± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 31, februarie 2011, 24 pagini

pag. 14

pag. 12-13

pag. 20

pag. 3,6,7...^n ciuda vremurilor nu tocmai fericite, dar mai ales a“prietenilor” care-[i frecau mâinile de bucurie la auzulzvonului c\ unele proiecte ar avea de suferit în proce-sul de implementare.

Poate “cineva” a dorit ca [i gustul succesuluis\ fie mai pl\cut [i a mai ad\ugat câteva obstacole înîncercarea de a ne testa sârguin]a, d\ruirea, capaci-tatea de mobilizare, în momente de cump\n\. Au [i acestea farmecul lor, uneori dulcea]a lor. Teoblig\ s\ te înarmezi cu r\bdare, s\ mai studiezi diplo-ma]ia [i din când în când, s\ îti aminte[ti deproverbele (de cele mai multe ori) române[ti, care-]ipot “deschide mintea” [i te fac mai “calculat” înluarea deciziilor.

Fiecare zi, uneori fiecare ceas, reprezint\ olec]ie de via]\. Din fericire, trebuie s\ înv\]\m câteceva [i zilele ce vor veni, vor fi mai u[oare, aplicândceea ce am învatat în zilele care au fost. “Cine n-are b\trâni, s\-i cumpere!”

Avem nevoie de întelepciunea celor cu expe-rien]\ [i avem nevoie de t\ria [i abilitatea necesares\-i ascult\m. Trecând prin filtrul con[tiin]ei proprii,informa]iile ob]inute, rezultatul nu poate fi decât pen-tru beneficiul tuturor.

În scurt timp, se va deschide [antierul la noua{coal\ “Ion Ghica” din Ghergani.Nu obosesc s\ repet c\ este un proiect de suflet, lacare s-a depus mult efort de c\tre echipa antrenat\ înderularea acestuia. Este locul în care m-am format [i,

probabil destul de bine, s\ pot, ast\zi, s\ conduc des-tinele localit\]ii. Este locul în care aproape suta degenera]ii au înv\]at tainele abecedarului, dar [i a sis-temului nostru [colar atât de încercat în ultima vreme.Este locul în care familia Ghica, nume de r\sunet alsecolului trecut [i nu numai, a dorit ca {coalaRomâneasc\ s\ prind\ via]\, s\ se dezvolte [i s\ sealinieze celei europene [i chiar mondiale. {i acumdevine locul unde înc\ o sut\ de genera]ii vor g\sicondi]ii pe m\sura vremurilor în care tr\im, al\turân-du-se astfel, eforturilor înainta[ilor no[tri, ca [coala dinR\cari s\ reprezinte cu cinste localitatea.

Ansamblul [colilor ce va fi gata pân\ lasfâr[itul anului (greu de crezut, nu-i a[a?!) va rivalizacu alte spa]ii de înv\]\mânt din ]ar\: s\li de clas\,laboratoare, teren de sport, scen\ pentru spectacole,sala de sport [i de ce nu, pist\ de role, toate acesteapentru tinerii din Ghergani, Mavrodin [i nu numai.

Unul dintre, sau de ce nu, unii dintre ei, vorscrie peste ani [i ani, despre înainta[ii lor, care au pussufletul la reînnoirea acestui loca[ atât de încercat devremuri dar, în acela[i timp, atât de înc\rcat de istorie.Poate insuficienta diploma]ie, poate teama de a sen\rui un proiect mai mult decât important pentrulocalitate, poate încrâncenarea vremurilor pe care letravers\m, poate diferen]a de genera]ii, au f\cut s\apar\, un mic conflict de idei pe acest subiect.Consumul de energie, n-a fost de ignorat, dar rezul-tatul a fost pe m\sura importan]ei proiectului. O nou\lec]ie de via]\ ad\ugat\ în romanul ce dorim din ce înce mai mult s\-[i m\reasc\ num\rul de file.

pag. 17pag. 10pag. 16

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

“Victoria apar]ine celui ce persevereaz\.”(Napoleon Bonaparte)

± ±

±black

±

±

2 De interes cet\]enesc februarie 2011

(

A fost [i o lec]ie de istorie, uneori [iilustrat\ cu imagini ale epocii ce a tre-cut, unele un pionierat pentru epocaactual\ a localit\]ii noastre în privin]avizualiz\rii, unele dintre ele, ce vor fipublicate [i în ziarul nostru [i care vorimpresiona cu siguran]\ [i vor treziamintiri pl\cute cititorului.

Sper\m ca Pa[tele din 2012s\-l s\rb\torim împreun\, în noua[coal\, al\turi de to]i cei care au pusum\rul, mai mult sau mai pu]in, lafinalizarea acestui proiect menit s\ofere elevilor [i cadrelor didactice,confortul [i utilitatea, atât de nece-sare în cadrul procesului deînva]\mânt.

Deloc de neglijat este faptulc\ se pune cap\t unui proces lent,dar sigur de distrugere a unei [coliabandonate cu ceva timp în urm\,care a creat mai mult disconfort atâtpentru copii dar mai ales pentruadul]i, care nu se puteau împ\ca (pebun\ dreptate) cu ideea c\ sub ochiino[tri, ai tuturor, un simbol allocalit\]ii, se tope[te pe zi ce trece,asistând neputincio[i [i nep\s\tori(unii dintre noi) uneori la acestfenomen. {i totul e bine, când se ter-min\ cu bine [i când angajamenteleluate sunt [i respectate. Din fericire,nu avem pân\ în prezent (sper “s\ ne]in\ Dumnezeu obiceiul”), angaja-mente neonorate. Poate nu finalizate,dar demarate toate. Mai devreme saumai târziu, se vor finaliza. Sunt con-vins c\ marea durere a multora dintrenoi o reprezint\ drumurile. Dar [i aiciv\ pot spune deocamdat\:“R\c\reni... vi se preg\te[te ceva!”.De bine, desigur. C\ de r\u, ne-om fis\turat atâ]ia ani.

Din p\cate, mai am odezam\gire pentru cei care se bucu-rau c\ n-a reu[it proiectul “APIA laR\cari”. Of... iara[i!

Adresându-m\ de data aceas-ta fermierilor [i nu pu]ini (circa 500)din localitatea R\cari ^i anun] c\începând cu data de 4 aprilie ([i nucu 1, s\ fie interpretabil\ vestea) vormerge la sediul temporar APIA, situatîn cl\direa Judec\toriei R\cari,intrarea prin spate.

Aici vor depune cererile pentruacordarea subven]iilor pentrusuprafe]ele cultivate, fermierii dinR\cari, eliminându-se astfeldeplasarea la centrul Titu, atât deanevoioas\ [i costisitoare. Suntemal\turi de fermieri [i reu[im al\turi deAPIA Dâmbovi]a s\ le facem via]a maiu[oar\ [i timpul alocat hârtiilor (foarteimportante, de altfel) s\ fie cât maiscurt. Mul]umim pentru în]elegereconducerii APIA, care, ignorând unelesemnale negative, venite de la pri-etenii no[tri comuni [i trecând pestetemerile politice atât de nocive uneori,a înteles demersul nostru [i ni s-aal\turat din prima clip\. În speran]ac\ aceste rânduri de mul]umire vorajunge unde trebuie (dac\ vor fi cititea[tept\m un semn), revenim curug\mintea de a continua demersulînfiin]\rii centrului zonal APIA R\cari,atât de util localit\]ii noastre [i nunumai, localitate ce a fost “p\r\sit\”în ultima vreme, de institu]ii impor-tante sub privirile îng\duitoare aleautorit\]ilor locale, dar mai alesjude]ene. Ne dorim cu to]ii ca, încet,încet, s\ ajungem la normalitate [imicul nostru ora[el s\ le ofere confor-tul necesar unui trai decent.

Cu siguran]\ nu ne va fi u[or.Avem de luptat în primul rând cumentalit\]ile, unele chiar retrograde:cu cei care ^nc\, de[i au ma[ina pen-tru colectarea gunoiului, de[iîncepând cu 1 martie pl\tesc taxa dehabitat odat\ cu energia electric\,evitând astfel deplas\rile atât denepl\cute uneori, de[i copii din locali-tate au cur\]at locurile de gunoaielearuncate de adul]i, continu\ s\ ignoreorice regul\ de civiliza]ie [i cu onep\sare ie[it\ din comun, arunc\sacii de gunoaie de-a lungul c\ilorde comunica]ie, de-a lungul râurilorunde, în locul “plopilor f\r\ so]” aur\s\rit gunoaiele. Avem de luptat cumentalitatea acelora care în urmatinerilor [i, nu numai, au plantat unpom, în loc s\-l îngrijeasc\, s\-l ajutes\ se dezvolte, îl rup f\r\ mil\; m\carde ar avea regretul copilului din“Gând\celul”.

Avem de luptat cu mentali-tatea acelora care în continuaresfideaz\ regulile prev\zute de lege,dar mai ales ale unei bune convie]uiri[i nu renun]\ la mun]ii de pietri[,depozita]i pe domeniul pubic pe careau crescut copaci, sau consider\ unefort prea mare, cur\]irea [an]ului saudesfundarea pode]ului ac]iuni ele-mentare dar atât de utile, atât în zilenormale, dar mai ales în zileleploioase. Scuze g\sim la tot pasul: c\este greu, c\ ar fi bine s\ fac\Prim\ria, c\ nu e gr\mada mea – e alu’ taticu’ [i câte [i mai câte, der\mâi f\r\ replic\.

Nu de pu]ine ori am primitrecomandarea (pe bun\ dreptate),vecinului: “Amend\ domnule primar,c\ numai a[a o s\ se alinieze

normelor de existen]\”; ceea ce am [if\cut. Primii sanc]iona]i sunt deja [icontinu\m ac]iunea. Dar am convin-gerea c\ cei r\ma[i în urm\ vorprinde plutonul frunta[ [i îi vor reg\siîn ziarul local, la rubrica “a[a da” [ide ce nu, la sfâr[itul anului s\primeasca bine meritatul premiu acor-dat de prim\rie celui mai gospodarlocuitor al localit\]ii, în urma con-cursului aflat deja la a patra edi]ie.

Odat\ cu venirea prim\verii [icol]u’ d\ afar\: “P\mântul s-a zvântat/e timpul dearat/la plug, la plug m\i fra]i, /nadejdea e în voi/cu plugul voisc\pa]i/o lume de nevoi”.

Chiar dac\ s-au scurs zeci deani de la ziua când s-au a[ternut pehârtie aceste versuri pentru primadat\, se potrivesc mai bine ca nicio-dat\. În aceste vremuri foarte încer-cate, agricultura r\mâne o solu]ie atâtpentru gospod\ria individual\ cât [ipentru economia na]ional\. Totul e s\fie f\cuta cu chibzuin]\ [i cu suflet [iroadele vor fi pe masur\. Spor latreab\, dragii mei [i

Pân\ data viitoare, s-auzim numai debine,

(urm

are

din

pagi

na 1

)

“...acum l\sa]i-v\ detoate aceste lucruri: demânie, de vr\jm\[ie, de

r\utate, de clevetire, de vorbele ru[inoase

care v-ar putea ie[i din gur\.Îng\dui]i-v\ unii pe al]ii, [idac\ unul are pricin\ s\ se

plâng\ de altul, ierta]i-v\ unulpe altul. Cum v-a iertat

Hristos, a[a ierta]i-v\ [i voi”.(Coloseni 3:8,13)

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,

primarul ora[ului R\cari.

A[a cum am precizat în primul num\rdin acest an al ziarului nostru, anul 2010 afost anul în care autoritatea local\ printr-unefort deosebit a pus bazele mai multorproiecte majore finan]ate din fonduri struc-turale, care odat\ finalizate vor face caora[ul R\cari s\ capete o nou\ înf\]i[are.

Dup\ finalizarea procedurilor de achizi]iepublic\, pentru obiectivul “Reabilitare,modernizare, extindere Liceul Teoretic IonGhica R\cari”, finan]at prin ProgramulOperational Regional 2007-2013, a fostîncheiat contractul de lucr\ri, [i astfel prin

emiterea Ordinului de începere a lucr\rilordemareaz\ primul Proiect European în ora[ulR\cari, la data de 07 februarie 2011.

Faptul c\ aceast\ etapa se deruleaz\în luna februarie, lun\ de iarn\, pot spunec\ [i Bunul Dumnezeu a fost al\turi deora[ul R\cari, prin faptul c\ temperaturiledin aceast\ perioad\ au putut permite ca înscurt timp constructorul de înalt\ probitateprofesional\ ales, dup\ o selec]ieminu]ioas\, s\ poat\ transforma loca]ia într-un [antier... pot spune un furnicar deoameni care fiecare în parte [tiu ce au def\cut, un colectiv care î[i desf\[oara activi-tatea de diminea]a pân\ seara târziu [i care[tie ca are de dus la îndeplinire un contractde lucr\ri cu un termen de execu]ie de 5 luni.

Tot în luna februarie a anului 2011, aufost încheiate contracte de execu]ie lucr\ripentru alte proiecte, respectiv:

- Reabilitare, modernizare, extindere [iechipare infrastructur\ educa]ional {coalageneral\ Ghergani – proiect finan]at prinProgramul Opera]ional Regional 2007-2013,pentru care urmeaz\ a se emite ordinul deîncepere a lucr\rilor [i astfel un alt loca[ deînv\]\mânt [i cultur\ va fi redat genera]iilorviitoare pentru a putea beneficia de oeduca]ie modern\ în condi]ii de înalt\ clas\.

- Execu]ie lucr\ri « Completareasistemului clasic de producere a apei caldede consum cu sisteme care utilizeaza ener-

gia solar\, care conduc la îmbun\t\]ireacalit\]ii apei, aerului [i solului, la obiectivedin ora[ul R\cari : Sediul Prim\riei ora[uluiR\cari [i Centrul de asisten]\ Medico-Social\ – R\cari” proiect finan]at de c\treAutoritatea pentru Fondul de Mediu - obiec-tiv de investi]ii care se afl\ în curs deexecu]ie [i care, pân\ la viitorul num\r alziarului nostru va fi func]ional.Dac\ pân\ la aceasta faz\ de implementare,etapele fiec\rui proiect, începând cu pro-movarea cererii de finan]are, promovareaprocedurilor de achizi]ie, evaluarea ofertelor,care... de ce s\ nu spun au fost de ordinul amii de pagini pentru fiecare proiect în parte,sus]inerea contesta]iilor depuse [i de foartemulte ori reluarea întregii proceduri deachizi]ie, datorita unor operatori economici...de profesie ‘’contestatari’’... în prezent neafl\m în plin proces de implementare, imple-mentare ce presupune reguli noi, stricte [ibine definite în timp.Practic pot spune c\ atât în ceea ce prive[teexecu]ia lucr\rilor cât [i derulareaactivit\]ilor de întocmire a documenta]iilorde prefinan]are [i rambursare, a situa]iilorlunare [i multe alte asemenea, atât noiechipa de implementare a proiectului, cât [iconstructorii desemna]i, trebuie s\ ne com-port\m cu precizia unui ceasornic de marc\.Tot acest proces riguros, ne determin\ s\fim în permanen]\ într-un ritm alert, s\

con[tientiz\m c\ numai printr-un efortcomun vom putea implementa cu succestoate aceste proiecte demarate într-un timpbine determinat cu grafic [i faze de execu]ielimitate [i care trebuie respectate întocmai.Dup\ fiecare etapa de implementare afiec\rui proiect în parte, ne putem da seamac\ munca depus\ de echipa de proiect, atâtpân\ la începerea lucr\rilor de execu]ie, darmai ales dup\, prinde contur [i pe zi cetrece “încep s\ r\sar\” obiective noi,moderne, ce vor fi utilizate de genera]iileviitoare, [i despre care se va spune...” uiteaceste loca]ii sunt f\cute pe bani europeni!!”Da, satisfac]ia noastr\ este mult mai mareatunci când putem spune c\ într-o perioad\de timp scurt\, prin activitatea depus\ deautoritatea local\ f\r\ a avea experien]aacces\rii proiectelor europene, am pututsolicita [i ob]ine finan]are nerambursabil\pentru diverse obiective în valoare de aproxi-mativ 12.000.000 euro în perioada deaproximativ 2 ani [i jumatate.A[a cum am început... prim\vara 2011 esteprim\vara implement\rii marilor proiecte.Pentru noi [i pentru genera]iile ce ne vorurma primavara anului 2011 în istorialocalit\]ii, va fi punctul de referin]\ în careora[ul R\cari îmbrac\ o nou\ hain\, cea ainfrastructurii moderne, durabile, de cali-tate... [i este doar începutul acestei trans-form\ri!

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com

± ±

±±black

±

3De interes cet\]enesc

~n data de 07.03.2011, s-adesf\[urat [edin]a Consiliuluilocal R\cari, la care au participatto]i consilierii. Proiectele dehot\râri au fost discutate ^ncadrul comisiilor de specialitate,dup\ care s-a trecut la dis-cutarea ^n plen [i votarea lor.Pre[edintele de [edin]\, TraianGrigorescu, supune spre apro-bare ordinea de zi, care estevotat\ ^n unanimitate. 1. Proiect de hot\râre privindexecu]ia bugetar\ pe anul 2010.Raport de analiz\ a contului deexecu]ie la 31.12.2010.“Pentru ^ntocmirea [i depunereasitua]iilor financiare ale insti]utiilorpublice la 31 decembrie 2010,MINISTERUL FINAN}ELOR PUBLICE aemis Ordinul nr. 59 din 11 ianuarie2011, pentru aprobarea Normelormetodologice privind ^ntocmirea [idepunerea situa]iilor financiare aleinstitu]iilor publice la 31 dec. 2010.Situa]iile financiare pentru exerci]iulfinanciar – contabil aferent perioadeide raportare a anului 2010, care sedepune la D.G.F.P. Dâmbovi]areprezint\ documentul oficial deprezentare a situa]iei patrimoniuluiaflat ^n administrarea Prim\riei Ora[uluiR\cari, ca [i unitate administrativ – ter-itorial\ [i, totodat\, reprezint\ docu-mentul oficial de prezentare a execu]ieibugetului de venituri [i cheltuieli peperioada respectiv\. De asemenea,situa]iile financiare au fost ^ntocmite ^nmoneda na]ional\, respectiv ^n lei,f\r\ subdiviziunile acestuia. Pe lâng\ prevederile Ordinului nr. 59/11.01.2011, s-au avut ^n vedere [inormele metodologice privind^ncheierea exerci]iului bugetar al anu-lui 2010, aprobate prin OrdinulMinistrului Finan]elor Publice,nr. 2839/2010. Datele eviden]iate [icentralizate, care au rezultat din ^nreg-istr\rile efectuate ^n contabilitate, atâtla venituri cât [i la cheltuieli, s-au f\cuturm\rindu-se respectarea prevederilorLegii nr. 82 /1991 – LegeaContabilit\]ii, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, a prevederilorOrdinului Ministrului Finan]elor Publicenr. 1917/2005 pentru aprobareaNormelor metodologice privind organi-zarea [i conducerea contabilit\]ii ^ninstitu]iile publice. Situa]iile financiaresunt ^ntocmite ^n maniera de a puteaoferi imagine fidel\ a activelor, datori-ilor, a pozi]iei financiare, a performan]eifinanciare [i a rezultatului patrimonial.Analiza contului de execu]ie a buge-tului institu]iilor publice const\ ^n anal-iza dinamic\ dintre creditele bugetareaprobate ini]ial, cele definitive, pl\]ilenete [i cheltuielile efective, precum [iponderea pl\]ilor nete [i, respectiv, acheltuielilor efective ^n creditele defini-tive atât la nivel global, cât [i detaliat,pe feluri de cheltuieli.~n timp ce unele pl\]i constituie ^nacela[i timp [i cheltuieli efective, altepl\]i nu dau na[tere la cheltuieli ^nmomentul când au fost efectuate.~ntre pl\]i [i cheltuieli pot s\ apar\ decineconcordan]e din punct de vedere al

efectu\rii lor ^n timp. Contul de execu]ie al bugetului local s-a ^ncheiat cu un excedent ^n sum\ de680.475,37 lei, din care suma de635.726 lei, reprezint\ disponibil dinfondurile europene pentru obiectivul“Reabilitare, extindere, modernizareLiceul Ion Ghica R\cari” [i c\reia, ^nanul 2011, i se va da aceea[i desti-na]ie. Dimensionarea bugetului ^nurma rectific\rilor din cursul anului aatins cifra de 19.634 mii lei. Peansamblu, procentul de realizare alveniturilor la 31.12.2010 este de78,24 %, respectiv fa]\ de programulde 19.634 mii lei, partea de venituri a^nsumat 15.362 mii lei, iar partea decheltuieli s-a realizat ^n procent de74,78 %, suma realizat\ fiind de14.682 mii lei fa]\ de programul de19.634 mii lei. Din totalul cheltuielilorcifrate la 14.682 mii lei, 4.492 miireprezint\ cheltuieli de personal peum\toarele capitole: Cap. 51.02 - Autoritate public\, 927 mii lei; Cap. 61.02 –Poli]ie comunitar\, 147 mii lei; Cap. 65.02 – ~nv\]\mânt, 2.067 mii

lei; Cap. 67.02 – Cultur\–bibliotec\,28 mii lei;Cap.68.02 – Asisten]\–pers. cuhandicap, 268 mii lei; Cap. 70.02 – Servicii dezv. public\, 217 mii lei; Cap. 54.10 – Serv. Eviden]\ persoane,70 mii lei; Cap. 68.10 – CAMS, 768 mii lei.Cheltuielile cu bunurile [i serviciilemateriale pe toate capitolele au^nsumat 2.012 mii lei, cu prepon-deren]\ pentru ^ntre]inere [ifunc]ionare. La capitolul asisten]\ -cod 68.02.57-sumele reprezentândindemniza]ii pentru asisten]i persoanecu handicap au fost ^n sum\ de 141mii lei, iar cele reprezentând ajutorsocial-conform legii 416/2001- aufost ^n sum\ de 334 mii lei, din care32 mii lei pentru ^nc\lzire. Subven]iilepentru ^nc\lzire, conform OUG107/2006 privind acordarea de aju-toare pentru ^nc\lzirea locuin]ei popu-la]iei, au ^nsumat 434 mii lei. La BancaComercial\ Târgovi[te s-a pl\tit ^n anul2010 suma de 57 mii lei reprezentânddobânda la creditul intern contractat ^n2006 [i suma de 41 mii lei reprezen-tând rambursare din acest credit.Suma de 6.684 mii lei din totalul chel-tuielilor de la 31.12.2010 aureprezentat-o cheltuielile de capitalpentru obiectivele ^nscrise ^n listele deinvesti]ii. Astfel, pe capitole, s-au^nregistrat urm\toarele cheltuieli:La cap.51.02.-Autorit.Publ.s-a ^nregis-

trat - 137 mii lei; La cap.61.02 - Poli]ie comunitar\ - 21 mii lei; La cap. 66.02 - S\n\tate - 4 mii lei;La cap. 67.02 – Cultur\ - 372 mii lei;La cap. 70.02 – Serv. dezv. publ. 593 mii lei; La cap. 84.02 – Transporturi - 5.294 mii lei.

De men]ionat este faptul c\din aceste sume au fost alocate,conform H.G. nr. 577/1997 suma de466 mii lei pentru obiectivul“~nfiin]are sistem alimentare cu ap\”cartierele Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti,B\lanesti [i suma de 5.197 mii leipentru obiectivul Asfaltare DC 43 AR\cari - Ghimpa]i - Urziceanca”.”Proiectul de hot\râre a fost supusaprob\rii, a trecut cu majoritate devoturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.2.Proiect de hot\râre privindaprobarea bugetului local pentruanul 2011. “REFER“REFERAAT PRIVIND FUNDAT PRIVIND FUNDA--MENTMENTAREA ~N ELAREA ~N EL ABORABORAREAAREAPROIECTULPROIECTULUI BUGETULUI BUGETULUIUILOCAL DE VENITURI {I CHELLOCAL DE VENITURI {I CHEL--TUIELI PE ANUL 2011.TUIELI PE ANUL 2011.Bugetele locale reprezint\ partea prin-

cipal\ a finan]elor publice localecare reflect\ raporturile economicede mobilizare a unor resurse finan-ciare necesare realiz\rii ac]iunilorsocial - cultural, economice [i de alt\natur\ din competen]a autorit\]iloradministra]iei publice locale.Bugetele locale asigur\ dimensionareacheltuielilor ^n limitele veniturilor, fun-damentarea resurselor financiare,stimularea ini]iativei locale, afirmareaautonomiei locale [i exercitarea con-trolului asupra utiliz\rii fondurilorlocale. Bugetul local reprezint\ instru-mentul principal al autorit\]iloradministra]iei publice locale ^n vedereaselect\rii priorit\]ilor de finan]are dinstrategiile de dezvoltare economico -social\ ale localit\]ilor [i totodat\,instrumentul de asigurare a autonomieidecizionale a autorit\]ilor administra]ieipublice locale, de valorificare eficient\a resurselor locale [i de ^mbun\t\]ire autiliz\rii fondurilor locale. Veniturile bugetului local sunt formate^n general din venituri proprii, veni-turile din sume defalcate din unelevenituri ale bugetului de stat, subven]iiprimite de la bugetul de stat [i de laalte bugete, dona]ii [i sponsoriz\ri.

Veniturile proprii care seprev\d [i se ^ncaseaz\ prin bugetelelocale sunt formate din cote defalcatedin impozitul pe venit, din impozitele [itaxele pe proprietate, taxe pentru uti-lizarea de bunuri, autorizarea utiliz\rii

bunurilor sau pe desf\[urarea activ-it\]ii, alte impozite [i taxe fiscale, veni-turi din proprietate, venituri din taxeadministrative, eliber\ri de permise,amenzi, penalit\]i, diverse venituri dinvalorificarea de bunuri. Cheltuielile din bugetul local exprim\eforturile financiare ale autorit\]iiadministra]iei publice locale pentruacoperirea cerin]elor sociale, cultur-ale, economice, a serviciilor de dez-voltare public\ [i a altor cerin]e alelocuitorilor unit\]ii administrativ - terito-riale [i cuprind: autoritatea public\ [ialte servicii generale, dobânzi, trans-feruri cu caracter general ^ntre diferiteniveluri ale administra]iei, ap\rare,ordine public\ [i siguran]\ na]ional\,^nv\]\mânt, s\n\tate, cultur\, recreere[i religie, asigur\ri [i asisten]\ social\,locuin]e, servicii [i dezvoltare public\,protec]ia mediului, ac]iuni generaleeconomice, comerciale [i de munc\,agricultur\, silvicultur\, transporturi,ramburs\ri de ^mprumuturi. Spredeosebire de situa]ia de pân\ laapari]ia OUG nr. 63/2010 pentrumodificarea [i completarea Legii nr.273/2006 privind finan]ele publicelocale, acum toate bugetele unit\]iloradministrativ - teritoriale [i alesectoarelor se restructureaz\ ^n dou\sec]iuni: - sec]iunea de func]ionare -partea de baz\, obligatorie a bugetelorcare cuprinde veniturile necesarefinan]\rii cheltuielilor curente pentrurealizarea competen]elor stabilite prinlege, precum [i cheltuielile curenterespective; - sec]iunea de dezvoltare -partea complementar\ a bugetelorcare cuprinde veniturile [i cheltuielilede capital aferente implement\rii -politicilor de dezvoltare la nivelul UAT-lui. ~n domeniul cheltuielilor defunc]ionare, unul dintre principiilemen]ionate ^n rezolu]ia Conferin]eimini[trilor, este acela potrivit c\ruia,colectivit\]ile locale trebuie s\ se pre-ocupe de acoperirea cheltuielilor defunc]ionare pe seama veniturilorordinare [i nu prin ^mprumuturi. ~nacest scop se justific\ faptul c\, princi-palele servicii publice s\ ^[i gestionezeresursele proprii [i s\ asigure echili-brarea lor anual\. Evolu]ia cheltuielilor din bugetele localeeste determinat\ de ac]iunea unor fac-tori economicin [i sociali. Conf. regle-ment\rilor OUG nr. 63/2010, a fostredefinit\ no]iunea de echilibru buge-tar [i s-a dat o alt\ defini]ie principiuluiechilibrului potrivit c\ruia, ^n cazul ^ncare veniturile programate ale sec]iuniide dezvoltare sunt mai mici decât chel-tuielile bugetare prev\zute ale aces-teia, echilibrul bugetar se poate asigu-ra utilizând ca surs\ de finan]are exce-dentul anilor preceden]i, iar cheltuielileunui buget se acoper\ integral din ven-iturile bugetului respectiv, incluzândexcedentul anilor preceden]i. Din sec]iunea de func]ionare pot fiprev\zute v\rs\minte c\tre cea de dez-voltare, numai dup\ asigurarea inte-gral\ a cheltuielilor de func]ionare.

februarie 2011

continuare ^n pagina a-6-acontinuare ^n pagina a-6-a

± ±

±±cyanmagentayellowblack

4 Cultur\ februarie 2011

Prim\vara se întrez\re[te greuprintre ultimele zile ale lui februar-ie. Nu sunt geruri mari, dar ploaiapersistent\ devine cople[itoare.Cunoa[tem ast\zi o stare a vremiiasem\n\toare cu a începutului deprim\var\ din anul 1884. Nimicneobi[nuit. Asem\narea anotim-purilor este un semn al normalit\]ii.Deosebite sunt atitudinile noastre.Ast\zi, ne sim]im str\ini în proprianoastr\ cas\. Ne lipsesc amintirile,reperele istorice, stradaniile spiri-tuale, speran]ele. În urm\ cu 125 deani, st\team pe o treapt\ dep\mânt. Ast\zi, p\rem a fi un accident înistorie.Numai în luna martie ar fi trebuit s\anivers\m cel pu]in dou\ evenimente cul-turale: 125 de ani de la premiera opere]eiHatmanul Baltag, libretul scris de I. L.Caragiale [i C. Negruzzi, muzica compus\de Eduard Caudella, spectacol sus]inut în1 martie, în sala Teatrului Na]ional, pre-cum [i 125 de ani de la premiera piesei deteatru Fântâna Blanduziei, de VasileAlecsandri, din 22 martie, în sala TeatruluiNa]ional.Aceste evenimente importante prin eleînsele releva, în acela[i timp, o serieîntreag\ de rela]ii culturale. Preg\tireaoperei bufe Hatmanul Baltag începe în1882 [i se termin\ în toamna anului1883. Compunerea libretului dup\ nuvelacu acela[i titlu scris\ de Nicolae Gane,inspirat de o povestire a lui Dickens, serealizeaz\ prin colaborarea unor prieteni:I.L. Caragiale redacteaz\ proza [i C.Negruzzi versurile, iar Eduard Caudellacompune muzica.Din p\cate, în acest r\stimp, rela]ia dra-maturgului cu Negruzzi se r\ce[te.Caragiale nutrea sentimentul c\ nu a fostsuficient sprijinit pentru a ob]ine direc]iageneral\ a Teatrului Na]ional din Iasi,ofert\ rezumându-se, în februarie 1883,numai la func]ia de director de scen\. Ocontribu]ie are V. Alecsandri. Peste ani, cuprilejul compunerii unei alte operete,Beizadeaua Epaminonda, bardul dinMircesti îl felicit\ pe Negruzzi ca s-alep\dat de Caragiale.Surprinz\tor, în prim\vara anului 1883,Caragiale se îndragoste[te. Cunoa[te încasa lui Eduard Caudella pe vara primar\ aacesteia, Leopoldina. Este fiica lui AndreasReinecke, frate cu tat\l compozitorului [ic\s\torit la Viena cu fiica unui fabricant detr\suri. În vederea c\s\toriei, Caragiale îlroag\ pe prietenul s\u Petre Misir s\ fac\toate diligen]ele necesare pentru a cuceribun\voin]a Leopoldinei. Firi deosebite,Leoplodina refuz\ sentimentele dramatur-gului. Starea de îndr\gostit explic\ con-tinuarea colabor\rii cu C. Negruzzi, dar [iîntârzierile în redactare ale lui Caragiale.Repeti]iile comediei muzicale încep la sfâr[itulanului 1883.În prim\vara urm\toare, joi, 1 martie,seara, la Teatrul Na]ional, premieraopere]ei s-a bucurat de mare succes, „încâte patru acte aplauze frenetic... a[a

încât, neavând r\bdare s\ a[tepte, pub-licul a chemat la actul al 2-lea pe dl.Caudella [i pe autorii scrierii” (în,„R\zboiul”, 3 martie 1884, p. 2). În rolullui Baltag, Gabrilescu a avut un efectbriliant asupra auditoriului, al\turi deceilal]i interpre]i: doamna [i domnulMatheescu, doamna Danescu [i St. Iulian.La spectacol a participat [i familia regal\.Regina a purtat un joli corsage de velourssaphir avec jabot de dantelles blanches,panâche de plumes rose et brillant dansles cheveux. Firesc, succesul opereteiatrage dup\ sine o succesiune de saptereprezenta]ii. Prima are loc duminic\, 4 martie.A doua premier\ de la Teatrul National î[iare [i ea propria-i istorie.Pe o vreme ploioas\, în seara zilei de23 martie 1883, la Junimea, V. Alecsandricite[te Fântâna Blanduziei. Sunt prezen]i,Iosif Vulcan venit la Bucuresti într-o vizit\de aproape o lun\, folcloristul AthanasieMarinescu, Vincentiu Babes [i foarte prob-abil Nicolae Densusianu, Carol Scrob [iIuliu Ro[ca. Au lipsit M. Eminescu [i I.L.Caragiale. Sosit înc\ din 18 martie, IosifVulcan [i ceilal]i transilv\neni se v\zuser\deja cu M. Eminescu. Într-o seara, auvizionat împreun\ o melodram\ francez\la teatrul din Sala Dacia, când Eminescueste binedispus [i satira-i întep\toare înveseleape to]i.Curând prilejul bucuriei este mai mare: laViena, în 22 aprilie, apare almanahulRomânia Juna, în care este cuprinsLuceafarul. Din nefericire, devinrecognoscibili germenii bolii poetului. În 5iunie 1883, Eminescu este la Iasi.Participa la inaugurarea statuii lui {tefancel Mare, realizat\ de sculptorul francezFrémiet. Într-o reuniune s\rb\toreasc\ aJunimii, în casa lui Iacob Negruzzi,Eminescu cite[te Doina. Totu[i, n-aputut recita poezia la dezvelirea monu-mentului. A doua zi, în 6 iunie, CiprianPorumbescu moare la Viena. În scurt timp,în 28 iunie, Eminescu este internat însanatoriul Caritas al doctorului Sutu. Venitla Maiorescu pentru a servi prânzul,Caragiale a izbucnit în lacrimi când a auzitce e cu Eminescu (Titu Maiorescu, Jurnal).Anul urm\tor, la Teatrul Na]ional, se ter-min\ repeti]ia general\. Joi, 22 martie1884, are loc premiera piesei FântânaBlanduziei. Distributia este stralucitoare cuAristitza Romanescu în sclava Geta,Amelia Nottara în Hera, C. Notara în rolullui Horatiu, Hasnas în sclavul Galus.Succesul a fost deplin: „nimeni n-ar puteadescrie entuziasmul cu care a fost primita.Publicul era miscat. Acest succesnea[teptat a determinat pe mai multe dis-tinse persoane a c\uta coroane.Magazinele fiind înca deschise s-au datmai multe coroane, între acre figurau aledlui. Maiorescu [i dlui. Gradisteanu.Majestatea sa, Regina, înc\ i-a prezentato frumoas\ coroan\ de lauri “. (în, Doina, 25martie, 1884, p. 3-4).În realitate, succesul a fost limitat. Piesaare numai dou\ reprezent\rii, ultimaaproape cu sala goal\. {i totu[i, exista unpublic receptiv. În 16 octombrie 1883,Alecsandri sus]ine o conferin]\, în salaAteneului, în sprijinul lui Mihai Eminescu.Atunci, s-a strâns suma de 1500 lei:„Marele nostru poet, batrânul bard alRomâniei, a c\rui inima e la fel de ginga[\ca [i coardele lirei sale, a ]inut o con-ferin]\ în scop de binefacere. Un ornic alliterelor este bolnav. Are nevoie de ajutor.{i ajutorul de la literatur\ îi va veni.Nemuritorul cânt\ret al doinelor a întrunitmai bine de o mie de persoane [i timp de

mai multe ceasuri le-a ]inut ag\ta]i debuzele lui. Fîntâna Blanduziei, adev\ratafântân\ din care ]â[neau perle [i briliante,ultima opera a poetului, a fost citit\ deautor [i aplauzele l-au r\spl\tit din plin. Unadev\rat prânz regesc, care ar trebui s\ serepete mai des“. (L’Independance Roumaine, 1884).Gestul bardului Alecsandri a fost un act denoble]e, de înfrângere a ranchiunilor. I.Suchianu ne m\rturise[te: „Pe amândoii-a urât Alecsandri, pe Eminescu pe furi[,pe Caragiale pe fa]\, prin acte [i prinfapte. În Caragiale v\zuse „un rival seriosîntr-un gen literar în care el se credea f\r\ rival “.La rândul s\u, Caragiale nu agrea felulcum Alecsandri patrona întotdeaunaîntrunirile cenaclului. ~n [edin]a Junimii din17 martie 1884, grandilocventa prin par-ticiparea lui Alecsandri, un admirator albardului declara c\ de s-ar fi dat sute degalbeni, nu s-ar g\si în literatura noastr\poezii a[a de frumoase. În replic\,Caragiale spune c\ de s-ar da zeci de miide galbeni, nu s-ar g\si cineva s\-l ajung\pe Eminescu. În jurnalul s\u, Maiorescunoteaz\: Caragiale, agresiv [i nepoliticoscu Alecsandri.La scurt timp dup\ sus]inerea celor dou\premiere, în seara zilei de 27 martie1884, orele 20.00, Eminescu sose[te înBucure[ti. La gara este a[teptat de maimul]i prieteni. În zilele urm\toare, binedis-pus, Eminescu s-a întâlnit cu transilva-nenii condu[i de Iosif Vulcan, a b\ut unpahar de bere cu amicii în gr\dina hotelu-lui Bulevard, a v\zut spectacolele teatralede la Sala Dacia [i este de presupus c\ avizionat [i noile mont\ri ale TeatruluiNa]ional.Joi seara, 29 martie, orele 20.30, s-aorganizat un banchet în onoarea barduluide la Mirce[ti, în salonul marelui hotelBulevard, iar în 30 martie 1884, Comitetulteatral adopt\ în unanimitate hot\rârea„s\ se toarne în bronz bustul lui V.Alecsandri dup\ modelul executat deja înteracota de I. Georgescu [i a[ezându-seacest bust în foaierul Teatrului Na]ional, s\se înscrie pe piedestalul s\u data întâieireprezenta]iuni a piesei Blanduzia, care vaface epoca în istoria scenei române[ti.Unora li s-a p\rut o exagerare. Consecin]afireasc\ o reg\sim în degradarea rela]iilordramaturgului cu Junimea, în special cuTitu Maiorescu.R\mâne un reper conferin]a sus]inut\ deCaragiale la Clubul socialist român, în 9mai 1893, dup\ ce înainte, în 1892, laAteneu, sus]inuse conferin]a Gâ[te [igâ[te literare. Aten]ia cercet\torilor semanifest\ exclusiv asupra atacului îndrep-tat împotriva lui Titu Maiorescu.Paradoxal, exist\ un singur studiu dedicatactivit\]ii politice a dramaturgului.Atitudinea profund socialist\ manifestat\de Caragiale în întreaga sa oper\, în caren-a ironizat niciodat\ pe târ\nul sau pemuncitorul român, specificitate descris\de Garabet Ibraileanu în Spiritul Critic, seregaseste [i în via]a cotidian\.Leg\turile lui Caragiale cu sociali[tii suntmult mai profunde [i dezvoltarea lor închiar anul înfiin]\rii Partidului Social-Democrat din România, în 1893, nu suntsimple coinciden]e. La începutul anului, înprima zi, în 1 ianuarie 1893, Caragialeparticip\ la balul organizat de Clubulsocialist în sala Orfeu. A fost prezentatun program artistic, între altele unmonolog, cu tema alegerilor, intitulat Mo[Ion Zurba [i interpretat cu atâta maiestriede un muncitor, G. Ionescu, încât a fostfelicitat [i de Caragiale, cunoscutul autordramatic (în Munca, 10 ianuarie 1893, p. 3).

Urmeaz\ un program de conferin]eanun]ate în periodicul Munca din 18aprilie 1893: „Comitetul executiv alClubului Muncitorilor din Bucure[ti ahot\rât s\ organizeze o serie de conferin]ecare se vor ]ine în fiecare duminic\ la 2dup\-amiaza, în localul Clubului. Seriaacestor conferin]e începe în 25 aprilie,vorbitor Anton Bacalbasa, Despre popor.Vor urma: 2 mai, I. L. Caragiale cu Unbasm oriental precum [i al]ii între care C.Mille, Gherea, Mortun, etc. Intervine oschimbare în program: în 2 mai, când tre-buia s\ conferen]ieze I.L. Caragiale vavorbi Ioan Nadejde, iar dramaturgul estereprogramat pentru 9 mai” (în Munca, 25aprilie 1893, p. 4). Într-adevar conferin]aare loc: „duminic\ 9 mai, la ora 2 fix dup\-amiaz\, dl. I.L. Caragiale va ]ine la ClubulMuncitorilor o conferinta despre Douavorbe curente. Intrarea 10 bani, în folosulClubului “. (Munca, 9 mai 1893, p. 4).Subiectul conferin]ei a selectat publicul:Despre conferinta lui I.L. Caragiale, Prostie[i inteligen]a, ]inut\ la Clubul muncitorilor.Auditoriul compus de ast\ dat\ din stu-den]i a ascultat cu mult\ aten]ie pe con-feren]iar, aplaudându-l de mai multe ori.Ar fi de dorit ca dl. Caragiale s\-[i publiceaceasta conferin]\ de un caracter pur[tiintific [i filozofic. (în, Lupta, 11 mai 1893, p. 3).Textul n-a fost publicat. Ne-au r\masnumai câteva note sumare publicate deTony Bacalbasa, republicate acum întâiadat\: Subiectul a fost „Pro[tie [iInteligen]a”. Conferen]ialul a afirmat caprostia se nume[te o lupt\ împotriva uneirezisten]e naturale mai presus de for]elenoastre intelectuale, iar inteligen]aînseamn\ a [ti s\ stabile[ti echilibrul întreacestea dou\. Prostia ori inteligen]aatârn\ de conforma]ia creierului nostru.Totu[i, instruc]ia poate modifica mult pros-tia, îns\ nu instruc]ia a[a cum se faceast\zi. Azi numai un num\r de privilegia]iau de fapt dreptul la instruc]ie [i de multeori ace[ti privilegiati nu au aptitudini de a-[i modifica prostia din na[tere. Am amintit numai doua dintre anivers\rileculturale aflate în prezent într-un hiatus almemoriei. Ele ar fi putut foarte bine s\ senumeasc\ mul]umire sufleteasc\,redescoperire a mândriei na]ionale [i prilejde amplificare a cercet\rii [tiintifice.Ast\zi, când via]a româneasc\ trece printot felul de crize, ne r\mâne numai sper-an]a ca uneori întunecimea se ridic\, iarcopacii negri nu vor mai fi atât de lugubriîn marginea drumului vietii noastre.De-a lungul trecerii timpului, ne scu-fund\m undeva departe în neant cu unvaiet lung [i neputincios, devenit parc\ ogen\ a specificului na]ional. Caragiale îiîndemn\ pe prietenii transilvaneni s\ nu-lmai prezinte pe t\ranul român cântând lafluier. Acum fluier\ trenul, spunea dra-maturgul. Nu [tim dac\ genera]iile viitoarene vor ierta, pe to]i cei ce am înf\ptuita[a-zisa schimbare la fa]\ a Românieidup\ decembrie 1989.Nu [tim cât\ vreme ar mai fi trebuit s\treac\ pân\ s\ fim deplin maturi. Exist\,totodata, o certitudine trist\. Destinul ]\riieste impalpabil pentru noi, r\sfrânt [i f\r\surs\. Noaptea con[tiin]ei noastre estegoal\ de orice sunet. Ne lipse[te reflexulmemoriei.

Rotaru Florin,directorul Bibliotecii

Metropolitane Bucure[ti

Motto: “ Caragiale, Caragiale,

daca nu erai matale...

R\mâneam tot haimanale”.

(Nichita St\nescu)

5februarie 2011

Opera lui Ion Ghica (1816—1897)este muzeul Carnavalet al nostru orga-nizat de un bun artist. Este de altfelfoarte adevar\t c\ epoca 1821—1848 a fost de un mare pitoresc prinrepezile prefaceri [i intrep\trundereade elemente contrarii, [i strainii ^n[i[iau r\mas impresiona]i. Trebuie s\ negândim c\ ,, Kog\lniceanu, omulsaloanelor berlineze, debutase pescena vie]ii cu antereu. Deceniile sunt^nsemnate ^n biografia acestor oamenicu mereu alt\ coloare violent\.Colec]ia lui Ghica este distribuit\ pes\li [i epoci, formând serii pegenera]ii.~ntr-un loc dam de Radovanca, vraji-toare, locuind ^n ruinile palatuluiDude[tilor; dup\ ea vine C\lina, fataei, nevasta lui Soare potcovaru tiganul^ntâi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu“tarabulus la cap [i cu ia]\gan labrâu”; ^n sfâr[it, urmeaz\ nepotulRadovencei, bonjurist de la Parisumblând “când r\sturnat ^n drosca sau^n carata, când c\lare pe cai de soi,când m\ind armasarii din faeton”. E o^nscenare muzeal\ savant\, plin\ deumor, ^n prezent\ri dioramatice,intrunind toate elementele p\trunderiimodului de existen]\ al individului. Acivedem pe fiul sucitului Mavrogheni-voda mergând ^n calea[c\ cu ]iitoarelesale din T\t\ra[i [i Taiebarba, ^n chipde harem, ^mbr\cat anacronic cugiubea de pambriu portocalie imbl\nit\cu ras, ciacsiri ro[ii, mesi [i papucigalbeni; colo, luxoasa cas\ a boieruluiRomanit (Ghica are o extraordinar\memorie vizual\): macaturi [i perdele

de m\t\s\rie groas\ de Damasc [i deAlep, scaune de abanos, incrustate cusidef, ^mbr\cate ^n piele de Cordova,policandre de Vene]ia; tinerii ^n straieorientale joac\ vals [i ecossaise; depe un pat familia domnului prive[tehieratic\: “~n sala de bal, vod\,^mbr\cat cu giubea alb\, hanger debrilianturi la brâu, [edea ^n mijloculsofalei ^ntre ferestre, rezemat peperne, cu gugiumanul de samur, cufunda alb\ cam pe frunte [i cu mainileinclestate la ceafa. Pe marginea patu-lui, la dreapta [i la stânga, [edeaucele [ase beizadele sir”. ~ n s\lileepocii Cuza, apare ]\narul prefect deforma]ie pasoptist\ cu tot alaiul lui ofi-cial (drosca tras\ de patru cai negri,surugiu cu poturi [i tusluci, cu panglicitricolore la palarie, patru doroban]icalari), alt\ sala reconstituie o reuni-une la o dam\ de mod\ provinciala.Mai departe, elegante romane ^n epocadomnitorului Carol I ies la [osea:“Calea[ca de Viena cu cai ungure[ti,cu vizitiu cu cocarda, cu sireturi de firla palarie [i la cusaturi este supremulfericirii elegantelor.Este nobil [i de bun ton ca o dama s\se ^nvârteasc\ pe {osea cel pu]in dedou\ ori, de la havuz pân\ la rondulcel mare, r\sturnat\ pe un fund dem\tase albastr\, vânat\ sau galben\;apoi s\ se coboare ca s\-[i târasc\ni]el coada rochii prin praf, ^nconjurat\de trei-patru elegante, urmata pas cupas de mandrul lacheu care-i ducemantelu]a de cinci dramuri pe bra]e.”Ion Ghica are pe deasupra un dar denarator incomparabil, o imagina]ie

arab\. Cu puncte de plecare docu-mentare, amintiri, studii economice,sociale, prozatorul trece in mijloculcelui mai arid memoriu la anecdota,cateodat\ dramatizând, jucând toaterolurile. Când inventeaz\, Ghica pares\rac, dimpotriva, evocarea d\ impre-sia lucrului imaginat. De neuitat suntboierul Furtuna, prezident de Divan,care azvarle cu fesul dup\ impricina]i,dascalul Chiosea batand pe copii cuimineul scos din picior [i c\ntând un“pa-vu-ga-di” sonor “care-i ie[ea penas cale de o posta”, Barzof, cel care^[i scuza neomeniile oficiale cu “Ia nevinovat... slujba!”, Manea Nebunulcântând “Fi vrelzon! fivrelzon!” (vive leson!). O pagina vrednic\ de un marecomediograf este convorbirea lui St.Marc de Girardin cu locotenentulroman de la Izlaz.”Secolul lui Ion Ghica”În acest an se împlinesc 195 de anide la na[terea lui Ion Ghica. NicolaeManolescu scria într-un editorial din”România literar\” din anul 2001: ”Scrisorile c\tre V. Alecsandri au fostcitite cu delicii de multe genera]ii [i secitesc înc\. Spiritul prozei romanticeerau pe de-a-ntregul ilustrat la noi despecia epistolar\. Ghica n-a fost, însens propriu, un autor de fic]iuni liter-are, de[i, în câteva scrisori, el cedeaz\pornirii de a fabula, inventând situa]ii,personaje [i tot felul de subiecte pecare le prezint\ drept istorice, urmândparc\, dup\ patru decenii, recoman-darea lui Kog\lniceanu din Introduc]iala Dacia literar\. Nara]iunea istoric\era la mod\ în întreg romantismul

Biedermeier, dovad\ romanele luiAlexandre Dumas ori piesele de teatruale lui Victor Hugo în Fran]a, celebriicongeneri, cu doar un deceniu [ijum\tate mai vârstnici decât Ion Ghica(ambii, n\scu]i în 1802). Raportul din-tre document istoric [i inven]ie epic\ori caracterologic\ este demn de luatîn seam\ în opera lui Ghica. El ne vadezv\lui un lucru pu]in remarcat.(…) {i, totu[i, b\nuiala mea este c\Ghica a f\cut mai mult decât s\ con-serve, în memorabile imagini, aspectedin via]a cotidian\ bucure[tean\ orimunteneasc\ din secolul XIX. El avea,dup\ toate indiciile, o viziune person-al\ asupra acestor lucruri. {i-a scrisepistolele relativ târziu, la finele dece-niului opt [i la începutul celui de alnoulea, când mai erau pu]ini martori aievenimentelor [i ai oamenilor înf\]i[a]ide el. (…)Ghica nu ne-a l\sat romane,dar ne-a l\sat un secol XIX care-ipoart\ pecetea inefasabil\. Secolul XIXromânesc este secolul lui Ion Ghica.O carte de popularizare [tiin]ific\În 1884 ap\rea la Bucure[ti laTipografia Academiei Române lucrarea”P\mântul [i omul” semnat\ de IonGhica. În introducerea acelei c\r]i, IonGhica scria: ”Nu m-am suit cu pre-sump]iunea pân\ a-mi închipui c\ v\pot da o lectur\ de filozofie a naturei,dar am cutezat a crede c\ slaba meapan\ ar pute s\ r\dice un mic colt, alv\lului care desparte pe profani delumea sciin]ific\.

Redac]ia

6 februarie 2011

Alt\ reglementare prev\zut\ deOUG nr. 63/2010 care se impune cam\sur\ de prevenire a supraestim\riiveniturilor, este aceea conform c\reia,dac\ gradul de colectare a veniturilorproprii, calculat potrivit metodologieiaprobate prin ordinul comun al MAI [iMFP, este mai mic decât 97% ^n fiecarean din ultimii doi ani bugetari, atunciveniturile pentru anul curent trebuie fun-damentate cel mult la nivelul ^ncas\rilordin anul precedent, reglementare care atrebuit s\ fie aplicat\ [i ^n situa]ia deelaborare a bugetului nostru pe anul2011. Proiectul de buget pe anul2011 ^nscrie ^n componen]a sa, cate-goriile de venituri prev\zute prin Legeanr. 286 – Legea Bugetului de Stat peanul 2011 fiind constituite din veniturilelocale – venituri fiscale [i nefiscale, ven-ituri curente, venituri din capital, sub-ven]ii de la stat pentru acordarea aju-torului de ^nc\lzire, reglementat prinOUG 107/2006.

La stabilirea dimension\riiveniturilor bugetului local pe anul2011 [i implicit a cheltuielilor pe capi-tole, subcapitole, paragrafe, titluri [idestina]ii s-au avut ^n vedere prevederileLegii nr. 286 din 28.12.2010 - Legeabugetului de stat pe anul 2011 publi-cat\ ^n Monitorul Oficial nr. 879 din28.12. 2010. Potrivit aceste legi, dintaxa pe valoarea adaugat\ - cod11.02.02 sunt finan]ate cheltuieliledescentralizate la nivelul comunelor,oraselor [i municipiilor – art. 4, alin b.Conform art. 5 din aceea[i lege, ^nceea ce prive[te bugetele locale,sumele defalcate din taxa pe valoareaad\ugat\ prev\zute la art. 4 sunt desti-nate finan]\rii:a) cheltuielilor de personal, burselor [iobiectelor de inventar ale institu]iilor sauale unit\]ilor de ^nv\]\mânt preuniversi-tar de stat;b) drepturilor asisten]ilor personali aipersoanelor cu handicap grav;c) ajutorul social [i ajutorul pentru^nc\lzirea locuin]ei cu lemne, c\rbuni [icombustibili petrolieri;d) serviciilor comunitare de eviden]\ apersoanelor de sub autoritatea consili-ilor locale. Urmare adresei M.F.P. nr.54.751/13.12.2011 [i ^n conformitatecu prevederile art. 4 [i 5 din Legea nr.286 pe anul 2011, privind alocareasumelor din taxa pe valoarea ad\ugat\,destinate finan]\rii anumitor cheltuieli

prev\zute la alin. (4) punctele a,b,c, d[i e pentru bugetul nostru local pe anul2011 sumele repartizate de c\treD.G.F.P. Dâmbovi]a [i comunicate prinadresa nr. 5023/ 2010 sunt urm\toarele:Sume defalcate din TVA pentrufinan]area cheltuielilor descentralizate- cod 11.02.02 - 2.339 mii lei din care:- pentru finan]area cheltuielilor de per-sonal din ^nv\]\mântul preuniversitarde stat -2.004 mii lei pentru finan]areadrepturilor asisten]ilor personali ai per-soanelor cu handicap sau indemniza]iilunare - 244 mii lei; - pentru finan]area cheltuielilor privindajutorul pentru ^nc\lzirea locuin]ei culemne, c\rbuni [i combustibili petrolieripentru beneficiarii de ajutor social cf.Legii 416/2001 [i pt. serviciile publicecomunitare de eviden]\ a persoanelor91 mii lei sume defalcate din TVA pen-tru echilibrare 11.02.06 663 mii lei din care:- pentru echilibrare 29 mii lei; - alocate de la Consiliul Jude]eanDâmbovi]a conf. Hot\râriinr.2/18.01.11 comunicate prin adresanr. 747/19.01.2010, care vor fi utilizarept. cofinan]are local\ [i pentru pro-grame de dezvoltare local\ 634 mii lei.- Sume defalcate din cota de 2% dinimpozitul pe venit cod 04.02.04, 267mii lei din care: - pentru echilibrare 28 mii lei;- pentru programe de dezvoltare local\239 mii lei; ~n ceea ce prive[te cheltuielile depersonal s-au avut ^n vedere [i preved-erile Legii nr. 287/28.12.2010 - LegeaBugetului asigur\rilor sociale de stat peanul 2011 publicat\ ^n Monitorul Oficialnr. 880 din 28.12.2010, potrivit c\reiacotele de contribu]ii se aplic\ ^n acela[iprocent c\ [i ^n anul precedent. Cuantumul ajutorului de deces se sta-bile[te, ^n condi]iile legii, ^n cazul:a) asiguratului sau pensionarului, la2.022lei;b) unui membru de familie al asiguratu-lui sau pensionarului, la suma de1.011 lei.Potrivit art. 18 din Legea BASS/2010, cu modific\rile [i complet\rileulterioare, pentru anul 2011, cotele decontribu]ie de asigur\ri sociale se stabilescastfel:a) 31,3 % pentru condi]ii normale demunc\, datorate de angajator [iangaja]i, din care 10,5 % datorate deangaja]i [i 20,8 % datorate de angajatori ;

b) 36,3% pentru condi]ii deosebite demunc\, datorate de angajatori [i anga-ja]i, din care 10,5 % datorate de anga-ja]i [i 25,8% datorate de angajatori; c) 41,3 % pentru condi]ii speciale demunc\, datorate de angajator [i anga-ja]i, din care 10,5% datorate de anga-ja]i [i 30,8 % datorate de angajatori;

~n cota de contribu]ieindividual\ de asigur\ri sociale esteinclus\ [i cota de 3% aferent\ fon-durilor de pensii administrate privat,prev\zut\ de Legea nr. 411/ 2004privind fondurile de pensii administrateprivat, republicat\, cu modific\rile [icomplet\rile ulterioare. ~n baza preved-erilor art.29 din Legea nr.76/2002privind sistemul asigur\rilor pentru[omaj [i stimularea ocup\rii for]ei demunc\, cu modific\rile [i complet\rileulterioare [i ale art.7 din Legea nr.200/2006, pentru anul 2011 se sta-bilesc urm\toarele cote ale contribu]iilor:a) contribu]ia datorat\ de angajatori labugetulasigur\rilor pentru [omaj este de 0,5 %;b)contribu]ia individual\ datorat\ labugetul asigur\rilor pentru [omaj este de 0,5 %;c) contribu]ia datorat\ la bugetul asig-ur\rilor pentru [omaj de c\tre per-soanele asigurate ^n baza contractuluide asigurare pentru [omaj este de 1 %;d) contribu]ia datorat\ de angajator laFondul de garantare pentru platacrean]elor salariale este de 0,25 %.Cotele de contribu]ii datorate de anga-jatori ^n func]ie de clasa de risc, potrivitprevederilor Legii nr. 346/2002 privindasigurarea pentru accidente de munc\[i boli profesionale, se stabilesc de la0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumeiveniturilor brute realizate lunar.

~n ceea ce prive[te cotele decontribu]ii pentru asigur\rile de s\n\tateprev\zute de Legea nr. 95/2006 privindreforma ^n domeniul s\n\t\]ii, acesteaau fost stabilite prin Ordonan]a deUrgen]\ nr. 226/30.12.2008 astfel:a) 5,5 % pentru cota datorat\ de angajat ;b) 5,2 % pentru cota datorat\ de angajatori.

Conform Hot\rârii de Guvernnr. 1193 din 24.11.2010 publicat\ ^nMonitorul Oficial nr. 824 din09.12.2010, ^ncepând cu data de 1ianuarie 2011, salariul de baza minimbrut pe ]ar\ garantat ^n plat\ se sta-bile[te la 670 lei lunar, pentru un pro-gram complet de lucru de 170 de ore ^nmedie, pe lun\ ^n anul 2011, reprezen-tând 3,94 lei/or\. La elaborarea bugetu-lui local pe anul 2011 s-a avut ^nvedere respectarea prevederilor OUGnr. 63/2010 pentru modificarea [i com-pletarea Legii nr. 273/2006 [i respec-tând obligativitatea ^ncadr\rii ^n nivelulmaxim al cheltuielilor de personalaprobat [i repartizat potrivit prevederilorart. 3 alin (4) din ordonan]\, avându-se^n vedere totalul cheltuielilor depersonal, aferente tuturor bugetelorcomponente, indiferent de sursa definan]are, potrivit Ordinului comunM.A.I nr 7/12.01.2011 si M.F.P. nr.57/11.01.2011. De asemenea, urmarepreciz\rilor MFP din data de18.01.2011, privind art. 42 modificatdin Legea nr. 448/2006 – legea pen-tru protec]ia [i promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap - cu modif-

ic\rile [i complet\rile ulterioare, potrivitalin (7) ^n situa]ia ^n care angajatorul nupoate asigura plata asistentului person-al, se acord\ indemniza]ia prev\zut\ laalin. (4), indiferent de op]iunea expri-mat\ potrivit prevederilor alin (1) [i (4),indemniza]ie care este echivalent\ cusalariul net al asistentului personaldebutant. Aflându-ne ^ntr-o asemeneasitua]ie, a trebuit s\ aplic\m [i noiprevederile aliniatului (7) din art. 42modificat, ^ncepând cu luna februarie 2011.

De asemenea, ^n bazaContractului de Asocierenr. 285 /11.08.2009 ^ncheiat cuConsiliul Jude]ean Dâmbovi]a, având cascop alocarea de resurse adecvatenevoilor persoanelor cu problememedico-sociale, prin Hot\râreanr. 21/10.02.2010, Consiliul Jude]eanDâmbovi]a, ne-a alocat pentru aceast\destina]ie, suma de 800 mii lei,reprezentând “subven]ii primite de laalte bugete locale pentru institu]iile deasisten]\ social\ pentru persoane cuhandicap”. ~n ceea ce prive[te cheltu-ielile cu bunurile [i serviciile s-a avut^n vedere asigurarea creditelor privindutilit\]ile [i ^n general, necesarul carese impune ^n vederea asigur\riiidesf\[ur\rii unei bune activit\]i atât ^ncadrul prim\riei cât [i ^n unit\]ile de^nv\]\mânt, bibliotec\, serviciul comu-nitar de eviden]\ a persoanelor [icelelalte activit\]i.

S-a avut ^n vedere [iprevederile Legii nr. 108/19.04.2007,pentru modificarea Legii nr. 128 /1997privind statulul personalului didactic, ^nceea ce prive[te decontarea cheltu-ielilor pe mijloacele de transport ^ncomun, sau valoarea a 7,5 l de carbu-rant la 100 km, ^n cazul deplas\rii cuautoturism proprietate personal\, dinlocalitatea de re[edin]\ la locul demunc\ [i de la locul de munc\ ^n local-itatea de re[edin]\, când acesta nu dis-pune de locuin]\ [i nici nu i se poateoferi locuin]\ acolo unde ^[i desf\[oar\activitatea, f\cându-se mari eforturi ^nacest sens datorit\ faptului c\ sumelealocate pentru echilibrare, sunt netinferioare celor din anii preceden]i.Pentru cheltuielile de capital, lasec]iunea de dezvoltare au fostprev\zute sumele ^nregistrate ca exce-dent al execu]iei bugetare la 31 decem-brie 2010 ^n sum\ de 683.289,59 leicare a inclus atât fondul de rulmentde la finele anului 2010 ^n sum\ de2.819,38 lei, cât [i suma de635.726,20 lei r\mas\ ^n disponibildin sumele primite de la UniuneaEuropean\ – cod 45.02.01.03 - pentruobiectivul “Extindere, reabilitare,modernizare Liceul “Ion Ghica” dinOra[ul R\cari” suma care se repune peaceea[i destina]ie de cheltuial\. Tot pesec]iunea de dezvoltare au fost repar-tizate toate sumele alocate de CosiliulJude]ean de la codul 11.02.06, suma634 mii lei [i de la codul 04.02.04,suma de 239 mii lei pentru cofinan]arelocal\ [i pentru programe de dezvoltarelocal\ ^n vederea realiz\rii ^ndrazne]elorobiective pe care ne-am propus s\ lerealiz\m ^n cel mai scurt timp posibil.

continuare ^n pagina a-7-a

De interes cet\]enesc

7februarie 2011 De interes cet\]enesc

~n urma celor ^nscrise ^nprezentul referat, la care se voral\tura anexele pe cele dou\ sec]iunide func]ionare [i dezvoltare, rog s\supun\ aprob\rii Consiliului Local,Proiectul de buget pe anul 2011.Proiectul de hot\râre a fost supusaprob\rii, a trecut cu majoritate devoturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.3.Proiect de hot\râre privind apro-barea taxei de divor], conformLegii 202/2010.Având ^n vedere prevederile Legii nr202/2010, privind divor]ul pe caleadministrativ\, prin acordul so]ilor [inormele metodologice privind aplicareaacestei Legi, se propune stabilirea uneitaxe de divor] ^n cuantum de 350 lei. Supus\ la vot, propunerea este apro-bat\ cu majoritate [i o ab]inere,Dr\goi Nicolae.4.Proiect de hot\râre privind apro-barea cuantumului taxei de habitatpentru gospod\riile beneficiare,aflate ^n situa]ia acord\rii unorscutiri la plata taxei de habitat.Având ^n vedere decizia nr12/15.02.2011, Consiliul director alAsocia]iei de dezvoltare Intercomunitar\,a hot\rât, ^n temeiul prevederilor actuluiconstitutiv [i statutului Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitar\ “Reabilitareacolect\rii, transportului, depozit\rii, pre-lucr\rii, de[eurilor solide ^n jude]ulDâmbovi]a”, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, urm\toarele: Propunerile privind modul de încasare ataxei de habitat de la gospod\riile bene-ficiare aflate în situa]ia acord\rii unorscutiri la plat\ taxei de habitat:- Art.1 Gospod\riile în care se reg\sescpersoanele aflate în situa]iile prev\zutede art.284 din Legea nr. 571/2003privind Codul Fiscal, cu modific\rile [icomplet\rile ulterioare, vor fi tratateastfel: Gospod\riile formate din una saudou\ persoane nu datoreaz\ taxa dehabitat; Gospod\riile formate din maimult de trei persoane datoreaz\ taxaintegral\.- Art.2 Gospod\riile ale c\ror proprietarisunt absen]i din localitate mai multde 60 zile consecutive nu datoreaz\taxa de habitat.În momentul revenirii la domiciliu,Prim\riile vor informa Asocia]ia cuprivire la modificarea num\rului total de

gospod\rii.- Art.3 Gospod\riile apar]inândreziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul înafara jude]ului vor datora 50% dincuantumul taxei de habitat. Diferen]ade 50% nu va fi suportat\ din bugetulConsiliului local.- Art.4 Gospod\riile apar]inândreziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul înjude]ul Dâmbovi]a vor datora 25% dincuantumul taxei de habitat. Diferen]a nuva fi suportat\ din bugetul Consiliului local.- Art.5 Gospod\riile care au dou\ saumai multe contoare electrice (pe acela[inume) vor datora o singur\ tax\ dehabitat.- Art.6 Gospod\riile cu un singur mem-bru datoreaz\ 50% din cuantumul taxeide habitat. Diferen]a nu va fi suportat\

din bugetul Consiliului local.- Art.7 Gospod\riile în care se g\sescbeneficiari ai m\surilor de protec]ivesocial\ [i persoane care nu realizeaz\venituri vor datora taxa de habitat încuantumul stabilite de Consiliul local,diferen]a urmând a fi suportat\ de labugetul Consiliului local.Proiectul de hot\râre a fost supusaprob\rii, a trecut cu majoritate devoturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.5.Proiect de hot\râre privind com-pletarea inventarului bunurilor ceapar]in domeniului privat alora[ului R\cari, cu suprafa]a de720 mp, teren intravilan, situat\ ^nsatul Colacu, strada Islazului,ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.La solicitarea doamnei Arhire Ioana dinlocalitatea Colacu, strada {tefan cel

Mare, se propune completarea inven-tarul bunurilor ce apar]in domeniului pri-vat al ora[ului R\cari, cu suprafa]a de720 mp, teren intravilan, situat ^n stra-da Islazului, ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a.Supus la vot, acesta trece cu majoritate[i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 6.Proiect de hot\râre privind apro-barea raportului de evaluare [iefectuarea schimbului de terenpentru suprafata de 720 mp, situ-at\ ^n satul Colacu, stradaIslazului, cu suprafa]a de 2742mp, situat\ ^n T22/3 P6.

~n urma raportului de evaluare,se propune efectuarea schimbului deteren pentru suprafa]a de 720 mpsituat\ ^n satul Colacu, strada Islazului,

cu suprafa]a de 2742 mp, situat\ ^nT22/3 P6. Supus la vot, trece cumajoritate [i o ab]inere, Dr\goiNicolae. 7.Proiect de hot\râre privind apro-barea Regulamentului defunc]ionare al bibliotecii “IonGhica” R\cari, pe anul 2011.

Structurat pe mai multe capi-tole: dispozi]ii generale, atribu]ii [i activ-it\]i specifice, colec]iile biblioteciior\[ene[ti, organizarea, conservarea [igestionarea colec]iilor, personalul [iconducerea bibliotecii or\[ene[ti, drep-turile [i obliga]iile utilizatorului, dispozi]iitranzitorii [i finale.Textul complet al regulamentului ^l pute]iconsulta, accesând portalul Prim\rieiR\cari, la adresa www.primariaracari.ro

Proiectul de hot\râre a fost supus dez-baterii [i aprob\rii, a fost votat cumajoritate [i o ab]inere, DragoiNicolae.8.Proiect de hot\râre privindcasarea unor autovehicule dindotare, aflate ^n stare denefunc]ionare. Serviciul administrativ a ^naintat unreferat, Consiliului local, prin care seaduce la cuno[tin]\ c\, exist\ necesi-tatea cas\rii unor autovehicule aflate ^ndotare, care sunt ^ntr-o stare avansat\de uzur\ [i deci, ^n stare denefunc]ionare. Aceste autovehicule aufost aduse de la alte unit\]i bugetare,prin transfer, n-au costat nimic [i auservit la repararea unor autovehicule dindotarea parcului auto. Ele au fostfolosite pentru piese. Se propunecasarea lor [i valorificarea la fier vechi.Autovehiculele propuse spre casaresunt: DB.04.USB, DB 50 MAI, DB 04EEO, DB 03 DPC, DB 05 PCR, DB 12POR, DB 15 CNC si DB 73 CJD. Prezentul proiect de hot\râre, privindcasarea unor autovehicule din dotare, atrecut cu majoritate de voturi [i oab]inere, Dr\goi Nicolae. Tot ^n cadrul sedin]ei, primarul ora[uluiR\cari, prezint\ o informare a stadiuluiproiectelor:- La C\minul Cultural Ghimpa]i serealizeaz\ dot\rile (mobilier, instala]iede sonorizare, etc);-Drumurile de exploatare se afl\ ^n sta-diul desemn\rii constructorului;-La liceu se lucreaz\ alert, realitateaprobând c\ firma se va ^ncadra ^n grafi-cul anun]at.-~n jurul datei de 15.03.2011, s-a^ncheiat contractul de execu]ie la{coala Ghergani;-La C.A.M.S, stadiul este cel al realiz\riiProiectului Tehnic.-“Casa Verde”, faza a doua, seadreseaz\ s\lii de sport din localitate;-~n luna aprilie se ^ncepe construc]ia la{coala Ghergani, iar inaugurarea se vaface ^n semestrul 2, ^n 2012; 9.DiverseLa acest punct al ordinei de zi, inter-ven]iile consilierilor se refer\ la uneleaspecte legate de via]a ^n comunitate,f\cându-se propuneri punctuale, pentrurezolvarea lor.

Zilele trecute am discutat, ladorin]a unei persoane din Colacu, stra-da Prunilor, 172, doamna IonescuGeorgeta, despre cinste [i corectitu-dine. V\ m\rturisesc c\ mi-a st\ruit ^nminte, mult\ vreme acest subiect. Dece?! Un om f\r\ acces la civiliza]ie:curent electric, ma[in\ de sp\lat, TV,telefon, gaze, vrea s\ tr\iasc\omene[te [i a fost pus\ ^n fa]a uneiprobleme. Ea vrea s\ pl\teasc\, ^n con-tinuare, taxa de gunoi, pentru c\-i placecur\]enia. S\ nu crede]i c\ are foartemul]i bani. Nu! Are un venit modest [idin cauza lipsurilor n-a avut putere s\se conecteze la re]eaua de curent elec-tric. Am mers la adresa men]ionat\ [i

am fost ^ntâmpina]i de o tân\r\vorb\rea]\, o pl\cut\ gazd\. Rep: Cum v\ numi]i?I.G: Ionescu Georgeta [i am pl\tit taxade gunoi de la ^nceput. Am [i tomberon[i predau gunoiul s\pt\mânal. Ma[inavine, ^ntotdeauna joia, dup\ ora 11:00[i ne ia gunoiul. Mie nu-mi place s\ ammizerie ^n curte. Rep: Ave]i o curte mare, ^ngrijit\. V\dc\ a]i s\pat, a]i f\cut [i brazde, arat\bine. Acum, [ti]i c\ taxa de habitat sepl\te[te pe factura de lumin\, dar dum-neavoastr\ nu ave]i ^nc\, introduscurentul electric. Ce ave]i de spus? I.G: Nu am avut posibilit\]i pentru intro-ducerea curentului electric ^n locuin]\.

Venitul nostru este de 600 de leilunar+aloca]ia copiilor. Am un copilcare e clasa a treia la {coala Colacu [i^nva]\ foarte bine. Nu am putut s\avem lumina pentru c\ e distan]a mare,iar casa noastr\ este departe de re]ea. Rep: Dumneavoastr\ a]i sesizat per-soana care ^ncasa taxa de habitatdespre situa]ie [i de aceea am venit ladumneavoastr\. Gestul dumneavoastr\mi se pare un lucru deosebit, ^n contex-tul ^n care, am avut – e drept, pu]inecazuri – de persoane care au ^ncercats\ se eschiveze de la aceast\ plat\.Unii, cu venituri considerabile. I.G: M\ descurc cum pot, f\r\ ma[in\de sp\lat. (^ntradevar, ^n curte erau omul]ime de rufe sp\late [i ^ntinse lasoare). Rep: Putea]i s\ nu ne sesiza]i despreaceast\ situa]ie, de ce a]i f\cut-o?I.G: Nu pot s\ nu pl\tesc. Noi avem un

venit mic, dar ne descurc\m; nu avemdatorii [i ne-am pl\tit totdeauna d\rile.Rep: Sunte]i un exemplu pentru mul]idintre noi. V\ mul]umesc pentru timpul acordat [iv\ asigur de ^ntreaga pre]uire pentrusimplitate, onestitate [i corectitudine.

continuare din pagina a-6-a

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack8 Interviu februarie 2011

1. Mai încheiem un an de activi-tate, care ne-a solicitat mai multsau mai pu]in. Dac\ ar fi s\ privimîn urm\, cum vi se pare acest an?Ce a[tept\ri s-au îndeplinit, cegreut\]I te-au solicitat [i ce"recolt\" de rezultate, ai?2. La serviciul unde lucrezi, activi-tatea începe la ora 08:00 [i estesus]inut\ pân\ c\tre orele 16:30.Acesta este intervalul orar precizatîn fi[a postului. Care ar fi fost pro-gramul zilnic. De câte ori, datorit\sarcinilor de serviciu, ai s\rit pestemasa de prânz sau ai r\mas pesteprogram? 3. Oamenii vin [i pleac\. Depindede noi dac\ acest demers esteunul reu[it. Pentru c\ vin întot-deauna cel pu]in cu o problem\ [ipleac\ cu rezolvarea acesteia.Care este recordul de timp pentrueliberarea unui document simplu,pe care l-ai reu[it în acest an? 4. Petrecem în prim\rie, peste2000 de ore anual [i dac\ ar fi s\tragem linie, e[ti mul]umit de felulcum ai lucrat? Ce a[tept\ri ai pen-tru 2011? Atât pe plan profesionalcât [i personal. 5. În afara serviciului ne dedic\mfamiliei [i unor preocup\ri ca: lec-tura, muzica, sportul, treburile dingospod\rie, etc. Dac\ te-a[ între-ba: Ce carte ai citit în ultimavreme, ce spectacol ai v\zut? Ai unhobby, care? 6. Care ar fi urarea ta pentru citi-torii Ziarului Prim\riei R\cari?

ELENA GOZU, REFERENT CONTABIL

Anul 2010, pe care tocmail-am ^ncheiat, a fost un an greudatorit\ crizei economice, dar afost [i un an al ^mplinirilor profe-sionale [i familiale.

Activitatea desf\[urat\ la biroulcontabilitate a decurs ^n condi]iibune. Munca ^n acest birou poate ficomparat\ cu un “foc continuu”,

aici contabilizându-se ^ntreagaactivitate a prim\riei, iar activitateape care o desf\[or ^n acest dome-niu de peste 30 de ani poate ficonsiderat\ ca un hobby. Totul seface cu pasiune, d\ruire [i ai satis-fac]ia ^mplinirii când totul se face ^nechip\, când ai al\turi un colectivunit [i profesionalist.~n acest birou activitatea estefoarte complex\, necesitând multeore ^n afara orelor de program, darrealizarea sarcinilor cu mult\ serioz-itate [i perseveren]\ duce la satis-fac]ia actului profesional ^ndeplinit.

~n afara programului delucru ^mi r\mâne foarte pu]in timpla dispozi]ie, iar acesta ^l petrec ^ncea mai mare parte cu cei doi^ngera[i pe care mi i-a d\ruitDumnezeu – nepo]ii mei.Pentru anul 2011 ^mi dorescs\n\tate mie [i familiei mele, iarpentru cititorii Ziarului Prim\rieiR\cari, mult\ s\n\tate, lini[te [ipace ^n suflete, multe realiz\rial\turi de cei dragi.

ANASON ELENA,REFERENT CONTABIL

Ne afl\m la ^nceput de an,un an pe care ^l privim cu maimult\ speran]\, un an pe care cuto]ii ni-l dorim a fi mai bun decâtprecedentul.

Dac\ ar fi s\ privim ^n urm\, anul2010 a fost un an de criz\ eco-nomic\ la nivel na]ional [i global.Activitatea desf\[urat\ ^n cadrulserviciului contabilitate decurge ^ncondi]ii bune. Pot spune c\ nuavem un program fix, este nevoiede mai multe eforturi [i sacrificiipentru a face fa]\ cerin]eloractuale. Munca desf\[urat\ ^ncadrul compartimentului este foartecomplex\ [i con[tientiz\m acestlucru, dar avem marea satisfac]ieatunci când [tim c\ totul este dusla bun sfâr[it cu responsabilitate.Colectivul ^n care ^mi desf\[oractivitatea este un colectiv unit, potspune c\ este o a doua familie,deoarece orele de dup\ programulnormal ni le petrecem lucrând

^mpreun\ cu aceea[i con[tiinciozi-tate [i profesionalism. Pentru felul ^n care mi-amdesf\[urat activitatea, personal,consider c\ mi-am ^ndeplinit –o cuconstiinciozitate, dar este loc [i demai bine.~n afara serviciului, m\ dedic ^ntrutotul familiei, activit\]ilor casnice,dar ^mi place s\ ascult [i muzic\,s\ citesc o carte, s\ fac plimbari ^nnatur\. Pe plan personal ^mi doresc ^nprimul rând s\n\tate mie [i familieimele, dar [i tuturor cititorilorZiarului Prim\riei R\cari.

PETCU ANDREEA-LUMINI}A,INSPECTOR

Anul 2010 a fost un an difi-cil, dar [i cu multe realiz\ri atât peplan personal cât [i profesional.Momentele dificile pe care le-amtr\it ^n acest an ^n plan profesionalne-au ajutat s\ devenim mai uni]i,s\ ne ^n]elegem mai bine unii peceilal]i.

Nu cred c\ exist\ program de lucrucare s\ poat\ fi respectat pentruc\ ^ntotdeauna vor exista perioadecând, pentru ^ndeplinirea sarcinilorde serviciu, se va sta peste pro-gram. Este adev\rat c\ de foartemulte ori am dep\[it programulnormal de lucru de 8 ore pe zi, ams\rit peste masa de prânz, dar con-sider c\ ^n orice domeniu de activi-tate se ^ntâmpl\ la fel atunci când^]i dore[ti ca totul s\ fie ^n ordine. ~n activitatea pe care o desf\[ur\mducem adesea o lupt\ contracronometru pentru eliberarea unuidocument, dar ^n final importanteste ca documentul s\ fie corect^ntocmit [i nu ^ntocmit ^n timp record.Consider c\ rezultatele activit\]iidesf\[urate ^n anul 2010 suntmul]umitoare, dar ^ntotdeaunaexist\ loc de mai bine. ~n anul2011 ^mi doresc s\ am s\n\tatepentru a putea ^ndeplini toateproiectele pe care le am ^n plan.~n afara serviciului ^mi place s\ascult muzic\, s\ citesc, s\ petrecfoarte mult timp ^n aer liber (atuncicând vremea ^mi permite). Ultima

carte citit\ a fost „Scrisoare dedragoste”, de Mihail Drume[.Cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari ledoresc un an cu s\n\tate [i cufoarte multe realiz\ri!

DU}| ALEXANDRU IONU},INSPECTOR

Sfâr[itul anului 2010 areprezentat un nou ^nceput pentrumine, o nou\ etap\ ^n via]a mea,un nou colectiv pe care l-amdescoperit ^n timp ca fiind unulminunat. Activitatea mea sedesf\[oar\ ^n cadrul serviciului deAsisten]\ Social\ [i pot spune c\acest lucru m-a marcat foarte mult[i m-a determinat s\ m\ implic câtmai mult ^n rezolvarea problemelorcât mai diversificate cu care seconfrunt\ persoanele care ne solic-it\ ajutorul.

Având ^n vedere c\ anulcare tocmai a trecut a fost unuldominat de criz\ economic\, iarmajoritatea oamenilor au fostcuprin[i de disperare, consider c\atât eu cât [i colegii mei ne-amdesf\[urat activit\]ile ^n slujbacet\]eanului având convingerea c\majoritatea oamenilor au plecatmul]umi]i [i cu problemele rezolvate.Pe plan profesional ^mi doresc caprin activitatea pe care o desf\[or^n cadrul serviciului de Asisten]\Social\ s\ pot ajuta cât mai mul]ioameni care ^ntr-adev\r au nevoiede acest serviciu [i s\-mi atingobiectivele propuse.

~n via]a personal\ pot s\spun c\ nu dispun de foarte multtimp liber, ^ns\ ^ncerc s\-l petrec^ntr-un mod cât mai pl\cut posibil,unele din hobby-urile mele prefer-ate fiind pescuitul, fotbalul, biliardulsau tenisul de mas\.

Acest an 2011 sper c\ va fiunul mai bun din toate punctele devedere [i cred c\ ^mi voi atingeobiectivele pe care mi le-am pro-pus, pentru c\ am ajuns s\-miiubesc meseria. Cititorilor ZiaruluiPrim\riei R\cari le doresc mult\s\n\tate, multe ^mpliniri atât peplan personal cat si profesional.

urmare ^n pagina 9

Interviu 9februarie 2011

Dumitra Vasilica, ReferentAnul care s-a ^ncheiat a reprezentato perioad\ bun\, cu realiz\ri person-ale [i profesionale, an ^n care con-sider c\ mi-am desf\[urat activitateacu con[tinciozitate [i seriozitate.Ritmul de lucru la serviciu, esteintens, munca pe teren a fost uneorimai grea, alteori mai u[oar\, ^nfunc]ie de problemele [i solicit\rilecu care m-am confruntat, dar pecare le-am rezolvat cât am putut mai bine.~n plan familial, de asemenea amavut multe satisfac]ii, cel mai fericit

eveniment fiind c\s\toria fiicei mele.Preocup\rile din timpul liber suntlegate de gospod\rie, lecturarearevistelor, a Ziarului Prim\riei R\cari,iar acum, lucrul ^n gr\dina casei. A[dori s\ adresez tuturor cititorilorZiarului Prim\riei R\cari, un an feric-it, mult\ s\n\tate, realiz\ri [i puterede munc\.

Chiri]\ Aurica,ReferentServiciul meu ^n cadrul Prim\rieiR\cari se desf\[oar\ de regul\, ^ntreorele 08:00 – 16:30. ~n cursul anu-lui 2010, rezultatele au fost uneleobi[nuite constând ^n ^ncas\ri detaxe [i impozite pe raza localit\]ilorR\cari [i Ghimpa]i, ^ncas\ri la per-soanele cu ajutor social, ^ncas\ri la

Centrul Medico Social din Ghergani,^ncas\ri la obor, temporar. ~n timpuldeplas\rilor pe teren, m-am lovit deunele greut\]i ca transportul ^n local-itatea Ghimpa]i, mergând uneori pe

jos, sau chiar cu ocazie, sau ma[inaprim\riei. Consider c\ ^n anul care atrecut mi-am desf\[urat activitateabine [i nu am primit reclama]ii dinpartea contribuabililor c\rora le-amrezolvat problemele pe care le-auridicat, ace[tia fiind mul]umi]i decolaborarea cu mine. Dac\ trag linie,anul care tocmai s-a ^ncheiat [i celetrei luni scurse din acest an, dup\cum am mai spus, rezultatele suntsatisf\c\toare, activitateadesf\[urându-se normal. Timpulliber, care ^mi r\mâne acas\, ^l folos-esc ^n gr\din\, citesc ZiarulPrim\riei, reviste [i m\ ocup de tre-burile gospod\re[ti. Urez tuturor cititorilor no[tri, un anfericit, plin de realiz\ri.

Ene Mihai, inspector~ntr-adevar, a mai trecut un an, unan de activitate care scoate ^n evi-den]\ un segment ^ncununat desucces.Spun asta pentru c\ noi, colectivulacestei institu]ii, dar ^n special tiner-ii c\rora ne-a fost acordat\ o [ans\de a contribui prin activitatea noas-tr\ la schimbarea acestei localit\]i,

am p\[it ^n anul 2010 cu o maredorin]\, aceea de a-l parcurge cu oambi]ie exemplar\ [i dup\ cum erade a[teptat, finalul acestui an a fostun succes, sau pot spune un an de^nceput al transform\rii vizibile aora[ului R\cari. ~mi desf\[or activitatea ^ntr-oinstitu]ie ^n care, domnul primar, pelâng\ foarte multe lucruri bune pecare le-a impus colectivului, princi-palul a fost …organizarea. Atunci când e[ti bine organizat,desf\[ori o activitate de calitate [ica s\ r\spund ^ntreb\rii adresate dec\tre reporter, de foarte pu]ine ori s-a ^ntâmplat s\ pierd ora de prânz.Poate c\ v\ ^ntreba]i :”Cum a[a?” Numai printr-o bun\ organizare aprogramului zilnic [i s\pt\mânal,program bine pus la punct, se potob]ine rezultate bune, iar ^n institu]ianoastr\, activitatea fiec\ruia dintrenoi este minu]ios structurat\, bazat\pe un plan de activit\]i. Anul 2010 afost un an pe care ^l pot descrie ^ncâteva cuvinte ca fiind un an cu^mpliniri profesionale. Activitateadesf\[urat\ ^n cadrul CabinetuluiParlamentar al domnului senatorValentin Calcan [i ulterior ^n cadrulaparatului de specialitate al primaru-lui, pot spune c\ a decurs ^ncondi]ii bune, dar ca ^n orice activi-

tate poate fi loc [i de mai bine, prin-cipalul este s\ ne autoperfec]ion\m^n fiecare zi [i s\ ne pliem tuturor

problemelor cu care ne confrunt\m,cât mai bine. Recordul de timp pen-tru eliberarea unui document, nu-lpot determina cantitativ, deoarecezilnic ^ncerc s\ rezolv toate prob-lemele cu care m\ confrunt, cât potmai bine. Activitatea pe care odesf\[or presupune o bun\ organi-zare [i o autoperfec]ionare pe zi ce trece.Dup\ cum am spus, lucrez ^ntr-oinstitu]ie bine organizat\ [i suntmul]umit de felul cum am lucrat, defelul cum au fost abordate sarcinileap\rute. Disciplina acestui loc ^]iofer\ [ansa de a vedea [i de a real-iza faptul c\ o bun\ organizare [ifunc]ionare a sistemului duce numaila reu[ite. Anul 2011 va fi unul alnoilor realiz\ri, sunt sigur de acestlucru pentru ca, drumul pe careaceast colectiv unit a pornit, c\l\uzasa fiind un om admirabil, ambi]ios [ide cuvânt, este un drum croit prinmult\ munc\, ale c\rei roade abiaacum ^ncep s\ apar\. Da, ^mi places\ citesc. Ultima carte citit\ - “A fostodat\ ^ntr-o var\” scris\ de JanetteOke, fiind o poveste impresionant\de via]\.Hobby? Da, ^mi plac ma[inile,c\l\toriile, muzica, IT, etc. Primul lucru pe care pot s\-l doresccuiva, este s\n\tatea, apoi vin^mpreun\ fericirea [i norocul ^n via]\,oferind o stare de bine, un zâmbetcare-]i ^nc\lze[te sufletul. Nu ^nchei f\r\ s\ mul]umesc peaceast\ cale, ^n numele meu dar [ial tinerilor mei colegi, pentru [ansacare ne-a fost acordat\ prin includ-erea ^n acest colectiv de oameniminuna]i, care fac totul ^n slujbalocuitorilor ora[ului R\cari.Nu ^n ultimul rând doresc colegilormei, familiei, prietenilor precum [ituturor cititorilor Ziarului Prim\rieiR\cari, ca anul 2011, s\ fie unul alrealiz\rilor atât ^n plan profesionalcât [i ^n cel familial, un an bogat ^nrezultate pozitive. La Mul]i Ani!

continuare din pagina 8

Având în vedere dispozi]iile legii num\rul155/2010, privind Poli]ia Local\, începândcu data de 01.01.2011, la nivelul ora[ului

R\cari, a fost înfiin]at\ Poli]ia Local\, organizat\în compartiment de specialitate în

subordinea primarului. Activitatea acesteiaare ca scop exercitarea atribu]iilor privind

ap\rarea drepturilor [i libert\]ilor fundamentaleale persoanei, a propriet\]ii private

[i publice, prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor

POLI}IA LOCAL|, aproape de dumneavoastr\ [i cu un nou look!

±± ±

10 Informa]ii utile februarie 2011

Agen]ia de Pl\]i[i Interven]ie pentruAgricultur\, începecampania de primirea cererilor de plat\pentru schemele desprijin pe suprafa]\pe anul 2011, aceas-

ta derulându-se în intervalul 1 martie - 16 mai 2011.România beneficiaz\ în acest an de o aloca]ie

financiar\ de 907,473 milioane euro din FondulEuropean de Garantare Agricol\ (FEGA) pentru plataunica pe suprafata (SAPS), ceea ce înseamna ca fer-mierii vor putea primi circa 100 de euro pe hectar,fata de 80,36 euro/ha în 2010.

România are prevazut un pachet de plata pe uni-tate de suprafata de 900 de milioane euro, care,raportat la numarul de hectare, ne conduce la 100 deeuro/ha", a declarat recent directorul general al APIA,Florin Marius Faur. Potrivit acestuia, campania din

acest an are ca slogan "Lucrezi terenul, depui cerereade sprijin si accesezi fonduri europene".

Campania de primire a cererilor de plata sederuleaza în perioada 1 martie - 16 mai 2011. Pentruorasul Racari cererile de solicitare a sprijinului pentruanul 2011 se depun in perioada 04 aprilie- 16 mai2011. SOlicitanti sunt rugati sa respecte data si oraspecificata fiecaruia in invitatiile pe care le veti primide la APIA Titu. Pentru cererile de plata depuse dupadata de 16 mai se vor aplica penalitati de 1% pentrufiecare zi lucratoare de întârziere pâna în data de 10iunie inclusiv. Dupa acesta data, cererea de sprijin numai este admisa la calculul platii pentru anul în curs.Potrivit APIA, pentru a beneficia de sprijinul financiarpe suprafata, fermierii trebuie sa depuna la centrelelocale ale APIA, în intervalul mentionat, o singuracerere de plata. Pot beneficia de masurile de sprijin pesuprafata persoanele fizice si/sau juridice careexploateaza terenul agricol pentru care solicita plata,în calitate de proprietari, arendasi, concesionari,

administratori în cadrul asociatiilor în participatiune etc.De asemenea, sunt eligibile la plata exploatatiile

cu suprafata de cel putin un hectar, formate dinparcele agricole cu suprafata de cel putin 0,3 hectare.În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelorpomicole, pepinierelor viticole sau al arbustilor fruc-tiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de celputin 0,1 hectare. Nu în ultimul rând, solicitantul tre-buie sa respecte Bunele Conditii Agricole si de Mediu(GAEC) pe toata suprafata fermei.

În 2011, pachetul financiar de sprijin pentru fer-mierii români este estimat la 1,6 miliarde euro în2011, din care 1,3 miliarde euro din bugetul UniuniiEuropene (UE). Cuantumul alocat schemei de plataSAPS din fonduri europene a fost de 80,36 euro/ha, în2010, dar în 2011, raportat la numarul de hectare sila valoare, va fi de 100 euro/ha. De asemenea, sprijin-ul financiar alocat pe suprafata din bugetul national afost anul trecut de 50,64 euro/ha, pentru 2011urmând sa fie aprobata o suma cel putin de acelasinivel.Pentru reinoirea dosarului in invitatie este specificat sidocumentele necesare intocmirii cererii.Astfel: copie CI/BI, extras cont bancar activ, dosar cusina si alte documente in cazul se majoreaza suprafatapentru care se cere sprijinul.

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Inginer, Topora[ Vasile

APIA începe campania de

primire a cererilor de plat\

pentru SAPS 2011

Obiectul de activitate alSERVICIULUI PUBLIC DEASISTEN}| SOCIAL| îlconstituie realizareaansamblului de mãsuri,programe, activitã]i profe-sionale, servicii spe-cializate de protejare apersoanelor, familiilor,grupurilor [i comunita]ilorcu probleme speciale,aflate în dificultate [iîntr-un grad de risc social,care nu au posibilitatea dea realiza prin mijloace [ieforturi proprii un mod nor-mal [i decent de via]\. Serviciile de asisten]ã socialã seadreseazã urm\toarelor cate-gorii de persoane:- persoane cu handicap; - persoane singure; - persoane vârstnice; - familia [i copilul; - oricare persoanã aflatã în nevoie. Mai concret, SERVICIULUI PUB-LIC DE ASISTEN}| SOCIAL| vine

în ajutorul celor defavoriza]i prin: - Evaluarea persoanelor cunevoi (institu]ionalizate [i nein-stitu]ionalizate), elaborarea pla-nurilor individuale de interven]ie[i stabilirea nevoilor acestora. - Acordarea de suport material[i financiar persoanelor aflate înnevoie; - Formarea/perfec]ionarearetelelor de asisten]i personali[i asisten]i sociali care asigurãasisten]a [i îngrijire persoanelorcu handicap [i celor vârstnici. - Implementarea [i monitor-izarea respectãrii legisla]iei privi-toare la accesibilizarea mediului fizic. - Promovarea unor mãsurisociale de protec]ie bazate perespectarea drepturilor omului,privind egalizarea [anselor departicipare a persoanelor cuhandicap la via]a economic\ [isocialã a comunitã]ii, combat-erea discriminarii [i a excluziuniisociale. - Sensibilizarea [i informarea

opiniei publice asupra drep-turilor persoanelor cu handicapde a avea acces la educa]ie,orientare [i formare profesion-alã [i participare la via]asocialã, în scopul îmbunãtã]iriiatitudinii [i a comportamentuluifa]ã de aceastã categorie depersoane. - Promovarea principiului trans-paren]ei [i al antren\rii tuturororganismelor implicate în sis-temul de furnizare a serviciilor,în scopul cre[terii calitatii vie]ii[i reintegrãrii sociale a per-soanelor defavorizate. Ac]iunile SERVICIULUI PUBLICDE ASISTEN}| SOCIAL| seîndreaptã cãtre prevenirea [icombaterea situa]iilor de riscpentru persoanele aflate în difi-cultate, pe care ele sau familiilelor sunt incapabile sã lesolu]ioneze.

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL|

SEF SERVICIU Psih. Ion Tudor

Cet\]enii care au actele deidentitate expirate sunt invita]i

s\ se prezinte la sediulB.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fipu[i în legalitate.În caz contrar

vor fi sanc]iona]i conformOUG.97/2005, de c\tre organele

competente.

E bine s\ [ti]i!

11Opinii despre...februarie 2011

În activitatea lingvistic\ multilateral\a lui Alexandru Graur limba român\ aocupat locul întâi între cele trei domeniiprincipale pe care le-a cultivat acestmare savant predominând fa]\ de lim-bile clasice [i de lingvistica general\. Încadrul limbii române gramatica, a fost larândul, ei privilegiat\. Aceast\ ier-arhizare ^n favoarea gramaticii este maievident\ în accep]ia larg\ a gramaticii,care cuprinde – pe lâng\ morfologie [isintaxa – fonetica [i fonologia, ortoepia,ortografia [i punctua]ia, precum [i for-marea cuvintelor. Gramatica a fosttratat\ de c\tre Alexandru Graur subdiverse aspecte [i în diverse moduri:diacronic [i sincronic; descriptiv, norma-tiv [i corectiv; academic, didactic [i depopularizare.

Gramatica istoric\ a limbii române l-aatras ^nc\ din tinere]e pe AlexandruGraur [i a r\mas o preocupare perma-nent\. Primele teme abordate au fostpostpunerea articolului hot\rât [i genulneutru. Aceste studii l-au f\cut pemarele lingvist s\ le situeze în frunteapreferin]elor proprii, socotindu-le drept,,cele mai reprezentative’’ pentru sinedin tot ce a scris, [i totodat\ s\ afirme:,,Aici cred c\ nu-am gre[it cu nimic’’.În aceasta direc]ie putem men]iona [ilucrarea Istoria limbii române, care esteelaborata de un colectiv condus deAlexandru Graur [i precizeaz\ tendin]eleevolu]iei limbii latine, din epoca cea maiîndepartat\ [i pân\ la c\derea imperiu-lui de apus. Orientat\ în egal\ m\sur\ [ic\tre epoca preistoric\ care despertelatina de indo-europeana comun\ [ic\tre epoca târzie care o apropie de lim-bile romanice, aceasta carte constituieun punct de plecare pentru o mai bun\în]elegere a istoriei limbii române.Incununarea studiilor de gramaticaistoric\ o reprezint\ sinteza din carteaTendin]ele actuale ale limbii române,care explic\ integral evolu]ia intern\ alimbii române de la latin\ pân\ azi,examinând [i ,,fonetica-fonologia’’,vocabularul [i formarea cuvintelor, darcea mai mare parte a ei este consa-crat\ gramaticii: morfologiei [i sintaxei.Cu privire la morfologie a scris câte cevadespre principalele p\r]i de vorbire flexi-bile: la substantiv l-au interesat genulpersonal, desinen]ele de plural, distinc-tia dintre numele proprii [i cele comune,acuzativul de direc]ie; la pronume: pron-umele personal cu func]ie verbal\,adjectivele posesive, pronumeleinterogative cine [i ce, pronumelenehot\râtecu valoare negativ\; laverb:diatezele, urmele de aspect, imper-sonalul, întrebuintarea unor

timpuri,forme cu valorischimbate (de mod, timpsau persoan\). O problem\general\ de morfologie, decare s-a interesat pe planteoretic [i aplicativ, estereprezentat\ de structuramorfologic\ a cuvintelor.

Din sintax\ s-a ocupatde par]ile principale alepropozi]ei [i de propozi]iileprincipale, de accord, de,,dativul’’ cu la, de topicaadjectivului, de tautologie,de accentul sintactic(accentuarea propozi]]iilor)[i de unele construc]ii speciale (mi-l tre-buie). Multe dintre temele de gramatic\tratate de Alexandru Graur au avut uncaracter cu totul inedit: de exemplu, sin-taxa propozi]iilor principale, tautologia,substantivele intermediare între celeproprii [i cele comune, acuzativul dedirec]ie. {i mai numeroase sunt fapteleinedite luate în discu]ie din diferite vari-eta]i func]ionale ale limbii – limba litera-turii artistice, limbajele profesionale, lim-bajul puplicistic, limba popular\, vor-birea familial\, limba traducerilor. S-aocupat [i de limbajul familiar [i l-ainteresat mai cu seama aspectulargotic, ^n primul rând din punct devedere al originii elementelor lui alcatu-itoare. Mai trebuie amintit [i studiulfoarte amplu despre cuvinte române[tide provenien]\ tig\neasc\.Pe lâng\ studiile sale speciale, con-sacrate unei anumite teme de gra-matic\ descriptiv\, Alexandru Graur esteautor a dou\ gramatici ale limbii române.Una ^i apar]ine ^n exclusivitate:Gramatica azi, care con]ine interpret\ripersonale.Cel mai mare merit ^n domeniul gra-maticii descriptive [i, ^n acele[i timp,normative îl are Alexandru Graur caautor principal al Gramaticii limbiiromâne cunoscute sub numele de,,Gramatica Academiei’’. El a fostadev\ratul coordonator al ambelor eiedi]ii, chiar dac\ la edi]ia I aparemen]ionat altcineva drept redactorresponsabil, iar la edi]ia a II-a a ]inut s\împart\ aceast\ onoare [i responsabili-tate cu dou\ colaboratoare mai tinere.Este semnificativ faptul c\, de laînceput, conducerea marii echipe decolaboratori la edi]ia I i-a fostîncredin]at\ lui Alexandru Graur, care nuera autor al unei gramatici române[ti,dar avea dublul ascendent profesional alcunoa[terii profunde a gramaticii latine[i al experien]ei de autor al unor studiide gramatic\ româneasc\ foarte apreci-

ate. Alexandru Graura fost ini]iator [iredactor responsabilal celor trei volumede Studii de gra-matic\ publicate desectorul de gramaticaal Institutului deLingvistic\ dinBucure[sti. Multedintre articolele pub-licate acolo de diver[iautori au pornit de lasugestii date de Al.Graur [i, în orice caz,toate au fost

^mbun\t\]ite [i imbog\]ite de acesta.Prin Gramatica Academiei [i prin Studiide gramatic\, pe care le-a condus, Al.Graur a creat o adev\rat\ [coalabucure[tean\ de gramatic\.

A fost implicat [i în probleme dedialectologie. Împreun\ cu I. Coteanu asus]inut caracterul de limbi de-sine-st\t\toare al idiomelor romanice dinsudul Dun\rii, teza care a întâlnit osus]inut\ împotrivire.

În domeniul lingvisticii generale secuvine s\ men]ion\m Tratatul de lingvis-tic\ general\ cere a fost elaborat subconducerea lui Alexandru Graur [i are odeosebit\ importan]\ care const\ maiales în aspectul ei teoretic care îi jus-tific\ pe deplin titlul. Dac\ studiile careaveau ca obiect limba român\ i-au asig-urat o larg\ notorietate, chiar populari-tate, în ]ar\, opera consacrat\ lingvisticiilimbii latine i-a adus consacrarea inter-na]ional\ [i l-a man]inut pân\ azi în bib-liografia specialit\]ii. De altfel, impor-tan]a studierii limbii latine este foarteimportant\ pentru ca, dup\ cumsus]inea însu[i Alexandru Graur, ,,celemai multe gre[eli de limb\ pe care lefac românii se datoreaz\ necunoa[teriilimbii latine’’.În concep]ia profesorului, lingvisticagenerala sau teoria limbii era privita nuca un studiu în sine, pur teoretic, ci caun fundament necesar pentruîntelegerea si interpretarea variateloraspecte ale limbii concrete.O delimitare a interesului lui AlexandruGraur pentru un anumit domeniu allingvisticii latine nu este posibila: toatei-au fost familiare, în ansamblul struc-turilor [i în detalii, poate doar cuexcep]ia stilisticii, pe care o consider\ca apa]inând studiilor literare. AlexandruGraur a avut contribu]ii însemnate înproblema cauzelor schimb\rilor lingvis-tice. În ceea ce prive[te direc]ia în careevolueaz\ limbile, s-a pronuntat decis însprijinul ideii ca, datorit\ dependen]ei

de factorii sociali, limbile urmeaz\ odirec]ie progresiv\, manifestat\ pe mul-tiple planuri: unificare a dialectelot teri-toriale, dezvoltare a limbii literare [i astilurilor ei, abstractizare ca reflex alevolu]iei gândirii, înt\rire a caracteruluisistematic.

În domeniul gramaticii didacticeacesta a condus elaborarea unui manu-al de gramatic\ pentru [colile medii [ieste autorul câtorva articole cuîndrum\ri [i sugestii pentru predareagramaticii în [coal\. El insist\ asuprafaptului c\ înv\]\mântul preuniversitarnu trebuie s\ se complice cu teoriilingvistice de nivel înalt, ci trebuie s\asigure însu[irea unor cuno[tin]e debaza, utile în practica limbii.

Articolele lui Al. Graur de gramatic\a limbii române sunt de dimensiuni multdiferite între ele, variind de la o pagin\la aproape 50 de pagini. Articolele salescurte sunt calificate drept ,,note’’, darnu sunt nici pe departe mai pu]in perti-nente decât celelalte studii ale sale.

Asupra multor teme a revenit cucomplet\ri [i preciz\ri. Unele articole alesale con]in în titlu anun]ul ,,din nou /înca o data / tot (despre)’’. Asemenearelu\ri sunt provocate nu numai de spiri-tul sau perfec]ionist ci [i de unelenout\]i bibliografice cu p\reri diferite,fa]\ de care se simte dator s\ î[i aperepozi]ia cu argumente în plus.

Lucr\rile sale de gramatic\româneasc\ sunt pre]ioase nu numaiprin contribu]iile concrete lacunoa[terea structurii gramaticale a lim-bii noastre, ci [i prin valoarea exemplar\a concep]iilor generale pe care sebazeaz\. Claritatea expunerii constituiede asemenea un model recunoscut.

Activitatea de cultivare a limbii adevenit o preocupere permanent\ pen-tru Al. Graur pân\ la sfâr[itul vie]ii sale.Acesta a devenit o personalitate în cul-tura na]ional\ atât prin articolele [i car-tile publicate, cât [i prin apreciatelecronici sus]inute în presa audiovizual\.Înzestrat cu o memorie neobi[nuit\,re]inea peste ani, cu exactitate, contex-tul lingvistic [i situa]ional în care înregis-trase un anumit fapt [i î[i amuzaascult\torii s\u cititorii cu reproducereaunor versuri umoristice sau reclameauzite în tinere]e. A fost consecvent înconcep]ie [i metoda, nu a absolutizatnici un criteriu propus [i nici n-a consid-erat definitive rezultatele la care ajungea.Alexandru Graur a fost un îndrumatorinegalabil al elevilor [i al colaboratorilors\i mai tineri. Personalitatea acestuiprofesor i-a marcat profund [i pozitiv peto]i cei cu care a venit în contact. Uniidintre ace[tia s-au dedicat [i ei lingvis-ticii [i filologiei clasice. Dup\ cum ammai men]ionat acesta a r\mas neobo[itpân\ în ultimele luni ale vie]ii sale [i aavut satisfac]ia s\ î[i vad\ reunite îndou\ volume numeroase articole desti-nate publicului larg, dar [i profesorilorde toate gradele [i speciali[tilor, ap\ruteîn paginile ziarelor ,,Adev\rul’’ (1930-1937) [i ,,Tempo’’ (1939-1940) subtitlul Pu]in\ gramatica [i semnate cupseudonimul Gh. Reviga. Acesta nufusese ales la întâmplare, c\cireprezint\ numele comunei din jude]ulIalomi]a în care savantul [i-a petrecutanii adolescen]ei, tat\l sau ob]inând aiciun post administrativ.

* Marea calitate a unui [ef de [coal\ este de a fi bucuroscând e dep\[it de elevii s\i.* {tiin]a nu e bun\ azi, dac\ ieri nu s-a gândit la mâine.* ~n timpul unui curs profesorul începe s\ caute printre hâr-tiile pe care le avea pe mas\. Nu g\se[te însemn\rile decare are nevoie, se opre[te [i spune: - L\utarii cânt\ dup\ureche, muzican]ii, dup\ note. Eu mi-am uitat notele acas\.Explicând principiul recursivit\]ii: - E[ti de acord c\ orice omare dreptul la un pahar de cognac? - Da. - Bei paharul, îl

pui jos. E[ti alt om. {i cum orice om are dreptul la un paharde cognac... [i a[a mai departe. * O reporter\ spune la un moment dat, în cursul unui inter-viu: - {ti]i c\ adev\rul sup\r\! Moisil: - Pe mine o teorem\ de matematic\ nu m-asup\rat niciodat\. * Pe omul cu adev\rat capabil, limitele îl stimuleaz\.Evident, morala nu e "pune]i fra]ilor piedici!", ci "dac\ da]ide piedici, dep\]i]i-le!". * Noi, matematicienii, facem activitate f\r\ planuri, nu dealta, dar ca s\ ne deosebim de al]ii, care fac planuri, f\r\ activitate.* C\r]ile bune nu mor niciodat\.* Imagina]ia e [i ea o surs\ de informare.* Explozivul cel mai puternic nu este tri-nitro-toluenul, nicibomba atomic\, ci ideea omeneasc\.

Grigore MOISIL - AGrigore MOISIL - Academiciancademician

(adev\rat!), Profesor (real!),(adev\rat!), Profesor (real!),

MARE Matematician, MARE Matematician,

iar restul, mai jos... iar restul, mai jos...

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

12 Actualitatea ^n imagini februarie 2011

“Reabilitare, modernizare, extindereLiceul Teoretic Ion Ghica R\cari”,

finan]at prin Programul Opera]ionalRegional 2007-2013, a fost încheiat

contractul de lucr\ri, [i astfel prinemiterea Ordinului de începere a

lucr\rilor, se demareaz\ primul ProiectEuropean. Lucr\rile de la Liceul R\cari

s-au diversificat: s-a trecut laeliberarea terenului din jurul con-

struc]iei pentru montarea gardului,

amenajarea spa]iului verde [i a uneibaze sportive multifunctionale. Laconstruc]ia propriu-zis\ a liceului,^ntre timp, au fost montate ter-

mopane [i s-au f\cut [i alteamenaj\ri interioare, ^n timp ce con-

structorul continu\ ^n ritm alert,lucr\rile la proiectul propriu-zis. ~n ansamblu, ^n aceast\ zon\ se

lucreaz\ pe mai multe planuri [i ^nritm sus]inut.

“Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari”

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

13Actualitatea ^n imaginifebruarie 2011

Execu]ie lucr\ri: "Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizeaz\ energia solar\, [i care conduc la ^mbun\t\]irea calit\]ii apei, aerului [i solului” la obiective din ora[ul R\cari:

La Sediul Prim\riei ora[ului R\cari s-a ^nceput montarea structurii pentru panouri solare, au fost aduse [i celelalte componente pentru producerea apei calde. Acest proiect se va implementa [i la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ din Ghergani.

Reabilitare, modernizare, extindere [iechipare infrastructur\ educa]ional\{coala general\ Ghergani - proiectfinan]at prin Programul Opera]ional

Regional 2007-2013, pentru care afost desemnat constructorul

si urmeaz\ a se emite ordinul de începere a lucr\rilor.

Amenajarea drumurilor de exploatare, adic\ modernizarealor, pe teritoriul ora[ului R\cari, este un proiect ambi]ios ^nderulare. Urmeaz\ a se emite ordinul de ^ncepere alucr\rilor ^ntr-o perioad\ scurt\ de timp, constructorul fiinddesemnat si procedura de achizitie publica, finalizat\.

La Gr\dini]a Colacu au fost efec-tuate lucrari de igienizare si

montare gresie. La dispensaruluman din aceea[i localitate con-

tinu\ lucr\rile de renovare,igienizare [i modernizare.

± ±

± ±

14 De interes cet\]enesc februarie 2011

Pu]ini [tiu ce-nseamn\ cuadev\rat un Centru Medico-Social. Pentru mul]i dintresemenii no[tri asemenea institu]iireprezint\ un ad\post cu un con-fort minim pentru persoanelevârstnice abandonate de familiisau de societate. Total gre[it! ~nzilele noastre asemenea institu]iis-au ^nfiin]at tocmai pentru c\societatea se str\duie[te s\ nuabandoneze pe nimeni, cu atâtmai pu]in pe cei pe care^naintarea ^n vârst\ [i face s\ aib\nevoie de ajutor.

Centrele Medico-Socialefunc]ioneaz\ ast\zi conform stan-dardelor europene, sunt departede parerea preconceput\ pe careo aveam despre azilele deb\trâni. Aceste Centrefunc]ioneaz\ în cl\diri noi sau încl\diri renovate [i modificate înconformitate cu necesit\]ile unuitrai confortabil [i de calitate pentrucei care tr\iesc acolo.

Un astfel de exemplu esteCentrul nostru. Prin grijaConsiliului Local [i cu sprijinulConsiliului Jude]ean, fostul Spitalde copii din R\cari are acum onou\ înf\]i[are. Cl\dirile au fostrenovate [i împ\r]ite în a[a felîncât s\ fie create spa]iile nece-sare desf\[ur\rii unei astfel deactivit\]i. S-au creat dormitoarediferite pentru beneficiari cu 3-4sau 6 paturi, înc\peri mari [iaerisite pentru buc\t\rie [i salaunde se serve[te masa, magaziispa]ioase pentru depozitarea ali-mentelor [i a materialelor folositela cur\]enie, vestiare dotate cumobilier nou pentru salaria]i, uncabinet medical cu tot ce estenecesar pentru ca asisten]iimedicali s\-[i poat\ exercitameseria. Într-una dintre cl\diri afost amenajat\ sp\l\toria-dotat\[i ea cu ma[ini de sp\lat deultim\ genera]ie, cu usc\torde rufe, cu un spa]iu unde rufelesunt c\lcate [i de unde-[i reiaudrumul c\tre cei ce le folosesc. Îndormitoare [i în sala de mesemobilierul este nou [i mul]umit\îngrijitoarelor care fac cur\]eniearat\ [i ast\zi, la un an [ijum\tate de la deschidereaCentrului, la fel de curat [istr\lucitor. Buc\t\ria [i magaziade alimente au fost utilate cuaparatur\ modern\ - aragaze,frigidere, l\zi frigorifice, boilerepentru ap\ cald\. Toat\ veselaeste din inox [i datorit\ mâinilorharnice ce robotesc toat\ ziua înbuc\t\rie ea arat\ ca nou\. Suntbuc\tarese din mâna c\rora iesfel [i fel de bun\t\]i. Rarîntâlne[ti mâncare atât de gus-toas\ chiar [i în restaurante [ipr\jiturile f\cute de ele sunt "ca la

mama acas\". {ti]i cum sespune, când pui [i suflet totuliese mai bun. Colega ce alegemeniurile zilnice face echip\ bun\cu magazionera ce se ocup\ deaprovizionare [i astfel avem tottimpul asigurate alimente de cali-tate necesare prepar\rii hranei.Meniurile sunt diversificate,potrivite pentru cei ce tr\iesc aici,beneficiarii ar\tându-[i mereumul]umirea în ceea ce prive[tefelurile de mâncare alese [imodul în care sunt preparate. {ila sp\l\torie este foc continuu,fetele calc\ mereu rufele curate,mai cos un nasture sau unfermoar, mai cârpesc ni[te cio-rapi. Ca-n orice unitate de acestfel, mai apar [i defec]iuni. Avemmecanici de între]inere, oamenice repar\ orice s-a stricat [i careal\turi de paznici au amenajat [ilucrat gr\dina de zarzavat aCentrului. Sub îndrumarea doc-torului ce le coordoneaz\ activi-tatea [i al\turi de asistenta [ef\,asisten]ii medicali asigur\ trata-mentul medical necesar fiec\ruibeneficiar. Sunt buni profesioni[ti[i-n timp pot spune c\ s-au califi-cat la locul de munc\ [i în ceprive[te dialogul social cu fiecaredintre ei. Împreun\ cu asistentulsocial au g\sit r\bdarea [i modulcel mai potrivit de a cunoa[tepovestea fiec\rui beneficiar. {in-a fost deloc u[or.

Avem 40 de beneficiari, 40 depove[ti de via]\, 40 de caractere[i firi diferite. Încerc\m s\-icunoa[tem cât mai bine pe fiecare[i s\-i ajut\m cât mai mult.

Unii dintre beneficiari au venittransfera]i din alte Centre, erauobi[nui]i cu via]a aceasta, dar aicis-au întâlnit cu persoane noi,la-nceput au fost reticen]i. În timp[i cu r\bdare am reu[it s\ neapropiem de sufletul lor [i s\ lecâ[tig\m încrederea.

Al]ii au pove[ti de via]\ triste.Au ajuns la noi prin grija birourilorde asisten]\ social\ din Prim\riilede domiciliu. Cu str\dania întreg-ului personal am reu[it s\-i facems\ se acomodeze într-un astfel deloc, s\ se integreze [i chiar s\-ifacem s\ simt\ c\ exist\ [i lucruribune ce li se pot întâmpla în via]\.

Mul]i au venit la noi doar pen-tru ca au probleme de s\n\tatesau de... singur\tate. Vin dinfamilii închegate, cu posibilit\]imateriale. Copiii lor au cariereprofesionale bine des\vâr[ite, nicinu se pune problema lipsei posi-bilit\]ii de-ai între]ine. {titi de cei-au adus la noi? Sunt oamenide[tep]i [i mai ales cu suflet.Contrar mentalit\]ilor învechite("te-au f\cut om [i-acum îl duci laazil"), ace[ti copii, oameni întoat\ firea acum, cu familii [icopii la rândul lor, gândesc foarteîn]elept. Într-o familie în carevia]a [i cariera te fac s\ lip[e[titoat\ ziua de acas\, ace[ti p\rin]iajun[i la vârste înaintate, cuprobleme de s\n\tate [i care nu-[i pot purta de grij\, ar sta singuri.N-ar avea cine s\-i hr\neasc\,s\-i îngrijeasc\, n-ar fi nimeni cu

care s\ poat\ schimba o vorb\.{i atunci via]a lor ar devenimonoton\ [i singur\tatea i-arap\sa din ce în ce mai mult.Copiii lor au g\sit solu]ia cea maibun\ pentru ca ace[ti dragip\rin]i s\ nu se simt\ o povar\,s\ aib\ în continuare o via]\social\. Asta nu-nseamn\ c\ i-auuitat. Este impresionant s\ veziatât de des copii [i nepo]i venindîn vizit\ la cei dragi. {i cu ace[tibeneficiari a fost destul de greupân\ s\-i facem s\ se integreze.Munca de asisten]\ social\ estedificil\ [i cere mult\ r\bdare.Înarma]i cu aceast\ r\bdare amreu[it s\-i facem s\-[i deschid\inima [i sufletul. Am aflat pove[tide via]\ impresionante, uneoricutremur\toare, am privitfotografii cu copii [i nepo]i decare sunt mândri, am ascultatamintiri de zeci [i zeci de ani.

{i cum timpul le rezolv\ petoate, am reu[it s\-i facem s\ sesimt\ ca-ntr-o familie. Î[ipovestesc unii altora crâmpeiedin via]a, deapan\ amintiri dintinere]e [i se mândresc cu ce-aurealizat de-a lungul anilor.

Aici cineva are grij\ de ei 24de ore din 24, sunt hr\ni]i [i îngri-ji]i în cele mai bune condi]ii -comparabile cu posibilit\]ile unorfamilii înst\rite. {i mai ales nusunt singuri. Unii au cerut chiar s\fie muta]i în dormitoare cu maimulte paturi. În fiecare dormitorexist\ televizor [i zilnic auzicomentarii referitoare la filme sauchiar la emisiuni politice vizionate.Cum e [i normal - p\rerile suntdiferite, dar aceste divergen]e deopinii le dau parc\ energia nece-sar\ s\-[i sus]in\ punctul devedere. Unii citesc beletristic\ saupresa, unele doamne tricoteaz\,al]ii se distreaz\ în sala de mesejucând table, c\r]i sau desenând.Cu sprijinul domnului Primar, asis-tentul social a organizat o excur-sie la Muzeul }\ranului Român dela Bucure[ti; sau a mers cu ei îngospod\ria p\rinteasc\ undeni[te oameni cu suflet i-au primit[i tr\tat ca pe ni[te musafiri spe-ciali. S-au întors cu mici aten]iidar care pentru ei au valorat nes-pus. Tot înso]i]i de asistentulsocial [i de infirmiere au mers înParcul Ghica [i-au cules plantemedicinale pentru ceaiuri. Asta i-a f\cut s\ se simt\ utili [i s\-[iaduc\ aminte totodat\ deplimb\rile din tinere]e pe aleileunui parc. Toate aceste realiz\ripot p\rea minore, dar nu estea[a. Nu este pu]in lucru s\reu[e[ti s-ajungi la sufletul unuiom [i s\-l în]elegi, s\ [tii c\-nfiecare zi aceste suflete te-a[teapt\ s\ le descoperi din ce înce mai mult tainele.

Întreg colectivul este ca un stupde albine. Fiecare are rolul luibine determinat în bunul mers alCentrului [i suntem mândri de asta.

Avem grij\ de trupul dar maiales de sufletul acestor oameni[i-o facem cu bucurie [i cu sper-an]a c\ Dumnezeu va avea grij\s\-i ]in\ cât mai mult al\turi de noi.

{ef centru,Cristina Maria Mitrescucams@primariaracari.ro

~NCERC|M S| VINDEC|M BOLI,DAR MAI ALES NE STR|DUIM

S| ALIN|M SUFLETE

Poli]ia comunitar\ aora[ului R\cari, s-a consti-tuit [i î[i desf\[oar\ activi-tatea în conformitate cuprevederile legii 371/20.09.2004, privind înfi-intarea, organizarea [ifunc]ionarea Poli]iei comu-nitare, ale regulamentuluicadru aprobat prin HG.2295/2004.

Poli]ia comunitar\ R\cari î[idesfa[oara activitatea în interesulpersoanei [i al comunit\]ii pre-cum [i în sprijinul altor institu]ii,fiind un mijloc de aplicare a actu-lui de justi]ie la nivel local strictorientat c\tre conumitate.Conform art. 7 din Legea371/2004, privind principaleleatribu]ii ale Poli]ia comunitarasunt urm\toarele:- Asigurarea lini[tei [i ordinei publice- Asigurarea pazei [i protec]ieiobiectivelor [i bunurilor de interespublic [i privat ;- Urmarirea respect\rii cur\]enieipe teritoriul localit\]ii;- Participarea la aplanarea unorst\ri conflictuale, prinderea unorf\ptuitori, precum [i încercareade rezolvarea unor cazuri sociale,împreun\ cu alte organe abilitate - Sprijinirea reprezentan]ilorPoli]iei locale R\cari în activit\]ide ordine publica – urm\rirearespect\rii m\surilor de ordinepublic\ cu ocazia manifest\rilorcultural-artistice organizate lanivel local.- Aplicarea sanc]iunilor contra-ven]ionale prev\zute de legi,ordonante, HG si HCL

Poli]ia comunitar\ R\cari înperioada 01.01.2010 -31.12.2010, a ac]ionat în ved-erea prevenirii [i combaterii crim-inalit\]ii stradale în vederea asig-ur\rii linistei [i ordinei publice cuun efectiv mediu de 7 agen]icomunitari în colaborare strâns\cu Poli]ia local\ R\cari formândpatrule mixte.

Activitatea acestui servicius-a desf\[urat pe 3 schimburiastfel ca într-un interval de 24 deore pe raza de competen]\ aora[ului R\cari au ac]ionat per-manent un num\r de 2 patrulemixte, activitatea fiind concen-trat\ pe zonele de responsabili-tate împreun\ cu celelalte struc-turi care au atribu]iuni în asigu-rarea [i men]inerea ordinei [ilini[tei publice, Poli]ia local\ R\cari.Agen]ii comunitari au avut oprezen]\ constant\ în mijloculr\c\renilor atât cu ocazia mani-fest\rilor sportive organizate pebazele sportive R\cari cât [i cuocazia manifest\rilor culturalartistice, contribuind activ lamen]inerea ordinei [i lini[tei pub-lice. Totodat\ au participat împre-un\ cu cadre din rândul Poli]ieilocale R\cari formând patrulemixte, asigurând un climat deordine [i liniste public\ în zonabisericilor de pe raza localit\]iR\cari [i a satelor limitrofe ceapar]in de R\cari, cu ocazia

s\rb\torilor pascale (denii). Aufost formate patrule pe dou\schimburi între orele 16-22/22-06, ce au ac]ionat pentru pre-venirea furturilor de produse agri-cole de pe câmp (legume desezon), s-a constituit o patrul\auto ce asigur\ prezen]aagen]ilor comunitari în zonele[colilor generale de pe razalocalit\]ii [i a Liceului “Ion Ghica”pe perioada desf\[ur\rii cur-surilor pentru a asigura un climatde ordine [i lini[te public\.To]i agen]ii comunitari din cadrulbiroului Poli]iei comunitare [i-auîndeplinit atribu]iile de serviciu înmod corespunz\tor [i au luatm\surile care s-au impus.

În urma rapoartelor de activi-tate depuse de acestia rezult\ faptulc\:au legitimat un num\r de 200persoane, au fost conduse lasediul poli]iei locale R\cari 10persoane- amenzicontraven]ionale -20 – în valoarede 8.150 lei dup\ cum urmeaz\: Legea 61/1991 pentrusanc]ionarea faptelor deînc\lcarea unor norme de con-vie]uire social\, a ordinii [i lini[teipublice. Au fost date un num\rde 6 amenzi cu o valoare total\de 4.000 lei; HCL 8/2009 privind stabilireaunor m\uri pentru gospod\rirealocalit\]ii precum [i constatareafaptelor ce constituiecontraven]ie. Au fost date unnum\r de 13 amenzi cu o valoaretotal\ de 1.150 lei.O.U.G. 195/2005 privindprotec]ia mediului. O amend\ învaloare total\ de 3.000 lei.Avertismente:Total avertismente – 33, dup\cum urmeaz\:L.61/1991 – 5 ; H.C.L 8/2009 –25; L. 12/1990 – 1 ; O.U.G195/2005 – 1 ; H.G. 984/2005 – 1 Din activit\]ile de patrulare [isupraveghere desf\[urat\ peraza ora[ului R\cari prin patrulemixte formate din Agen]i dePoli]ie comunitar\ [i agen]i aipatrulei de Poli]ie locale R\cari,au fost constatate un num\r de 11infrac]iuni.

Pe linie profesional\ s-a între-prins periodic instruirea agen]ilorde poli]ie comunitare, cu privirela cunoa[terea [i aplicareasanc]iunilor contraven]ionale,atribu]iile de serviciu la agen]ii ceasigur\ paza unor obiective [imodul de ac]iune în diferite situa]ii.Prin specificul activit\]iidesf\[urate politi[tii comunitariau participat nemijlocit la asigu-rarea m\surilor de siguran]\ pub-lic\, prevenirea [i combatereainfrac]iunilor, putându-se con-cluziona cu maxim\ responsabili-tate ca activitatea desf\[urat\ depoliti[ti comunitari în cursul anu-lui 2010 se caracterizeaz\ printransparen]\, adaptabilitate [ieficacitate, înregistrând ocrestere semnificativa a niveluluide vizibilitate public\.

Raportul

Poli]iei comunitare

pe anul 2010

Agent sef. Poli]ia local\,Chi]ulescu Dumitru

± ±

±

black

15Informa]ii utilefebruarie 2011

• Autoriza]ia de construire/desfiin]are Actul de autoritate al administra]iei publice locale - con-silii jude]ene [i consilii locale municipale, orã[ene[ti [icomunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri de con-struc]ii.Procedura de emitere a autoriza]iei de construire/desfi-

in]are este reglementatã prin prezenta lege [i prinnormele metodologice elaborate de MinisterulTransporturilor, Construc]iilor [i Turismului. • Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau provizoriu, menitesã adãposteascã activitã]i specifice, complementarefunc]iunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinã-tatea locuin]ei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o uni-tate func]ionalã distinctã.În categoria anexelor gospodãre[ti, de regulã în mediul

rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentru

animale mari, p\tule, magazii, depozite [i altele aseme-nea, în mod similar, sunt asimilabile no]iunii de anexegospodãre[ti [i garajele, serele, piscinele [i alteleasemenea. • Anexe gospodãre[ti ale exploataþiilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în extravilan [i înde-pãrtate de localitatea de re[edin]ã a lucrãtorilor agricoli,menite sã adãposteascã ma[ini agricole, utilaje, miciateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv ani-male, precum [i spa]ii pentru cazare temporarã pe tim-pul campaniilor agricole. • Avizare/aprobare Avizare - procedurã de analizã [i de exprimare a punc-tului de vedere al unei comisii tehnice din structura min-isterelor, a administraþiei publice locale ori a altororganisme centrale sau teritoriale interesate, având caobiect analiza soluþiilor func]ionale, a indicatorilortehnico-economici [i sociali ori a altor elemente prezen-tate prin documentaþiile de amenajare a teritoriului [iurbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execu]ieilucrãrilor de construc]ii [i proiectul tehnic (PTh.) pe bazacãruia se vor executa lucrãrile.Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabilsau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativi-tate.(defini]ie modificatã prin art. I pct. 40 din O.U.G. nr.

214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoarede la 14 februarie 2009)Aprobare - op]iunea forului deliberativ al autoritã]ii

competente de însu[ire a propunerilor dindocumenta]iile prezentate [i sus]inute de avizeletehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de apro-bare se conferã documenta]iilor putere de aplicare, con-stituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãriiprogramelor de dezvoltare teritorialã [i urbanisticã, pre-cum [i al autorizãrii lucrãrilor de execu]ie a obiectivelorde investi]ii. Actul de autoritate al administra]iei publice locale -

consilii jude]ene [i consilii locale municipale, orã[ene[ti[i comunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri deconstruc]ii.Procedura de emitere a autoriza]iei de construire/desfi-

in]are este reglementatã prin prezenta lege [i prinnormele metodologice elaborate de MinisterulTransporturilor, Construc]iilor [i Turismului. • Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau provizoriu, menitesã adãposteascã activitã]i specifice, complementarefunc]iunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinã-tatea locuin]ei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o uni-tate func]ionalã distinctã.În categoria anexelor gospodãre[ti, de regulã în mediul

rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentruanimale mari, pãtule, magazii, depozite [i altele aseme-nea, în mod similar, sunt asimilabile no]iunii de anexegospodãre[ti [i garajele, serele, piscinele [i alteleasemenea. • Anexe gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în extravilan [i înde-pãrtate de localitatea de re[edin]ã a lucrãtorilor agricoli,menite sã adãposteascã ma[ini agricole, utilaje, miciateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv ani-male, precum [i spa]ii pentru cazare temporarã pe tim-pul campaniilor agricole. • Avizare/aprobare Avizare - procedurã de analizã [i de exprimare a punc-

tului de vedere al unei comisii tehnice din structura min-isterelor, a administraþiei publice locale ori a altororganisme centrale sau teritoriale interesate, având ca

obiect analiza soluþiilor func]ionale, a indicatorilortehnico-economici [i sociali ori a altor elemente prezen-tate prin documentaþiile de amenajare a teritoriului [iurbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execu]ieilucrãrilor de construc]ii [i proiectul tehnic (PTh.) pe bazacãruia se vor executa lucrãrile.Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil

sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativi-tate.(defini]ie modificatã prin art. I pct. 40 din O.U.G. nr.

214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoarede la 14 februarie 2009)Aprobare - op]iunea forului deliberativ al autoritã]ii

competente de însu[ire a propunerilor din documen-taþiile prezentate [i sus]inute de avizele tehnice favora-bile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferãdocumenta]iilor putere de aplicare, constituindu-se ast-fel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor dedezvoltare teritorialã [i urbanisticã, precum [i al autor-izãrii lucrãrilor de execu]ie a obiectivelor de investi]ii.

Extras din Legea 50/1991 ACTUALIZATA LA DATA DE 15/10.2009

- A.C. nr. 4/09.02.2011 C.M.I - Ghergani -Str. Ion Ghicanr.191 - construire gard - Dr. Carp Marioara - A.C. nr. 5/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROAM-NIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.216 - bransament gaz -Anason Aureli- A.C. nr. 6/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMA-NIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.68 - bransament gaz -Ignat Margareta- A.C. nr. 7/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMA-NIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.73 - bransament gaz -Porojan Lilian

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~NLUNA FEBRUARIE 2011

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISMEMISE ÎN LUNA FEBRUARIE 1011

DEFINIREAunor termeni de

specialitate utiliza]i încuprinsul legii Tehnician urbanism,

Alexandru Alexandruurbanism@primariaracari.ro

FURTURILE DE ANIMALE

- C.U nr. 15/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.NPloiesti - Sabiesti - alipire- C.U nr. 16/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.NPloiesti - Sabiesti - alipire-C.U nr. 17/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.NPloiesti - Sabiesti - alipire- C.U nr. 18/ 09.02..2011 - Dragomir Gheorghe - Stanesti -Str. C. Brancoveanu - construire loc. P + M- C.U nr. 19/ 09.02.2011 - Gioana Gheorghe; GioanaFlorica - Ghimpati - Str. Barbu Petre Marian nr.373 - con-str. anexa gospodareasca - C.U nr. 20/ 09.02.2011 - Sandu Eugen - Sabiesti - Str.Bucegi nr. 57 - demolare loc. P si constr. loc. P- C.U nr. 21/ 09.02..2011 - S.C GDF SUEZ ENERGYROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr. 73 - bransamentgaz- Porojan Liliana- C.U nr.22/ 09.02.2011 - Zamfir Nicolae - Stanesti - Str.C. Brancoveanu nr. 63 - construire loc. P + 1E- C.U nr. 23/ 09.02.2011 - S.C GDF SUEZ ENERGY ROMA-NIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr. 216 - bransament gaz -Anason Aurelia- C.U nr. 24/ 09.02.2011 - S.C GDF SUEZ ENERGY ROMA-NIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.68 - bransamen gaz-Ignat Margareta- C.U nr.. 25/ 11.02.2011 - Dibla Valentin - Mavrodin - Informare- C.U nr. 26/ 11.02.2011 - Irina Bossy Ghica - Mavrodin - Informare-C.U nr. 27/ 11.02.2011 - S.C ECO DISTRIBUTION S.R.L -Racari - Str. Ana Ipatescu nr. 199 - Constr. spatiu com. siimprejmuire -C.U nr. 28/ 17.02.2011 - Viulet Mariana - Mavrodin -Str. I. L. Caragiale - nr. 14 - construire garaj -C.U nr. 29/ 25.02.2011 - S.C CENTRO EAST COMPANYRO S.R.L - Ghergani - DJ 711 A - constr. deposit hala prod.si sediu adm- C.U nr. 30/ 25.02.2011 - Paraschiv Alfred Gabriel;Chitulescu Adonis - Ghergani - DJ 711 A - constr. deposithala prod. si sediu adm

RECOMAND|RIîn timpul nop]ii asigura]icu sisteme de închidere(lac\te, z\voare, etc.)u[ile grajdurilor sauanexelor gospod\re[tiunde tine]i animalele [ip\s\rile;Pe cât posibil, în timpulnop]ii, asigura]i ilumi-natul zonelor unde suntacestea, dar nu uita]i,unul sau doi câini depaz\ v\ pot scuti demulte nepl\ceri;Animalele l\satenesupravegheate pep\[uni, izlazuri sau pemarginea drumului con-stituie o prada u[oarapentru ho]i, nu le crea]iaceasta posibilitate;Duce]i animalele lap\[unat împreun\ cuceilal]i s\teni [i asigu-ra]i prin rota]ie pazaacestora, iar daca ave]iposibilitatea, angaja]i opersoan\ cunoscut\ [iserioas\ pentru a faceacest lucru;Nu amplasa]i grajdurilesau ad\posturile de ani-male la distan]\ marede locuin]\, sau înlocuri izolate, f\r\ s\asigura]i paza acestora;Daca v-a]i hot\rât s\

vinde]i un animal, nu-ida]i pe promisiuni,încasa]i banii înmomentul vânz\rii;Atelajele înh\matel\sate nesupravegheatepe strad\ constituie unpericol pentru circula]iapublic\, dar [i o tenta]iepentru ho]i;Când pleca]i de acas\ruga]i vecinii sau rudeleapropiate s\ v\supravegheze locuin]a,proceda]i la fel [i dum-neavoastr\ când ace[tiasunt pleca]i;La întoarcerea de lap\[unat, animalele s\nu fie l\sate libere, s\fie înso]ite [i s\ aib\funie sau lan], pentru aprevenii accidentelerutiere [i chiar furtulacestora. Aceasta con-stituie contraven]ie con-form Legii nr. 61/1991 -Republicata, art. 3, aii.1, pct. 17 [i ve]i fisanc]iona]i cu amend\de la 100 lei la 500 lei;Nu primi]i persoanestr\ine în curte [i înlocuin]\, iar dac\ înzona locuin]ei observa]ipersoane sau autove-hicule care nu-[i jus-tific\ prezen]a, nota]idac\ este posibil sem-nalmentele [i num\rulde înmatriculare alma[inii [i anunta]i poli-tia ora[ului R\cari latelefon 0245/658575;Solicita]i [i acorda]isprijin poli]iei ora[uluiR\cari, pentru pre-venirea furturilor de ani-male [i alte bunuri dingospod\ria dumneav-oastr\.

POLITIST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu Sergiuradulescusergiu@ymail.com

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

16 ~nv\]\mânt-cultur\ februarie 2011

Nu este un titlu de articol, ci unproiect de anvergur\ la nivelna]ional ^n care [colile din R\caris-au implicat de la mic la mare,adic\ de la gr\dini]\ [i pân\ la liceu.Am citit ce presupune acestproiect [i ^n acela[i timp concur-sul desf\[urat ^n baza lui [i ideeade a fi printre participan]i [i de cenu sper\m ca [i printre cei ce sevor eviden]ia ne-a ^ncantat.Este vorba de con[tientizareapopula]iei [colare [i nu numai alor despre ceea ce presupunep\strarea unui mediu curat,necontaminat, un mediu ^n carepo]i respira via]\ [i nu boli. To]ine dorim pentru copiii no[tri ce emai bun. Cum oare putem face asta?Le putem oferi tot ceea ce aunevoie din punct de vedere mate-rial, dar dac\ nu le oferim [imediul ^n care s\ poat\ tr\i f\r\teama ca vre-o boal\ necru]\toarei-ar pândi ^n zadar ar fi toate.Activit\]ile din cadrul acestuiproiect sunt ^n num\r de patru (câte una pe lun\), la care par-ticip\ echipe de minimum 30elevi, coordona]e de profesoriicare i-au ^nscris ^n concurs [i care^i ajut\ pe ace[tia cu idei cât maiingenioase pentru c\ activit\]ilelor s\ fie ^nscrise ^n tema pe careo abordeaz\, dar ceva maideosebit decât ceea ce prezint\alte [coli, pentru ca tocmai cre-ativitatea este cea care va fir\spl\tit\ ^n cadrul concursului.Orice idee novativ\ va fi un pluspentru participan]i.~n luna februarie, elevii de lagr\dini]a, [coala general\ [i liceulR\cari au realizat un ,, Col]

verde"- un loc amenajat cu pro-duse “Eco''- ale elevilor, toatef\cute din materiale reciclabile,cât mai ingenios realizate, pliante[i articole prin care s\ con[tien-tiz\m elevii [i p\rin]ii despre ceeace ^nseamn\ mediul ^nconjur\tor[i puritatea sa.Activitatea a fost filmat\ [ipostat\ la sec]iunea dedicat\strict [colii noastre ^n cadrul con-cursului. ~n aceasta luna, lunamartie va urma activitatea deamenajare a unui spa]iu dincurtea sau incinta [colii, spa]iuverde cât mai frumos [i mai “viu''.Am reperat spa]iile, am preg\titechipele, uneltele, plantele pecare le vom ajuta s\ creasc\ [i s\dea frumuse]e locului ales.Luna aprilie va avea ca activitate,cur\]area [i ^mbun\t\]irea calit\]iimediului ambiant din incinta[colii, pentru ca e exact anotim-pul ^n care to]i gospodarii fac pecât posibil ca locul s\u habitatullor s\ fie cât mai atractiv, lucru pecare l̂ vom face [i noi cu elevii no[tri.Ultima activitate din cadrul proiec-tului va fi cea din luna mai ^n careelevii vor avea ca sarcina reci-clarea ambalajelor din carton si adozelor de aluminiu.Suntem ^nc\de pe acum preg\ti]i pentru aceaactivitate [i sper\m ca ^n urmaderul\rii tuturor etapelor acestuiconcurs s\ fim printre [colile carevor fi eviden]iate [i de ce nu pre-miate, iar munca noastr\ [i acopiilor s\ nu treac\ neobservat\.

Coordonator proiect,profesor geografie,Sanislav Daniela

Evaluarea este procesul prin care sestabile[te dac\ sistemul educa]ionalî[i îndepline[te func]iile pe care le are,adic\ dac\ obiectivele sistemului suntrealizate, evaluarea nu este deci doarun control al cuno[tin]elor sau unmijloc de m\surare obiectiv\, ci este[i o cale de perfec]ionare asecven]elor educative [i un mijloc deinterven]ie asupra obiectiveloreduca]ionale.

Procesul de înv\]\mânt este unproces cu autoreglare, informa]iile cir-culând în ambele sensuri: de la profe-sor la elev, dar [i de la elev la profe-sor. Aceasta se realizeaz\ printr-oconexiune invers\, care este asigurat\în bun\ m\sur\ de actul evalu\rii.

Cea mai eficient\ form\ deevaluare este evaluarea continu\, carese aplic\ pe tot parcursul desf\[ur\riiprocesului de înv\]\mânt, având uncaracter permanent. Profesorul estepreocupat atât s\ transmit\cuno[tin]e, cât [i s\ identifice efectulacestora asupra elevilor pentru aputea interveni cu modificari. Pentru aputea observa cât mai clar progresulelevilor este de dorit, chiar necesar, caei s\ fie evalua]i continuu atât decatre profesorii de la clasa, cât [iextern. Acest lucru se realizeaz\ prinparticiparea la olimpiade [i concursuri[colare, care ar trebui s\ fie sprijinit\[i încurajat\ atât de cadrele didactice,cât [i de p\rin]i.

Elevii de la [colile din localitateanoastr\ arat\ ca au în]eles importan]aevalu\rii [i particip\ în num\r relativmare la concursurile care le sunt pro-puse.

Sâmbat\, 29 ianuarie 2011,când majoritatea copiilor intraser\deja în vacan]\ 7 elevi de Liceul, IonGhica”, R\cari [i 5 elevi de la {coalaR\cari au mers la Titu, la Liceul, I.C.Vissarion” pentru a participa la fazazonal\ a Olimpiadei de limba, comuni-care [i literatur\ român\, G.Calinescu”.Elevii au fost înso]i]i de doamna profe-soar\ Ion Corina, care a participat [ica profesor-supraveghetor. DoamnaMu[at Valentina a participat în calitatede profesor – evaluator.

Rezultatele elevilor au fost pem\sura a[tept\rilor: NICOLAEMIHAELA –CLS. A XI-A U, GRIGORASLAURA CLS. A IX-A R, LOGOFATUMARTA CLS. A VII-A si UNGUREANUDIANA CLS. A V-A s-au calificat la fazajude]ean\ a olimpiadei, ob]inândpeste 100 de puncte, iar ceilal]i auob]inut peste 72,5 de puncte din 120posibile.

Trei s\pt\mâni mai târziu, sâmbat\,19 februarie 2011, elevii califica]i aumers la Târgovi[te pentru a particip\la faza jude]eana a Olimpiadei delimba, comunicare [i literatura româ-na, G. C\linescu”, care a avut loc laLiceul nr. 4, respectiv la {coala nr. 2,pentru gimnaziu. Elevii au fost înso]i]i

de doamna profesoara Mu[atValentina. Rezultatele ob]inute aici îiclaseaz\ pe copii no[tri pe la mijloculclasamentului, lucru îmbucur\tor.

În s\pt\mâna urm\toare, sâmbata26 februarie 2011, s-a organizat laLiceul, Ion Ghica”, R\cari etapa a II-aa Concursului, CONSTANTIN NAS-TASESCU”. De data aceasta partici-parea a fost mai slab\ datorit\ înbun\ parte datorit\ gripei care afectaîn acel moment un num\r mare deelevi. Cu toate ca n-am mai avut elevicare s\ ob]ina punctajul maxim amavut destui elevi care au fost foarteaproape de acesta: IORDACHE MIHAI,CLASA A II-A, de la {COALA R|CARIcare are un punctaj de 97.50 [iocup\: locul 6 pe tara. Mai exist\ 143participanti cu acela[i punctaj pe ]ar\[i locul 4 pe jude]. Este singurul par-ticipant cu acest punctaj pe jude],VASILE ANDREI, clasa a II-a de laSCOALA GHIMPATI un punctaj de97.00 [i ocupa: locul 7 pe tara. Maiexista 443 participanti cu acelasipunctaj pe ]ar\ si locul 5 pe judet.Mai exista 12 participanti cu acelapipunctaj pe jude], PETRESCU AMELIAde la LICEUL TEORETIC ION GHICARACARI, clasa a X-a R\care are unpunctaj de 90.00 [i ocup\: locul 15pe ]ar\. Mai exista 80 participanti cuacela[i punctaj pe ]ar\[i locul 5 pe jude]. Este singurul par-ticipant cu acest punctaj pe jude],NICOLAE MIHAELA de la LICEULRACARI, clasa a XI-a U care are unpunctaj de 95.00 si ocupa: locul 8 pe]ar\. Mai exista 17 participanti cuacelasi punctaj pe ]ar\ [i locul 1 pejude] Este singurul participant cuacest punctaj pe jude] ILIESCUANDRADA de la LICEUL R|CARI, clasaa XI-a U care are un punctaj de 83.00[i ocup\: locul 20 pe ]ara.Mai exista5 participanti cu acela[i punctaj pe]ar\ [i locul 2 pe jude] - mai exista 1participant cu acest punctaj pe jude],ILIESCU IULIA de la LICEUL R|CARI,clasa a XI-a U care are un punctaj de83.00 [i ocup\: locul 20 pe ]ar\. Maiexista 5 participanti cu acela[i punctajpe ]ar\ [i locul 2 pe jude] [i maiexist\ 1 participant cu acest punctajpe jude].

La Concursul inerjudetean „TREIMARI SCRIITORI” au participat 10elevi de la LICEUL R|CARI [i elevaR\dulescu Ioana de la clasa a XII-a Ra ob]inut Premiul II la sec]iunea eseu.Cu speran]a ca în viitor vom ob]inerezultate [i mai bune vreau s\-i felicitpe to]i participan]ii, dar [i pe p\rin]ii,profesorii [i înv\]\torii lor, precum [ipe to]i cei care ne-au sprijinit în orga-nizarea concursurilor.RESPONSABIL COMISIE METODIC|LIMBA {I COMUNICARE

Prof. Valentina Mu[at

Evaluarea permanent\:olimpiadele [colare

17Evenimentfebruarie 2011

În luna februarie de[i, vremea a fost destul decapricioas\, elevii [colilor noastre sunt mereudornici de a se manifesta prin tr\irile loremo]ionale, de a sim]i bucuria copil\riei atât prinjoaca dar [i prin înv\]\tur\.

La anun]ul ” Se caut\ o vedet\” atât ele-vii cât [i pre[colarii de la gr\dini]ele [i [colileora[ului R\cari sub îndrumarea cadrelor didac-tice, au selectat copii [i elevi talenta]i, astfelîncât ei au prezentat programe care au încântatpublicul spectator dar [i pe cei care s-au ocupatde organizarea acestui concurs” O lume minunat\”.

{coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i aprezentat echipa de dansatoare în frumoase cos-

tume populare. Al\turi de ele au intrat în con-curs [i pre[colarii de la gr\dini]a de copiiGhimpa]i cu ”Hora pre[colarilor” îndruma]i fiindde dna educator T\nase Maria. Grupul vocal for-mat din elevele: Gavril\ Claudia, Dumitru Florica,Stirbu Mirela, dar [i elevele Sterian Loredana,Ion Alina au interpretat cântece din repertoriulunor cânt\re]i de muzica popular\.

În muzica u[oara Stoica Eliza s-a dovedita fi neîntrecuta cu vocea ei.La faza pe localitate a participat [i [coalaGhergani având ca reprezentat pe elevul V\caruC\t\lin îndrumat de doamna directoare AlbuGra]iela, prezenta [i sus]in\toare pentru to]i ele-

vii [colilor [i gradini]elor participante.{coala Colacu a fost prezenta cu elevi

care au interpretat frumoase melodii populare:Ciobanu Cristina, T\nase Horia Veronica,Zegheru Daniela, Alionte Andreea.

Gr\dini]a de copii Colacu sub îndrumareaeducatoarei Popa Mihaela s-a întrecut în dansulpopular, copiii din grupa mic\ mijlocie au partici-pat cu un colaj de melodii populare.

Din partea Prim\riei ora[ului R\cari a fostprezenta doamna viceprimar Craiciu Elena care afelicitat atât pe concuren]i cât [i pe îndrum\tori,[i le-a urat succes în urmatoarea faz\ care vaavea loc în luna aprilie la Bucure[ti, iar îndruma-torii au primit diplome de merit.

Cu ocazia activit\]ii intitulat\ Valentine’sDay vs. Dragobete propus\ de c\tre profesoarade limba engleza Dobrica Adriana Iulia în colabo-rare cu profesoara de limba roman\ a [coliiGhimpa]i Baltanescu Marilena, activitatea s-adesf\[urat sub forma unui concurs, eleviisu[]inând pe rând motivele uneia dintres\rb\tori: cea împrumutat\ Valentine’s Day saucea tradi]ionala Dragobete. Elevii care ausus]inut Dragobetele au prezentat istoria acesteizile sub forma de sceneta-sezatoare, iar cei careau sus]inut Valentine’s Day au prezentat la rân-dul lor acest eveniment aducând simboluri speci-fice acestei zile costumandu-se corespunz\tor.

Activitatea a fost un real succes închein-du-se cu câ[tigul ambelor p\r]i.

Au fost prezentate [i plan[e cu sim-bolurile iubirii [i s-au purtat discu]ii cu eleviiclaselor mai mari pentru a în]elege mai binesemnifica]ia evenimentului [i a modului de abor-dare a sentimentului dragoste, fa]\ de parten-er/a în mod civilizat-educativ.

Educatoare, T\nase Mioara

18 Pagina ^ntâmpl\rilor neserioase februarie 2011

B U R S A Z V O N U R I L O R

P a g i n \ r e a l i z a t \ d e v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a C r a i c i u. viceprimar@primariaracari.ro

Sunt doi ani jumate de cândam pornit r\zboiul ^mpotrivagunoaielor… Zi de zi [i prin toatemodalit\]ile la care ne-a dusmintea, ba mai mult, am tras cuochiu’ [i la al]ii, unii chiar maideparte, “furând” tot ce am pututpentru a adopta o strategie.Strategia r\zboiului. Am ini]iatac]iuni: “Adopt\ un km!”,23.03.2009 o etap\, plus ^nc\ 4etape; “Cupa cur\]eniei!” ^n maimulte etape, “Let’s do it România!”.Strategia presupune [i o tactic\,a[a c\ am gândit-o [i pe aceasta:am plecat, la picior pe str\zi, amvorbit cu oamenii, ne-am sf\tuit,am f\cut fotografii cu gr\mezile din

gr\dini, pitite pe dup\ acareturi. Ammai v\zut gunoaiele aruncate aiureape terenurile vecinilor, la ceas desear\, pe furi[. Apele sufocate lacotitura de “poduri” plutitoare depeturi, care slu]esc priveli[tea [iascundeau limpezimea apelor. ~ncanale, tone de gunoaie, ascunsede ochii privitorului. Imagini carene-au dat de gândit, a[a c\ ne-ampus serios pe treab\. ~n campaniiorganizate, cu utilaje, saci menajeri,m\nu[i [i o for]\ de munc\ nesper-at de numeroas\ (^n medie, 900-1000 de persoane), tineri, adul]i,copii, toat\ prim\ria, [colile, cadrelemedicale. ~n paginile ZiaruluiPrim\riei R\cari, numeroase sunt

aspectele de pe “câmpul de lupt\”,^ndârjirea cu care am eliberatterenurile, canalele, islazurile. Tonede gunoaie au fost predate firmeicolectoare, mii de saci, zeci de orede efort pentru un scop firesc: onatur\ curat\, o via]\ normal\, con-fortul de fiecare zi. Am ob]inutVICTORIA ^n acest r\zboi, dar paceatrebuie asigurat\ prin efortulfiec\ruia dintre noi. Civiliza]ia cost\.Nu mai putem s\ arunc\m cojile decartofi, peturile, sticlele, resturilevegetale…^n gr\din\! Nu mai putems\ murd\rim un spa]iu cur\]at cuatâta trud\ [i cheltuial\! Datoriafiec\ruia este s\ p\streze [i s\ seimplice ^n a p\stra cur\]enia!

Cârcota[ii, vreo doi la num\r- pân\ la data redact\rii acestorrânduri, nu vor s\ pl\teasc\ taxa degunoi!

“Foaie verde ca trifoiul,“Foaie verde ca trifoiul,De ce s\ pl\tim gunoiul?”De ce s\ pl\tim gunoiul?”

Pân\ acum, s-au strecurat

smechere[te, plasând sacul degunoi la vecinu’, “reciclându-l” ^ncurte (adic\ dându-i foc spre dis-perarea vecinilor care stau barica-da]i, cu geamurile ^nchise [i u[ileferecate…). Locuim ^ntr-un ora[, din România,care este…^n Europa! Vrem, nu vrem, trebuie s\accept\m c\ e mai bine s\ tr\ie[ti^n cur\]enie.Celor 2 cârcota[i, le adres\m unr\spuns ^n versuri:“Foaie verde de cucut\,“Foaie verde de cucut\,Auzim ce se discut\Auzim ce se discut\Când se ia câte-o m\sur\Când se ia câte-o m\sur\2 dintre noi ^njur\,2 dintre noi ^njur\,Oftând adânc printre gunoaie, Oftând adânc printre gunoaie, Resturi, peturi, cârpe, paie!”Resturi, peturi, cârpe, paie!”

Oameni buni, vremurile seschimb\, nu e drum de ^ntoarcere.Majoritatea a hot\rât s\ facemcurat ^n curte, pe strad\, pe câm-puri [i ^n…gândire! A[a va fi!

Spuneam ^ntr-un num\r trecut c\^n politica Dâmbovi]ean\ s-an\scut un…hibrid, rezultat dintr-o^ncruci[are de circumstan]\ ^ntresocial-democra]i, conservatori [iliberali. C\ nu au ^n acest mariajce ]ine de poligamie, nimic ^ncomun ^n ceea ce prive[te doctrinapolitic\, crezul [i ]inuta moral\, ammai vorbit [i vom mai vorbi… Dar,s\ vedem ce program de redresareeconomic\ propun “amicii” no[tri? Am urm\rit cu interes preocup\rileopozi]iei ^ncercând s\ descifrezinten]iile, preocup\rile [i mai alesideile constructive.Ce am v\zut? Acelea[i figuri ca acum 20 de ani,unele mai rotofeie, dar vioaie, cupielea “br\zdat\” de trecerea anilor- aceste varia]iuni pe aceea[i tem\– care nu aduc nimic nou, nici-oidee, ci un bocet jalnic, dup\juc\ria pierdut\. “Ce-i mâna pe ei^n lupt\?” Dorin]a de a fi prezen]i cu insis-ten]\ ^n mintea electoratului, seteade imagine, prezent\ pe “sticla TV”[i nu proiectele de scoatere a ]\riidin necaz, care s\ ofere solu]ii.

Un proiect ^nseamn\ s\oferi solu]ii dup\ o cercetareobiectiv\ a realit\]ii. Stabile[ti]inta, adop]i o metod\ de cerc-etare, o modalitate de a culegedate, de a le judeca rezultatele, dea ajunge la concluzii…Cine are timp de a[a ceva? Adic\de lucrurile serioase. Nici cei mari,

nici cei mai mici. E mai u[or s\stai poponete ^n poart\, cu ochiidespuind trec\torii, cu chef de gâl-ceav\, c\ deh, iarna a fost al naibiide lung\, am adunat atâta plic-tiseal\ la seriale [i a venit timpuls\-I lu\m la ^ntreb\ri pe unu’, pealtu’, despre ceea ce noi n-amreu[it niciodat\ s\ realiz\m. A[a [icu politicienii…Se adun\ cudiferite prilejuri, mai sucesc min]ileunuia [i altuia c\: ce bine era ^ntimpu’ lu’ Ceau[escu! ~i am\gesccu discursuri sfor\itoare, ^ntr-unlimbaj de lemn. USL-ul, prin schim-barea la fa]\, n-a adus nimic nou,nimic constructiv pentru ]ar\.Lupta lor se reduce la a scriemo]iuni cât mai sfor\itoare,^n[irând cuvinte goale, ce dincoad\ au s\ sune!

Pe la ^ntruniri, acolo undeomul se duce cu inima deschis\,sperând ^ntr-o rezolvare cât mairapid\ a treburilor ]\rii pentru aajunge la starea de bine, ce face“uniunea”?!

N-o s\ crede]i! Spune cu“elocven]\”…bancuri! Adic\ glumeieftine (germ. Bank) cf. DEX. Câtde serios este acest hibrid politic,v\ pute]i da singuriseama…Sem\n\torii de iluzii ofer\poante ieftine ^n loc de solu]ii.

S\ “ne veselim” oamenibuni! Timpul trece mai repede [ib\[c\lia e la moda…dar nu ]ine defoame.

Câ]iva cârcota[i au c\zut pe gânduri, unul dup\ altul, când auv\zut câte proiecte sunt ^n derulare pe fonduri europene (vreo 17!) [imintea a ^nceput “s\ lucreze”. De unde atâ]ia bani? De unde atâ]ia euro?S-au fr\mântat, au ^ntrebat [i ^n dreapta [i ^n stânga: unii oameni ridic\din umeri, al]ii spun c\ de la stat, al]ii nu [tiu, al]ii c\, din taxe [iimpozite…

Oameni buni, dac\ aveam noi, cei din ora[ul R\cari, milioane deeuro adunate din impozite, ne “declaram independen]a” [i mai ap\rea unstat pe harta Europei, ca Luxemburg sau Monte Carlo. C\ vom ar\ta ca unora[ European, asta e sigur! {i iat\ de ce: ^n acest mandat al primarului,^n ora[ul R\cari va intra, datorit\ acces\rii proiectelor pe fondurieuropene, o sum\ de peste 12 milioane de euro, bani cu destina]ie pre-cis\: finan]area proiectelor, executarea lucr\rilor ^n cadrul acestora. Asfalt,canalizare, modernizare la liceu [i [coli, spa]ii verzi, panouri solare, intro-ducere ap\ potabil\, etc… Iat\ tabloul investi]iilor ^n acest mandat.

Noi, locuitorii din R\cari, vom participa ^n majoritatea cazurilor, cuun procent mic, 2% din valoarea unor opera]iuni din proiecte. Ace[ti banivin ca o contribu]ie [i sunt din fonduri proprii, dar [i din fonduri jude]ene.Prin urmare, suntem ni[te pitici ^n ]ara lui Gulliver, adic\ Europa.“R\zboiul” cu milioanele de euro, este purtat de Uniunea European\,care ne ajut\, pentru c\ suntem prea mici pentru un “r\zboi” a[a demare.

De aceea, Tanti, Mamaie, Nene, nu v\ ^ngrijora]i, pentru c\ nu vorcre[te taxele [i impozitele, pentru a pl\ti proiectele. Dar va trebui s\ leachit\m a[a cum sunt, cât mai corect [i la timp, pentru a fi o garan]iepentru cei care ne dau ace[ti bani, europenii. Pu]ine localit\]i din jude] [ichiar din ]ar\, au realizat ceea ce a realizat actuala administra]ie ^nR\cari. Contribu]ia dumneavoastr\ al\turi de ea, este IMPORTANT| – a[acum e stabilit\ la acest moment, din taxe [i impozite [i nimeni nu va cerede la dumneavoastr\, mai mul]i bani.

Cât despre cârcota[i, s-auzim numai de bine, c\ci via]a f\r\ ei arfi monoton\ [i ne-am plictisi de moarte…

Prea mici pentru un“r\zboi” atât de MARE!

19In memoriamfebruarie 2011

N\scut la 6 octombrie 1910 în localitatea Balote[ti,jude]ul Ilfov, în familia notarului Andrei [i Marioara, P.C.Preot Protoiereu Nicolae A. Dumitrescu a reînviat în per-soana sa tradi]ia unui lung [ir de preo]i atât din parteatat\lui – originar din Bilciure[ti – dar [i din partea mamein\scut\ în localitatea R\zvad jude]ul Dâmbovi]a.

Dup\ cursurile [colii primare urmate în satul natalBilciure[ti, unde cunoa[te din plin bucuria unei copil\riifericite, în anul 1922 a sus]inut [i promovat examenelede admitere la cele dou\ Seminarii de TeologieOrtodox\, existente atunci în Bucure[ti, optând în celedin urm\ pentru Seminarul Central unde, to]i cei opt aniabsolvi]i în 1930, a figurat ca “bursier”.

În acela[ an, respectiv 1930, se angajeaz\ în cadrulMinisterului de Finan]e – Direc]ia Tezaurului Public [i aTaxelor de Consuma]ie – iar un an mai târziu sec\s\tore[te cu Elena, cons\teanc\ [i cuno[tin]\ dincopil\rie, al\turi de care va gusta atât din bucuriile, dar[i din nevoile inerente vie]ii de familie, aproape 56 de ani.

În 1931 se înscrie la Facultatea de Teologie pe care,în paralel cu Seminarul Pedagogic Universitar, a absolvitîn 1935 ca licen]iat “Cum laude” în urma lucr\rii: “Dr.Ioseph Gottler-Pedagogia religioasa [i moral\” - traduc-ere personal\ din limb\ german\, înso]it\ [i de unstudiu introductiv.

În 1935 îl afl\m înscris la Cursurile de Doctorat înTeologie, dar oferindu-i-se o alt\ oportunitate, prinvacantarea postului de preot paroh la Parohia Podu-B\rbierului (R\cari), în urma transferului Pr. ConstantinPavelescu la Biserica Sf. Apostoli (Bucure[ti), se vedenevoit s\ le întrerup\ la scurt timp.

Hirotonit diacon pe 25 martie 1936 [i preo]it dup\4 zile – ambele slujbe fiind s\vâr[ite în paraclisul Sf.Patriarhii de c\tre Însu[i Patriarhul Miron (ÎntâiulPatriarh al Bisericii Ortodoxe Române dar, pentru operioad\, ca [i Înalt Regent [i Prim Ministru alRomâniei)- primul serviciu religios are loc la parohie cuocazia deniei de mar]i seara, în s\pt\mâna PatimilorDomnului, din 1 aprilie 1936.

A g\sit aici început\ o lucrare monumental\, visul [in\zuin]a micilor târgove]i în frunte cu marele filantropcre[tin de vesnic\ pomenire – Iorgu Dumitrescu -respectiv, ceea ce va fi numit\ noua “Sf. Sofia” a p\r]iide sud a jude]ului, biserica “Sf.M.Mc. Gheorghe”.

În ziua de 12 iulie, a aceluia[i an, are loc instalareaoficial\ la parohie de c\tre regretatul ProtoiareuHaralambie Oprescu (Potlogi) în cadrul slujbei unuisobor de preo]i, cu ocazia c\reia se înal]\ [i CruceaMare pe cea mai înalt\ turl\ din cele 7 ale bisericii, pecare o g\sise deja ridicat\, numai din beton armat, labaza turlelor.

Din însemn\ri mai vechi afl\m ca în 1939 era înscrisla Facultatea de Drept din Bucure[ti, iar pe 6 martieal\turi de mul]i dintre Ierarhii Bisericii noastre particip\la slujba de prohodire a celui ce a fost Patriarh MironCristea. Renun]\ [i la aceast\ dorin]\ dup\ un timp,fiind extrem de ocupat cu lucr\rile la biseric\.

Eviden]iat, pentru osteneala sa, cu rangul de“sachelar”, în timpul Patriarhului, Mare C\rturar,Nicodim Munteanu este numit Pre[edintele CerculuiPastoral R\cari [i preot misionar. Tot acum dup\ docu-

menta]ia de pictur\ întocmit\ de Dimitrie Belizarie (pic-torul Catedralei Sf. Patriarhii), respectiv 1947, [i înurma aprob\rilor de rigoare, începe pictura la sfântabiseric\ “Sf.M.Mc. Gheorghe”, având ca executant peregretatul, mare pictor, Iosif Keber din Tg. Jiu, ca urmarea Deciziei ministeriale a Ministerului Cultelor, datorit\recuz\rii de c\tre Consiliul parohiei noastre a unui altpictor ce câ[tigase “Concursul de stat”, ]inut pe baza delucr\ri expuse sub “motto” la Mân\stirea Radu Voda dinBucure[ti. Aceast\ alegere, care s-a dovedit în final unafoarte inspirat\ – la care a contribuit decisiv dl.Constantin Banu, recomandându-l, [i pentru careve[nic\ îi este pomenirea - îl va consacra pe pictor definitiv.

În urma trecerii la cele ve[nice a Patriarhului Nicodim[i cu venirea Mitropolitului de Ia[i, Iustinian Marina, petronul patriarhal începe o nou\ pagina în cartea vie]iicelui ce va fi Protoiereu Nicolae Dumitrescu. Numit, peplasa Ghergani, ca protopop în mai 1949 – pân\ la 31decembrie 1950, apoi ca protopop al Protoieriei deRaion R\cari pân\ la 1 februarie 1968, când are loc onou\ arondare pe jude]e [i este numit protopop alProtoieriei Titu. Activitatea sa ca protopop s-adesf\[urat pe tot atâ]ia ani cât a fost ca Patriarh, vred-nicul de pomenire, P.F. Sa Iustinian Marina, care dealt-fel l-a [i vizitat la domiciliu dar [i în timpul lucr\rilor depictur\ în repetate rânduri. Printre al]i vizitatori remar-cabili mai putem aminti pe Vicarul ArhiepiscopieiBucure[tilor – Teoctist-viitor patriarh, apoi pe I.P.S.Mitropolit Nicolae Colan al Ardealului, sau pe Prof. M.Bulacu, dar [i al]ii, preotul Nicolae bucurându-se detoate onorurile acestor Înalte vizite. Totu[i lucrarea depictur\ a trebuit fi întrerupt\ de nenum\rate ori atât dincauze materiale dar [i din motiv ca pictorul Keber aurmat lucr\ri la Catedrala Mitropoliei din R\dau]i, la bis.Sf. Elefterie-Bucure[ti, la bis. Minerilor din Sotânga, dar[i altele.

Munca titanic\, început\ de predecesorii s\i la 20august 1925 [i continuat\ cu toat\ d\ruirea de defunc-tul Protoiereu, a fost binecuvântat\ chiar de ziua sa dena[tere – respectiv 6 octombrie - ^n anul 1968 de c\trePatriarhul Iustinian, el Însu[i unul din Ctitorii acestuiSfânt L\ca[, înconjurat de circa 35-40 de preo]i, întrecare Vicarul Alexandru Ionescu, al]i consilieri arhiepis-copali, diaconii Catedralei Patriarhale EvghemieDascalul (trecut [i el la Domnul), Miron Mihut [iGheorghe Zamfira, ultimii bucurându-se ulterior de harulpreo]iei. Au mai fost prezente maicile de la Sf.M\n\stire Tig\ne[ti – arondate pe atunci ProtoierieiR\cari – cât [i reprezentantul Departamentului Cultelor.Prezen]a credincio[ilor s-a estimat între 4 - 5.000 desuflete, iar primirea Patriarhului s-a f\cut sub escorta demotociclete, concurând ca desf\[urare cu vizita în ]aranoastr\ a pre[edintelui S.U.A., ceea ce a dus lainterzicerea unor astfel de manifest\ri pe viitor (conformunor vechi însemn\ri a defunctului).

Dup\ devastatorul cutremur din 4 martie 1977starea s\n\t\]ii patriarhului Iustinian a fost serios zdrun-cinat\ de evenimentele demol\rii cu rea credin]\ a unorSf. L\ca[uri din Bucure[ti, de c\tre autorit\]i, între carebiserica Enei, ceea ce a dus, implicit la decesul acestu-ia, iar odat\ cu el la o alt\ pagina din via]\ p\rintelui Nicolae.

Una din primele m\suri luate cu concursulDepartamentului Cultelor de c\tre noul Patriarh JustinMoisescu a fost [i cea de stabilire a limitei de vârst\ înadministra]ie, anume 65 de ani, care a dus lar\mânerea numai în func]ia de preo]i la parohii a unuinum\r de consilieri [i protopopi, între care [i defunctul.Îns\, luând în considerare laborioasa sa activitate cât [izelul deosebit, conducerea Eparhial\ a acordat acestu-ia rangul de “Protopop Onorific”, cu dreptul de a purtatoata via]a însemnele respective.

Din 1978 [i pân\ în 1990 r\mâne Pre[edinteleConsistoriului de pe lâng\ Protoieria Titu. Dealtfel, [ipân\ la aceast\ dat\, a fost tot timpul delegate în exe-cutarea Ordinelor Sf. Arhiepiscopii a Bucure[tilor – sec-torul Administrativ – bisericesc, în vederea anchet\riicelor mai sensibile situa]ii, cunoscut\ fiind responsabil-itatea lui dar [i sim]ul deosebit al anticip\rii, punândconcluzii [i f\când propuneri care, de cele mai multeori, au constituit [i Decizii ale Consistoriului CentralBisericesc. De notorietate, privind activitatea sa în acestcontext, este [i reu[ita stingerii litigiului de la BisericaSf. Vasile din Ploie[ti dintre preo]ii conslujitori [i preotul,viitor profesor universitar Constantin Galeriu, ob]inândpentru familia cucerniciei sale o relativ\ îng\duin]\ de ar\mâne în casa parohial\ a sus numitei parohii dar [igr\birea mut\rii sale la Bucure[ti – unde era dejapedagog de seminar – ca preot la bis. Sf. Silvestru (cf.Raport 112/02.03.1975).

Dac\ ar fi s\ simplific\m cei peste 60 de ani depreo]ie în localitatea R\cari (aprilie 1936 – iulie 1996),printre altele am aminti slujbele Sf. Taine a Botezului la2.568 de copii (începând cu Elena n\scuta Marin I.Mihalcea – Briba), slujba Sf. Taine a Cununiei la 761 decupluri (începând cu Constantin Nica [i ElenaTudorache), dar [i s\vâr[irea slujbei de înmormântare,numai în parohia noastr\, la 1.875 de deceda]i(începând cu Sita Marin C. Nicolae-46 de ani [i sfâr[indcu Trandafir Hristudor). Apoi a fost ini]iatorul unei pie]e de zarzavat pe loculr\mas liber de la testatorul Iorgu Dumitrescu – actualproprietatea Nicolae Manolache, amenajarea primuluiparc în imediata vecinatate a Sf. Biserici r\mas deasemenea liber în urma demol\rii fostei Case Parohiale,mai apoi sediul de Gradini]\, internat de fete într-operioad\, sediul provizoriu al Jandarmeriei, alteori atel-ier de tâmpl\rie, s\ nu mai vorbim c\ a ad\postit ovreme Depozitul de carte religioas\ care a fost r\spân-dit\ (în cea mai mare parte) în mod gratuit în întreaga]ar\ dar [i în afar\. A pus la dispozi]ia tinerilor din localitate terenul“Gr\dina Bisericii” - printr-un contract de închiriere cuClubul Sportiv, care fiinta deja, pentru amenajarea uneifrumoase baze sportive, a initiat si obtinut avizele pen-tru înfiintarea primului Cinematograf din localitate (înincinta sediului Bancii de Comert), a fost prezent înscoala – insuflând elevilor sai dragostea si sentimentulreligios, dar si pentru ora de muzica, atât înainte de1948 (1936-1948) dar si dupa “Revolutie” (1990-1996) când s-a pensionat. Si pentru unele din acestelucruri în 1958 a primit “Crucea Patriarhala” ca dis-tinctie sip e care a încercat sa o poarte cu toata cinstea.

Dar vremea clipelor grele au început odata cu tre-cerea la cele vesnice a celei ce a fost Elena, “mamapreoteasa” timp de 51 de ani si mama a celor 4 copiiai sai: Adrian – Ing. Mec. în Petrol si Gaze, Sabin – Ing.Minier, Vintila – Ing. Mec., Simona Maria – Ing. în cadrulMinisterului Petrol si Gaze.

Ramas singur din mai 1987, la vârsta de 86 de anidar si în suferinta de pe urma unui mic accident în timpce se îndrepta la extremitatea parohiei pentru a împar-tasii, în anul 1996 luna iunie cere si obtine pen-sionarea, fapt ce nu a însemnat în niciun fel retragereadin activitatea preoteasca, daca ar fi sa ne raportamnumai la câte persoane îl cautau.

Firul vietii lui s-a întrerupt, “astazi 9 februarie” –acum 9 ani, respective 2001, “pe când soarele nurasarise” - odata cu odovania praznicului ÎntâmpinariiDomnului, rugându-se întocmai Dreptului Simeon:“Acum slobozeste pe robul Tau, Stapâne, dupa CuvântulTau, în pace...”.

A fost o adevarata sansa pentru noi, care l-amcunoscut. Va ramâne între personalitatile marcante alelocalitatii noastre asupra careia si-a pus definitivamprenta. Vesnica sa-i fie amintirea!

Pr. Paroh Tudorache Ion

cyanmagentayellowblack

20 Realitatea ^n imagini februarie 2011

Privim imaginea de mai sus [i vedemni[te tineri, colegi de genera]ie darsitua]i ^n dou\ tabere diferite. De oparte, r\uf\c\torul care ^ncearc\ s\ ob]in\ un câ[tig rapid,riscând totu[i libertatea. Pe de alt\ parte sunt apar\torii legii,reprezentan]ii poli]iei locale. Este o lec]ie de via]\: o op]iune ce]ine de caracter. {i apropo, se spune: caracterul f\r\ inteligen]\^nseamn\ ceva. Inteligen]a, f\r\ caracter, nu reprezint\ nimic.

A venit vremea cur\]eniei [i oamenii ^[i preg\tesc gospod\ria pentru^ntâmpinarea Sfintelor S\rb\tori. Este foarte bine, numai c\ drumul gunoiuluimenajer este bine stabilit prin noile reglement\ri. }oti pl\tim taxa pe facturilede curent electric, to]i ^l pred\m firmei colectoare care trece s\pt\mânal pela poartâ. De ce trebuie s\ v\ chinui]i s\-l duce]i, pe furi[, la câtiva kmdistan]\.V\ propun umplerea tomberonului [i scoate]i-l “or\[ene[te” pemarginea trotuarului, ^n ziua de joi a fiec\rei s\pt\mâni.

Comer]ul ambulant a ^nceput s\

“infloreasc\” odat\ cuvenirea prim\verii. Nuavem nimic ^mpotriv\

dac\ respectiviiprezint\ documenteleorganelor de control,dar lucrul acesta este

foarte rar.

Pe strada Oraca, ^n Ghergani existau dou\ puncte, adev\rate focare deinfec]ie, unde cet\]enii din jur, aruncau gunoaiele cu sârg. Am surprins unastfel de moment [i replica “gospodinei” ne-a blocat: “P\i, [tiam c\prim\vara veni]i s\ face]i curat (adic\ prim\ria) [i d’aia am aruncat!”. Esteregretabil acest mod r\sucit de gândire.

“Pe-un picior de plai/Pe-o gur\ de rai/Iat\ vin ^n cale/ Se sco-bor la vale/ Trei turme de miei...” [i imaginea este tonic\,idilic\. Numai c\ mioarele n-au voie pe izlazul localit\]ii ci ^nalte locuri, conform HCL 35/2009.

Credem ca v-a]i obi[nuit ^n acest loc s\ g\si]i imagini cu aceia dintre noi care ignor\ regulule unei convie]uiri civilizate: parc\ri neregula-mentare, “liniu]e” printre elevii de la liceu cu aceia[i protagoni[ti care vor s\ ias\ din anonimat prin num\rul mare de amenzi.

21Via]a medical\februarie 2011

Sfaturi practice

De ce este bine s\mânc\m migdale Delicioase [ihr\nitoare,migdalelereprezint\gustarea per-fect\ mai alesatunci cânde[ti stresat[i obosit. Iarbeneficiileconsumului acestor fructenu se opresc aici: ele prote-jeaz\ inima, creierul [istimuleaz\ imunitatea.Vitamina E, vitamine din com-plexul B, acizi gra[i Omega 6,magneziu, potasiu, fosfor, zinc,seleniu, fier, calciu, acid folic,proteine [i fibre. To]i ace[tinutrien]i valoro[i se g\sesc încomponen]a migdalelor.De altfel, studiile arat\ c\ 20-25de migdale (circa 40 de grame)consumate zilnic acoper\ 12 lasuta din cerin]ele nutri]ionale deproteine ale organismului [i 35 lasut\ din necesarul de vitamina E,un antioxidant care contribuiesemnificativ la prevenirea can-cerului. În plus, aceea[i cantitatede migdale con]ine echivalentulde calciu al unui sfert de cea[c\de lapte. Un studiu realizat la Universitatea„Loma Linda" din California, SUA,arat\ c\ persoanele care con-sum\ migdale de cinci ori pes\pt\mân\ prezint\ un risc cu 50la sut\ mai mic de a face infarctdecât cele care nu includ acestefructe în alimenta]ia lor.

Dieta bogata ^nfibre combatebolile [i risculmor]ii premature

Dietele bogate în fibrereduc riscul mor]ii cauzatede boli cardiovasculare,infec]ioase sau respiratorii.Descoperirea este bazat\pe un studiu al InstitutuluiNa]ional al S\n\t\]ii încolaborare cu Asocia]iaAmerican\ a Pensionarilor.Acest studiu s-a întins pe operioad\ de 9 ani, timp în careoamenii de [tiin]\ au adunat datede la aproape 400.000 deoameni cu vârstele cuprinse între50 [i 71 de ani. Persoanele careau consumat cereale integrale,fructe [i legume prezint\ un risccu 22% mai mic s\ contractezebolile comune vârstei lor."Rezultatele studiului sugereaz\c\ fibrele ar fi extins beneficiileaduse s\n\t\]ii mai mult decâtse [tia deja", a spus Frank Hu,care studiaz\ nutri]ia laFacultatea de S\n\tate Public\de la Harvard [i a scris un edito-rial ce a înso]it studiul. Acesta aspus c\ studiul trebuie continuat,în ciuda rezultatelor bune dejadescoperite.

Lecitina [i beneficiile ei

~mbun\t\]e[te memoria[i scade colesterolul

Dr. Carp Marioara,medic specialist,medicin\ defamilie

Spune-mi, nu te-ar ^ncântaun supliment vitaminic cares\-]i ajute nu numai gân-durile, dar care s\-]i fac\ [imemoria mai u[or de acce-sat? Ce-ai spune despre unsupliment vitaminic care s\-]icreasc\ energia [i care s\te-ajute s\ treci mai binepeste oboseala din cursulzilei? }i-ar place s\ [tii maimulte despre un suplimentcare poate nu numai s\ scad\colesterolul, dar care s\previna [i chiar s\ inversezeafec]iunile ficatului? Toateacestea descriu rolul unuisupliment care exist\ de atâtatimp [i pe care oamenii tinds\-l treac\ cu vederea atât deu[or. Acest supliment estelecitina!

F\r\ ^ndoial\, sunt omul]ime de motive pentrucare s\ iei lecitin\. Unul dinaceste motive constituie fap-tul c\ lecitina protejeaz\inima deoarece sus]inenivelurile colesterolului „bun”(HDL) din sânge. De aseme-nea, lecitina con]ine gr\simistructurale, numite fosfatide,

ce cresc fluiditatea mem-branei celulare. Acest procesingreuneaz\ ac]iunea virusilorde a intra ^n celule,impiedicându-i s\ imobilizezecelulele [i s\ te ^mbol-naveasc\. Sursa principal\ defosfa]i a lecitinei o reprezint\fosfatidilcolina. Acest nutrientaccelereaz\ circula]ia gr\sim-ilor [i a colesterolului prinficat. De asemenea, previnedepunerile de gr\simi din ficat[i ajut\ la eliminarea toxinelorpericuloase din corp.

Acest supliment extraordi-nar pur [i simplu dizolva [ielimin\ gr\simile din artere^nainte ca acestea s\obtureze circula]ia sângeluiprin depuneri [i formarea deplac\. Con]inutul unei linguridin acest supliment, pe zi, va]ine arterele curate. Deasemenea, lecitina accel-ereaz\ eliminarea colesterolu-lui „r\u” (LDL) din corp [icre[te nivelul colesterolului„bun” (HDL), prevenind astfelateroscleroza.

Un alt rol al lecitinei esteacela de a distribui colina

(amina din compozi]iamateriei vii ai carei deriva]i(acetilcolina etc.) au un rolimportant ^n organism) c\trecreier, unde se produce neu-rotransmitatorul acetilcolina.Nivelurile acetilcolinei scad pem\sura ce ^naintam ^n vârst\.Aceasta sc\dere este strânslegat\ nu numai deschimb\rile [i dificult\]ile pecare le ^ntâlnim la nivel dememorie [i oboseal\, dar [ide sentimentele de descura-jare, depresie [i izolare.

Un alt rol important allecitinei la nivelul creieruluieste acela ca ajuta la produc-erea fosfatidilserina. Aceast\fosfatida reprezint\ elementulde baz\ la formarea celulelornervoase ale creierului.Oamenii de [tiin]\ au g\sitfaptul ca fosfatidilserina stim-uleaz\ capacitatea creieruluide a transmite mesaje de la ocelul\ nervoas\ la alta.Aceste mesaje nu sunt altce-va decât gândurile [i amintirile tale.

Lecitina are, de asemenea,un con]inut foarte ridicat deinositol (component al com-

plexului de vitamina B), care^mbun\t\]e[te starea de spirit[i te-ajuta s\-]i p\strezi oimagine pozitiv\ ^n ansamblu.Lecitina reprezint\ un supli-ment foarte u[or de folosit. Ilpo]i adauga ^n piureuri defructe, supe, sau ^l po]i pre-sara ^n salate, lecitina avândun gust pl\cut de nuc\. Pelâng\ faptul ca emulsioneaz\gr\simile din mâncare,con]inutul unei linguri delecitin\, de asemenea,furnizeaz\ o cantitate impre-sionant\ de 1000 mg deinositol, 1700 mg de fosfa-tidilcolina [i dou\ grame deacid linoleic.

Pentru cine vrea s\ ^nceap\folosirea unui astfel de supli-ment, este suficientcon]inutul unei linguri delecitin\ pe zi; dar dac\ aiprobleme cu memoria sauchiar vrei s\-]i oferi un„boost” de energie, se poatefolosi continutul unei linguride lecitin\ la fiecare mas\.Lecitina poate fi g\sit\ ^norice magazin cu produse nat-urale.

n ciuda gustuluiacri[or care nu oface pe placul

tuturor, lamâia s-a dovedit afi un excelent remediuîmpotriva mai multor prob-leme de s\n\tate. Pe lâng\combaterea r\celii, l\mâile tepot ajuta s\ tratezi [iafec]iuni precum constipa]ia,infec]iile urinare sau varicele.L\mâia poate fi folosit\ pen-tru tratarea infec]iilor urinare,hipertensiunii, varicelor, indi-gestiei [i arsurilor stomacale,tusei, psoriazisului [i consti-

pa]iei. Sucul de l\mâie areun efect u[or alcalin careeste benefic pentru tractulurinar. Consum\ sucul ob]inutdintr-o jum\tate de l\mâie dedou\-trei ori pe zi. Continutulde potasiu [i magneziu dinl\mâie relaxeaz\ arterele [iu[ureaz\ circula]ia sângelui.În plus, l\mâile con]inflavonoide, nutrien]i recoman-da]i pentru s\n\tateaarterelor. Include înalimenta]ia ta zilnic\ coaja [isucul unei l\mâi.

Boli care pot fi tratate cu suc de l\mâie

~

Ave]i probleme cu memoria? Consuma]ilecitin\... Dar beneficiile acestei sub-stan]e nu se opresc la nivel cerebral. Unaport constant reduce nivelul colesterolu-lui, stimuleaz\ arderea gr\similor [iint\re[te inima. Pentru mai multe infor-ma]ii cititi articolul de mai jos.

22 Diverse februarie 2011

Suntem siguri ca în momemen-tul când ochii fiecarui ins va citiîn treacat Iorgu Dumitrescu,mintea multora li se va duce înanii copilariei, ba poate altii vorscoate un oftat însotit de lacrimi,fie din evlavie, fie mustrati deconstiinta din cauza cailor relepe care merg cu buna stiinta.Acestea sunt cuvintele cu carefondatorul si editorul ziaruluiGlasul Monahilor, ieromonahulDionisie Lungu, de la mânastireaCaldarusani, îsi deschidea arti-colul sau despre trecerea în viatavesnica a evlaviosului crestin side Dumnezeu iubitor, Iorgu(Gheorghe) Dumitrescu Racari(1841-1934). Evident, autorulscriind cele citate de noi,duminica, 18 martie 1934, lasase zile dupa înmormântareactitorului nostru, deci acumaproape opt decenii, putea lesnesa faca recurs la amintireadespre Domnul IorguDumitrescu, conservata dincopilaria contemporanilor sai,care la momentul respectiv erauoameni maturi, datori sa-l cin-steasca pe cel plecat la Domnul,macar cu o lacrima. Ca si cei deatunci, si noi cei de astazi ebine, firesc si frumos, sa evocampe acest apostol al neamului siparinte sufletesc al regiunii, asacum era apreciat în necrologurilerostite de unii din cei aproximativdouazeci de preacucernici parin-ti prezenti la slujba înmormân-tarii, condusa de ParinteleProtopop Haralambie Oprescu,precum si de alte personalitatiale vietii economice. Momentulacesta, 12 martie 1934, s-atransformat, asa cum era deasteptat, într-un evenimentmemorabil, prohodirea domnuluiIorgu Dumitrescu adunândaproximativ 4000 de credinciosi,conform dateleror consemnatede un martor ocular, calugarulDionisie Lungu. Acest numar deoameni prezenti la o înmor-mântare într-un sat, este impre-sionant, poate nemaiîntâlnit,marturisind de la sine ca poporula fost adunat din multe locuri,

de un om cinstit, iubit si respec-tat asemenea unui sfânt peleri-nat. De fapt acest lucru erafiresc, de vreme ce i se dusesebine vestea, prin intermediulsutelor de mii de carti gratuiteraspândite în tara si strainatate,prin sustinerea unor actefilantropice serioase, fiind si cti-torul a peste douazeci de biseri-ci din zona si din Bucuresti. Estetrist ca mai ales astazi, cândcelebritatea nu prea mai estesinonima cu valoarea, amintireaadevaratelor modele vii, rasariteîntre mosii si stramosii nostrii,apun în general în constiintanoastra. Cine se mai aseamanaastazi cu Iorgu Dumitrescu ?Acesta a fost si ramâne unfenomen al epocii sale, cu adân-ci si sperate ecouri în istorie. Opersoana devine populara si cuadevarat iubita, atunci când îsimanifesta bunatatea, mai alescapacitatea de a darui. De cecredeti ca Sfântul Ierarh Nicolaee preferatul copiilor si hramulcelor mai multe biserici de prinsate? Pentru ca viata lui estedefinita de verbul a darui.Asemenea Sfântului Nicolae siIorgu al nostru a daruit atât demult încât nu mai poate muriiniciodata. Binefacatorul nostru,pentru rabdarea manifestata maiales spre sfârsitul vietii, când dinom bogat scapatase, dar eramultumit, suportând în maimulte rânduri pradarea, fara sadenunte hotul cunoscut, poate fiasemanat si cu cei 40 demucenici, care l-au chemat la eichiar în 9 martie, ziua pomeniriilor. Deci, aceasta zi poate avea,mai cu seama pentru comuni-tatea racareana, o însemnatateîntarita si de pomenireaDomnului Iorgu Dumitrescu, ompururea viu prin vocatia dedaruitor, om foarte bogat, stapânpe avere si nu stapânit, în fine,un OM eminamente milostiv.Fericiti cei milostivi, ca aceia sevor milui..., atât a înteles IORGUDUMITRESCU... si cu adevarat aînteles tot!

IORGU DUMITRESCU,

starea de a fi mereu viu

Ionut Daniel Barbu

Motto: Toate trec în lume, fapta bun\ tot r\mâne !

Pentru a risipi unele gresiteaprecieri asupra izvoarelor cele-am folosit pentru a comunicacu cititorii nostri, arat, asa cumam mai aratat la primele aparitii,ca am folosit si folosesc materi-ale publicate de diferite edituridin Bucuresti, Târgoviste, Pitestisi altele, denumite: “Dealurile,apele si câmpiile României” –Ed. Stiintifica – 1966, “JudetulDâmbovita, judetul Ilfov, judetulPrahova, judetul Arges” – Ed.Academiei – 1970, iar celedespre Racari, informatiile sidatele, au fost completate delucrarea “Mosnenii Racareni” aconsateanului nostru, NicolaePopescu. În alta ordine de idei,am socotit ca de-a lungul anilor,strabatând locuri minunate dintara si din judetul în care traim,îmi face o mare placere saîmpartasesc cititorilor câte cevadin frumusetile naturii sau chiarfaurite de mâna omului, convinsfiind ca cei mai tineri vor aveacuriozitatea sa cunoasca per-sonal aceste frumuseti. Maimentionez ca în tineretea meaam fost ghid touristic autorizatde catre fostul ONT Carpati –Bucuresti.

În continuare doresc sa aratîn amanunt, unele date despreneamul locuitorilor Racareni,considerând ca aceasta constitu-ie o nebanuita satisfactie si mul-tumire sa arat oamenilor fapte sipreocupari din vremuri de multapuse, lucru ce ne determina sane bucuram de amintirile traitede înaintasii nostri.

Primele date scrise despreRacari sunt din 1787. În cepriveste începuturile satuluiRacari, nu e de mirare sa fiexistat cu mult înainte de aceas-ta data – informatii – asa cum searata si într-un document almitropoliei Ungro-Vlahiei, facut înanul 1810 de parintele NicolaeM.Popescu, profesor universitarsi membru al AcademieiRomane.

Un lucru deosebit de impor-tant, aparut ina nul 1925 într-olucrare a preotului paroh economMihai Popescu, se arata:“Crucea care se afla în gradinadomnului Meitani, a fost asezatape deal, în curtea tiganuluiDumitru Ciotoi si Vanghele StanNefliu; acolo au pomenit-obatrânii nostri si a mutat-o dom-nul Meitani într-o duminica pecând credinciosii se aflau în

biserica”. Aceasta se întâmpla în1915 si s-a constatat ca a fostscrisa de preotul sus amintit pecoperta evangheliei bisericii dinRacari.

Un alt fapt, scris în docu-mentele vremii, arata ca un vatafde barbieri a facut un podtemeinic peste mocirlosul râuletIlfovat. Din acel moment, punctulacesta a purtat denumirea dePodul Barbierului. Acest pod aînceput sa atraga calatori din ceîn ce mai numerosi, iar comunasa poarte numele de PodulBarbierului.

În aceste împrejurari, mosiilede pamânturi fertile si manoase,devin atractive, ele devenind pro-prietarilor astfel:Mosia zisa azi Filipeasca,stapânita de Mosteni, intra înproprietatea numitului SufarulAndrei; mai târziu se va numiStaneasca.Mosia numita pe vremuriRoteasca.Mosia lui Iane Cupetul ce a fostînchinata de el Manastirii SF.Gheorghe, pentru care motiv sesi numeste pâna astazi, SfântulGheorghe si ultima la hotarul cuGhergani.Mosia Postelnicului Pecetescu,cât si mosia lui Iane Cupetul,trec în stapânirea satenilor prinîmproprietarirea de la 1864.În 1766, Dumitrache Mora,cumpara mosia Roteasca, de laverisoara lui, Ilinca Maneasca,sora cu Joita, fetele ale c\pitan-ului Manu. Dumitrache Morastapâneste împreuna cu sora luiManda; la 1852, capitanulGrigore Mora (fiul celui de maisus), a avut mai multi copii,printre care sip e Mihail Mora,distins avocat si publicist.

Dimache Serachitopol vine cualtii din neamul sau în 1847, cuturme mari de oi, poposind întâila Bolintin, unde mai erau altimembrii ai familiei sale, iar ulte-rior a luat cu arenda pentrupasune, mosia Slobozia Moara,ce era proprietatea unui prinssârb, Milos Obrenovici.

În familia Obrenovici sunt maimulti printi cu numele de Milos.Dupa toate probabilitatile, Milos,care a vizitat mosia sa de laSlobozia Moara, judecând dupaepoca în care s-a petrecut faptul,este razboinicul print sârb, MilosI, cel mare, nascut în 1780.Acesta, în 1813, sileste pe turciîn capul a 2000 de viteji sârbi,sa-l recunoasca Cneaz a treijudete din Serbia, iar la06.11.1817, adunarea epis-copilor si cnezilor Sârbi, îl procla-ma print ereditar al întregiiSerbii. Din diferite pricini e silit saabdice la 13.06.1839, înfavoarea fiului sau, Milos al II-leasis a se retraga în TaraRomâneasca, unde avea întrealte mosii sip e cea din SloboziaMoara, judetul Dâmbovita.

Asa dupa cum am amintit înprecedentul articol, în comunaRacari, vine Iorgu Dumitrescu, în

anul 1869.Materialele ce le-am

publicat pâna în prezent au fostconsultate cu lucrari scrise sipublicate de oficialitatile vre-murilor, însa cea pe care orelatez mai des, nu au o legaturascrisa în aceste documente.

În poporul care îlcuno[tea, acesta devenise eroude legenda. Se credea ca succe-sele lui au cause supranaturale,se spunea ca are “spiridusi” în elsic ate altele. Cunostea si vorbeaîn mod curent limbile Germana siGreaca. A fost casatorit, însacopii nu a avut, sotia sa a muritîn 1911.

Pe când eram copil,parintii mei au dorit sa ma facanegustor si am fost angajat la ununchi din partea mamei, penumele sau Vanghele Alexandru.Atunci am auzit o stranie povestelegata de viata lui IorguDumitrescu, spusa de mai multinegustori si batrâni printre careIon Vasilescu, Dumitru Jianu,Niculescu zis Vatuiu, GheorgheIonescu, care era sotul nepoateilui Iorgu Dumitrescu, anumeFilofteia.

Povestea spune ca în timp ceIorgu Dumitrescu se deplasa înTurcia si Grecia pentru negustorii,a cunoscut pe cea care i-adevenit sotie. Acest lucru aveasa-I întunece clipele vietii sale,spre batrânete, când a primit dinpartea autoritatilor Grecesti infor-matia ca cea cu care s-acasatorit este sora sa legitima.

Actele primite de la autoritati,arata ca sotia sa era mai mica devârsta si apartinea parintilor sai,fiind rapita de fanarioti deoareceparintii fetei aveau o mare dato-rie de bani fata de ei. Urmare aacestei triste întâmplari, pe careunii o trateaza ca legenda, secrede ca spre batrânete, IorguDumitrescu a decis sa-si vândatoata averea, iar cu banii încasatisa tipareasca, cele peste250.000 de carti bisericesti,construind din temelie multebiserici si refacând tot atâtea.

În 3.02.1919, s-a hotarât saînalte o mare biserica în centrallocalitatii Racari, dupa care, cumai multi contributori, la 20august 1925, a început înaltareadin temelie a primei catedralerurale din tara, cu denumirea deSfântul Gheorghe. De remarcat ca aceasta mareatabiserica este o fidela copie acatedralei Sfânta Sofia dinConstantinopol si s-a construitdupa planurile arhitectuluiCeganeanu.

Dupa moartea lui IorguDumitrescu, o perioada destul demare au stagnat lucrarile,urmând a fi pictata dupa anul1945, prin contributia credin-ciosilor, de catre marele pictorKeber si fiul sau. Februarie 2011, GrigorescuTraian, Consilier Local.

Traian GrigorescuTehnician Silvic,Consilier local

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0

1 V Cuv. Maria Egipteanca; 2 S Cuv. Tit, f\c\torul de minuni; Sf. Mc. Amfians,i Edesie (Pomenirea mor]ilor) 3 D Cuv. Nichita M\rt.; Sf. Mc. Elpidifor (Dezlegarela ulei [i vin) Duminica a IV-a din Post10 D Sf. Mc. Terentie, Pompie, African [i Maxim;Sf. Mc. Dima (Dezlegare la ulei [i vin)Duminica a V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca);Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. MarcuX, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 5, voscr. 211 L †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfin]it Mc.Antipa; Cuv. Trifina (Post)12 M †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ier. VasileM\rt.; Sf. Antuza (Post)16 S Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina [i Hionia(Sâmb\ta lui Laz\r - Pomenirea mor]ilor)(Dezlegare la ulei [i vin)17 D (†) Duminica a VI-a din Post (a Floriilor -Stâlp\rilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-1820 M †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. TeodorTrihina; Sf. Ap. Zaheu (Sf. [i Marea Miercuri; Denie)(Numai seara, pâine [i ap\)21 J Sf. Sfin]it Mc. Ianuarie; Sf. Mc. Alexandra,împ\r\teasa; Sf. Mc. Filipia (Sf. [i Marea Joi; Deniacelor 12 Evanghelii) (Post)23 S †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purt\torul de biru-in]\; Sf. Mc. Valerie (Sf. [i Marea Sâmb\t\) (Postnegru)24 D †) Sf. Ier. Ma(rt.: Ilie Iorest [i Sava, Mitr.Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif M\rt. din Maramures,(†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Pa[ti); Ap. Fapte I, 1-8;Ev. Ioan I, 1-1725 L (†) A doua zi de Pa[ti; Sf. Ap. [i Ev. Marcu;†) Cuv. Vasile de la Poiana M\rului26 M (†) A treia zi de Pa[ti; Sf. Mc. Vasile, Ep.Amasiei; Sf. Glafira29 V †) Izvorul T\m\duirii; Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv.Memnon M\rt. (Har]i)30 S Sf. Ap. Iacob, fiul lui Zevedeu

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -

01.04.2011 - 30.04.2011

Telefon: 0245658864Medic coordonator

- Carp Marioara

23Diverse

Imediat dup\ moarteamultimilonarului John D.Rockefeller Sr., un reportera întrebat: "Ce mo[tenire al\sat domnul Rockefeller?{tim c\ era un om incredi-bil de bogat." F\r\ nici oezitare, omul de finan]e ar\spuns: "A l\sat totul."Aplicatie

R\spunsul acestuiom reflect\ rela]ianoastr\ cu bunurileacestei lumi.

Str. Tudor

Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) R\cari

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore

1. PUS PE FUG|-ARAT| VALOAREA ~N AREN|2. COSMETIZA}I-CHESTIONARSCURT3. COPII -TE TRAGE...UNEORI4.”X” - MIEROS5. AP|R|TOR LA POART|- STAN|!6. CEA MAI BUN| AP|RARE(neart) -PUS ~N FA}A VECHIMII7. DROJDIE -NEALTERAT- REPEDE!8. LIRIC NA}IONAL (1850-1889)9. CRUD LA INIM|! - VÂNZ|TORDE ILUZII...VECHI10. A{TERNUT ~N FEBRUARIE - ASTA ~N CALEA ATACULUI (pop)

Vineri -1.04.2011 Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 2.04.2011Dr. Birsila DanielDuminic\ - 3.04.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 4.04.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 5.04.2011 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 6.04.2011 Dr. Mladin AuricaJoi - 7.04.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 8.04.2011 Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 9.04.2011Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 10.04.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 11.04.2011

Dr. Barbu RazvanMar]i - 12.04.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 13.04.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 14.04.2011 Dr. Mladin AuricaVineri - 15.04.2011Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 16.04.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 17.04.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 18.04.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 19.04.2011 Dr. Mladin AuricaMiercuri - 20.04.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 21.04.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina

Vineri - 22.04.2011Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 23.04.2011Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 24.04.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 25.04.2011Dr. Birsila DanielMar]i - 26.04.2011 Dr. Carp MarioaraMiercuri - 27.04.2011 Dr. Mladin AuricaJoi - 28.04.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 29.04.2011Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 30.04.2011Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 30.04.2011 Dr. Corneanu Corina

Programul Centrului medical de permanen]\

februarie 2011

SPORTIV|

- STANCIU ALEXANDRA-GAROAFA-DIVIA

10.01.2011- BOCEANU STEFAN-AMER-

ICANU30.01.2011

- MOCIOACA MARIA-BEAT-RICE

31.05.2010- GHEORGHE RADU-ANDREI

17.12.2010

- POPA FLAVIUS-PETRISOR-RASIM

22.12.2010- MATEI ALEXANDRU-

CATALIN07.02.2011

- PASCU ROBERT- CON-SANTIN

18.02.2011

REZOLVARE NR. ANTERIOR: DE-MN-AT-CA-SA-VA-IUBITI -MULT-UNIRE’N-DRAGOSTE-STARE-SADEA-AME-NUR-A-L

ORIZONTAL

1. F|R| VALOARE... PE TABEL| (3 cuv)2. REPARAT| PRIN INCIZIE - ~NLUME!3. PUSE PE CAI MARI4. REFREN...LA }AR| - SCHIMB|LINIA DE SOSIRE - FINALINTELIGENT...PE TABL|5. PLIN DE HIBE- COPAC

R|{INOS6. DAT EXEMPLU - A PUNE LA MAS|7. ~MPREUNEAZ| CUVINTELE-CUBAT8. VINOVATUL DE SERVICIU...LAGAR| (neart) -SCINDAT DE LA~NCEPUT!9. PREFIX PENTRU 80 DEPRIM|VERI -LA}10. VERIDIC| - EXTREM DE MOI

Ilie Georgian

VERTICAL

- PAUN IOAN, 83 ANI - RACARI- FILIP ELISABETA, 61 ANI - MAVRODIN- BARBU GHEORGHITA, 71 ANI - RACARI- IONITA GHEORGHE, 74 ANI - TARGOVISTE- STEFAN MARIA, 85 ANI - BUCURESTI- IVANESCU VICTORIA, 90 ANI - RACARI- TRANDAFIE FILOFTEIA, 81 ANI - RACARI- MANEA ION, 74 ANI - RACARI- SAVU VASILICA, 87 ANI - GHIMPATI- MANOLE DUMITRA, 81 ANI - RACARI

DECESE

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

NA{TERI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

TOTUL

R.D

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: contact@primariaracari.roPublica]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

~N RATE!

Domnu le P r i m a r ,

cyanmagentayellowblack

24 Publicitate februarie 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Marius, la num\rul de telefon:

0764.030.370

Câinii ãi Media...Deoarece câinii umanizeaz\ a[a debine oamenii, persoanele publice ^i alegadeseori ca inso]itori. Politicienii, de

exemplu, sunt cunoscu]i pentru modul^n care folosesc ^n momentele potrivitecâinele familiei pentru a se face maipl\cu]i publicului larg. ~n timpul scan-dalului cu Monica Lewinsky, pre[edinteleBill Clinton a cump\rat un LabradorRetriever ciocola]iu pe care l-a numitBuddy, [i care a fost ales special pentrurasa [i culoarea sa, ca s\ ^mbun\t\]easc\imaginea lui Clinton ca familist.Pre[edintele Richard Nixon a concentratfolosirea câinelui familiei pentru^mbun\t\]irea imaginii ^n ceea ce aajuns s\ fie cunoscut ca "discursulCheckers"....Dup\ ce a fost acuzat c\ a acceptatcadouri politice ilegale, Nixon a ap\rutla televizor ^mpreun\ cu Checkers,

Cockerul Spaniei al familiei, spunândaudien]ei americane ca singurul cadoupe care l-a primit vreodat\ a fostCheckers. Nixon a spus ca fetele sale ^liubeau pe Checkers [i c\ nu avea degând s\ ^l returneze, chiar dac\ acestlucru reprezent\ o crim\. Prin acest dis-curs a câ[tigat inimile privitorilor [i,probabil, atât scaunul de vicepre[edintecât [i de pre[edinte....Un alt pre[edinte ^ns\ a fost stigmati-zat atunci când a ^ncercat s\ ^[i ridicecâinele, Him din rasa Beagle, de urechi.Infama fotografie a pre[edintelui LyndonJohnson tr\gându-l de urechi pe Him, ^ntimp ce acesta se zb\tea evident dedurere, i-a afectat ^n mod permanentimaginea public\....Câinii au ajuns ^n media [i ^n altemoduri. Starea proast\ a unui câine saua unor pui abia f\ta]i a reu[it ^ntotdeau-na s\ creasc\ audien]ele. De exemplu,salvarea unui câine abandonat pe unvas pescaresc japonez care se scufundaa ]inut prima pagina timp de s\pt\mâni,^n vreme ce uciderea unui Bichon Frise,^n anul 2000, ^n timpul unui incidentauto a electrizat activi[tii pentru drep-turile animalelor....~n momentele de criz\, câinii suntadeseori prezenta]i ^n media. De exem-plu, eforturile de salvare a câinilor dintimpul inunda]iilor [i dezastrelor naturale

sunt deseori transmise ^n media. Dup\incidentele din Oklahoma din anul 1996[i din S.U.A. ^n 11 septembrie 2001,câinii de c\utare si salvare au fostprezenta]i ^n media din toat\ lumea....Un alt domeniu ^n care câinii apardestul de mult este cel al publicit\]ii. Fiepentru a prezenta o companie sau oorganiza]ie ^ntr-o lumin\ mai sensibil\sau pentru a scoate ^n eviden]\ cu umorun produs sau mesaj, ogari tri[ti aucerut dona]ii, au promovat orice, de lacamioane la hârtie igienic\ [i chiar aufost folosi]i pentru a inspira patriotism ^nmomente de r\zboi sau conflict.Indiferent dac\ mesajul este comercialsau patriotic, percep]ia câinilor ca fiindtipic americani i-a transformat ^npurt\tori de cuvânt populari.

CABINET STOMATOLOGIC

^n Ghergani- ^n incintacabinetului

medicalDr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\mc\ ^n lunile martie- aprilie,copiii cu vârsta pân\ ^n 11 anibeneficiaz\ de tratamentstomatologic GRATUIT.

PRIM|RI| ORA{ULUI R|CARIv\ anun]\ c\ ^ncepând cudata de 4 aprilie 2011,

pute]i s\ v\ adresa]i cu cereripentru acordarea subven]iei

pentru suprafe]ele cultivate lasediul APIA, situat ^n cl\direa

Judec\toriei R\cari, intrarea prin spate!

~ncepând cudata de

02.04.2011,Oborul

s\pt\mânalse va

organiza ^nnoua loca]ie

situat\ ^n str.Republicii nr. 114 pe [o[eaua

R\cari-Slobozia Moar\, vis-a-vis de abator.