± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

An I, nr. 12, Iulie 2009, 20 pagini

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

ZIARUL PRIM|RIEIZIARUL PRIM|RIEIR | C A R I

Ce a mai f\cut primaru’...?

Nu neglija]i efectele Nu neglija]i efectele deshidrat\rii!deshidrat\rii!

Insuficien]a renalã [i starea de [ocpot apãrea atunci când corpul pierdenecontrolat fluide. Compensareadeficitului de apã [i de sãruri se faceprin administrarea solu]iilor derehidratare oralã [i prin consumulridicat de lichide.

ATITUDINEA CELUI INDIFERENT, UN SEMNAL DE ALARMA!

S\ ne cunoa[tem S\ ne cunoa[tem localitatealocalitatea

Este o nebãnuitã mul]umire sufleteascã, sãpo]i cunoa[te fapte din vremuri de multapuse, privitoare la neamul din care însu]ite tragi; sã te bucuri debucuriile înainta[ilor tãi [isã suferi la suferin]ele lor;sã-]i o]ele[ti propria-]ivoin]ã aflând cum [i cucâte au avut ei de luptat învâltoarea vie]ii.

pagpag 12,13,16,17

18pagpag

pagpag 11

pagpag 5

Aspecte referitoare la efectele

ploilor din ultima perioad\

ACTUALITATE

Dumnezeu ne-a mai ^ncercatodat\; acum cu peste 100 l/mp.O face sup\rat. (S-ar potriviexpresia “ne-a ar\tat pisica” – dardin respect n-o folosim). Am tre-cut cu bine [i peste aceasta.Fereasc\ Dumnezeu de mai r\u!

Spun, am trecut cu bine [i cuajutorul Domnului, pentru c\ s-aoprit la timp.

~n acela[i timp, pot spune c\echipa din cadrul SVSU (ServiciulVoluntar pentru Situa]ii deUrgen]\) [i-a f\cut treaba.

La ora 07:00, erau deja ^nalarm\ [i primeau sarcini. Fiecarevoluntar (de fapt salariat alPrim\riei) – intrat ^n obiectiv,[tiind bine ce are de f\cut, chiardac\ unii dintre ei erau la primaexperien]\ de acest gen.

S-au desfundat [an]uri, s-audesfundat pode]e, s-au mutatgr\mezile de balast, care nu per-miteau trecerea apei. Lucruri cetrebuia f\cute de mult\ vreme,dar comoditatea unor semeni deai no[tri ne cost\ scump ^n aces-

te situa]ii: timp pierdut, com-bustibil, nervi, s\n\tate, gos-pod\rii inundate, poate [i case [itoate acestea de ce?

Pentru c\ nu ^n]elegem c\avem [i obliga]ii, nu numai drep-turi pe aceasta planet\. Obliga]iidespre care amintesc de peste unan de zile. A fost prima grija cândam venit la Prim\rie, s\ “rog”cet\]enii s\ scoatem localitateadin gunoaie [i din buruieni.

„Cea mai frumoasã gospodãrie

în luna iulie 2009!”

DE INTERES CETATENESC

“INGINER DE OCAZIE”“INGINER DE OCAZIE”-0 NOU| PROFESIE PE-0 NOU| PROFESIE PE

MELMEL AGURILE DÂMBOVI}ENE!AGURILE DÂMBOVI}ENE!

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

M|RM|RTURIITURIIV\ prezent\m ^ncepând cu acestnum\r, copii dup\ documente carese afl\ la arhivele statului

pag 15pag. 8,9 pag. 4

(urmare ^n pagina 2)

± ±

±black

Actualitate Iulie 2009 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

La ini]iativa primarului ora[ului R\cari, ^ndata de 25 iunie 2009 s-a organizat, la sedi-ul Prim\riei R\cari, consf\tuirea Autorit\]iiTeritoriale de Ordine Public\ - Dâmbovi]a carea organizat aceast\ ^ntâlnire pentru g\sireaunor solu]ii pentru asigurarea ordinii [i lini[tiipublice.

La consf\tuire au participat factoriiresponsabili din jude], membri ai comisieiATOP a c\rei componene]\ o amintim aici:Trifan Mihai-consilier jude]ean, pre[edinte,Antonescu Marin - consilier jude]ean - mem-bru, Popescu Jean - consilier jude]ean,Hermerean Ioan - consilier jude]ean - mem-bru, Manolescu Elena - consilier jude]ean -membru, Necul\escu Sache - consilierjude]ean - membru, Jij^ie Antonel - reprezen-tant comunitate - membru, Nistor Mircea -membru, Chestor de poli]ie dr. Vl\dulescuAurel - membru, Cms. sef P\un Sorin - mem-bru, Ciuperc\ Nicolae - reprezentant comuni-tate - membru, Stan Gheorghe Tinel -reprezentant comunitate - membru.

~n deschidere dl primar al ora[ului R\carimul]ume[te celor prezen]i care au r\spunsinvita]iei Prim\riei R\cari [i au venit ^n ora[ulnostru. ~n cuvântul s\u, dl primar ^[i exprim\speran]a ^ntr-o mai bun\ colaborare ^ntreinstitu]ii, amitind datoria [efului poli]ieiora[ului R\cari de a informa prompt [i efi-cient primarul ^n leg\tur\ cu evenimentele cese petrec ^n ora[ul R\cari. Dl primar a maiamintit de rolul poli]iei comunitare ^n asigu-rarea ordinii publice, de colaborarea cu Poli]ialocal\ [i de grija acestora pentru asigurarea [igarantarea securit\]ii cet\]eanului.

~n leg\tur\ cu unele aspecte de distrugere

a culturilor de c\tre animalele f\r\ st\pan,Prim\ria ora[ului R\cari a demarat lucr\rilede construc]ie pentru caii f\r\ st\pân [i câiniicomunitari. ~n acest fel, prin efortul conjugatal tuturor factorilor responsabili, Poli]ia local\,comunitar\, factorii de decizie locali [ijude]eni, se asigur\ atingerea scopurilorcomune, respectiv intronarea ordinii publice,respectarea legii.

Ca urmare a proiectelor de hot\rârisus]inute de primarul ora[ului R\cari, s-arealizat cadrul legal prin votarea lor ^n consil-iul local, ^n ceea ce prive[te ordinea [i lini[teapublic\, siguran]a cet\]eanului, garan]iaap\r\rii bunurilor sale, supravegherearecoltei, luarea m\surilor ^mpotriva celor careo distrug.

Prin crearea ad\postului pentru câiniicomunitari [i caii f\r\ st\pân, se va asiguracircula]ia nestingherit\ ^n localit\]i a

cet\]enilor precum [i descurajarea obiceiuluiprin care unii cet\]eni ^[i l\sau animalelenesupravegheate distrugând culturile.

Proprietarii unor astfel de animale aureusit s\ le ]in\ acas\, supravegheate. ~nceea ce prive[te furturile din p\durile particu-larilor, Poli]ia Comunitar\ [i-a ^ndeplinitobliga]iile urm\rind ^n mod sus]inut stopareafenomenului.

Domnul chestor de poli]ie dr. Vl\dulescuAurel a precizat ^n cadrul acestei ^ntâlniri, c\trebuie realizat\ o colaborare ^ntre Prim\rie [iPoli]ia ora[ului R\cari. Zilnic datoria poli]ieieste s\ informeze despre evenimentelepetrecute ^n intervalul celor 24 de ore, infor-marea se va face de c\tre reprezentantulPoli]iei ora[ului c\tre primarul acestuia, iarlunar, Poli]ia are datoria s\ informeze privindsitua]ia operativ\ a fenomenului infrac]ional.

~n raportul s\u, dl Mihai Marius agent prin-cipal al Poli]iei ora[ului R\cari, a prezentat pescurt date privind asigu-rarea ordinii publice, pre-ocup\rile tuturorpoli]i[tilor din subordinefiind ^ndreptate pentrustoparea fenomenelor defurt de recolt\ (cartofi, tri-foi etc) prin informareaceta]enilor, prin patrulelede poli]ie ^n activitatea deteren, ^ntocmirea docu-mentelor [i aplicaream\surilor de sanc]ionare.

Se citeaz\ ca exemple,furturile de material lem-nos din p\duri,^ntocmirea de dosarepenale [i pedepsireaho]ilor.

La ^ntrunire a luat cuvântul [i dl consilierIlie {tefan, care laud\ primarul ora[uluiR\cari, pentru c\ a ^nfiin]at [i a facut efi-cient\ Poli]ia comunitar\ [i pentru rezultatelePoli]iei locale. Dl consilier Grigorescu Traian deplânge soar-ta p\durilor care au c\zut prad\ ho]ilor pen-tru c\ paza acestora a fost deficitar\.

Trebuie schimbat\ legisla]ia. Recentele dis-pozi]ii privind efectuarea de m\sur\tori aparcelelor cu p\duri sunt nepotrivite. Dl con-silier apreciaz\ c\ ATOP lucreaz\ bine [i rezul-tatele se vor vedea.

Dl Marin Antonescu vicepre[editele CJD,precizeaz\ c\ exist\ un program care trebuiepus ^n aplicare ^n acest sens. ConsiliulJude]ean are ^n vedere ca 22 de localit\[i dinsudul jude]ului s\ beneficieze de cadastru pebanii statului; este o problem\ de interesna]ional c\reia i se acord\ maxim\ aten]ie.

Alt\ problem\ abordat\ ^n cadrul ^ntâlnirii

a fost cea referitoare la eviden]a persoanelor,un domeniu deficitar pân\ acum, c\ruia pri-marul ora[ului R\cari ^i acord\ cea mai mareaten]ie (^nc\ de acum o s\pt\mân\ person-alul Prim\riei ora[ului R\cari realizeaz\ verif-ic\ri pe teren a juste]ii ^nscrierii domiciliului ^nbuletinul de identitate) a precizat dl primar.~n ^ncheierea ^ntâlnirii, edilul ora[ului R\cariprecizeaz\ ^nc\ o dat\ cât de important\ esteap\rarea cet\]eanului din toate punctele devedere, a identit\]ii sale, a ordinii [i lini[tiipublice, garantarea siguran]ei acestuia, abunurilor sale.

Acesta este scopul activit\]ii desf\[uratede actuala administra]ie local\ 25 iunie2009

~NTÂLNIREA DE LUCRU A AUTORIT|}II TERITORIALE PENTRU ASIGURAREA ORDINII PUBLICE

Redac]ia

“INGINER DE OCAZIE”“INGINER DE OCAZIE”- 0 NOU| PROFESIE - 0 NOU| PROFESIE PE MELPE MEL AGURILE DÂMBOVI}ENE!AGURILE DÂMBOVI}ENE!

O parte au ^n]eles [i unii chiar aufost premia]i. Dar, cum p\dure f\r\usc\turi – mai greu – avem [i con-cet\]eni care continu\ s\ sfideze totceea ce ce ^i ^nconjoar\: vecini,autorit\]i, lege, natur\, legea bunuluisim].

STOP! Da, stop pentru aceast\ ati-tudine. Asumându-mi un risc elec-toral, pot spune, Vremea nep\s\rii atrecut!, Vremea toleran]ei s-a dus!.

Intr\m ^n etapa ^n care trebuies\ avem respect fa]\ de tot ceea cene ^nconjoar\ [i ca atare, dac\ devorb\ bun\ nu ^n]elegem, recurgem lapârghiile conferite de cadrul legislativ.

Pentru ^nceput, circa 25 denep\s\tori au fost sanc]iona]i contra-ventional de c\tre Poli]ia Comunitar\abilitat\ s\ aplice Hot\rârileConsiliului local fa]\ de aceste nereg-uli. Acest lucru a fost f\cut dup\ un an

de “rug\min]i” adresate celor caremanifest\ dispre] fa]\ de semenii lor.

Dispre] fa]\ de vecinul care aveacurtea inundat\ sau apa “st\tea” s\intre ^n casa, c\ruia gradina delegume, munca de-o var\ nu i se maivedea de sub ape.

el, nep\s\tor, cu mâinile ^n buzu-nar sau la spate, cu ]igara ^n col]ulgurii, patruleaz\ prin fa]a cur]ii [i, dincând ^n când, gesticuleaza [i se agit\ar\tând cu degetul spre Prim\rie [ichiar spre Primar, care trebuia s\-ifac\ [an]ul, s\-i desfunde pode]ul.

Ba mai mult, era priceput latoate…… {tia sensul de scurgere alapei, pe unde trebuie s\pat, ceadâncime, ce l\]ime, bine ^n]eles,toate f\cute de prim\rie.

Un adev\rat inginer, ce-i drept deocazie, care apare acolo unde-]idore[ti mai pu]in [i la momentul ^n

care nervii sunt ^ncorda]i la maxim. Mai precis, la locul nepotrivit [i lamomentul nepotrivit. Unii chibi]i, pelâng\ “ingineri de ocazie”, sunt [iavoca]i, cunosc bine legile. Ca-n ban-cul \la cu Nea’ Nicu: Dumitru Prunariu^ntrebat de cuplul preziden]ial, desprece a f\cut ^n cosmos, a r\spuns: Amstudiat legea gravita]iei; Dându-[icoate, tovar\[u’ a ^ntrebat-o petovar\[a: Ce e cu legea asta? Prime[te r\spunsul: Nu stiu Nicule, tue[ti cu legile, eu sunt om de [tiin]\….

Chiar, ce o fi cu legea aceasta agravita]iei? Aaaaa, e aceea cu m\ru’lui Newton! Ce bine le-ar prinde unoraun m\r uria[, picat pe baz\ de lege(chiar [i a gravita]iei), ^n moalelecapului, s\-I mai trezeasc\ la reali-tate.

Nu au l\sat o “dâr\” ^n urma lor,au ^mpro[cat cu noroi pe oricine le-a

ie[it ^n cale, nu pot deschide gura s\spun\ o fraz\ de la cap la cap, uniimai au [i prune ^n gur\, dar ies ade-sea ca p\duchele ^n frunte. Merge]iacas\ [i odihni]i-v\, creierul trebuie s\fie ^n permanen]\ odihnit; mâinepoate vor fi din nou inunda]ii [i enevoie de voi! Ce s-ar face omenireaf\r\ un Agami]\, un cet\]eanu’ tur-mentat? Ar fi prea trist\? Poate c\ nu!A[a c\ mai bine ^ncerca]i s\ nu fi]i lalocul [i momentul nepotrivit.

PP.S. .S. Felicit\ri grupei de interven]iea Prim\riei [i voluntarilor ad-hoc (ceireali [i cu bun sim]) pentru partici-parea la acest examen dat ^n fa]anaturii. Unii dintre ei, uzi pân\ la piele,au ajuns târziu, seara, acas\. Dar culec]ii primite de la “inginerii deocazie”. Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin

Primarul ora[ului R\cari

± ±

±±black

De interes general Iulie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 29.06.2009

Fonduri Europene – Instalarea Tinerilor Fermieri.M\sura 1.1.2Obiectivul general este promovarea instal\rii tiner-ilor fermieri ^n exploata]ii agricole pentru prima dat\ca [i conduc\tor ([ef). Trebuie [tiut c\ un solicitantal sprijinului prin m\sura 112 poate depune ^nacela[i timp proiecte [i pentru alte m\suri din cadrulP.N.D.A.

Beneficiarii fondurilor prin m\sura 112 vor fi: - Persoanefizice; - Persoane fizice autorizate (P.F.A). Ca ^ntreprinz\tori aiunei ^ntreprinderi individuale; - Societatea cu r\spundere lim-itat\ (SRL) cu profil agricol; - Fermieri ^n vârst\ de pân\ la 40de ani (ne^mplini]i la data depunerii cererii de finan]are).- Are dimensiunea economic\ cuprins\ ^ntre 6 [i 40 UDE; -Este situat\ pe teritoriul României; - Este ^nregistrat\ ^n reg-istrul fermelor (APIA) [i Registrul Agricol

Instalarea tinerilor fermieri reprezint\ activitatea deinfiin]are [i/sau preluare prin transfer de proprietate [i/sauarend\/concesionare a unei exploata]ii agricole ^ntre 6-40UDE, pentru prima dat\ ^n calitate de conduc\tor ([ef) deexploata]ie, solicitantul trebuie s\ depun\ cererea definan]are pentru solicitarea sprijinului de instalare ^n maxim12 luni de la data infiin]\rii [i/sau prelu\rii prin transfer deproprietate [i/sau arend\/concesionare a exploata]ie.Alte categorii obligatorii:

- S\ se instaleze pentru prima dat\ ^n exploata]ia agricol\

ca [i conduc\tor ([ef) al acesteia; - S\ de]in\ competen]e [icalific\ri profesionale ^n raport cu activitatea pe care urmeaz\s\ o desf\[oare, nivelul minim de calificare fiind absolvent deliceu, scoal\ profesional\ [i meserii ^n domeniul agricol. ~ndomeniu de 150 de ore. Ex: Lucr\tor ^n cultura plantelor; - S\prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activit\]iloragricole, care va include detalii privind investi]iile ce se real-izeaz\ demonstrând c\ cel pu]in 30% din sprijin va fi investitpentru realizarea conformit\]ii cu standardele comunitare,modernizarea [i dezvoltarea exploata]iei; - S\ fie membru alunei familii de fermieri [i s\ fi lucrat mai mult de 50% din tim-pul s\u de lucru ^n cadrul fermei cel pu]in 12 luni ^nainteainstal\rii sale pe cont propriu; - S\ se angajeze s\ urmeze ^nprimii 3 ani de la primirea sprijinului cursuri profesionale prinm\sura 1.1.1 din domeniul: Managementului Exploata]ieiAgricole, contabilitatea fermei, protec]ia mediului sau agricul-tura ecologic\.

- S\ nu fie ^nregistrat ^n lista APDRP a debitorilor; - S\ nure]in\ contracte de finan]are reziliate pentru FEADR din cauzanerespect\rii clauzelor contractualValoarea finan]\rii:

Proiecte pentru m\sura 112 se pot depune ^n cadrul sesiu-nilor din 2009-2013, fonduri disponibile, aproximativ 337milioane de euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000euro pentru o exploata]ie cu dimensiunea minim\ de 6 UDE,

peste aceasta sprijinul cre[te cu 2000 de euro/1 UDE, dar nupoate dep\[i 25.000 euro/exploata]ie.

Sprijinul de instalare va fi acordat ^n dou\ tran[e de plat\.- Prima tran[\ se va acorda la data aprob\rii de c\tre

APDRP a solicit\rii sprijinului [i este de 60 % din valoareatotal\ aprobat\.

- Tran[a a doua se va acorda la ^ndeplinirea ac]iunilorprev\zute ^n planul de afaceri, obligatoriu ^n conformitate custandardele comunitare iar valoarea acesteia este de 40%din valoarea total\. Verificarea condi]iilor pentru acordareacelei de-a doua tran[e nu va dep\si 36 de luni de la dataaprob\rii de c\tre APDRP, a deciziei pentru acordarea sprijin-ului

Exemple de exploata]ii de dimensiuni minime: a) 5.5 haCartof x 1.174 UDE/ha – aproximativ 6.5 UDE. b) 22 ha Grâux 0.280 UDE/ha – aproximativ 6.2 UDE. c) 24 vaci de lapte x0.261 UDE/vaca – aproximativ 6.25 UDE. d) 800 Oi x 0.008UDE/Oaie – aproximativ 6.40 UDE

Exemple de exploata]ii de dimensiuni maxime. a) 33 haCartof x 1.174 UDE/ha – aproximativ 39 UDE. b) 140 ha Grâux 0.280 UDE/ha – aproximativ 39.2 UDE. c) 185 ha porumbx 0.213 UDE/ha – aproximativ 39.4 UDEPentru informa]ii suplimentare v\ adresa]i biroului local deconsultan]\ agricol\.

Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ R\cariocal de Consultan]\ Agricol\ R\cari

Ing. Topora[ V

~n data de 29.06.2009, laorele 14:00 s-a desf\[urat[edin]a Consiliului local R\carila care au participat to]i con-silierii [i delega]i ai PNL,Sandu Gabriel impreuna uncoleg de partid. Proiectele dehot\râri au fost discutate ^ncadrul comisiilor de speciali-tate, dup\ care s-a trecut ladiscutarea ^n plen [i votarealor.

1. Hot\râre privind asocierea CLRacari cu CL al comunei Con]e[ti, ^nvederea amenaj\rii unui teren de fot-bal ^n zona Mavrodin-G\m\ne[ti. Caurmare a numeroaselor propuneriexprimate de tinerii din aceea zon\de a beneficia de o loca]ie pentrupracticarea sportului [i pentrurecreere, dl primar al ora[ului R\caria ini]iat proiectul prezentei hot\râri.Loca]ia ^n care se propune aceast\asociere este situat\ pe teritoriuladministrativ al celor dou\ localit\]i,administrat de Prim\ria ora[uluiR\cari [i care, ^n prezent, este liberde sarcini. Ulterior acestei asocieri,cele 2 autoritati vor proceda la^ntocmirea unor cereri de finan]arecare s\ duc\ la ob]inerea de fonduristructurale pentru amenajareamodern\ a acestei loca]ii. Astfeltinerii din zon\ vor avea posibilitateapetrecerii timpului liber ^n condi]iicivilizate, pot practica sportul [i alteactivit\]i de relaxare.2. Hot\râre privind amenajarea unuiteren de joac\ pentru copii, ^n satulMavrodin – zona câmpie. Ca urmarea propunerilor cet\]enilor din satulMavrodin dl primar a ini]iat proiectulacestei hot\râri pentru amenajareaunui loc de joac\ civilizat, ^mprejmuit[i amenajat ^n acest sens. Loca]ia ^ncare s-a propus amenajarea acestuiloc de joaca este ^n administra]ia

Prim\riei ora[ului R\cari, pe teritoriuladministrativ al satului Mavrodin, ^nprezent liber de sarcini. Se are ^nvedere ca autoritatea local\ s\ pro-cedeze la ^ntocmirea unor cereri definan]are pentru ob]inerea unor fon-duri stucturale de amenajaremodern\ a acestei loca]ii.3. Hot\râre privind trecerea dindomeniul public al ora[ului R\cari(a suprafe]ei de 2000 mp de terenintravilan ^mpreun\ cu cl\direa [coliivechi – Ghergani [i aprobarea inven-tarului bunurilor ce apar]in domeniu-lui privat al localit\]ii. Având ^nvedere faptul c\ ^n inventarulbunurilor ce apar]in domeniului pub-lic al ora[ului R\cari, {coala vecheGhergani este inscris\ cu osuprafa]\ de teren intravilan de2000 mp fa]\ de un total de 7002mp cu cl\dirile aferente , dl primar alora[ului R\cari a ini]iat proiectulacestei hot\râri prin care se intro-duce ^n domeniul privat al localit\]ii^ntreaga suprafa]\ situat\ ^n acestpunct [i se diminueaza patrimoniulpublic cu suprafa]a de 2000 mp^mpreun\ cu cl\dirile aferente.Adoptarea acestei hot\râri d\ posi-bilitatea ^ntocmirii c\rtii funciare pen-tru aceast\ loca]ie [i face obiectulunor cereri de finan]are pentru pro-grame ce se deruleaza pentru obiec-tive ^nscrise ^n domeniul privat alunit\]ii administrative teritoriale.4. Hot\râre privind modificarea cri-teriilor de adresabilitate a serviciiloroferite de c\tre Centrul de Asisten]\Medico Social\ R\cari. 5. Hot\râre privind aprobareaRegulamentului de organizare aCAMS - R\cari. Ca urmare a^nceperii activit\]ii la CAMS – R\cari,^ncepând cu luna iulie a.c., au fostnecesare m\suri de organizare laaceast\ institu]ie. Persoanele asis-tate social preluate de la centrulmedico-social S\cuieni sunt ^n mare

parte persoane imobilizate, cu hand-icap grav sau accentuat. Pentru asatisface toate cerin]ele din punct devedere legislativ, privind ^ngrijireapersoanelor cu handicap a fost nece-sar\ adaptarea acestei hot\râri pen-tru modificarea Regulamentului deorganizare [i func]ionare prin includ-erea categoriei de adresabilitate aserviciilor sociale [i pentru per-soanele cu handicap. Adoptareaacestei hot\râri vine ^n ^ntâmpinareacerin]ei pentru asigurarea calit\]iiserviciilor sociale ^n sprijinirea per-soanelor cu nevoi medicale, sociale[i ^ncadrate ^n diverse grade dehandicap.6. Hot\râre privind aprobareamodific\rii HCL R\cari, privind organ-igrama CAMS – R\cari. Se are ^nvedere modificarea organigramei,conform necesit\]ilor institu]iei f\r\personalitate juridic\ ^n sensuladopt\rii denumirii func]iilor conformlegisla]iei ^n domeniul resurselorumane corelat\ cu ^ncadrarea ^ngrilele de salarizare prev\zute de OG10/20087. Hot\râre privind modificareadenumirii unei str\zi din satulGhergani, din strada Ocolului ^n stra-da Prof. Irina Oros. Având ^nvedere propunerile exprimate de uniicet\]eni din Ghergani, am aprobataceast\ hot\râre pentru cinstireaactivit\]ii didactice a unui cadrudidactic de care se leag\ ^nceputurile^nv\]\mântului liceal ^n ora[ul R\cari.8. Proiectul de hot\râre privind acor-darea de scutiri unor contribuabilipersoane fizice; cererile celor dou\persoane au fost respinse la vot.9. Proiectul de hot\râre privindatribuirea denumirii de de prof. IoanaIvan, {colii Colacu s-a amânat.10. Hot\râre privind aprobarea pro-tocolului de predare-primire aamplasamentului c\tre CNI–Bucuresti, pentru obiectivul C\min

cultural – Ghimpa]i11. Hot\râre privind aprobarea com-pens\rii platii chiriei cu lucr\rileefectuate pentru renovarea cl\dirii dec\tre SC. Farmcris SRL. Urmare acontractelor de ^nchiriere nr.2046/15martie 2007 pentru suprafa]a de 50mp din incinta fostei prim\rii Colacu[i respectiv contractul cu nr. 5682din 3.09.2007, pentru suprafa]a de100 mp loca]ie dispensar Colacu,^ncheiate cu Prim\ria ora[ului R\caride c\tre Farmcris SRL, se propuneaprobarea deducerilor din costulchiriei, a lucr\rilor dovedite cudevizele de lucr\ri ata[ate la dosar.Adoptarea hot\rârii s-a facut cumajoritate de voturi, 3 dintre con-silieri s-au ab]inut: Petre Marin, Ilie{tefan,T\nase Mugurel.12. Hot\râre privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economici [i astudiului de fezabilitate pentru obiec-tivul “Reabilitare [i modernizareC\min cultural – Ghimpa]i.”13. Diverse. Printre problemeleanalizate amintim necesitateaamplas\rii de limitatoare de vitez\ [i^n alte locuri ({coala R\cari, liceu,{coala Ghergani care au fost dejamontate). Dl Sandu Gabriel propunem\suri pentru rezolvarea depozit\riigunoaielor, propunere f\r\ obiectdeoarece, ^n momentul de fa]\ firmacolectoare, proiectul “Adopta unkm!” (colectare voluntar\ agunoaielor – la a III- a etap\) CupaCur\]eniei organizat\ de CJDâmbovi]a ca [i m\surile prin fon-durile ISPA prin care se va colectagunoiul selectiv, campania deeduca]ie prin Ziarul Prim\riei R\cari,ac]iunile Poli]iei Comunitare de apli-care a legisla]iei, toate actioneaz\conjugat de aproape un an pentrulimitarea pân\ la eliminarea depoz-it\rii gunaielor.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

± ±

±±cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc Iulie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

±

„Cea mai frumoasãgospodãrie

în luna 2009!”

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

iulie

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

Relu\m un subiect care a mai fost inclus^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniului pub-lic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr.8/2008, prin care se statueaz\ obliga-tivitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit allocalit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, nebucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

^nceput s\ colaboreze cu administra]ialocal\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\:san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e des-fundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public la intrarea ^ntr-ogospod\rie.

Mircea Marin - Ghimpa]i

Petre Veronica - S\bie[tiComan Marian - St\ne[ti Marcu Ana - B\l\ne[ti

Boiangiu Ion [i Floarea - Ghergani

Geantaru Georgeta - ColacuAndreia[ Valentin - Mavrodin

Sorescu Cristian - R\cari

De interes cet\]enesc Iulie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

ATITUDINEA CELUI INDIFERENT,UN SEMNAL DE AL ARMA!

Gazonul din fa]a[colii R\cari, tuns [iudat conform reg-ulilor horticole, uti-lizat ^n interes per-

sonal pentru parcare[i hrana cabalinelor.

Rota]ia culturilor pe o gr\mad\ de pietri[de pe strada Republicii, R\cari. Pân\ anul

trecut cre[teau p\l\mid\ [i susai, acum auap\rut troscotul [i laba gâ[tii...La anulcred c\ vor cre[te niscai pomi fructiferi.

~n S\bie[ti, ^ntr-o gr\mad\ de pietri[a ap\rut, a crescut [i s-a uscat un

prun...Asta o dat\ cu trecerea anilor.

Pe strada Ana Ip\tescu din R\cari, ^nfa]a blocului C, a crescut un frumosstrat de iarb\. Caii putere n-au rezis-tat tenta]iei de a o ^ncerca. Atât de

des [i de ap\sat c\ au f\cut [leauri...

Iat\ ce ^nseamn\ rezisten]a la exem-plul majorit\]ii. Am demarat de vreo 5luni, proiectul “Adopt\ un KM!” ^n cadrulc\ruia am strâns tone de gunoaie, amcur\]at km de canal prin voluntariat. Amob]inut diploma pentru cupa cur\]eniei,pentru munca de strângere [i cur\]arede gunoaie a zonei pân\ mai ieri ade-varate gropi de gunoi.

Am participat, cu mic cu mare, sutede persoane la aceste ac]iuni. Domnuldin fotografie ^ns\, nu a ^n]eles nimic [icontinu\ s\ fac\ ceea ce LEGEA INTERZ-ICE, ARUNCAREA GUNOAIELOR PEDOMENIUL PUBLIC.

S-a ^ntâmplat ^n localitatea Colacu.

Dupa publicarea materialului referitor lagreutatile intampinate de Primarie in deblo-carea santurilor, in timplul ploilor cazuterecent, Politia Comunitara a inceput actiuneade avertizare si amendare a tuturor cetate-nilor care neglijeaza aspectul domeniuluipublic din fata gospodariei, lucru ce con-travine legislatiei adoptate de Consiliul localRacari. (HCL nr 8/2008).

Reprezentantii Politiei Comunitare ausanctionat cu amenzi un numar de 25 depersonae din toate localitatile; valoarea

amenzilor ridicandu-se la 4400 lei. Amenzile au fost date pentru neefec-

tuarea lucrarilor de curatare si adancire asanturilor, de desfundare a podetelor, pentrudepozitarea materialelor de constructive pedomeniul public si chiar in santuri. Nu putineau fost situatiile, in care in timpul ploilor dindata de 12.07.2009, Primnaria a actionat cuutilaje pentru introducerea nisipului saupietrisului in curtile oamenilor, deblocand ast-fel santurile pentru scurgerea apelor pluviale.

Rugam cetatenii si pe aceasta cale,

dincolo de respecatrea legislatiei in vigoare,sa colaboreze cu primaria pentru deza-fectarea domeniului public de materialele deconstructie care le apartin, introducerea lor ingospodaria proprie, curatarea spatiului dinfata gospodariei, plantarea de flori, arbustiornamentali si tot ceea ce tine de bunul gust.

Politia Comunitara a sanctionat 34 depersoane cu avertisment, in localitatileColacu, Racari, Ghimpati, pentru aspectulneingrijit al spatiului din fata curtilor.

Redac]ia

Cultur\ - ~nv\]\mânt Iulie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

±

±

black

De cand eram copil audmereu aceasta frumoasa vorba.Unii am aflat-o din poezii, altiidin povestirile batranilor nostri.Pe mine - ca si pe multi altii –care mi-au zis aceasta vorba m-a pus pe ganduri de foarte multe ori, iar inprezent datorita intamplarilor petrecute in viata si fiind in serviciul paduriiaproape patru decenii, m-au determinat sa reflectez inca odata la talcul aces-teia.

Pe cand ma aflam in serviciu ca sivicultor m-am preocupat permanent depaza, conservarea si apararea padurii si imi aduc aminte ca de multe ori maintalneam cu oameni carora le aratam ce importanta mare are padurea pen-tru omenire; de multe ori mergem in scoli unde discutam cu copiii si cadreledidactice, cum putem sa contribuim la ocrotirea acesteia.

Fiind si un pasionat vanator mi-am dat seama ca nu trebuie sa fii preamare specialist sa-ti explici de ce unele animale salbatice pleaca din paduresi vin in aproprierea asezarilor omenesti, ajungand uneori sa se altereze relati-ile bune pe care omul trebuie sa le aiba cu vietuitoarele salbatice din paduri.

Mi-am dat seama ca nu intotdeauna vina o poarta animalele si cred caexplicatia poate fi aceea ca si in padure exista de multa vreme o atmosferaasemanatoare cu cea din localitatile unde traiesc oameni si anume; carute,tractoare, camioane, fierastraie mecanice si oamenii au invadat spatiul incare salbaticiunile habitau traiau in mod natural. Un lucru mult mai grav sidestul de trist constituie faptul ca taindu-se abuziv arboretele care fructificausalbaticiunile au fost lipsite de hrana lor naturala. O alta greseala a omuluieste aceea ca marindu-se numarul animalelor salbatice nu s-a intervenit ca sase acorde in raport cu efectivul existent in padure, o hrana suplimentara pen-tru cresterea si dezvoltarea lor. Asa ne explicam de ce in prezent s-a ajunsca efective mari de ursi si mistreti sa fie prinsi si dusi in alte locuri undeefectivul acestora a ajuns sa puna in pericol viata populatiei.

Personal, consider ca in prezent natura ranita de interventia abuziva aoamenilor se razbuna pe omenire si ce este si mai trist este faptul ca nu arede suferit cel ce profita de taierea nesabuita a padurii ci acea parte deomenire care trudeste pentru familia lor sa-si construiasca o amarata de

casa, construita rudimen-tar in apropiereapadurilor si apelor.Firme de exploatare apadurilor care au aparut

peste noapte , avand ca patroni oameni cu bani si cu profesii care nu au nicio legatura cu padurea, sprijiniti constient sau inconstient de politicieni, carescot pe banda rulanta legi impotriva padurii, faramitind fondul forestier pentruca sa nu mai stie nimeni cine gospodareste , cine pazeste si cine taiepadurea, facandu-se un mare jaf in padure. A ajuns acea vorba frumoasaspusa mai sus, doar o vorba urata, pentruca - codrul numai este frate curomanul, codrul este in buzunarul unor nelegiuiti care huzuresc prinstrainatate in timp ce aceia care patimesc de pe urma stihiilor naturii planggandind la zilele amarate pe care le mai au de trait.

Oare oamenii de afaceri nu stiu ca efectul produs de ploile torentiale este..incepand cu frunzisul si terminand cu radacina arborilor? Goana lor nebunadupa bani lasa deal si munte fara padure, speciile de vanat fara adapost, iarurmele dezastrelor sunt nebagate in seama de cei care au scapat haturile dinmana sau s-au unit cu cei ce distrug padurea si in interesul lor.

Codrul, frate cu românul!

Tehnician silvic, Traian Grigorescu - Consilier local

~n urma opera]iunilor de reparti]ie com-puterizat\ a elevilor absolventi de clasa a-VIII-a, din cele 4 scoli cu clasele I-VIII, de peraza ora[ului R\cari, elevii au optat pentru a-[i continua studiile ^n majoritate la LiceulTeoretic “Ion Ghica” R\cari [i Grupul {colarAgricol T\rt\[e[ti.

Din analiza op]iunilor, se observ\ c\num\rul elevilor care au optat pentru spe-cializarea Matematica-Informatic\ este maimare decât al celor care au optat pentruspecializarea Filologie ^n cadrul liceelor teo-retice. Remarc\m de asemenea num\rulmare de elevi (dublu la R\cari), care se^ndreapt\ spre Grupul Agricol T\rt\[e[ti.Pu]ini au fost elevii care au optat pentrulicee din Bucure[ti: La R\cari – 3 elevi, laGhergani - 1 elev, la Colacu – 3 elevi, iar laGhimpa]i, nici unul.

Op]iunile pentru liceele din Târgovi[te suntde asemenea minore: La R\cari, Colacu,Ghimpa]i – nici un elev nu a fost repartizat lalicee ^n Târgovi[te. De la {coala Ghimpa]i

doi elevi au fost repartiza]i la liceul dinNucet.

~n ceea ce prive[te repartizarea elevilor,^n general putem concluziona c\ op]iunileelevilor s-au ^ndreptat mai mult c\tre Liceul“Ion Ghica” R\cari [i Grupul {colarT\rt\[e[ti.

~n acest an, to]i elevii ^nscri[i pe liste aufost repartiza]i conform op]iunilor formulate.

Le ur\m succes ^n noul an [colar!

Absolven]ii de clasa a VIII-a au ales!

Liceeni din R\cari aureu[it o frumoas\ perfor-man]\. ~n perioada 22iunie - 7 iulie 2009 s-audesf\[urat probele orale [iscrise ale examenului debacalaureat. Elevii de laLiceul Teoretic “Ion Ghica”R\cari au sus]inut acesteprobe la Centrul de exam-inare din ora[ul Titu, laLiceul Teoretic I.CVissarion. Cei 60 de elevi^nscri[i pe listele de exam-en au ob]inut rezultatenotabile, astfel: 56 deelevi au fost declara]ireu[i]i, 3 respin[i, unneprezentat. Din cei 56 de

elevi, 10 au ob]inut mediipeste 9, 27 elevi auob]inut medii peste 8, iar14 elevi, medii peste 7.

Numai 5 elevi au avutmedii mai mici de nota 7.

Pentru c\ ^n perioadaurm\toare, absolven]ii deliceu se ^ndreapt\ c\trefacult\]i, le ur\m succes,alegere bun\ [i seriozitate!

Liceenii din R\cari Liceenii din R\cari au reu[it o frumoas\ au reu[it o frumoas\

perper forman]\forman]\

Redac]ia!

13 - 17 iulie 2009Înscrierea candida]ilor17 august 2009Limba [i literatura românã -proba A - proba oralã18 august 2009Limba [i literatura maternã -proba C - proba oralã19 august 2009Limba [i literatura modernã -proba B - proba oralã20 august 2009Limba [i literatura românã -

proba A - proba scrisã21 august 2009Limba [i literatura maternã -proba C - proba scrisã24 august 2009Proba obligatorie a profilului -proba D - proba scrisã25 august 2009O probã la alegere din aria curric-ularã corespunzãtoare special-izãrii - proba E - probã scrisã saupracticã26 august 2009

O probã la alegere dintre disci-plinele din celelalte arii curricu-lare corespunzãtoare specializãrii- proba F - probã scrisã sau practicã28 august 2009Afi[area rezultatelor (pânã laorele 16:00) [i depunerea con-testa]iilor (orele 16:00 - 20:00)30 aug - 2 sept 2009Rezolvarea contesta]iilor3 septembrie 2009Afi[area rezultatelor finale

Sesiunea bacalaureat Sesiunea bacalaureat august - septembrie 2009august - septembrie 2009

Redac]ia!

Pentru copiii din ora[ul R\carise pregãte[te o surprizã: O mini-camporee de o zi la padure. Iatãce am aflat despre mini-campo-ree [i vã împãrtã[esc [i vouã:

}inta mini-camporeei din acest an este:“In cautarea comorii ascunse”.

Cum putem face asta? Nimic maisimplu: vom avea parte de un traseuprin padure cu obstacole [i de verifi-care a cuno[tin]elor dar nu lipsescnici jocurile si alte activitatirecreeative.Locul desfã[urãrii mini-camporeei:P\durea din Ghimpa]i

Locul de plecare este Prim\riaora[ului R\cariData desfasurarii activitatii:

Sunt anuntati personal toti cei carese vor inscrie.

Asteptam pe toti copiii intre varstele11-14 ani, care nu au plecat nicaieriin vacanta aceasta si sunt dornici dedistractie!!!

Pentru mai multe amanunte siinscriere puteti suna la numarul detelefon 07655097160765509716 sau putetifolosi adresa de e-mail: contact@primariaracari.ro contact@primariaracari.ro

MINI-CAMPOREE - MINI-CAMPOREE - “~N C|UT“~N C|UTAREAAREACOMORII ASCUNSE!”COMORII ASCUNSE!” - ~N ORA{UL R|CARI- ~N ORA{UL R|CARI

In memoriam Iulie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

~n istoria culturii române[ti, Ion Ghica (1816 -1897), se manifestã ca o personalitate extrem de orig-inalã, omul de înaltã ]inutã intelectualã [i rafinamentclasic mi[cându-se cu dezinvolturã între pasiunea pen-tru [tiin]ã [i chemarea literaturii. Pu]ini cãrturari ai sec-olului al XlX-lea românesc, al cãrui „cronicar” este; IonGhica, pot ilustra atâtea preocupãri intelectuale caautorul celebrelor „Scrisori cãtre Vasile Alecsandri”, în acãrui structurã spiritualã se armonizeazã admirabilistoricul, literatul, economistul [i pedagogul.

Opera lui Ion Ghica este prin excelen]ã memorialis-ticã.

„Prin]ul" prozei noastre memorialistice, având sufle-tul înflãcãrat de idealurile patriotice [i revolu]ionare alegenera]iei pa[optiste [i voca]ia rememorãrii artistice, î[igãse[te sigur propria sa formulã esteticã, înscriindu-sedefinitiv în rândul valorilor permanente ale literaturiiromâne.

Ion Ghica este un scriitor realist. Proza sa memori-alisticã, realizatã cu talent [i vervã demnã de pana unuimare artist, reprezintã o frescã vastã a societã]iiromâne[ti din veacul al XIX-lea, vãzutã în imagini calei-doscopice. Sunt rare paginile, in literatura na]ionalã [iuniversalã, în care for]a memoriei [i a cuvântului sãpoatã recrea tablouri atât de vii [i de colorate despre olume apusã, cu tot ce are ea mai caracteristic - eveni-mente, oameni, idei, sentimente, tradi]ii, obiceiuri, ca laIon Ghica.

{i universul uman evocat este extrem de variat,reprezentând toatã gama structurii sociale, oameniifiind înfã]i[a]i cu virtu]ile [i moravurile lor. ~ntâlnim, ast-fel, figuri de domnitori tirani [i lacomi - Mavrogheni(Bãltãre]u), Caragea (Din vremea lui Caragea), ispravni-ci abuzivi [i necinsti]i - Gheorghescu (Clucerul AlecuGheorghescu), boieri lacomi - Furtunã (Un boier cum adat Dumnezeu), cãmãtari notorii -Bãltãre]u (Bãltãre]u),func]ionari ignoran]i - Bulumac (Teodor Diamant),dascãli de modã veche - Cheosea ({coala acum 50 deani).

Fa]ã de o astfel de galerie umanã, scriitorul mani-festã o atitudine criticã, prezentându-[i eroii cu toatelimitele [i defectele lor, în pagini savuroase.

Cu simpatie [i în]elegere se apropie Ion Ghica deoamenii ilu[tri ai genera]iei sale, prieteni apropia]i [itovarã[i de idealuri, alãturi de care a luptat cu entuzi-asm pentru emanciparea socialã [i na]ionalã a neamu-lui, pentru înãl]area acestuia prin culturã, din rândulcãrora se deta[eazã figurile strãlucite ale lui Nicolae

Bãlcescu, Grigore Alexandrescu, Ion Câmpineanu, IonHeliade Rãdulescu, lancu Vãcãrescu, Nicolae Filimon,Anton Pann etc.

~n cazul lor, prezentarea este pateticã, plinã deafec]iune, sublimã. Meritul scriitorului este acela cã asurprins, în opera sa memorialisticã, pulsul spiritual alepocii sale, cu pitorescul ei unic, ^n care lupta de ideise desf\[ura nu ^n culise, ci la tribunã, fie cã aceasta senumea presã, [coalã, teatru, academie, parlament saustradã.

Spiritualitatea genera]iei pa[optiste se mi[cã pecoordonate largi, la Ion Ghica, într-un orizont de culturãîn care [tiin]a î[i fãcea tot mai mult loc în preocupãrileoamenilor iar literatura, în ]inuta ei romanticã, trezeacon[tiin]ele prin reînvierea gloriei strãbune. Pe fundalulpitoresc al epocii, ca într-o amplã desfã[urare cine-matograficã, memorialistul ne introduce în atmosferaspiritualã a genera]iei sale, evocând institu]ii [i oamenicare au conturat o culturã cu rezonan]e adânci pânã înzilele noastre.

Fiecare dintre „Scrisorile” lui Ion Ghica poartã uninfinit mesaj artistic. Toate, însã, la un loc, reprezintã un„Cântec” minunat peste ani, „Cântecul amintirii” unuiartist care a trãit patetic cele mai multe dintre întâm-plãrile evocate, fiind coautorul sau martorul lor.

„Scrisorile” lui Ion Ghica nu sunt o simplã operãmemorialisticã. Ele sunt un adevãrat poem simfonic, osimfonie pateticã, cu o orchestra]ie magnificã [i un diri-jor genial. Simfonia are [i preludiu: celebra„~ntroduc]iune”, cu fascinantul ei mesaj informa]ional [iestetic, anun]ând razele de soare sau marile furtuni dincuprinsul operei.

Existã, în „Scrisori cãtre Vasile Alecsandri”, un anu-mit fior liric dat de intensa participare sufleteascã a scri-itorului la faptele de via]ã evocate, mai ales atuncicând, în fluxul memoriei sale, apar figurile prietenilordragi sau ale altor oameni care au jucat un rol primor-dial în biografia sa spiritualã. Astfel, evocarea lui GrigoreAlexandrescu este realizatã în pagini emo]ionale, cuadmiratia nemãrginitã a scriitorului pentru inteligen]a [imemoria extraordinarã a poetului târgovi[tean, pentruvoca]ia sa de fin recitator [i pentru înaltele sale senti-mente patriotice. (Amintiri despre GrigoreAlexandrescu).

Emo]ionante sunt amintirile lui Ion Ghica despreNicolae Bãlcescu. Evocarea marelui nostru istoric, îndiferitele momente ale vie]ii sale, este fãcutã cu cãldurã[i simpatie, autorul „Românilor subt Mihai-Voievod

Viteazul” fiind idealizat de memorialist pentru marea sapasiune în cercetarea istoriei neamului [i modul exem-plar care s-a luptat [i s-a jertfit pentru libertatea patriei.(Nicu B\lcescu).

Amintirile lui Ion Ghica despre Nicolae Filimon, cutoat\ coloratura lor anecdoticã, sunt strãbãtute de unsincer sentiment de respect [i de admira]ie pentruacest om de travaliu [i distinsã spiritualitate, care a [tiutsã însenineze via]a prietenilor sãi cu caracterul sãu„blând, vesel, plãcut [i nepãsãtor”, lãsând posteritã]iiun exemplu strãlucit de demnitate umanã [i de mareartist. ({coala acum 50 de ani).

Sunt raze de soare care contureazã patetic simfo-nia memorialisticã a lui Ion Ghica, conferindu-i o aurãunicã de fermecãtoare poezie.

Existã în „Scrisori cã Vasile Alecsandri” [i umbre -marile furtuni ale simfoniei - ca o contrapuneredureroas\ la poezia vie]ii. Ele formeazã substan]a dra-maticã a “Amintirilor”, generatoare de reflec]ii amaredespre destinul unui popor sortit sã-[i gãseascã drumulspre libertate [i civiliza]ie cu jertfe [i sacrificii: nãvãliristrãine, pribegii în mun]i, asupriri boiere[ti, rãzvrãtiri alepoporului, uneltiri ale marilor puteri europene, râvnind labogã]iile ]ãrii [i ^ntreprinzând subtile manevre politicepentru a o men]ine în robie.

Peste toate însã, plute[te emo]ionant „Cânteculamintirii”. Prof. Ion Livede

ION GHICA - “Prin]ul” prozei memorialistice române[ti

Un fermier era ^mpreun\ cu prietenul s\u ^n cen-trul Bucure[ti-ului, trecând pe lâng\ pia]a Roman\.Era ora amiezii iar str\zile erau pline de oameni. Ma[ini clanxonând, taxime-tre ce luau curbele cu vitez\, sirene ce se apropiau sau se dep\rtau, toateaceste sunete ale ora[ului parc\ te asurzeau.

Dintr-o dat\ fermierul a spus: “Am auzit un greiere.”Prietenul sau a spus: “Ce? Trebuie s\ fii nebun. N-ai cum s\ auzi un

greiere ^n tot vacarmul \sta!”“Nu! Sunt sigur, am auzit un greiere!” a insistat fermierul.“Asta-i o nebunie!” a continuat prietenul.Fermierul a ascultat cu aten]ie un moment dup\ care a trecut strada spre

o zon\ unde se aflau câ]iva copaci. A c\utat ^mprejur, sub ramuri [i a g\sitmicul greiere. Prietenul s\u a r\mas uimit.

“Asta-i incredibil!” a spus acesta. “Trebuie s\ ai un auz supraomenesc!”“Nu”, a spus fermierul. “Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul

depinde de ce ascul]i cu ele.”“Dar asta nu se poate!” a continuat prietenul. “Eu n-a[ putea auzi un

greiere ^n acest zgomot!”“Da, asta a[a e. Depinde de ceea ce este important pentru tine.” a venit

imediat r\spunsul. D\-mi voie s\-]i ar\t.”A b\gat mâna ^n buzunar [i a scos câteva monede pe care le-a l\sat s\

cad\ discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor alora[ului au remarcat c\ to]i oamenii de pe o raz\ de 5 metri au ^ntors capulprivind ^n jur dac\ nu cumva banii c\zu]i erau ai lor.

“~ntelegi ce am vrut s\ spun?” a continuat fermierul. “T“Totul depinde deotul depinde deceea ce este important pentru tine.”ceea ce este important pentru tine.”

FFermierul [i greierul ermierul [i greierul

Ruben D.

Fotografia a ap\rut acum 150 de ani, caurmare a dorin]ei omului de a re]ine dinnenum\ratele evenimente ce-i marcheaz\via]a, pe cele mai importante. Arta fotografieinu este altceva decât o modalitate de a ne^nfrumuse]a via]a, de a ne readuce ^n mintemomente memorabile ale existen]ei proprii, dea cunoa[te alte culturi [i popoare, de a vizual-iza locuri de rar\ frumuse]e. Timpul,experien]ele, via]a m-a inva]at ce ^nseamn\fotografia. Ce ^nseamn\ s\ redai ^n pixeli [iculori ceea ce iube[ti, sim]i, visezi.~ntr-o imag-ine po]i capta absolut orice -peisaje, vise, iluzii,aspira]ii, sentimente, gânduri [i chiar mai multdecât atât.

Totul conteaz\ la o fotografie reusit\. Esteo ART|, este o ART| la fel cum este pictura,sculptura, etc. Nu numai echipamentele con-teaz\. Trebuie s\ sim]i, s\ tr\ie[ti fiecarepeisaj, fiecare floare, fiecare petal\ ^n parte. Eutrebuie s\ fac acel animal banal, unic, trebuies\ ^l pun ^ntr-o lumin\ unic\, perfect\, trebuies\ redau o perspectiv\ real\, dar totu[i per-fect\. Marea mea atrac]ie o constituiepeisajele, natura, tot ce este viu, colorat, fru-mos. Un shooting ^ntr-un studio ^]i poate ar\tao mul]ime de aspecte interesante. Un bli]poate schimba total mesajul, expresia uneife]e, frumusetea unei fizionomii. C\l\toriile [idrume]iile m-au f\cut s\ descop\r perfec]iunea

[i m\re]ia naturii. Vreau s\ o redau pân\ ^ncele mai mici detalii, vreau ca to]i s\ se poat\bucura, chiar [i pentru o secund\, de toateminunile pe care ni le ofer\ natura. Vreau s\redau ^n detaliu, ^n perfec]iune, o insect\, unvârf de munte care se pierde printre noriim\re]i, o paji[te de un verde incredibil pe caredescoperim o turm\ de oi [i o stân\, care^mpreun\ ofer\ o perspectiv\ deosebit\, pitore-asc\. Fotografia este o art\, o art\ pe care odescoper [i ^ncerc s\ o perfec]ionez zilnic.

Un aparat foto, un set bun de obiective nusunt totul pentru a creea ARTA.

Trebuie s\ SIM}I, s\ ^nve]i s\ SIM}I.Trebuie s\ Vezi, s\ ^nve]i s\ Vezi.Viziteaza: www.eletin-trinity.blogspot.com sicontacteaza-ma pe yahoo messenger la id:pomette_sharp

Via]a privit\ printr-o lentil\!

C.Niculae

Actualitate Iulie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

±

± ±

cyanmagentayellowblack

~n localitatea R\cari zona cea maiafectat\ a fost strada Republicii, undenum\rul cet\]enilor care au [an]urilenecur\]ate, pode]e construite f\r\ scurg-ere sau nedestupate, este mare.

Astfel, pe col], la intrare, acolo undeapa de pe [osea se scurge spregârl\, [an]ul este ^nfundat,de[i este taluzat. La gos-pod\ria lui DumitracheIamandic\, o gramad\ depiatr\ z\cea pe pod [i ^n[ant, astfel c\ vecinii dum-nealui, Coman Cristian siCarmen, li s-a umplut curtea cu ap\.Mergând mai departe, gr\mezi de pietri[,nisip [i materiale de construc]ie zac pedomeniul public neb\gate ^n seam\ de pro-prietari, unele de ani dezile (la familia Preda).La urmatoarele adrese,Iordache Aurel, EneParaschiva, materiale deconstruc]ii blocheaz\scurgerea apei.

La familiile UdreaGheorghe [i Bâzdâr\Corvin, a fost nevoie deutilajele prim\riei pentrua ^ndep\rta gr\mezilecu pietri[ [i a degaja

[an]ul, ^n timpul ploii, alt-fel apa intra ^n cur]ileoamenilor. ~n zona obor,

de asemenea s-a impusfolosirea utilajului pentru

degajarea [an]ului. Din cauzapode]elor ^nfundate c\tre localitateaBâldana [i a neglijen]ei oamenilor deaici apa este blocat\ din cursul normalc\tre T\rt\[e[ti.

Aspecte referitoare la efectele ploilor din ultima perioad\

Str. Republicii

Str. Republicii

Str. Republicii

Str. RepubliciiStr. Republicii - Zona Abator

Str. Sublt. Barbu - Ghimpa]iStrada G\rii - Ghergani

Str. Ana Ipatescu (Obor)

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

Actualitate Iulie 2009 pagina 9Ziarul Prim\riei R\cari

Aspecte referitoare la efectele ploilor din ultima perioad\

In localitatea Ghergani undeoamenii sunt buni gospodari avand,in general, grija sa intretina dome-niul public, totusi in zona Trandafirs-a intervenit cu utilajul pentrudegajarea podetelor. Subtraversarileexecutate de primarie pe stradaGarii, zona Mirica, pe Strada Unirii,in zona famililor Vlada Stefan siTudor Ion, si-au probat utilitatea,apa fiind strunita intre malurile san-turilor sapate de primarie si cuadancimi corespunzatoare. La dom-nul Manu Marian a fost nevoie deinterventia pompei si a vidanjeipentru eliminarea apei colectate insanturi si pe trotuare pana in curti.O zona afectata a fost si cea de la

bariera, unde apa a intrat incurti la familiile Argatu,Chirca, Dan Daraban\.Dupa interventia, utila-julul prin sapareaunui sant de scurg-ere catre canal,apa a mai scazut.

La Mavrodin, inzona campie, lafamilia Buscu, apas-a adunat con-siderabil, dar printr-osolutie salvatoare afost dirijata catre paraulIlfovat, printr-un santsapat prin curtea dl. RaduMarin.

Pe strada Ilvovului la nr 143, la dl. Radu Ion ogramada de nisip a blocat santul, iar mai sus lanumarul 148 la dna Bucur Elena apa a intrat in curte.De asemenea la dl Dobre Stelian, podetul este infun-dat, oprind scurgerea catre Ilvovat a apelor rezultatedin ploi.

~n satul Ghimpati ploaia abundenta nu a lasattraume dar mai sunt situatii cand oamenii nu audegajat domeniul public din fata gospodariei degramezile de nisip, pietris si alte materiale.

~n localitatile Colacu, Sabiesti, Stanesti configura-tia terenului reprezinta un avantaj pentru locuitorii deaici, ceea ce nu inseamna ca numarul santurilornecuratate este mic.

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zileVremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zile

VIA}A SPIRITUAL| Iulie 2009 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

black

Ne uitam ^n jur [i vedem s\racie. Ne uitam ^n jur [ivedem durere. Ne uitam ^n jur [i vedem oameni. Dar a ajunstotul atat de obi[nuit, ^ncat nu mai vedem nimic. Am ajunschiar s\ uitam c\ tr\im ^ntre oameni. Suntem atat de prin[ide propriile probleme, iar via]a trece pe lang\ noi. Ni se parec\ tot ceea ce mai conteaz\ sunt banii, faima, prestigiul... !

Sunt bune [i astea, dar cand ai o via]\... !. Vedem acumatat de rar ochi cara zambesc, ochi care [tiu ^nca s\ surad\la o raz\ de soare, la o man\ cald\, la o floare. Ar trebui s\c\ut\m mai des acei ochi, c\ci ne-ar putea ^nv\]a atat demulte ! Ne-ar ^nv\]a s\ mul]umim mai des pentru ceea ceavem, s\ zâmbim mai des la soare, s\ ne bucuram mai desde via]\. ~n timpurile de azi se pare c\ am uitat c\ avem ovia]\. De ce s-o irosim ? Trece atat de repede. De multe orine sim]im singuri, dar nu avem nevoie de nici o persoana s\ne fie al\turi. Avem nevoie de cineva care s\ [tie totuldespre noi, s\ ne ^n]eleag\ [i s\ ne ajute ^n felul lui unic.Sim]im nevoia de a povesti cuiva tot ce avem pe suflet f\r\teama p\manteasc\: ne^ncrederea.

Trebuie s\ avem ^ncredere ^n acest prieten fidel careniciodat\ nu ne p\r\se[te. Oare mai sunt prieteni fideli? saunumai de interes. Trebuie s\ facem ordine ^n sufletele noas-tre, s\ arunc\m nedreptatea, s\ reg\sim speran]a [i viselenoastre de altadat\. Nimic nu e mai frumos decat lini[teasufleteasc\ pe care o g\sim mereu al\turi de Dumnezeu, deiubirea Lui prea mare pentru noi.

Aprinde Doamne ^n sufletele noastre candela n\dejdii [ia credin]ei, caci Tu esti iubire mai presus de fire [i de^ntelegere omeneasca.

Scrie Doamne, cu slove de lumina ^n sufletele noastrelegea iubirii, ca prea ni s-a umbrit gandul de atata ur\, min-ciun\ [i l\comie.~ntinde, St\pane, o man\ din slava, ca nu mai pot r\bda

ochii mei pamantul, [iRaiul e plin de Tine [ide lumina Ta.

~ntinde, Doamne, oman\ din slava sprenoi...

Vino Doamne,coboar\ doar pentru oclipa s\ vezi ce-a mair\mas din oameni.... !?Vino,Doamne!.

AVEM, TOTU{I, O VIA}|…..!

Pr. Vlada {tefan Vlada {tefan - Ghergani

Sfantul Ilie “inger pamantesc si om ceresc”este simbolul ravnei infocate in slujirea vietii.“Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel inain-tea caruia slujesc eu….”(3 Regi 17,1), estecuvantul prin care isi incepe propovaduireamarele profet. Acesta era feciorul lui Sovac,preotul Legii vechi, locuind in cetatea Tesve,din Galaad, de dincolo de Iordan, de unde sinumele Proorocului, Ilie Tesviteanu si a trait cu300 de ani inaintea intruparii Mantuitorului,pe vremea lui Ahab regale evreilor. Acest regeisi luase de sotie o printesa feniciana, Isabeladin Sidon, inchinatoare a lui Baal, care-lindemna pe rege sa paraseasca vecheacredinta a iudeilor si o data cu el, intregpoporul, ceea ce regale a si facut. Atunci s-aridicat, la chemarea Domnului, Ilie Proorocul,care a inceput a mustra pe rege pentru aceas-ta lepadare de la vechea credinta. Regelecautand sa-l omoare, Ilie s-a retras in Fenicia.S-a reintors dupa trei ani si jumatate, cand intara era foamete mare, cum proorociseTesviteanul. El a convins pe rege si popor decredinta cea adevarata. Intorcandu-se poporul

la vechea credinta, ploaia a venit la binecu-vantarea proorocului si tara a scapat de sec-eta.

El a readus la viata pe fiul vaduvei dinSarepta Sidonului. Fiind un simbol al vietii, elnu a fost cuprins in bratele mortii. Pe el “caru-ta cea de foc purtatoare, care l-a ridicat caintr-un cutremur la cer, har de foc suflator i-adaruit ca sa nu vada moartea”. Mareleprooroc este si al doilea inainte-mergator alcelei de-a doua veniri a lui Hristos. El nu vacunoaste moartea pana la intoarcerea sa,pana ce va propovadui sfarsitul tuturor, atuncicand moartea va fi invinsa definitiv si se vainstaura viata vesnic fericita.El este supravietuitor dovedind prin trairea siaratarea sa, existenta nemuririi sufletului si a~mparatiei celei vesnice, al carui stapan esteMantuitorul Hristos.

Celor ce poarta numele de Ilie, le dorescmulta sanatate, pace, liniste, fericire insotitede traditionala noastra urare romaneasca “La Multi Ani”.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanu

La 15 Decembrie-2006 a trecut la cele ves-nice ,cel care a fost cu adevarat lumina a pastori-tilor sai, cel care a hranit mii de suflete cu vorbasa asezata si cu zambetul sau cald, vrednicul depomenire Parintele Ilie.

A fost un bun pastor al turmei care i s-aincredintat, facandu-si cu constiinciozitate datoria.Pretutindeni, cuvantul, fapta si intreaga sa viata aufost in armonie cu frumusetea si exigentelechemarii preotesti.

Va chem astazi iubiti credinciosi ai Parohiei Colacu, de ziua lui, Sfantul Ilie,sa ne rugam impreuna pentru sufletul parintelui,sa rugam pe bunul Dumnezeusa aseze sufletul sau unde dreptii se odihnesc, facandu-i parte de bucuria ale-silor sai. Sa nu-l uitati niciodata sa-l pomeniti in rugaciunile dumneavoastra.Vrednica sa-i fie pomenirea! Dumnezeu sa-l ierte!

~N MEMORIAMPREOT ILIE DR|GAN

-COLACU-

Preot Stefan Vlada –Ghergani

Invata de la toate, sa ai statornic drumInvata de la flacari, ca toate-s numai scrumInvata de la umbra, sa taci si sa vegheziInvata de la stanca, cum neclintit sa creziInvata de la soare, cum neclintit s-apuiInvata de la piatra, cum trebuie sa spui,Invata de la vantul ce-adie prin poteciCum trebuie prin lume de linistit sa treci.

Invata de la toate, ca toate sunt suroriCum treci frumos prin viataCum poti frumos sa mori,

Invata de la vierme, ca nimeni nu-i uitat,Invata de la nufar, sa fii mereu curat,Invata de la flacari, ce-avem de ars in noi,Invata de la ape, sa nu dai inapoi.Invata de la umbra sa fii smerit ca ea.Invata de la stanca, sa-nduri furtuna grea.Invata de la soare, ca vremea sa-ti cunosti,Invata de la stele, ca-n cer sunt multe osti;

Invata de la greier, cand singur esti, sa canti.

Invata de la luna, sa nu te inspaimanti;Invata de la vulturi, cand umerii-ti sunt grei.Si du-te la furnica, sa vezi povara ei...Invata de la floare, sa fii gingas ca ea,Invata de la soare, sa ai blandetea sa;Invata de la pasari, sa fii mai mult in zbor,Invata de la toate, ca totu-i trecator.

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n caretreci.Sa-nveti din tot ce piere - cum sa traiesti peveci. (din lirica norvegiana)

~nva]\ de la toate A fost odata un student, care se lupta cu multe probleme in viata sa.

~si petrecea mult din timpul sau nervos si frustrat. Cand n-a mai rezistat s-adus la o capela veche, putin frecventata din apropierea scolii. S-a plimbatin sus si in jos pe culoarul dintre banci, lovind spatarele scaunelor, strigand,plangand, certandu-se cu Dumnezeu.

"Doamne, Tu ai creat lumea... ce te-ai putut gandi cand ai facut-o? Uita-te la problemele oamenilor. Uita-te la durere, la suferinta, la foamete. Uita-te cata neglijenta, cata risipa, abuzuri. Peste tot se vad doar necazuri,oameni ce sufera, oameni singuri!"

~n final, epuizat, s-a asezat in primul rand si a privit fara speranta sprecruce. Suprafata sa stralucitoare reflecta lumina ce intra prin geamurilemurdare. "Totul este asa de incurcat! Lumea asta nu este altceva decat omare mizerie! Chiar si eu as fi putut sa fac o lume mai buna!"

Atunci tanarul a auzit o voce soptita. Si-a concentrat atentia, a cascatochii si a ramas perplex: "Asta este exact ceea ce vreau sa faci!"

APLICATIE:Este usor sa identifici problemele care exista in jurul nostru. Uneori ne

intrebam de ce nu rezolva Dumnezeu toate problemele noastre. Dar pentruacest lucru a creat El Biserica. De aceea ne-a pus pe noi intr-un loc, la unmoment dat in timp. El ne-a dotat pe fiecare si ne-a dat puterea de aschimba lumea.Dumnezeu a insarcinat Biserica sa fie mainile si picioarele lui Isus intr-o

lume stricata. De aceea a numit-o "trupul lui Hristos". Tu iti vei face partea?

CINE, EU?

VIATA MEDICALA Iulie 2009 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

Speciali[tii recomandã peste doilitri de apã zilnicUscãciunea gurii, crampele musculare,scãderea cantitã]ii de urinã [i stareageneralã de rãu sunt doar câteva dintresemnele care ne dau de [tire cã suntemdeshidrata]i. În cazul unei deshidratãri moderate,instalate pe fondul transpira]iei excesive,vomei sau diareei, se poate ac]iona deacasã, spun speciali[tii. „Deshidratarea poate îmbrãca o formãu[oarã cãtre moderat sau una severã,care necesitã interven]ia medicului. Încazul unei deshidratãri moderate, serecomandã administrarea sãrurilor derehidratare oralã (SRO). Acestea se prez-intã sub formã de prafuri ce con]in,printre altele, sodiu, potasiu [i glucozã. Plicule]ele au aproximativ [ase grame [ise dizolvã în 200 ml de apã cãldu]ã. Se

pot cumpãra doar din farmacii,având felurite arome“.De asemenea, febra, care deobicei înso]e[te episoadele dedeshidratare, poate fi ]inutã

sub control prin administrarea demedicamente precum ibuprofenul, aspi-rina sau paracetamolul. Se poate instala starea de [ocÎn situa]ia în care deshidratarea devineseverã, apar stãrile de confuzie [i deslãbiciune generalã a corpului, deoareceorganismul nu mai poate asigura nece-sarul de lichid pentru ca sângele sã cir-cule normal. Astfel, creierul [i celelalteorgane nu mai primesc suficient sânge,pentru a func]iona la parametri optimi.Iar în acest caz refacerea deficitului deapã [i nivelului de sãruri minerale poatedura [i câteva ore. Prin urmare, se recomandã ajutorulmedicului, deoarece existã riscul ca, dincauza scãderii tensiunii arteriale, sã seinstaleze starea de [oc. În astfel decazuri, se recomandã peste patru litri de

apã [i administrarea injec]iilor cu elec-troli]i (sodiu [i potasiu), deoarece ajungîn sânge în foarte scurt timp. De aseme-nea, deshidratarea severã poate dacomplica]ii [i la nivelul rinichilor, deter-minând insuficien]ã renalã. Acest lucru se întâmplã deoarece tox-inele din corp nu se mai eliminã, iarsãrurile se depun sub formã de pietre larinichi. Unul dintre semnele insuficien]eirenale este eliminarea urinei concen-trate, de culoare galben-închis, în can-titã]i foarte mici sau, în unele cazuri,deloc. În situa]ii extreme, persoanadeshidratatã poate intra în stare decomã. Copiii [i bãtrânii, cei mai afecta]iCele mai expuse categorii la pericoleledeshidratãrii sunt copiii [i vârstnicii.„Atunci când copiii au diaree sau vomitã,pãrin]ii trebuie sã se adreseze deurgen]ã medicului de familie, deoarecemicu]ii pierd foarte multã apã [i via]a lorpoate fi în pericol. În ceea ce prive[te persoanele în vârstã,

se recomandã ca în zilele cu temperaturide peste 35 de grade Celsius sã nu iasãdin casã între orele 11.00 [i 17.00“.

Insuficien]a renalã [i starea de [oc potapãrea atunci când corpul pierde necontro-lat fluide. Compensarea deficitului de apã [ide sãruri se face prin administrareasolu]iilor de rehidratare oralã [i prin con-sumul ridicat de lichide.

Nu neglija]i efectele deshidrat\rii!

Dr. Carp Marioara

Alimentatia constituie bazaAlimentatia constituie bazaexistentei umane.existentei umane.

Cu totii stim ca alimenteleCu totii stim ca alimentelene atrag prin prospetime,ne atrag prin prospetime,gust, aroma si culoare.gust, aroma si culoare.Literatura medicala ne prezintaLiteratura medicala ne prezintacu lux de amanunte compozitiacu lux de amanunte compozitiachimica si cantitatea dechimica si cantitatea deenergie pe care o furnizeazaenergie pe care o furnizeazaorganismului 100g de alimenteorganismului 100g de alimenteconsumate, exprimata inconsumate, exprimata incalorii sau kcal, pe categorii decalorii sau kcal, pe categorii dealimente.alimente.

Prinsi in vartejul activitatilor zilniceputini dintre noi se gandesc la incar-catura bioinformationala,energetica aalimentelor, adica la capacitatea lor de aproduce in corp senzatii de cald saurece, independent de temperatura ali-mentului in momentul consumarii aces-tuia; de exemplu ardeiul iute, piperul,hreanul contin energie fierbintedeoarece dupa consum constatam sen-zatie de incalzire si chiar transpiratie,ceaiul negru are energie rece; servitfierbinte efectul de incalzire disparerepede si apare senzatia de racoare,deci este o bautura racoritoare, cola,cafeaua, cacaoa au energie calda, decine vor creste temperatura mediuluiintern. Acesta este motivul pentru carein unele zone ale tarii dupa cafea se ser-veste un pahar cu apa; apa stinge foculiar intelepciunea populara respectainconstient acest adevar. Alimentelecare nu au nici un efect termic asupraorganismului sunt considerate cuenergie neutra.

De asemeni incarcatura bioinforma-tionala a alimentelor se manifesta siprin cele cinci gusturi principale: acru,amar, dulce, picant si sarat. Astfel ali-

mentele acre produc un efect astrin-gent, antiperspirant si antidiareic; ali-mentele amare sunt antitermice sibune laxative; cele dulci pot micsoraintensitatea durerilor acute; celepicante îmbunatatesc circulatia san-guina, intensifica activitatea glandelorsudoripare; iar cele sarate împiedica for-marea tesuturilor dure (tumorale)

In lumina celor spuse inteleptii chineziau definit cinci efecte principale ale ali-mentelor, numite energii: calda,fierbinte, neutra, racoroasa si rece, con-cept cu aplicabilitate simplista si in ace-lasi timp foarte utila in alcatuirea dieteiin functie de temperatura mediuluiambiant si de stare noastra de sanatate(in dureri reumatice preferam alimentelecu energie calda si le evitam pe cele cuenergie rece).

Ne aflam in luna lui cuptor si in ciudaploilor din ultimul timp cu siguranta vorurma zile caniculare motiv pentru careeste important sa stim cum sa ne alca-tuim un meniu sanatos in functie detemperatura de afara dar si de buget .ENERGIE RECE aduc urmatoarele ali-mente: branza proaspata, branza devaca, iaurtul, laptele, cafeaua, cartofii,vinetele, legumele crude, algele, ciuper-cile, cartofii, germenii de soia, hrisca,secara, bananele, carnea de rata,gasca, fazan.ENERGIE RACORASA gasim in: branzade oaie si capra, capsuni, lamai,cicoare, menta, dovlecei, pepene, orz,

salata, pere, porumb, mure, struguri,sofranENERGIE NEUTRA: coacaze, dude,prune, orez, prepelita, porumbel,somon.ENERGIE CALDA ne furnizeza urma-toarele alimente: varza, ceapa, ustur-oiul, prazul, dovleacul, oul, piperul,cuisoarele, afine, castane, gutui, ghim-bir, fructe de mare, racii, crapul, tiparul,cacaoa, sarea carnea de vita si vanatul,carnea de bibilicaENERGIE CALDUTA ne furnizeazaceaiu, legumele fierte, merele, morcovii,ridichile.

Prin urmare carnea si alcoolulelibereaza multa caldura motiv pentrucare ar trebui evitate in zilele caniculare.Aportul de lichide si mai ales apa,raci-torul universal, trebuie crescut, deci vomconsuma alimente cu continut bogat inapa pentru a compensa pierdererile printranspiratie si a da posibilitatea rinichilorsa functioneze normal: pepenii, strugurii,piersicile etc, dar sa sa fim atenti, con-sumate in exces aceste alimente potduce la colici abdominale, diaree sivoma motiv pentru care dieta trebuieechilibrata cu mancaruri gatite, caldutede exemplu orez sau paste.

De asemeni in zilele caniculare tre-buie intensificata transpiratia prin con-sum de condimente ca usturoi,ardeiiute, busuioc, piper verde, ghimbir etc

Este important sa nu asociem laaceeasi masa alimente care genereaza

energie rece de exemplu branza de vaci,legume crude, fructe proaspete,inghetata; este bine sa realizam unechilibru in alimentatie respectiv con-sumul unui aliment cu energie rece safie urmat de unul care sa-l incalzeascaputin

Gusturile recomandate in sezonul caldsunt acrul si amarul, acestea au capaci-tatea de a inviora, la care putem adau-ga si putin picant atunci cand nu tran-spiram suficient, precum si sarat pentrucompensa pierderile prin transpiratie

Ca metoda de preparare a ali-mentelor vara este indicata fierberea inapa,cu aburi sau coacerea in cuptor,avand grija sa nu se formeze crustedeoarecesunt iritante pentru tubuldigestiv.

Cum rezistam tentatiilor culinare? Prinautocontrol, moderatie si intelepciune,insusiri importante ale omului.

Rolul alimenta]iei Rolul alimenta]iei ^n men]inerea s\n\t\]ii^n men]inerea s\n\t\]ii

Vi s-a intamplat si voua, nu-i asa? Cerele sunt diminetele in care nu putemtrezi , chiar daca am dormit ore sufi-ciente! Oare care o fi cauza?Oamenii de stiinta spun ca nu lenea este devina, ci pur si simplu ceasul biologic nu ascul-ta de cerintele realitatii.Persoanele care setrezesc greu dimineata, indiferent de cate oreai dormit, au un ceas interior “defazat”, setatpe trezirea la ore tarzii,explica cercetatorii.Ceasul biologic este controlat de un nucleudin creier, care este respunzator cu ritmul cor-pului . Insa in viata de zi cu zi, care devine tot

mai rapida si tot mai stresanta, schimba une-ori ritmul normal al organismului, chiar dacapersoana respectiva urmeaza un program zil-nic consecvent chiar de ani buni.

O alta cauza care perturba grav ritmulorganismului este expunerea la lumina artifi-ciala, precum si privitul la televizor seara saufolosirea calculatorului pe perioade lungi.Deoarece organismul este foarte sensibil lalumina, ecranul televizoruluisau lumina moni-torului ne pot pacali creierul, facandu-l sa

creada ca este zi.Studiile arata ca un somn bun este atun-

ci cand ne culcam devreme, deoarece astfelorganismul poate sa isi indeplineasca functi-ile in ritmul sau. De asemenea , o mare gre-seala care se face de catre multi dintre noieste sa adoarma mai tarziu in weekend,deregland astfel organismul si facand ca a 2a zi diminata acesta sa se trezeasca tarziu.Cand oamenii se culca la “ore mici” la sfarsitde saptamana isi actualizeaza iar,fara sa vrea,

ritmul lor natural defazat.Oamenii de stiinta mai au o solutie pen-

tru cei care nu isi pot adapta ceasul biologic.O echipa de cercetatori de la Universitatea dinCalifornia a descoperit recent ca un singuraminoacid regeaza ceasul biologicintern.Acesta ar putea fi transformat in viitorintr-un medicament care sa controleze pro-gramul de somn al creierului.

De ce ne trezim greu diminea]a?Dr. Ecaterina Profira Grigorescu

Actualitate Iulie 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?Consiliul Local al ora[ului R\cari a executat proiectul de reabilitare pe faze, conform prevederilor HGR nr 28/2008, pentru a[ez\mantul cultural ce face obiectul programului de reabilitare, modernizare [i

dotare - denumit C\min Cultural, situat ^n orasul R\cari, sat Ghimpa]i, judetul Dambovi]a.Aceste documente, ^n prezent, se afla ^n curs de implementare la Compania Na]ional\ de Investi]ii SA

SALA DE SPORT SALA DE SPORT ~N R|CARI~N R|CARI

PPe data de 13.07.2009, s-a organizat de c\tre C.N.I, licita]ia pentru sala de sport. e data de 13.07.2009, s-a organizat de c\tre C.N.I, licita]ia pentru sala de sport. Urmeaz\ desemnarea câ[tig\torului.Urmeaz\ desemnarea câ[tig\torului.

Actualitate Iulie 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

Realizarea instalatiilor de ^nc\lzire central\ a celor dou\ biserici din R\cari: Sfânta Parascheva [iSf. Gheorghe [i a bisericilor din Ghimpa]i [i Mavrodin.

A[a va ar\ta asfaltul pe stradaIorgu Dumitrescu - drumul spre

Ghimpa]i. Pe data de07.08.2009, va avea loc la

Prim\ria ora[ului R\cari, licita]iapentru asfaltarea DC 43 A,

R\cari - Ghimpa]i.

Prim\ria are ^ndotare o toc\toarepentru t\ierea veg-eta]iei ^n exces dela marginea dru-murilor, pentru unaspect civilizat. Deacum ^ncolo vomcircula f\r\ team\pe drumurile inte-rioare; p\durile deburuieni de alt\dat\, vor deveni

amintiri.

Actualitate Iulie 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

Ob]inerea certificatului de urban-ism, a avizelor de la autorit\]i, aautoriza]iei de construireCertificatul de urbansim (C.U.)se elibereaza de c\tre prim\rie [icertific\ faptul c\ pute]i ridica oconstruc]ie pe terenul respectiv.Prim\ria orasului Racari poate sta-bili ce alte avize [i acorduri supli-mentare trebuie obtinu]e. Actelenecesare pentru depunerea cereriisunt: actul de proprietate, ^ntabu-lare, cadastru, un memoriu [i com-pletarea unui formular tip. Avizele de la autorita]i (mediu,s\n\tate public\, aparare civil\,ap\rare contra incendiilor, monu-mente istorice, zone protejate s.a.),precum [i cele de la furnizorii deutilit\]i (energie electric\, gaze,telefonie, ap\, canal, salubritate)se ob]in ^n termen de 30-60 zile.

~n acordarea avizelor se ]inecont [i de regimul apelor desuprafata [i din subsol, interven]iilepe cl\diri existente, circula]ie(comisii la prim\rie [i poli]ie).Autoriza]ia de construire -denume[te autorizarea construiriiproiectului, a oric\rei sec]iuni,p\r]i, stadiu sau etape a proiectului(conform cerin]elor clientului),emis\ de Autoritatea ^n drept,cerut\ de legile romane[ti pentru a^ncepe lucr\ri de construc]ie.Se elibereaz\ de c\tre prim\rie pebaza C.U., a avizelor [i a proiectuluicasei.

Durata medie de ob]inere estede 30 zile, iar taxa de autorizare secalculeaz\ ca un procent (0,5%)din valoarea estimat\ a investi]iei.

Acte [i avize necesare construirii casei

Referent, Alexandru Alexandru

~n cazul persoanelorprovenite din munc\:

a) actul de identitate, în original [i copie;b) actele de studii [i de calificare, în original[i copie; c) certificat de na[tere, în original[i copie; d) certificat de c\s\torie, în original[i copie, unde este cazul; e) adeverin]\medical\ din care s\ rezulte c\ este apt\ demunc\ sau are eventuale restric]ii medicale;f) acte eliberate de organele financiare teri-toriale din care s\ rezulte ca nu realizeaz\venituri sau realizeaza, din activit\]i autor-izate potrivit legii, venituri mai mici decâtindemniza]ia de somaj; g) declara]ia pe pro-pria r\spundere din care s\ rezulte ca nuare loc de munc\, nu realizeaz\ venituri saurealizeaz\, din activita]i autorizate potrivitlegii, venituri mai mici decât indemnizatia de

somaj. h) carnetul de munca în, original [icopie, sau, în cazul în care nu s-a întocmitcarnetul de munc\, adeverin]\ eliberata deangajatori [i vizat\ de inspectoratul teritorialde munc\, din care s\ rezulte perioadele ancare s-a prestat activitatea, precum [i data[i motivul încet\rii raporturilor de munc\ saude serviciu la ultimul angajator; i) adeverin]aeliberat\ de angajator din care rezulta dup\acaz:- dac\ angajatorul înregistreaza debite labugetul asigurarilor pentru somaj- perioada pentru care nu s-au pl\tit con-tribu]iile la bugetul asigur\rilor pentru somaj[i suma aferent\ acestei perioade- dac\ angajatorul se reg\se[te în procedura

de executare silit\, reorganizare judiciar\,faliment, închidere operationala, dizolvare,lichidare, administrare speciala sau nu [i-aachitat contribu]iile datorit\ unor situa]ii defor]\ major\.

~n cazul persoanelor provenite din munca lacare re^ntegrarea ^n munc\, dispus\ prinhotarare judec\toreasca definitiv\, nu maieste posibil\ la unit\]ile la care au fost^ncadrate ^n munc\ anterior, din cauza^ncet\rii definitive a activit\]ii, sau launit\]ile care au preluat patrimoniul acesto-ra, mai sunt necesare [i urm\toarele acte:j) copie de pe hotarârea definitiv\ de re^nte-grare în munc\, atunci când re^ntegrarea nu

mai este posibila la unitatea la care per-soana a fost încadrat în munc\ anterior, dincauza încet\rii definitive a activit\]ii sau launitatea care a preluat patrimoniul acesteia;k) dovada din care s\ rezulte c\ reîn-cadrarea în munc\ nu mai este posibil\ dincauza încet\rii definitive a activit\]ii angaja-torului, respectiv adeverin]\ de la unitateacare a preluat patrimoniul unit\]ii în carepersoana a fost încadrata anterior, din cares\ rezulte desfiin]area postului;l) declara]ie pe propria r\spundere a per-soanei aflate în c\utarea unui loc demunc\, în cazul în care aceasta nu poateob]ine dovada din care s\ rezulte care^ncadrarea în munc\ nu mai este posibil\din cauza încet\rii definitive a activit\]iiangajatorului, urmând ca agen]ia s\ verificela organele competente, veridicitateadeclara]iei.

ACTE NECESARE PENTRU DECLARARI/RECTIFICARI PATRIMONIU: CLADIRI si/sau TERENURI:

- declaratie de impunere tip (formularfurnizat de cãtre I.T.L. si completat corespun-zãtor);

- copie dupã actul de identitate (buletin saucarte); - copie dupã actul de proprietate (con-tract vanzare-cumparare/certificat mostenitor/sentinta judecatoreasca/ partaj voluntar/donatie); - copie dupã schita topograficã abunului imobil/ a terenului În plus, pentru cladiri noi sau modificarisi extinderi de clãdiri:

- autorizatie constructie; - procesul verbalde terminare a lucrarilor de la Serviciul deUrbanism din cadrul Primariei orasului Racari;- memoriu tehnic, planu de amplasare in zonasi schitele cladirii - sectiuni orizontale peniveluri.În plus, pentru cladiri noi sau modificarisi extinderi de clãdiri:

- autorizatie constructie; - procesul verbalde terminare a lucrarilor de la Serviciul deUrbanism din cadrul Primariei ora[ului Racari;- memoriu tehnic, planu de amplasare in zonasi schitele cladirii - sectiuni orizontale peniveluri.AUTOMOBILE Pentru înscriere:

- declaratie de impunere formular I.T.L. 005,formular furnizat de I.T.L.; - actul de propri-etate (contract vanzare-cumparare/ facturaetc); - copie declaratia vamala + contract van-zare-cumparare/factura tradus si legalizat (in

cazul masinilor importate); - taxa inmatricu-lare auto – care se achita la sediul I.T.L.; -copie xerox de pe cartea de identitate (si pen-tru rectificari de serii motor, sasiu, capacitatecilindrica); - copie xerox act identitate; - fisa deinmatriculare in original; - acordul scris al pro-prietarului locuintei pentru inscrierea autove-hiculului; - taxa inmatriculare auto – care seachita la sediul I.T.L.Pentru radiere: - cerere tip pentru eliberarea certificatului

fiscal; - certificatul de radiere vizat de Serviciul

Public Comunitar Regim Permise Auto siInmatricularea Vehiculelor Dambovita; - actulde instrainare (contract vanzare-cumparare/factura/ certificat mostenitor/ sentinta judeca-toreasca/ partaj voluntar/ donatie, etc); - taxaeliberare certificat – care se achita la sediulI.T.L.; - taxa viza fisa auto in regim de urgenta– care se achita la sediul I.T.L.Pentru transfer dosar fiscal auto la alteprimari: - cerere, depusa la registratura; -copie carte identitate autovehicul; - copiedupa actul de identitate cu noua adresa dedomiciliu.ACTE NECESARE PENTRU ELIBERARECERTIFICAT FISCAL: - cerere tip; - taxa tim-bru fiscal; - taxa eliberare in regim de urgenta(la cerere); - actul de identitate.

Nota:Nota: Certificatul fiscal se elibereazadoar daca impozitele si taxele localesunt achitate la zi.

AFL|M DE LA SERVICIULIMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

V\ dori]i foarte mult s\ v\ construi]i propriacas\ sau vil\. Trebuie ^ns\ s\ [ti]i c\ ob]inereatuturor avizelor de la autorit\]i [i de la furni-zorii de utilit\]i, a actelor [i certificatelorreprezint\ o prim\ etap\ importanta ^n constru-irea unei case.

Documente necesare pentru acordarea indemniza]iei de [omaj

CONTRCONTRAAVEN}IAVEN}IADefinitia: ORDONAN}Ã nr. 137 din 31 august2000 (**republicatã**)(*actualizatã*)privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturorformelor de discriminare*) (actualizatãpânã la data de 3 ianuarie 2009*) EMI-TENT: GUVERNUL ARARTT. 15. 15Constituie contraven]ie, conform prezen-tei ordonan]e, dacã fapta nu intrã subinciden]a legii penale, orice comporta-ment manifestat în public, având carac-ter de propagandã na]ionalist-[ovinã, deinstigare la urã rasialã sau na]ionalã, oriacel comportament care are ca scop sauvizeazã atingerea demnitã]ii ori creareaunei atmosfere de intimidare, ostile,degradante, umilitoare sau ofensatoare,îndreptat împotriva unei persoane, unuigrup de persoane sau unei comunitã]i [ilegat de apartenen]a acestora la o anu-mitã rasã, na]ionalitate, etnie, religie,categorie socialã sau la o categorie defa-vorizatã ori de convingerile, sexul sau ori-entarea sexualã a acestuia.

ULULTRTRAJULAJULDefinitia: INSULTA, CALOMNIA si amenintareasavarsita nemijlocit sau prin mijloace decomunicare directa, contra unui func-tionar care indeplineste o functie ceimplica exercitiul autoritatii de stat, aflatin exercitiul functiei.INFRINFRAC}IUNEAAC}IUNEADefinitia: - este fapta ce prezinta pericol social,care a fost savarsita cu vinovatie si esteprevazuta de LEGEA PENALA.{ANT{ANTAJAJ- infractiune savarsita prin constrangereaunei persoane prin violenta sauamenintare, sa dea, sa faca, sa nu facasau sa sufere ceva, daca fapta estecomisa spre a dobandi in mod injust unfolos, pentru sine sau pentru altul. Candconstrangerea consta in amenintareadarii in vileag a unei fapte reale sauimaginare, compromitatoare pentru per-soana amenintata, pentru sotul acesteiasau pentru o ruda apropiata, pedeapsaeste mai severa.

MIC DIC}IONAR JURIDIC

~ntrucât ^n fiecare an, terenurilelimitrofe localit\]ii R\cari, ^n specialpartea de Sud-Vest, sunt cultivate cucartofi – varz\, Poli]ia Comunitar\,pentru a diminua extragerea de pro-duse de pe câmp (produse ceapar]in cultivatorilor din R\cari), aformat o patrul\ ce activeaz\ ladiferite ore din zi sau noapte, cuactivitate zilnic\, având ^n unelecazuri [i sprijinul cet\]enilor cultiva-tori de asemenea produse, rezul-tatele acestor ac]iuni fiind pozitive,ne^nregistrandu-se , ca ^n anii prece-den]i, plângeri din partea acestora,cu toate c\ au mai fost cazuri de sus-trageri de produse agricole de pe

câmp, dar acestea fiind izolate.De [tiut pentru cet\]enii

localit\]ii R\cari: conform legii371/2005 art.8, pct 3, Poli]iaComunitar\ poate asigura [i contracost, paz\ unor obiective pe bazaunui contract de prest\ri servicii^ncheiat de aceast\ cu beneficiariiserviciilor prestate.

~n continuare Poli]iaComunitara ^[i va continua activi-tat\]ile zilnice de asigurare [i pre-venire a furturilor de produse agricolede pe câmp.

AFL|M DE LAFL|M DE L A A POLI}IA COMUNITPOLI}IA COMUNITAR| AR|

Ag. sef Politia comunitara, Chi]ulescu Dumitru

Restitutio Iulie 2009 pagina 15Ziarul Prim\riei R\cari

V\ prezent\m ^ncepând cuacest num\r, copii dup\ docu-mente care se afl\ la arhivelestatului, redactate cu litere chiril-ice, dar [i ^n traducere, care serefer\ la str\bunii r\c\reni.Documentul num\rul 1:

Cu mila lui Dumnezeu IoAlexandru Voevod [i Domn atoatã ]ara Rumâneascã, feciorulmarelui [i prea bunului rãposatu-lui Io Iliea[i Voevod dat-am dom-nia mea aceastã poruncã a dom-niei mele boeriului domnii meleGramii Clucer[i jupânesii luiVãianii [i cu feciorii lor câ]iDumnezeu îi va dãrui ca sã-i fie luimo[ie la Ghimpa]i, însã partea luiTudor [i a fãmeii lui Stanii stânjeni30 din câmp din pãdure [i dinapã cu vad dã moarã [i dinsili[tea satului du pretutindeneaori cât sã va alege din cursuraVornecului pânã la Dumbãvicioarapentru cã o au cumpãrat boerulDomniei mele Grama Clucerul [ijupâneas\ lui Vãiana ace[ti 30 dãstânjeni dã la Tudor [i dã lafãmeia lui Stana fata Vladei dinGhimpa]i drep 1800 aspri gata; [iiar au cumpãrat Grama clucerui [ijupâneasa lui Vãiana dela VoicoTabac(u) stânjeni 20 du preste tothotarul din matca Colintinii pânãla cursura Vornecului drept 2100asprii gata [i iar au cumpãratGrama clucer [i jupâneasa luiVãiana dela Petriman Doroban]ul20 dã stânjeni dã mo[ie dinmatca Colentinii pânã la cursuraVornecului drep 800 aspri si iarau cumpãrat boeriul domnieimele Grama cluceru[i jupâneasalui Vãiana mo[ie la Vizure[ti 20 dãstânjeni din Sbârciasca dã laRadul al Dimãi însã zestreanevestii lui Stanii, din pivni]abrânzii pânã la Dumbovicioara

drept 800 asprii gata, [i iar aucumpãrat Grama clucerii [ijupâneasa lui Vãiana mo[ie laVizure[ti dã la Neagoie dinVizure[ti stânjeni 26 din pivni]abrânzii pânã la Dumbovicioaradrept 1040 asprii gata [i iar aucumpãrat Grama clucer []ijupâneasa lui Vãiana dã la Radulal Dimãi mo[ie mo[tenire a lui dinVizure[]ti stânjeni 14 din margin-ea Sãlciilor pânã la bisericaDãlbãne[tilor drept un bou bun ][iiar au cumpãrat boeriul domnieimele Grama clucer[i jupâneasalui Vãiana mo[ie la Vizure[ti dã laDrãghici stânjeni 30 însã mo[iace sã chiamã din Zbârceasca dinmatca Colintinii pânã la cursuraVornecului du preste tot hotaruloricât sã va alege drept 1200asprii gata [i iar au cumpãratboeriul domniei mele Gramaclucer [i jupâneasa lui Vãianamo[ie la {tefoaia dã la Savvalogofãt feciorul lui Stan logofãt dãla {tefoaia însã din funia unchi-sãu Dragomir a treia parte dincâmp din pãdure [i din apã [i dinSili[tea satului [i cu un rumânanume Ganea [i dã pretutindeneaori cât sã va alege du preste tothotarul dã la Savva logofãt drept6000 asprii gata. Si au vândutace[ti mai sus [i numi]i oameniale lor mo[ii dã a lor bunãvoe fãr'dã nici o silã [i cu [tirea tuturormegia]ilor din sus [i din jos [i dinîmprejurul mo[ii [i din înainteadomnii mele [i am vãzut domniamea [i zapisele acelor vânzãtoritoate pre rând cu mul]i oamenibuni mãrturii scri[i în zapisã carinu sânt scri[i aici în cartea aceas-ta, pentru aceia am dat însumidomnia mea boeriului domniimele Grama clucer [i jupânesiilui Vãiana ca sã le fie lormo[ie de ba[tinã [i ohavnicãfeciorilor [i nepo]ilor [istrãnepo]ilor [i dã cãtrã nimenisã nu sã clinteascã pãzire domniei mele. Iatã dar [i mãrturii ampus domnia mea jupân Papa veld-vornic[i jupân Hrizea vel logofãt,[ijupân Dumitra[co vel vistier,[ijupân Gheorghe vel spãtar, [ijupân Dumitrache vel stolnic,[ijupân Ramandi vel comis, [i jupânDiamandi vel paharnic, [i jupânCondile vel postelnic [i ispravnicHrizea vel logofãt. Si eu Lepãdatam scris în scaunul cetã]ii

Bucure[ti Aprilie 20 dã la Adamcursul anilor 7136 iar dã lana[terea lui Hristos 1628.Acest isvod s-au tãlmãcit întoc-mai dupã hrisovul cel slovenescdin cuvânt in cuvânt la [coaladomneascã cea sloveneascã otSfântu Gheorghe cel vechi dãmine cel iscãlit. 1803 Aprilie 24.Az Chiriþã Dascãl Slovonesc izpisah.†Milostieiu bojieiu Io MateiBãsarab Voevod[i gospodinãdavat gospodstvo-mi sim povele-niu gos-podstvo-mi acestui omanume Ursu den sat den Pietrariot sud Dâmbovi]a ca sã fie volniccu aceasta carte a domnii mealede sã vânzã partea lui Dragotã demo[ie dela sat dela Ghimpa]itoatã partea lui câtã se va aleagede priste tot hotarul pentrucã auvenit acestu om Ursu aicea ladivan în naintea domniei mealede se-au jãluit [i au spus cum aufost la taler împreunã cu Dragotãdeci Dragotã el au fugit [i s-audat în lãturi iar Ursu el se-au scu-lat de [i-au vândut partea lui demo[ie de au plãtit partea aluDragotã de bir. Deci domnia meaam judecat [i am dat lu Ursu sãfie volnic cu aceastã carte a dom-niei meale de sã-i vânzã parteade mo[ie cum scrie mai sus desã-[i ia to]i bani câ]i va fi datupentru dânsul [i de nimeni opre-alã sã n-aibã iar cui va pãreastrâmbu sã vie de fa]ã[i inako danest. I ispravnic sam ree gos-pod-stvo mi. Pis Dekebrie 13 dnivãleat 7154 (1645).Io Matei Basarab MilostieiuBojieiu gospodin

†Adecã eu Armanca Raba cã sãsã [tie cam pus mo[ia deBrenesca dereptu stânjene 17 lamâna dumnelui jupânului Foteizãlog pân la Sfânti Gheorghe sãaibã a da bani ughi 3 pol martorRadol Corne [i Radol otam [iCãlin [i Avram Diaconul mãrtorie[i Ion feciorul Rabei Armanca.Scris-am eu Avram Deaconul.Mese]a Marte dni 9.

Armanca pentru creden]ã ampos degetul.

Adecã Ion fecioru Armancapos-am degetul

†Adecã cu Mihai sin Popi Stoicãiot Vizure[ti împreunã cu nepotã-

mieu Costandin [i cu feciorii mieiStoica, Andreiu, Constandin dat-am zapisul nostru la mâna dum-nealui jupanului Constandin pre-cum sã sã [tie cã am vândutdumnealui un vad de moarã înapa Dâmbovi]ii însã împrejurumorii cât po stânjeni 20 în banigata taleri 25 [i am vândut de anoastrã bunã voe fãr de nici o silã[i cu [tirea tutulor vecinelor nos-trii care sã vor iscãli mai jos, sã-ifie dumnealui [i copiilor dumialui,nepo]ilor strãnepo]ilor oabie mo[iîn veaci [i pentru mai adevãratãcredin]ã ni-am pus numele [ideacitul ca sã se creazã. Sept.3 dni leat 7226 (1717).

Eu Mihai sin Popi Stoicãiot Vizure[ti

Eu Constandtn nepotul luiMihai.

Eu Drãgulin martor.Eu Avram martor.

†Adecã eu Avraam din împreunãcu nipo]ii miei anume Oprea [iDiicul [i Ion [i Vãsiu ficiorul luiDrãgulin fãcut-am zapisul nostrula mâna dumnealui jupanuluiCostandin precum sã se [tie cã i-am vândut toatã partea noastrãde mo[ie din Inghindeasca însãstânjeni 43 po bani 88 ca sã-i fiedumnealui aceastã mo[ie stãtã-tore în veaci [i dumnealui [icoconilor dumnealui [i nepo]ilor[i strãnepo]ilor câ]i Dumnezeu vadãrui [i lungul mo[ii merge dinapa Colintinii care sã chiamãmatca Colintinei pân în matcaDâmbovi]ei cei vechi [i am vândutnoi aceastã mo[ie de bunãvoianoastrã, nesili]i de nimenea [i cu[terea tuturor fra]ilor mo[teni [icând am fãcut acest zapis fostaao mul]i oameni mãrturie carelesã vor iscãli numele mai jos ca sãsã creazã. Pis Martie 9 dni leat7226 (1718), însã sce[ti stânjenisântã anume Ghindeasca stânjeni30, Brãneasca stânjeni 13.Eu AvraamEu Oprea [i am scris eu PopaCostandin ot GherganiEu Diicul Eu Ion Eu Vãsiu

M\rturii

Stima]i cititori, v\ consider\m colaboratorii no[tri, drept care, v\ invit\m s\ ne trimite]i impresiile dumneavoastr\ despre ini]iativa de fa]\, precum sialte materiale (documente, m\rturii, fotografii, acte de vânzare-cump\rare ^n copie, h\r]i, etc), din perioada istoric\ anterioar\, de la ^nceputuri [i

pân\ ast\zi. V\ mul]umim pentru ajutor [i a[tept\m ve[ti la tel: 0245658611 sau adresa de e-mail:contact@primariaracari.ro

~n interesul cet\]eanului Iulie 2009 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

±

± ±

cyanmagentayellowblack

Lucr\rile de amenajare a bazei sportive ora[ene[ti[i-au intensificat ritmul preg\tindu-se de finalizare. Aspecte de la lucr\rile de amenajare a terenului

Centrul de permanen]\ v\ asteapt\ cu servicii medicale de calitate si promptitu-dine ^n strada Tudor Vladimirescu, R\cari

Ultimile finis\ri ale Capelei de la Ghimpa]i,care se va inaugura pe 15 august 2009

Efectuarea lucr\rilor de canalizare, intro-ducerea apei curente, precum [i lucrari de

pietruire [i ^nfrumuse]are la C.A.M.SGhergani. Sper\m ca prin dot\rile realizate,acest a[ez\nânt medico-social, sa devin\

func]ional

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

Lucr\rile de amenajare a bazei sportive ora[ene[ti[i-au intensificat ritmul preg\tindu-se de finalizare. Aspecte de la lucr\rile de amenajare a terenului

sintetic de practicare a sportului.

Montarea de limitatoare devitez\ ^n punctele impor-

tante de traversare a DN 71si anume: Primarie, {coala

R\cari, Liceul Ion GhicaR\cari [i {coala Ghergani.Scopul acestei ac]iuni este

limitarea vitezei [i sigu-ran]a pietonilor.

~n interesul cet\]eanului Iulie 2009 pagina 17Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Proiectul de reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari pe fonduri europene, depus la Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, C\l\ra[i.

Iat\ cum va ar\ta [coala veche Ghergani. Proiectul de reabilitare, modernizare, extindere, pe

fonduri europene a fost depus la Regiunea deDezvoltare Sud-Muntenia, C\l\ra[i.

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

De interes general Iulie 2009 pagina 18Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

± ±

black

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!~n perioada 7-13 iulie a.c, am orga-

nizat un sondaj de opinie ^n rândul citi-torilor Ziarului Prim\riei R\cari.

Formularele au fost ^nmânate unuinum\r de aproximativ 30 de reponden]i,din categorii de vârst\ diferite, de pro-fesii [i condi]ii sociale diferite.

Iat\ ce am aflat:1. Care este p\rerea dumneavoastr\despre Ziarul Primariei Racari?Dl.Micu M – Este o initiativa laudabila privindaparitia acestui ziar. Sa se vorbeasca mai multdespre linistea cetatenilor, despre cei carevegheaza la pastrarea ordinii publice, cuexemple si fotografii concludente, surprinseatat de Politia Comunitara, cat si de cealocala. Doresc o rubric intitulata “Oameni deseama a localitatii” – “Eroi ai localitatii” – in

care prezentarea sa se faca in mod cronolog-ic, din cele mai vechi timpuri si pana astazi.Doamna Nastase - Maria Magdalena, 22de ani si Domnul Costache Gheorghe de 69de ani din satul Stanesti: “Avem o parerefoarte buna, pentru ca informeaza populatia latimp, cu toate evenimentele petrecute.”2. Ce rubric apreciati mai mult?2. Ce rubric apreciati mai mult?LLocul Iocul I, proiectele ora[ului ^n rubrica “Ce amai f\cut primaru’!”, locul II cea mai frumoas\gospod\rie, locul III, informa]iile despre agri-cultur\.3. Ce propuneri aveti?3. Ce propuneri aveti?a) Rubrica sport sa fie mai bine reprezentatacu activitati sportive mai multe.b) Includerea unei pagini cu sfaturi utile(retete de bucatarie, intretinerea locuintei,gradinarit, lucrari agricole, apicultura, etc.

c) O rubric “Lucrari agricole de sezon” sem-nata de un specialist care sa informeze popu-latia despre lucrarile ce trebuie efectuate infunctie de calendar. Sugeram informatiidespre lucrarile la camp, in gradini, in livezi,precum si insecticidele si fungicidele reco-mandate.d) “Un oras fara viata culturala este un orasmort. Propunem infiintarea unui club si a uneiechipe artistice, de amatori, formata dinoameni care iubesc frumosul, arta si care potfi ambasadorii localitatii noastre”

Propunerile dumneavoastra ne-au onoratsi vom tine seama de ele in structurarea con-tinutului ziarului nostru, in numerele viitoare.De asemenea, va multumim pentru colabo-rare si contati pe sprijinul nostru.

La sugestia unui cititor alLa sugestia unui cititor alziarului nostru, dl Micu Marian,ziarului nostru, dl Micu Marian,inaugur\m din acest num\r oinaugur\m din acest num\r orubric\ cuprinzând publicarea derubric\ cuprinzând publicarea dedate, informa]ii, documente,date, informa]ii, documente,m\rturii, privind ora[ul R\cari.m\rturii, privind ora[ul R\cari.Demersul nostru a fost ^nceputDemersul nostru a fost ^nceputmai demult, dar este anevoiosmai demult, dar este anevoios^ntrucât – din informa]iile noas^ntrucât – din informa]iile noas--tre (demersuri la Arhiveletre (demersuri la Arhivelena]ionale [i la na]ionale [i la Biblioteca Central\Biblioteca Central\Universitar\Universitar\ – v\ comunic\m c\– v\ comunic\m c\nu am g\sit nici o alt\ mononu am g\sit nici o alt\ mono--grafie despre R\cari ^n afaragrafie despre R\cari ^n afaracelei editate ^n 1939 de c\trecelei editate ^n 1939 de c\treN.M Popescu R\c\reanu, darN.M Popescu R\c\reanu, darcare are limitele ei (o not\ decare are limitele ei (o not\ desubiectivism [i un istoric incomsubiectivism [i un istoric incom--plet)plet)

Iat\ primele m\rturii despreIat\ primele m\rturii desprevie]uirea pe aceste locuri convie]uirea pe aceste locuri con--form acestei monografii. form acestei monografii.

Episodul IDespre Mo[nenii Rãcãreni

În cadrul generalitã]ilor expuseîn capitolul precedent voi cãuta pebaza documentelor ce posed sãexpui povestea mo[tenilor propri-etarii mo[iei Înghimpa]i, numitã maitârziu Boanga — Înghimpa]i [i apoisimplu Boanga, ai cãror urma]itrãesc încã în satul Rãcari din

Jude]ul Dâmbovi]a.Când a fost începãtura acestor

mo[teni? Nimeni nu ar putea-ospune. Acte de proprietate a mo[ieinu au a[a cum nu are nici un propri-etar aborigen; ei n-au cumpãratmo[ia, ei au luat-o a[a cum în[i[imãrturisesc, în documentul Nat20.Primul stãpânitor al acestui pãmântse va fi numit Ghimpatu, întru câturma[ii lui s-au numit Ghimpa]ii sauînghimpa]ii; în documentul No.7 segãse[te, încã un mo[tean ce poartãnumele de Matei Ghimpatu. Acestnume de familie nu s-a pãstrat înmod individual deoarece nu era înobiceiul vremii. Fiecare se numia cunumele de botez la care uneori seadaogã numele tatãlui [i localitateade originã; Stoica al Neagului otBreazoia, arãtându-se satul de undeera. Dacã individul avea vre-o cali-tate se arãta [i aceia: Preda Vorniculsau Popa Stoica, alte ori se puneparticula slavã sin: Zamfir sin dia-conul Dobre. Deci mei pomenealãca neamul meu sã fi pãstrat îndecursul vremilor un nume de fami-lie. A[a dar un Ghimpatu începãtor;]i-ar pãrea ca el sã fi avut treiurma[i: unul Sbârcea altul m [i altuio-mnaa întru cât de[i în total mo[iase nume[te Ghimpa]ii, la unmoment se împarte în trei:Sbârceasca spre miazã-zi,Brãneasca în mijloc [i Ghindeascaspre miazã noapte; cã [i Sbârceascaa fost mo[ie a Ghimpaþilor mãr-turise[te categoric [i doc. No. 25;mai apoi aceastã împãr]ire dispare [imo[ia se nume[te numai cu numelede început. Cum vor fi trãit ace[tistãpânitori ai mo[iei [i ce eveni-mente vor fi trecut peste capul lor,nimeni nu [tie [i nici un documentnu stã martor.

Primul act în care se vorbe[te demo[tenii Înghimpa]i este din anul1628. La aceastã datã mo[teniiapar ca un neam strãvechi, înmul]it[i sãrãcit; gata a-[i vinde bucata depãmânt strãmo[esc primului veneticcu nume exotic, boerit [i cu punga,plinã din sudoarea neamului. Separe cã atât satul Vizure[ti cât [iGhergam, vecine imediat cu satulGhimpa]ilor, ar fi fost tot sate demo[teni; în aceste douã satemo[tenii, dacã au fost, au disparutcomplet.

Iatã ce se constatã pe bazã dedocumente relativ la trecutulmo[tenilor Înghimpa]i, azi Rãcãreni:La 20 Apr. 1628 Grama-Cluceru [iJupâneasa lui Vãdeana cumpãrã :30 stj. partea lui Tudor [i a fãmei luiStana, fata Vladei din Ghimpa]i,drept 1800 aspri gata; de la VoicuTabac 20 st;, drept 2100 aspri gata;de la Petriman Doroban]ul 20 st;,drept 800 aspri gata; 20 stj, dinSbârceasca de la Radu al Dimãi,însã zestrea nevestei lui Stana, drept800 aspri gata; dela Neagoe dinVizure[ti 26 st; 1040 aspri gata,dela Radu al Dimãi, mo[tenirea luidin Vizure[ti stj, din marginea sãlci-ilor pânã la biserica Dãlbãne[tilor,drept un bou bun; de la Drãghici stj.30 tot din Sbârceasca 1200 asprigata, de la Sava logofãt fiul lui Stanlogofãt de la [tefoaia [i cu un rumândrept 6000 aspri gata. Actul esteîntãrit de însu[i DomnulAlexandru Voevod [i de to]i veli]iiboeri (Doc. No. 1). La 1645 Io MateiBasarab Voevod împuternice[te peun, anume Ursu din sat din Pietrariiot sud Dâmbovi]a sã fie volnic sãvânzã partea de mo[ie a lui Dragotãde la sat de la Ghimpa]i, întru câtUrsu a fost la taleri împreunã cu

Dragotã (solidar la plata birului) iarDragotã a fugit (a dat bir cu fugi]i) [iUrsu a fost urmãrit [i [i-a vândutpartea lui de mo[ie de a plãtit partealui Dragotã de bir (doc. No. 2). Dintr-un Perilipsis scos din scrisorilemedelnicerului Matei Greceanu la24 Apr. 1819 (doc. No. 25) maiaflãm urmãtoarele: La 29 Iulie 1690Oancea cu fra]ii lui, Stanciu i Mu[at,feciorii popii Manea ot Ghimpa]i,vând Jupânesi Pãunii Spãtãresii arãposatului Drãghici biv vel SpãtarCantacuzino [i coconilor dumneaeiPârvul Logofãtul [i {erbanCantacuzino, 100 stj. din mo[ia lordin Ghimpa]i ce se zice Sbârceascãot sud Dâmbovi]a stj. pe bani 70,care face taleri 53. Mo[ia este alã-turi cu mo[ia lui Alatei [i Constandinfii Fotei cupe]ul pã din jos. În acela[an la 23 Iulie Tudor Cojocarul dinBucure[ti vinde aceleia[i jupânesePãuna [i coconilor ei sus arãta]ipartea lui de mo[ie din Ghimpa]i stj.5o, pe bani 70 stj, cari fac taleri 26,mo[ia este de bunã seama îndevãlmã[ie cu precedenta întru câtse vecine[te în aceia[i parte tot cumo[ia lui Matei [i Constantin fiii Fotiicupe]ul. Vânzãtorul aratã cã mo[ia oavea [i el cumpãratã de la Badea[i de la lona[cu fiu lui Ion.

Aceste sfori de mo[ii întrupateacum într'una singurã trec din mânãîn mânã întâi în neamulCantacuzine[tilor apoi al altora cumse vede din sus arãtatul Perilipsis [icare se poate citi în capitolul docu-mentelor. În anul 1750 mo[iaaceasta era a Serdarului Kanache;apoi a Grecenilor; mai târziu o gãsimîn mâna lui Em. Florescu tatãlGeneralului I. Florescu, în cele dinurmã este cumpãratã de negustorulfarfurigiu Rãducanu Dumitriu; delaacesta împreunã cu alte sfori amo[tenit-o fiul sãu EpaminondaDumitriu care a stãpânit-o pânã larecenta expropriere, azi ce a mairãmas se stãpâne[te de so]ia luiEpaminonda Dumitriu.

S\ ne cunoa[tem localitatea

Redac]ia

De interes general Iulie 2009 pagina 19 Ziarul Prim\riei R\cari

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -20.07.2009 - 17.08.2009

Str\zi ^n R\cari!Str\zi ^n R\cari! ORIZONTAL VERTICAL

C|S

|TO

RII

N|SCU}I

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILEDIN REGISTRELE ST|RII CIVILE

Iunie 2009

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1. ...B\rbierului (nom., sing) - Strada...pomilorcu fructe tari.2. Antagonic- Instrument de tortur\ pentru arboric\zu]i3. Dârzi- Loc de repaus hipic4. Extrem de sup\rat\ - Titlul nostru5. Crea]i ^n sfâr[it - Modeleaz\ metale la cald6. Pictor renumit - Cu.7. Cânt\re] puternic - ~ntrebare estimativ\8. M-am dus... pe la Craiova - Certat r\u de tot9. Suspensie antic\ - Primadonna - Simbolulactual al produselor naturale10. Loc de refugiu - Ales cu grij\

1. Strada... coresponden]ei - Impermeabil2. L\ca[ de cultur\ - Aliotman. (pop., sing)3. Iorgu... mare comerciant [i ctitor de biseri-ci de la noi.4. Examen5. Etete! - Filipescu, Racareanu, ... (sing)6. ~n cute! Autoritatea Feroviar\ Român\(sigla)7. St\pân pe toate sim]urile - Planta textil\ -Razor8. Ana...revolu]ionar\9. Face audien]\pe pia]\ (sing) -...Pompierilor,Livezilor. etc (pl)10. Ziua Sf. Ilie11. Locul nostrude suflet - Global.

- Melinte Mihai-Petri[or 23.06.2009- Barbu Vasile-Robert 08.06.2009

- Duta Gheorghe - Racari (69 ani)- Popescu Ana - Balanesti (88 ANI)- Andrei Teodora - Racari (86 ANI)- Dumitra Gheorghita - Ghimpati (66 ani)- Ivan Gheorghe - Colacu (69 ani)- Marcu Elena - Colacu (80 ani)- Grogore Viorica (78 ani)- Ticu Mihai - Ghergani (56 ani)- Chitulescu Dumitru - Racari (72 ani)- Soane Ion - Racari (64 ani)

DDECECEESSEE

20 D +) Sfântul Mãritul Prooroc Ilie Tesviteanul Duminica a 5-a dupa Rusalii; Ap. Romani 10, 1-10; Ev. Marcu 8, 25-34;9,1 (Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei) 21 L Cuvio]ii Simeon [i Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel 22 M Sf. Mucenici ^ntocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Cuv. MuceniciMarcelia 25 V Adormirea Sfintei Ana; Cuv. Olimpiada [i Eupraxia 27 D + Sf. Mare Mucenic [i Tãmãduitor Pantelimon; Cuv. Antuza 28 L Sf. Ap. [i Diaconi: Prohor, Nicanor, Timon [i Parmena 29 M Sf. Mucenici: Calinic, Mamant [i Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fiisãi - Duminica a 9-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 3, 9-17; Ev. Matei 14,22-34 (Umblarea pe mare - Potolirea furtunii); glas 8, voscr. 9 31 J ~naintepr\znuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sfântul [i DreptulEvdochim; Sf. Iosif din Arimateea. (L\satul Secului pentru Postul AdormiriiMaicii Domnului) 1 V Scoaterea Sfintei Cruci; Sfinþii 7 Mucenici Macabei. (ÎnceputulPostului Adormirii Maicii Domnului) 2 S Aducerea moastelor Sf. Intai Mc. si Arhid Stefan; BinecredinciosulImparat Justinian cel Mare 3 D Cuv: Isaachie, Dalmat si Faust; Sf. Salomeea Mironisita Duminica a 7-a dupa Rusalii (a Sf. Parinti de la Sinodul IV Ecumenic); Ap.Rom. 15, 1-7 si Tit 3, 8-15; Ev. Mt. 9, 27-35; (Vindecarea a doi orbi si aunui mut in Capernaum); a Sf. Parinti: Ioan 17, 1-13 (Rugaciunea luiIisus); 6 M (+) Schimbarea la Fata a Domnului (Dezlegare la peste) 7 J +) Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla; Sf. Sfintit Mc. Narcis, PatriarhulConstantinopolului; 9 S Sf. Apostol Matia; Sfintii 10 Mucenici Marturisitori pentru icoana luiHristos 10 D Sfintii Mucenici: Lavrentie arhidiaconul, Xist si Ipolit Duminica a 8-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 1, 10-17; Ev. Matei 14, 14-22 (Inmultirea painilor) 11 L +) Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolelui; Sf. Mare MucenicEvplu arhidiaconul 14 J Inaintepraznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheea 15 V (+) Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la peste) 16 S Sfanta Mahrama a Domnului; +) Sf. Martiri Brancoveni ConstantinVoda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si SfetniculIanache 17 D Sf.Sfin]it Mc.Miron; Sf.Mucenici: Straton, Ciprian [i Tirs Duminica a 9-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 3, 9-17; Ev. Matei 14, 22-34(Umblarea pe mare - potolirea furtunii)

- Catrinciuc Ion-Cosmin cu BuruleaMarinela 11.06.2009

- Nicolae Ion-Codrut cu BratuGabriela-Daniela 20.06.2009

- Micu Dumitru-Bebe cu EngerleinIoana-Alina 27.06.2009

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

REZOLVARE NR ANT. ION GHICA-ALEI-MC-HAR-DEMISA-POSEDAT-RABAT-ILARA-AFERE-A-LUNG-LG-SURI-ALSACIAN-ITAR-SAN-ADESEA-I-RI-IN-USI-TOM-ALG-URI-UNIRE-ZVAGNETE-OIAL-EIRE-SARAT-CA-SCAPAT-ANEXAT. Ilie Georgian

AGEN}IA JUDE}EAN| PENTRU OCUPAREA FOR}EI DE MUNCÃ DÂMBOVI}A

- pentru detalii legate de locurile de muncã publicate vã rugãm sãcontacta]i: Agen]ia Jude]eanã pentru Ocuparea For]ei de Muncã

Dâmbovi]a: localitatea Târgovi[te, str. T. Vladimirescu nr. 1A,Jude]ul Dâmbovi]a, telefon / fax 0245/213916, 0245/615.932,

e-mail dambovita@ajofm.anofm.ro; adresã internet:http://www.dambovita.anofm.ro

E b

ine

s\ [

ti]i

!Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare pro-gramul Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Zi Data MEDIC DE GARDASambata 18 MLADIN AURICADuminica 19 CARP MARIOARALuni 20 BARBU RAZVANMarti 21 MLADIN AURICAMiercuri 22 BIRSILA DANIELJoi 23 CARP MARIOARAVineri 24 MLADIN AURICASambata 25 CORNEANU CORINADuminica 26 CARP MARIOARALuni 27 BARBU RAZVANMarti 28 BIRSILA DANIELMiercuri 29 CARP MARIOARAJoi 30 CORNEANU CORINAVineri 31 MLADIN AURICA

Telefon: 0245658864Medic coordonator -

Carp MarioaraProgram: Luni-Vineri intre orele 15-08 dimSambata si duminica: 24 din 24de ore de la 8 la 8)

Publicitate Iulie 2009 pagina 20

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36,vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, bici-

clete [i cu plata in rate. Asiguram si piese deschimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

Firma Modrogeanu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana Ipatescu

Tel:0245-658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

D o m n u l e P r i m a r ,

M\ numesc____________________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarelelucruri:_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Luni 20, iulie 2009,^ncepând cu ora 09:00

pute]i beneficia de consult oftalmologicgratuit la sediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmã-toarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[ti

ISSN:1844-7678

± ±±

± ±

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

(FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

0245658250