ziarul nr 34

24
cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro An III, nr. 34, mai 2011, 24 pagini A mai trecut un an! Un an din primul mandat [i consider c\ nu degeaba. Dac\ [i cet\]enii ora[ului R\cari au aceea[i p\rere vom afla peste un an când vom face bilan]ul final [i ne vom prezenta în fa]a aleg\torilor cu raportul de activitate final. În ultimul an, au început s\ apar\ fizic proiectele la care a muncit noua echip\ din cadrul Prim\riei R\cari [i nu sunt pu]ine, pentru o perioad\ a[a scurt\, dar mai ales, comparând ultimul an sau ultimii trei cu cei 18 de dinainte. Dup\ orice criteriu cantitativ sau valoric, suntem pe podium. Suntem ferici]i c\ am reu[it. Bucuria [i mai mare este c\ am reu[it acest lucru în primii trei ani de mandat [i nu am l\sat "grosul" pentru anul electoral, care deja a început. Asta nu înseamn\ c\ acum vom sta degea- ba. Dimpotriv\ vom tura motoarele la maximum [i nu vom face economie de energie în ciuda vre- murilor nu tocmai prielnice. 2011-2012 va fi un an plin. Se vor finaliza multe proiecte, unele deja începute, altele în curs de evaluare, altele în curs de lic- itare. Scoala Ghergani, Liceul R\cari, re]eaua de ap\ din cartierele St\ne[ti, B\l\ne[ti, Colacu, Sabie[ti, Ghimpa]i, drumurile de exploatare reabilitate, parcurile, drumurile comunale reabilitate, dru- mul jude]ean DJ711A - traseul Mavrodin - S\bie[ti, extinderea Centrului de asisten]\ medico- social\, centru de zi pentru tineri la St\ne[ti, panouri solare la Sala de sport [i, nu în ultimul rând, mult a[teptatul proiect "Ap\ [i canal" în cartierele R\cari, Ghergani, Mavrodin. Sper c\ în urm\torul num\r al ziarului s\ ofer locuitorilor din R\cari vestea cea mare: începe canalizarea! Toate acestea [i nu numai, pen- tru c\ sunt convins c\ vor apare [i altele în func]ie de finan]\rile iden- tificate, le vom analiza peste un an [i atunci tragem linie. Pân\ în prezent, putem spune tare [i r\spicat, c\ ora[ul R\cari n-a ratat nici-un program de finan]are la care ar fi putut aplica [i aceast\ linie o vom men]ine [i în continuare. {i o spun cu mare satisfac]ie [i mândrie; poate [i cu pu]in\ lips\ de modestie. Dar cet\]enii trebuie s\ [tie, trebuie s\ fie bine informa]i în privin]a aceasta [i nu numai. Nu putem spune c\ nu avem [i mâhniri; dar ce s-ar întâmpla dac\ am fi numai veseli?! De la întreb\rile: "Ce ne trebuia asfalt, pe pietre nu mai putem merge", continuând cu "pentru ce sala de sport", "pentru ce [coli"... [i exemplele r\ut\cioase pot con- tinua. Dar, dragii mei, la fiecare avem r\spuns pentru c\ nu începeam un proiect pân\ nu-l chibzuiam, a[a cum se cuvine. (urmare ^n pagina 2) Pagina 17 Pagina 19 Pagina 16 Pagina 9 Paginile 12-13 Pagina 8 “Dac\ vrei ceva cu adev\rat, tot universul comploteaz\ ca acel ceva s\ fie al t\u.”

Upload: eletin-sharp

Post on 21-Mar-2016

246 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro cyanmagentayellowblack “Dac\ vrei ceva cu adev\rat, tot universul comploteaz\ ca acel ceva s\ fie al t\u.” An III, nr. 34, mai 2011, 24 pagini Paginile 12-13 Pagina 8 (urmare ^n pagina 2) SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene [email protected] mai 2011 “Veghea]i, fi]i tari în credin]\, fi]i oameni, înt\ri]i-v\!” (1 Corinteni, 16. 13) [email protected] (urmare din pagina 1) (

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul nr 34

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 34, mai 2011, 24 pagini

A mai trecut un an! Un an dinprimul mandat [i consider c\ nudegeaba. Dac\ [i cet\]enii ora[uluiR\cari au aceea[i p\rere vom aflapeste un an când vom face bilan]ulfinal [i ne vom prezenta în fa]aaleg\torilor cu raportul de activitatefinal.

În ultimul an, au început s\apar\ fizic proiectele la care amuncit noua echip\ din cadrulPrim\riei R\cari [i nu sunt pu]ine,pentru o perioad\ a[a scurt\, darmai ales, comparând ultimul an sauultimii trei cu cei 18 de dinainte.Dup\ orice criteriu cantitativ sauvaloric, suntem pe podium. Suntemferici]i c\ am reu[it. Bucuria [i maimare este c\ am reu[it acest lucruîn primii trei ani de mandat [i nu aml\sat "grosul" pentru anul electoral,care deja a început. Asta nuînseamn\ c\ acum vom sta degea-ba. Dimpotriv\ vom tura motoarelela maximum [i nu vom faceeconomie de energie în ciuda vre-murilor nu tocmai prielnice.

2011-2012 va fi un an plin.Se vor finaliza multe proiecte,

unele deja începute, altele în cursde evaluare, altele în curs de lic-itare.Scoala Ghergani, Liceul R\cari,re]eaua de ap\ din cartiereleSt\ne[ti, B\l\ne[ti, Colacu,Sabie[ti, Ghimpa]i, drumurile deexploatare reabilitate, parcurile,drumurile comunale reabilitate, dru-mul jude]ean DJ711A - traseulMavrodin - S\bie[ti, extindereaCentrului de asisten]\ medico-social\, centru de zi pentru tineri laSt\ne[ti, panouri solare la Sala desport [i, nu în ultimul rând, multa[teptatul proiect "Ap\ [i canal" încartierele R\cari, Ghergani,Mavrodin.

Sper c\ în urm\torul num\r alziarului s\ ofer locuitorilor din R\carivestea cea mare: începecanalizarea!

Toate acestea [i nu numai, pen-tru c\ sunt convins c\ vor apare [ialtele în func]ie de finan]\rile iden-

tificate, le vom analiza peste un an[i atunci tragem linie.Pân\ în prezent, putem spune tare[i r\spicat, c\ ora[ul R\cari n-aratat nici-un program de finan]are lacare ar fi putut aplica [i aceast\linie o vom men]ine [i încontinuare.

{i o spun cu mare satisfac]ie[i mândrie; poate [i cu pu]in\ lips\de modestie.

Dar cet\]enii trebuie s\ [tie,trebuie s\ fie bine informa]i înprivin]a aceasta [i nu numai.Nu putem spune c\ nu avem [imâhniri; dar ce s-ar întâmpla dac\am fi numai veseli?!

De la întreb\rile: "Ce ne trebuiaasfalt, pe pietre nu mai putemmerge", continuând cu "pentru cesala de sport", "pentru ce [coli"...[i exemplele r\ut\cioase pot con-tinua.Dar, dragii mei, la fiecare avemr\spuns pentru c\ nu începeam unproiect pân\ nu-l chibzuiam, a[acum se cuvine.

(urmare ^n pagina 2)

Pagina 17 Pagina 19 Pagina 16 Pagina 9

Paginile 12-13

Pagina 8

“Dac\ vrei ceva cu adev\rat, tot universul

comploteaz\ ca acel ceva s\ fie al t\u.”

Page 2: Ziarul nr 34

± ±

±black

±

±

2 De interes cet\]enesc mai 2011

(

Construim [coli pentru ca eleviino[tri s\-[i croiasc\ un drum în via]a ([idup\ ultimile rezultate la examenelede bacalaureat se pare c\ nu muncimdegeaba! Apropo: felicit\ri tuturor celorimplica]i, cadre didactice [i elevi!) [i,peste ani [i ani, s\ conduc\ acest\ ]ar\,s\ munceasc\ în aceast\ ]ar\ [i nu în]\ri str\ine.

Construim S\li de sport pentru c\ ele-vii no[tri [i nu numai s\ fac\ mi[care înmod constructiv, timpul liber [i orele deeduca]ie fizic\ s\ [i le petreac\ în modorganizat [i nu cu alte îndeletniciri.Reabilit\m drumuri, fie ele [i pestecâmp, s\ ne putem deplasa în condi]iinormale între localit\]ile cu preten]ie deviitor sau, de ce nu, actual ora[ euro-pean.

Poate o s\ v\ întreba]i cum de exist\[i asemenea p\reri în condi]iile în caretoate cele enumerate reprezint\ un pro-gres.

Nu-mi pot da seama dac\ izvorul seafla în r\utate, ne[tiin]a, duplicitate.

Dar v\ asigur c\ avem [i acest fel desemeni printre noi.Încerc\m din r\sputeri s\-i facem s\în]eleag\ utilitatea tuturor învesti]iilor [ic\, mai devreme sau mai târziu, vomajunge [i pe strada lor. S\ aib\ r\bdare[i încredere [i-i asigur\m de toat\ con-

sidera]ia noastr\.2010-2011! An ce s-a suprapus [i cunemiloasa criz\ mondial\ l\sând urme [iîn ]ara noastr\. Cu toate acestea a[acum spuneam într-un num\r precedent,am încercat [i în mare parte am reu[it s\sfid\m criza prin tot ceea ce am realizat.

Oare unde ne situam în absen]a aces-teia?! Mi-e greu s\ m\ gândesc darprobabil mult mai departe. Am reu[it for-marea unei echipe, a unei familii lanivelul Prim\riei R\cari, menit\ s\rezolve cât mai multe probleme alecet\]enilor, dar [i s\ implementezeproiectele pe care le acces\m.Chiar dac\ mai exist\ [i nemul]umi]i,semnalele pozitive sunt din ce în ce mainumeroase, fapt ce denot\ c\ ne facemtreaba.

"Vom face treab\ bun\!", spuneam înurm\ cu trei ani. [i am reu[it.Cu experien]a c\p\tat\ [i cu încred-erea în viitor vom face treaba [i maibun\.{i voi, dragi cet\]eni, ave]i meritulvostru în aceast\ ecua]ie: ne-a]i fostaproape [i sunt convins c\ ve]i fi [i maiaproape. Împreun\ suntem o for]\ [inimeni [i nimic nu ne va putea opri dindrumul pe care am pornit.

Vreme trece... vreme vine!A trecut ceva vreme de când suntem

împreun\ dar vor veni [i vremuri noi, vre-muri mai bune, atât pentru localitate dar[i pentru ]ar\.

Împreun\ decidem soarta ora[uluinostru, împreun\ suntem o for]\, împre-un\ vom construi un ora[ european.

În anul ce a trecut, în cei ce au tre-cut, am demonstrat acest lucru. C\ora[ul R\cari a intrat pe un drum ire-versibil. Cel al dezvolt\rii, al schimb\rii lafa]\. S\ ascult\m [i r\ut\]ile, s\ încerc\m s\le clarific\m, s\ ne d\m mân\ cu mân\,to]i cu inima curat\ [i s\ punem um\rulla tot ceea ce înseamn\ evolu]ialocalit\]ii noastre.

Îi salut [i-i respect, pe to]i cei ce nesunt aproape, pe to]i care în]eleg ceînseamn\ s\ fii cet\]ean al ora[uluiR\cari [i-i rog pe cei care ^ncearc\, ce-idrept sporadic, s\ mai bage be]e-n roatacarului urnit din loc [i care a prins viteza,s\ se gândeasc\ de dou\ ori, sau de maimulte ori înainte de a pune piedica.

{i, pe aceia care încearc\ cu "b\]u'pe la gard", îi rog s\ chibzuiasc\ mai binela ce se întâmpl\ în jur [i poate-[i g\sesco alt\ ocupa]ie.

Dac\ vrem "o ]ar\ ca afar\" dac\ vrem"un or\[el ca afar\" hai s\ fim uni]i [i nudezbina]i, hai s\ fim maturi din toatepunctele de vedere (chiar dac\ în suflet

suntem de multe ori copii [i nu e r\u,chiar dac\ uneori copiii spun lucruritr\znite).

Pân\ la urm\toarea "sinteza anual\"ne vom face treaba în continuare cum[tim mai bine, iar la anu' pe vremea asta"s\ privim cu [i mai mult\ mândrie în tre-cut [i cu "[i mai mult\ încredere în viitor".

Pân\ atunci, v\ a[tept la inaugurareadrumurilor de exploatare (iulie - august)la inaugurarea Liceului R\cari (septem-brie), la inaugurarea drumului Mavrodin -S\bie[ti (2011), la inaugurarea [coliiGhergani (aprilie 2012)... sunt doarcâteva la care dat\ este clar\. La cele-lalte care v\ asigur c\ nu vor fi pu]ine, nevedem curând. }inem aproape [i ve]i fiinforma]i.

Împreun\ suntem o for]\. Veni]i al\turide noi [i vom învinge, vom fi pe podium.

"S\geata albastr\" opre[te de cevavreme [i în R\cari.

S\ ne mândrim cu acest lucru.

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,

primarul ora[ului R\[email protected]

Iunie 2011... a sosit mult a[teptata vacan]\de var\!!!! Un sfâr[it de an [colar s\rb\torit întoate unit\]ile [colare din ora[ul R\cari, unsfâr[it de an [colar în care au elevii claselorprimare, gimnaziale [i liceale au fost r\spl\ti]ipe m\sura muncii depuse, cu multe premii,dar [i cu minunatele coroni]e multicolore carefac s\ încununeze munca depus\ în anul[colar de curând încheiat.Da... foarte mul]i dintre noi au tr\it acesteemo]ii ale sfâr[itului de an, emo]ii care întimp au fost r\splatite pe m\sura munciidepuse, dar care acum, privite într-un alt con-text fac s\ creeze o nostalgie a unor vremuripe care le retr\im al\turi de fiecare genera]ie,odat\ cu înc\ un sfâr[it de an [colar.Pentru a putea asigura genera]iilor viitoarel\ca[uri de înv\]\mânt moderne, dotate lastandarde înalte, autoritatea local\ a avut caobiectiv principal atragerea de fondurieuropene pentru dezvoltarea infrastructurii deînv\]\mânt [i nu numai, [i... dup\ multea[tept\ri, ora[ul R\cari îmbrac\ hain\ nou\ aschimb\rii, hâina unui ora[el cochet în careîncep s\ se contureze obiective noi, obiectivela care în urm\ cu ceva timp nici nu puteamvisa, dar care acum au devenit o realitate.Pe lâng\ faptul c\ din anul 2008 pân\ înprezent, toate unit\]ile [colare au fost reabil-itate [i aduse la standarde de confort care potfi invidiate de unit\]i [colare de nivel munici-pal [i al marilor ora[e, principalele obiectivecare au fost în aten]ia autorit\]ii localeîncepând cu prim\vara anului 2009, au fost“Reabilitarea, modernizarea [i extinderea

Liceului teoretic “Ion Ghica” R\cari” [i“Reabilitarea, modernizarea, extinderea [iechiparea infrastructurii educa]ionale {coalageneral\ Ghergani”, unit\]i [colare care suntfinan]ate prin Programul Opera]ional Regional– POR 2007-2013.Dup\ cum se poate observa, aceste dou\mari proiecte nu le mai prezent\m doar pehârtie, prin documenta]ii tehnice [i proceduride achizi]ie, ele au prins via]\, [i pe zi cetrece se contureaz\ mai mult dar, pot s\ apre-ciez c\ nimic din toate acestea nu ar fi fostposibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]\de fier, un volum de munc\ imposibil dem\surat [i dac\ nu ar fi fost dorin]a de a daun ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilorora[ului R\cari, în slujba c\rora suntem cuto]ii.Lucr\rile la Liceul “Ion Ghica” R\cari, aflatacum înc\ în stadiul de [antier, face s\schimbe înf\]i[area locului, dând o elegan]\acestei unit\]i [colare care de peste 50 deani pred\ societ\]ii genera]ii de absolven]i, cucare localitatea se poate mândri, se apropiecu pa[i repezi de finalizare. Al\turi de m\rea]aSal\ de sport, ”r\s\rit\” tot în aceast\perioad\, împreun\ cu baza multifunc]ional\pentru procesul de înv\]\mânt [i o delimitarepe vechiul amplasament al liceului acestproiect dovede[te înc\ o dat\ c\, dac\ lanivelul unei autorit\]i se stabilesc standardede management de nivel superior, dac\ exist\unitate [i o echip\ care dore[te s\ ating\aceste standarde, totul este posibil.{coala general\ Ghergani, un obiectiv carepân\ mai ieri era o ruin\, o ruin\ care de câteori o priveai, crea un sentiment de durere [inostalgie, atât trecatorului cât [i celor ce aup\[it pragul acestei [coli, ast\zi “r\sare ca dinp\mânt “un modern edificiu, o modern\[coal\ care, privit\ pe panou, pare a fi cevade nerealizat într-un or\[el în care pân\ maiieri, nu se întâmpla nimic.{i, pentru ca ora[ul R\cari s\ treaca prinaproape toate domeniile de modernizare ainfrastructurii sociale, în luna iunie a anului2011 a fost aprobat\ cererea de finan]arepentru Reabilitarea Centrului de Asisten]\

Medico-Social\ R\cari.Aceast\ unitate de asisten]\ medico-social\care, în anul 2009 timid [i cu multe necunos-cute în domeniu [i-a deschis por]ile, ast\zi,se poate num\ra printre unit\]ile de asisten]\de elit\, care nu poate fi comparat\ cu nici oalt\ unitate similar\ din jude], ast\zi se afl\pe lista obiectivelor de îndeplinit pentru extin-derea num\rului de paturi [i aducerea lastandarde europene de asisten]\ social\.Toate acestea numai datorit\ acelui manage-ment de nivel superior pe care autoritatealocal\ l-a impus în tot ceea ce a promovat înultimii trei ani, standard implementat de oechip\ care [i-a propus s\ nu rateze nici unprogram de dezvoltare, ce poate fi accesat [iimplementat la nivelul ora[ului R\cari.A[a cum am mai spus, obiectivul principal al

autorit\]ii locale este acela de a fi în perma-nent\ în mijlocul cet\]enilor, în sprijinul lorpentru a identifica toate problemele cu carese confrunt\, dar în acela[i timp de a informaîn ceea ce priveste obliga]iile acestora încalitate de contribuabili.Ne afl\m în luna iunie a acestui an, [i peaceast\ cale solicit\m locuitorilor ora[uluiR\cari îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[tiprivind achitarea impozitelor [i taxelor locale,de a declara [i men]ine la zi datele dinregistrele agricole în vederea complet\riiregistrului agricol, dar nu în ultimul rând pen-tru îndeplinirea [i a altor obliga]iilorcet\]ene[ti privind p\strarea unui mediu maicurat, men]inerea permanent\ în stare decur\tenie a [an]urilor, desfundarea periodic\a pode]elor.Astfel, îndeplinirea unor obliga]ii în termenulprev\zut de legisla]ia în vigoare, v\ permite caîn perioada imediat urm\toare, în care va fideclan[at\ ac]iunea privind Recens\mântulpopula]iei [i al locuin]elor, la nivelul ora[uluiR\cari, aceasta s\ se desf\[oare f\r\impedimente prin întocmirea unui documen-tar de calitate care v\ r\spunde cerin]elorimpuse.

Tot în categoria obliga]iilor cet\]ene[ti sereg\se[te [i obliga]ia fiec\rui locuitor de aîntre]ine în permanen]\ cur\]enia, atât în ce

prive[te proprietatea, cât [i privind domeniulpublic.Anul trecut în aceast\ perioad\ a fostînceput\ ac]iunea de implementare aProgramului ISPA privind colectarea de[eurilorde la populatie.Nu a fost u[or s\ convingem locuitorii ora[uluiR\cari c\ acest mod de colectare înseamn\progres, înseamn\ civiliza]ie, la fiecare zi decolectare, se z\reau câteva tomberoane, icicolo, iar pe unele str\zi chiar nu erau deloc.Iat\ c\ acum... dup\ un an, ziua de joi reprez-inta ziua cur\]eniei pentru localitatea R\cari,este o mare satisfac]ie s\ vezi cum tone degunoi sunt colectate în mod civilizat, [i negândim c\ aceste tone... cu ceva timp înurm\, erau aruncate de-a lungul drumurilor,pe câmp, pe canale [i pe unde nu tegânde[ti!... Am putea îndr\zni acum s\gândim c\ în viitorul apropiat vom face ocolectare selectiv\ a de[eurilor, a[a cum leg-isla]ia actual\ impune, dar cum se [i practic\în ]\rile civilizate. S\ sper\m c\ va veni [iacea zi... totul este s\ vrem s\ fim civiliza]i!!În toate m\surile adoptate de autoritatealocal\, au fost promovate proiecte de hot\râricare dup\ dezbateri [i analiz\ au fost apro-bate de c\tre Consiliul Local de cele maimulte ori în unanimitate, aceasta dovedind c\la nivelul autorit\]ii deliberative nu primeaz\decât interesul cet\]enilor, fiind uitate pedurata [edin]elor divergen]ele politice [i oricealt lucru care nu reprezint\ interesul locuito-rilor ora[ului R\cari.Prin toate m\surile impuse la nivelulautorit\]ii locale, prin accesarea tuturor aces-tor proiecte finan]ate prin fonduri europene [inu numai, se dovede[te înc\ o dat\ c\, dac\exist\ dorin]a [i preocupare pentru asigurareabun\st\rii locuitorilor, din partea autorit\]ilorcompetente, ora[ul R\cari se poate dezvolta,ora[ul R\cari va ajunge într-o buna zi s\-[imerite statutul de ora[ [i... în viitorul apropiatchiar statutul de mic or\[el european.

Dar... numai împreun\ vom dagenera]iilor viitoare un ora[ european!!!!!

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

[email protected]

(urm

are

din

pagin

a 1

)

“Veghea]i, fi]i tari în credin]\, fi]ioameni, înt\ri]i-v\!” (1 Corinteni, 16. 13)

Page 3: Ziarul nr 34

± ±

±±black

±

3De interes cet\]enesc

~n data de 26.05.2011, la orele14:00, a avut loc [edin]a ordinar\a Consiliului local R\cari.Domnul primar propuneintroducerea pe ordinea de zi unproiect de hot\râre [i anume,

proiect de hot\râre privind con-struirea unei cre[e ^n ora[ulR\cari.Dumnealui supune la vot modifi-carea ordinei de zi, cu acest punct[i este votat\ ^n unanimitate.Se trece la deliberarea pepunctele ^nscrise ^n ordinea de zi.1.Proiect de hot\râre privind infi-in]area Târgului anual ^n ora[ulR\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Nota de fundamentare, prezentat\ deprimarul ora[ului R\cari, con]ine moti-va]iile pe care se ^ntemeiaz\ acestproiect de hot\râre. Având în vedere c\la nivelul ora[ului R\cari a fost amena-jat\ o nou\ loca]ie a târguluis\pt\mânal, loca]ie ce se afl\ ^n curs deautorizare din punct de vedere sanitar-veterinar, se impune ca la nivelulora[ului R\cari s\ se stabileasc\ o dat\de organizare a unui târg anual. Aceast\activitate va p\stra tradi]ia zonei pentrucare se ini]iaz\ proiectul de hot\râreprivind aprobarea ^nfiin]\ri târgului anual^n ora[ul R\cari. Deoarece ^n localit\]ilelimitrofe ora[ului R\cari, Brezoaele,Corn\]elu, Titu, Slobozia Moar\ [iCon]e[ti, aceast\ activitate sedesf\[oar\ ^n perioada septembrie -octombrie, se propune c\ data de orga-nizare [i desf\[urare a târgului anual,ultimul weekend din luna septembrie afiec\rui an, dat\ ce nu coincide cudesf\[urarea ^n alte localit\]i dinapropiere, a unor astfel de manifest\ri. Proiectul a fost aprobat ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privindaprobarea ^nchirierii /concesion\rii unui spa]iu [i teren^n vederea desf\[ur\rii unoractivit\]i comerciale ^n cadrulS\lii de sport a ora[ului R\cari.~n vederea solu]ion\rii unor solicit\riprivind ^nchirierea unui spa]iu [i terenaferent, ^n zona s\lii de sport a ora[uluiR\cari, dar [i pentru ^ndeplinirea cri-teriilor de amenajare [i func]ionare aunor spa]ii comerciale ^n zona unit\]ilor[colare, se ini]iaz\ prezentul proiect dehot\râre, privind scoaterea la^nchiriere/concesionare a unui spa]iu [iteren aferent ^n incinta s\lii de sport a

ora[ului R\cari, pentru desf\[urarea deactivit\]i comerciale. ~n vederea organiz\rii procedurii de lici-ta]ie, se are ^n vedere ^ntocmirea unuiraport de evaluare pentru imobilul,spa]iu [i teren, ce fac obiectul ^nchiri-

erii/concesion\rii. Aceast\ unitatecomercial\ va func]iona conformnormelor legale ^n vigoare, privindspa]iile comerciale din zona unit\]ilor[colare. Supus aprob\rii, proiectul a trecut cuunanimitate de voturi. 3. Proiect de hot\râre privindaprobarea raportului de evaluare^n vederea ^nchirierii/concesion\riispa]iu [i teren ^n cadrul S\lii deSport a ora[ului R\cari.Pentru punerea ^n aplicare a hot\râriiConsiliului local privind ^nchirierea/con-cesionarea unui spa]iu [i teren aferent,^n cadrul s\lii de sport a ora[ului R\cari,pentru activit\]i comerciale, a fost^ntocmit raportul de evaluare privindacest obiectiv. Se supune aprob\rii Consiliului local,raportul de evaluare privind acest obiec-tiv. Proiectul este aprobat cu unanimitate devoturi. 4. Proiect de hot\râre privindaprobarea efectu\rii unui schimbde teren ^ntre Ora[ul R\cari [i dlNicolae Gheorghe, privindsuprafa]a de 2000 mp terenintravilan situat\ ^n str AnaIp\tescu, nr 157, ora[ul R\cari,jude]ul Dâmbovi]a.Având i^ vedere faptul c\ autoritatealocal\ nu dispune de un spa]iu cu desti-na]ie de parc public, dar [i pentru dez-voltarea ^n perspectiva exigen]elornormelor de urbanism [i amenajareateritoriului prin crearea unui spa]iu cares\ pun\ ^n valoare centrul localit\]ii, pre-cum [i sediul administrativ, baz\ sportiv\[i biseric\ din imediata vecin\tate [iluând ^n calcul faptul c\ proprietarulterenului vizat [i-a manifestat inten]ia dea pune ^n vânzare aceast\ suprafa]\ deteren, se ini]iaz\ acest proiect dehot\râre prin care: se propune efectu-area unui schimb de teren ^n echivalent,pentru suprafa]a de 2000 mp terenintravilan, cu o suprafa]\ din domeniulprivat al autorit\]ii locale, dup\ identifi-carea loca]iei [i efectuarea unui raportde evaluare. Acest schimb ar putea con-duce la ^mbun\t\]irea aspectului urban-istic zonal, al centrului ora[ului R\cari,

dar [i ^ndeplinirea unor condi]ii de^ncadrare ^n noua strategie de dezvoltareurbanistic\ a localit\]ii R\cari. Proiectul este supus spre aprobare [ieste votat ^n unanimitate.5. Proiect de hot\râre privindaprobarea raportului de evaluareprivind suprafa]a aferent\ cl\diriisituat\ ^n ora[ul R\cari , satMavrodin, str, IL Caragiale, nrjude]ul Dâmbovi]a.~n urma hot\rârii Consiliului local.,privind vânzarea suprafe]ei de 382 mp,teren intravilan, aferent\ cl\dirii situate^n strada I.L. Caragiale, nr 281,Mavrodin (magazin lâng\ baza derecep]ie), a fost ^ntocmit Raportul deevaluare pentru determinarea valorii deevaluare pentru suprafa]a de 382 mp,teren intravilan. Pentru finalizarea proce-durilor de organizare a licita]iei, estenecesar\ aprobarea Consiliului localprivind raportul de evaluare, ^n vedereavânz\rii imobilului teren intravilan, ^nsuprafa]\ de 382 mp, c\tre proprietarulcl\dirii. Se supune la vot proiectul dehot\râre privind aprobarea raportului deevaluare, ^n vederea vânz\rii [i esteaprobat ^n unanimitate.6. Proiect de hot\râre privindaprobarea concesion\riisuprafe]ei de 21 mp ce apar]inedomeniului public al ora[uluiR\cari situat\ i^n ora[ul R\cari ,sat Mavrodin, str, IL Caragiale,jude]ul Dâmbovi]a.Proiectul de aprobare a concesion\riiterenului situat ^n strada I.L. Caragiale,Mavrodin, a fost aprobat cu majoritate [idou\ ab]ineri.7. Proiect de hot\râre privindaprobarea raportului de evaluare^n vederea concesion\rii, privindsuprafa]a de 21 mp, situat\ ^nora[ul R\cari , sat Mavrodin, str,IL Caragiale, jude]ul Dâmbovi]a.Raportul de evaluare ^n vederea conce-sion\rii a fost supus spre aprobare [ivotat ^n unanimitate. 8. Proiect de hot\râre privindaprobarea vânz\rii c\tre CMI CarpMarioara a suprafe]ei aferenteDispensarului Medical Colacu. Având ^n vedere hot\rârea Consiliuluilocal privind vânzarea cl\dirii dispen-sarului medical Colacu, a fost ^ntocmitplanul cadastral de delimitare a terenu-lui aferent cl\dirii, situate ^n intravilanullocalit\]ii Colacu. Pentru finalizarea pro-cedurilor de organizare a licita]iei, seimpune aprobarea de c\tre Consiliullocal a planului cadastral de delimitare aterenului intravilan aferent cl\dirii -Cabinet Medical individual CarpMarioara. Prezentul proiect de hot\râre propuneaprobarea planului cadastral ^n vedereavânz\rii c\tre proprietarul cabinetuluimedical individual. Supus aprob\rii, proiectul a trecut cumajoritate de voturi [i o ab]inere, PetreMarin.9. Proiect de hot\râre privind apro-barea nivelului minim al veniturilorrealizate de c\tre beneficiarii Legiinr 416/2001 modificat\ [i completat\.Urmare a modific\rii Legii 416/2011,privind venitul minim garantat, prin

Legea 276/2010 [i prevederile articolu-lui 18 din Lit C si D, Serviciul public deAsisten]\ Social\, propune limiteleminime [i maxime prev\zute [i criteriilesuplimentare de evaluare a unor venituripoten]iale, de neacordare a ajutoruluisocial.Criteriile de evaluare a unor venituripoten]iale [i de neacordare a ajutoruluisocial:- Valoarea muncilor ocazionale, pentrufiecare persoan\ apt\ de munc\, carebeneficiaz\ de ajutor social - 100 lei.Nu beneficiaz\ de ajutor social, per-soanele care:- De]in autoriza]ii de liber\ initiativ\,SRL-uri, sau alte tipuri de societ\]i,inclusiv membrii de familie cu careacestia gospod\resc, familia fiinddefinit\ ^n con]inutul articolului 2, al 1din Legea 276/2010;- De]in autoturisme de orice fel, utilajeagricole, ^nmatriculate sau ne^nmatricu-late, care sunt de]inute cu titlu de pro-prietate sau orice alt titlu, precum [i ^ncazul ^n care se constat\ c\ acesteasunt de]inute f\r\ forme legale;- De]in bijuterii sau obiecte de lux;- De]in locuin]e ce dep\[esc limitele sta-bilite prin articolul 2, lit a din Legea114/1996, ce se reg\sesc ^n anexa 1 laLegea locuin]ei;Supus la vot, prezentul proiect dehot\râre trece cu unanimitate de voturi. 10. Proiect de hot\râre privindvalidarea mandatului de consilierlocal, ca urmare a r\mâneriivacant prin demisie.Având ^n vedere adresa num\rul 132 din07.04.2011, ^naintat\ de c\treOrganiza]ia Jude]ean\ PSD Dâmbovi]a,prin care se aduce la cuno[tin]\Consiliului local R\cari, c\ ^n urmademisiei domnului Necula Vasile, con-silier local pe lista PSD, la alegerile diniunie 2008, se impune validareaurm\torului consilier ^nscris pe lista PSD,pentru care forma]iunea politic\ acomunicat suplean]ii care fac parte laaceast\ dat\ din partidul politic, pe ac\rui list\ au candidat. Se invoc\ dispozi]iile art 9, lit a dinLegea 393/2004, privind statutulale[ilor locali [i dispozi]iile art 12 dinLegea 393/2004 (1), privind statutulalesilor locali [i se propune adoptareaunei hot\râri prin care se va lua act devalidarea urm\torului candidat supleantpe lista PSD. Proiectul a fost votat ^n uannimitate.12. Proiect de hot\râre privindinvalidare mandat consilier Ni]\Vasile.Proiectul a ^nregistrat la vot 12 ab]ineri[i un vot pentru, din partea consilieruluiPetre Marin.13. Proiect de hot\râre privindinvalidare mandat consilierT\nase Mihai - Cristian. Proiectul a ^nregistrat la vot 12 ab]ineri

[i un vot pentru, din partea consilieruluiPetre Marin.14. Informare privind ^ntreb\rileadresate de c\tre dl Ilie {tefan,Poli]iei ora[ului R\cari.Comandantul Poli]iei ora[ului R\cari ar\spuns solicit\rii consilierului Ilie{tefan.

mai 2011

continuare ^n pagina a-6-acontinuare ^n pagina a-6-a

Page 4: Ziarul nr 34

± ±

±±cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

4 Eveniment mai 2011

~n data de 28.05.2011, prim\ria ora[uluiR\cari a organizat o nou\ edi]ie a ac]iunii decur\]enie, “Adopt\ un km!”, de igienizare azonei canalului din localitatea St\nesti [i pecursul râului Baranga. Traseul stabilit a fostîntre biserica St\ne[ti, pe o distan]\ de 6km, pân\ la p\durea S\bie[ti, zona canaluluicare înc\ mai sufer\ din pricina nep\s\riioamenilor. La orele 09:00, aproximativ 120de persoane au r\spuns chem\rii primaruluiora[ului R\cari, Marius Carave]eanu [iechipa]i de lucru, cu m\nu[i, saci menajeri,au pornit ac]iunea de igienizare în zonamen]ionat\. Al\turi de primar au fost vicepri-

marul, secretarul, salaria]i din prim\rie, cadredidactice de la [colile Colacu, Mavrodin,Ghergani, R\cari [i Ghimpa]i, personalul deîngrijire [i administrativ de la C.A.M.SGhergani. Gunoaiele adunate în saci au fostpreluate de cele trei utilaje cu remorci,apar]inând unor fermieri din ora[ul R\cari,care au participat voluntar la aceast\ ac]iune.De asemenea, firma Supercom, a fost punc-tual\, încadrându-se în program la ora sta-bilit\ pentru preluarea gunoaielor din remor-cile noastre.Îmbucur\tor este faptul c\, gunoaiele s-auîmpu]inat – am adunat aproximativ 1000 de

saci [i acestea nu erau de dat\ recent\.C\tre orele prânzului, pe o vreme frumoas\,participan]ii s-au îndreptat c\tre p\dureaS\bie[ti de unde fumul gr\tarelor [i muzicade petrecere îi ademeneau de departe,ar\tându-le drumul spre locul pentru picniculorganizat. Au urmat o petrecere la umbrap\durii, meciuri de fotbal în care s-au înfrun-tat echipe constituite ad hoc, partide de pes-cuit, table, remi, etc.Cele dou\ p\r]i ale programului s-au comple-tat în mod pl\cut, fiecare dintre noi profitânddin plin de o zi petrecut\ în mijlocul naturii.

Foto: Niculae ConstantinText: Viceprimar, prof. E. Craiciu

Iat\ participan]ii la actuala edi]ie a ac]iunii“Adopt\ un km!”

“Recolta” de gunoaie, se pare c\ nu este mic\...

Imagine gr\itoare privind necesitatea organiz\rii acestei ac]iuni...

Lungul drum al eforturilor pentru ovia]\ s\n\toas\, trece [i pe aici...

Punctul de plecare: b\trânul stejar din preajma bisericii St\ne[ti

Page 5: Ziarul nr 34

5Evenimentmai 2011

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Natura este esen]a unei vie]i [i d\t\toare de s\n\tate pentruca omenirea s\ aib\ oameni s\n\to[i, trebuie s\protejezep\mântul, apa, p\durea, câmpia, într-un cuvânt vegeta]ia. Nu este oproblem\ greu de rezolvat dac\ e voin]\ din partea membrilor societ\]ii[i mai ales a edililor localit\]ilor. De aceea, ac]iunea “Adopt\ un km!” înmai multe edi]ii a însemnat un succes prin rezultatele ob]inute. Iat\,dup\ parcurgerea traseului stabilit, a venit momentul de relaxare înmijlocul naturii. O partid\ de pescuit pe malul lacului, o partid\ de fotbalpe un teren amenajat cu grij\ înainte,

Un picnic lâng\ p\dure undegratarele încinse [i muzica depetrecere au completat imagineaunei zile reu[ite...

Ora[ul R\cari atestat în 1825, vechitârg de negustori, cu [osea pietruit\înc\ din secolul XIX, care lega capitalade cetatea de scaun a }\rii române[ti,Târgovi[te, a f\cut pa[i mul]i spre ovia]\ civilizat\. La intrarea în ora[,venind dinspre Bucure[ti, te întâmpin\– pân\ nu demult – oborul s\pt\mânal(vezi foto 1), un loc stabilit arbitrar, deo veche administra]ie din aniicomunismului, care nu reprezenta nicio tradi]ie. Spunem aceasta deoareceau mai existat dup\ 1940, înc\ vreotrei loca]ii succesive, în care se f\ceanego], f\r\ a fi îns\ ceva organizat, pelinie istoric\, ceva tradi]ional. Loca]iade pe DN 71, a fost schimbat\ cu oalta, mai convenabil\ – prinposibilit\]ile oferite pentru autorizare [iprin suprafa]a disponibil\ situat\ pedrumul de acces spre Slobozia Moar\.

Pe un drum na]ional, o astfelde activitate era discutabil\, mai ales

dac\ se f\cea dezordonat (nu exist\loc de parcare, de expunere pentruanimalele oferite spre vânzare, punctveterinar, punct sanitar, etc).

Privind frumuse]ea devegeta]ie care a fost adus\ pe loculfostului obor, cu exponate exotice, nupo]i s\ nu recuno[ti c\ zona a câ[tigatîn ceea ce prive[te aspectul urban,încadrarea exponatelor – care de caremai frumoase – încântând c\l\torulcare trece pe aici. {i apoi, s\ negândim la valorificarea terenului, lataxele [i impozitele pl\tite de propri-etar, care toate, intr\ la bugetulora[ului. Nu intr\m în am\nunte con-tabilice[ti, dar e vorba de sume impor-tante. Ei, ce zice]i oameni buni? S\ privimînainte cu încredere, pentru c\ e bineceea ce a f\cut primarul [i pentru c\nu putem s\ tr\im din amintiri..

foto1

Text: Viceprimar, prof. E. Craiciu

Foto: Constantin Niculae

Page 6: Ziarul nr 34

6 mai 2011

15. Informare privind stadiul imple-ment\rii proiectelor la nivelulora[ului R\cari.Domnul primar spune c\ la [coalaGhergani se lucreaz\ din plin, ca [i laLiceul R\cari, toate lucr\rile fiind ^n grafic. Dumnealui sper\ ca anul viitor, ^nsemestrul II, cursurile s\ fie mutate ^nnoua loca]ie. La liceul R\cari se lucreaz\la stadion, cl\direa este aproape gata.Apa [i canalizarea au intrat ^n ultima fazade analiz\. La ultima [edin]\ s-a avizat oextindere a acestui proiect iar dac\ sereu[e[te lucrul \sta, aproape totR\cariul este acoperit de ap\ [i canal.Drumul jude]ean 711 A este deja ^n lici-ta]ie, sunt [anse ca ^n iunie, iulie s\^nceap\ [i lucr\rile. Lucr\rile vor fi de lasta]ia Mavrodin pân\ la sondele dinS\bie[ti, fiind un drum a[teptat de foartemult timp. Pe DC 43 A s-a reu[itturnarea stratului 2 de asfalt, pân\ latrecerea la nivel cu calea ferata. La dru-murile de exploatare s-a executat proiec-tul tehnic [i r\mâne s\ se dea ordinul de

^ncepere a lucr\rilor, devenind o certitu-dine. Panourile solare sunt recep]ionatela CAMS [i la sediul prim\riei. La c\minulcultural Ghimpa]i s-a finalizat [i dotarea.La CAMS s-a finalizat proiectul tehnic [ia fost depus la C\l\ra[i. Re]eaua de ap\^n Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, se va relua,

ajungându-se la zi cu pl\]ile, pân\ lasfâr[itul anului exist\ speran]a s\ fiegata proiectul. 16. Se aduce ^n discu]ie proiectulcare vizeaz\ construirea uneicre[e ^n ora[ul R\cari.

Este supus la vot [i este aprobat ^n

unanimitate. 17. DiverseDomnul primar mul]ume[te colegilor dinCL care au fost al\turi la ac]iunea de 1Mai. La momentul când se va face inau-gurarea drumului se va relua acel turciclistic. Dumnealui spune c\ va mai candida ^nc\un mandat, lini[tindu-i pe cei caredoresc asta. Domnul Ni]\ Vasile roag\ pe domnul pri-mar s\ interzic\ comer]ul ambulant alrromilor ^n localitatea Colacu, deoareceace[tia sunt un risc pentru siguran]acet\]enilor, iar ^n zona Mavrodin exist\rromi care atac\ cet\]enii care circul\ cutrenul. Domnul primar mul]ume[te pentru aces-te informa]ii [i arat\ c\ asta este utili-tatea unui consilier local. Este interfa]ade leg\tura ^ntre cet\]eni [i primar.Dumnealui mul]ume[te colegilor con-silieri, cet\]enilor ora[ului R\cari [i tele-spectatorilor, inclusiv postului ColumnaTV, pentru sprijinul acordat.

De interes cet\]enesc

urmare din pagina a-3-a

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Pe forumul edu.ro, elevii care au sus]inut luniproba scris\ la limba [i literatura român\ au scrispeste trei pagini de comentarii legate de subiectul aIII-lea de la Bacalaureat. Ce scria pe foaia deexamen?Redacteaz\ un eseu de dou\-trei pagini, despre par-ticularit\]ile de construc]ie a personajului dintr-un textdramatic studiat, apar]inând unuia dintre autorii

canonici: I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau MarinSorescu.În elaborarea eseului, vei avea ^n vedere urm\toarelerepere:- sus]inerea unei opinii despre modul ^n care sereflect\ tema textului dramatic ^n construc]ia person-ajului ales;- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc.al personajului ales, prin raportare la conflictul/con-flictele textului dramatic;- relevarea unei tr\s\turi dominante a personajului,ilustrate prin dou\ episoade/secven]e dramatice sem-nificative/citate comentate;- ilustrarea a patru elemente de structur\ [icompozi]ie ale textului dramatic ales, semnificativepentru tipologia personajului (ac]iune, conflict, rela]iitemporale [i spa]iale, indica]ii scenice, tehnici speci-fice, limbaj, final etc.) Dezbaterile de pe forumuriarat\ c\ s-ar putea puncta doar partea de redactare,pentru cei care au ales un personaj dintr-o oper\ carenu era un text dramatic. "Profa mea de român\ mi-aspus c\ o s\ fiu punctat pentru redactare", scrie uncomentator. Un altul îl lini[te[te repede, spunându-ic\ "Punctajul pentru con]inut se acord\ numai [inumai dac\ respec]i cerin]a." {i discu]iile se lungescpe pagini întregi, în jurul acestei dileme. Cel maiimportant lucru, din toat\ aceast\ a[a-zis\^ncurc\tur\, este modul în care vor interpreta baremul

profesorii corectori. Un alt comentator, de aceast\dat\ pagina stiileprotv.ro, este de p\rere c\: "În primulrând trebuie s\ [tii c\ jocul ielelor de Camil Petrescunu mai e în programa de bac...deci trezeste-te la real-itate. {i una e text dramatic [i alta e apartenen]a laspecia dram\. Gânde[te-te c\ tinerii când au v\zutultima noapte de dragoste nu s-au mai gândit la I.L.Caragiale sau M. Sorescu pt c\ au [tiut mai bineromanul [i au fost mai în tem\ cu subiectul. Mai alesc\ au înv\]at mai bine romanele. Asta te rog s\ nu oprive[ti ca [i o scuz\, dar în subiecte în loc s\ ajuteelevul, îl induce în eroare, [i mai ales dac\ ai un dramde emo]ii..." Potrivit unora dintrecomentarii, profesoriicorectori nu ar trebui s\puncteze acest subiect,dac\ elevii au ales s\descrie un personajdintr-un alt gen literar(roman, în loc de oper\dramatic\).Precizarea text dramaticeste subliniat\ în for-mularea subiectului toc-mai pentru a atrageaten]ia elevilor asuprafaptului c\ referirea laun text apar]inândgenului dramatic estedecisiv\ pentru evalu-area r\spunsurilor.Drept urmare, cei careau ales s\ caracterizezepersonajul principal dinopera "Ultima noaptede dragoste, întâianoapte de r\zboi" deCamil Petrescu, arputea s\ nu fie puncta]ila subiectul num\rul alIII-lea. A[a zisa capcan\nu corespunde realit\]ii.Ne-am înv\]at s\ d\mvina pe al]ii pentru a neacoperi incompetenta.În mintea unui candidatla bacalaureat trebuies\ fie clar\ no]iunea detext dramatic - dra-maturgie. {i dac\ neplângem c\ am fostpu[i în încurc\tur\ dac\

ni se cere s\ vorbim despre Caragiale, atunci ce maic\ut\m la bacalaureat? Cât despre Camil Petrescusau Marin Sorescu... ce s\ mai vorbim.

Câ]i dintre elevii clasei a XII-a au citit fil\ cufil\, piesele lui Caragiale? P\i de unde vrei s\ [ti]i, dragii mei, ceea ce nu a]iparcurs. Alt\ dat\, cine nu cuno[tea opera clasicilorLiteraturii Române: Eminescu, Creang\, Caragiale,Slavici, nu intra în examenul de bacalaureat.Cu referate preluate de pe net, care sunt bune spreconsultare, f\r\ aprofundarea materiei, nu po]i reu[i laexamenul maturit\]ii.

Un punct de vedere

Intrând în clasa aIV-a, clasa doamneiînv\]\toare Maria Popescu(a[a cum scrie pe u[\),nimic nu anun]a c\ acolose petrece ceva deosebit.Copii frumo[i, cuochii limpezi, can-dizi, te salut\ cuc\ldur\. Eînceputul ultimeis\pt\mâni din an[i doamnaînv\]\toare le cerecopiilor s\ cânteimnul de stat. Dinnou\sprezece piep-turi r\sun\ versurilece ne îndeamn\ latrezire! Micii cori[ti,cu mânu]a dreapt\a[ezat\ în dreptulinimii, privesc seme]înainte. Dup\ ce ter-min\ de cântat, elevii sea[eaz\. Urmeaz\ un micmoment organizatoric încare doamna verific\prezen]a, temele [i lec]iaprecedent\. Apoi copiiir\sfoiesc c\r]ile de citire,spre pagina indicat\, pen-tru o lec]ie nou\, o lec]iedespre Cuza, domnitorulUnirii. Ochii copiilor suntpierdu]i în zare, pentru c\doamna înv\]\toare lespune mai întâi o povestecare s\-i introduc\ în con-textul istoric. Apoi

urmeaz\ lectura lec]iei,reluat\ pentru fiecare grupde elevi. R\sun\ molcom glasulpovestitorului, îngrijoratglasul boierului, replica

sultanului [i îndr\zne]replica lui Cuza.La unul dintre grupuri m-afrapat ceva, ceva ce nu sepotrivea bine auzului meu[i atunci, pe loc, n-amrealizat ce. Apoi mi-amdat seama: pe micul“Cuza”, îl chema Zabar.Doamna mi-a spus c\ doidintre elevii s\i, o feti]\ [iun b\iat, veneau din rân-dul minorit\]ii rrome. Nuau frecventat gr\dini]a [ila început au avut cevaprobleme de acomodare.

Vorbeau mai mult în limbamatern\. Cu ajutorul meu[i al colegilor le-au dep\[itrepede. Acum... i-a]i auzit! {i Ri]a [i Zabar sunt doielevi cu mari posibilit\]i,

mi-a relatat doam-na, privind cublânde]e pesteceata de înv\]\cei.“Vreau s\ v\ maispun un lucru! Ei

nu trebuie îndep\rta]ide comuniunea cucomunitatea rrom\.Mi-a fost [i mie greudeoarece nu suntvorbitoare de limbarrom\, dar totul atrecut cu bine [i e omare mul]umire amea. Poate ar trebuis\ vad\ asta [iincon[tien]ii care ]in

aprins\ flacãra discordiei[i înjur\, c\ [ti]i la ce m\refer!”, mi-a spus doamnaînv\]\toare, apoi a plecatîntre cei care o a[teptaucu ner\bdare. E pauz\ încontinuare [i copiii sejoac\ împreun\, ameste-ca]i de vârtejul copil\rieinep\s\toare “Uliul [iporumbeii”. O aud pedoamna înv\]\toareîndemnându-i “Zbura]i totmai sus, porumbei!”.

LLec]ie de toleran]\ ec]ie de toleran]\

[i responsabilitate[i responsabilitate

~nv\]\toare Matei Alexandra

Page 7: Ziarul nr 34

7Restituirimai 2011

RESEDINTA LUI ION GHICA

DE LA GHERGANI

Ion Ghica (1817-1897) s-anascut la Bucuresti, într-o casasituata pe locul actualuluiHotel Continental. Era fiul luiDumitru Ghica (1793-1845) sial Mariei Câmpineanu, sora luiIon Câmpineanu. A avut unsingur frate, Pantazi Ghica(1829-1882), casatorit cuCamille Guyet de Fernrx.

Scriitor si om politic, a avut unrol important în istoriaRomâniei moderne, atât întimpul revolutiei de la 1848,cât si dupa aceea. Trimis laConstantinopol pentru a nego-cia numirea unui print pamân-tean, ramâne ca si caimacamal sultanului, fiind numit beyde Samos între 1853 si 1859.Se întoarce în tara, undedevine prim-ministru al luiAlexandru Ioan Cuza, deasemenea, la venirea lui Carol,primul cabinet format fiind subpresedintia sa. Între 1881 si1889 a fost ministru plenipo-tentiar la Londra. Dupa o lungasuferinta, s-a stins la 7 mai1897 la mosia sa de laGhergani, unde este îmormân-tat.Sabina Cantacuzino, fiica ceamare a lui Ion C. Bratianu,scria în memoriile ei ca "avereadomnului Sturdza fusese pier-duta deodata cu aCâmpinenilor, a lui Ion Ghica sia altora într-o nenorocita deafacere de padure si casa luiera montata modest". De alt-fel, în Bucuresti, Ion Ghica nua avut o casa, nu îsi permiteadecât sa închirieze anual ocladire. În afara de meritele înpolitica, Ion Ghica avea o bunareputatie literara. Scrisorilecatre Alecsandri, prietenul saude-o viata, descriu într-o

maniera savuroasa vecheasocietate româneasca. Acestaa mai scris "Amintiri din exiluldin 1848" si "Convorbirile eco-nomice din 1866", importanteprin datele oferite.Sabina Cantacuzino scria înmemoriile ei ca "În acest omnatura se desfatase, înzestrân-du-l cu daruri intelectualedeosebite si cu vitregie pentrufizic, pe cât de contrafacut,mic si urât, pe atât deinteligent, spiritual si placut.Chiar în firea lui erau astfel decontraziceri printr-o purtareprea usuratica si uneorinepotrivita cu principiile ceavea ca fond, încât varul luiC.A. Rosetti îi zicea râzând:«Iancule, în tine se bate tataltau cu mama-ta». Scrisorile luicatre Alecsandri sunt o probade ce-i era conversatia, maiales când avea un partenerdemn de dânsul."Ion Ghica s-a casatorit în anul1847 cu Alexandrina (Sasa)Mavros (1830-1926), fiicageneralului Nicolae Mavros si asotiei sale, Sevastia, nascutaSutzu. Au avut împreuna saptecopii. "Retras din diplomatie,revine la Bucuresti si primestedirectiunea Teatrului National.Se îmbolnavi si se retrase latara, unde duse cea mai tristaviata, caci în corpul infirmdainui inteligenta". Dupamoartea sa, Sasa Ghica a duso viata retrasa, cântând lapian. Printre picaturi broda,cosea, citea cu voce tare si seducea la capela din minunatulparc strajuit de tei si stejaricentenari.

CONACUL

În anul 1785, banul DumitruGhica cumpara mosia de laGhergani, situata la jumatateadrumului dintre Bucuresti siTârgoviste, pe care o mosten-este fiul sau, Ion Ghica. Acesta

îsi cladeste în 1859 o nouaresedinta. La Ghergani, aleilesunt strajuite de tei, tecari sistejari seculari, conacul fiindsituat în mijlocul unui parcîntins pe 13 ha. Resedintasuccesiv marita avea fatadelesobre, fara decoratii, era spa-tioasa, dar nu era prevazuta cutot confortul. Astazi se maipastreaza numai parterul, pevremuri marcat prin bosaje,întrucât etajul s-a prabusit înurma cutremurului din 1940.Interioarele au fost completschimbate si pastreaza astazidoar pe alocuri decoratiile orig-inale. Holul principal a fostrecompartimentat. Parterulavea "în toata lungimea uncoridor în care dau toate înca-perile". Din holul de la parterse intra în salonul mare, dincare se iesea direct pe terasa.Saloanele de jos erau bineproportionate. Poate cea maiimpresionanta încapere erabiroul lui Ion Ghica cu bibliote-ca sa, care continea vechitiparituri românesti si cartirare. Dupa obiceiul vremii, siacest palat trebuie sa fi avutunii pereti acoperiti de fresce,care însa nu s-au mai pastratdecât în fosta casa a scarii.Salonul principal are plafonuloriginal în care "stapâna caseifacea muzica, fiind o pianistaapreciata, adeseori Enescu oriFlesch pe cele doua mariclavire, sub frumoasa Tigancaa lui Grigorescu"."Conacul a fost lasat prin tes-tament lui Niculae, desi maimic, cu mult inferior luiDimitrie. Aceasta nedreptatenu se poate explica decât dincauza marii influente aNababului, pe a carui fiica aluase Nicu. (...) Bietul Ghicaavea si regretul unui parintenesatisfacut de copiii lui, caciafara de Dumitru, om întrade-var distins, instruit si cum-

secade, dar care printr-o ciu-data anomalie nu era fiulfavorit în casa, sau cel putin almamei lui, ceilalti nu au dusmai departe, nici macar nu aumentinut reputatia unui asafrumos renume", scria SabinaCantacuzino.

CAPELA

Aceasta surprinde prin bogatiaformelor si culorilor în raportcu sobrietatea resedintei.Prezinta elemente ce provindin stiluri arhitecturale diferite:cupola face aluzie la arhitec-tura bizantina, detaliile deco-ratiilor prezinta influente cla-sice.Se cunosc cu certitudine anulconstructiei si arhitectulCapelei, dar pâna în prezentnu au fost identificate docu-mente care sa confirme cuexactitate aceste date.Cladirea a fost construita în1869, dupa un proiect realizatde arhitectul Dimitrie Berindey.Dintr-o fotografie facuta laînceputul secolului al XX-lea seobserva aspectul original alCapelei, fara pictura exterioara.Cladirea pe doua niveluri estealcatuita din cripta si capela.Situata sub nivelul solului,cripta are interiorul boltit.Acolo sunt depuse ramasiteleunor membri ai familiei.Accesul în capela se face prindoua rampe semicirculare,simetric proportionate, care seîmbina într-un "foisor". În interi-or prezinta caracteristicile bis-ericilor cu abside laterale si oabsida a altarului semicircu-lara. Cupola cu ferestreînguste si alungite se sprijinape un tambur înalt. Interiorulera acoperit în întregime cupictura. Altarul este separatprintr-o catapeteasma dinlemn sculptat, icoanele au fostînsa luate si pastrate în sigu-ranta.

NATIONALIZAREA

Oglinzile, mobilierul, tablourileau disparut, biblioteca impre-sionanta a scriitorului a fostdusa, la insistenta lui VictorEftimiu, la BibliotecaAcademiei Române, iar cladi-rea a devenit în 1949, pentruscurt timp, sediu GAS Balteni,fiind transformata ulterior înspital de medicina generala,apoi spital de pediatrie pentrucopii orfani cu dizabilitati.Dupa 1990 s-a înfiintatFundatia "Ion Ghica", caredorea reabilitarea cladirii si acapelei, dar aceste planuri nus-au materializat. Dupa 2004,proprietatea de 13 ha a trezita interesul oamenilor de afac-eri, când atât Emeric Bartha,cât si Fathi Taher au încercatsa o concesioneze. În decem-brie 2009, administratia localaa retrocedat proprietateamostenitorilor de drept."Batrâniceasca resedinta Ghicade la Ghergani este astazi oruina, putine mai amintesc destralucirea de altadata."

CONSOLIDAREA CAPELEI

Aceasta este într-o stareavansata de degradare.Cutremurele din 1940 si 1977au afectat atât structura cât sielementele decorative. Înpartea superioara exista forfe-cari si dislocari, în zonele dedescarcare ale arcelor auaparut rupturi locale, iar pic-tura interioara a fost grav afec-tata. În prezent Capela necesi-ta urgente lucrari de consoli-dare si restaurare.

Multumim primarului MariusCaraveteanu, doamnei vicepri-mar Elena Craiciu si preotuluiparoh pentru amabilitate siinformatiile puse la dispozitie

Autor: SIMINA STAN

Page 8: Ziarul nr 34

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

8 Realitatea ^n imagini mai 2011

~n data de 06.06.2011, amprimit vizita ministruluieduca]iei, Daniel Funeriu,^nso]it de pre[edinteleConsiliului Jude]eanDâmbovi]a, Florin Popescu,reprezentan]i aiInspectoratului {colarJude]ean Dâmbovi]a, alte per-sonalit\]i, cât [i reprezentan]iipresei locale.Scopul vizitei a fost stadiullucr\rilor de pe [antierulLiceului Teoretic “Ion Ghica”din R\cari, care este supusunui ansamblu de lucr\ri dereabilitare, extindere [imodernizare, pe fondurieuropene.Oaspe]ii au fost întâmpina]i încurtea liceului de c\tre pri-marul ora[ului R\cari, MariusCarave]eanu, viceprimarul,directoarea liceului, ProfAlionte Aurica, directoriiadjunc]i, Sanislav Daniela,Albu Gra]iela, secretarul

prim\riei ora[ului, salaria]iiprim\riei, reprezentan]i aifirmei constructoare, cadredidactice.

Domnul ministruDaniel Funeriu a fost pl\cutimpresionat de num\rul marede persoane care l-auîntâmpinat [i a purtat discu]iidespre Legea Înv\]\mântuluicu cadrele didactice prezente,referitor la unele nout\]i intro-duse în lege.

Domnul ministru afost condus de c\tre primarulora[ului R\cari în [antierulliceului, pentru a cunoa[testadiul de execu]ie a lucr\rilor,primind în acest sens infor-ma]ii. Astfel a vizitat corpulvechi al liceului, s-a interesatde stadiul lucr\rilor, apoi atrecut prin cl\direa nou\,înso]it fiind [i dereprezentan]ii firmei construc-toare. Cei prezen]i i-au oferitdomnului ministru Funeriu,

detalii despre acest proiect derenovare, extindere [imodernizare a liceului, proiectrealizat pe fonduri europene. Participan]ilor la vizit\ li s-auînmânat mape cu valoare dedocumentare, privind celedou\ proiecte pe fondurieuropene, care se afl\ înderulare în ora[ul R\cari,respectiv liceul “Ion Ghica” [i[coala general\ “Ion Ghica”Ghergani, fiecare în sum\ de2.000.000 euro. Domnuluiministru i-au fost înmânate unexemplar al Ziarului Prim\rieiR\cari [i monografia LiceuluiR\cari, alc\tuit\ cu prilejulcelor 50 de ani de la înfiin]are(1958-2008).

Vizita s-a încheiatfiresc, cu invita]ia adresat\celor prezen]i de c\tre pri-marul ora[ului R\cari, MariusCarave]eanu, de a participa lainaugurare, moment a[teptatde to]i cu interes.

Ministrul Daniel Funeriu [i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu Vizita se desf\[oar\ ^n prezen]a personaluluiConsiliului Jude]ean Dâmbovi]a, a reprezentan]ilor

prim\riei [i a cadrelor didactice.

Au vizitat [antierul Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari”

Aspecte din timpul vizitei

Discu]iile sunt animate ^njurul subiectului noii Legi a ^nv\]\mântuluiGrupul de cadre didactice ^ntâmpin\ cu interes pe Ministrul Educa]iei, Daniel Funeriu

Text: Viceprimar, prof. E. CraiciuFoto: Niculae Constantin

Page 9: Ziarul nr 34

Eveniment 9mai 2011

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

17 iunie 2011, ziua în care se desf\]oar\ festivit\]ile de premiere latoate [colile din ora[ul R\cari. Primarul ora[ului R\cari, MariusCarave]eanu, viceprimarul, sunt în mijlocul copiilor pentru a participa lafestivit\]i. Începând cu ora 09:00, la {coala Ghimpa]i, se desf\[oar\manifest\rile programate în aceast\ zi. Este momentul mult a[teptat,când se r\spl\tesc rezultatele muncii dintr-un an [colar. Prilej de emo]ii [ibucurii pentru to]i: elevi, profesori, p\rin]i [i autorit\]i.

Toat\ lumea [tie c\ nimic nu e mai frumos ca zâmbetul fericit al unuicopil. Acesta e tabloul la serbarea de sfâr[it de an [colar; în primul rând,pentru c\ se ia vacan]a mare [i apoi pentru c\ mul]i copii au rezultatebune [i ob]in premii. Ca [i în anii trecu]i, prim\ria s-a str\duit [i a reu[it,prin sponsori, s\ fac\ acest moment foarte pl\cut, prin c\r]ile oferite lacare s-au ad\ugat numeroase diplome. O men]iune aparte se cuvine s\facem în ceea ce prive[te rezultatele meritorii la concursurile [colare cât[i la olimpiadele de limb\ român\ [i matematic\ pentru care elevii auprimit diplome [i medalii.Momentul serb\rilor de sfâr[it de an [colar a fost un prilej de bucuriecolectiv\ pentru c\ activitatea unui an întreg, iat\, a fost r\spl\tit\ înaplauzele comunit\]ii din fiecare localitate.Ne-au surprins în mod pl\cut absolven]ii de la clasa a IV de la {coalaGhimpa]i, prin ]inuta deosebit\, realizat\ de p\rin]ii copiilor [iînv\]\toarea Nicolae Maria. Ne-a încântat privirea, mul]imea de coroni]emulticolore care s-au în[iruit cumin]i dup\ apelul înv\]\toarelor de la{coala R\cari; la {coala Ghergani, momentul a fost marcat de un pro-gram muzical care a înveselit asisten]a, iar la [colile Mavrodin [i Colacu,au fost multe momentele în care copiii cu buchete de flori s-au prezentatpentru a ridica premiile [i coroni]ele, întorcându-se apoi bucuro[i lâng\p\rin]i, ca adev\ra]i “înving\tori”.C\tre orele 13:00 serb\rile au luat sfâr[it iar noi, invita]ii, am plecat cuimaginea unor noi genera]ii instruite [i împlinite [i urma]i de parfumul flo-rilor de crin, care în fiecare an se desfac [i încânt\, în mijloc de iunie, unmoment unic... al serb\rilor de sfâr[it de an [colar.

Clopo]elul a sunat pentru recrea]ia cea mare: vacan]a de var\

Primarul ora[ului R\cari ^mpreun\ cu ^nv\]\ceii de la {coala Ghimpa]i

A s p e c t e d e l a f e s t i v i t \ ] i l e d e p r e m i e r e

{coala R\cari {coala Ghergani {coala R\cari

Mul]umiri pentru activitatea cadrelor didactice Emo]ia primirii coroni]elor

Festivitatea de premiere, {coala Colacu Premian]ii clasei I, {coala R\cari Premian]ii, {coala Mavrodin

Dir. prof. Alionte Aurica; Foto: Niculae Constantin

Page 10: Ziarul nr 34

±

± ±

10 mai 2011

{COALA cu clasele I-VII, R|CARI

Clasa I: Tudor Rares; Iosifescu David; Manu

Eduard; Stan Andrei

Clasa a II-a: Caprita Alexandru; Iordache Mihai;

Grindesi Alexandra; Ilie Robert

Clasa a II-a: Dumitru Georgiana; Dobrescu

Cristian; Postelnicescu Vladut

Clasa a III-a: Visan Elena; Stoica Raluca;

Modrogeanu Cristian; Nicolae Gabriela

Clasa a IV-a: Cheptene Cosmin

Clasa a V-a: Stroescu Adina; Grindesi Denisa;

Matache Sabina; Ungureanu Diana

Clasa a V-a Diriginte, Albu Gra]ielaPremiul I: Stroescu Adina; Paun Grindesi

Denisa; Gheorghe Oana-Cristina; Matache

Sabina; Ungureanu Diana; Dobre Catalina;

Goanga Justin; Lamba Laurentiu; Badea Diana;

Mihai Daniel

Premiul II: Basturescu Ana-Maria; Ristea Adelin

Premiul III: Vasile Eduard; Stefan Ana-Maria;

Ion George

Mentiune: Ungureanu Casandra; Badea Violeta

Clasa a VI-a A Premiul I: Mihalache Adelina; Negoita Andreea

Premiul II: Dragut Ioana; Chitulescu Bianca

Premiul III: Soane raluca; Pescaru Mihaela

Mentiune: Bastiulescu Matei; Tudorache catali-

na; Manea Alexandru; Constantinescu maria;

Vanatoru Alexandra

Clasa a VI-a B: Tanase Malina

Clasa a VII-a:Premiul I: Vlada Andrei; Logofatu Martha;

Manolache Marian; Radulescu Alexandru

Premiul II: Oprea Daniel; Tache Adina

Premiul III: Ion Zâna; Dinu David; Iamandi

Leonard

Mentiune: Cazacu Dragos

Diriginte – Grigore Adriana

Clasa a VIII-a A:Premiul I: Valeanu Ioana; Musat Ileana; Barbu

Iuliana; Berianu Patricia; Dinu Andreea; Ene Ana

Maria; Filip Denisa; Mircea Georgian

Premiul II: Coman Catalina

Premiul III: Covrig Cristina; Dragomir Silvia;

Duman Ileana; Ionita Andreea

Clasa a VIII-a B:Premiul I: Dragomir Gabriela

Mentiuni: Alexandru Simona; Sandu Alina; Chira

Viorel

Diriginte – Dumitru Cristian

{coala cu clasele I-VIII, GherganiClasa I-a Scarlat Aurelia

Grigore Mario Luca; Raducanu Georgiana;

Stânciu Mariana; Visan Ana-Maria; Tanasescu

Cezar Cristian

Clasa a II-a inv. Tudor Lucia

Nita Mihai Cristian; Badea Alexandru

Clasa a III-a Scarlat Aurelia

Galit Silvia Roxana; Visan Gabriela Daniela;

Iamandi Cristian Ionut; Fasco Adrian Laurentiu

Clasa a IV-a inv. Tudor Lucia

Dumitru Auras; Costache Eliana; Calin Alexandra

Maria

Clasa a V-a Diriginte, Stefan Felicia

Premiul I: Costache Alexandru; Macovei Ion;

Manea Eduard; Nedea Ionut.

Premiul II: Nicolae Robert

Premiul III: Argatu Larisa; Ghita Marian; Stan

Ana-Maria

Mentiune: Staruiala Eliza; Nita Mariana

Clasa a VI-a Raducu Cristina

Premiul I: Tudor Catalina

Premiul II: Serban Roxana

Premiul III: Trandafir Adrian

Mentiune: Dumitru Adriana

Clasa a VII-a Rusanu Anemona

Premiul I: Neacsu Iris; Tanase Miruna; Scarlat

Sorin; Ion Adina

Premiul II: Gheorghe Angelica

Premiul III: Dinu Elena

Clasa a VIII-a:Premiul I: Tudose Andreea; David Denisa

Premiul II: Matei Andreea Madalina; Catana Adela

Premiul III: Ion Daniel; Ionita Adelina

Mentiune: Ocalescu Ana-Maria; Spataru

Wedrana; Ilie Vicentiu

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

Clasa IX U1 Diriginte Manole Eugen

Premiul I: Raducanu Ioana

Premiul II: Bucur Florentina; Neagu Elena-

Andreea

Premiul III: Visan Mihaela-Cristina

Clasa IX U2 Diriginte Musat Valentina

Premiul II: Stefan Alina-Elena

Premiul III: Enache Georgeta

Mentiune: Huzum Marius Stefan; Stan Mihaela;

Neag Rebeca

Clasa IX R Diriginte Tanase Alina

Premiul I: Nicolae Adriana

Premiul II: Stan Mihai

Premiul III: Grigoras Laura

Mentiune: Mâlea Stefan; Gheorghiceanu

Marieta; Constantin Costin

Clasa X U Diriginte Dinu Gheorghe

Premiul I: Stanescu Maria-Alexandra

Premiul III: Sima Diana-Ioana

Mentiune: Alfares Maiada; Vararu Roxana

Petruta; Micu Alexandra-Elena; Grigore Dorina-

Mirabela

Clasa X R diriginte Costache Verginia

Premiul I: Stefan Georgiana

Premiul II: Serbu Andreea; Serbu Bianca

Premiul III: Cazacu Andreea

Clasa XI U diriginte Barbu Andreia

Premiul I: Barbu Veronica

Premiul II: Iliescu Iulia

Premiul III: Nicolae Mihaela

Mentiune: Iliescu Andrada

Clasa XI R Diriginte Livede Claudia

Premiul I: Bârca Ionut-Constantin

Premiul II: Stefan Mariana-Florina

Premiul III: Manolache Costin-Marius

Mentiune: Popescu Stefania; Basturescu Ion;

Ionita Ioana; Duta Florentina; Toma Anca;

Vlasceanu Cristina

Clasa XII U Diriginte Sanislav Daniela

Premiul I: Albu Raluca

Premiul II: Ion Florentina

Premiul III: Nicolae Violeta-Madalina

Mentiune: Lascae Maria-Alexandra

Clasa XII R Diriginte Coman Luiza

Premiul I: Radulescu Ioana

Premiul II: Mihai Mihaela

Premiul III: Ionita Madalina; Stan George

Viitor de aur/ }ara noastr\ are

Page 11: Ziarul nr 34

11Viitor de aur/ }ara noastr\ aremai 2011

{coala cu clasele I-VIII, Colacu

Clasa I Învatator, Tudose IonelaPremiul I: Chirita Mihai; Dobre A; EnacheAndreea; Maican Andrei; Mincu Elena; SanduMario; Sirnea Ioana; Tudor Ana Maria; MariscaCristinaPremiul II: Dica Adrian; Iancu Marian; NitaAlexandraPremiul III: Mirica Gabriel; Stefan Bogdan; TudorGeorgeClasa a II-a: Învatator, Marcu MagdalenaTudor Panel Daniel; Dexan Alexandra; Ciobanu AdiConstantin; Constantin Andreea Daiana; NelepcuBogdan Cosmin; Safta liliana Adriana; StanFlorentina Alexandra; Sandu Gabriela Diana;Maican Maria Isabela; Gheorghiceanu Marius;Balan Costin Fisnik; Ivan Andreea Marina;Lazarica David Andrei; Coman Gabriel IonutClasa a III-a: Învatator – Dragoi MariaAlecu Bianca; Buia Ana Maria; GheorghiceanuMarius; Ionescu Alina; Nita Catalin, M. Robert,Nelepcu Beatrice, Manea Andreea, NastaseRaluca, Nicolae Victoria, Halmajan Ionela,Marisca Gabriela, Zamfir GeorgianaClasa a-IV-aPremiul I: Chirita Georgiana; Dragomir Mihaivalentine; Nelepcu Adrian paul; Mocanu AndreeaDaniela; Parvu Andreea Georgiana; Dobre MariusCornel; Nicolae Florin Eduard; Tudor MarianDaniel; Baicuianu Marian CristianPremiul II: Dragu Georgiana Vasilica; BuiaAndreeaPremiul III: Manea Marinela; Nelepcu CostinBogdanClasa a-V-a: Diriginte – Tanase vasileMugurelPremiul I: Alionte Andreea Cristina; Câmpeanu;Adrian Catalin; Gheorghe Daniela AndreeaPremiul II: Stan Carmen Gabriela; Dexan Ionel

DanielPremiul III: Grigore mariaNicoleta; Nelepcu; AlexandraGeorgiana; Dumitra Florica DanielaMentiune: Nastase AlexandraMariaClasa A VI-APremiul I: Grigore Andreea -media 9.77; Ciobanu Marina -9.83; Alionte Rodica-Alexandra-9.93; Coman Delia-Marina- 9.97Premiul II: Manea Tatiana -media9,33; Mincu Madalina - media9,53 Premiul III: Enache Bianca -media 8,90 ; Matei Ramona -Anisoara- 8,90; Manea Roxana -8,93Mentiune: Manea Emanuel -media 8,53Clasa a VII-a Diriginte, GlavanCristinaPremiul I: Ivan Nicoleta Ana-Maria. - Media 9.75, Tanase MariaVeronica - media 9.59Premiul II: Mihalcea ElenaFlorentina - media 9.44, Tica DianaMarina - media 9.19, Ivan AnaMaria - media – 9.16

Premiul III: Dumitrache Daniel Ionut - media8.88, Matei Ioana Diana - media 8.80, PopaMariana Raluca - media 8.50Mentiune: Nelepcu Lavinia Mihaela - media8.25Clasa a VIII-a Diriginte – Popa DumitruPremiul I: Neacsu Andrada – media 10; RaduAdelin – media 10; Gherghe Mirela – media 9.94;Chirita; Gabriela – media 9.89; Petre Ionela –media 9.73; Ciobanu Cristina – media 9.92;Manea Lucica – media 9.63Premiul II: Matei Anca – media 9.31; IvanAlexandra – media 9.10Premiul III: Voicu Cosmin – media 8.89; IonIoana Beatrice – media 8.94Mentiune: Sandu Mihaita – media 8.13; DâcaStefania – media 8.21; Buia Gabriela – media8.31

{coala cu clasele I-IV, MavrodinRezultate foarte buneClasa I-a Alexandru Lucian Florin; Bivolaru Vasile;CubeicaGeorgiana Monalysa; Dragau StefaniaSimona; Gheorghe Sebastian Andrei; PatrascuLarisa; Delean Roberto ConstantinClasa a II-aTudor Laurentiu; Duta FlorinClasa a III-aAnason Carmen Stefania; Costache Andrei;Ionita Georgiana Florentina; Gheorghita GabrielaLiliana; Donescu George Mihai; Donescu SorinAntonClasa a IV-aDavid Ana Maria; Potop AlexandraRezultate buneClasa I-a: Nita Simona Ionela; Vasile David;Vasile AlexandruClasa a III-a: Ghita Petruta Daniela; Stan

Aurelian CozminClasa a IV-a: Ionita Liliana Adriana; VasileIonutRezultate satisfacatoareClasa I-aVasile Armando; Vasile Adrian; Pascu RebecaClasa a II-a: Pascu Fabiola; ComanceanuGaroafa;Nastase Ionut; Nastase Casandra;Vasile NataliaClasa a IV-a: Duta Ionut; Duta Stefan; VasileMustafa

{coala cu clasele I-VIII, Ghimpa]iClasa I-a: Gheorghe Estera; ApostolacheRebeca; Niculae Valentin; Mircea Ioana; ChiscopEmiliaClasa a II-a: Vasile Andrei; Voicu Florian;Voicu Catalin; Gavrila IonutClasa a III-a: Dragnea Alexandru; BarbuElena;Vasile Paul; Voicu Cristina; Niculae Ana-Maria; Stoica Alexandra; Voicu MartaClasa a IV-a: Gheorghe Magda; GheorgheAndrei; Badica Robert; Barbu Gabriei; MirceaElena; Lemnaru MariaClasa a V-aPremiul I: Badica Andrei; Barbu AdrianaPremiul II: Marin Luminita; Chiscop Carmen;Gheorghe Daniela; Voicu MarinPremiul III: Gavrila Diana; Dumitru Madalin Mentiuni: Gheorghiceanu Adrian; PleteaCristianClasa a VI-aPremiul I: Stefan Mara; Vasile ValentinPremiul II: Gheorghe Alexandra; Leanca LilianaPremiul III: Rizea Adelin Mentiuni: Dragoi CatalinaClasa a VII-aPremiul I: Tanase AlinPremiul III: Popa Gelu; Voicu CameliaMentiuni: Voicu AnisoaraClasa a VII-aPremiul I: Apostolache Lidia; Apetroaei Claris;Dumitru Florica; Stirbu MirelaPremiul III: Gavrila Claudia; Sterian Adela Mentiuni: Leanca Adela

Felicit\ri [i succes pe mai departe!Redac]ia

Page 12: Ziarul nr 34

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

12 Actualitatea ^n imagini mai 2011

La Oborul s\pt\mânal au fost finalizate lucr\rile la punctulveterinar [i la grupul sanitar. Urmeaz\ finisajele [i celelalte

dot\ri pentru a r\spunde cerin]elor unei amenaj\ri con-form standardelor.

Realizarea de subtravers\ri a stat ^n aten]ia prim\riei ^n modconstant, scopul fiind rezolvarea inunda]iilor ^n zonele mai

joase, de dirijare a acumul\rilor pluviale.

Imaginile de la actuala rubric\ au c\p\tat de la num\r la num\r, mai mult\ consisten]\,astfel c\ avem expresia unui ora[ [antier. Lucr\rile la {coala general\ “Ion Ghica” Gherganicap\t\ pe zi ce trece contur, iar temeinicia cu care sunt f\cute d\ garan]ia unui a[ez\mânt

de înv\]\mânt despre care se va vorbi multa vreme.

Page 13: Ziarul nr 34

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

13Actualitatea ^n imaginimai 2011

La Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, ansamblul se profileaz\ pe zi ce trece mai impun\tor. Etapaactual\ cuprinde montarea acoperi[ului la amfiteatru [i bibliotec\ precum [i la celelalte dot\ri:

cabinet psihologic biologie, fizic\, grupuri sanitare.

Am v\zut cu interes cum se schimb\ fa]a localit\]ilor. Am trecut mai deun\zi pe un drum asfaltat printrelanuri de floarea soarelui [i grâu [i nu-mi venea s\ cred c\ am ajuns [i noi la stadiul de civiliza]ie al europe-nilor. Realizarea drumului de exploatare reprezint\ o ini]iativ\ care nu surprinde, decât pl\cut. Este convin-

gerea c\ europenizarea este o alegere bun\ [i oportun\.

Page 14: Ziarul nr 34

± ±

± ±

14 Gânduri din comunitate mai 2011

Se nume[te CRÂNGANU STELIANA [ieste beneficiara Centrului de Asisten]\Medico-Social\ R\cari înc\ de laînfiin]are, august 2009. N-au trecut nicidoi ani de când am cunoscut-o, darast\zi am senza]ia c\ o cunosc de-ovia]\. S-a n\scut în jude]ul nostru, înComuna D\rm\ne[ti, la data de 21 iunie1924. Împline[te deci luna aceasta 87de ani. Dac\ o prive[ti [i o ascul]i nu-i daimai mult de 70.Este dovada vie a omului plin de bunsim], de bun\tate, de altruism.Nu i-am spus-o, dar de când o cunoscam înv\]at multe lucruri de la dumneaei.{i eu [i to]i colegii mei. Cu vorb\ bun\ [iîn]eleapt\ ne-a dat sfaturi [i ne-a ajutatmult. Are dou\ colege de camer\ pe carele ajut\ permanent, de care are grij\ a[acum o mam\ are grij\ de puii ei. DoamnaSteliana a fost toat\ via]a un exemplupentru cei din jur. A locuit în comunanatal\ [i în comuna Mija. A lucrat încomer]ul cooperatist din 1954 pân\ în1982 când a ie[it la pensie. O via]\ deom. A lucrat în D\rm\ne[ti, Mija,Caragiale ca gestionar [i casier. S-ac\s\torit în 1964 cu un om despre carespune c-a fost sufletul ei pereche.S-au completat unul pe cel\lalt [i-au traitîntr-o armonie de invidiat pân\ cânddumnealui a plecat într-o stea de unde ovegheaz\ [i-o ocrote[te în continuare.N-a avut copii dar [i-a îndreptat grija [iaten]ia c\tre nepo]i, c\rora le-a [i cedatmo[tenirea de la p\rin]i. În 2002 adevenit beneficiara Centrului de laPucioasa, loc în care s-a

integrat repede devenind una dintre celemai îndr\gite persoane de toat\ lumea.Drept m\rturie stau vizitele pe care i le-af\cut contabilul [ef din acel Centru ori decâte ori a avut ocazia [i felul în care vor-bea despre dânsa atunci când o vizita. {ila R\cari o iube[te [i o respect\ toat\lumea. Vorbe[te cu nostalgie înc\ desprePucioasa, dar apreciaz\ ^n acela[i timpeforturile pe care le facem to]i salaria]iide aici pentru a le crea tot confortul [ipentru a-i mul]umi cât mai mult. Estepentru noi to]i un exemplu de demnitate,un model de via]\ tr\it] în lini[te [iarmonie al\turi de omul pe care i l-ah\r\zit Dumnezeu. Privirea blând\, ^ntot-deauna o vorb\ bun\, întelepciunea cucare-[i tr\ie[te anii senectu]ii, caracterulintegru, modestia [i sensibilitatea cu carene trateaz\ pe to]i cei din jur, fac din dnaSteliana exemplul cel mai demn de urmatpe care l-am ^ntâlnit în ultimii ani.Dumnezeu care e Sus [i ne iube[te peto]i mi-a c\l\uzit pasii în a[a fel încât s\ajung s\ v\ cunosc dna Steliana [i pen-tru asta îi sunt pe deplin recunosc\toare.S\ v\ ]in\ Dumnezeu s\n\toas\ înc\mul]i ani al\turi de noi, familia dum-neavoastr\, noi cei care v\ respect\m [iv\ iubim din tot sufletul. {i azi, la ceasaniversar pentru dumneavoastr\, nu potdecât s\ m\ înclin cu respect [i admira]ie[i s\ spun din toat\ inima:S|RUT–MÂNA DOAMNA MEA.

PORTRETUL UNEI DOAMNE

{EF CENTRU,Ec. Cristina Maria Mitrescu

[email protected]

Cel mai popular dintre concursurile [colare îl reprezint\"Evaluarea în educa]ie" sau cum mai este cunoscut"Concursul Constantin N\st\sescu", dup\ numelemembrului Academiei Române care a f\cut ca aceast\activitate s\ dep\[easc\ ca num\r de elevi în toat\ ]ara

oricare întrecere de acest tip. Matematica este disci-plina cu care a debutat acest antrenant concurs [ial\turi de Limba [i literatura român\ s-a desf\[urat anulacesta [colar 2010-2011 în trei faze, la matematic\ pedatele de 16 octombrie (Etapa I), 19 februarie (EtapaII), 21mai (Etapa III), iar la Limba [i literatura român\pe 30 octombrie (Etapa I), 26 februarie (Etapa II),14mai (Etapa III), iar copiii foarte buni care au luat loculîntâi la nivel jude]ean [i au luat maxim de puncte adic\1oo la oricare dintre etape s-au calificat la faza com-peti]ional\, faza na]ional\-finala care s-a desf\[urat laLimba român\ pe 11 iunie, iar la matematic\ pe datade 12 iunie. Al\turi de cela dou\ materii au fost incluse[i fizica cu dou\ etape pe 20 noiembrie [i 19 martie,limba englez\ pe 13 noiembrie [i 7 mai [i nu în finalinformatica. Subiectele se adreseaz\ tuturor elevilorclaselor începând cu a II-a [i terminând cu ultimul an deliceu clasa a XII-a [i sunt conform cu programele în

vigoare pentru fiecarematerie, subiectele suntfoarte bine alese [i confer\statutul de lider, acestuiconcurs care se adreseaz\tuturor copiilor, nu numaicelor foarte buni ca în cazulOlimpiadelor. Anul acestaîn premier\, Liceul teoretic"Ion Ghica" din Racari, con-dus de doamna directorAlionte Aurica a organizat înpremier\ acest concurscare s-a bucurat de unmare interes din parteaelevilor [i participarea afost bun\, iar rezultatele lanivel jude]ean au fostbune. Prim\ria R\cari aorganizat la toate fazele

competi]ionale transportul pentru copii [i a sus]inutdesf\[urarea acestui generos concurs. Surpriza de pro-por]ii vine îns\ nu de la liceeni sau de la cei din ciclulgimnazial care s-au comportat bine, ci de la doi copiidin ciclul primar, unul de clasa aII-a [i cel\lalt de clasaa IV-a ambii de la [coala R\cari, antrena]i la clas\ dedoamnele înv\]\toare Tudor Elena [i Matei Alexandra.Ace[ti doi copii [i s\ le dau [i numele lor, C\pri]\Alexandru [i Cheptene Cosmin s-au calificat la fazana]ional\-final\, despre care vorbeam anterior în urmacelor 100 puncte, mai precis elevul de clasa a-II-aC\pri]\ Alexandru a luat la matematic\ la cele trei etapeîn ordine 95 puncte, 100 puncte [i 100 puncte, iar laLimba [i literatura român\ deasemenea a atins pragulde 100 puncte, astfel se califica la ambele materii laetapele finale pe 11 iunie la Limba român\ [i pe 12iunie la Matematic\ fiind printre foarte pu]inii elevi dinjude] califica]i la dou\ materii. Elevul de clasa IV-aCheptene Cosmin face o figur\ deosebit de frumoas\ [ila etapa a treia la matematic\ ia 100 puncte [i merge[i el la etapa final\. Rezultatele acestei faze vor fi datepe 5 iulie atât la Limba român\ cât [i la Matematic\.Cei doi mici "ambasadori" ai ora[ului R\cari [i-auprimit binemeritatele medalii pentru clasarea pe locul I^n cadrul festivit\]ii de premiere de la sfâr[itul anului[colar tocmai încheiat, dar a[teptând cu emo]ii data de5 iulie... Anul acesta s-a progresat, ^nsu[i progresul e olege general\ în toate manifest\rile vie]ii... Când copiiivor întelege c\ progresul lor e la fel de necesar ca [ipâinea de zi cu zi [i ca ei sunt singurele fiin]e care vor[ti s\ îl creeze pu]in câte pu]in, vor fi mai ferici]i [i vordeveni mult mai întelep]i... Dasc\lii sunt obliga]i s\vegheze asupra acestor mici "valori" [i s\ le [lefuiasc\încontinuu, în lini[te spore[te un talent, iar numai înceea ce face omul, în ceea ce continu\ s\ fac\, în ceeace st\ruie, în aceasta va dovedi caracter si pricepere elva g\si succesul...

Scrisoare de regretScriu aceste rânduri cu un mare regretîn suflet, c\ nu am putut participa laZiua eroilor neamului românesc, dincauza unei opera]ii. Am aflat de eveni-ment [i m-am bucurat c\ domnul pri-mar Marius Carave]eanu, împreun\ cucei doi preo]i, p\rintele Tudorache Ion[i p\rintele Daniel au comemorat Ziuaeroilor neamului românesc, care s-aujertfit de-a lungul timpului pentruap\rarea gliei str\mo[e[ti, a limbii [itradi]iilor poporului român.

Doresc în acest articol s\ remarcluptele domnitorului {tefan cel Mare [iSfânt, care s-a urcat pe tronulMoldovei în anul 1457, a domnit pân\în anul 1507 [i în aceasta perioad\de domnie a purtat 47 de r\zboaie [ia ob]inut 47 de victorii; a înfiin]at 47de biserici [i m\n\stiri.

A[ dori s\ scot în eviden]\ luptade la R\zboieni, Podu Înalt, unde{tefan cel Mare [i Sfânt, în prima faz\a luptei, a fost învins. A vrut s\ serefugieze la castelul de la PiatraNeam], îns\ mama lui {tefan cel Marenu l-a primit. Cu durere în suflet, cudragoste de ]ar\, ea a spus s\ mearg\la lupt\, s\ moar\ pentru ]ar\. Atunci{tefan cel Mare merge la c\lug\rulDaniel Sihastrul care îl sf\tuie[te peacesta s\ mearg\ la lupt\, s\ moar\ca un erou, decât s\ închine ]ara, tur-cilor.

Atunci {tefan cel Mare seîntoarce, adun\ cei 200 de o[tenicare îi mai r\m\seser\, îi a[eaz\ însemicerc [i lupta începe. Aici {tefancel Mare a ob]inut o mare victoriedespre care va povesti Grigore Ureche. Am vizitat M\n\stirea Putna, unde, unfost profesor de istorie care s-ac\lug\rit, ne-a explicat când [i cum aînfiin]at M\n\stirea Putna. Eram vreo20 de vizitatori, ne-a bagat într-oînc\pere, ne-a ar\tat o hart\ [i ne-aspus: “aceasta este România mare,de la Nistru pân\ la Tisa. Pentruaceasta s-au jertfit eroii neamului.

În încheiere a[ dori s\ ureztuturor locuitorilor ora[ului R\cari,mult\ s\n\tate [i s\ ajung\ la vârstamea de 82 de ani! Bolintineanu spune c\:

“Viitor de aur ]ara noastr\ are{i prev\z prin secoli a ei în\l]are”Parafrazând pe Bolintineanu a[ spunec\ viitor de aur ora[ul R\cari are [i s\muncim cu to]ii la a lui în\l]are!Cu stim\ [i respect, pensionar Pastia {tefan.

***

Am r\spuns duminic\ propuneriidomnului Enache Ion din St\ne[ti s\încerc noul drum c\tre Ghergani, prinlanurile de floarea soarelui, porumb [iimense suprafe]e cu mac. Nucredeam c\ se poate a[terne asfalt pevechiul drum care ducea spre gar\,acolo unde la pu]ul cu trei salcii,împreun\ cu p\rin]ii mei coseammohor. Acea c\ru]\ plin\ îmbun\t\]eahrana de iarn\ a vacii familiei. Tot înacea zon\ a fost doborât un avion ger-man care aducea trupe s\ în\bu[einsurec]ia armat\ din capital\. O arip\a acestui avion era o punte pesteColentina în Colacu [i aici copii seb\l\ceau toat\ vara. Un drum alamintirilor, o bucurie pentru fermieriidin zon\, un exemplu care înt\re[teideea c\ ceva se schimb\. Construc]iadrumului, conducta de gaze, preluareagunoaielor din fa]a caselor, careopre[te arderea dar [i aruncatul înapa atât de frumoas\ care ne tra-verseaz\ satele a sticlelor, a lâneinefolositoare, a gunoiului cu roaba depe pode]ul din B\l\ne[ti sunt doar oparte dintre schimb\rile care au locaproape zilnic. Micul ora[el R\cariîncearc\ prin puteri proprii s\ neaduc\ mai aproape de o normalitatev\zut\ în micile ora[e din nordulFran]ei, ca s\ dau doar un exemplu,cu gaze la poart\, cu un viitor sistemde canalizare, cu trotuare, cu oprim\rie modern\, cu viitoare [colimoderne dar [i cu bisericimodernizate, având înc\lzire central\.Toate acestea reprezint\ argumentepentru ca aceia care au p\r\sit sateles\ revin\, s\ reînnoade vechile tradi]ii,s\-[i modernizeze casele p\rinte[ti. Ovar\ frumoas\ [i s\ ne bucur\m^mpreun\ de modernizarea satelorcare ne-a luat prin surprindere...

Alionte Alexandru 06.06.2011

Cei mai tineri “ambasadori" ai orasului Racari-Dambovita

PROF. MARIN ILIE SORIN

Page 15: Ziarul nr 34

± ±

±

black

15Informa]ii utilemai 2011

ARTICOLUL 4Terenuri agricole din intravilan (1) Autorizarea executãrii construc]iilor pe terenurileagricole din intravilan este permisã pentru toatetipurile de construc]ii [i amenajãri specificelocalitã]ilor, cu respectarea condi]iilor impuse de lege[i de prezentul regulament.(2) De asemenea, autorizarea prevãzutã la alin. (1) seface cu respectarea normelor stabilite de consiliilelocale pentru ocuparea raþionalã a terenurilor [i pen-tru realizarea urmãtoarelor obiective: a) completarea zonelor centrale, potrivit condi]iilorurbanistice specifice impuse de caracterul zonei,având prioritate institu]iile publice, precum [i serviciile

de interes general;b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cure]ele tehnico-edilitare;c) amplasarea construc]iilor, amenajãrilor [i lucrãrilortehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri com-pacte. (3) Prin autoriza]ia de construire, terenurile agricoledin intravilan se scot din circuitul agricol, temporar saudefinitiv, conform legii.

ARTICOLUL 28Realizarea de re]ele edilitare

1) Extinderile de re]ele sau mãririle de capacitate are]elelor edilitare publice se realizeazã de cãtre investi-tor sau beneficiar, parþial sau în întregime, dupã caz,în condi]iile contractelor încheiate cu consiliile locale.(2) Lucrãrile de racordare [i de bran[are la re]eauaedilitarã publicã se suportã în întregime de investitorsau de beneficiar.(3) În vederea pãstrãrii caracterului specific al spa]iuluiurban din intravilanul localitã]ilor se interzice montareasuprateranã, pe domeniul public, a echipamentelortehnice care fac parte din sistemele de alimentare cuapã, energie electricã, termoficare, telecomunica]ii,transport în comun, a automatelor pentru semnalizarerutierã [i altele de aceastã naturã.(4) Montarea echipamentelor tehnice prevãzute laalin. (3), se executã în varianta de amplasare subter-anã ori, dupã caz, în incinte sau în ni[ele construc]iilor,cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/con-struc]iilor [i fãrã afectarea circula]iei publice.(5) Se interzice amplasarea re]elelor edilitare pre-vãzute la art. 18 alin. (1) lit. c) pe stâlpi de iluminatpublic [i de distribu]ie a curentului electric, pe planta]iide aliniament, pe elemente de fa]adã ale imobilelor oripe alte elemente/structuri de aceastã naturã.(6) Montarea re]elelor edilitare prevãzute la art. 18alin. (1) lit. c) se executã în varianta de amplasaresubteranã, fãrã afectarea circula]iei publice, curespectarea reglementãrilor tehnice aplicabile [i acondi]iilor tehnice standardizate în vigoare privindamplasarea în localitã]i a reþelelor edilitare subterane.(7) Pe traseele re]elelor edilitare amplasate subteranse prevãd obligatoriu sisteme de identificare nedis-tructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativãa pozi]iei reþelelor edilitare în plan orizontal [i vertical,în scopul executãrii lucrãrilor de intervenþie la acestea.(8) Lucrãrile de construc]ii pentru realizarea/extindereare]elelor edilitare se executã, de regulã, anterior sauconcomitent cu lucrãrile de realizare/extindere/mod-ernizare/ reabilitare a re]elei stradale, în conformitatecu programele anuale/multianuale ale autoritã]iloradministraþiei publice, aprobate în condi]iile legii.(9) Documenta]iile tehnice elaborate pentru obiectivede investi]ii privind realizarea/extinderea/modern-izarea/reabilitarea re]elei stradale, precum [i a dru-murilor de interes local, jude]ean [i na]ional situate înextravilanul localitã]ilor, dacã este cazul, vor prevedeaîn mod obligatoriu canale subterane în vedereaamplasãrii re]elelor edilitare prevãzute la art. 18 alin.(1) lit. c). În situa]ia drumurilor de interes local,jude]ean [i na]ional situate în extravilanul localitã]ilor,canalele subterane se pot amplasa în zona drumului,cu aprobarea administratorului drumului. (alineatele(3) - (9) introduse prin art. I pct. 2 din H.G. nr.490/2011, în vigoare de la 24 mai 2011)

NR. A.C -33/11.05.2011, ORA-SUL RACARI , RACARI,CONSTRUIRE CLADIREADMINISTRATIVA LATARGUL SAPTAMANAL- 34/11.05.2011,DRAGOMIR GHEO-RGHE STANESTI,CONSTRUIRE LOCUIN-

TA P+M- 35/16.05.2011,VIULET MARIANAMAVRODIN, CONSTRU-IRE GARAJ- 36/16.05.2011,VLAD MARIUS,RACARI,CONSTRUIRELOCUINTA P+M

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA APRILIE 2011

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA APRILIE 2011

Poli]ia de Proximitate v\ informeaz\

NR. C.U. -58/04.05.2011, NICO-LAESCU ADRIAN,RACARI, CONSTRUIRELOCUINTA P+M- 59/06.05.2011,ORASUL RACARI,COLACU, AMENAJARECIMITIR- 60/20.05.2011,SC.NEDALIMENT PRODSRL. GHERGANI,

RACORDARE BR.ELEC-TRICA- 61/20.05.2011,SC.NEDALIMENT PRODSRL. GHERGANI,ALIMENTARE APA DINSURSE PROPRII- 62/26.05.2011,ORASUL RACARI,RACARI, CONSTRUIRECRESA

Sfaturi pentrup\rin]ii ^n caz der\pire a copilului

Anterior produceriievenimentului:Cazuistica înregistrat\arat\ c\, în raport cucelelalte tipuri dedispari]ii, r\pirile oridispari]iile care potpune în pericol s\n\tateasau via]a copilului se pro-duc cu cea mai mic\frecven]\, dar sunt celece produc cel mai mareimpact public [i afecteaz\cel mai mult sentimentulde securitate public\.În aceste cazuri dispari]iaeste un element secun-dar, rezultat al comporta-mentului agresorului, ele-mentul principal fiindinten]ia [i comportamen-tul agresiv.Practic, în aceste situa]iinu putem vorbi atât de oprevenire a dispari]iilor,cât de o preveniregeneral\ a agres\riicopiilor, de o prevenire ac i r c u m s t a n ] e l o rfavorizante pentruac]iunile violente împotri-va copiilor.Problema esen]ial\r\mâne îns\ vulnerabili-tatea unor copii în fa]aunor persoane cu gravetulbur\ri comportamen-tale, dispuse s\ abuzezecopiii în diferite moduri.Prevenirea antivictimal\include informareap\rin]ilor cu privire lariscurile nesupravegheriicopiilor, îndeosebi a celorpre[colari, din clasele pri-mare [i gimnaziale. Unaccent deosebit se punepe necesitatea supraveg-herii fetelor aflate înperioada de dezvoltare acaracterelor sexuale, carepot deveni ]inta per-soanelor cu tulbur\ri decomportament sexual.

Dup\ producereaevenimentului:

Men]ine]i-v\ calmul!Anterior anun]\rii Poli]ieiverifica]i la p\rin]ii priete-nilor copilului dumneav-oastr\ sau la rude unde

acesta obi[nuie[te s\ maistea, dac\ nu este cumvaacolo.Dac\ aceste demersurinu au avut succes sem-nala]i situa]ia Poli]iei.P\stra]i la îndemân\fotografii recente alecopilului. Acestea v\ vor fisolicitate pentru a fi mul-tiplicate [i utilizate îndemersurile de c\utaresau de alertare a publicului.Verifica]i [i informa]icorect autorit\]ile referitorla ce haine purta copilul înziua respectiv\. Controla]iîn camera lui dac\ lipsesc[i alte obiecte sau haine.Comunica]i constant cuPoli]ia [i informa]i asupraoric\ror elemente ulte-rioare pe care ledescoperi]i referitor la dis-pari]ia copilului. Ave]i unrol activ în rela]ia cuofi]erul de caz pentru cadumneavoastr\ [ti]i celmai bine obiceiurile, tipulde comportament, ati-tudinea copilului dum-neavoastr\.Face]i o list\ cu prieteniisau contactele copiluluidumneavoastr\, persoanede care a]i auzit c\ auluat leg\tura cu el, etc.Informa]i echipa de cazcu aceste date.Asigura]i-v\ c\ în perma-nen]\ va exista cinevacare s\ r\spund\ la tele-fonul fix de acas\ sau lanumerele de telefon mobilpe care copilul le [tie, încaz c\ acesta sun\.

Sfaturi pentrucopii de prevenirea evenimentelor

periculoase» Anunta]i p\rin]ii despreorice modificare a progra-mului vostru sau oriceîntârzieri pot ap\rea.înv\]a]i numerele de tele-fon ale p\rin]ilor sau altorrude apropiate. Nu esteîndeajuns memorareaacestora în listingul tele-fonic!Nu accepta]i cadouri, nuda]i curs la invita]ii de lapersoane pe care nu lecunoa[te]i. Dac\ sunte]iinvita]i în anumite locuri,anunta]i anterior p\rin]ii.Re]ine]i semnalmentelepersoanelor care v\ abor-deaz\ pe strad\ cudiverse probleme [i carev\ provoac\ spaim\.Anunta]i p\rin]ii despreaceste întâmpl\ri.» Spune]i-le p\rin]ilor saurudelor apropiate caresunt prietenii cei maiapropia]i sau cei cu careobi[nui]i s\ petrece]i ceamai mare parte a timpu-lui.

POLI}IST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu [email protected]

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

[email protected]

pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

HOTÃRÂREA GUVERNULUI Nr. 525/1996*

Page 16: Ziarul nr 34

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

16 Actualitatea ^n imagini mai 2011

iua interna]ional\ a copilului,s\rb\torit\ în ora[ul R\cari. Cântece,poezii, baloane colorate, dansuri

moderne, dansuri populare, întreceri sportive,iat\ tabloul general al manifest\rilor de 1 iunieîn ora[ul nostru.Organizat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, mani-festarea a adunat începând cu orele 10:00,aproape 1000 de copii [i adolescen]i la celedou\ loca]ii: sala de festivit\]i [i sala de sport.

La prima, într-o sal\ neînc\p\toare s-auadunat forma]iile artistice de la [colile:Mavrodin, Colacu, Ghergani, R\cari [i Ghimpa]i.Au evoluat pe scen\ mai întâi, [colarii de laMavrodin cu un frumos program care a antrenatcopii din sal\. {colarii de la Mavrodin au fost preg\ti]i deînv\]\toarele Stancu Corina [i AlexandruAndreea.În continuare au evoluat copii de la [coalaColacu cu un frumos program de cântece popu-lare, dansuri populare, muzic\ instrumental\,muzic\ vocal\. Îndrum\tor înv\]\toarea MarcuMagdalena.

Copiii de la Ghergani au prezentat un frumosprogram de cântece [i poezii, dup\ care auurmat dou\ scenete [i un dans modern.Coordonator profesor Albu Gra]iela [iînv\]\toarele Tudor Lucia [i Scarlat Aurelia.De la [coala R\cari, elevii de la clasele I-IV auprezentat un montaj literar muzical, dup\ careau urmat dansuri moderne, dansuri populare,cântece [i un grup vocal. Amintim aici peîndrum\torii copiilor: înv\]\toare CismaruC\t\lina, Stan Verona, Sima Nicoleta, MateiAlexandra, Tudor Elena, Baciu Daniela. La [coala Ghimpa]i, programul artistic a cuprinsun frumos dans modern sub îndrumarea profe-soarei B\lt\nescu Marilena.În paralel cu activit\]ile artistice s-au desf\[uratîn alt\ loca]ie (sala de sport), întreceri sportivela: handbal, fotbal, tenis de mas\.Foarte bine preg\tit\ s-a dovedit echipa de fot-bal a [colii Colacu, îndrum\tor prof T\naseMugurel [i Marin Ilie Sorin.Copiii au cântat, au dansat, s-au bucurat de oatmosfer\ de s\rb\toare prilejuit\ de acestemanifest\ri.

Z

Programul prezentat de copiii din [colile ora[ului R\cari a fosturm\rit cu interes de p\rin]i, profesori [i al]i invita]i. Evolu]iaforma]iilor pe scen\ a ^nsemnat momente de bucurie, de s\rb\toare.Ziua copilului este un prilej de a s\rb\tori copil\ria, comunitatea

Ansamblul [colii Mavrodin

Elevii din clasa I-a de la [coala Colacu,^ndruma]i de ^nv. Marcu Magdalena

Ansamblul {colii Ghergani ^ntr-un montaj literal-muzical

Iat\ [i ansamblul {colii generale din R\caricu un program literar-muzical

Cântecele, dansurile, voia bun\ au umplut scena s\lii de festivit\]i.

Versuri, cântece [i voie bun\, de s\rb\toare, a noastr\!

Echipa de dans modern de la{coala Ghimpa]i

Recital de org\, {coala Colacu

Page 17: Ziarul nr 34

17Sportmai 2011

cyanmagentayellowblack

cyan magenta yellow black

Clasament Juniori, Liga a 4-a!

Clasament Onoare Sud!

Clasament Liga a 4-a!

ANTRNOR: TRANDAFIR ADRIAN, Baragan Ion Cristian (fundas), Mamulas Vladut(mijlocas), Ene Alin (mijlocas), Dobrescu George (mijlocas), Simionescu Eugen(atacant), Rogojinaru Dragos (fundas), Gheorghiu Nicolae (portar)

Final de campionat la fotbal. Clasamentul

echipelor de fotbal din orasul Racari

Portari: Bog D, Neamtu N., Toader C. Funda[i: Sorescu S., Tabrea N., Faur I., Mindru I., Plesioianu I., Pelihaci C.,Purcaru C., Popa I., Popa D., Tuinete F., Arsene R. Mijloca[i:Trandafir B., Tudorache B., Iliescu A., Pelihaci G., EneA., Ionita., Sorescu M. Atacanti: Bratu G., Gheorghita A., Florea D.

Fotbalul, sportul rege cum a fost denumit de c\tre sus]in\tori, reprezint\ [i ^n ora[ul R\cari un sport popular pe care ^l ^ntâlnim la toate com-peti]iile sportive organizate atât ^n sal\, cât [i la Baza sportiv\ a ora[ului R\cari. Regulile simple [i echipamentul redus [i ieftin au contribuit,f\r\ ^ndoial\, la cre[terea popularit\]ii sale. Este un sport care na[te pasiuni [i joac\ un rol important ^n via]a fanilor, a comunit\]ii locale.

Echipa de fotbal “Spicul de grâu” - Ghimpa]i, un grup de tineri entuzia[ticare iubesc fotbalul [i pentru care rezultatele vor ap\rea cu siguran]\.Manageri: Mircea Valentin, Radu Valeriu, Jangu Teodor

Page 18: Ziarul nr 34

18 Restitu]io mai 2011

"Educa]ia nu este o preg\tirepentru via]\ ; educa]ia este

^ns\[i via]a."John Dewey

Era ^n 1958. Vremuri de restri[te ^n care societatea abia dac\ se a[eza, sub povara unui sistem politic de import- comunismul - iar oamenii se adaptau cu greu prefacerilor impuse de “prietenul de la r\s\rit.” Erau anii ^ntov\r\[iriloragricole [i mai apoi ai colectiviz\rii. Departe de tumultul acelor prefaceri, se n\[tea un a[ez\mant de ^nv\]\mânt, pentrucopiii de ]\rani. C\ci zona nu avea urm\ de industrie, iar copiii care aveau s\ urmeze cursurile acestei institu]ii de^nv\]\mânt, erau fii [i fiice de ]\rani. Ni[te ]\rani...care-[i duceau animalele [i p\mântul ^n gospod\ria colectiv\. Adic\,tot avutul...adic\, speran]a siguran]ei familiei. Sfatul pe care-l d\deau copiilor la intrarea ^n[coal\, era unul pragmatic: “nu mai avem p\mânt, nici vite [i singura voastr\ avereeste puterea min]ii [i ^nv\]\tura. Ele v\ vor asigura viitorul.” Iat\, de ce selec]ia laexamenul de admitere ^n liceu ^nsemna, ^n acei ani, 4-7 candida]i pe un loc,iat\ de ce elevii ^nv\]au cu seriozitate, motivat. Privi]i aceste imagini: cât\seriozitate, cât respect pentru [coal\! Intrarea ^n liceu se f\cea pe“neb\nuitele trepte” iar menirea ^nv\]\ceilor era de a “Nu strivi corola deminuni a lumii”.

Prof. Dobre Gheorghe

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cario nou\ etap\ ^n evolu]ia sa - 1966-1970

MOTTO: “Un profesor este cineva carese face treptat inutil”

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii[i nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntâlnescîn calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugruma( vraja nepatrunsului ascunsîn adâncimi de întuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taina [i-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu mic[oreaz\, ci tremur\toarem\re[te [i mai tare taina nop]ii,a[a îmbog\]esc [i eu întunecata zarecu largi fiori de sfânt mister[i tot ce-i neîn]elesse schimb\-n neîn]elesuri [i mai marisub ochii meic\ci eu iubesc[i flori [i ochi [i buze [i morminte.

Eu nu strivesc corola de minunia lumii - Lucian Blaga

1969

1966, clasa XI - real, la absolvire

va urma

Page 19: Ziarul nr 34

19Eveniment mai 2011

~n fiecare an, la 40 de zile dup\ Sfintele PA{TI,odat\ cu s\rb\torirea În\l]\rii Domnului, ses\rb\toresc [i eroii neamului. Ziua Eroilor a fostinstituit\ în România, ca de altfel, în majoritatea]\rilor europene, dup\ Primul R\zboi Mondial.Prim\ria ora[ului R\cari a cinstit acest eveni-ment prin prezen]a dlui primar, MariusCarave]eanu, membri ai Consiliului local R\cari[i membri din conducerea prim\riei, care aupoposit în localit\]ile Ghimpa]i, Mavrodin,Colacu, St\ne[ti [i R\cari.Dup\ oficierea unei slujbe de pomenire înfiecare localitate, au fost depuse coroane deflori în cinstea eroilor c\zu]i pe câmpul de lupt\.Aceste momente au fost urmate de discursuldomnului primar, dr. ing. Marius Carave]eanu înmemoria eroilor.Începând cu ora 10:00 în localitatea Ghimpa]i,s-a ]inut slujba de pomenire oficiat\ de preotulparoh, Mihai Nicolae în fa]a unui grup numeros

de enoria[i.A urmat biserica de laMavrodin, unde dup\slujba de pomenire apreotului paroh, Vlada{tefan a fost depus\ ocoroan\ de flori în cin-stea înainta[ilor în cimi-tirul localit\]ii, la monu-mentul de aici.În jurul orei 11:00 aurmat, Biserica de laColacu unde preotulParoh, Ciobanu Ion pre-cum [i rude ale celordisp\ru]i au comemoratmemoria acestora.Dup\ depunereacoroanei, dl primar adiscutat cu cet\]enii.

Urm\toarea loca]ie de cinstire a eroilor a fostBiserica din St\ne[ti unde domnul primar,împreun\ cu personalul din prim\rie a depus ocoroan\ de flori dup\ slujba de pomenire apreotului paroh Dinu Nicolae. La ora 12:30, grupul de la prim\rie, împreun\cu edilul [ef [i consilierii locali au poposit lamonumentul Eroilor din centrul localit\]ii R\cari.Dup\ slujba de pomenire, sus]inut\ de preo]iiparohi, Tudorache Ion, Daniel Tudoran, Vlada{tefan, Mihai Nicolae [i Gabriel Voicil\ a urmatun grup de copii de la {coala R\cari, îndruma]ide dl prof. Dumitru Cristian care au prezentatcântece [i poezii dedicate acestui eveniment.

Acestea sunt câteva din cuvintele domnului pri-mar:“Acesta este un moment din via]a noastr\, dinvia]a localit\]ii, când împreun\ comemor\m jert-fa eroilor, de-a lungul timpului, de la primulr\zboi mondial [i pân\ la revolu]ia român\ dindecembrie 1989. Ast\zi putem rosti liberi [i f\r\teama de a fi auzi]i de cineva, “Hristos s-aîn\l]at!”

“Spuneam mai devreme la Ghimpa]i [i nunumai, Dumnezeu a fost [i ast\zi cu noi prinacest semn pe care ni l-a dat, prin ploaia deast\zi, mergând la Ghimpa]i, iar când ceremo-nia de cinstire a început, ploaia a încetat. Acestlucru nu poate fi decât un semn de iubire dinpartea lui Dumnezeu pentru muritori.”

În\l]area Domnului – Ziua EroilorNeamului – s\rb\torit\ la R\cari

Ceremonie la biserica St\ne[ti

Depunere de coroane la monumentul eroilor din St\ne[ti

Depunere de coroane la biserica Mavrodin

Ceremonie la monumentul eroilor din R\cari

Depunere de coroane - Ghimpa]i

Corul de copii ai [colii Ghimpa]iCorul [colii R\cariDepunere de coroane la biserica Colacu

Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu,al\turi de preo]ii parohiilor din ora[ul R\cari Redac]ia

Page 20: Ziarul nr 34

cyanmagentayellowblack

20 Realitatea ^n imagini mai 2011

Iat\ o imagine care vorbe[te dela sine. Al\turarea civiliza]iei cuindiferen]a. Lâng\ drumul asfal-tat cu eforturi, iarba verde esteacoperit\ cu un gest de deza-

probat, cu ni[te saci arunca]i la^ntâmplare... Oare, autorul faptei

nu a auzit de colectareade[eurilor, de preluarea lor de

c\tre firma specializat\? Cu atâtmai mult cu cât, lunar, prietenulnostru pl\te[te taxa de gunoi.Pune-i frate ^n tomberon, c\ e

mai la ^ndemân\!

A trecut iarna... ce ne mai trebuieplapum\? A[a c\, la 34 de grade

celsius, primul gând este s\sc\p\m de acest aliat pe timp de

frig, drept care, persoana dinimagine a s\ltat povara roz ^n

spate [i a luat calea câmpurilor s\g\seasc\ un loc cu verdea]\ pen-

tru obiectul f\r\ importan]\. Zis [i f\cut! Numai c\ aparatulfoto [i-a f\cut treaba [i iat\ c\

gestul gospodinei a devenit public dezaprobat.

Istoricul elimin\rii materialelor deconstruc]ii depozitate anapoda pe

domeniul public, s-a scris cu fiecarezi de deplasare ^n teren a echipelordin prim\rie. Sunt pu]ine cazurile ^ncare mai ^ntâlnim astfel de situa]ii

dar ceea ce ne ^ngrijoreaz\ estepersisten]a fenomenului. A[a c\,

vom fi neobosi]i a prezenta astfel desitua]ii [i a le dezaproba.

Tr\im febra examenelor deevaluare atât la clasa a VIII-a

cât [i la bacalaureat.~nv\]\ceii no[tri tr\iesc

fiecare clip\ cu frenezie [iuit\ de regulile elementare de

comportament. S\rmaneleb\nci le suport\ capriciile,a[teptând s\ se fac\ maimari [i s\ le vin\ mintea...

Cât despre examene, se pare,c\ au devenit mai serioase.

Era [i timpul!

Page 21: Ziarul nr 34

21Via]a medical\mai 2011

Sfaturi practice pentru diferite boli

Aten]ie la stres [i sup\r\ri

Dr. Carp

Marioara,

medic specialist,medicin\ defamilie

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Universul plantelor

MU{E}ELProprietãti: antiinflamatorii, anti-septice, analgezice, antihista-minice, antispastice, stomahice,antialergice, emoliente, sudori-fice, antidiareice, anestezicelocale, cicatrizante. Ac]iunea anti-spastic\, anestezic\, antiinflama-toare, antialergic\ [i de stimulare

în regenerarea ]esuturilorSe folose[te cu rezultate bune întratamentul unor st\ri inflamatoriiacute sau cronice a mucoaseigastrice, bisabololul având oac]iune evident antiulceroasã. Înacela[i timp u[ureazã activitateastomacului.

SOCFlorile au proprietãti sudorifice,diuretice, laxative, galactagoge,

antinevralgice [i antiseptice.Imprim\ un efect purificator prinm\rirea activit\]ii de secre]ie aglandelor sudoripare; ac]ioneaz\asupra epitelilui renal, m\rindcantitatea de urin\ eliminatã întimp; favorizeaz\ evacuareacon]inutului intestinal; stimuleazãsecre]ia glandelor mamare; dis-truge microorganismele; ame-lioreaz\ sau înl\tur\ durerilecauzate de nevralgii.

SUN|TOAREPropriet\]i: antispastic\, astrin-gent\, cicatrizant\, vasodilata-toare, hipotensiv\, antiinflama-toare [i colagogã, antiseptic\,antibiotic\, antidiareic\.

- Afectiuni pulmonare - Decoctcu 20 de grame de orz la litrulde ap\. Se bea toat\ ziua ^n locde ap\.- Anemie - Be]i dou\ pahare desuc de morcovi pe zi, timp detrei s\pt\mâni.- Anemii - Un pahar de suc desfecl\ pe zi.- Astm - 3 - 4 straturi de frunzede varz\ zdrobit\ aplicate pepiept [i pe gât. Se las\ celpu]in 4 ore (de preferin]\, toat\noaptea).- C\derea p\rului - Frec]ii puter-nice la r\d\cin\ cu ulei dem\sline vreme de 10 zile. ~ntimpul nop]ii capul trebuie ^nvelit.- Cicatrice - Masa]i locul ^nfiecare zi cu pu]in\ miere.- Cistite - Se fierb 6 fire de prazla foc domol ^n ulei de m\sline.Se aplic\ pe partea de jos aabdomenului, calde.- Constipa]ie - Mânca]i

diminea]a pe stomacul gol,prune proaspete cu pâine desecar\, ori prune uscate. La cul-care, mânca]i 2 mere. ~n cursuldimine]ii [i al dup\-amiezii be]i2 pahare cu ap\.- Crampe stomacale: ^ntr-unsfert de litru de ap\ se pune omân\ de m\ce[e. Se fierb pu]in[i se bea lichidul ca un ceai.- Dureri de cap - Cufunda]i-v\mâinile ^n ap\ fierbinte, pân\ la^ncheietura palmelor. Sta]i a[a ojum\tate de or\, ^nnoind apa cald\.- Dureri de din]i - Un tamponmic ^mbibat cu suc de ceap\ sebag\ ^n cavitatea dintelui.- Dureri de gât - Comprese câtmai calde cu mu[e]el. Se faceo infuzie concentrat\ din 2 lin-guri de plant\ la 200 ml ap\.Când se r\ce[te pu]in, setoarn\ pe o carp\ curat\ [i seaplic\ pe gât.- Gingii umflate - Masaje cu suc

de l\maie.- Hemoragii nazale - Tampon devat\ ^mbibat ^n suc de l\mâie.- Hipertensiune - Be]i zilnic fier-tur\ de ov\z sau mânca]i tercide fulgi de ov\z. Alimentelebogate ^n fibre diminueaz\ cu10% tensiunea arterial\.- Insomnie - ^nainte de a v\culca face]i o baie ^n caread\uga]i patru pumni de saremarin\.- M\trea]a - De dou\ ori pes\pt\mân\, ^nainte de a v\spal\ pe cap, masa]i-v\ pieleacu un pumn de sare marin\.Sp\la]i-v\ apoi ^n mod obi[nuit,cu un [ampon.- R\u de masina - ^nghi]i]i o lin-gur\ de miere cu un sfert deor\ ^nainte de a pleca la drum[i ^nc\ o lingur\, chiar când v\urca]i ^n ma[in\. ~n timpul mer-sului, privi]i asfaltul.- Sughi] - Mesteca]i ^ncet un

cub de zah\r ^nmuiat ^n o]et.- Tuse - Infuzia de nalb\ marecalmeaz\ [i atenueaz\inflama]iile bronhiilor, respons-abile de accesele de tuse.Op\ri]i o lingur\ de flori uscatecu un litru de ap\, l\sa]i s\ seinfuzeze, be]i de mai multe oripe zi, câte o can\.- Ulcere gastrice - Suc de varz\,2-3 pahare / zi, ^ntre mese. Sevindec\ ^n 3 s\pt\mâni. - Vân\t\i - Trec repede dac\aplica]i pe ele comprese cu fier-tur\ de p\trunjel.- Viermi intestinali: Mânca]i zil-nic semin]e de dovleac decorti-cate.- Vom\ - prepara]i o infuzie deanason, din 10 grame desemin]e op\rite cu un litru deap\. L\sa]i s\ se infuzeze 15minute, apoi be]i câte o can\,din patru ^n patru ore.

A alerga, a câ[tiga, a fi pe otreapt\ cât mai ^nalt\ asociet\]ii, a [ti c\ copiii sunt ^nsiguran]\, sunt probleme la carenici unul dintre noi nu am puteaspune c\ sunt de neglijat. Decâte ori pe zi folosim expresii ca:"Vai, ce târziu e!" sau "Dar nu a[putea ob]ine acest lucru maidevreme?". Necesitatea de aface multe lucruri ^ntr-un timpmai scurt posibil impune grabade a le realiza de fiecare dat\ cuo [i mai mare iu]eal\. Cei maimul]i oameni m\nânc\ ^n grab\,vorbesc ^n grab\, se mi[ca iutedintr-o parte ^n alta, c\l\torescmii de kilometrii anual, ^[ischimb\ sau cel pu]in dorescs\-[i schimbe cât mai des servi-ciul, casa [i ma[ina. Dar dinnefericire, la sfâr[itul alerg\rii(cu toate c\ nu are sfâr[it decâtla moarte) pu]ini pot spune: "A meritat osteneala".Dimpotriv\, cea mai mare partea vie]ii a fost tensionat\ [i f\r\bucurii; rela]ii cu alte persoane[i din p\cate [i ale celor maibuni prieteni s-au deteriorat,s\n\tatea fizic\ s-a sl\bit con-siderabil, deasemenea [is\n\tatea mintal\ a suferit con-secin]e corespunz\toare. Bine,bine, ar spune cei pleca]i ^nItalia, Spania sau Fran]a, dar noinu am venit ^n aceste ]\ri s\ nerelax\m [i nici s\ ne facemvechime, noi suntem aici s\

câ[tig\m bani [i atat. Esteadev\rat, marea majoritate aumers pentru acela[i scop, dar s\nu uit\m ce ^nseamn\ s\ te^mboln\ve[ti cel pu]in s\mic[or\m influen]a acestui peri-col letal care este stresul.Apari]ia subit\ [i subtil\ a aces-tei probleme moderne, i-a sur-prins pe mul]i pe nepreg\tite [inu au [tiut cum s-o ^nfrunte.Cert este c\ atunci când suntemataca]i de stres, este nevoie deo atitudine deosebit\ ^n fa]agreut\]ilor, o viziune aparte cuprivire la activitatile zilnice [icunoa[terea practic\ a unortehnici specifice pentru a-l pre-veni [i combate. {i atunci putems\ cheltuim to]i banii care i-amcâ[tigat, eventual s\ facem [i orat\ la banc\ [i tot nu vom reu[is\ schimbam nimic.~n acest articol a[ dori ca impre-un\ cu dvs. s\ ^nv\]\m cum amputea s\ ne ap\r\m sau s\abord\m real aceast\ prob-lem\.Dup\ ce am f\cut cunos-tin]\ cu aceast\ realitate dinvia]a noastr\, a[ dori s-odetaliem [i s\ ^n]elegem maibine ce este "stresul".Stresul este reac]ia pe care oare organismul ^n fa]a unei solic-it\ri, o stare de tensiune puter-nic\, fiziologic\ sau psihologic\,^nceputul unei serii de^mboln\viri. Ce nu este stresul?

Nu este neap\rat nociv, dimpotriv\ deseori ne ajut\ s\ realiz\m obiectivele dorite.Nu este nelini[te, nu este fric\. Stresul poatefi negativ sau pozitiv

[i ca atare, nu este bine s\-l scoatem ^n eviden]\ doar pe cel negativ. ~n limba român\ cuvântul stres este folosit ^ntotdeauna caceva nefolositor sau ceva ^n plus[i nicidecum nu se simte nici onuan]\ pozitiv\.Nu am auzit ^nc\pe nimeni s\ spun\: "Sunt stre-sat din cauz\ c\ toate ^mi mergbine". Atunci când i se cerecuiva s\ spun\ ce-i produce celmai mare stres, lista ^ncepe cuprobleme ^n familie, la lucru, cuprieteni. Cea mai mare partedintre speciali[ti sunt de acords\ considere c\ rela]iile umaneconstituie prima cauz\ a stresului.Nu putem evita stresul, darputem ^nv\]a s\-l control\m,evitând astfel anxietatea [idepresia.

Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI",pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuzaca sunt victime ale stresului, ca s-au confruntat laun moment dat cu aceasta problema sau casanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil.

Page 22: Ziarul nr 34

22 {tiri din comunitate mai 2011

~n cadrul genericului de mai sus, acor-dat rubricii noastre, vom ad\uga – pen-tru ast\zi – cuno[tin]e, pe scurt, desprecapitala ]\rii noastre, Bucure[ti.

Analizând cadrul geografic,capitala ]\rii noastre se afl\ situat\ înpartea central\ a câmpiei române; solulfiind alc\tuit din forma]iuni cuaternare(nisipuri, pietri[uri [i argile), combinate[i acoperite de depozite loessoide.Relieful prezint\ în general o u[oar\înclinare, de la N-V c\tre S-E, alti-tudinea descrescând de la 96 m(Cotroceni), la 53 m (la ie[irea râurilorde pe teritoriul ora[ului), valeaDâmbovi]ei privind principalul râu cetrece prin capital\. Clima moderat-continental\ estecaracterizat\ prin temperaturi mediianuale între 10 si 12 grade Celsius;media lunii iulie oscilând de la un an laaltul între 21 – 23 grade Celsius iarmaximele absolute ajung la 41 gradeCelsius, înregistrându-se peste 40 dezile tropicale; media lunii ianuarieprezint\ valori de -3 grade Celsius iarminima absolut\ coboar\ pân\ la -32grade Celsius. Precipita]iile variaz\ între500-600 mm anual, iar vânturile dom-inante sunt cele din est (criv\]ul) înanotimpul rece [i cele din vest [i sud-vest, mai ales prim\vara.Din punct de vedere hidrografic,men]ion\m c\ în 1985, cursulDâmbovi]ei a fost supus unor prefaceri,în urma c\rora a c\p\tat o înf\]i[areagreabil\, cu ap\ curat\ [i limpede, a[acum i se cuvine unei metropole de taliabucure[tiului. Atunci s-a amenajatcomplex [i exploatarea râuluiDâmbovi]a, realizând lucr\ri impor-tante, începând cu Lacul Morii (cu unbaraj lung de 500 m [i înalt de 10 m,cu o suprafa]\ de 150 h, putând stoca15.000.000 mc de ap\), din N-V capi-talei (în zona st\vilarului Ciurel), princi-pala surs\ de alimentare cu ap\ [i con-tinuând cu canalul colector (10 km). Înurma uria[elor lucr\ri s-au decolmatatpeste 120.000 mc de aluviuni [i s-ademolat plan[eul construit în urm\ cupeste 50 de ani, Dâmbovi]a curgândacum peste amintitul canal colector,realizat din pl\ci prefabricate – consti-tuind un element de mare atrac]ie înpeisajul capitalei.~n lungul Colentinei se în[ir\ salba delacuri ce p\streaz\ fidel cursul mean-drat al râului, sporind frumuse]eaora[ului [i a împrejurimilor sale,începând cu lacul B\neasa, Her\str\u,Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon 1 [iPantelimon 2 (cel mai întins), terminân-du-se cu lacul Cernica. Acestora li semai adaug\ alte lacuri mai mici, cum

sunt: Balta Alb\, cele din parculTineretului [i Libert\]ii, etc.Din vechiul codru al Vl\siei, în nordulcapitalei se p\streaz\ “resturi” maimari, ca p\durile B\neasa [i Tunari saumai mici, Andronache, Boldu Cre]uleas-ca, {tef\ne[ti [i Pantelimon – veritabili“pl\mâni verzi” ai ora[ului, c\rora li seadaug\ parcurile Her\str\u, 23 August,Tineretului, Libert\]ii, 8 Mai, Plumbuita,precum [i Gr\dina Botanic\.Din punct de vedere istoric, teritoriulcapitalei a cunoscut prezen]a omuluiînc\ din epoca pietrei cioplite, cu aprox-imativ 150.000 de ani în urm\,g\sindu-se urme ale civiliza]iei Boian siGumelni]a. De asemenea, au fost iden-tificate o serie de puncte, mai ales înlungul râurilor Dâmbovi]a [i Colentina,dar [i în dealurile Mihai Vod\ [i RaduVod\.De[i regiunea nu a f\cut parte dinprovincia daco-roman\, s-au g\sit ele-mente de cultur\ roman\, provenite, fiedin leg\tura comercial\ sau din expe-di]iile dacilor liberi. De asemenea, dinperioada migra]iilor [i de trecere sprefeudalism, s-au identificat 17 vetre desat (sec VI-VII), ceea ce dovede[te dinplin, continuitatea de via]\ [i cultur\ apopula]iei autohtone [i pe acestemeleaguri, ca pe întreg spa]iul româ-nesc.Primul document în care apare numelede Bucure[ti este emis la 12.09.1450,de Vlad }epe[, iar ca cetate de scauneste amintit pentru prima oar\ în 1465,pe timpul lui Radu cel Frumos, în sfâr[itca ora[ la 03.07.1533 – când sedezvol\a [i datorit\ func]iilor sale eco-nomice [i comerciale interna]ionale.Spre sfâr[itul secolului 15, datorit\ascensiunii sale economice [i afunc]iilor politico-militare, Bucure[tiuldevine cea mai important\ re[edin]\ adomnilor munteni; între 1476 [i 1480,cetatea este extins\ [i consolidat\. Însecolul 16, ora[ul tinde s\ devin\ unuldin centrele urbane, cele mai ^nsem-nate din sud-estul europei. Acum aparprimele edificii remarcabile, cum ar fi:Palatul Voievodal (curtea veche), ridicatsub domnia lui Mircea Ciobanul (1545-1554; 1558-1559).În secolul 16, se constat\ o via]\or\[eneasc\ organizat\; apare primuljude] consemnat în 1563; ora[ul eracondus de Sfatul Mic (constituit dinpârgari) [i de Sfatul Mare (negustori, mese-ria[i [i preo]i).Jugul otoman, ce ap\sa greu pe umerii]\rii, determin\ pe Mihai Viteazul(1593 – 1601) s\ înceap\ lupta dealungare a cotropitorilor. Astfel, întoamna lui 1594, voievodul cu o puter-nic\ oaste, m\cel\re[te pe to]i credi-torii turci din ora[ [i face o mare incur-siune în cet\]ile turcilor de laDun\re. Expedi]ia de pedepsire ini]iat\[i condus\ de Sinan Pa[a, de[i înfrânt\la C\lug\reni, reu[e[te s\ ocupe ora[ulpe care îl fortific\; apoi silit de ofensiv\,Mihai p\r\se[te în grab\ Bucure[tiul,dup\ ce îl prad\ [i îi dau foc. Acumora[ul cunoa[te o perioad\ dedec\dere, când din motive strategice [ipolitice, Mihai Viteazul mut\ re[edin]ade scaun la Târgovi[te.

Traian GrigorescuTehnician Silvic,Consilier local

~nv\]\tura de credin]a orto-dox\, vorbind despres\rb\tori, spune c\ ele ”sunt zile din cursul anuluibisericesc, închinate fie unoranumite fapte din istoriasfânta, fie cinstirii luiDumnezeu” sau a mai mul-tor sfin]i. Ele se deosebescprin aceea ca noi, cre[tinii,încet\m ocupa]iile obi[nuite[i mergem la biseric\ pentrua lua parte la slujba dum-nezeiasc\ prin carepr\znuim s\rb\torile.S\rb\torile domne[ti, saupraznicele împ\r\te[ti, sunt^nchinate pream\ririi luiDumnezeu, sau a uneia dinfetele Sfintei Treimi,^ndeosebi a Fiului luiDumnezeu, Domnul nostruIisus Hristos.În Duminica Rusaliilor, cecade întotdeauna la 50 dezile dup\ Pa[ti, sau 10 ziledup\ Sfânta În\l]are,s \ r b\ t o r im Pogo r â r eaSfântului Duh, sauînfiin]area pe p\mânt aBisericii Cre[tine. A doua zidup\ Rusalii, pr\znuim PreaSfânta Treime, închinat\ întrei ipostaze, Tat\l, Fiul [iSfântul Duh, zi al c\rui hramîl poart\ Sfânta noastr\Biseric\.În aceast\ sfânt\ zi, mul]imede credincio[i au participatla aceast\ mare s\rb\toare,venind s\-i mul]umeasc\ luiDumnezeu pentru tot ce leofer\. Onorându-ne cuprezen]a [i membrii aiConsiliului Local în frunte cuDl. Primar MariusCarave]eanu. Slujba a fostoficiat\ de un sobor depreo]i din satele vecine.La na[terea din ap\ [i dinduh, adic\ la botez, credin-ciosul prime[te odat\ cunumele, [i îngerul s\up\zitor, straja credincioas\,p\zitorul nostru de primejdiisuflete[ti [i trupe[ti. Înacest scop, îngerul ne acop-er\ cu aripile lui ocrotitoareale bun\t\]ii, [i izgone[te dela noi toat\ lucrareaîntunecat\ [i viclean\ adiavolului, care tânje[te s\ne r\peasc\ bucuria spiritu-al\ de a tr\i ferici]i pep\mânt.

Îngerul ocrotitor st\ necon-tenit în fa]a lui Dumnezeu [ise roag\ s\ ne dea harulS\u cel ceresc, ca s\ împlin-im tot lucrul cel binepl\cutlui Dumnezeu, s\ ne înt\rim[i s\ fim ai Lui în veci, s\ nedes\vâr[im în via]a ceanou\ întru Hristos, care s-asem\nat în inima noastr\prin Taina Sfântului Botez.Fiind cu noi, îngerul luiDumnezeu ne c\l\uze[te cuîn]elepciune cereasc\, s\împlinim neîncetat numaivoia lui Dumnezeu [i lupta,în chip nev\zut al\turi de nois\ biruim ispitele, necazurile[i p\catele prin care diavolulne dep\rteaz\ de Dumnezeu. Lucrarea duhovniceasc\ aîngerului p\zitor al cre[tinu-lui, are o mare asem\narecu hramul bisericii, l\ca[ deslujire, rug\ciune,reculegere duhovniceasc\,[i mântuire a individului,comunit\]ii [i neamului nos-tru. Dup\ tradi]ia BisericiiOrtodoxe, fiecare biseric\ înmomentul în care setârnose[te de c\tre episcopprime[te un nume, caredevine hramul s\u. Prinsfin]irea bisericii, hramuldevine îngerul p\zitor al bis-ericii, patronul s\u spiritualDe aceea, noul l\ca[ sea[eaz\ de la târnosire, subscutul unui sfânt al luiDumnezeu, sau în cazul bis-erici noastre, sub însu[iacoper\mântul SfinteiTreimi, care devine hramulbisericii. Hramul împline[te acela[i

rol în via]a bisericii ca [iîngerul p\zitor în via]a partic-ular\ a credincio[ilor. El estepaznicul bisericii, este primulcare se îngrije[te de soarta

ei. El vegheaz\ neîncetatpentru tr\inicia bisericii înistorie, c\ci aceasta estemireasa lui Hristos.Hramul ocrote[te Sfântulloca[, ap\rându-l decalamit\]i, foc, ap\,cutremure, r\zboaie, dis-trugeri, profanare [iînjur\turi, de vr\jma[ii v\zu]i[i nev\zu]i ai drepteicredin]e.Hramul privegheaz\ con-tinuu la via]a spiritual\ acredincio[ilor, care vin curegularitate în sfântul l\ca[,cu fric\ de Dumnezeu, cucredin]\ [i cu dragoste.Acestora le d\ mil\ [i ajutor,îi scap\ de necazuri [i nevoi,de dureri [i suferin]e.Hramul Bisericii estemodelul viu de urmat înpelerinajul nostru p\mân-tesc prin via]a haric\ a sfin-telor taine, prin carecre[tem în Hristos, intr\m încomunitate de via]\ fericit\cu Sfânta Treime, ne îndum-nezeim. Prin hram ajungemîngeri lumina]i în trup, una însfin]enie, dup\ care tânje[tesufletul credinciosului drept-m\ritor. Când credinciosulexclam\, M\ duc la hram!,semnificativ m\rturise[te - ,m\ duc s\ m\ unesc cuvia]a de har a hramului, asfântului comemorat, s\ m\sfin]esc [i s\ fiu fericit!În timp ce îngerul p\zitor alcredinciosului se îngrije[tede salvarea unui singursuflet cre[tinesc, hramulbisericii ocrote[te via]a [i seîngrije[te de mântuireatuturor credincio[ilorbisericii. El strânge laolalt\con[tiin]a tuturorcredincio[ilor bisericii substindardul izb\vitor al SfinteiCruci, pentru realizareasupremului ideal, îndum-nezeirea tuturor întruHristos, Domnul.Mul]umesc tuturor celorcare ne-au ajutat atât moralcât [i financiar s\ organiz\mo mic\ agap\ [i rog pe bunulDumnezeu, s\ le d\ruiasc\lor [i întregii familii,s\n\tate, pace, bucurii [iîmpliniri.

(va urma)

S|RB|TOAREA HRAMULUI LABISERICA ,,SFÂNTA TREIME,,

PAROHIA GHERGANI

Preot Paroh Vlada {tefan

- Ghergani

Page 23: Ziarul nr 34

Iulie - Cuptor (2011)31 zile - ziua are 14 ore, noaptea 10 ore1 V †) Sf. Ierarh Leontie de la Radauti; Sf. MuceniciCosma si Damian2 S † Aducerea vesmantului Nascatoarei de

Dumnezeu in Vlaherne; 3 D Sf. Mucenic Iachint; Sf. Anatolie, PatriarhulConstantinopolului5 M † Cuv. Atanasie de la Aton; Sf. Cuv. Lampadie;Sf. Mucenic Ciprian10 D Sf. 45 Mucenici din Nicopolea Armeniei; Sf.Mucenici: Apolonie, Vianor si Siluan15 V Sf. Mucenici Chiric si Iulita, mama lui; Cuv.Iosif, Arhiepiscopul Tesalonicului; Sf. Vladimir,Luminatorul Rusiei

16 S Sf. Sfintit Mucenic Atinoghen si cei 10 uceni-ci ai sai; Sf. Mucenici Faust si Avudi17 D Sfanta Mare Mucenita Marina; Sf. IerarhEufrasie18 L †) Sf. Mucenic Emilian de la Durostor; Sf.Mucenici: Iachint, Pavel si Valentina23 S Aducerea moastelor Sf. Sfintit Mucenic Foca;Sf. Mucenici Trofim si Teofil24 D Sf. Mare Mucenita Hristina; Sf. Mc. Ermogh26 M Sf. Sfintit Mucenic Ermolae; Sf. Mucenita

Parascheva din Roma; †) Sf. Cuvios Ioanichie celNou de la Muscel27 M †) Sf. Mare Mucenic si TamaduitorPantelimon; Cuv. Antuza; Sf. Cuv. Manuel30 S Sf. Apostoli: Sila si Silvan, Crescent siAndronic; Sf. Mucenita Iulita; Sf. Mc. Valentin,Episcopul Umbrei31 D Inaintepraznuirea scoaterii Sfintei Cruci;Sfantul si Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea.

S\rb\tori Ortodoxe -

Rânduieli Biserice[ti -

01.07.2011 - 31.07.2011

Telefon: 0245.658.864Medic coordonator

- Carp Marioara

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Triunghiuri

23Diverse

Cu mul]i ani ^n urm\, doi stu-den]i au absolvit Colegiul Kentdin Chicago, la sec]ia Drept.Cea mai mare medie a fostob]inut\ de un student orb cunumele de Overton. Cândacesta [i-a primit onorurile, ela spus c\ jumatate din onorurii se cuvin prietenului s\uKasprzyak. Ei s-au ^ntâlnit pen-tru prima dat\ la [coal\, cândKasprzyak, care nu avea mâini,l-a ajutat pe Overton s\-[ig\seasc\ clasa unde avea ore.Cuno[tin]a s-a transformatrepede ^ntr-o prietenie [i

^ntr-un extraordinar exemplu deinterdependen]\. Cel care nuvedea, ^i c\ra c\r]ile celui carenu avea mâini, cel care nuavea mâini ^i citea cursurilecelui care nu vedea [i asfeldeficien]ele unuia erau com-pensate de abilitatea celuilalt.Aplica]ie:Uneori ajunge o simpl\ vorb\bun\. Un salut. O mângâiere.Un surâs. Este nevoie de unlucru atât de m\runt pentru a-iface ferici]i pe cei de lâng\ noi.Este important s\ facem acestlucru.

Prog

ram

: Lu

ni-V

iner

i ^nt

re o

rele

15-0

8 d

im.

Sâm

b\t\

[i

Dum

inic

\: 2

4-2

4 d

e or

e

Vineri - 1.07.2011 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 2.07.2011Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 3.07.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 4.07.2011Dr. Carp MarioaraMar]i - 5.07.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 6.07.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 7.07.2011 Dr. Mladin AuricaVineri - 8.07.2011Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 9.07.2011Dr. Birsila DanielDuminic\ - 10.07.2011 Dr. Carp Marioara

Luni - 11.07.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 12.07.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 13.07.2011 Dr. Birsila DanielJoi - 14.07.2011 Dr. Carp MarioaraVineri - 15.07.2011Dr. Mladin AuricaSâmb\t\ - 16.07.2011Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 17.07.2011 Dr. Birsila DanielLuni - 18.07.2011Dr. Corneanu CorinaMar]i - 19.07.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 20.07.2011 Dr. Carp Marioara

Joi - 21.07.2011 Dr. Mladin AuricaVineri - 22.07.2011Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 23.07.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 24.07.2011 Dr. Mladin AuricaLuni - 25.07.2011Dr. Carp MarioaraMar]i - 26.07.2011 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 27.07.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 28.07.2011 Dr. Barbu RazvanVineri - 29.07.2011 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 30.07.2011Dr. Barbu Razvan

mai 2011

- IONITA DUMITRA, CONTESTI - 90 ANI- NICULAE ELENA, SABIESTI - 73 ANI- CHIRA MARIN, COLACU - 87 ANI- ION MARIAN, COLACU - 35 ANI

- TRUSCONIU ION, RACARI - 59 ANI- BURTAN ALEXANDRU, GHIMPATI -69 ANI

- ROSU LEANCA, MAVRODIN - 80 ANI- BUCUR STEAN, RACARI -87 ANI- MATEI NICULAE, RACARI - 77 ANI- OPREA VICTORIA, RACARI - 71 ANI- BINEATA ION, COLACU - 83 ANI- IONESCU MARIA, RACARI - 90 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

R.D

DECESE

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

REZOLVARE NR.ANTERIOR:

REVIGORATA-AVERE-OPEN-CEREMONIOS-ANI-ER-CRA-RIDA-APOI-IMITAT-LEU-ECOLOGI-N- IN-MARI-II-ATRII-ROST-CERC-NASTE

Compensatie

utila

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.~ntre]inevia]a

capitali[tilorromâni

2. Lua]i pe s\rite3. Pune de o ...^nv\lm\[eal\.

4. Altoi]i5. A acidula

6. Bune la comunicare7.Pirat f\r\ pete!

8. Scrie]i!9. Apune!

1.Ora[ peIalomi]a

2. Prins ^n fug\3. Atribuiri

4. Lipsit\ de oportunitate

5. Teren intravilan6. A solicita...mil\

7.Mitr\...f\r\ cap!8. Form\ genetic\

9. Te[ire!10. Tr\ie[te.

Orizontal si

vertical la fel

Orizontal si

vertical la felNA{TERI

C|S|TORIICOSTACHE ROBERT -

MARINESCU MIHAELA ANGELA21 MAI 2011

Ilie Georgian

Page 24: Ziarul nr 34

M\ numesc_______________________________________ ________________ _______________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________________________ ______________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

Domnul e P r i m a r ,

cyanmagentayellowblack

24 Publicitate mai 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Mihai, la num\rul de telefon:

0763.652.337; 0764.030.370

CABINET STOMATOLOGIC

Dr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\^n luna mai, copiii cu vârsta pân\^n 11 ani beneficiaz\ de trata-ment stomatologic GRATUIT.

– Adrian P\unescu

Cine are p\rin]i, pe p\mântnu în gândMai aude [i-n somn ochiilumii plângândC\am fost, c\ n-am fost, oric\ suntem cumin]i,Ast\zi îmb\trânind ne e dorde p\rin]i.Ce p\rin]i? Ni[te oameni cenu mai au loc

De atâ]ia copii [i de-atât nenorocNi[te cruci, înc\ vii, respirând tot mai greu,Sunt p\rin]ii ace[tia ce ofteaz\ mereu.

Ce p\rin]i? Ni[te oameni, acolo [i ei,Care [tiu dureros ce e suta de lei.De sunt tineri sau nu, dup\ actele lor,Nu conteaz\ deloc, ei albira de dorS\ le fie copilul c-o treapta mai domn,Cât\ munc\ în plus, [i ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca [i când a[ urla,Eu îi [tiu [i îi simt, p\timind undeva.Ne-amintim, [i de ei, dup\ lungi s\pt\mâniFii b\trâni ce suntem, cu p\rin]ii b\trâniDac\ lemne [i-au luat, dac\ oasele-i dor,Dac\ nu au murit tri[ti în casele lor...Între ei [i copii e-o pr\sil\ de câini,

{i e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are p\rin]i, pe pamânt nu în gând,Mai aude [i-n somn ochii lumii plângând.Ca din toate ce sunt, cel mai greu e s\ fiiNu copil de p\rin]i, ci p\rinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plânsÎns\ pentru potop, înc\ nu-i de ajuns.Mai avem noi p\rin]i? Mai au dân[ii copii?Pe p\mântul de cruci, numai om s\ nu fii,

Umili]i de nevoi [i cu capul plecat,Într-un biet or\[el, într-o zare de sat,Mai a[teapt\ [i-acum, semne de la str\mo[iSau scrisori de la fii cum c-ar fi noroco[i,{ ca ni[te stafii, ies arare la por]iDespre noi povestind, ca de mo[ii lor mor]i.

Cine are p\in]i, înc\ nu e pierdut,Cine are p\rin]i are înc\ trecut.Ne-au f\cut, ne-au crescut, ne-au adus pân\-aci,Unde-avem [i noi în[ine ai no[tri copii.Enervan]i pot p\rea, când n-ai ce s\-i mai rogi,{i în genere sunt [i ni]el pis\logi.Ba nu v\d, ba n-aud, ba fac pa[ii prea mici,Ba-i nevoie prea mult s\ le spui [i explici,Coco[a]i, cocârja]i, într-un ritm infernal,Te întreab\ de [tii pe vre-un [ef de spital.Nu-i a[a c\ te-apuc\ o mil\ de tot,Mai cu seam\ de faptul c\ ei nu mai pot?C\ povara îi simti [i ei [tiu c\-i a[a{i se uit\ la tine ca [i când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurt\ vreme de dusPe con[tiin]a povar\ acestui apus{i pe urm\ vom fi foarte liberi sub cer,Se vor împu]ina cei ce n-au [i ne cer.Iar când vom începe [i noi a sim]iC\ povar\ suntem, pentru-ai no[tri copii,{i abia într-un trist [i departe târziu,Când vom [ti dispera]i ve[ti, ce azi nu se [tiu,Vom pricepe de ce fiii uit\ curând,{i nu v\d nici un ochi de pe lume plângând,{i de ce înc\ nu e potop pe cuprins,De[i plou\ mereu, de[i pururi a nins,De[i lumea în care p\rin]i am ajunsDe-o vecie-i mereu zguduit\ de plâns.

Psalmi 1

1 Ferice de omul care nu se ducela sfatul celor r\i, nu se opre[tepe calea celor p\c\to[i, [i nu sea[eaz\ pe scaunul celor batjocori-tori!2 Ci î[i g\se[te pl\cerea în LegeaDomnului, [i zi [i noapte cuget\ laLegea Lui!3 El este ca un pom s\dit lâng\un izvor de ap\, care î[i d\ rodulla vremea lui, [i ale c\rui frunzenu se vestejesc: tot ce începe,duce la bun sfâr[it.4 Nu tot a[a este cu cei r\i: ci eisunt ca pleava, pe care o spul-ber\ vântul.5 De aceea cei r\i nu pot ]inecapul sus în ziua judec\]ii, nicip\c\to[ii în adunarea celorneprih\ni]i.6 C\ci Domnul cunoa[te caleacelor neprih\ni]i, dar calea

p\c\to[ilor duce la pieire.

Psalmi 15

1 Doamne, cine va locui în cortulT\u? Cine va locui pe munteleT\u cel sfânt?2- Cel ce umbl\ în neprihanire,cel ce face voia lui Dumnezeu, [ispune adev\rul din inim\.3 Acela nu clevete[te cu limba lui,nu face r\u semenului s\u, [i nuarunc\ ocara asupra aproapeluis\u.4 El prive[te cu dispre] pe celvrednic de dispre]uit, dar cinste[tepe cei ce se tem de Domnul. Elnu-[i ia vorba înapoi, dac\ faceun jur\mânt în paguba lui.5 El nu-[i d\ banii cu dobând\, [inu ia mit\ împotriva celui nevino-vat. Cel ce se poart\ a[a, nu seclatin\ niciodat\.

Lecturi preferate:

Repetabila povar\