ziarul nr 16

20
cyanmagentayellowblack An II, nr. 16, Noiembrie 2009, 20 pagini cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro SOCIAL SOCIAL Atitudinea celui indiferent, Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\! un semnal de alarm\! pag. 7,10,11 pag. 4 SPOR SPORT CS R\cari a ob]inut cea mai mare victorie notabil\: 5-0 cu Rapid Gemenea Una din preocup\rile constante ale actualei administra]ii este rezolvarea cazurilor sociale pag. 17 pag. 5 untem ^n fa]a unui nou tur de scrutin; primul din ciclul preziden]ialelor. Situa]ia politic\ [i economic\ a ]\rii poate influen]a negativ o parte din electorat, care, s\tul de atâtea scandaluri, simte nevoia s\ r\mân\ acas\. Poate au dreptate s\ fie revolta]i când, sear\ de sear\, v\d la televizor politicieni (sus]inu]i de ziari[ti care in timpul liber negociaz\ destinele oamenilor la diverse terase) ce nu-[i mai ^ncap ^n piele ^n spatele unei majorit\]i ad-hoc, nelegiferate, sfidând toate legile, de la cea a bunului sim] pân\ la Constitu]ie. Când Legea Suprema ^n stat este c\lcat\ ^n picioare [i atributul pre[edintelui ignorat, de ce s\ ne mir\m c\, sear\ de sear\ asist\m la un circ f\r\ pâine din partea unor politicieni ^ncuraja]i de reporteri de “teren” ce au ridicat infrac]iunea de santaj, la rang de meserie. Numai [i pentru aceste lucruri nu avem voie s\ lipsim de la vot! Un drept câ[tigat ^n urm\ cu 20 de ani, cu jertfa multor tineri care abia ^mpliniser\ vârsta majoratului permis\ de lege pentru a vota. {i din respect fa]\ de ace[ti tineri, trebuie s\ mergem la vot. Nu este corect [i uman ca altcineva s\ hot\rasc\ ^n locul nostru, viitorul nostru [i al copi- ilor no[tri. Indiferent de op]iunea fiec\ruia, tre- buie s\ mergem la vot; fiecare dintre noi, are libertatea de a alege. Nimeni [i nimic nu ne poate ^ndoi! Vot\m ceea ce ne dicteaz\ con[tiin]a, ceea ce consider\m noi c\ este mai bine pentru noi, pentru localitate, pentru ]ar\, dar trebuie s\ mergem la vot. Nemul]umi]i de rezultate, pe 7 decembrie a.c, regretele sunt tardive; too late! (prea târziu, cum spune englezu'). De aceea, trebuie s\ mergem la vot. S\ fie lini[te [i pace ^n ]ar\, ziari[tii, chiar [i cei de pe “teren” s\ intre ^n [omaj. S\ avem guvern stabil care s\ conduc\ destinele ]\rii [i s\ scoat\ România din criz\. De aceea trebuie s\ mergem la vot! Indiferen]a [i nep\sarea pot aduce costuri enorme [i de lung\ durat\, pot n\rui vise, pot demola proiecte, pot schimba destine. De aceea, trebuie s\ mergem la vot! S\ nu ced\m [antajului, pachetelor, promisiunilor f\r\ acoperire pe care unii politicieni le practic\ de parc\ ar fi Iosefini; din joben ies peste noapte bani mul]i (minim 25 de mii de euro); noroc cu programul fondurilor structurale, c\ promisiunea era “^n pom” [i “pomul ^n aer”, sau ^n porumb. De aceea trebuie s\ venim la vot! (urmare ^n pagina 2) S

Upload: eletin-sharp

Post on 26-Mar-2016

242 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro Una din preocup\rile constante ale actualei administra]ii este rezolvarea cazurilor sociale cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack An II, nr. 16, Noiembrie 2009, 20 pagini Atitudinea celui indiferent,Atitudineaceluiindiferent, un semnal de alarm\!unsemnaldealarm\! SPORSPORTT SOCIALSOCIAL pag. 7,10,11 pag. 4 (urmare ^n pagina 2)

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul nr 16

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

An II, nr. 16, Noiembrie 2009, 20 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

SOCIALSOCIAL

Atitudinea celui indiferent,Atitudinea celui indiferent,un semnal de alarm\!un semnal de alarm\!

pag. 7,10,11

pag. 4

SPORSPORTT

CS R\cari a ob]inutcea mai mare

victorie notabil\: 5-0 cu Rapid Gemenea

Una din preocup\rile constante ale

actualei administra]ii este

rezolvareacazurilor sociale pag. 17

pag. 5

untem ^n fa]a unui nou tur de scrutin;primul din ciclul preziden]ialelor. Situa]ia politic\ [i economic\ a ]\rii

poate influen]a negativ o parte din electorat, care,s\tul de atâtea scandaluri, simte nevoia s\r\mân\ acas\. Poate au dreptate s\ fie revolta]icând, sear\ de sear\, v\d la televizor politicieni(sus]inu]i de ziari[ti care in timpul liber negociaz\destinele oamenilor la diverse terase) ce nu-[i mai^ncap ^n piele ^n spatele unei majorit\]i ad-hoc,nelegiferate, sfidând toate legile, de la cea abunului sim] pân\ la Constitu]ie.

Când Legea Suprema ^n stat este c\lcat\^n picioare [i atributul pre[edintelui ignorat, de ces\ ne mir\m c\, sear\ de sear\ asist\m la un circf\r\ pâine din partea unor politicieni ^ncuraja]i dereporteri de “teren” ce au ridicat infrac]iunea desantaj, la rang de meserie. Numai [i pentru aceste lucruri nu avem voie s\lipsim de la vot!

Un drept câ[tigat ^n urm\ cu 20 de ani, cu

jertfa multor tineri care abia ^mpliniser\ vârstamajoratului permis\ de lege pentru a vota. {i dinrespect fa]\ de ace[ti tineri, trebuie s\ mergemla vot.

Nu este corect [i uman ca altcineva s\hot\rasc\ ^n locul nostru, viitorul nostru [i al copi-ilor no[tri. Indiferent de op]iunea fiec\ruia, tre-buie s\ mergem la vot; fiecare dintre noi, arelibertatea de a alege. Nimeni [i nimic nu ne poate^ndoi! Vot\m ceea ce ne dicteaz\ con[tiin]a, ceeace consider\m noi c\ este mai bine pentru noi,pentru localitate, pentru ]ar\, dar trebuie s\mergem la vot.

Nemul]umi]i de rezultate, pe 7 decembriea.c, regretele sunt tardive; too late! (prea târziu,cum spune englezu').

De aceea, trebuie s\ mergem la vot. S\ fie lini[te [i pace ^n ]ar\, ziari[tii, chiar [i ceide pe “teren” s\ intre ^n [omaj. S\ avem guvernstabil care s\ conduc\ destinele ]\rii [i s\ scoat\România din criz\.

De aceea trebuie s\ mergem la vot! Indiferen]a [i nep\sarea pot aduce costuri

enorme [i de lung\ durat\, pot n\rui vise, potdemola proiecte, pot schimba destine.

De aceea, trebuie s\ mergem la vot! S\ nu ced\m [antajului, pachetelor, promisiunilorf\r\ acoperire pe care unii politicieni le practic\ deparc\ ar fi Iosefini; din joben ies peste noaptebani mul]i (minim 25 de mii de euro); noroc cuprogramul fondurilor structurale, c\ promisiuneaera “^n pom” [i “pomul ^n aer”, sau ^n porumb.De aceea trebuie s\ venim la vot!

(urmare ^n pagina 2)

S

Page 2: Ziarul nr 16

black

Actualitate Noiembrie 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

S\ nu ne l\s\m impresiona]i de filosofiide clasa a-X-a, unele chiar pove[ti de ador-mit copiii; istoria este mai mult decât nece-sar\, dar s\ fie predat\ sincer. Când profe-sorul este chiulangiu, ce “carte” s\ mai^nv\]\m?

De aceea trebuie s\ mergem la vot!Mul]i dintre noi [i-ar dori s\ zbur\m ^n

cosmos; dar mai mul]i doresc s\ fac\ treab\bun\ aici, pe p\mânt, s\ r\mânem cupicioarele pe p\mânt.

Dar pentru aceasta, trebuie s\mergem la vot!

P\rin]ii no[tri au nevoie de pensii decente,nu au nevoie de mil\, au nevoie de echitate;s\-[i plimbe nepo]ii cu demnitate ^n parc, s\nu fie sfida]i de zerourile din coada pensiilorprivilegia]ilor.

Dar pentru aceasta, trebuie s\mergem la vot!

“Procesul de fabricare a legilor”trebuie s\ fie cât mai scurt [i cât mai ieftin;nu ne permitem costuri a[a mari, mai ales ^nvremuri de criz\. Dar pentru aceasta, trebuie s\mergem la vot!

Ne-ar prinde bine [i mai pu]ini“somnorosi” [i internau]i ^n Casa poporului! Dar pentru asta, trebuie s\ mergem la vot!

Pentru toate acestea [i nu numai,pe 22 noiembrie 2009 [i 6 decembrie,v\ a[tept la vot!

Vota]i cu cine dori]i, dar VOTA}I! Pân\ atunci s\ auzim numai de bine!

~n data de 22 noiembrie2009 se va desf\[ura primul tur descrutin pentru alegerea Pre[edinteluiRomâniei [i pentru ReferendumulNational, dou\ evenimente electoralela care au drept de vot , to]i cet\]eniiromâni care au ^mplinit vârsta de 18ani pana ^n ziua alegerilor inclusiv, cuexcep]ia celor care nu au drept devot, astfel:- Debilii sau aliena]ii mintal, pu[isub interdic]ie;- Persoanele condamnate, prinhot\râre judec\toreasc\ definitiv\,la pierderea drepturilor electorale. Pentru buna organizare [idesf\[urare a alegerilor din data de22.11.2009 atât pentru alegereaPre[edintelui României cât [i pentruReferendumul Na]ional, la nivelulora[ului R\cari vor fi amenajate unnum\r de 7 sapte sec]ii de votarepentru cet\]enii cu drept de vot cudomiciliul ^n localitate, ^nscri[i ^n lis-tele electorale permanente aleora[ului R\cari, [i o sec]ie de votarespecial\ pentru cet\]enii cu drept devot, care nu au domiciliul ^n locali-tate.

Sec]iile de votare au fostdelimitate prin Dispozi]ia nr833/2009 emis\ de Prim\rulora[ului R\cari, [i numerotate prinOrdinul Prefectului jude]uluiDâmbovi]a nr 291/2009, amplasatedupa cum urmeaz\:1. SEC}IA DE VOTARE nr. 121R|CARI - ora[ul R\cari- {coalagenerala R\cari - de la litera A -la litera M;2. SEC}IA DE VOTARE nr. 122R|CARI - ora[ul R\cari- {coalageneral\ R\cari - de la litera N lalitera Z;3. SEC}IA DE VOTARE nr. 123

GHERGANI -localitatea Ghergani -{coala gen. Ghergani4. SEC}IA DE VOTARE nr 124MAVRODIN - localitatea Mavrodin -{coala Mavrodin5. SEC}IA DE VOTARE nr 125 GHIM-PA}I - localitatea Ghimpa]i - {coala gen. Ghimpa]i6. SEC}IA DE VOTARE nr 126COLACU - localitatea Colacu -{coala gen.Colacu7. SEC}IA DE VOTARE nr 127S|BIE{TI - localit\]ile S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti - Gr\dini]aS\bie[ti 8. SEC}IA DE VOTARE SPECIAL| nr128/S R|CARI - ora[ul R\cari-{coala general\ R\cari

La primul tur de scrutin pentrualegerea Pre[edintelui României [iReferendumul na]ional care va avealoc ^n data de 22 noiembrie 2009,opera]iunile de votare vor decurgecu respectarea urm\toarelor proce-duri: - Aleg\torul se va prezenta cu actulde identitate la biroul electoral alsec]iei de votare unde ^[i are domi-ciliul stabil [i unde este ^nscris ^n lis-tele electorale permanente”.- ~n cazul ^n care aleg\torul dore[tes\ voteze ^n alt\ localitate decât ceade domiciliu, se va prezenta la sec]iade votare special\ unde va completao declara]ie pe propria r\spunderec\ nu a mai votat [i nu va mai vota ^nalt\ sec]ie de votare, nici pentruPre[edintele României nici laReferendumul Na]ional din 22 .11.2009. - Dup\ verificarea actului de identi-tate [i verificarea ^nscrierii aleg\toru-lui ^n listele electorale permanente,sau dup\ caz, completareadeclara]iei de propria r\spundere ^n

cazul sec]iilor speciale, aleg\torul vaopta pentru exercitarea dreptului devot, dup\ care va primi un buletinde vot pentru alegerea Pre[edinteluiRomâniei [i dou\ buletine de votcorespunz\toare celor dou\ ^ntreb\ripentru Referendumul Na]ional [i[tampila cu men]iunea VOTAT. - Buletinele de vot con]inând celedouâ ^ntreb\ri supuse referendumu-lui na]ional, vor fi tip\rite ^n culoridiferite, respectiv buletinul de vot nr1 ^n culoarea negru, iar buletinul devot nr 2 ^n culoarea albastru.~n cadrul fiec\rei sec]ii de votare vorfi amplasate un num\r de 3 urnepentru fiecare tip de buletin de vot.Dup\ exercitarea dreptului de vot,aleg\torul va introduce fiecarebuletin de vot ^n urnacorespunz\toare acestuia. - Aleg\torul va restitui [tampila cu

men]iunea VOTAT, pre[edintelui, saumembrului biroului electoral al sec]ieide votare [i va primi actul de identi-tate pe care i s-a aplicat timbrulautocolant sau dup\ caz stampila cumen]iunea votat [i data scrutinului.- Aleg\torii care [i-au exercitat drep-tul de vot la alegerile pentruPre[edintele României [i laReferendumul na]ional din data de22 noiembrie 2009, pentru ambeleevenimente electorale sau pentruunul singur dintre acestea, [i c\rora lis-a aplicat pe actul de identitate tim-brul autocolant sau, dup\ caz,[tampila cu men]iunea “VOTAT” [idata scrutinului, nu-[i vor mai puteaexercita ^nc\ o dat\ dreptul de vot,^n data de 22 noiembrie 2009.- Aleg\torii netransportabili dinmotive de boal\ sau invaliditate potvota prin intermediul urnei speciale,cu respectarea dispozi]iilor art 196

din Legea nr 370/2004 modificat\ [i

completat\, privind alegereaPre[edintelui României, astfel:- Aleg\torii netransportabili dinmotive de boal\ sau invaliditate vordepune cerere scris\ cel mai târziu ^npreziua vot\rii, la pre[edintelebiroului electoral al sec]iei de votareunde ^[i au domiciliul, cerere care vafi ^nso]it\ de actele medicale sau alteacte oficiale din care s\ rezulte c\aleg\torul respectiv este netrans-portabil.- ~n raza unei sec]ii de votare se uti-lizeaz\ o singur\ urn\ special\.- Urna special\ se poate deplasanumai ^n raza teritorial\ arondat\ larespectiva sec]ie de votare.- Urna special\ poate fi deplasat\numai de membrii biroului electoralal sec]iei de votare.

Al doilea tur de scrutin se orga-nizeaz\ ^n cazul ^n care nici unul din-tre candidati nu a ^ntrunit, ^n primultur de scrutin, majoritatea voturiloraleg\torilor ^nscri[i ^n listele elec-torale permanente.

~n al doilea tur de scrutin par-ticipa primii 2 candida]i care auob]inut cel mai mare num\r devoturi, valabil exprimate pe ^ntreaga]ar\ la primul tur.

Al doilea tur de scrutin are locla dou\ s\pt\mâni de la primul tur descrutin, respectiv data de 06 decembrie 2009, ^n acelea[isec]ii de votare, sub conducereaopera]iunilor de c\tre acelea[ibirouri electorale [i pe baza acelora[iliste de aleg\tori de la primul tur.

Este declarat ales candidatulcare a ob]inut cel mai mare num\rde voturi exprimate.

SECRETARjr. Octaviana Ene

(urmare din pagina 1)(urmare din pagina 1)

Al dumneavoastr\,Marius Carave]eanu,

primarul ora[ului R\cari!

Page 3: Ziarul nr 16

black

De interes general Noiembrie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

~n ProgramulNa]ional deD e z v o l t a r eRural\ 2007-2013 una dinm\surile cup o n d e r e(383,483 mil

euro) este m\sura 312, “Sprijin pentrucrearea [i dezvoltarea de micro-intre-prinderi” pe care o prezentam ^n contin-uare.Sprijinul pentru crearea [i dezvoltarea de microîn-treprinderi (M\sura 312) se încadreaz\ în Axa III- îmbun\t\]irea calit\]ii vie]ii în zonele rurale [idiversificarea economiei rurale. Aceast\ m\sur\are ca obiectiv general dezvoltarea durabil\ aeconomiei rurale, prin încurajarea activit\]ilornon-agricole, în scopul cre[terii num\rului delocuri de munc\ [i a veniturilor adi]ionale.De fondurile ob]inute prin aceast\ m\sur\pot beneficia:- microintreprinderile, a[a cum sunt definite înnormele europene [i în legisla]ia na]ional\ învigoare (având mai pu]in de 10 angaj\ri [i carerealizeaz\ o cifr\ de afaceri anual\ net\ sau de]inactive totale în valoare de pân\ la 2 milioane deeuro, echivalent în lei)- persoanele fizice, neînregistrate ca agen]i eco-nomici, care se vor angaja ca pân\ la datasemn\rii contractului de finan]are s\ se autor-izeze cu un statut minim de persoan\ fizic\ autor-izat\ [i s\ func]ioneze ca microîntreprinderi.Solicitantul fondurilor mai trebuie s\îndeplineasc\ [i urm\toarele condi]ii:- microîntreprinderile, atât cele existente, cât [icele nou-înfiin]ate, trebuie s\ fie înregistrate [is\-[i desf\[oare activitatea propus\ prin proiectîn spa]iul rural- beneficiarul trebuie s\ demonstreze viabilitateainvesti]iei- microîntreprinderea trebuie s\ nu fie în dificul-tate- beneficiarul sau responsabilul de proiect trebuies\ fac\ dovada de]inerii de aptitudini manageri-

ale/marketingpropus\ prin proiect ori s\ le dobândeasc\ pân\la efectuarea ultimei pl\]i- beneficiarul trebuie s\ prezinte toate avizele [iacordurile necesare investi]iei respective- beneficiarul trebuie s\ prezinte avizele/autor-iza]iile de mediu necesare investi]iei- beneficiarul trebuie s\ dovedeasc\ dreptul deproprietate asupra terenului pe care urmeaz\ s\realizeze investi]ia sau dreptul de concesiune pe operioad\ de cel pu]in 10 ani- beneficiarul trebuie s\ declare pe proprier\spundere c\ va asigura cofinan]area proiectului- beneficiarul trebuie s\ declare pe proprier\spundere c\ suma total\ a ajutorului publicnerambursabil accesat nu dep\[e[te 200.000de euro sau 100.000 de euro pentru activit\]iledin sectorul transportului rutier pe o perioad\ depân\ la 3 ani fiscali.Tipuri de investi]ii [i cheltuieli eligibileÎn cadrul M\surii 312 se pot realiza urm\toareletipuri de investi]ii:1. Investitii de activitate non-agricole productive,cum ar fi:- industria u[oar\ (articole de piel\rie,înc\l]\minte, lân\, blan\, tricotaje, produse de uzgospod\resc, produse odorizante etc.)- activit\]i de procesare industrial\ a produselorlemnoase, începând de la stadiul de cherestea(de exemplu: mobil\)- mecanic\ fin\, asamblare de ma[ini, unelte [iobiecte casnice, producerea de ambalaje etc.2. Investi]ii pentru dezvoltarea activit\]ilorme[te[ug\re[ti, de artizanat [i a altor activit\]itradi]ionale non-agricole cu specific local (prelu-crarea fierului, lânii, ol\ritul, brodatul,confec]ionarea de instrumente muzicaletradi]ionale etc), precum [i marketingul acestora(mici magazine de desfacere a propriilor produseob]inute din aceste activit\]i)3. Servicii pentru popula]ia rural\, cum ar fi:- croitorie, frizerie, cizm\rie- conectarea la internet [i difuzarea acestuia- mecanizarea, transportul (altele decât achizi]iamijloacelor de transport), protec]ia fitosanitar\,îns\mân]area artificial\ a animalelor

- repara]ii de ma[ini, unelte [i obiecte casnice;de asemenea, va fi sprijinit\ achizi]ionarea deechipamente de producere a energiei din surseregenerabile, altele decât biocombustibilii, numaica parte component\ a proiectelor de investi]iisprijinite prin aceast\ m\sur\.Valoarea finan]\riiPentru finan]area acestei m\suri sunt alocatepeste 383 de milioane de euro, aceste fonduriputând fi accesate începând cu anul în curs [ipân\ în 2013. M\sura beneficiaz\ de o alocarefinanciar\ anual\, care, pentru 2008, este deaproape 96 de milioane de euro.Prin M\sura 312, ajutorul financiar neram-bursabil va fi de pân\ la 70% din totalul cheltu-ielilor eligibile, dar nu va dep\[i:- 50.000 de euro/proiect, dac\ beneficiarii suntpersoane fizice autorizate- 100.000 de euro/proiect pentru microîntre-prinderile care î[i desf\[oar\ activitatea în sec-torul transportului rutier- 200.000 de euro/proiect pentru alte microîntre-prinderi.Valoarea minim\ eligibil\ a unui proiect este de5.000 de euro.Pentru beneficiarul care a optat în formatul cereriide finan]are pentru avans în vederea demar\riiinvesti]iei, Agen]ia de Pl\]i pentru DezvoltareRural\ [i Pescuit (APDRP) poate s\ acorde unavans de maximum 50% din valoarea eligibil\nerambursabil\.

Doritorii trebuie s\ depun\ documenta]iala Oficiul Jude]ean pentru DezvoltareRural\ [i Pescuit, Dâmbovita. Detaliidespre modul de accesare si intocmire aproiectului se gasesc in ghidul solicitantu-lui pe pagina de internet a agentiei deplati pentru dezvoltare rurala si pescuit(APDRP) [i a Ministerului Agriculturii,p\durilor [i dezvolt\rii rurale (MAPDR)Pentru mult mai multe informa]ii v\ st\ ladispozi]ie [i reprezentantul centrului deconsultan]\ Agricol\ ing Topora[ Vasile,telefon 0726283698

Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local ocal de Consultan]\ Agricol\- R\caride Consultan]\ Agricol\- R\cari

- Singurul aliment ce nuse deterioriaz\ estemierea.- ~n parlamentul britanic,care num\r\ 650 demembri, sunt doar 400 delocuri. Cine ^ntârzie trebuies\ stea ^n picioare...- Un melc poate dormi treiani.- Greutatea tuturor furni-cilor de pe Terra este maimare decât greutateatuturor oamenilor.- Crocodilul nou-n\scuteste de trei ori mai maredecât oul din care a ie[it.- Ur[ii polari sunt stângaci.- Deschide un documentnou ^n Word [i scrie:=rand(200,90) apoiapas\ enter. Microsoft egata s\ “pl\teasc\ mil-ioane” pentru cel carepoate oferi explica]ia.~ncearc\!- Puricele poate s\ri pestede 350 de ori lungimeatrupului s\u. Este ca [icum un om ar s\ri pesteun teren de fotbal.- Inima unei balene albas-tre este la fel de mare câto ma[in\.- ~n Marea Britanie din 99de oameni accidenta]imoare 1, ^n Germania din60 de oameni accidenta]imoare 1, iar ^n Româniadin 3 oameni accidenta]imoare 1.- Sunt mai multe g\inidecât oameni ^n lume.- Apelul de urgen]\ este112 peste tot ^n lume.Acest num\r poate fiapelat [i dac\ ai tasteleblocate. - O persoan\ normal\ estecu circa 6 mm mai lung\noaptea. Corpul uman selunge[te ^n timpul nop]ii.- Zilnic, avem ^n jur de 70000 de gânduri.- Un creier umangenereaz\ mai multeimpulsuri electrice ^ntr-o zidecât toate telefoaneledin lume.- Nu se poate str\nuta cuochii deschi[i.- Un str\nut iese din gur\cu o vitez\ de peste 965km/h.- Cuvântul cimitir vine dingrecescul koimetirion,care ^nseamn\ “dormitor”.

Ing. Topora[ V

e multe ori amconstatat cât de

substan]ial\ este ^ntelep-ciunea popular\. Oamenibuni, fra]ilor, uita]i-v\ ^n jurcu ochi obiectiv [i nu sepoate s\ nu v\ plac\ ceeace vede]i. S-au schimbatmulte… Am scris despreaceasta [i vom mai scrie.Actuala administra]ie s-adedicat oamenilor [i a reu[its\ conving\ pe cât maimul]i, de inten]iile care sevor materializa ^n folosultuturor. Ne ^ndrept\mprivirea c\tre cei - câ]iva -r\zle]i, care lupt\ pentru ocauz\ pierdut\. Ave]i al\turiun prieten (prietenul lanevoie se cunoa[te!), cares-a apucat de treab\, ce s\ne mai umble mintea la vra-bia ro[ie de pe gard.

“C\ma[a e mai

aproape de trup, decâthaina” - deci, asculta]i devorba b\trâneasc\, c\ci“omul sfin]e[te locul!”, iar“ce po]i face azi, nu las\ pemâine!”. E drept ca mul]i[i-ar dori puterea pentru ei,s\ fie importan]i, piepto[i [ila pung\ gro[i, am v\zut sipe plan local astfel de exem-plare care au l\sat ^n urmapustiire, dar dac\ ^i ^ntrebi:spune mai cet\]ene, ce^n]elegi tu, din doctrina pecare o aperi?, r\spunsul vafi, citez: “Las\ doamn\, s-ajung\ [i baiatul meu pri-mar, sau altceva, ce n-aredreptu'!?” Are dreptul, dar,mul]i chema]i, pu]ini ale[i;iar sim]ul m\surii e o calitaterar\…Z\u fra]ilor, atunci când n-aimotive s\ te ^ndoie[ti, cândtoat\ lumea a ales, mi se

pare o r\t\cire f\r\ rost s\umbli dup\ potcoave de caimor]i [i s\ ^no]i contracurentului. To]i cei care maisper\ s\ se ^ntoarc\ vre-murile apuse, care au ^ncu-rajat nemunca, smechere-ala, obiceiul de a a[tepta s\pice ceva pe nemuncite, vortrebui s\ renun]e.

Politica nu e unmeci, iar noi nu suntemsuporteri. Politica este unlucru serios, atunci când tepui ^n slujba cet\]eanului. {inoi am dovedit-o. Nu lasa pemâine, ce po]i face azi!Avem ocazia unic\ pentru c\s-au potrivit toate, de laCotroceni, Parlament,Consiliul Jude]ean, Primar,când printr-un gest, un vot, o[tampil\, puse unde trebuie,vor deschide caleafinan]\rilor de care avem

atâta nevoie, pentru a nemoderniza ora[ul. “Ce po]iface azi, nu l\sa pe mâine!”[i, d\-i doamne, R\careanu-lui mintea cea de pe urm\!

***Am cugetat ^ndelung petema menirii omului ^naceast\ via]\ [i am con-statat ca fiecare zi, fiecareclip\ sunt irepetabile, nuavem voie s\ le irosim, s\facem “marea trecere”, f\r\a l\sa ceva bun ^n urm\. S\nu fim comozi, s\ nu fimindiferen]i, s\ ^nv\]\m gen-erozitatea, s\ fim decigenero[i cu noi ^n[ine, darmai ales cu cei de aproape.A[a vom deveni nemuritori.

Un viceprimar, care are ^ncredere ^n

oameni.10 Noiembrie 2009

D

Page 4: Ziarul nr 16

cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc Noiembrie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

Cea mai frumoas\ strad\ este Iorgu Dumitrescu!

Relu\m un subiect care a mai fost inclus^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr.8/2008, prin care se statueaz\ oblig-ativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit allocalit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, nebucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri

au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ialocal\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\:san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]edesfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public, la intrarea ^ntr-o gos-pod\rie.

Iordache Maria - Ghimpa]i

Buia Ion - S\bie[ti

Enache Ion- St\ne[tiBâclea Matei Gicu- B\l\ne[ti

Mistodie Elena - Ghergani

Enache Maria - Colacu

Alexandru Elena - Mavrodin

Dumitrache Drago[ - R\cari

Page 5: Ziarul nr 16

De interes cet\]enesc Noiembrie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

Cine a pierdut dou\ vaci pe stadionul din St\ne[ti, unde se ^nfrupt\ cu nesa] dingazonul sem\nat [i ^ngrijit de prim\rie?~l a[tept\m pe pagubit la redactia ziarului nostru, pentru a-l fotografia [i a-l face

cunoscut tinerilor din localitate, pentru care, actuala administra]ie a f\cut eforturideosebite ca s\ ^[i petreac\ timpul liber ^n mod pl\cut.

Imaginea de mai sus se afl\ pe strada Oraca, Ghergani, iar materi-alele depozitate ^n drum ne-au derutat serios. Am cugetat ^ndelung,^ntrebandu-ne unde vrea amicul de la num\rul 118 s\-[i fac\ cas\:^n drum, sau ^n curte? Dumneavoastr\ ce crede]i?

Iarba verde de acas\, pentru caii no[tri este gras\! Amicul dinfotografie pricepe greu [i uit\ repede; Nu pu]ine au fost situa]iilecând spa]iile verzi sunt mese copioase sau “parc\ri primitoare”

pentru patrupede [i bipede.

Sunt persoane care tranziteaz\ localitatea [i ^n graba lor “uit\” normele de civiliza]ie.Exemplul al\turat ne-a dat o astfel de prob\: Parcarea ^n zona de acces ^n prim\rie, ^ntotalul dispret fa]\ de ceilal]i muritori care au venit per pedes la o audien]\ sau s\-[i

rezolve o problema social\. Ne ^ntreb\m: Ce s-ar fi ^ntâmplat dac\ toate persoanele careaveau o problema de rezolvat, veneau cu ma[inile [i ar fi ]inut mor]i[ s\-[i parcheze TO}I

ma[inile la intrare? C\ tot vorbim de România bunului sim]!

~n [an]ul de pe dru-mul de acces ^n

Colacu, apar când [icând, saci cu gunoi,slu]ind verdea]a carese lupt\ cu vremearece... Se ^ntâmpl\

de regula lunea,atunci când musafiriipleac\ spre ora[ [islobozesc lucrurile

inutile ^ndrum...P\cat c\mânjesc peisajul

rural cu “educa]ia”lor de “or\[eni”...

Un grup de voluntari, câteva sute de tineri [ivârstnici, utilaje de transport, echipamente deprotec]ie, au adunat câteva zeci de tone degunoi din zona canalului Ghergani ^n cadrulproiectului “Adopt\ un km!”. Nu dup\ mult\vreme, acolo unde iarba proasp\t\ prinsesecuraj [i se l\f\ia lâng\ apa limpede, la soare,iat\ ca indivizi f\r\ nici o re]inere (ca s\ nuzicem, ru[ine) au ^nceput s\ arunce iar

gunoaie de[ipanoul de

avertizare se uit\ la ei, mustrându-i. Cum v\explica]i ca pe strada Digului sunt numai dou\persoane cu contract de gunoi, la firma colec-toare, iar cet\]eni ca: -Domnul Obrejan Marin car\ gunoiul cu c\ru]a-Domnul Vacaru Sergiu arunc\ resturi furajere[i gunoiul menajer;-Domnul Prigorvschi Valentin arunc\ gunoi,paie, resturi de la cresc\toria de animale mici;................{i lista va continua ^n num\rul viitor.

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: [email protected]

Page 6: Ziarul nr 16

Cultur\ - ~nv\]\mânt Noiembrie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

black

14-18 decembrie 2009Înscrierea candida]ilor la primasesiune de examen15-17 februarie 2010Evaluarea competen]elor lingvisticede comunicare oral\ în limbaromân\ - proba A17-19 februarie 2010Evaluarea competen]elor lingvisticede comunicare oral\ în limbamatern\ - proba B 19 - 29 aprilie 2010 Evaluarea competen]elor digitale -proba D 31 mai - 4 iunie 2010Evaluarea competen]elor lingvisticeîntr-o limb\ modern\ - proba C11 iunie 2010 Încheierea cursurilor pentru clasa aXII-a28 iunie 2010 Limba [i literatura român\ - probaE)a) - proba scris\29 iunie 2010Limba [i literatura matern\ - probaE)b) - proba scris\30 iunie 2010Proba obligatorie a profilului - probaE)c) - proba scris\2 iulie 2010 Proba la alegere a profilului [i spe-cializ\rii - proba E)d) - proba scris\4 iulie 2010 Afi[area rezultatelor (pân\ la orele16:00) [i depunerea contesta]iilor(orele 16:00 - 20:00)6-7 iulie 2010Rezolvarea contesta]iilor8 iulie 2010Afi[area rezultatelor finale

05-09 iunie 2010Înscrierea candida]ilor la a douasesiune de examen23-24 august 2010Evaluarea competen]elor lingvisticede comunicare oral\ în limbaromân\ - proba A23-24 august 2010Evaluarea competen]elor lingvisticede comunicare oral\ în limbamatern\ - proba B24 -25 august 2010Evaluarea competen]elor lingvisticeîntr-o limb\modern\ - proba C26 - 27 august 2010Evaluarea competen]elor digitale -proba D30 august 2010Limba [i literatura român\ - probaE)a) - proba scris\31 august 2010Limba [i literatura matern\ - probaE)b) - proba scris\1 septembrie 2010Proba obligatorie a profilului - probaE)c) - proba scris\3 septembrie 2010Proba la alegere a profilului [i spe-cializ\rii - proba E)d) - proba scris\5 septembrie 2010Afi[area rezultatelor (pân\ la orele16:00) [i depunerea contesta]iilor(orele 16:00 - 20:00) 7-8 septembrie 2010Rezolvarea contesta]iilor9 septembrie 2010Afi[area rezultatelor finale

Prima sesiune de examen 2010

A doua sesiune de examen 2010

e o bun\ bucat\ de timp, din 2008, fiecare [coal\ dinora[ul R\cari a beneficiat printr-un program na]ional, dedotarea cu calculatoare: la {coala Colacu sunt 16 calcu-

latoare [i internet, la {coala R\cari 20 de calculatoare, la {coalaGhimpa]i 10 calculatoare, la {coala Mavrodin 5 calculatoare, la LiceulTeoretic “Ion Ghica”, dou\ cabinete de informatic\, cu personal califi-cat care asigur\ o bun\ preg\tire a elevilor; cu atât mai mult cu cât ^nprograma de bacalaureat 2010 este introdus\ ca tem\ de examen for-marea [i apoi evaluarea competen]elor digitale. Acest program a fost^n inten]ie l\udabil, dar m\sura s-a oprit la jum\tate, la num\rul decalculatoare necesare, lipsind personalul calificat pentru a lucra cu ele-vii. Nu este prev\zut nici m\car un op]ional.

Sistemul de ^nv\]\mânt este neputincios, cabinetele de calculatoarer\mânând s\ a[tepte eventualele calific\ri ^n domeniu, de alt-fel foarte atractiv, dar nemotivant pentru tinerii absolven]i deinformatic\. Ace[tia aleg dup\ absolvire, domenii mai binepl\tite, iar [colile, mai bine zis elevii, sufer\ din lipsa ^ndrum\riipentru descifrarea tainelor acestui accesoriu educa]ional, cal-culatorul.

Ce-i de f\cut? Actuala administra]ie a analizat situa]ia [i ag\sit o solu]ie: acordarea de asisten]\ informatic\, 2 ore pes\pt\mân\/gratuit, de c\tre 2 tineri din Biroul IT al Prim\rieiora[ului R\cari. Astfel, joia, ^ntre orele 11:00-13:00 la {coalaGhergani, cu un num\r de 25 de elevi din clasele V-VIII, pe 14calculatoare, iar la {coala Colacu, ^ntre orele 14:00-16:00, cuun num\r de 25 de elevi din clasele VII-VIII, pe 16 calcula-toare. Cei doi tineri: Dumitru Ruben [i Niculae Constantin austabilit de comun acord o program\ de studiu privind utilizareacalculatorului, cu urm\torul con]inut: Arhitectura sis-temelor de calcul: No]iuni introductive despre arhitectura [iconfigura]ia unui calculator personal. Definirea componentelorHardware [i Software ale unui sistem de calcul Prezentareapl\cii de baz\ a unui PC [i a componentelor acesteia, Procesorul.Definire, clasificare, func]ii [i rol, Memoria intern\ a unui PC [i struc-tura acesteia. Unit\]ile de memorie extern\: hard disc, floppy disc, cd-rom, dvd, alte medii de stocare a informa]iei. Echipamente periferice:tastatura, mouse-ul, scanner-ul, monitorul, imprimanta, camere videodigitale, etc. Definirea componentei software de baz\: sistemul deoperare. Rolul [i func]iile sistemului de operare. Windows 98 (XP, Vista): Prezentarea interfe]ei grafice a sistemuluide operare Windows 98 , Vista (XP, Vista). Lucrul cu ferestre. Aplica]iilecomponentei Accesories. (Calculator, Paint, System Tools, SystemInformations, NotePad, WordPad, etc) Opera]ii cu foldere, fi[iere.Aplica]iile My Computer, Recycle Bin, Network Neighborhood. UtilitarulWindows Explorer. Controlul set\rilor Windows - Control Panel. Word:Microsoft Word- procesor de texte consacrat mediului Windows.Excel: Programe de calcul tabelar - Microsoft Excel. Prezentarea con-ceptelor generale pentru foile de calcul [i a ariei de lucru. PowerPoint:Realizarea prezent\rilor ^n PowerPoint. Internet: Rolul re]elelor de cal-culatoare [i tipuri de re]ele. Sisteme de operare pentru re]ele, proto-coale de re]ea, securitatea datelor ^n cadrul re]eleleor de calculatoare.Concepte de baz\ utilizate ^n re]eaua INTERNET. Organizarea accesului

[ i

transferului de informa]ii prin INTERNET. Navigare pe Internet .Browsere. Po[ta electronic\- Outlook Express. Viru[i: Viru[i informati-ci. Definire [i prevenire. Din program\ au fost parcurse primele 3 teme.

Cum o vorb\ din b\trâni spune c\ "Toamna senum\r\ bobocii", [i anul acesta, la fel ca ^nfiecare an, ^n aceast\ perioad\, cadrele didactice^mpreun\ cu elevii liceului Teoretic "Ion Ghica",s-au reunit pentru a ura ^ntr-o maniera festiv\"Bun venit!", elevilor clasei a-IX-a Uman [i Real ^ncadrul Balului Bobocilor.Cei mai curajo[i dintre boboci, s-au remarcat princalit\]ile lor de-a lungul concursului ce s-adesf\[urat vineri, 23 octombrie 2009 la Sala deFestivit\]i a ora[ului R\cari.Concuren]ii au fost supusi la 6 probe: prezentare,aptitudini, cultur\ general\, proba surpriz\-karaoke, proba valsului [i a rochiilor de sear\.Proba de prezentare a presupus defilarea con-

curen]ilor ^n fa]a juriului cu o ]inut\ elegant\ de zi,timp ^n care au fost proiectate poze [i informa]iidespre ace[tia, astfel atât juriul cât [i spectatoriiau putut s\ ^i cunoasc\ [i s\ afle câteva lucruriinteresante despre fiecare ^n parte.La proba de aptitudini, concuren]ii au avut posibil-itatea de a alege un mod de a impresiona,folosindu-se ^n acela[i timp de talentele [i hobby-urile lor. Cea mai "temut\" prob\ din concurs afost cea de cultur\ general\, care a presupusdoua ^ntreb\ri din diferite domenii, la care majori-tatea concuren]ilor au r\spuns corect.Proba surpriza a zilei, cea de karaoke a fost apre-ciat\ de juriu, antrenant\ pentru public [i pl\cut\de concuren]i. Ace[tia au trebuit s\ fredoneze

melodii cunoscute din repertoriu românesc [istr\in.Ultima proba a concursului, cea de prezentare arochiilor de sear\ [i a valsului a atras priviriletuturor [i a adus punctaj maxim concuren]ilor.Nici publicul format din elevii liceului nu a r\maspe dinafar\, ace[tia au avut posibilitatea s\ par-ticipe la câteva probe, printre care cea de "danscu scaunele".La finalul competi]iei s-au ales [i câ[tig\torii:

Locul I Costache Emanuel [i {erbu Bianca Locul II {tefan Nicolae [i Ion Claudia Locul III Badea Costin [i Popa Estera

D

Redac]ia

Page 7: Ziarul nr 16

Actualitatea ^n imagini Noiembrie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Reabilitare, modernizare [iextindere Liceul Teoretic“Ion Ghica” R\cari, pefonduri europene.

Modernizare infrastructur\{coala veche Ghergani,cu finan]are aprobat\.

Promovarea proiectului locuin]e pentru tineri prin progranul ANL ^n localitatea Ghergani

zona [colii generale.

Proiectul realiz\rii de panouri solare ^n 2 loca]ii laCAMS R\cari [i Prim\ria R\cari.

Renovare si reabilitare termica a Primariei orasului Racari

Renovare [i reabilitare termic\ a {colii Generale R\cari

Realizarea proiectului de^nfiin]are sistem de alimentarecu ap\ ^n cartierele: Colacu,S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [iGhimpa]i.

Page 8: Ziarul nr 16

Pagin\ dedicat\ femeilor Noiembrie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

D e s c r i e r e aretetei:Re]eta clasic\de pl\cinta cud o v l e a c ,preparat\ cufoi sub]iri.Pl\cinta cudovleac estegata mai repede dac\ prepar\mumplutura de dovleac dup\aceast\ re]et\ [i folosim foi depl\cint\ din comer].Ingrediente placint\ cu dovleac:Umplutur\:1 kg dovleac, cur\]at;150 g ulei; 100 g zah\r; 1 pahar(200 ml) lapte; 1 linguri]\ ras\[cor]i[oara pisat\; Foi din comer]sau preparate din: 1/2 kg f\in\; 3linguri untdelemn; 1 pahar ap\c\ldu]\ pu]in s\rat\.Modul de preparare a re]etei:Dovleacul se cur\]\ de coaj\ [i serade, apoi se c\le[te 2-3 minute^n undelemn, ad\ugând apoilaptele [i zah\rul. Se las\ dovleac-ul pe foc pân\ scade, apoi se las\s\ se r\ceasc\.~ntre timp prepar\m foile depl\cint\: se a[az\ f\ina cernut\ peo plan[eta iar la mijloc se face oadâncitur\ ^n care se pune unt-delemnul [i se ^ncepe ^ncorpo-rarea f\inii. Treptat se adaug\ câtepu]in\ ap\ pân\ se formeaza unaluat potrivit de tare. Se bate binepân\ când se desprinde cuu[urin]\ de degete [i de plan[et\,iar la suprafa]\ se formeaz\ micib\[icu]e. Se ^mparte ^n 2-3buc\]i, care se ung deasupra cupu]in ulei [i se acoper\ cu un vas^ncalzit pu]in, l\sându-le s\ stea20-30 minute. Se ia una dinbuc\]ile de aluat [i se ^ntinde cusuc\torul pe o plan[et\, dup\ carese pune pe o mas\ acoperit\ cu ofa]\ de mas\ curat\, pres\rat\ cuf\ina. Cu ambele mâini se ^ntindefoaia pân\ devine sub]ire ca ofoi]a de ]igar\. Marginile care nus-au ^ntins se ^ndep\rteaz\. Sestropesc foile cu untdelemn c\ldu][i se aseaz\ ^n tava ^n careprepar\m pl\cinta cu dovleac: sepun ^n tava uns\ cu ulei 2-3 foi,apoi un strat de dovleac preparat;se presar\ scor]i[oar\. Se con-tinu\ alternativ cu foaie depl\cint\ [i dovleac. La final punem2-3 foi de pl\cint\, fiecare stropit\cu pu]in ulei.Se bag\ pl\cinta cu dovleac ^ncuptorul ^ncins ^n prealabil.Pl\cinta cu dovleac este gata ^n30 - 40 minute.Pl\cinta cu dovleac poate fipreparat\ mult mai repede [i u[ordac\ folosim foi de pl\cint\ dincomer], preparând umplutura dedovleac ca mai sus.

Plachie depe[teIngrediente: 1 kg pe[te, 100 mlulei, 3-4 cepe mari (300-400 g)facultativ 3 c\]ei de usturoi, 200ml suc de ro[ii, o foaie de dafin,100 mi vin alb sec, piper boabe,2-3 linguri de zeam\ de l\mâie(sau câteva pic\turi de o]et),sare.Mod de preparare I: Pe[tele cur\]at se taie în buc\]ide 3 cm grosime. Se usuc\ pe o

cârp\, se trec buc\]ile prin f\in\[i se pr\jesc pe jum\tate (câte 2-3 minute pe fiecare parte) înpu]in ulei (se înfierbânt\ binetigaia goal\, apoi se pune uleiulpentru pr\jit, cu buc\]ile depe[te). Restul de ulei seamestec\ cu ceapa t\iat\ feliisub]iri, pres\rat\ cu o linguri]\ cusare. Se c\le[te ceapa în ulei, pefoc mic, 10-15 minute, pân\devine lucioas\, f\r\ s\ se rume-neasc\. Se adaug\ sucul de ro[ii,vinul, dafinul, zeama de l\mâie,buc\]ile de pe[te. Se ]ine la cup-tor, la foc potrivit, circa 20 deminute, ca s\ fiarb\ pe[tele [i s\se lege sosul; când e gata, uleiulse ridic\ la suprafa]\. Se serve[terece.Mod de preparare II:Ceapa t\iat\ felii sub]iri sec\le[te cu tot uleiul, la foc mic,pân\ devine lucioas\, f\r\ s\ seîng\lbeneasc\. Se pune o lin-guri]\ de sare [i un vârf de cu]itde piper m\cinat. Se adaug\ cra-pul pr\jit, t\iat în buc\]i de 3-4cm l\]ime, sucul de ro[ii, vinul,usturoi tocat [i cimbru, dup\dorin]\. Se las\ la cuptor s\fiarb\ în\bu[it circa 30 deminute; dac\ scade lichidul, semai adaug\ ap\-Când este gata,ceapa trebuie s\ fie ca un sosgros. Se potrive[te gustul, cu sare[i zeam\ de l\mâie. Se poatepreg\ti [i cu pe[tele nepr\jit.Mod de preparare III:1 kg crap, 400 grame de ceap\,4 c\]ei de usturoi, 100 ml ulei,1/4 I suc de ro[ii, cimbru, piper,sare, 100 ml vin ro[u. sau 1 kgcrap, 100 ml ulei, 3 cepe mijlocii,1 pahar de vin ro[u, 2 linguri debulion, 6 felii de l\mâie, 2 foi dedafin, 5 boabe de piper, sare.Cepele se c\lesc în ulei (t\iatefelii sub]iri sau rondele sub]iri), sesting cu vinul ro[u, la care seadaug\ bulionul sau sucul dero[ii, aromele dorite [i feliile del\mâie (f\r\ coaj\ [i partea alb\).Pe[tele pr\jit sau nepr\jit se puneîn sos [i se d\ la cuptor pân\scade cât trebuie.

Crap cu sos de ro[iiIngrediente necesare:8 felii mari de crap,50 g unt, 2 linguri de ulei,2 cepe ro[ii rase, 1 cutie depast\ de ro[ii, 1 c\]el de usturoi,1 ardei verde mic,sare, piper m\cinat, boia, coaj\ de l\mâie, pu]in\ zeam\de l\mie, 1 foaie de dafin.Mod de preparare re]et\Pe fiecare felie de pe[te se punecâte o buc\]ic\ de unt [i se daula cuptor 15 minute. Ceapa se c\le[te ^n ulei, seadaug\ past\ de ro[ii, se stingecu ^nc\ atâta ap\, se mai adaug\ardeiul t\iat cubule]e [i condi-mentele. Pe[tele ^n\bu[it ^n unt seserve[te stropit cu sosul de maisus [i cu garnitur\ de cartofi fier]i^n ap\ s\rat\.

Printre cauzele care duc la OCHIIUMFLA}I, enumer\m reten]ia delichide, schimb\ri emo]ionale put-ernice, alcoolul excesiv, stres,alergii. Ca [i remedii v\ propunem:- sp\larea cu ap\ rece a fe]ei; -evita mânc\rurile bogate ^n sodi-um, elimina sodiumul prin consumde ap\; - folosirea unor produsespecifice pentru demachiere;- sacule]ii de ceai negru introdusi^n apa foarte rece [i aplica]i pepleoape timp de 10 minute duc la

r e d u c e r e aedemelor [i aro[e]ii (de 2-3 oripe s\pt\mân\ potfi folosi]i [is\cule]ii de ceai

verde ^nmuia]i ^n ap\ cald\ timp decâteva minute) ; - castrave]ii r\citi^n pu]ina ghea]\ [i pozi]iona]i de jur^mprejurul ochilor au un efect anti-iritant [i dau o senza]ie deimprosp\tare;- perele congelate pot fi la fel debune datorit\ formei lor cu condi]iade a le l\sa pu]in la dezghetat; -m\[tile de tip zorro sunt perfectepentru ca se muleaz\ perfect petoata zona ochilor [i trebuie s\ fie]inute ^nainte ^n frigider (se

g\sesc ^n magazinele cosmetice); -elimin\ edemele prin presareau[oar\ a punctelor limfatice dinjurul ochilor ^ntrucât ajuta la accel-erarea circula]iei din acea zon\.Cuno[ti remedii cât mai naturalede tratare a cearc\nelor [i a ochilorumfla]i? Imp\rta[e[te metodeleprin care ai reu[it s\ scapi decearc\ne.

R E } E T EE vremea dovleacului

Primafemeiepilot deavion dinRomâniaPrima femeie pilot de avion ^n România afost Smaranda Br\escu. Dup\ ce HenriCoand\ a inventat avionul cu reac]ie, ea afost prima femeie para[utist cu brevet dinRomânia, campioan\ european\ lapara[utism (1931) [i campioan\ mondi-al\ în 1932, cu recordul de 7.200 m laSacramento, SUA).

Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului românEcaterina Teodoroiu, eroina poporului român, [i-a^nscris numele, cu sânge de jertf\, ^n paginile de aurale istoriei nemului. C\l\uzit\ de cele mai nobile sen-timente fa]\ de patrie, ea a ^mbr\cat mai ^ntâi costu-mul alb de infirmier\ pentru r\ni]i,apoi costumul de soldat, hot\rât\s\ apere cu arma ^n mân\ p\mân-tul strâmo[esc, aruncându-se ^nfocul marilor b\t\lii din anii de la^nceputul primului r\zboi mondial. A c\zut eroic ^n luptele din Moldova, iar la M\r\[e[ti onorândstindarul românesc [i ]elul victoriei.

Tratament pentruochii umfla]i

Noi, Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari",ne-am ^nfiin]at din dorin]a de a oferi acel c\mincald [i lini[tit oamenilor celor dragi nou\, persoanecare merit\ din partea noastr\ tot respectul [iaten]ia cuvenit\. Inten]ia noastr\ este s\ v\ oferimtoate condi]iile necesare pentru ca dumneavoastr\s\ ave]i o b\trâne]e lini[tit\.Centrul de Asisten]\ Medico-Social\" se adreseaz\tuturor persoanelor de vârsta a III-a care sunt sin-gure [i nu se pot descurca.B\trânii au parte de toat\ aten]ia personaluluisidorim s\ simt\ cât mai pu]in lipsa familiei.Unbatran este asemeni unui copac matur. Dac\ ^lsmulgi din r\d\cini [i ^ncerci s\-l mu]i ^n alt loc, sepoate ve[teji u[or.Nici o poveste a b\trânilor nu este de neglijat sauneinteresant\ [i povestind-o ^ncerc\m s\-i red\madev\rata valoare.Doamna Murariu Filofteia este unul dintre primiibeneficiari ai centrului [i din discu]iile purtate cudânsa ^i afl\m povestea.Este n\scut\ ^n 1928 ^n sat Priboieni, comT\t\rani, jude]ul Dâmbovi]a. ~nc\ din tinere]e alucrat din greu s\ se ^ntre]in\. Pe timpul r\zboiuluia lucrat la fabrica de armament Malaxa, de laTohanu Vechi, Bra[ov. La vârsta de 25 de ani adevenit subofi]er de armat\ (MAI) [i a lucrat laSatu Mare [i Gala]i.{i-a ^ntemeiat o familie, a avut un copil [i din 1979este v\duv\. Chiar dac\ s-a pensionat a ^ncercat s\aib\ o via]\ activ\ [i dup\ 1989 a lucrat ca menajer\^n Israel. Dar de[i ^[i dorea s\ aib\ o b\trâne]elini[tit\ ^n cadrul familiei, discu]iile [i ne^n]egerile cuginerele au f\cut-o pe doamna Murariu Filofteia s\opteze pentru via]a la azil. S-a ^ndreptat a[adar c\treCIA Pucioasa [i ^ncepând cu 6 august 2009 casa eieste CAMS-R\cari. S-a integrat u[or, se descurc\ sin-gur\ neavând nevoie de ajutorul infirmierelor. ~[i ajut\[i colegii care sunt bolnavi. Când timpul a permis aufost la bibliotec\ sau ^n vizit\ la o familie din S\bie[tiunde [i-au adus aminte fiecare de vremurile ^n careerau acas\, aveau gospod\ria lor [i se bucurau al\turide familie. Acum vremea este urât\ [i nu mai permiteplimb\ri ^n mijlocul naturii. Doamna Murariu F. [i-a

g\sit un mod pl\cut de a-[i petrece timpul, tricotand.Noi cei de la CAMS-R\cari nu ne prezent\m ca

un azil clasic de b\trâni, pentru c\ ceea ce oferim noieste cu mult mai mult decât atât: oferim o cas\, unloc unde persoanele ^n vârst\ s\ se simt\ ^n sigu-ran]\, la ad\post [i ^nconjurate de prieteni. Centrulnostru ofer\ condi]ii excelente b\trânilor afla]i ^n ^ngri-jirea noastr\, oferind acea f\râm\ de bucurie de careb\trânii au atâta nevoie ^n aceste zile. Cu to]ii [tim c\societatea ^i love[te ^n primul rând pe cei vârstnici, iarace[tia au din ce ^n ce mai pu]ine bucurii, de aceeane str\duim s\ cre\m un loc cald [i primitor unde s\putem aduce zâmbetul pe buze [i bucuria de a tr\i ^nochii celor afla]i ^n ^ngrijirea noastr\.

Ani Dalida Enache, Barbu Cristina Andreea

Page 9: Ziarul nr 16

Informatii utile Noiembrie 2009 pagina 9

n episodul anteriorm-am angajat c\ voidiscuta cu cititorii ziaru-

lui despre câteva consideraîii hidro-logice ale r\ului ce dâ numelejude]ului nostru - Dâmbovi]a.

Dâmbovi]a cu afluen]ii s\i se^nscriu pregnant ^n peisajul zoneistr\b\tute, la a c\rui formare aucontribuit efectiv ^n ^ndelungataevolu]ie care a dus la ^nf\]i[areaactual\ a bazinului hidrografic.O mare contribu]ie la sursa hidro-logic\ a Dâmbovi]ei o au apelesubterane [i apele curg\toare.1. Apele subterane. ~n zonaMontan\, apele subterane suntcantonate ^n special ^n scoar]a dealterare care c\ptu[e[te versan]ii.Ele reprezint\ o surs\ important\ [ipermanent\ de alimentare a re]eleihidrografice.~n depresiuni mai mari apar rezervede ape freatice, cu carecter azonal,cantonate ^n depozitele aluvionareale teraselor [i luncilor, ^n conurilede dejec]ie cât [i ^n forma]iunilesedimentare cretacice.Cantit\]i ^nsemnate de ape sub-terane ad\postesc masivele cal-caroase din culoarul Ruc\r-Bran [iMun]ii Piatra Craiului. Num\rulmare de izvoare carstice [i debitullor substan]ial - unele dep\[ind100l/s - tr\deaz\ o circula]iecarstic\ remarcabil\ ce se impune[i ^n peisajul local. ~n acest sens peprimul loc se situeaz\ izvoarelecarstice de la "Gâlgoaie" care con-tribuie efectiv la m\rirea debituluiDâmbovicioarei; lor li se adaug\cele din aval, care se preling pefe]ele de strat ale calcarelor oriformeaz\ mici cascade ^n versantuldrept al v\ii. ~n bazinul cheia, maiimportant este izvorul carstic ceiese din pe[tera Uluce. Un marenum\r de izvoare apar de aseme-nea ^n Cheia Mare a Dâmbovi]ei,majoritatea la nivelul actual altalvegului ca [i ^n Cheia Mic\ aacestui râu.

Unele izvoare prezint\mineraliza]ii, cum sunt cele de laB\rbule]u (sulfuroase) [i de laCânde[ti-Vale (sulfatate).2. Apele curg\toare. Reprezentândcomponente principale ale peisaju-lui, râurile constituie totodat\agen]ii modelatori cei mai activi,care au creat de-a lungul timpului,^ntreaga re]ea de v\i. Al\turi dealte ape curg\toare care coboar\din Carpa]i, Dâmbovi]a a contribuitprin depuneri succesive, la for-marea piemonturilor [i a câmpiilorpe care le str\batem acum. Densitatea re]elei hidrograficeprezint\ valori maxime ^n zonaMontan\; ^n ciuda faptului c\ se

suprapune peste rocile cele maidure, cantitatea mare de precipi-ta]ii asigur\ o scurgere perma-nent\, precum [i un volum de ap\ridicat, care ^n condi]iile unor panteaccentuate au produs o puternic\fragmentare a reliefului.

Dâmbovi]a, prin lungimea sa de268 km, ocup\ locul al 14 -lea ^nrândul principalelor cursuri hidro-grafice ale României. ~n ordinecrescând\, acestea sunt: Bistri]a -288 km, Bârlad - 289 km, Jijia -307 km, Buz\u - 324 km, Jiu 331km, Arge[ 344 km, Some[ - 384km, Ialomi]a 410 km, Siret - 596km, Prut - 715 km, Olt - 737 km,Mure[ - 769 km [i Dun\rea - 1075km.Din acest punct de vedere,Dâmbovi]a poate fi inclus\ ^n cate-goria râurilor mijlocii din ]ara noas-tr\. Dintre afluen]ii Dâmbovi]ei, cuexcep]ia Colentinei care are 98 dekm, ceilal]i sunt destul de mode[tica lungime. De altfel, cursulColentinei s-a configurat dup\lucr\rile terminate ^n anul 1850, ^nurma c\rora o parte din Ilfov -tributar direct al Dâmbovi]ei - a fost^ndreptat\ artificial c\tre acesta.Urm\torii doi afluen]i, dup\lungime, ^i prime[te tot ^n cursulinferior [i anume: Pas\rea - 42 km[i Ilfov 31 km; urmeaz\ apoiCâln\ul - 27 km, Râul Alb - 23 km,Râu[orul - 16 km, B\deanca - 15km, Valea Satului - 14 km [iDâmbovicioara, Cheia, Ghimbav,Valea Larg\ [i Aninoasa (fiecare cucâte 12 km), ceilal]i tributari direc]iai Dâmbovi]ei au mai pu]in de 10km, mai importan]i fiind, dup\debitul lor, urm\torii: Valea luiComan, Valea Caselor, ValeaHotarului, Boarca[u, Valea Col]ilor[i Cascue. Interesant de re]inuteste [i faptul c\ ^n perimetrul baz-inului Dâmbovi]ei, exist\ cursurimai lungi, ^ns\ ne^nsemnate cadebit, ^ntrucât se desf\[oar\ ^ncâmpie. Este vorba de afluen]iiColentinei [i anume Baranga - 31km [i Crevedia - 30 km (printr-uncanal ce porneste de la Bilciure[ti,acesta prime[te din Ialomi]a unsurplus de ap\ (peste 1 metrucub/s), necesar\ aliment\rii salbeide lacuri din ^mprejurimile capi-talei. Din cei 13 afluen]i aiDâmbovi]ei, care au o lungime maimare de 10 km, doar trei vin dindreapta (Râu[orul, Aninoasa [iCâln\ul), ceilal]i din stanga,imprimând bazinului un pronun]atcaracter de asimetrie, aspect dince ^n ce mai pronun]at, ^ncepândcu zona culoarului Ruc\r - Bran,pân\ ^n aval de Bucure[ti. ~n lun-gul s\u drum prin câmpie,

reprezentând aproape dou\ treimidin cursul s\u, Dâmbovi]a nuprime[te din dreapta decât peCâln\u. A[a se face, c\ pe maridistan]e, cump\na se men]ineextrem de aproape de malul dreptal râului.

La v\rsarea ^n Arge[, Dâmbovi]aare un debit mediu multi-anual lapostul Pl\t\re[ti, situat cu pu]in^nainte de confluen]\, de 17,25mc/s, ocupând locul al doilea -dup\ debit - ^n cadrul sistemuluiArge[.

De unde apare debitul supli-mentar la Pl\t\re[ti?! ~n primulrând sta]ia Arcuda de peDâmbovi]a este alimentat\ printr-oconduct\ de 10 km, din Arge[(atunci când debitul Dâmbovi]eieste sc\zut [i nu acoper\ nece-sarul de ap\ pentru Bucure[ti), ^nal doilea rând, Arge[ul alimenteaz\capitala [i cu ap\ industrial\, care^n ultim\ instan]\ este colectat\tot de Dâmbovi]a. Astfel, laOgrezeni s-a construit un barajcare dirijeaz\ o parte din apeleArge[ului ^ntr-un canal de 19 kmce traverseaz\ râurile Sabar [iCiorogârla pe sub albie, princanalul cu sifon. La Ro[u, exist\ ocabin\ de dirijare, iar când aceastaeste scoas\ din func]iune, apatrece direct ^n Dâmbovi]a, printr-uncanal de ocolire; st\vilarul de laCiureni asigur\ [i alimentarea cuapa a termocentralei Groz\ve[ti.

~n timp ce o parte din surplusulde care vorbeam, vine din Arge[,cealalt\ este contribu]ia Ialomi]ei(canalul de la Bilciure[ti). Dac\avem ^n vedere c\ o oarecare partedin debitul Dâmbovi]ei se pierdeprin deversarea spre Ciorogârla,^n]elegem mai u[or aportul, maiales al Arge[ului, ^n m\rirea debit-ului râului principal, care tra-verseaza capitala. Totodat\, ^n per-spectiv\, debitul Dâmbovi]ei supe-rioare, va cre[te [i mai mult, prinrealizarea unor aduc]iuni subteranedin bazinul Oltului ( ^n laculPecineagu ), iar ^n urma lucr\rilorhidrotehnice, râul regularizat vacontribui la o mai bun\ alimentarea capitalei. Acest lucru este impe-rios necesar, dac\ avem ^n vedereregimul de scurgere natural. Astfelraportul dintre debitul minim lunar(0,89 mc/s) [i cel maxim lunar(17,5 mc/s), este de 1/19,6 laPodu’ Dâmbovi]ei, el cre[te la1/27,54 la Malu cu Flori (1,87mc/s), mediu lunar minim [i 51,5mc/s mediu lunar maxim; laCon]e[ti 1/48,77 (1,46 mc/s)mediu lunar minim [i 71,2 mc/smediu lunar maxim.Nu acela[i lucru se ^ntâmpl\ ^n aval

de Bucure[ti, unde datorit\ folosiriijudicioase a resurselor de ap\ [ipre^ntâmpinarea inunda]iilor, aces-te valori sunt mult mai mici.

~n ceea ce prive[tetalvegul Dâmbovi]ei, el prezint\aspecte dintre cele mai intere-sante. Astfel, de la izvor pân\ laPecineagu, coboar\ de la 2240 m,la 1100 m pe o distan]\ de doar14 km (panta fiind de 88,6 m/km),^n continuare pân\ la Podu’Dâmbovi]ei, dupa al]i 27,8 km,ajunge la 731 m (9,68 m/km),dupa ^nc\ 37,4 km, la numai 455m (7,38 m/km) la Malu cu Flori; deaici pân\ la Conte[ti pe o distan]\de 79,2 km, coboar\ la 145 m(3,91 m/km), ca dup\ ultimii107,6 km (1,12 m/km), s\ ating\cota cea mai joas\ de 25 m altitu-dine, cât are la confluen]a cuArge[ul. Este evident c\ pantascade continuu spre aval, prezen-tând o medie general\ de 8,38m/km. Marea c\dere a talveguluidin cursul superior, prezint\ oimportan]\ deosebit\ din punct devedere hidroenergetic. Afluen]iiscur]i din zona montan\, au deasemeni pante foarte mari aletalvegului ( dep\[esc frecvent 100m/km), ceea ce le confer\ resursehidroenergetice ridicate, ce arputea fi eventual valorificate princonstruirea de microhidrocentrale.

~n bazinul Dâmbovi]ei se g\sescnumeroase lacuri care au or\spândire foarte inegal\. Astfel, ^ntimp ce ^n zona montan\ [i ^n ceadeluroas\, acestea sunt destul depu]ine [i mici ca suprafa]\, ^ncâmpie, ele au suprafe]e ^ntinse [idau nota dominant\ a peisajuluiunor v\i cum ar fi: Colentina,Ilfovul, Baranga, Pas\rea, Crevedia[i Câln\ul.

Remarc\m faptul c\ ^n cursulsuperior al Dâmbovi]ei au existat oserie de haituri, legate de plut\ritulcare s-a practicat pân\ acumaproape 100 de ani. P\r\siteodat\ cu construirea drumurilorforestiere, ele s-au colmatat rapid,iar barajele de lemn [i de piatr\ aufost distruse ^n cea mai mareparte, de ape. Urmele acestora semai vedeau ^nc\, prin anul 1984,^n cazul fostelor lacuri Bunea [iCascue.

Deosebit de numeroase suntlacurile antropice, ^n primul rândiazurile de pe Colentina, Pas\rea,Ilfov, Câln\u, Crevedia [i Baranga,care reprezint\ ast\zi un deosebitpunct de atrac]ie pentru pescariiamatori [i o surs\ de venituri pen-tru cei care le administreaz\. Mai men]ion\m [i salba de lacuridin lunca Ilfovului, mai ales ^n

apropierea localit\]ii Nucet, [i pestânga DN 71, spre Târgovi[te, ^ntotal 15 lacuri.

Datorit\ faptului c\ am fost^ntrebat de câ]iva cititori ai ziarului,de unde am aceste date [icuno[tin]e, doresc s\ facurm\toarele preciz\ri: Cu mul]i ani^n urm\ am ob]inut un atestat deghid montan al Oficiului Na]ionalde Turism Carpa]i, pe baza unorcuno[tin]e acumulate personal [i apasiunii pentru cunoa[tereanaturii. Am practicat din anul 1959pân\ ^n 1993, serviciul de ghidautorizat [i am ini]iat numeroaseexcursii cu autocarele, cu tineriapropia]i vârstei mele, mul]i colegidin silvicultur\ [i concet\]eni dinR\cari cât [i din jude]ele Ilfov,Dâmbovi]a, Arge[ [i Prahova.Men]ionez c\ al\turi de acesteexcursii, am participat cu multeexponate ca trofee de vân\toare,la expozi]ii interne [i interna]ionale,trofee ob]inute ^n baza unor autor-iza]ii speciale, unele pentru speci-ile din zona noastr\ - Caprior(Capreolus Capreolus) [i mistre](Sus Scrofa), care se afl\ ^nprezent expuse pe un panou, lasediul Prim\riei Ora[ului R\cari, inbiroul IT. Am amintiri de neuitat ^nmulte ora[e din ]ar\, cabane [imun]i renumi]i, precum [i dinmulte ora[e [i zone din alte ]\ri, cese leag\ de prietenia cuconcet\]enii mei, cât [i cu al]ii sta-bili]i ^n alte ]\ri din lume. ~n urm\torul num\r voi publica ^ncontinuare, date despre vegeta]ia,fauna, parcuri [i rezerva]ii naturaledin jude]ul nostru.

Men]ionez c\ o parte din datelefolosite de mine ^n ceea ce public,sunt culese din publica]iilemomentelor, când ele au fostcunoscute [i popularizate de mine,^n lucr\ri editate de AcademiaRomân\ RSR, editura {tiin]ific\ [iEnciclopedic\, editura CERESBucure[ti, Editura Sport-TurismBucure[ti, editura Tehnic\, edituraMeridian Bucure[ti, edituraDidactic\ [i Pedagogic\ Bucure[ti.

De asemenea, o bun\ parte dinlucr\rile de specialitate (Ghiduri),au fost consultate de mine, pân\^n anul 1990, la biblioteca OficiuluiJude]ean Dâmbovita (OJD), [i ONTCarpati Bucure[ti, când mare partea acestor cuno[tin]e, le-am^mp\rt\[it ca ghid, ^n excursiile cutinerii sau al]i turi[ti cu care m-amdeplasat ^n teren.

Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

organiza]ie din Montana a oferit suma de 5000de dolari pentru fiecare lup capturat viu. Doi

vân\tori, pe nume Sam [i Jed, au decis s\ intre ^n

ac]iune ca s\ fac\ ni[te bani pe seama lupilor. Zi [inoapte au colindat mun]ii, p\durile de prin ^mprejuri-mi c\utând prada cea valoaras\. Obosi]i, dup\ treizile de c\utare f\r\ succes, au adormit amândoi.~n timpul nop]ii, Sam s-a trezit brusc [i a v\zut c\ Jedera ^nconjurat de cincizeci de lupi fioro[i, cu ochii ro[ii,din]i ascu]i]i, stând gata de atac.~n acel moment, Sam a strigat c\tre Jed:“Hei treze[te-te! Vom fi bogati!”Aplica]ie:

Uneori suntem ^nconjura]i de multe probleme,care, de fapt, pot fi la fel de multe oportunit\]i.

Simbolul chinezesc pentru cuvân-tul “criz\” este combina]ia a dou\simboluri “pericol” [i “oportu-nitate”. Când apare o criz\,putem alege s\ fim speria]i [i la[i, sauputernici [i curajo[i. Totul este o chestiune de per-spectiv\. Data viitoare când ne afl\m la ananghie, s\ne amintim: “Vom fi boga]i!”. Avem [ansa de a ^nv\]a,de a cre[te [i de a experimenta harul [i puterea de atrece prin orice situa]ie.

Asemenea situa]ii nu apar ^n via]\ la tot pasul!

R.DR.D

O

~

Page 10: Ziarul nr 16

Actualitatea ^n imagini Noiembrie 2009 pagina 10

cyanmagentayellowblack

Toate bisericile au instala]ia ter-mic\ pe gaze realizat\,bran[amentele, iar la St\ne[ti eno-ria[ii au deja c\ldur\ urmând ca ^ndecurs de o lun\ s\ aib\ toatebisericile, a[a c\ iarna poate veni.

Via]a sportiv\ se va ^nsufle]i ^n ora[ul R\cari, noile conti]ii create fiind propice practic\rii diferitelorsporturi, o condi]ie fiind modernizarea pentru diversificarea activit\]iilor sportive.

Realizare asfaltpe drumul dintrelocalitatileR\cari-Ghimpa]iButimanu, unuldin marileproiecte multa[teptate decet\]eni.

Realizarea S\lii de sport o ora[ului R\cari, unproiect la care viseaz\ de mai mult\ vremetinerii ca [i ceilal]i locuitori ai acestei a[ez\ri.

Reabilitare termic\, ansamblul

Page 11: Ziarul nr 16

Actualitatea ^n imagini Noiembrie 2009 pagina 11

cyanmagentayellowblack

Amenajare spa]ii verzi, parcuri ^n localitatile R\cari,Ghergani [i Mavrodin, proiecte ce vor fi sus]inute

prin Programul Na]ional de ~mbunat\]ire a Mediului.

Amenajare locuri de joac\ pentrucopiii din localit\]ile R\cari,Ghimpa]i, Colacu, S\bie[ti

Finalizarea lucr\rilor privind amenajareaBazei sportive a ora[ului R\cari, a terenuluimultifunc]ional, montarea nocturnei, amena-jarea spa]iilor pentru spectatori.

Realizarea C\minului cultural Ghimpa]i

Realizarea ^n timp record a Sediului Administrativ Ghimpa]i ^ncare vor func]iona: punct farmaceutic, birou prim\rie, sediuasocia]ie reprezentativ\ a locuitorilor din Ghimpa]i.

Page 12: Ziarul nr 16

Via]a spiritual\ Noiembrie 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

iserica noastr\ din St\ne[ti-R\cari, ^n ultimul timp a avutparte de multe infrumuse]\ri

[i moderniz\ri. Lucrul acesta s-a realizatdatorita Dumneavoastr\, mai marii ora[elor[i ai satelor, ai jude]ului [i ai ]\rii.Sigur sesizând ca [i Bisericile au nevoie demodific\ri frumoase legate de aspect inte-rior [i exterior [i de confort ^n anotimpuriler\coroase când este mai greu s\ men]ii unambient interior care te cheam\ larug\ciune [i comunicare cu Dumnezeu, a]iintervenit ca buni cre[tini ^n]elegând ca El,Dumnezeu v\ ajut\ s\ ajunge]i “acolo” deunde [i dumneavoastr\ pute]i sa ajuta]i.~n numele cre[tinilor mei din ParohiaSt\ne[ti - R\cari, judetul Dâmbovi]a, tre-buie s\ v\ mul]umesc pentru tot ce a]if\cut [i ^nainte de alegerile locale [i dup\.Nu mai men]ionez cele f\cute ^nainte pen-tru ca au mai fost men]ionate ^n ZiarulPrim\riei R\cari, dar trebuie men]ionate [icele f\cute dup\, lucruri promise [i cuonoare realizate. Domnule primar va sim]im aproape de noi[i v\ mul]umim.Mul]umim ^n acela[i timp [i DomnuluiPre[edinte al Consiliului Jude]ean, domnu-lui Florin Aurelian Popescu care ne-a ono-rat cu prezen]a la binecuvântarea celorf\cute ^nainte de alegeri [i nu ^n ultim rânddomnului senator Valentin Calcan care afost al\turi de noi [i avem n\dejdea c\ ^ncontinuare va fii la fel.Dumneavoastr\, Prim\ria, ConsiliulJude]ean [i partidul pe care ^l reprezenta]ia]i realizat ^n Parohia St\ne[tiurm\toarele:Cu cei 200.000.000 lei vechi, care auintrat ^n contul parohiei cu chitan]a nr.

53/30.06.2009 (bani nerambursabili) s-apl\tit firma S.C TIBIUS S.R.L, suma de141.000.000 lei (14.100 lei) pentru insta-la]ia de ^nc\lzire ^n biserica cu ordinul deplat\ nr.34/02.07.2009 al parohiei St\ne[ti.Banii au fost depu[i ^n contul S.C TIBIUSS.R.L RO33RNCB0130057972080001.~n continuare s-a pl\tit firmei S.C INSTALSERVICE TECHNOLOGY S.R.L suma de5.810.00 lei prin banca Raifeisen BankRahova Sud prin ordinal de plat\ al parohieiSt\ne[ti nr. 35/02 iulie 2009 [i s-au virat^n contul bancar: IBANRO44RZBR000060003062085.~n aceast\ situa]ie de avantaj pentru paro-hie, noi, Consiliul Parohial nu am contribuitdecât cu suma de 1.411.01 lei c\treDistrigaz Sud Retele, punctul de lucruTârgovi[te.Am punctat aceste lucruri nu pentru a jus-tifica cheltuirea acestor bani primi]i de laConsiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ci vreau s\se ^nteleag\ bine, c\ ^n timpul acesteiguvernari biserica n-a a fost ^n]eleas\ [i ajutat\.La ^ndemnul ~nalt Prea Sfin]itului NifonTârgovi[teanu, Mitropolitul nostru se cades\ ne rug\m pentru ace[tia care ne-au^n]eles [i ne-au ajutat.Stând de vorb\ cu cre[tinii din parohiedup\ Sânta Liturghie am ^ntrebat:Am fi putut noi s\ realiz\m lucrurile aces-tea primite ^n dar ^ntr-un timp a[a de scurt?R\spunsul a fost pe buzele tuturor “NU”,nici ^n decurs de 100 de ani.Cei mai ^n vârst\ nici nu visau la acestemodific\ri frumoase. Biserica noastr\ chiardac\ este mic\ acuma, are prestan]a uneibiserici ca de ora[.Lucrurile acestea le doream [i eu, Preotul[i enoria[ii mei, dar f\r\ speran]\.Iat\ cum se scrie [i cum r\mân ^n istoriavremii acesteia [i ^n istoria BisericiiRomâne, oamenii [i faptele lor deosebite.~n numele parohienilor mei v\ mul]umescdomnule dr.ing. Carave]eanu Marius Florin.S\ fi]i Primarul nostru, care v\ gândi]i la noialeg\torii fideli ai dumneavoastr\.V\ mul]umim!

Nu putem s\ ajungem la Dumnezeu decât c\l\torind spre El curug\ciunea din suflet cu credin]\ [i cu fapta bun\.Rug\ciunea profund\ se face aici ^n cl\direa Bisericii care este “oaz\de lini[te” unde cre[tinul ortodox simte prezen]a nev\zut\ a sfin]iilor,a ^ngerilor, [i mai ales prezen]a lui Hristos Mântuitorul, cu condi]ia cala u[a Sfântului L\ca[ toate grijile noastre de zi cu zi s\ le l\s\m afar\.Gândul nostru când intr\m ^n “Casa Lui” s\ fie numai la rug\ciune [in\dejde ^n Dumnezeul nostru, Cel ce ne ajut\.

radi]ia spune c\,dup\ aceast\dat\, Dumnezeu

^ncepe s\ slobozeasc\ gerulspre p\mânt.

~nchinat\ tuturor ^ngerilor,ziua de 8 noiembrie estededicat\ de credincio[iiortodoc[i [i greco-catolici ^nspecial Sfin]ilor ArhangheliMihail [i Gavril, deoarece sunt cei dintâi ^ngeri mijlocitori ^ntre Dumnezeu[i oameni. Cea mai mare s\rb\toare religioas\ a toamnei, ^nainteaPostului Cr\ciunului, a ^nceput s\ fie consemnat\ de Biseric\ abia ^n sec-olul al V-lea. ~n pragul iernii, la aceast\ dat\, se anun]\ celebrarea na[teriiMântuitorului Iisus. Potrivit tradi]iei populare, s\rb\toarea acestor sfin]idureaz\ trei zile, [i acum este momentul ^n care vara este trimis\ pelumea cealalt\, iar Dumnezeu sloboze[te, treptat, pe p\mânt, gerul iernii.Tot ^n popor se mai spune c\ ^n aceast\ zi, de 8 noiembrie, cine lucreaz\se va chinui ^n ceasul mor]ii pân\ la ie[irea sufletului. De Sfin]ii Mihail [iGavril, credincio[ii aprind lumân\ri atât pentru oamenii ^n via]\, cât [ipentru cei disp\ru]i n\prasnic, f\r\ lumânare la c\p\tâi. Despre SfântulMihail se spune c\ a fost a[ezat de c\tre Dumnezeu drept c\petenie a^ngerilor care, luând chip v\zut,s-a ar\tat multora, atât ^n Legeaveche, cât [i ^n Legea nou\. Eleste considerat drept protec-torul direct al c\lug\rilor, alarmatelor cre[tine [i alvoievozilor, care purtau cu ei pecâmpul de lupt\ icoana mareluiArhanghel. ~n schimb, SfântulArhanghel Gavril este cel care avestit lui Ioachim [i Aneina[terea Fecioarei Maria [i adezv\luit preotului Zahariana[terea lui Ioan Botez\torul.Acesta este considerat mai alesprotectorul fecioarelor [i familieicre[tine, protectorul mamelorcare nasc copii, dar [i protec-torul copiilor [i al c\lug\ri]eloriubitoare de feciorie [i iubitoarede Hristos.

Data de 30 noiembrie este una din s\rb\torile cre[tine importante, fiind"Sfântul Andrei", apostolul care a cre[tinizat pentru ^ntâia oarameleagurile ]\rii noastre. Legate de aceast\ dat\, credin]a popular\^n[iruie multe tradi]ii, pe lâng\ cele cu ^nsemn\tate religioas\, fiindp\strate [i unele desprinse din s\rb\tori mai vechi, precum DionisiaceleCâmpene[ti ale tracilor sau Saturnaliile Romanilor. De asemenea, ^ntre14 noiembrie [i 7 decembrie avea loc Anul Nou Dacic, perioad\ ^n caretimpul ^[i re^ncepe drumul.Unul din elementele care s-au propagat de pe vremea s\rb\torilorromane [i tracice sunt cele legate de lupi. Astfel ^n ziua de SfântulAndrei nu se m\tur\ [i nu se arunc\ nimic afar\, pentru ca ^]i vormânca lupii vitele. De asemenea, se spune ca ^n aceasta noapte lupii seadun\ [i pot s\ vorbeasc\, ^ns\ cel care ^i aude risc\ s\ moar\.O alt\ credin]\ este cea a strigoilor, care ^n noaptea de Sfântul Andreivor intra ^n casele oamenilor, dac\ nu sunt opri]i prin ungerea tocuriloru[ilor de la cas\ [i de la [oproane cu usturoi.~ns\ cel mai pregnant [i mai des ^ntâlnit obicei ^n aceast\ noapte estecel legat de mariti[ [i de visele premonitorii. Fetele nem\ritate trebuies\ ^[i pun\ la cap 41 de boabe de grâu, iar dac\ viseaz\ c\ cineva i leia, atunci sigur se va marita. Alte credin]e ^ntâlnite ^n diferite sate: fetele^[i pun piept\nele sub pern\, fur\ f\in\ dinlada morii [i fac pl\cintele cu sare sau pun la^ncol]it grâu ^n câte un vas cu p\mânt. Alc\rui grâu va cre[te mai mare [i mai frumos,acela va avea mai mult noroc [i mai mult\s\n\tate.Toate acestea sunt obiceiuri f\r\ leg\tura cuobiceiurile religioase, ^ns\ ele se p\streaz\ ^ninima oamenilor, fiind reluate anide-a rândul.

Ur\m tuturor acelora care poart\ numele Sfin]ilor Mihail [i Gavril, ca [i acelora care au ales numele Sfantului Andrei, mult\ s\n\tate, bucurii [i ^ndeplinirea tuturor dorin]elor!

C.Niculae

Preot Paroh - Tudorache Ion

T

B

Preot paroh Dinu Nicolae

Page 13: Ziarul nr 16

PAGINA MEDICAL| Noiembrie 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

black

Ce putetm face pentru a preveniimbolavirea?Pentru a va proteja s\n\tatea urma]izilnic ace[ti pa[i:- acoperiti-v\ gura sau nasul cu obatist\ atunci când str\nuta]i sautu[iti. Arunca]i batista la gunoi dupa cea]i folosit-o.- spalati-v\ cât mai des pe mâini cuapa [i s\pun, mai ales dup\ ce a]istr\nutat sau tusit. Solu]iile pe bazade alcool sunt de asemenea eficiente.- evita]i pe cât posibil s\ v\ atinge]iochii, gura sau nasul. Germenii ser\spândesc ^n acest mod.- evita]i contactul cu persoane bolnave~n cazul copiilor simptomele dealarm\ care necesit\ interven]iemedical\ de urgen]\ sunt:- accelerarea respira]iei/respira]ie difi-cil\- tegumente cianotice (de culoarealbastr\)- v\rs\turi severe [i persistente-somnolen]\ [i astenie- agita]ie (copilul este agitat [i nub selini[te[te nici dac\ este tinut ^n bra]e)- simptomele de grip\ se amelioreaz\

in]ial, pentru a reapare cu febra [i tuseagravat\.~n cazul adul]ilor simptomele dealarm\ care indic\ necesitateaunui tratament medical deurgen]\ sunt:- respiratie dificil\ (dispnee)- durere sau senza]ie de ap\sare ^npiept sau abdomen;- ame]eli;- confuzie;- v\rs\turi severe [i persis-tente- simptomele de grip\ seamelioreaz\ in]ial, pentru areapare cu febra [i tuseagravat\Cât timp r\mâne virusulgripal H1N1 viabil peobiecte (cum ar fi c\r]isau clan]a de la u[a)?Studiile arat\ ca virusul gri-pal supravietuie[te pesuprafe]e [i poate infecta opersona ^ntre 2-8 ore de lacontaminarea suprafe]eirespectiveCum poate fi omorâtvirusul gripal H1N1Virusul gripal H1N1 e dis-trus la temperaturi de 75-100

grade Celsius. Virusul poate fi distrus[i de substan]e chimice: peroxid dehidrogen, solu]ii antiseptice pe baz\ deiod, detergen]i, s\pun, solu]ii pe baz\de alcool. Virusul este ucis dac\ sub-stan]ele sunt ^n concentra]ii core-spunz\toare si dac\ timpul de ac]iuneeste suficient. Dac\ folosi]i un gel pebaz\ de alcool pentru dezinfectareamâinilor, mâinile trebuie frecate pân\când gelul se usuc\.

Virusul gripei A H1N1 da ^n prezent fiori lumii ^ntregi, inclusiv românilor. Gripa a atins cotele pan-demiei [i face mii de victime. Pentru c\ este o nou\ tulpin\ de grip\, ^n jurul acestei boli r\mân multe

necunoscute. De aceea, ^n acest moment cea mai bun\ metod\ de tratament r\mâne: prevenirea.

e ^nseamn\ oigien\ orala corect\ pentruprevenirea apari]iei cariilordentare?Simplu, iat\ ce trebuie s\facem:- la copii sub 6 luni este bine s\le sp\l\m gingiile cu un tifonsteril umezit ^n ap\ (chiar dac\nu au nici un din]i[or ^n gur\).Dup\ apari]ia din]ilor, educa]i-v\copilul s\ se spele corect pedin]i [i merge]i periodic cu el laun control stomatologic!- spala-te pe din]i de cel pu]in 2ori pe zi. Periu]a se ^nlocuie[te odat\ la 3 luni.- cel mai important, nu uita s\ te

speli pe din]i ^nainte de culcare.Se periaz\ toate suprafe]eledin]ilor dar [i limba.- pasta de din]i – con]ine fluor [ifactori de albire, astfel din]ii t\ivor fi mai s\n\to[i [i maialbi.Fluorul protejeaz\ smaltul [iprevine formarea carilor.- apa de gur\ ^ndep\rteaz\ res-turile alimentare, are efectantibacterian [i ^]i^mprosp\teaz\ respira]ia. Lacopii nu se folose[te apa degur\ ce con]ine alcool. Exist\ape de gur\ speciale pentrucopii.Reguli generale: - flourizare -administrarea Vitaminei D -administrarea Vitaminei A -igiena corecta - alimenta]ieechilibrat\.

Dr. Carp Marioara

Deger\turile sunt leziuni tisulareconsecutive expunerii la temperaturisc\zute (frig) ^ntâlnite de obicei ^nsezonul rece sau ^n cazul unor inci-dente turistice pe munte. De obiceiafecteaz\ extremit\]ile: degetele de lamâini sau picioare, nasul [i urechile.~n func]ie de profunzimea leziunilorprovocate de ^nghe], deger\turile sepot clasifica ^n patru grade:- gradul I: leziuni superficiale, cândpielea este ro[ie, inflamat\ [i poateaparea o descuamare- gradul II: când afectarea e profund\,pielea fiind ro[ie, inflamat\ [i acoper-it\ de flictene cu con]inut clar- gradul III: edem important, pieleaavând o culoare gri-alb\struie,flictenele au con]inut hemoragic [ipoate aparea necroza [i gangrena ^ncâteva zile- gradul IV: când sunt afecta]i inclusivmu[chii, tendoanele, oasele [i aparenecroza [i gangrena ^n câteva ore.Primul ajutor- se introduce victima ^ntr-un mediu^nc\lzit: dac\ este afar\ se aduce ^ncas\- se ^nfasur\ zonele degerate ^n hainegroase sau p\turi- se poate introduce extremitateadegerat\ ^n ap\ cu o temperatur\ de34-37 grade celsius- dac\ victima e con[tient\ [i nuvars\, i se pot oferi lichide calde (nufierbin]i)- se transport\ victima la spital.De re]inut!NU este recomandat:- s\ se maseze zonele degerate- s\ se expun\ la temperaturi cres-

cute: calorifere, sobe, ap\ fierbinteetc.- s\ se dea b\uturi alcoolice victimei. HipotermiaValoarea normal\ a temperaturii cor-pului uman este cuprins\ ^n intervalul36-37 grade celsius. Hipotermiareprezint\ sc\derea temperaturii cen-trale corpului sub 35 grade celsius. ~nfunc]ie de temperatur\, hipotermia sepoate clasifica ^n:- u[oar\: temperatura corpului ^ntre35-32 grade celsius- medie: temperatura corpului ^ntre32-28 grade celsius- grav\: temperatura corpului sub 28grade celsiusPersoanele care au un risc mai marede a face hipotermie sunt: vârstnicii [icopiii mici - la care termoreglarea seface cu dificultate, traumatiza]ii,alcoolicii, droga]ii [i persoanele^nnecate - deoarece c\ldura se pierdemai u[or ^n ap\ decât ^n aer.Primul ajutor~n cazul hipotermiei primul ajutor^ncepe cu evaluarea func]iilor vitale(ABC - libertatea c\ilor respiratorii,respira]ie, circula]ie) [i resuscitareacardiorespiratorie dac\ este nevoie;toracele victimelor aflate ^n hipoter-mie este mai rigid ceea ce face maidificil masajul cardiac.Restabilirea temperaturii normale acorpului se face lent, nu brusc (cuaproximativ 1 grad pe or\) [i const\ ^n:- ^nc\lzire pasiv\: aducerea victimei^ntr-un mediu cald, ^nlocuirea^mbr\c\mintei ude cu una uscat\ [i^nvelirea cu p\turi; aceste m\suri potfi suficiente ^n hipotermiile u[oare [i

medii cu temperaturi peste 31 gradecelsius- ^nc\lzire extern\ activ\: imersie ^nap\ cald\ (40 grade celsius),acoperirea cu p\turi electrice,^nf\[urarea ^n haine sau p\turi calde,pungi sau sticle cu ap\ cald\- ^nc\lzire intern\ activ\: care se facedup\ transportul victimei la spital(ventila]ie cu O2 cald, fluide caldeetc.).De re]inut!Nu se vor da b\uturi alcoolice victimei(exist\ unele concep]ii gre[ite con-form c\reia alcoolul ^nc\lze[te); ^ncazul ^n care victima este con[tient\[i nu prezint\ v\rs\turi, se pot oferib\uturi calde (ceai, sup\).Hipotermicul nu poate fi declaratdecedat pân\ ce nu este re^nc\lzit; deaceea, resuscitarea se va continuapân\ la restabilirea temperaturii nor-male a corpului.

Dr. Bârsil\ Daniel

olnavii dehepatit\, dar

[i cardiacii pot folosimierea ca aliment [imedicament,deopotriv\. "Orice diet\ ^n cazul hepatitelor trebuie s\ con]in\neap\rat aminoacizi esen]iali, glucide, vitamine. O asociere^ntre miere ca suport glucidic, polen [i l\pti[or de matc\ nepoate asigura o convalescen]\ f\r\ probleme [i o nutri]iedeosebit\ a celulei hepatice – una dintre foarte pu]inelecelule din organismul nostru care se pot reface", arat\ doctorbiochimist Cristina Mateescu, [ef colectiv cercetare apiter-apie, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentruApicultur\.CARDIACI. Persoanele de vârsta a treia cu afec]iuni cardiacetrebuie s\ ia zilnic câte o lingur\ de miere. Aceasta hr\ne[temu[chiul cardiac cu zah\rurile direct asimilabile pe care lecon]ine – glucoza [i fructoza. "Dupa 40 de ani, miocardul arenevoie de hran\ suplimentar\. De multe ori, atunci cândsim]im c\ ne ^n]eap\ inima, ne lini[tim dac\ lu\m o linguri]\,dou\ de miere ^ntr-un pahar de ap\", ne sf\tuie[te dr.biochim. Cristina Mateescu.

C\tina ^nt\re[te imunitateaOdat\ cu r\cirea vremii, persoanele care au bolicronice sau au f\cut tratamente epuizante(chimioterapie, de exemplu) trebuie s\-[i^nt\reasc\ sistemul imunitar. Pune]i dou\pic\turi de ulei de c\tin\ pe o linguri]\ de miere[i lua]i-o de trei ori pe zi, timp de zece zile pelun\. (I.D.)Cura cu kiwiOriginar din China, kiwi este unul dintre cele maibogate fructe ^n vitamine. Se recomand\ ^n spe-cial ^n perioadele reci ale anului pentru ^nt\rireaorganismului. Kiwi con]ine vitaminele C, E, B2,B3 [i A. Este bogat ^n cupru, potasiu, magneziu,calciu, fosfor, fier, seleniu, zinc. Trebuie remar-cat faptul c\ un fruct kiwi con]ine mai multpotasiu decât o banan\, de exemplu. Consumulde kiwi reduce riscul producerii cancerului,previne apari]ia bolilor de inim\ [i formareacataractei, care poate duce la orbire. Avândfoarte pu]ine calorii, este un fruct ideal pentrucazurile de obezitate. Se pot face [i cure cukiwi. Se m\nânc\ 100-250 g kiwi pe zi, timp dedou\ s\pt\mâni. Se poate consuma diminea]a^nainte de mas\ sau chiar ^n timpul mesei,inclusiv ^n amestec cu brânz\ de vaci.Usturoiul vindec\ veneleExcesul de gr\sime, care se depune pe [olduri[i abdomen ^mpiedic\ sângele s\ circule ^napoi(de la picioare spre inim\) corect. De-a lungultimpului, acest lucru creeaz\ probleme venelor,cele mai ^ntâlnite fiind umflarea picioarelor,apari]ia varicelor sau, mai grav, instalareaflebitelor. Un ajutor de n\dejde pentru vene ^lconstituie tinctura de usturoi.

Igiena oral\ corect\Dr. Andrei Dumitru

Miere contrahepatitei

B

C

Page 14: Ziarul nr 16

Actualitate Noiembrie 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Dorim s\ ^ncepem prin a remar-ca activitatea antrenorului,domnul Ni]\ Vasile, care aorganizat o selec]ie de 65 dejuc\tori ^n prealabil, selec]ieefectuat\ cu sim] de r\spundere[i d\ruire. Remarc\m efortuldepus de antrenor, strategia [itactica adoptate pentrupreg\tirea echipei. Astfel, mai^ntâi s-a format un nucleu bine^nchegat, alc\tuit din juc\toritineri, dornici de afirmare com-peti]ional\. 18 juc\tori la oraactual\ se afl\ sub preg\tirea

atent\ a antrenorului echipei. S-a ^ncet\]enit [i un spirit de fair-play, por]ile fiind deschise ^ncontinuare tinerelor talente.Dup\ luni de munc\, de antre-namente, ^ncep s\ se vad\ [irezultatele ^n joc ( ^n ciuda unorafirma]ii din partea cârcota[ilor,care nu ne-au dat via]a lung\ ^nliga IV, maxim 7 etape).Acum ne afl\m spre finalul turu-lui de campionat cu 6 puncte,iar ultima etap\ desf\[urat\ pe

teren propriu (Con]e[ti) CSR\cari a ob]inut o victorie net\5-0 (1-0) ^n fa]a celor dinGemenea. Felicit\ri echipei [i antrenoruluipentru rezultatul ob]inut.De asemenea inform\m iubitoriide fotbal din R\cari c\ meciuriledin returul campionatului liga aIV-a se vor desf\[ura pe terenulproasp\t amenajat al BazeiSportive din R\cari.

Luceaf\rul D\rm\ne[ti - FC Potlogi 1-3Petrolul Târgovi[te -Recolta Crovu 6-0Voin]a Potlogi - Petrol Moreni 4-2 FCMTârgovi[te - Gloria Corne[ti 3-2CS R\cari - Rapid Gemenea 5-0AS Doice[ti - Voin]a Per[inari 2-2GSA Nucet - Comer]ul Vii[oara 2-2Unirea Cobia - Gaz Metan Finta 2-5Atletic Fieni - Tisenmetal Coliba[i 2-2

REZULTATELE ETAPEI A 15-A A LIGII A IV-A!

Clasament juniori -actualizat pana in etapa 12-a

Etapa a XIII-aAS Dioce[ti -CS R\cari 3-2Etapa a XIV-aFC Potlogi -CS R\cari 0-7Etapa a XV-aCS. R\cari- Rapid Gemenea 10-0Etapa viitoareLuc. D\rm\ne[ti-CS R\cari

Organizator, Chi]ulescu Dumitru

CS R\cari a ob]inut cea maimare victorie notabil\: 5-0 cuRapid Gemenea~ntr-o zi mohorâta de toamn\,când tot omul devine melan-colic [i ^l ^ncearc\ un senti-ment de nostalgie, num\rândfrunzele ^ng\lbenite care-i caduna câte una pe umeri, am^nso]it echipa de fotbal aora[ului R\cari [i ne-ambucurat de o performan]\deosebit\: 5-0 cu RapidGemenea.

Page 15: Ziarul nr 16

Cultur\ politic\ Noiembrie 2009 pagina 15Ziarul Prim\riei R\cari

Ce este Uniunea European\?Un parteneriat economic [i politic unic încheiat între27 de ]\ri democratice din Europa.Care sunt obiectivele sale?Pace, prosperitate [i libertate pentru cei 498 de mil-ioane de cet\]eni ai s\i – într-o lume mai dreapt\ [imai sigur\.Ce s-a realizat pân\ acum?Comer]ul [i c\l\toriile f\r\ frontiere, moneda euro(moneda unic\ european\), o alimenta]ie mai sigur\[i un mediu mai curat, niveluri de via]\ îmbun\t\]iteîn regiunile mai s\race, ac]iunicomune împotriva criminalit\]ii [i aterorismului, convorbiri telefonicemai ieftine, milioane de oportunit\]ide a studia în str\in\tate …[i multealtele.Cum func]ioneaz\ UE?Pentru a realiza aceste lucruri, ]\rileUE înfiin]eaz\ institu]ii care s\ con-duc\ UE [i s\ adopte legisla]iacomunitar\. Cele mai importantedintre acestea sunt:

* Parlamentul European (îireprezint\ pe cet\]enii Europei);

* Consiliul Uniunii Europene(reprezint\ guvernele na]ionale);

* Comisia European\ (reprezint\interesele comune ale UE).Cum pot s\-mi spun p\rerea?Uniunea European\ nu este perfect\– este un proiect aflat în evolu]ie,care necesit\ îmbun\t\]iri în perma-nen]\.Ce a]i dori s\ fac\ sau, dim-potriv\, s\ nu fac\ UniuneaEuropean\? Exprima]i-v\p\rerea!

* Contacta]i parlamentarul localcare v\ reprezint\ – politicile UE seintegreaz\ în contextul politicna]ional.

* Contacta]i parlamentarul european care v\reprezint\ [i vota]i la alegerile pentru ParlamentulEuropean — Parlamentul European adopt\ legisla]iaeuropean\: europarl.europa.eu

* Contacta]i ONG-urile (asocia]ii de consumatori,grupuri de presiune în favoarea protec]iei mediului,etc.) — contribuie la elaborarea politicilor europene.

* Afla]i mai multe despre UE accesând site-uleuropa.eu [i ob]ine]i r\spunsuri la întreb\rile despreUE sunând, gratuit, la telefonul Europe Direct: 00 8006 7 8 9 10 11.

Cum func]ioneaz\ UE

Pre[edintele României, Traian B\sescu, semnând Tratatul de aderare al României.Dup\ semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie2005, România a devenit stat în curs de aderare,ob]inând statutul de observator activ la nivelul tuturorinstitu]iilor comunitare, fiind necesar\ asigurareaprezen]ei reprezenta]ilor români la nivelul institu]iiloreuropene [i al grupurilor de lucru ale acestora. Statutulde observator activ a permis Românei s\ î[i exprimepunctul de vedere, f\r\ drept de vot, în procesul deluare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influ-en]a aceste decizii [i promovându-[i intereselorna]ionale.

Integrarea României la UE, confirmata la 1 ianuarie 2007

România a primit confirmarea oficial\ a datei de 1 ian-uarie 2007, ca moment al ader\rii ]\rii noastre laUniunea European\. Comisia a adoptat, ^n data de 26septembrie 2006, ultimul s\u raport de monitorizare cuprivire la preg\tirea Bulgariei [i României pentru a fistate membre ale Uniunii Europene.

1 ianuarie 2007r\mâne un moment

unic în istoria României.

Nu este chiar atât de îndepartat\ vremea încare locuitorii celor 27 ]\ri care acum constituiestatele membre ale Uniunii Europene puteau luacu ei doar foarte pu]ini bani în numerar cândc\l\toreau în str\inatate. Trebuiau s\ suportea[teptarea la cozi lungi la punctele vamale [i lacele de control al pa[apoartelor de fiecare dat\când treceau o grani]\.

Bunurile a c\ror valoare depa[ea 600 EUROerau imediat atrase într-un p\ienjeni[ de docu-mente, birocra]ie [i taxe de import. Acum, datorita Uniunii Europene [i pie]ei saleunice aflate în continu\ dezvoltare, beneficiem demulte libert\]i noi. Acestea sunt libertatea de ac\l\tori, de a munci [i de a face afaceri înstr\in\tate, libertatea de a alege dintr-o gam\ maimare de bunuri [i servicii [i de a beneficia de toatedrepturile consumatorului când îti faci cump\r\turile înafara t\rii tale.

Conceptul de cet\]enie european\ nuînlocuie[te cet\]enia statului na]ional ci o com-pleteaz\. Cet\]enii europeni au nu numai posibili-tatea de a candida în propria ]ar\, dar au deasemenea dreptul de a candida pentruParlamentul European.

Un sector prioritar al UE este agricultura,

care este sprijinit\ financiar [i institu]ional în ved-erea unei dezvolt\rii rurale durabile care s\ asig-ure venituri decente locuitorilor din zonele rurale,protejând totodata [i mediul înconjur\tor.

Uniunea Europeana acorda fonduri pentrusprijinirea [i dezvoltarea zonelor din cadrulUniunii. {i ora[ul R\cari a beneficiat [i beneficiaz\de fonduri europene. Dintre marile proiecte amintim: “Modernizareainfrastructur\ {coala Ghergani”, “Reabilitare,modernizare [i extindere Liceu Teoretic “IonGhica””, “Proiectare [i execu]ie lucr\ri ^nfiin]aresistem de alimentare cu ap\” etc. Valoarea aces-tor proiecte se ridic\ la importanta sum\ de 10 milioane de euro - fonduri europene pentrulocuitorii ora[ului R\cari.

AVANTAJELE ADER|RII LA UNIUNEA EUROPEAN| PENTRU COMUNITATEA NOASTR|

Page 16: Ziarul nr 16

Informa]ii utile Noiembrie 2009 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

B I R O U L P U B L I C C O M U N I T A R P E N T R U E V I D E N } A

P E R S O A N E L O R - R | C A R I , J U D . D Â M B O V I } A

Cet\]enii care au actelede identitate expirate sunt

ruga]i s\ se prezinte laBiroul Public Comunitar

pentru Eviden]aPersoanelor - R\cari pen-tru a fi pu[i ^n legalitate.

Persoanele care suntnetransportabile pot solicitadeplasarea lucr\torilor BirouluiPublic Comunitar pentruEviden]a Persoanelor R\cari ladomiciliul acestora.

Documentele necesare:- ADEVERIN}A DE SPA}IU DELA PRIM|RIE ;- TAXA CI DE 7 LEI (se pl\te[te^n Prim\rie la camera nr.5)- TIMBRU DE 4 LEI DE LA PO{T| ;- CERTIFICATE DE NA{TERE;C|S|TORIE (dup\ caz);HOT|RÂRE DE DIVOR} (dup\caz); CERTIFICATELE DENA{TERE ALE COPIILORMINORII (dup\ caz) - ORIGINALE {I COPII XEROX.- PROPRIETARUL SPA}IULUI DELOCUIT.

Programul de lucru cu pub-licul pân\ la data de06.12.2009 este urm\torul:- Luni 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Mar]i 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Miercuri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Joi 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Vineri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Sâmbat\ 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor.

TERMENUL DE DECLARARE ADECESULUI- Declararea decesului se face ^ntrmen de 3 zile de la data ^ncet\riidin via]\ a persoanei, termen ^ncare se cuprinde atât ziua ^n cares-a produs decesul, cât [i ziua ^ncare se face declara]ia;- Actul de deces se întocme[te laprim\ria ^n a c\rei raza teritorial\s-a produl decesul sau a fost g\sitcadavrul;- Declara]ia de deces se face dec\tre membrii familiei decedatului,iar ^n lipsa acestora, de c\trecolaterali;AACTE NECESARE:CTE NECESARE:- Certificatul medical constatatoral decesului, ^n care trebuie con-semnat\ cauza decesului, f\r\prescurt\ri;- Actul de identitate al persoaneidecedate;- Livretul militar;- ~n cazul ^ncet\rii din via]\ a unuistr\in, pa[aportul, carnetul deidentitate sau legitima]ia provizoriese înainteaz\, de ^ndat\, cuadresa, Autorit\]ii jude]ene pentrustr\ini ori a mun. Bucure[ti, împre-una cu extras de pe actul de deces(extras pentru men]iuni, care setransmite ^n str\in\tate);- Declara]ia se face ^n termen de48 de ore, din momentul decesu-lui sau a g\sirii cadavrului;- Daca decesul nu a fost declarat[i înregistrat ^n termen legal de 48de ore, întocmirea actului se facenumai cu aprobarea parchetului;- Actul de deces privind un cadavrug\sit se face la prim\ria localit\]ii^n raza c\reia a fost g\sit, in bazacertificatului medical constatatoral decesului, a dovezii eliberate depoli]ie sau de parchet [i a proce-sului-verbal întocmit de medic,care va cuprinde:A) Vârsta [i sexul;B) Locul unde a fost g\sit cadavrul;C) Data [i cauza decesului;

Art. 1Prezenta lege instituie spri-jinul financiar la constituireafamiliei ^n care fiecare dintreso]i se afl\ la prima c\s\torie[i au domiciliul sau re[edin]a^n România, indiferent decet\]enia so]ilor.Art. 2Beneficiaz\ de prevederileprezentei legi familiileprev\zute la art. 1 care seafla ^n una dintre urm\toarelesitua]ii:a) c\s\toria a fost ^ncheiat\la autorit\]ile locale compe-tente de pe teritoriulRomâniei;b) c\s\toria a fost ^ncheiat\la autoritatile locale compe-tente de pe teritoriul altor t\ri;Art. 3(1) Sprijinul financiar la con-stituirea familiei se acord\ pebaza de cerere, ^nso]it\ dedeclara]iile pe propriar\spundere ale ambilor so]ic\ fiecare dintre ei se afl\ laprima c\s\torie.(2) Cererea pentru acordareasprijinului financiar se depunela:a) sediul serviciului publiccomunitar local de evidenta apersoanelor al municipiului,sectorului municipiuluiBucuresti, ora[ului saucomunei unde s-a ^ncheiatc\s\toria, pentru familiileprev\zute la art. 2 lit. a);(3) Cererea pentru acordareasprijinului financiar se depune^n termen de 30 de zile,dup\ cum urmeaz\:a) de la data ^ncheieriic\s\toriei, pentru situa]iileprev\zute la art. 2 lit. a);(4) Sprijinul financiar seacord\ numai ^n situa]iile ^ncare nu a intervenit desfac-erea, desfiin]area sau^ncetarea c\s\toriei pân\ ladata pl\]ii.Art. 4Titularul dreptului privind spri-jinul financiar este oricaredintre so]ii care a depus cer-erea, iar beneficiarul dreptuluieste familia.Art. 5Cuantumul sprijinului finan-ciar reprezint\ echivalentul ^nlei a 200 de euro.Art. 6Stabilirea dreptului pentruacordarea sprijinului financiarse face prin dispozi]ie scris\ aprimarului, ^n termen de 5 zilede la data ^nregistr\rii cererii.Art. 7Sprijinul financiar se acord\familiei solicitante ^n termende 30 de zile de la data emi-terii dispozi]iei scrise a pri-marului, prin casierie, prinmandat postal, ^n cont curentpersonal sau prin cont decard.

Art. 8Sprijinul financiar acordat laconstituirea familiei nu seimpoziteaz\, nu se ia ^n con-siderare la stabilirea altordrepturi [i obliga]ii [i sesupune execut\rii silite, ^ncondi]iile dispozi]iilor privindexecutarea silit\ a crean]elorbugetare numai pentru recu-perarea sumelor platite necu-venit cu acest titlu.Art. 9Fondurile pentru plata sprijin-ului financiar acordat la con-stituirea familiei, precum [ipentru cheltuielile cu trans-miterea drepturilor se pl\tescprin bugetele locale alecomunelor, ora[elor [imunicipiilor, respectiv ale sec-toarelor municipiuluiBucure[ti, din transferurile dela bugetul de stat catrebugetele locale, prevazute cuaceasta destinatie in bugetulMinisterului Muncii,Solidaritatii Sociale [iFamiliei.Art. 11(1) Sumele ^ncasate necu-venit se recupereaz\ de latitularul dreptului ^n termenulde prescrip]ie stabilit de legepentru crean]ele bugetare.(2) Recuperarea sumelorplatite necuvenit cu titlu desprijin financiar se face prindispozi]ie scris\ a primaruluiunit\]ii administrativ-teritori-ale unde s-a ^nregistratcererea, care se comunic\debitorului ^n termen de 15zile de la emitere.(3) Dispozi]ia privind recuper-area sumelor ^ncasate necu-venit constituie titlu executo-riu de la data comunic\rii.Art. 13~n aplicarea prevederilorprezentei legi se emitinstruc]iuni aprobate prinordin comun al ministruluimuncii, solidarit\]ii sociale [ifamiliei [i al ministruluiadministra]iei [i internelor.Art. 14Prezenta lege intr\ ^n vigoarela data de 1 ianuarie 2007 [ise aplic\ pentru familiile con-stituite ^ncepând cu aceastadat\.

BIROUL ST|RII CIVILE

V| INFORMEAZ|

- Actul de proprietate al caseisau terenului (copie [i original);- Certificat de încadrare în gr. dehandicap sau certificat de invalid-itate eliberat de Comisia deexpertiz\ medical\ a persoanelorcu handicap adulte;- LEGITIMA}IA DE VETERAN(v\duv\ de veteran) de r\zboi -conform Legii nr. 44/1994, sau - CERTIFICAT DE REVOLU}IONAR{I BREVET CONFORM LEGII NR.341/2004 sau DECIZIADIREC}IEI GENERALE DE MUNC|{I PROTEC}IE SOCIAL| - conformDecretului Lege nr. 118/1990;- COPIE DUPA HOTARAREA

PRIVIND LEGEA 309/2009 - BULETINUL SAU CARTEA DEIDENTITATE pentru sot si sotie(original [i copie xerox); - CERTIFICAT DE CASATORIE.

Preciz\m c\ scutirea de impozitpe cl\dire sau teren se va aplicadin luna urm\toare celei în careau fost depuse documentelecomplete. Cei care vor sa-sidepun\ dosarele sunt invita]i s\se prezinte in luna decembrie laServiciul Impozite [i Taxe LocaleR\cari. Program de lucru cu pub-licul: de luni pân\ vineri întreorele 8.00-16.30

SCUTIRI DE IMPOZITActele necesare pentrudepunerea dosarului dec\tre persoanele intere-

sate sunt urm\toarele:

1. ~n urma discu]iilor dintrecresc\torii de bovine [iPre[edinte din data de 6noiembrie 2009 s-a convenitca ace[tia pentru a beneficiade suma total\ a subven]iilorla bovine ^n bazauneiADEVERINTE emis\ deAPIA s\ contracteze un creditechivalent cu m\rimea sub-ven]iei ce urma s\ oprimeasc\ de la STAT, creditgarantat de Fondul degaran]ie a creditului rural.Bancile de la care pot con-tracta acest credit sunt: CECBank si BRD. Rambursareacreditului urmeaz\ s\ fief\cut\ de Fond ^n lunaFebruarie 2010 când se pre-conizeaz\ achitarea subven-

tiei.Trebuie men]ionat c\ fer-mierul va suporta contraval-oarea dobânzii aferente sumeiprimite.2. Au intrat ^n conturile dum-neavoastr\ cele 2 milioane/hade la APIA.Verificati-v\ conturile.

Ing. Topora[ V

Erata. In num\rul trecut, ^n loc de (1)bugetar/este vegetal. (2) costuri ener-getice/este cazuri energetice.

Page 17: Ziarul nr 16

Social Noiembrie 2009 pagina 17

cyanmagentayellowblack

- Cea mai nobil\ ^ntrebaredin lume: Aici ce bine potface? (Benjamin Franklin -inventatorul paratraznetului)- Titus, ^mp\ratul roman,aducându-[i aminte c\ ^nziua aceea n-a f\cutnim\nui vreun bine, zice cup\rere de r\u: ”Prietene,ziua de azi am pierdut-o”.- Fericit ori nefericit, omulare nevoie de alt om, c\cinu tr\ie[te decât pejum\tate, când tr\ie[tenumai pentru el.- Cea mai buna viat\ nueste cea mai lung\, ci ceamai bogat\ ^n fapte bune.- A da pentru a da, estesingurul mod de a tr\i, sin-gurul mod de a iubi. (Gall& E. John)- Generozitatea nu const\^n a da mult, ci a da atuncicând trebuie. - Cineva poate d\rui f\r\s\ iubeasc\, dar nimeni nupoate iubi f\r\ s\d\ruiasc\.- To]i avem o anumit\form\ de d\rnicie; uniid\m bani, al]ii timp, iar al]ii… critic\!

Citate celebre Citate celebre despre d\rniciedespre d\rnicie

Una din preocup\rile constante aleactualei administra]ii este rezolvareacazurilor sociale, acordarea de materialede construc]ii acelora care nu au unacoperi[ deasupra capului precum [imeseria[i din cadrul prim\riei pentruexecutarea lucr\rilor. ~n localitateaColacu, pe strada Hele[teului locuie[tedl Popescu Marin de 48 de ani, cu caredestinul a fost mai pu]in darnic. Fiindbolnav [i p\r\sit de familie acestatr\ie[te din munca cu “ziua” [i din aju-torul rudelor [i al vecinilor. Prim\ria i-as\rit ^n ajutor, transportând la adresamai sus men]ionat\: ferestre, u[i [i

c\r\mida pentru sob\. Vom fii receptivi[i ^n ceea ce prive[te executarealucr\rilor de repara]ii.De asemenea ne vom ^ngriji prin servi-ciul de asisten]\ social\ [i de ob]inereaunei pensii medicale, f\când demer-surile pentru deplasarea la comisia despecialitate pentru ob]inerea avizelornecesare.“A]i ajutat mult\ lume [i de aceea am^nd\rznit s\ vin la prim\rie...”, nem\rturisea o rud\ a dl Popescu M.Ne bucur\m ca oamenii au ^ncredere ^nnoi, considerandu-ne ca o mare FAMILIE.

V\ prezent\m al\turat cazul social al doamnei SimulescuVasilica, str. Libert\]ii, R\cari, care a fost ajutat\ s\-[iacopere casa cu un acoperi[ trainic. Mul]umim echipeidin Prim\ria R\cari (Andrei Georgel, Chi]ulescu Costel,

Gornistu Tudorel) care au dat dovad\ de OMENIE.

La domnul Donica Constantin ne-am deplasatdeseori, fiind un caz social. De curand am trans-portat la adresa sa ferestre si usi pentru a-si pre-gati locuinta pentru iarna. Nu l-am gasit acasa

niciodata, asa ca i-am lasat in curte materialele incauza... Casa cu sila, nu se poate face!

Familia Obrejan Petre si Ion Georgeta locuitori ai orasului Racari care au doi copii minori, a solicitat sprijinul PrimarieiRacari si in scurt timp acesta a venit. Dovedind spirit gospodaresc cei doi tineri au montat in timp record atat fere-strele cat si usile, astfel incat efortul nostru s-a materializat rapid in conditii mai bune de convietuire.

Page 18: Ziarul nr 16

Spectator Noiembrie 2009 pagina 18

Impresii ale unui vecin al Prim\riei R\cari

Sunt un vecin, pensionar, al Prim\rieiora[ului R\cari. Am a[teptat mul]i ani s\v\d realizate ni[te lucr\ri, ni[te proiecteale Primarului ora[ului R\cari. A[tept\rilemele au fost zadarnice. Am discutat ^nzadar cu fostul primar Dragoi desprecur\]enie, despre lucrurile care existau ^npreajma prim\riei, unde [erpii [i [obolaniise plimbau ^n voie, f\când cas\ bun\ cumizeria [i dezordinea din jurul Prim\riei.Oare, m\ gândeam ^n sinea mea, va venivreodat\ vremea ca al\turi de frumoasamea gospod\rie, unde domina ordinea [icur\]eia, unde florile din fa]a locuin]ei^ncânta orice privire, unde gr\dina delegume [i zarzavaturi este admirat\ deorice trec\tor, s\ se schimbe ceva.Aceast\ dorin]\ a mea, acest vis, a fost^ndeplinit de domnul Primar al ora[uluiR\cari, a pornit din dorin]a de a rezolvaproblemele comunit\]ii ora[ului.Am fost ^n audien]\ la dl Primar, am

crezut ca o s\ a[tept ore ^ntregi. Nu a fosta[a, am fost primit foarte repede undem-a ascultat cu mult\ r\bdare, de[i aveape masa de lucru multe probleme derezolvat. Mi-a promis c\ problemele ridi-cate de mine va fi rezolvate. A[a a fost,al\turi de gospod\ria mea s-a f\cut o par-care, a fost iluminat spatiul Prim\riei,unde ^n curte, la mine, se revars\ acumrazele binef\c\toare ale ilumin\rii elec-trice.Am dorit ca domnul primar s\ se implicemai mult ^n problemele agricole aleora[ului R\cari. S\ fac\ un tabel cu ceicare nu pot s\-[i cultive ogorul [i s\ fieajuta]i.Cu mul]umiri, un vecin al Prim\rieiora[ului R\cari, Pastiea {tefan.

***Buna ziua!

M\ numesc P\un Cristian [i am casa ^nR\cari pe strada Iorgu Dumitrescu la nr.98 [i am primit o sesizare, cum c\ trebuies\ cur\] [an]ul, s\ tai buruienile [i s\ des-fund pode]ul. Pân\ aici totul este perfect[i ave]i dreptate, pentru ca a[a zice legeacomunit\]i locale, a[a este hot\rât, a[afacem. V\ da]i seama c\ pentru cinevacare locuie[te ^n capital\ de când esten\scut (am 40 ani ^n aprilie) peste un pic,s\ spunem interesant, de ce eu trebuie s\cur\t [an]ul [i spa]iul public pentru c\pode]ul ^l mai folosesc [i eu 34 de zile pean (nu locuiesc acolo), dar este ok, ^micer scuze, nu am avut timp, de[i estecur\]at acum 45 de zile. Problema nusunt eu, pentru c\ eu voi cur\]a [i voiface tot ce este hot\rât de primar.Problema este vecinul meu, care nu af\cut [an] niciodat\ [i nici nu are cas\acolo (pe acolo trec c\ru]ele [i tractoarele

pe câmp). Dac\ plou\, nu mai trece apade el, dar s\ zicem c\ va face [i el [an];problema este c\ apa se duce ^nc\ 50 demetri mai spre [in\ [i de acolo? Unde??!!NIC|IERI.... Dac\ ar fi montat un tub descurgere pe sub [in\ [i s\ fie f\cut unplan de [an] de un topometrist compe-tent o mare parte din problemele avute ^n2005 la inunda]ii ar fi rezolvate f\r\ s\mai vedem canale trasate pe [osea ca s\se scurg\ apa la vecinii de vis-a vis (c\ aumai pu]in\, sic) [i nici case inundate [ioameni am\râ]i cerând ajutorul pompier-ilor.

~mi cer scuze pentru aceast\ scrisoric\[i v\ asigur c\ toate deciziile luate deconsiliu [i de hot\rârile de primar privindbuna convie]uire [i infrumuse]are aleora[ului vor fi aplicate de c\tre mine, f\r\nici o problem\.

Pe aceast\ cale v\ mul]umesc pentrur\spunsul prompt pe care l-am avut la^ntrebarea “Când se va asfalta stradamea” de[i nu a]i avut nici dv. o dat\ pre-cis\ (decât perspectiva sau poate ave]iacum un r\spuns)V\ multumesc anticipat pentru r\spuns.Cristian PaunRASPUNS: ~n primul rând v\ ur\m “Lamul]i ani cu s\n\tate!” Ne bucur\m pen-tru observa]iile transmise [i v\ primim cuaceasta ocazie ^n marea familie a colabo-ratorilor no[tri.Modernizarea strazii Iorgu Dumitrescu a^nceput cu asfaltarea, va continua cumontarea, unde este cazul, a tuburilor descurgere [i concomitent cu aportulcet\]enilor care-[i vor face [an]urileexemplar [i vor planta flori, la fiecaregospodarie. Nu este mare lucru, dac\fiecare punem pu]in suflet [i ambi]ie ast-fel ^ncât strada Iorgu Dumitrescu s\ fie

cea mai frumoas\!Mul]umim cet\]enilor care ne scriu, cumult\ considera]ie a[tept\m [i alte p\reride la ei, pentru ca f\r\ ajutorul dum-neavoastr\ nu putem face mare lucru.

***~n luna lui iunie-iulie am stat de vorb\ cudomnul Primar. ~n urma discu]iei amsolicitat o punte peste râul Colentina, cas\ nu mai trecem prin ap\. Vacile treceauprin râu [i noi eram nevoi]i s\ trecem totprin râu. Domnul Primar m-a ascultat cumare aten]ie [i am fost sigur c\ rugam-intea mea o s\ aiba [i un r\spuns.R\spunsul nu s-a l\sat a[teptat [i am fostsurprin[i pl\cut de realizarea acestei tra-vers\ri rezistente de mare valoare pen-tru to]i cei care o folosesc. Drept pentru care vreau s\-i mul]umescdomnului Primar c\ ne-a ascultat, ne-a^n]eles nevoia noastr\ [i ne-a r\spuns.Pentru toate câte o s\ mai fac\ noi ^lasigur\m c\ o s\-i fim al\turi mereu.Navargeac Petre, 64 ani - Colacu

Prima Migra]ie (din India)Istoria romilor este aproapeimposibil de stabilit cu exactitate,deoarece romii nu au scris nimicpân\ de curând. Aproape tot ce se[tie despre istoria romilor veche sedatoreaz\ lingvisticii.Eviden]e lingvistice [i culturale

dovedesc clar c\ romii sunt deorigine indian\, probabil dinregiunea nordic\ Punjab. Seestimeaz\ c\ plecarea lor din Indiaa avut loc acum cel pu]in 1000 deani. Unii cercet\tori consider\ c\au existat mai multe valuri demigra]ie din India. {i ast\zi exist\triburi nomade sau semi-nomade^n India, sus]inând teoria c\ romiiau fost nomazi de la ^nceput, aup\r\sit India ^n timpul unei invazii [i

apoi au fost ^mpin[i ^nspre Europade r\zboaie [i invazii ulterioare. Oalt\ teorie consider\ romii ca fiindo cast\ de razboinici adunat\ s\lupte cu invadatorii musulmani,care a p\r\sit India ulterior. La^nceputul secolului al XI-lea, India afost atacat\ de for]ele musulmane,

^ns\ au existat preamulte invazii ^n aceaperioad\ pentru aputea spune sigurcare din ele acauzat migra]iaromilor. ~n plus,surse persanem e n ] i o n e a z \prezen]a unui poporde origine indian\^nc\ din secolul IX,care ar putea firomii.Limba romani areimportante influen]e

persane [i armene, ceea cedovede[te trecerea romilor prinaceste t\ri. Se pare c\ din Armenia(probabil datorit\ invaziei turce),romii s-au desp\r]it ^n trei grupuri,mergând ^nspre nordul M\rii Negre,sud (pân\ ^n Egipt) [i vest spreImperiul Bizantin. Romii care aumers spre Imperiul Bizantin suntcei care urmeaz\ s\ se r\spân-deasc\ ^n toat\ Europa. Abunden]ade cuvinte din limba greac\ sug-

ereaz\ o prezen]\ relativ^ndelungat\ ^n Imperiul Bizantin.De altfel, denumirea de "]igan" vinedin grecul "atsiganos", numele uneisecte eretice, cu care romii nu aunici o legatur\, ^ns\ cu care au fostasocia]i datorit\ aspectului lorstr\ain. Probabil datorit\ invazieiturce (din nou), romii au intrat ^nBalcani ^n secolul al XIV-lea, [idup\ cucerirea balcanilor de c\trefor]ele otomane unii au p\truns ^nvestul Europei.A Doua Migratie (^n Europa)Istoria romilor ^n Europa. ~n Europa,romii au fost ]inuti ^n sclavie ^nBalcani (^n special Moldova [i }araRomâneasc\), ori [i-au con]inuatc\l\toria r\spândindu-se ^n toat\Europa, din Spania (1425) pân\ ^nFinlanda (1597). Pentru a ob]inepermise de trecere prin t\rile dinapus, unii romi au pretins c\ suntcre[tini din Egipt veni]i ^n pelerinaj(iar mai apoi, când nu au putut s\le ob]ina, au falsificat astfel de per-mise). Acest lucru, asociat cuinf\]i[area lor str\in\, duce la den-umirea engleza de "gypsy" [i ceaspaniol\ de "gitano", de laegiptean. Abia ^n a doua jumatatea secolului al XVIII-lea Europenii [i-au dat seama c\ limba romani sea-man\ foarte mult cu hindi, sta-bilind originea indian\ a romilor.~n general, romii [i-au p\strat mult

timp stilul de via]\ nomadic sausemi-nomadic ^n mijlocul unorsocieta]i sedentare, ceea ce le-apermis s\-[i p\streze identitateaca popor. ~n vestul Europei,avansat din punct de vedere eco-nomic, romii nu au avut un rolimportant ca me[tesugari [i ^n gen-eral prezen]a lor nu a fost apreci-at\. De[i au fost primi]i ini]ial cumare curiozitate [i chiar entuziasm,odat\ ce europenii ^[i dau seamaca "pelerinii din Egipt" au de gânds\ stea permanent ^n ]\rile lor, seiau numeroase ([i variate) m\suriimpotriva lor. ~n est, ei au unimportant rol economic came[tesugari, ceea ce explic\

num\rul mult mai mare de romi deast\zi din estul Europei comparatcu vestul.Dup\ abolirea sclaviei ^n }\rileRomâne ^n 1856, o alt\ maremigra]ie are loc, din România^nspre vest. Mare parte din romiicare tr\iesc ast\zi ^n vestul Europei[i majoritatea celor din Americavorbesc un dialect care are influ-en]e romane. Dup\ abolireasclaviei, nu se iau m\suri pentrureabilitarea economic\ [i social\ aromilor, astfel ca ei continu\ s\constituie un grup aflat la limitas\r\ciei, discriminat [i exclus dinsocietate româneasc\.

Distribu]ia romilor în Europa: m\rimea ro]ii reflect\ num\rulde romi din comunitatea ]\rii respective ("estimare medie"

conform Consiliului Europei, date din 2007, total 9,8 milioane de romi)

Ne propunem s\ v\ prezent\m ^n paginile ziarului nostru secven]e din istoria acestei etnii, cu care

convie]uim de mai mult de un mileniu...Din istoria romilor

(sursa: www.romanes.ro)

Page 19: Ziarul nr 16

Divertisment Noiembrie 2009 pagina 19 Ziarul Prim\riei R\cari

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8

23 L Sfântul Ierarh Amfilohie de Iconiu; Sfântul Ierarh Grigorie deAgrigent24 M Sf. Ier. Mc. Clement al Romei [i Petru al Alexandriei25 M † Sf. Mare Muceni]\ Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie 28 S Cuv. Mc. {tefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh (Dezlegare lape[te)29 D Duminica a 30-a dupa Rusalii (Dezlegare la pe[te)30 L †) Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României(Dezlegare la pe[te)1 M Sf. Prooroc Naum; Cuviosul Filaret Milostivul2 M Sf. Prooroc Avacum; Cuviosul Ioan; Sf. Mc. Miropa3 J Sf. Prooroc Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul; †) Cuv. Gheorghe de la Cernica4 V † Sf. Mare Muceni]\ Varvara [i Iuliana; Cuviosul Ioan Damaschin5 S † Cuviosul Sava cel Sfin]it; Sf. Mc. Anastasie (Dezlegare la pe[te)6 D Duminica a 27-a dupa Rusalii (Dezlegare la pe[te)7 L † )Sf. Muceni]\ Filoteia de la Curtea de Arge[;8 M Cuviosul Patapie din Egipt [i Sofronie; Sf. Ap. Sosten9 M †) Z\mislirea Maicii Domnului de c\tre Sfânta Ana;Proorocita Ana10 J Sf. Mc. Mina, Ermoghen [i Eugraf11 V Cuvio[ii Daniil [i Luca cel Nou Stâlpnicul; Sf. Mc. Varsava12 S † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Mc. Sine] Sf. IerarhAlexandru (Dezlegare la pe[te)13 D Duminica a 28-a dupa Rusalii (A Sf. Strâmo[i [i Patriarhi)(Dezlegare la pe[te)14 L Sf. Mc. Tirs, Levchie [i Calinic; Sf. Mc. Filimon, Apolonie,Arian [i cei împreun\ cu dân[ii15 M † Sfântul Sfin]it Mucenic Elefterie; Sf. Mc. Antia [i Suzana[i Vah; Cuv. Pavel16 M Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc. Marian; Sf. Teofana17 J Sf. Prooroc Daniel [i sfin]ii 3 tineri: Anania, Azaria [i Misail18 V Sf. Mc. Sebastian [i Zoe; †) Cuviosul Daniil Sihastrul19 S Sf. Mc. Bonifaciu de la Roma [i st\pâna sa, sfânta Aglaia;Cuv. Grighentie (Dezlegare la pe[te)20 D Duminica Înaintea Nasterii Domnului (Sf. Parinti dupa trupai Domnului) (Dezlegare la pe[te)

E b

ine

s\ [

ti]i

!

Zi Data MEDIC DE GARDAMarti 17 DR. B~RSILA DANIELMiercuri 18 DR. CARP MARIOARAJoi 19 DR. CORNEANU CORINAVineri 20 DR. MLADIN AURICASambata 21 DR. BIRSILA DANIELDuminica 22 DR. BARBU RAZVANLuni 23 DR. CARP MARIOARAMarti 24 DR. MLADIN AURICAMiercuri 25 DR. CORNEANU CORINAJoi 26 DR. CARP MARIOARAVineri 27 DR. BARBU RAZVANSambata 28 DR. CORNEANU CORINADuminica 29 DR. CARP MARIOARALuni 30 DR. BARBU RAZVAN

PPeennttrruu ssiittuuaa]]iiii ddee uurrggeenntt\\ vv\\ ooffeerriimm sspprree ccoonnssuullttaarree pprrooggrraammuull CCeennttrruulluuii mmeeddiiccaall ddee ppeerrmmaanneenn]]\\,,

ssttrr.. TTuuddoorr VVllaaddiimmiirreessccuu nnrr..1177 BB ((SSttaa]]iiaa ddee ssaallvvaarree)) - RR\\ccaarrii

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -23.11.2009 - 20.12.2009

- MIRCEA STEFAN FALENTIN 23.10.2009- PETCU MIHAI MARIUS 19.10.2009

- DOROBANTU DARIUS VALENTIN10.10.2009

- FILIP MARIN - R|CARI 72 ANI- TUDORACHE TUDORA - R|CARI 72 ANI- ENACHE ION - COLACU 63 ANI- MANEA NICULAE - COLACU 73 ANI- DU}| PETRE - S|BIE{TI 77 ANI- ALEXANDRU MIHAI -MAVRODIN 74 ANI- POPA ION - COLACU 72 ANI- GHEORGHE NICOLAE - GHIMPA}I 75 ANI- ZAMFIR RADA ULIESTI - 75 ANI

RO{U M|D|LIN-ADRIAN CU DINU GABRIELA

10.10.2009

MUSCALU VALENTIN-ADRIAN CUANDREI CRISTINA IONELA

24.10.2009

CCOOLL}}UULL ““EENNIIGGMMAA””

LLAA MMUULL}} II AANNII !!

ORIZONTAL- VERTICAL

LA FEL

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

DECESE

1 2 3 4 5 6

1

2

3

4

5

6

1. LOCA}IA BISERICIIDIN GHERGANI

2. PE S|RITE3. ~NTOTDEAUNA

4. AFECTAT5. ROTIT| DE CENTRU!

6. MATERIAL DIN PORT7.UNGUIENTUL R|RE{OAIEI

8. NAI!

1. OR|{ELUL NOSTRU2. P|UNII...F|R| VIN|.

3. ROD LEMNOS4. M|SOAR| TARLAUA (pl)

5. SCRIERI!6. DAI!

ORIZONTAL-VERTICAL

LA FEL

Ilie Georgian

REZOLVARE NR ANTERIOR. 1. ION GHICA-ONORATA- NOBILA-GRILA-HALA-ITA-CA-A2. GHERGANI-HELIOZA-ELOGII-RIGLA-GOIA-AZI-NA-I

Telefon: 0245658864

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dimSâmb\ta [i duminica: 24 din 24 de ore

Medic coordonator - Carp Marioara

Excesul constant de somn poart\ denumirea medical\ dehipersomnie [i impune consultul medical. La baza lui pot stamultiple cauze. De exemplu, somnul prelungit poate fi încer-carea organismului de a compensa o calitate proast\ a aces-tuia.Apneea în somn afecteaz\ capacitatea organismului de a sereface în timpul orelor dormite. Persoana în cauz\ se treze[tefrecvent cu o senza]ie de sufocare [i de sete de aer, din cauzaopririi respira]iei (care poate dura [i o or\).Bolnavii narcoleptici, care pot adormi brusc în timpul zilei,pot avea probleme cu somnul de noapte. De asemenea,depresia provoac\ un somn prelungit.O alt\ posibil\ cauz\ de hipersomnie este sindromulpicioarelor nelini[tite, în care individul simte nevoia incontro-labil\ de a-[i mi[ca picioarele în somn, din cauza unor fur-nic\turi [i amor]eli.Durata optim\ de somn difer\ de la o persoan\ la alta. Uniise simt în form\ dup\ [ase ore dormite, al]ii nu pot func]ionacu mai pu]in de opt ore de somn.Speciali[tii sunt de acord c\ prea pu]in somn poate afectacapacitatea cognitiv\. Studiile atrag aten]ia c\ riscul deîmboln\vire cre[te în cazul persoanelor care dorm sub 5 oresau peste 10 ore pe zi.

Page 20: Ziarul nr 16

Publicitate Noiembrie 2009 pagina 20

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA

Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87Mobil: 0721246802;

www.megadoor.ro; [email protected]

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DD oo mm nn uu ll ee PP rr ii mm aa rr ,,

M\ numesc________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de

VINERI 20 Noiembrie 2009 la sediul Prim\riei R|CARI,^ncepând cu ora 09:00 si ^n

GHIMPA}I la magazinul s\tesc,0ra 12:00

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Prof. Ion Livede, consilierDr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

RREEDDAACC}}IIAAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.Tel: 0245/658.611 Fax:

0245/658.070 E-mail: [email protected]

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul

Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

(FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

0245658250

SC. Agromar R\cari,SC. Agromar R\cari,DDâmbovi]a, vinde din stocâmbovi]a, vinde din stoc

s\mân]\ de grs\mân]\ de grâu [i orzâu [i orz- produc]ie 2009- produc]ie 2009

Tel: 0745.219.111

~N RATE!

Confort [i grij\ pentru clien]i,^ntr-o atmosfer\ select\, la

restaurantul din R\cari.Preparate bune la pre]uri

f\r\ concuren]\!

Strada Ana Ipatescu num\rul 111, R\cariTelefon: 0745080709 Dl. Radu Marin