cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

An I, nr. 9, Aprilie 2009, 12 pagini

www.primariaracari.ro

ZIARUL PRIM|RIEIZIARUL PRIM|RIEIRRRR |||| CCCC AAAA RRRR IIII

~n data de 03.04.2009, la {coala general\ Colacu a avut loc o ^ntalnirea comunit\]ii de aici cu dl primar al ora[ului R\cari, Dr.ing. MariusCarave]eanu. Prezen]i ^n num\r mare, oamenilor de aici li s-au prezentatrezultatele activit\]ii noii administra]ii a ora[ului R\cari: renovarea [colii,o noua organizare a spa]iului pentru desf\[urarea cursurilor ^ntr-un singurschimb (pentru economie de gaze [i curent electric).

~n urma cur\]\rii cur]ii [colii de arbu[ti [i pomi usca]i s-a amenajatterenul pentru plantarea de pomi fructiferi. A fost introdus internetul lalaboratorul de informatic\ astfel ^ncât to]i copiii au acces la calculator [i internet.

APROAPE DE OAMENI!

PPaagg..22

PENTRU UN ORA{ MAI CURAT, PENTRU O NOU| CALITATE VIE}II,

“ADOPT| UN KM!”“ADOPT| UN KM!”

Proiectul “Adopt\ un km!” ini]iat [i organizatde Prim\ria ora[ului R\cari, prin edilul [ef dr. ingMarius Carave]eanu a debutat ^n data de 29 martie2009, orele 10:00.

Bucurându-se de o promovare pe m\sur\, - 30de membri voluntari [i organizatori, al]i 50 de partici-

pan]i voluntari, proiectul “Adopt\ un km!” ^[i propunedesf\[urarea mai multor ac]iuni. ~n data de 29 martie s-a

declan[at ac]iunea care are ca obiectiv cur\]area cursurilorrâurilor, igienizarea drumurilor dintre localit\]i precum [i a DN 71,

igienizarea p\durilor de pe teritoriul ora[ului R\cari, ^n mod e[alonat. La propunerea cet\]enilor, periodic vom igieniza zonele afectate,

antrenând cât mai mul]i voluntari.

PPaagg 66--77

PPagag55

~n ultima [edin]\ de~n ultima [edin]\ deConsiliu local s-aConsiliu local s-a

adoptat adoptat hot\râ reahot\râ reade dare ^nde dare ^n

fo los in ]\ a fo los in ]\ a CAMS -CAMS -GherganiGhergani

Deschiderea Deschiderea Centrului deCentrului de

asisten]\ asisten]\ medico-social\medico-social\

- Ghergani- Ghergani

Duminica Floriilor - prilej debucurie pentru mul]i români, ^n spe-cial pentru cei cu nume de floare.Din fericire, m\ num\r printre ceicare poart\ un asemenea nume. O zisplendid\ de prim\var\ care a debu-tat totu[i cu un soare zgârcit dar cu

nori genero[i, nu tocmai pe placuls\rb\tori]ilor.

Al\turi de unii dintre cei mai buniprieteni, [i ^nsotit de fiica mea, ampetrecut prima parte a zilei printreenoria[ii bisericilor din ParohiileCon]e[ti [i R\cari mânat de dorin]ade a fi [i ast\zi, ^n zi de s\rb\toare,al\turi de oameni. Clipe ^n\l]\toare,cuvinte biblice, ^ndemnuriduhovnice[ti, frun]i plecate cu piose-nie ^n fa]a preotului [i ^n CasaDomnului, tres\riri la apari]ia pri-marului, fream\t ^n mul]ime!...Momente emo]ionante, clipe deneuitat pline de energie pozitiv\

ce-]i permit ^nc\rcarea bateriilor ^na[teptarea unei noi s\pt\mâni“pline” ce-]i dore[ti s\ o ^ncheim\car cu o realizare major\ care s\aduc\ zâmbetul pe fe]ele celor carete-au votat [i c\rora le e[ti dator.“Pelerinajul”, d\c\-i pot spune a[a,pe la majoritatea bisericilor dinR\cari [i Con]e[ti mi-a oferit ^nc\ odat\, dac\ mai era nevoie, convin-gerea c\ drumul ales ^n urm\ cucirca un an este cel bun. Strângeride mâini ale unor oameni simpli darsinceri, cuvinte de apreciere dinpartea acestora, mul]umiri dinpartea preo]ilor, s\rutul Sfintelor

Icoane [i d\ruirea salciei ^nfloriteaduc atâta lini[te sufleteasc\ ca nu-]i vine s\ mai pleci din CasaDomnului.

Sim]indu-m\ ca ^ntr-o familie voireveni cu placere ^n mijlocul dum-neavoastra, invitat sau neinvitat, s\ascult\m ^mpreun\ sfânta slujb\plecând apoi fiecare spre casa lui,cu sufletul mai curat [i cu speran]ac\ putem fi mai buni, mai ^n]eleg\tori,mai genero[i, mai in]elep]i.

La una din Parohii, mi-a fost ^nmâ-nat\ o epistol\, de la un preot desuflet, care mi-a fost aproape ^nc\de la ^nceputul demersului meuadministrativ [i care, ^n urma cu unan, rostea un discurs atât deemo]ionant ^ncât pu]in\ lume a fost^n masur\ s\-[i ascund\ lacrimile.

Mul]umindu-i [i pe aceast\ cale,^mi permit “s\-i dau cuvântul”:

~n s\pt\mâna patimilor s\fim mai buni, mai iert\tori,mai genero[i, mai ^n]elep]i!

(urmare ^n pagina 2)

black

Actualitate Aprilie 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

Domnul primar dr. ing Marius Carave]eanu prezint\^n continuare preocup\rile sale pentru modernizareaacestei localit\]i.

Realizarea subtravers\rilor ^n mai multe puncte de-a lungul drumului jude]ean ca [i monitorizarea atent\ ast\rii de cur\]enie (preluarea gunoaielor de c\tre firmacolectoare), sunt preocup\ri permanente ^n aten]iaPrim\riei R\cari. O ac]iune de succes este proiectul“Adopt\ un KM!”, care a reu[it s\ antreneze mul]ivoluntari pentru strângerea gunoaielor pe o distan]\ de1,5 km ^n localitatea Ghergani. Pornind de la exemplulacestora, a[tept\m al]i voluntari [i din localitateaColacu, pentru a duce mai departe acest proiect.Biserica va fi racordat\ la gaze iar cimitirul va fi construitpân\ la sfâr[itul anului. Preotul va fi ajutat pentru aavea o locuin]\.

~n interven]ia sa, domnul Sandru Nicolae ^[i exprim\ sper-an]a c\ s\mân]a de porumb [i azotul vor fi aduse la timp pentruca oamenii s\ poat\ ^ns\mân]a la momentul potrivit.

Doamna Dinu Gheorghi]a propune realizarea uneipun]i peste Colentina, pentru a u[ura traversarea cupiciorul a acestei por]iuni. Aceasta va fi construit\ ^n celmai scurt timp. Cât despre Ziarul Prim\riei R\cari, aces-ta va ajunge la timp, ^n aceast\ ac]iune fiind antrena]imai mul]i tineri din ora[, ca voluntari.

Domnul Sandu Constantin se plânge de faptul c\ciobani din alte localit\]i distrug recoltele oamenilor(S\biesti). Domnul primar ^l asigur\ c\ Poli]iaComunitar\ va veghea zilnic pentru stoparea acestuifenomen.

Domnul Ilie {tefan mul]ume[te domnului primarpentru realiz\rile de la {coala Colacu [i laud\ gardul cel

nou, aminte[te de fântâna amenajat\ de domnul primar[i propune ca terenul care o ^mprejmuie[te s\ fie ^nchis,propunere acceptata.

Aduce ^n discu]ie preocuparea sa de a ^nfiin]a comu-na Colacu. Domnul primar mul]ume[te pentru aprecieri[i ^ntreab\ oamenii din sal\: “Cine vrea ^nfiin]areacomunei Colacu?” R\spunsul oamenilor a fost NIMENI.S-a re]inut c\ mai sunt situa]ii când din lipsa informa]ieioamenii ^ntâmpin\ greut\]i ^n ^ntocmirea actelor, lucruce poate fi rezolvat prin deplasarea ^n localitate,periodic, a func]ionarilor din prim\rie.

Domnul Nicolae T\nase propune ca to]i cet\]enii s\execute lucr\ri de adâncire a [an]urilor, s\ aib\ maimult\ grij\ pentru cur\]enia pe domeniul public (digulc\tre drumul mare, zona Bae) trebuie cur\]at. Dore[teimplicarea Electrica Titu pentru schimbarea becurilor [ia transformatoarelor ^nvechite.

Domnul Ion Dumitru se plânge de disconfortul provo-cat de ma[ina care transport\ de[euri de origineanimal\ prin localit\]i. Domnul primar dispune ca prinadrese oficiale s\ se ia leg\tura cu firmele ale c\rorma[ini tranziteaz\ aceast\ zon\.

La aceast\ adunare particip\ [i dl. consilier prof. IonLivede care evoca amintiri de neuitat legate de ^ncepu-turile activit\]ii sale ^n ^nv\]\mânt, de anii petrecu]ii la{coala Colacu.

Apreciaz\ realiz\rile de la aceast\ [coal\ pentru aavea un aspect nou [i a fi func]ional\.Apreciaz\ de asemenea eforturile primarului ^n schim-barea aspectului localit\]ii Colacu [i prin celelalte lucr\riefectuate.

~n zona de extindere a intravilanului, la intrarea ^nlocalitatea Colacu, domnul primar s-a deplasat ^mpre-un\ cu func]ionari din Prim\ria R\cari pentru a analizarealizarea drumului de acces [i a electrific\rii zonei.

~n discu]iile cu oamenii prezen]i s-au analizat posi-bilit\]ile de realizare a acestor utilit\]i...

Fiind ^n asentimentul celor care au participat laaceast\ adunare ne exprim\m convingerea c\, ^nc\ odat\, se verific\ faptul c\ ^ntotdeauna comunitatea estecea care judeca [i apreciaz\ cu juste]e realiz\rile ^nfolosul ei.

APROAPE DE OAMENI!

Redac]ia

“Ast\zi, 9 aprilie2009, ^n urma unor proiecte f\cute de c\trePrim\ria ora[ului R\cari, condus\ de domnuldoctor inginer Carave]eanu Marius Florin, amfost invita]i la Prefectura Târgovi[te unde amfost ^ntâmpinat la intrare de primarul ora[uluiR\cari [i de domnul inginer Alexandru Marian,primar ^n comuna Con]esti, unde m-amn\scut [i am crescut pân\ la o anumit\vârst\, [i, unde dup\ ani de zile [i ^n momen-tul de fa]\ figurez ca cet\]ean al acesteicomune.

Am sesizat c\ au fost [i al]i primari dinjude], al\turi de preo]ii lor, preo]i cu parohiimai modeste.

Al\turi de preotul din Parohia C\lug\reni,preotul Alexandru cu care sunt vecin [i ^ntreparohiile noastre se stabile[te hotarul ^ntrecomuna Con]e[ti [i satul St\ne[ti, care faceparte din incinta ora[ului R\cari, ne-ambucurat când ^n sala mic\ a Prefecturii de laparter, ^n partea dreapt\, cum se intr\, laapari]ia domnului Prefect [i mai ales a dom-nului Pre[edinte al Consiliului Jude]eanDâmbovi]a, domnul Aurelian Popescu, a dom-nului Subprefect [i a doamnei director eco-nomic a prefecturii, am sim]it o apropieresufleteasc\ de la cei care au dragoste s\ajute, fiecare prin contribu]ia lui, Casa LuiDumnezeu (Biserica) [i mai ales cre[tinii dinparohiile cu mai pu]ine posibilit\]i de auto-gospod\rire.

~n fa]\ cu televiziunile locale am fost sur-prins de felul ^n care [i-a cerut scuze domnul

Pre[edinte Aurelian Popescu c\ nu au fostprimi]i ^n sala mare a Prefecturii (fiind ocu-pat\) lucru pe care nu trebuia s\-l fac\.

~n spa]iul acesta restrâns, ne-am simtit maiaproape unii de altii [i cred c\ [i noi preo]iifacem parte din acela[i ^ntreg, ce contribuiela protejarea, ajutorarea [i contribu]ia ^mpre-un\ la dolean]ele spirituale ale cre[tinilor, dinparohiile mai lipsite care caut\ reaz\m ^ntoate pârghiile de sprijin.

Pentru cei de la ]ar\, buni gospodari [i cun\dejde ^n Dumnezeu, nu exist\ [i nu vaexista nici-o criz\, v\ asigur\m.

Ne rug\m bunului Dumnezeu s\ avem put-erea de munc\. Avem p\mânt [i a[a cum autr\it str\mo[ii no[tri, muncind, roadelep\mântului sunt ale noastre: tr\im [i neajut\m unii pe al]ii.

~n aceasta perioada a postului ^nainte de~nvierea Domnului nostru, Isus Hristos, se [tieca postul [i rug\ciunea f\r\ fapta bun\, nu^nseamn\ mântuire.

Dar s\ revin la ziua de 09 aprilie 2009.Nu pot s\ nu recunosc, ca am fost m\gulit degestul primarilor no[tri, pentru ca aceastaeste perioada când Biserica a binecuvantat [ibinecuvânteaz\ conducerea local\ (aleas\)[tiind c\ ace[tia sunt, ^ntr-adevar, aproape deDumnezeu, de preo]i [i, mai ales, de oameniidin parohii, oameni care [i-au pus ^ncrederea^n aceast\ putere local\.

~n aceast\ situa]ie de avantaj, preotul areo nou\ responsabilitate, de alinare acre[tinilor din parohie, s\ se roage ^n contin-

uare pentru cei ce i-au ajutat [i pentru cei cepot s\ ajute, ^n continuare.A[a cum am sim]it aceast\ binecuvântat\^ntâlnire ^ntre preo]ii din parohiile maimodeste [i Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a,preotul Dinu Niculae de la Parohia St\ne[ti,R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a, ^n numeleDomnului, trebuie s\ fiu al\turi de cei care auf\cut lucruri minunate pentru Dumnezeu [iCasa Lui (Biserica).

Enoria[ii mei, de asemenea, mul]umescpentru toate cele f\cute ^nainte de alegeri,lucruri, care au mai fost men]ionate ^n ziarulPrim\riei R\cari, dar acum sunt mai mul]umi]i[i se roag\ de bine pentru cei care au insta-lat ^nc\lzirea central\ ^n Biserica Parohial\St\ne[ti.

Mul]umesc pentru planificare, documentare[i proiectare domnului primar dr.ing.Carave]eanu Marius Florin [i nu ^n ultimulrând domnului Pre[edinte al ConsiliuluiJude]ean Dâmbovi]a, domnul Aurelian FlorinPopescu [i ^ntregii prefecturi.

V\ mul]umim domnilor [i bunule cre[tinortodox nu uita c\ omul n\d\jduie[te ^nDumnezeu dar sper\ [i ^n ajutorul aproapelui.

S\rb\torile de Pa[ti s\ v\ aduc\ s\n\tate ,fericire, ^ndeplinirea tuturor dorin]elor dum-neavoastr\. “S\ zicem fra]ilor [i celor ce neur\sc pe noi!” "Hristos a Inviat!"

Dup\-amiaza a fost, ^ntr-adevar, una aFloriilor - cu mult soare ce a ^ncurajat o

explozie a vegeta]iei, de “au ^nnebunit sal-câmii” ca ^n versurile lui Arhip Cibotariu inter-pretate de inegalabilul Tudor Gheorghe:“Au ^nnebunit salcâmii/ De atâta prim\var\,/Umbla despuia]i prin ceruri/ Cu tot sufletu-nafar\// {i l-au scos de dimine]\ / Alb [i^nc\rcat de rou\/ Cu miresme tari de ceruri/Smulse dintr-o tain\ nou\// Au ^nnebunit sal-câmii/ {i cu boala lor odat\/ S-a ^ntâmplatceva imi pare/ {i cu lumea asta toat\//P\s\rile aiurite/ ~[i scot sufletul din ele/Pribegind de doruri multe/ C\l\toare printrestele// S-a-mb\tat p\durea verde/ Nu mai ea[a de calm\,/ }ine luna lunguia]\/ Ca pe-oinim\ ^n palm\// Nu-mi vezi sufletul cum iese/~n haotice cuvinte,/ Au ^nnebunit salcâmii/ {itu vrei s\ fiu cuminte?"

Pe acordurile muzicii maestrului TudorGheorghe r\coarea unui amurg de prim\var\pune st\pânire pe noi dup\ o zi plin\ de via]\^n a[teptarea altora ^n care s\ ^ncerc\m s\fim mai buni, mai iert\tori, mai genero[i, mai^n]elepti, mai iubitori, mai apropia]i unii deal]ii, mai toleran]i!Totul la superlativ!

La mul]i ani, chiar dac\ cu o oarecare^ntârziere, tuturor celor ce poart\ nume defloare!

La mul]i ani, tuturor [i s\rb\tori fericite!Pa[te fericit!

Hristos a ^nviat!

~n s\pt\mâna patimilor s\ fim mai buni, mai iert\tori, mai genero[i, mai ^n]elep]i!

(Pr.Dinu Niculae - St\ne[ti)

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

(urmare din pagina 1)

black

De interes general Aprilie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

Art. 10. - ~n aplicarea prevederilorprezentei ordonante cet\]enilor le revinurm\toarele obliga]ii: a)a) ^ntre]inerea [i cur\]enia locuin]elor pe care lede]in ^n proprietate sau cu chirie, a anexelor gospodare[ti, acur]ilor [i ^mprejmuirilor acestora; b) cur\tarea fa]adelorlocuin]elor [i a altor construc]ii amplasate la frontul str\zii,tencuirea [i zugr\virea periodic\ a acestora, potrivit m\surilorstabilite de consiliile locale; c)c) finalizarea construc]iilor ^nce-pute, pe baza autoriza]iilor eliberate de prim\ri, ^n condi]iile [i^n termenele stabilite de acestea; d)d) repararea [i ^ntre]inereainstala]iilor aferente imobilelor;

e)e) men]inerea cur\]eniei pe trotuare, pe partea carosabil\ astr\zii sau a drumului, pe por]iunea din dreptul gospod\riei [ia locurilor de parcare pe c\re le folosesc; f)f) ^ndep\rtareaz\pezii [i a ghe]ii de pe trotuarele din dreptul imobilelor ^ncare locuiesc sau pe care le folosesc ^n alte scopuri; g)g) pas-trarea cur\]eniei pe arterele de circula]ie, ^n pie]e, targuri [ioboare, ^n parcuri, locuri de joac\ pentru copii [i ^n alte locuripublice; h)h) respectarea m\surilor stabilite de consiliile locale

[i jude]ene pentru asigurarea igienei publice [i acur\]eniei ^n localit\]i; i)i) depozitarea reziduurilor menajere[i a gunoaielor numai ^n locurile special amenajate deautorit\]ile administratiei publice locale; j) j) cur\]areamijloacelor de transport la intrarea acestora pe drumurile

publice. Art. 11. - Asocia]iile de proprietari pot prelua,

potrivit prevederilor legale, unele dintre obliga]iilece revin cet\]enilor, potrivit prevederilor prezenteiordonan]e, [i s\ r\spund\ pentru realizarea acesto-ra ^n fa]a autorit\]ilor administratiei publice locale.

Obliga]iile cet\]enilorObliga]iile cet\]enilor

Referent, Alexandru Alexandru

1. Hotarare privind modificarea HCL nr18/2003 privind infiintarea Centruluimedico-social , ca fiind unitate fara person-alitate juridica in subordinea Consiliului LocalRacari , care acorda servicii de ingrijire , ser-vicii medicale , precum si servicii socialepersoanelor cu nevoi medico-sociale. Seaproba asocierea Consiliului Local al orasu-lui Racari , cu Consiliul Judetean Dambovitain vederea finantarii de catre ConsiliulJudetean Dambovita, a activitatii in cadrulCentrului de Asistenta Medico-Sociala Racari.2. Hotarare privind organigrama si statul de functiia Centrului medico-social Racari, identificate inanexele nr 1 si nr 2 la prezenta hotarare.3. Hot\râre privind aprobarea bugetului local.Bugetul pe anul 2009 este dimensionat lasuma de 10.400 mii lei [i ^n componen]a sase ^nscriu atât sumele constituite din veni-turile locale - venituri fiscal [i nefiscale, veni-turi curente, venituri de capital, subven]ii destat, pentru acordarea ajutorului de ^nc\lzireconform OUG 107/2006, subven]ii pentrusprijin familial [i pentru trusou nou n\scu]i,cât [i sumele alocate conform legii 18/2009,legea bugetului de stat pe anul 2009.4. Hot\râre privind aprobarea indicatorilortehnico economici privind studiul de fezabili-tate “Amenajare loc de joaca pentru copii ^norasul Racari”.5. Se aproba vanzarea cabinetelor med-icale individuale si a terenului aferent con-

form documentatiei topografice anexate, inconditiile OUG nr 68/2008 , pentru urma-toarele locatii :- CMI Tichie Daniela - R\cari - CMI Grigorescu Ecaterina- Profira - Racari- CMI Carp Marioara - Colacu Valoarea fiecarei locatii este identificata inrapoartele de expertiza conf. anexelor ce facparte integranta din prezenta hotarare .6. Hot\râre privind participarea ora[uluiR\cari la majorarea capitalului social “SC.Compania de Apa Târgovi[te - Dâmbovi]aS.A” prin dobândirea de noi ac]iuni. Ora[ulR\cari va participa la majorarea capitaluluisocial al Sc. Compania de apa Târgovi[te -Dâmbovita SA” prin cumpararea a 3513 ac]iuni.7.Hot\râre privind aprobarea“Regulamentului de organizare [i func]ionarea sistemului de parcare cu plata” ^n ora[ulR\cari, jude]ul Dâmbovita. Acesta cuprindenormele ce trebuie respectate ^n aceastaloca]ie. Sunt stabilite [i sanc]iunile pentrucazurile de nerespectare a regimului de par-care pe domeniul public [i modalitatile de^nl\turare a acestor neajunsuri prinachizi]ionarea [i montarea unor sisteme deblocare a ro]ilor dup\ cum urmeaz\: -Amenda pentru parcare necorespunz\toare30 lei; taxa pentru deblocarea ro]ilor 30 lei.8. Hotarare privind cuantumul taxelor deparcare la nivelul ora[ului R\cari care sunturm\toarele: - 1 leu ora; - 5 lei pe zi; - 50

lei/luna - abonament9. Hot\râre privind aprobarea consumuluiauto pentru autoturismele [i autovehiculeledin dotare. Comisia constituita a aprobatnormele de consum de combustibil pentruautovehiculele din dotarea Prim\riei R\cari.10. Hot\râre privind aprobarea schimbuluide teren ^ntre Consiliul local R\cari [imo[tenitorii defunctului Mihalache Dumitrudin ora[ul R\cari, sat Ghergani, judetulDâmbovi]a. Având ^n vedere propunerile^naintate executantului de proiect pentruactualizarea PUG al localit\]ii R\cari, lanivelul satului Ghergani se identific\ necesi-tatea regulariz\rii unei por]iuni de drum dinzona G\rii ^n sensul devierii ^n linie dreapta asegmentului men]ionat pe por]iunea de veci-natate cu Mihalache Dumitru. Suprafa]a deteren intravilan ce face obiectul schimbuluieste de 502 mp. Proprietarul este de acord ase executa aceasta lucrare [i implicit este deacord cu schimbul de teren din intravilan ^nextravilan. Expertiza efectuata ^n vedereaevalu\rii acestor suprafe]e constat\ caechivalentul pentru 1mp, ^n Ghergani - intrav-ilan, este de 4 mp ^n extravilan ^n satulSt\ne[ti. Prin aceasta hot\rare se aprob\schimbul de teren [i expertiza ^ntocmit\ ^nacest caz.11. Hot\râre privind aprobarea schimbuluide teren solicitat de doamna Mosoiu Floareacu domiciliul ^n R\cari, strada AleeaPompierilor Blocul A4, apartamentul 12,jude]ul Dâmbovi]a.12. Hot\râre privind aprobarea ^nchirieriispa]iului debara de la parterul blocului A3,domnului Ilie Georgian.

13. Hot\râre privind scutirea de impozit aunor contribuabili f\r\ venituri sau cu veniturimici:- Ion Gica - R\cari; - Ion Ion - R\cari; - IonVasilica - R\cari; - Duta Petruta - R\cari; -Enache Vasile - Colacu; - Ionita Maria -St\ne[ti

Nu au fost scuti]i de impozit urm\torii: -Paunescu Petre -Ghergani; - Argatu Marin -Mavrodin; - Pintilie Gheorghe - Mavrodin 14. Hot\râre privind aprobarea evaluarii [iscoaterea la ^nchiriere prin licita]ie public\ aspa]iului din satul Ghimpa]i, fosta Prim\rie, pen-tru ^nfiin]area unei farmacii.15. Hot\râre privind aprobare PUZ localSC.PR Global SRL.16. Hot\râre privind prelungirea contractuluide comodat c\tre Parchetul de pe lâng\Tribunalul Dâmbovi]a, pentru imobilul dinstrada G\rii, Ghergani, R\cari, jude]ulDâmbovi]a, unde func]ioneaz\ Parchetul depe lâng\ Judec\toria R\cari.17. Hot\râre privind aprobarea regulamen-tului de organizare [i func]ionare a BiblioteciiIon Ghica R\cari si a Consiliului Stiintific con-sultatic.18. Hot\râre privind aprobarea inchirierii prinlicitatie publica a terenului din strada Ana-Ipatescu (pod liceu) pentru desfasurarea deactivitati comerciale.19. Diverse. Sunt discutate problemecurente ale vie]ii ^n comunitate.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 31.03.2009

~n data de 31.03.2009, la orele 14, a fost convocat ^n [edin]a extraordinar\Consiliul local al ora[ului R\cari. La [edin]\ au fost prezen]i to]i consilierii [i cainvita]i, doamna Coman Gheorghi]a - contabil, domnul Chi]ulescu Octavian - servi-ciul taxe [i impozite. Au fost adoptate urm\toarele hot\râri:

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Ordonanta nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale

Potrivit Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informa]iile de interespublic si H.G. nr. 123 din 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de apli-care a Legii nr. 544/2001 facem urmatoarele precizari:

Accesul liber [i neîngr\dit al persoanei la orice informa]ii de interes public, definite astfelprin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale rela]iilor dintre persoane[i autorit\]ile publice, în conformitate cu Constitu]ia României [i cu documentelorinterna]ionale ratificate de Parlamentul României.

În sensul prezentei legi: a) prin autoritate sau institu]ie public\ se în]elege orice autoritatesau institu]ie public\, precum [i orice regie autonom\ care utilizeaz\ resurse financiare pub-lice [i care î[i desf\[oar\ activitatea pe teritoriul României, potrivit Constitu]iei; b) prin infor-ma]ie de interes public se în]elege orice informa]ie care prive[te activit\]ile sau rezult\ dinactivit\]ile unei autorit\]i publice sau institu]ii publice, indiferent de suportul ori de forma saude modul de exprimare a informa]iei; c) prin informa]ie cu privire la datele personale seîn]elege orice informa]ie privind o persoan\ fizic\ identificat\ sau identificabil\.Asigurarea de c\tre autorit\]ile [i institu]iile publice a accesului la informa]iile de interes

public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru rela]ii publicesau al persoanei desemnate în acest scop.

Orice persoan\ are dreptul s\ solicite [i s\ ob]in\ de la autorit\]ile [i institu]iile publice, încondi]iile prezentei legi, informa]iile de interes public. Autorit\]ile [i institu]iile publice suntobligate s\ asigure persoanelor, la cererea acestora, informa]iile de interes public solicitate înscris sau verbal.

Autorit\]ile [i institu]iile publice au obliga]ia s\ r\spund\ în scris la solicitarea informa]iilorde interes public în termen de 10 zile sau, dup\ caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrareasolicit\rii, în func]ie de dificultatea, complexitatea, volumul lucr\rilor documentare [i deurgen]a solicit\rii. În cazul în care durata necesar\ pentru identificarea [i difuzarea informa]ieisolicitate dep\[e[te 10 zile, r\spunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile,cu condi]ia în[tiin]\rii acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.Refuzul comunic\rii informa]iilor solicitate se motiveaz\ [i se comunic\ în termen de 5 zile dela primirea peti]iilor.

LIBERUL ACCES LA INFORMA}IILE DE INTERES PUBLIC

Ag.pr. Badea Cristina Georgeta

Proiect ^n faz\ de organizare a licita]iei cu obiect - serviciide consultan]\ [i proiectare (fazele SF, PT, DE) pentru proiec-tul “Reabilitare, modernizare [i extinderea Liceul Teoretic “IonGhica” ora[ul R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a”. Mul]umiri domnului senator Valentin Calcan.

De asemenea se vor construi blocuri noi pentru tinerii dinora[ul R\cari. Vor continua lucr\rile de finisare la bloculpoli]iei [i mansardarea actualelor blocuri odat\ cu lucr\ri dereabilitare termic\ a acestora.

S-au creat 70 locuri de munc\ pentru tinerii din ora[ulR\cari, ^mbun\t\]ind astfel calitatea vie]ii ^n tot atâtea familii.

ULTIMA OR|~n perioada 15.03 - 15.04.2009 agen]ii Poli]iei Comunitare R\cari au fost angrena]i ^n

mai multe ac]iuni, privind respectarea m\surilor stabilite de Consiliul local ^n respectareacur\]eniei publice a ora[ului R\cari.

~n acest scop au fost avertizate prin proces verbal, mai multe persoane pretabile de aarunca gunoi menajer ^n locuri nepermise; totodat\ au fost prinse ^n flagrant, ^n timp ce arun-cau gunoi menajer pe locurile virane din apropierea imobilelor din Mavrodin, numitul SanduGheorghe, iar ^n localitatea R\cari, numitul Gornistu Gheorghe, fiind depistat cu atelajul per-sonal plin cu saci de gunoi, ^n timp ce ^l transporta pe strada Fabrica de Zah\r [i urmând a-larunca ^n canalul din imediata apropiere. Ambii au fost sanc]iona]i contraven]ional, conformHCL 18/2008, fiind amenda]i cu 100 de lei. ~n perioada urm\toare agen]ii Poli]iei ComunitareR\cari ac]ioneaz\ pentru depistarea persoanelor [i sanc]ionarea acestora pentru nere-spectarea HCL din 18.07.2008, de igienizare [i cur\]enie a localit\]ii.

Poli]ia comunitar\ v\ informeaz\

Ag. sef Politia comunitara, Chi]ulescu Dumitru

cyanmagentayellowblack

Eveniment Aprilie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Incredibil, dar adevarat; echipa ora[uluiR\cari s-a calificat în semifinalele "TrofeuluiDâmbovi]a" la fotbal în sal\, un sport deosebitde spectaculos;

Dup\ ce a fost învins\ în primul meci cu 4 - 1 deProdule[ti, echipa din R\cari a lovit decisiv în repriza adoua a meciului cu Râul Alb, dup\ un ... al luiLeonardo în mare form\. În al doilea meci a fost ositua]ie "incredibil\": unic\ pân\ acum, echipa dinR\cari s-a trezit la începerea meciului cu B\rbule]u cudoar 4 juc\tori de câmp. Au jucat o repriz\, cu unjuc\tor în minus, iar un altul aproape intr-un singurpicior si au rezistat f\r\ gol (0-0) pân\ în minutul 18,când inevitabil au primit primul gol [i au intrat la pauz\cu handicap.

Condu[i magistral din teren de un profesor dematematic\, Marin Sorin [i având în teren un "piston"teribil în Com[a, ocaziile mari au fost la (0-0) tot pen-tru echipa din R\cari. În repriza a doua au sosit înc\doi juc\tori [i echipa a devenit complet\, reu[ind s\întoarc\ scorul în favoarea sa cu 5-3!!! Având înBogdan Andrei un lupt\tor de încredere, cu doar 7juc\tori [i o rezerv\, au reu[it imposibilul, calificarea

în grupele semifinale, unde vor da piept cu echipefoarte puternice, cum ar fi: Crevedia (care a câ[tigatgrupa B cu maxim de puncte) [i Valea Lung\.Men]ion\m c\ în primul meci al grupei, în semifinale,Crevedia a remizat 4-4!!! cu Valea Lung\, ultimaegalând când mai erau doar 8 secunde pân\ la finalulmeciului. Întâlnirea [oc dintre R\cari [i Crevedia vaavea loc în al doilea meci al grupei. Primele din fiecaregrup\ semifinal\ vor juca finala, iar echipele clasatepe pozi]ia a doua din fiecare grup\ vor juca finala mic\. Grupa semifinal\ 1 Produle[ti; Glodeni; Vulcana - B\iGrupa semifinal\ 2 Valea Lung\; Crevedia; R\cari.

Programul jocurilor:Crevedia-Valea Lung\ 4 - 4;Crevedia - R\cari; R\cari -Valea Lung\.Iat\ cum arat\ clasamen-tul dupa primele jocuri:R\cari: 1 - 3-0 - 3 pValea Lung\ 1 - 4-4 - 1 p Crevedia 2 - 4-7 - 1 p

~n urma victoriei impus\ ^n jocul cu Crevedia (3-0) R\cari pentru a juca finala trofeului Dâmbovi]a arenevoie de un meci nul direct cu echipa din Valea-Lung\.

Fotbalul de sal\ înseamn\ spectacol [i specta-colul este binevenit oriunde. Fotbalul înainte de toateeste un joc [i trebuie privit ca atare, un joc care tre-buie respectat.

F o t b a l d e s a l \ “ T r o f e u l Dâ m b o v i ] a ”

Din ini]iativa unui grup de pensionaripropunem ^nfiin]area unui club de [ahcare s\-[i desf\[oare activitatea ^ndiferite loca]ii [i la care s\ antren\m per-soane de toate vârstele. A[tept\m ^nscrieri[i propuneri pentru organizarea campi-onatului. Programul de func]ionare pre-cum [i alte detalii le pute]i afla, la sediulclubului; Sala de festivit\]i etaj I,^ncepând cu data de 03 mai 2009, ora10:00 sau la adresa de e-mail: contact@primariaracari.ro Prof. pens. Sfecl\ Alexandru

Burlacu Andrei de 10 luni,din localitatea R\cari, stradaFabrica de Zah\r, sufer\ de oboal\ incurabil\: pneumonieacut\ LSD.

Mama lui, Roxana Iordache de20 ani nu are mijloace materialepentru a-i asigura alimenta]ianecesara unei bune dezvolt\ri.De asemenea, Andrei mai are osurioara de 4 ani, Andreea,s\n\toas\ [i plin\ de via]\.

Apel\m la dumneavoastr\,oamenii cu suflet, s\-I ajut\m -acum când, dincolo de boala [i

suferin]e - nu au ce pune pemas\. Sfintele s\rb\tori s\ne dea gândul cel bun! Pentruajutorul pe care ^l ve]i oferi,folosi]i urm\torul cont: RO24BRDE160SV17302811600deschis la BRD, agen]iaRacari, jude]ul Dâmbovi]a.

~nfiin]area clubului de [ah~n data de 03 aprilie 2009 s-a desf\[urat la {coala Colacu un amical

de fotbal ^ntre echipele acestei [coli [i Scoala Brezoaiele. La categoria devârst\ a claselor V-VI scorul afost ^n favoarea {colii Colacu:07-03, iar la categoriaclaselor VII-VIII, meciul s-a ter-minat la egalitate 04-04.Antrenorul, prof. de ed. fizic\,Godinac Aurelian a fost [i arbi-trul ^ntâlnirilor.

S| ~NCURAJ|M SPORTUL {COLAR

NOI NOI putem fi [ansa lui!putem fi [ansa lui!

Echipa {colii Colacu

Prof. Marin Sorin

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zile

Cultur\ - ~nv\]\mânt- Mediul de afaceri Aprilie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

La Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, rezul-tatele bune la concursurile [colare n-au^ntârziat s\ apar\. Astfel, la Concursulna]ional de evaluare desf\[urat ^n data de20.09.2009, la disciplina Limba [i literaturaromâna, s-au ^nregistrat urm\toarele rezul-tate: Barca Ionut (locul I), ManolacheCosmin(locul II), Mamulas Vladut (locul III),profesor ^ndrum\tor Manole Daniela.

La disciplina matematic\ s-au remarcaturm\torii: Barca Ionut, Manolache Cosmin(locul III), iar Mamulas Vladut (locul IV). S-aacordat o diploma doamnei profesoareTrandafir Ilona de la liceul teoretic Ion Ghica.

La disciplina geografie, profesor ^ndrum\torSanislav Daniela, din 10 câstig\tori, 4 locuriau fost ocupate de elevii liceului R\cari:Sandu Cat\lina (men]iune), Neacsu AnneMarie, Toader Georgiana, Trandafir Claudia.

La disciplina istorie, profesor ^ndrum\torComan Luiza, s-au remarcat doi elevi: SanduCatalina Ioana - clasa a XI-a Uman [i PridonAngelo Cristian - clasa a XI-a Uman.

Ur\m succes pe mai departe competitorilor[i num\rul diplomelor s\ sporeasc\!

S\rb\tori fericite profesorilor ^ndrum\tori,s\n\tate [i putere de munc\.

Noi rezultate la concursurile [colare

Prof. Manole Daniela

Data de 01.01.2008a ^nsemnat ^nceputulderul\rii ^n {coala cuclasele I-VIII R\cari, aProiectului na]ionaleduca]ional, “Prietenie,gânduri bune,armonie”, ^n colaborarecu {coala gimnazial\Furcenii Vechi dinjude]ul Gala]i.

Activitatea aflat\ ^ncurs de desf\[urare are 7 etape dup\ cum urmeaz\:1.”Vino cu noi ^n lumea armoniei [i a prieteniei”(^nscrierea ^n proiect); 2.”S\ ne cunoa[tem [i s\ neaccept\m” (prezentarea participan]ilor - elevi [icadre didactice); 3. “Eminescu v\zut prin ochi decopil” (Concurs de desene); 4. “Sunt mândru de por-tul meu” (Desene cu costume populare specificzonei noastre [i prezentarea acestora ^n scurtedescrieri); 5. “8 Martie - Ziua mamelor (Desene,confec]ionare de felicit\ri [i m\r]i[oare); 6.“Obiceiuri [i tradi]ii de Pa[ti (eseuri despre obi-

ceiurile [i tradi]iile specifice acestei s\rb\tori); 7. “Copil ca tine sunt si eu” (excursie)

Activit\]ile au fost urmate de scurte manifest\riartistice. Sunt implicate ^n acest proiect copii de lagr\dini]\, elevi din ciclul primar [i gimnazial, unnum\r de 7 cadre didactice. ~n numerele urm\toarevom reveni asupra acestei activit\]i, prezentându-v\^n detaliu fiecare reu[it\ a elevilor [colii noastre.

DEMERSUL DIDACTIC FAR| FRONTIERE (II)

Prof Cristina Ionita ({coala R\cari)

La olimpiadele [colare organi-zate de inspectoratul [colarDâmbovi]a, {coala Ghergani a fostreprezentat\ de câ]iva elevi careau ob]inut rezultate mul]umitoare.La faza local\ a olimpiadei deReligie au participat elevele:P\unescu Florentina (clasa VII -nota 8,30), Dinu Gabriela,preg\tite de profesor AvramTeodor.

La faza local\ a olimpiadei deGeografie au participat elevele: AlFares Maiada - 8.10, NeacsuRoxana Gabriela - 8.00, preg\titede profesoara Marin Livia.

Acestea s-au calificat [i la fazajude]ean\ a olimpiadei. La fazajude]eana a olimpiadei de Limba [iLiteratura Francez\ au participat,din nou, elevele Al Fares Maiada [iNeac[u Roxana Gabriela, preg\tite

de profesoara Preda Melania.

Rezultate mul]umitoare la olimpiadele [colare, la {coala Ghergani

Prof Gratiela Albu

Cunoa[terea elevilor constituie ocondi]ie fundamental\ a organiz\riieficiente a procesului de ^nv\]\mânt.

Pentru ^nceput am folosit cu succesmetodele clasice de cunoa[tere: observa]ia, convor-birea, chestionarul pentru elevi [i p\rin]i, auto-caracterizarea, analizarea fi[elor de caracterizarede la gr\dini]\. Toate aceste metode mi-auoferit date concludente pentru a face primii pa[i^n cunoa[terea personalit\]ii copiilor s\i, ^n diri-jarea activit\]ii pe baza “materiei prime”^ncredin]ate spre modelare. Tot ^n primele lunide [coal\ m-am str\duit s\ utilizez metodaaprecierii obiective, s\ men]in o atmosfer\(aparent) permisiv\, pentru a ^ncuraja cât maimult elevii, pentru, a le da ^ncredere ^n for]eleproprii [i pentru a percepe [coala ca pe otreapt\ pe care au urcat-o pentru c\ merit\ [iacum aici le este locul.

~n activitatea oric\rui ^nv\]\tor se ^ntâlnescdou\ realit\]i de care trebuie s\ ]in\ tot tim-

pul seama: tras\turile comune … diversitatealor [i unicitatea fiec\rui copil cu care va lucra.

Este mai u[or s\ ]ii seama de ceea ceeste comun tuturor, de tr\s\turile apropiatesau chiar identice, comparative cu a lua ^nconsiderare ceea ce este specific, particular [i

propriu fiec\rui copil. Perioada de adaptare, de trecere a copilu-

lui de la atmosfera de gradini]\ la cea de[coal\ nu se petrece la fel pentru fiecarecopil: cei mai multi p\[esc firesc pe nouatreapt\. Unii cu sfial\ [i curiozitate, iar al]ii cuspaim\. Cel care stabileste echilibrul ^ntrecopil [i [coal\, ^ntre copil-copil [i chiar ^ntre

copil [i familie este ^nv\]\torul.{colarul de clasa I are nevoie de mult\

^ncurajare, de ^ncredere ^n el, are nevoie s\ fieascultat, deoarece are zilnic multe “nout\]i” decomunicat, are multe bucurii de ^mp\rt\[it, areun debit verbal uria[ sau o team\ imens\ ^n

a comunica. Adesea auzim “eu am scris fru-mos?”, “e bine la mine?”, “stiloul meu nuscrie?”, ”dac\ gre[esc……?” , “mama mi-a zisc\ …?”. Concluzia e c\ trebuie s\ fim mereucreativi, sa fim capabili s\ “descifr\m” sufletul[i mintea copilului, s\ g\sim solu]ii rapide la“problemele” ap\rute, s\ model\m f\r\ s\r\nim, f\r\ s\ r\mân\ cicatrici, s\ fim ase-

meni ^zvorului pentru omul insetat. Dac\reu[im acest lucru ^n clasa I ne va fi maimare dragul s\ lucr\m cu ace[ti copii maideparte.

~n activitatea cu elevii clasei I, e nevoie deflexibilitate, de mult\ activitate sub form\ dejoc pentru a le pune ^n mi[care capacit\]ileintelectuale [i tr\irile afective.

~nv\]\torii care au re]ineri ^n ceea ceprive[te folosirea jocului ^n [coal\ trebuie s\reflecteze la afirma]ia lui Jean Chateau, unuldin teoreticienii contemporani ai jocului: “dac\[coala reprezint\ mai mult decât jocul, f\r\echilibrul adus de joc, ea nu va avea nici oeficien]\, [i dac\ ea nu va ^mprumuta de lajoc elanurile [i ritmurile, pentru a le da unscop mai ^nalt, ea nu-[i va ^mplini niciodat\sarcina ei unic\ de a-l ajuta pe copil la

cucerirea umanit\]ii”.

UNIVERSUL ELEVILOR UNIVERSUL ELEVILOR DE CLDE CL ASA IASA I

~nv\]\toare, B\dil\ MihaelaClasa I, {coala R|CARI

Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten]\

Cost total: 476 milioane euroCheltuial\ public\ (UE+buget na]ional): 476milioane euro. Cheltuial\ privat\: Nivelulsprijinului -sprijinul acordat ^n cadrul acesteim\suri este de 1500 de euro/an/ferma desemi-subzistenta.Obiectiv specific-cre[terea volumului produc]iei destinatecomercializ\rii pentru ca fermele de semi-subzisten]\ s\ devin\ viabile economic.-diversificarea produc]iei ^n func]ie decerin]ele pie]ei [i introducerea de noi pro-duse.Beneficiarii sprijinului-persoane fizice [i persoane fizice autorizate^n vârst\ de pân\ la 62 de ani, care de]in

terenuri agricole ^n proprietate, desf\[oar\activit\]i agricole, prezint\ un Plan deafaceri pentru restructurarea exploata]ieiagricole [i sunt ^nscrise ^n Registrul fermelor[i/sau Registrul agricol.

Ferma de semi-subzisten]\ este fermacare produce, ^n principal, pentru consumulpropriu, dar care comercializeaz\ [i o partedin produc]ia realizat\. Dimensiunea eco-nomic\ a fermelor de semi-subzisten]\poate varia ^ntre 2-8 UDE. Pentru a deveniviabil\, ferma de semi-subzisten]\ poatedesf\[ura [i activit\]i non-agricole genera-toare de venituri.

Unitatea de dimensiune economic\(UDE) reprezint\ unitatea prin care seexprim\ dimensiunea economic\ a uneiexploata]ii agricole determinate pe baza

marjei brute standard a exploata]iei (DeciziaComisiei nr. 85/337/EEC). Valoarea unei

unitati de dimensiune economica este de1200 Euro.Afl\m de la APIA

Ing Porojan Liliana

Actualitate Aprilie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

“Adopt\ un km!”

~mbr\ca]i ^n tricouri [i purtând[epci cu ^nsemnele proiectului,participan]ii, de la mic la mare (de laelevi din cls a III-a pân\ la voluntaridin vârsta a III-a) au abordat cuhot\râre mai mult de 3 km de teren- “punctul fierbinte” al abunden]eide gunoaie, zona Ghergani - canal,zona Mega Construct, râul Ilfov\];cei300 de saci menajeri de câte 120 l,fiecare, fiind ne^nc\p\tori pentrucantitatea apreciabil\ de gunoaiearuncate.

Pornit dintr-odorin]\ fireasc\ de aproteja natura, proiectulecologic “Adopt\ unkm!” a strâns voluntaride toate vârstele [i preocup\rile, ^ntr-oimens\ inim\ care bate pentru un aer mai curat, pentru paji[ti mai primitoare, pentru apemai limpezi

Edilul sef al ora[ulul, dl primar dr. ing. MariusCarave]eanu particip\

al\turi de tineri [i vârstnicila aceast\ ac]iune de

ecologizare a naturii [i caini]iator al proiectului.

A[tept\m [i al]i voluntari s\sporeasc\ num\rul celor

care iubesc natura.

“Fii tu“Fii tuschimbareaschimbareape care vreipe care vreis\ o vezi ^ns\ o vezi ^n

lume!”lume!”

Niciun loc nu a r\mas necur\]at pe distan]a de 1,5 km ^nzona Ghergani. Grupele formate pentru a ^nt\ri spiritul

competitiv se ^ntrec ^n cur\]irea fiec\rui loc.

Unul dintre locurile cele maiaglomerate cu gunoaie a fost zonapârâului Ilfov (^n spatele firmei MegaConstruct Metal) ^n care cet\]enii auaruncat tone de gunoaie. Facem un apeltuturor oamenilor de bun\ credin]\ s\ seal\ture voluntarilor no[tri [i sa veghezeca aceste locuri s\ r\mân\ curate.

Tinerii neobosi]iau intrat ^n

albia pârâuluiIlfov [i au scoszeci de peturi,pungi, saci [ialte materialecare blocau

cursul pârâului. Exemplul lor

trebuie remar-cat ^n primulrând de cei

care au obiceiulde a le arunca

^n astfel delocuri.

Copiii no[tri [i-au propus s\ cure]egunoaiele pe care adul]ii le arunc\,

uitând de regulile elementare de civiliza]ie ^ntr-o comunitate.

cyanmagentayellowblack

Actualitate Aprilie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

VVOOLLUUNNTTAARRII DDIINN TTOOAATTEE LLOOCCAALLIITTAA}}IILLEE,,UUUUNNNNIIII}}}}IIII --VVVV||||!!!!

F\r\ a vorbi de eroi trebuie s\ amintim aici, numele unor oameni care au venit cu pl\cere, ^ntr-o zi de duminic\ s\ ajute, din bun-simt,la strângerea gunoaielor care sufocau zonele amintite, [i care s-au adunat ^n timp, ca urmare a inactivit\]ii fostei administra]ii a Prim\riei

ora[ului R\cari. La aceast\ ac]iune propus\ de tineri au participat oameni de diferite ocupa]ii [i vârste. Amintim aici, primarul localita]iicare, ^mpreun\ cu o echip\, a cur\]at zona canalului; pe dna prof. Pop Magdalena de la {coala Ghergani care ^mpreun\ cu 2 clase deelevi a cur\]at albia Ilfova]ului pe o lungime de un 1,5 km; pe dl prof. Livede Ion, consilier local care, prin prezen]a dumnealui, a stimulatactiv ac]iunea; pe domnul Tudor Ion, func]ionar ^n cadrul biroului de asisten]\ social\, un exemplu pentru to]i ceilal]i func]ionari. Al\turi detineri a fost [i viceprimarul ora[ului R\cari, profesor Craiciu Elena, care ^mpreun\ cu Dumitru Ruben, Constantin Niculae [i Organiza]ia de

Tineret PD-L Racari, condus\ de doamna Camelia Manea, au ^ncercat [i prin aceast\ ac]iune s\ dovedeasc\ ata[amentul fa]\ de o natur\^n suferin]\, care e strivit\ de nep\sarea oamenilor mai mult decât de gunoaiele r\spândite sup\r\tor pretutindeni…!

Orice activitateuman\ [i implicit

existen]a individuluieste de

neconceput înafara mediului.

De aceea,calitatea în ansam-

blu a acestuia,precum [i a fiec\reicomponente a sa în

parte, î[i punamprenta asupranivelului existen]ei

[i evolu]iei indivizilor.

Dup\ patru ore deactivitate decolectare a

gunoaielor iat\ cumar\ta locul preluatpentru cur\]enie.

Constitui]i ^n echipe, participan]ii la ac]iune, cu satisfac]ia unui lucru bun f\cut, petrec momente de recreere organizând jocuri ^n aer liber:duelul coco[ilor; cine este atins ^nghea]\!; [tafeta; sfoara ^ncerc\rilor. Câ[tig\torii vor fi recompensa]i cu diplome de participare.

Aici trebuie s\amintim

contribu]ia FirmeiAgromar - R\caricare s-a deplasatpentru a ne ajutacu un utilaj cu 2remorci care au

fost umplute“ochi” la finalul

activit\]ii.Mul]umim pentruajutor domnilor

Doroban]uMarian, CiobanuMarian, Babus

Vali ca [i conduc-erii firmei

men]ionate careprin participare, [imunca efectiv\de ^nc\rcare asacilor, ne-au

ajutat cu adevarat[i cu seriozitate.

E nevoie de tine pentruca eforturile comune de po-

pularizare a practicilor ecologices\ ^[i ating\ ]inta. Te invit\m

a[adar s\ participi ca voluntarpentru educarea celorlal]i ^nasigurarea protec]iei mediului.

VIA}A SPIRITUAL| Aprilie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

Pentru ca am amintit ^n num\rul trecut de mareacapodoper\ care a ^ncununat [i ^ntregit imensa activitatefilantropica - respectiv construc]ia impun\toare a bisericii“Ctitorie Noua”-Sf.M.Mc. Gheorghe, careia pe 20 august1925, la venerabila vârsta de 80 de ani si ^mpreun\ cuComitetul de Construc]ie - din care automat f\ceau parte atâtPrimarul cât [i Directorul [colii, este bine s\ amintim câtevalucruri; -estimarea lucr\rii de mare anvergur\ s-a f\cut la4.370.000 lei f\r\ a lua ^n calcul munca ^ntregii populatii peparcursul celor 43 de ani de munca (1968-anul tarnosirii); -arhitect Spiridon Ceganeanu (1880-1973) elev si adept al luiIoan Mincu, parintele fondator al stilului national ( neoro-manesc) de arhitectura din Romania; - catapeteasma dupaproiectul marelui sculptor Emilian Teodorescu; -pictura execu-tata ^n ^ntregime de Iosif Keber, recomandat providen]ial deD-l Constantin Banu, care-l remarcase pe când picta bisericalocalit\]ii Ciupa-Mavrodolu (Arges), c\reia -m\car [i pentruacest lucru-ve[nic\-i fie recuno[tin]a, atât a noastr\ dar [i apictorului care prin lucrarea respectiv\ a cunoscut definitiv onotorietate inegalabil\ ^n contextul picturii biserice[ti contem-porane. Pentru lucrare s-au ^ntrebuin]at un nr. total de 1305zile, cu multe intreruperi.

Cu aprobarea regretatului Patriarh Iustinian, care arev\rsat aici, prin Patriarhia Român\, mari daruri [i binecu-vânt\ri, s-au str\mutat osemintele Marelui Ctitor Iorgu,re^nhumate definitiv lâng\ ultima s\ ctitorie, unde odihne[te[i azi, iar anterior a fost ^ng\dui]\ zugr\virea lui ^n interiorulbisericii, cu respectul canoanelor sfinte, aducând ^n mâinilesale ca pe o ofrandâ icoana Sf. biserici, iar deasupra lor mânaProviden]ei care prime[te [i binecuvânteaz\ lucrul bine f\cut.

Plecarea sa a fost ^n ziua de 4 martie 1934, ziua Sf.40mucenici de la Sevastia, nu ^ntâmpl\tor aleas\ de Dumnezeu,dup\ un “tres\rit cu mult\ team\”, pentru ca apoi luminân-

du-i-se fa]a s\ [opteasc\ “^l v\d pe Domnul. Are s\ fie lucrurimari cu mine!”.

Pentru ca am folosit la ^nceput amintirea unui articol dinrevista “Glasul Bisericii” se cuvine s\ ^ncerc\m a ^ncheiacitând ceea ce se ^nteb\ retoric autorul respectiv, lansândpeste vremuri o provocare:” oare mai exista [i azi ^ntre noiastfel de cre[tini?”. Iar noi r\spundem ferm: Cu siguran]\!. {ipentru ca nimic nu lasa Dumnezeu la ^ntâmplare, peste cei75 de ani de lini[te [i pio[enie sufleteasc\, ca o coinciden]\,tot Gheorghe [i Maria (fam. Manea), p\strând propor]iile [i^ntr-o vreme ^n care tot mai mul]i dintre noi numai la celesuflete[ti nu ne aplec\m sim]urile [i sufletul, de câ]iva anibuni, integral pe efortul lor s-a putut realiza execu]ia reusitu-lui mozaic care str\juie frontispiciul Sf.bisericii reprezentândpe Sf.M.Mc. Gheorghe omorând balaurul, mai apoi s-a^nlocuit ^ntreg bran[amentul electric [i izolarea lui, sonorizareasf.l\ca[, instalarea unui sistem de alarm\ (care din p\cate numai este func]ional de când o persoana r\uvoitoare a intratprin efrac]ie), interventiile in prag de finalizare la acoperisul sf.locas, ^mprejmuirea cur]ii -ocazie cu care s-a descoperit [i s-a decolmatat fântâna fostei brut\rii care exist\ pe vremuri ^nlocul unde ast\zi se afl\ clopotni]a, vechi de peste 150 de ani[i care s-a redat folosin]ei, ^mbog\]indu-se cu o frumoas\execu]ie din lemn de brad adus\ din zona Ardealului etc.

Nu pu]ina bucurie s-a f\cut credincio[ilor cu ocaziafinaliz\rii proiectului de aghiasmatar pus la dispozi]ia noastr\de D-na Arh. Ileana Banu, care poate suplini ^n bune condi]iidrept capel\ cu ocazia ^nchiderii ei cu geam termopan, toateprin st\ruin]a [i ofranda familiei Rotaru, care nu mai arenevoie de nici o prezentare pe plan local, iar ^n viitor tot dup\un proiect al doamnei Arhitect, speram s\ punem bazele uneicase-a[ez\mânt ^n perspectiva multifunc]ional la care, maiales tinerii pot contribui-dac\ ^mi este ing\duit - ^n mod direct

[i benevol direc]ionând procentul de 2% al impozitului oricumpl\tit Statului prin Ministerul de Finante, conform legii571/2003 - referitor inclusiv la Sf. Biserici, respectiv parohianoastra avand ca date de identificare: Parohia R\cari I,C.I.F.17570510, Banca Centrala Cooperatista Creditcoop-Mihai Viteazul-Trg.-pct.lucru Racari. 2511102003000338IBANRO51CRCO3016012403000338. V\ mul]umim!

HRAMUL BISERICII SFÂNTUL GHEORGHE

Sfintele Pasti, sarbatoarea InvieriiDomnului nostru ,Iisus Hristos ,aduce pace,liniste si armonie in vietile oamenilor de pre-tutindeni.Credinciosii, in fiecare an,intampina aceasta sarbatoare cu bucurie insuflet, pregatindu-se pentru venirea ei atattrupeste cat si sufleteste.

Numele acestei sarbatori sfinte provinedin ebraica de la cuvantul “pesah” careinseamna “trecere”, simbolizand astfel exo-dul evreilor iesiti din robia egipteana spreCanaan.

De-a lungul timpului au existat foartemulte obiceiuri si traditii legate de aceastasarbatoare , obiceiuri ce s-au pastrat pana inziua de astazi.

In saptamana mare care incepe dinduminica Floriilor si pana in duminicaPastelui se fac pregatiri pentru marea sarba-toare ,fiecare dintre acestea avand un simbolspecific. Astfel ouale, reprezentand pietrelecu care Iisus a fost lovit, sunt colorate inrosu, aceasta simbolizand sangele lui Iisus,apoi sunt unse cu ulei pentru a capata stralu-cire si frumusete. Femeile pregatesccozonaci si pasca,rotunda ca si scutecele luiIisus si avand la mijloc o cruce, pentru masafestiva din ziua de Paste si au grija ca gospo-daria si casa sa fie curata, simbolizand

renasterea, trezirea la viata si spalarea depacatele din timpul anului.

Barbatii pregatesc mielul despre care sespune ca simolizeaza pe Domnul Iisus Hristoscare s-a rastignit pe cruce pentru iertareapacatelor noastre si care a ramas nevinovatca un miel.

In Vinerea mare, numita si VinereaPatimilor ,copii merg la biserica impreuna cuparintii si bunicii lor pentru a duce flori, carevor ramane acolo pana in seara de Inviere,apoi trec pe sub masa de trei ori, numarulde poticniri pe care le-a avut Iisus.Seara, credinciosii merg la slujba Deniei sicanta Prohodul, inconjurand la final biserica,de trei ori.

In Sambata Mare, dimineata, copiii insoti-ti de bunici merg sa se spovedeasca pentru ale fi iertate pacatele si apoi se impartesesc,iar seara se merge la slujba de Inviere ,dupacare fiecare ia lumina, pe care o duce acasapentru a lumina viata si sufletele celor dragi,de asemenea anafura sfintita si flori sfintitece au fost aduse si lasate in biserica inVinerea Mare.

In Duminica Pastelui oamenii poarta hainenoi ,simbolizand purificarea sufletului si atrupului . Fiecare familie organizeaza masacu bucatele alese,preparate in timpul sapta-manii si impreuna cu prietenii si rudele sar-batoresc Invierea Domnului ,ciocnind ouarosii si spunand traditionalul:“Hristos a inviat !”,

si raspunzand:“Adevarat a inviat !”.Exista desigur si alte traditii specifice

fiecarei regiuni a tarii.In Banat, copiii se spala pe fata cu apa

limpede in care se pun cateva fire de iarbaverde, un ou si un banut simbolizand pros-peritate, fericire, puritate si belsug.In Transilvania, fetele tinere sunt stropite cuparfum de catre feciorii imbracati in hainetraditionale pentru a avea noroc in viitor.In Bucovina se aprind “focuri de veghe” pedealuri, iar satenii stau si povestesc isto-rioare vechi din mosi-stramosi despreInivierea Domnului si patimile pe care aces-ta le-a indurat pentru noi, oamenii.In Maramures, copiii merg pe la caselevecinilor pentru a anunta Invierea Domnuluisi sunt serviti cu oua rosii. De asemenea, sespune ca este bine ca prima persoana careintra in casa in dimineata Pastelui sa fie unbarbat.

De asemenea exista regiuni unde se pre-gatesc diferite bucate specifice: in nordulSucevei se pregatesc " Babele ", prajituraasemenatoare cozonacului cu nuca, rahat sistafide; in Moldova este specifica pasca; inArges sunt specifici covrigii cu oua (numitiasa datorita numarului mare de oua pe carele contin ) etc.

HHrriissttooss aa ^̂nnvviiaatt!!Pr. Paroh Tudorache Ion

Luminata zi a Sfintelor Pa[ti a fost dintotdeaunapentru noi, cre[tinii, a[a cum spun str\vechile cânt\ribiserice[ti, "al pr\znicelor praznic“, cea mai impor-tant\ dintre toate s\rb\torile. Calendaristic vorbind,ea corespunde unei luni a prim\verii, anotimp careîndeamn\ la via]\ [i la bucurie. Prin tot ce neamintesc, Pa[tile se constituie într-o prim\var\ asufletului nostru, suflet care necontenit caut\ [in\zuie[te spre mântuire, spre înal]imile cere[ti.

Prin Învierea Sa din morti, Mântuitorul Hristos adobândit cea mai str\lucita biruin]\ asupra mor]ii, “cumoartea pe moarte c\lcând“. A biruit pentru totdeau-na moartea care apas\ ca o povara grea asupraomenirii. Prin învierea Sa, Domnul ne-a împ\rt\sit ceamai cald\ mângâiere, cea mai tare nadejde, cel maineclintit curaj, adresându-ni-se prin Sfântul ApostolPavel care a spus: “Moartea a fost înghitita de biruin-ta. Unde î]i este, moarte, biruinta ta?”

Ne adres\m vou\, dragi fra]i [i surori în HristosDomnul, dorindu-va s\ petrece]i marea s\rb\toare asfintelor Pa[ti cu bucurii duhovnice[ti, cu pace, cu

s\n\tate [i cu alese împliniri.

Preo]ii din Parohiile ora[ului R\cari

Hristos a ^nviat!Hristos a ^nviat! De Pa[ti (Tudor Arghezi)

La toate lucarnele [i balcoaneleAu scos din cer ^ngerii icoanele

{i-au aprins pe sc\riCandele [i lum\n\ri.

Ora[ele de sus, ^n s\rb\toare,Au ^ntins velnite [i covoare,

{i ard ^n potireMireasma sub]ire.

{i din toate ferestrele odat\,Mii [i sute de mii,

Heruvimii fac cu mâna buc\lat\La somnoro[ii copii.

Sandu Ioana Catalina CLASA A XI-A UMAN

~n interesul cet\]eanului Aprilie 2009 pagina 9Ziarul Prim\riei R\cari

Panâ mai ieri ora[ul R\cari era ora[ ,,doar” pe hâr-tie. De câteva luni au ^nceput s\ apar\ mugurii a ceeace trebuia s\ fie un oras.

{colile modernizate ofer\ egalitate de [anse elevilorora[ului nostru [i condi]ii de ^nv\]\mânt la standardeeuropene.

Locul umilin]ei pe care o tr\iam când venea cine-va ^n [coala noastr\ [i ^i ofeream un loc ^n b\ncile dezeci de ani, este luat de mândria de a ar\ta cum [iunde preg\tim “schimbul” localit\]ii noastre.

Respectul pentru fiecare din locuitorii acestui ora[reiese din promisiunile care se transform\ cu fiecare zice trece. E profund\ lini[tea pe care ]i-o d\ siguran]aca cineva care poate, gânde[te [i f\ptuie[te ce e binepentru tine, cet\]ean de rând, pentru to]i; c\ atuncicând ai probleme [i necazuri, cuiva ^i pas\ [i-]i sare ^najutor. Am trecut de la perioada vorbelor frumoase, lacea a faptelor. Ziarul prim\riei ne informeaz\ despreactivitatea ale[ilor no[tri [i noi trebuie s\ vedem ^naceasta dorin]a lor de a participa la rezolvarea

problemelor ora[ului nostru, de a r\spunde cu respectla respectul cu care ne-a obi[nuit prim\ria.

Spectacolul, oferit de 8 Martie, e un semn de pre-tuire pentru noi to]i, tineri [i b\trâni, din partea pri-marului [i totodat\ o dorin]\ de a-i fi al\turi ^n zile des\rb\toare [i ^n tot ceea ce ^ntreprinde pentru calocuitorii ora[ului R\cari s\ nu mai tr\iasc\ fel [i fel defrustr\ri, s\ fie mândri c\ tr\iesc [i locuiesc ^n ora[ulR\cari.

EGEGALITALITAATE DE {ANSE PENTRU TO}I LOCUITORII ORTE DE {ANSE PENTRU TO}I LOCUITORII ORA{ULA{ULUI R|CARIUI R|CARI

Ce a mai f\cutCe a mai f\cutprimaru’primaru’ ...?...?

Proiect ^n faza de organizare a licita]iei cuobiect - servicii de consultanta [i proiectare

(fazele SF, PT, DE) pentru proiectul “Reabilitare,modernizare [i extindere Liceul Teoretic “IonGhica” ora[ul R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a”

Darea ^n folosin]\ a CAMS - Ghergani ^ncolaborare cu CJD - Dâmbovi]a, ^nseamn\40 de locuri pentru bolnavi, 50 de locuride munca noi, personal calificat, dot\ri

moderne, condi]ii civilizate pentru asista]i.

Gradini]a Mavrodin a c\p\tat ohain\ nou\:

geamuri termopan.

Lucr\rile de subtraver-sare executate ^nGhergani, Colacu,

B\l\ne[ti, R\cari aurostul s\ regularizeze

scurgerea apelor pluviale. Acest tip de

lucr\ri va continua [i ^ncelelalte localit\]i, acolo

unde este necesar.

Zona industrial\ dinlocalitatea Ghergani afost reamenajat\ ^n

ceea ce prive[te iluminatul public, astfel^ncât personalul angajat

de la Nedaliment s\poat\ circula f\r\

team\, la ie[irea dinschimb, ^n timpul nop]ii.

Din necesit\]i de orientareatât a localnicilor cât [i apersoanelor care tranziteaz\localit\]ile ora[ului R\cari,prim\ria a ^nceput ac]iuneade instalare a indicatoareloratât pentru delimitarealocalit\]ilor cât [i pentrudenumirile de str\zi, râuri.

De asemeneaPrim\ria ora[ului

R\cari a continuatamenajarea locurilorde parcare pe DN 71

^n zonele urm\toare: ^nfa]a fostei prim\ri,zona complexului

comercial. Parcareadin zona judec\torieiare un regulament defunc]ionare care va

trebui sa fie respectatde to]i [oferii.

~nv\]\toare, Matei Alexandra

B\trânul stadion al ora[ului R\cari va cunoa[te o nou\ ^nf\]i[are: gazonmodern cu instala]ie de iriga]ie subteran\, piste pentru atletism, teren

multifunc]ional pentru practicarea [i a altor sporturi.

Deschiderea magazinului Ethos- pentru a r\spunde mai multornecesit\]i: crearea de locuri demunc\ (16), posibilitatea de

aprovizionare cu produse variatecare se adreseaz\ unui

segment al popula]iei cu venituri mai mici.

Divertisment Aprilie 2009 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

Dup\ numai 10 ani, pe la 1760, dup\ mai multetranzac]ii între familiile boiere[ti ale acelor vremuri (Ghica [iGolescu) întregul teritoriu al Ghimpa]ilor intr\ în st\pânireaFamiliei Golescu care î[i întindea mo[iile de la p\durilePrin]ului Ghica pân\ la Valea Prahovei. Fiind pu]ini locuitori,Gole[tii aduc robi pe care îi a[eaz\ în partea de nord aGhimpa]ilor. Cu timpul, aceast\ popula]ie a disp\rut com-plet fiind muta]i de fra]ii Golescu în momentul în care auvândut terenul mo[iei lor.

Singurul monument istoric care exist\ pe teritoriul sat-ului este biserica Ghimpa]i cu hramul Sfântul Ierarh Nicolaeconstruit\ pe locul cel mai înalt al satului într-o priveli[tedeosebit\, pe malul râului Colentina. Biserica a fost ridi-cat\ la anul 1772 august 22 - a[a cum reiese din pisaniaoriginal\ amplasat\ deasupra u[ilor din tind\ - de fra]ii{erban [i Zoie Golescu. Construc]ia avea ini]ial spa]iul inte-rior compartimentat în altar, naos [i pronaos, cu dou\ turleoctogonale pe pronaos [i naos. L\ca[ul a fost împodobit cupictur\ în tehnica fresc\, dar nu se cunosc autorii.

Iorgu Dumitrescu, marele filantrop din R\cari aducead\ugiri [i modific\ri bisericii noastre în vremea p\stoririPr. Dumitru T\n\sescu. Astfel c\ monumentului i seadaug\ o tind\ - pridvor deschis în prim\ faz\, o turl\ dinpaiant\, se a[eaz\ o catapeteasm\ nou\, se modific\ fer-estrele l\rgindu-se [i se repicteaz\ din nou în ulei, dec\tre pictorul Anton Mihail în anul 1891. Începând cuanul 1912 va p\stori Pr Marin Stoicescu pân\ în 1955. Întind\ în dreapta intr\rii s-a construit un beci în anul1916 pentru depozitarea osemintelor g\site dup\ r\zboi.

În anul 1916 a fost mutat cimitirul din curtea bisericiila cca 200m, tot în acest an un incendiu distruge întreagaarhiv\, precum [i biblioteca care de]inea la acel momentc\r]i vechi în litere chirilice, documente originale ca diplo-ma oferit\ de Regele Carol, Pr Marin Stoicescu [i multealtele.

În perioada interbelic\ mai precis în anii 1935-1936,Comisia Monumentelor Istorice, efectueaz\ lucr\ri de sub-zidire la altar, este înlocuit acoperi[ul bisericii [i seînvele[te cu tabl\ alb\ de 0,5mm. Marele cutremur din1940 afecteaz\ întregul ansamblu, provocând cr\p\turi înbol]i, c\derea picturii pe spa]ii largi, [i alte daune majore.Lucr\rile sunt efectuate de parohie, din fonduri colectatede la credincio[i sub îndrumarea Pr Marin Stoicescu.Începând cu anul 1955 un alt preot va veni la Ghimpa]i înpersoana Pr. Vasile Stoicescu.

Cutremurul din 4 martie 1977 afecteaz\ [i mai multedificiul, provocând avarii puternice la bol]i, ziduri verticale[i asupra tencuielilor din aceste zone. În aceast\ perioad\se face subzidire general\, reu[indu-se eliminarea igrasieicare urcase pân\ la cota 2,5 m. În anul urm\tor parohiademoleaz\ tencuielile interioare [i aplic\ noi tencuieli [idemareaz\ realizarea documenta]iei pentru pictur\ nou\.Timp de 10 ani biserica a fost alb\, f\r\ pictur\ din lipsaavizelor de la Culte precum [i din lipsa fondurilor.

Istoricul localit\]ii [i al Bisericii Ghimpa]i

Preot, Mihail Nicolae

~n urma propunerii formulate dedna Petre Elena - Ghergani, asistentmedical, v\ propunem spre lecturareurm\torul material.

Planificarea familial\ se bazeaz\ pe drep-tul fundamental al tuturor cuplurilor [ipersoanelor de a decide liber [i responsabilasupra num\rului de copii pe care doresc s\^l aib\ [i asupra intervalului dintre na[teri. Eaacord\ indivizilor [i cuplurilor dreptul de a-[iconsolida propria fertilitate [i de a aveanum\rul dorit de copii atunci când consider\oportun.

Vrem s\ ajungem la fel ca ^n Fran]a, SUA sauMarea Britanie unde numai un procent infim(3-5%) din femeile c\s\torite au o sarcin\nedorit\. Cum reu[esc? Fiind informate, edu-cate [i ^ndrumate!

~nc\ din cele mai vechi timpuri femeile au^ncercat s\ previn\ o sarcin\ sau s\ scape deo sarcin\ nedorit\. De aceea sunt [i o multi-tudine de metode ap\rute de-a lungul timpului^n func]ie de progresul tehnologic al momen-tului. ~n acela[i timp exist\ ^ns\ [i un num\rimens de femei care au murit provocându-[isingure avortul.

Din p\cate [i ast\zi ^n România se moareprin avort provocat! NU MAI VREM S| SE~NTÂMPLE ACEST FAPT!

Informa]i-v\, sau apela]i la medic ^ntotdeau-na atunci când sunte]i nelamurite sau ^nimpas! METODELE DE CONTRACEP}IE moderne auajuns s\ ofere o protec]ie ce ajunge laaproape 100%.

Pentru a le ^n]elege mai bine consider\m c\este cazul s\ v\ actualiz\m câteva no]iuni deanatomie [i fiziologie genital\.

Femeia a fost creat\ pentru a procrea.NUMAI ea poate purta o sarcin\. Din acest

motiv a fost ^nzestrat\ cu tot ce este nevoiepentru aceasta. Ea produce lunar sâmburelevie]ii, OVULUL, celula care prin unirea cu altsâmbure masculin, SPERMATOZOIDUL, pro-duce OUL, prima form\ a viitoarei vie]i. OVUL-UL este produsul ovarelor, fiind eliberat ^nfiecare lun\, alternativ, când de un ovar, cândde cel\lalt, sub influen]a unor factoricomplec[i hormonali [i nervo[i. Ovulul cre[te,se dezvolt\, se maturizeaz\, ^n interiorul unor"piscine" speciale, din interiorul ovarelor, carese cheam\ chiste foliculare. Dimensiuneamaxim\, fiziologic\, a acestor chiste ajungepân\ la 2-2,5 cm. De aceea nu trebuie s\ v\speriati când auzi]i, la o examinare echograf-ic\, de prezen]a unor chiste ^n ovare. Ele pot finormale, fiziologice. Ginecologul este acelacare poate discerne ^ntre normal [i patologic!

~n momentul optim, adic\ la jum\tateaciclului lunar, acest chist se sparge [ielibereaz\ ovulul - are loc OVULA}IA! El nu sepierde prin abdomen deoarece un “aspirator”special, sensibil, TROMPA uterin\, ^l captez\imediat [i-l ^ndrum\ mai departe c\tre UTER.Producând ovulul, lunar, femeia se preg\te[te,tot lunar [i pentru “cazarea” viitorului copil^ntr-un “hotel”, dotat cu tot ce-i trebuieacestuia, numit UTER. Dac\ sarcina nu apare, uterul ^[i arunc\“covorul ro[u” de oaspe]i, sup\rat fiind c\“oaspetele” nu a venit. Este MENSTRUA}IA,care apare tot lunar, adic\ la 28 zile.

Menstrua]ia ^nseamn\ de fapt ^ndep\rtareastratului superficial al mucoasei uterine(endometrului), preg\tit pentru implantareaviitoarei sarcini, ^mpreun\ cu o cantitate mic\de sânge. Ovulul eliberat de c\tre ovar estecaptat de trompa femeii ca un “aspirator” [i deaici u[or porne[te prin tromp\ [i ajunge ^n uterunde moare [i de unde este eliminat.

El tr\ie[te aproximativ 12-24 ore, din momen-tul când este elibe r a t d i n o v a r .

Spermatozoizii sunt produ[i permanent detesticulul b\rbatului [i sunt elibera]i ^nmomentul ejacul\rii, când sunt depu[i ^nvaginul femeii. Aici ei tr\iesc aproximativ 24-48 ore, dup\ care se dezintegreaz\ [i mor.Num\rul de spermatozoizi depu[i ^n vagin ^ntimpul contactului sexual ajunge la 80-120milioane. De aici, prin mi[c\ri proprii, datorit\unei mici “codi]e”, cu o vitez\ de 3mm/minut,p\trund ^n uter, de unde trec mai departe ^ntromp\. Din to]i ace[tia, numai unul singurreu[e[te s\ “câ[tige inima” ovului care se afl\^n tromp\ [i astfel s\ se uneasc\ cu acestapentru a forma OUL. Apare SARCINA! A avutloc FECUNDAREA!

Despre planificarea familial\!

Dr. Carp Marioara

~n decembrie 1989, România a redevenit ona]iune liber\. }ara noastr\ este gata s\ primeasc\acum turi[ti din ^ntreaga lumecare s\ se bucure de minuna-ta [i diversificata ei tradi]iecultural\, de pitoresculpeisajelor [i de posibilit\tile de petrecere a timpuluiliber. Un nou val de entuziasm [i d\ruire au redatstr\lucire obiectivelor turistice pentru a transformaRomânia ^ntr-o destina]ie de vacan]\ unic\.

Atât de multe lucruri de vizitat [i de f\cut.~n R\cari turismul este pe cale s\ re^nvie, odat\ cu

schimbarea conducerii. Ora[ul devine curat [i preg\tits\ primeasc\ vizitatori, care pot admira capelaconstruit\ de Ion Ghica. Ca de altfel Gara din satulGhergani, este o pies\ de patrimoniu, fiind construit\tot de marele politician. Posibilit\]ile de dezvoltare aleora[ului R\cari sunt multe, ^ncepând cu cele turistice[i terminând cu cele economice [i culturale.

Ora[ul R\cari este locul unde m-am nascut [iunde mi-am petrecut copil\ria. Acum, când am^nv\]at atâtea despre ora[ul meu natal, vreau s\ ^lajut s\ se dezvolte, prin orice implicare, fie ea cât demic\. Iat\ c\ am hot\rât s\ scriu [i un articol ^n ziarulprim\riei, cu speran]a c\ cet\]enii din localitate [i^mprejurimi, vor face echip\ [i vor ajuta la dez-voltarea acestei comunit\]i, prin cur\]area zonelor ^ncare ace[tia convie]uiesc, prin men]inerea lor ^ntr-opermanent\ stare de armonie cu natura, pentru c\"traiul ^n natur\” reprezint\ adev\rata cultur\româneasc\.

F\când referire pu]in [i la istoria acestor locuri, stimc\ pe aici s-au perindat zeci de personalit\]i,

^ncepând cu Ion Ghica( 1 8 1 6 - 1 8 9 7 ) , o mpolitic, prim-ministru alRomâniei, care este

înmormântat, împreun\ cu familia sa ^n subsolulcapelei din Ghergani. Ion Ghica a mai construit{coala General\ Ghergani, cl\direa Judec\torieiPlasa Ghergani [i multe alte obiective social-cultur-ale.

La dezvoltarea satului contribuie [i faptul c\ satulR\cari se afl\ la jum\tatea drumului dintre Bucure[ti[i Târgovi[te, situa]ie ce a impus dezvoltareacomer]ului în jurul locurilor de han, în cele din urm\ajungând a fi un apreciat centru comercial.

În 1865, satul a luat denumirea oficial\ de PodulB\rbierului, denumire ce dureaz\ pân\ în 1911, cândlocalitatea ia denumirea de R\cari, denumire ce sep\streaz\ [i ast\zi.

Cu o a[a istorie, acest loc merit\ ar\tat tuturorcelor ce vor s\ ^l cunoasc\. Portul popular a disp\rutdin aceast\ zon\, p\strându-se doar câteva obiceiuride s\rb\toare. ~n schimb, ora[ul R\cari ^ncepe s\câ[tige din ce ^n ce mai mul]i prieteni, oameni carevor s\ fac\ ceva pentru comunitate, pentru a facecunoscute aceste meleaguri muntene pline deoameni muncitori [i ospitalieri.

V\ a[tept\m pe la noi!

O NOU| ROMÂNIE

Referent IT, Niculae Constantin

Un vizitator care se plimba ^ntr-o zi^ntr-un cimitir, observa pe un om careera ocupat cu s\direa unor flori pe unmormânt. S\ditorul de flori fu ^ntrebat:“Este fiul dvs. ^ngropat aici?”

“Nu”, r\spunse omul.“Este poate fratele dvs sau vreo rud\

a dvs...”“Nu, nu.”Dup\ ce l\sase jos o scânduric\ pe

care o ]inuse ^n mâna, omul r\spunse:“Ei bine, ^]i voi istorisi povestea acestuimormânt.”

“Când izbucni r\zboiul am fost [i euchemat la mobilizare. Eram s\rac,aveam o so]ie bolnav\ [i 7 copii. Cutoate acestea m-am v\zut silit s\-ip\r\sesc deoarece nu aveam bani s\pl\tesc un ^nlocuitor, a[a cum mi-ar fi^ng\duit pe atunci legea. M\ preg\teamatunci de plecare, p\r\sind familia pen-tru a merge la r\zboi contra inamicului.~n ziua de dinaintea plec\rii veni lamine un tân\r, pe care-l cuno[team [i^mi zise: “Dumneata ai o familienumeroas\, eu sunt singur. Voi plecaeu ^n locul dumitale.” {i plec\^ntradevar ^n locul meu. ~ntr-o lupt\crâncen\ a fost r\nit [i dus la spital.Dup\ lungi suferin]e a murit [i a fost

^ngropat aici. De atunci doream arz\tors\ v\d mormântul s\u. ~n vedereaacestui scop am economisit atâtia banicât am putut [i ieri am sosit. Abiaast\zi am reu[it s\ descop\r locul undeeste ^ngropat.”

~n timp ce omul istorisea acestelucruri, ochii i se umplur\ cu lacrimi.Lu\ scândurica pe care o l\sase jos [io ^nfipse ^n p\mânt. Sub numele sol-datului erau scrise [i urm\toarelecuvinte: “A murit pentru mine.”APLICA}IE:

Este Unul despre care, ca [i soldat-ul de mai jos putem spune: “A muritpentru mine.” Este vorba de Acela care[i-a dat via]a Sa pentru lumea ^ntreag\,pentru noi, nu pe un câmp de b\t\lie cipe o cruce pe care a fost r\stignit caun r\uf\c\tor. Nu pentru a ne sc\pa dela ^nrolare ci pentru a ne sc\pa deblestemul p\catului, osânda ve[nic\.Soldatul a murit pentru acel b\rbat [ifamilia sa. Isus a murit pentru noi [ifra]ii no[trii, deci, s\ fim o familie, s\ne iubim ca ^ntr-o familie [i s\ tr\imapropia]i ca ^ntr-o familie. S\ tr\im ^npace, nu ^n dezbinare, ^n unitate, nu ^npartide.

A MURIT PENTRU MINE

Ruben. D

Poli]ia de Proximitate este ometod\ modern\ de lucru a insti-tu]iei noastre, prin care atitudineafa]\ de munca [i stilul de conduc-ere sunt orientate c\trerecunoa[terea preventiv\ [i pro-activ\ a problemelor comunit\]ii.

Proximitatea se realizeaz\ prinparteneriatul ^ntre poli]ie [i cet\]eni,unit\]i [colare, biseric\, medii de afaceri,organiza]ii neguvernamentale, autorit\]ipublice locale, etc, ^n scopul rezolv\riiproblemelor cu impact direct asupra vie]iisociale, al cre\rii unui climat de sigu-ran]\ civic\ [i ^mbun\t\]irii calit\]ii vie]ii.

Poli]istuI de proximitate:Se afl\ zilnic, cel pu]in 6 ore, ^n mijlocul

dumneavoastr\, onorat s\ v\ asculteproblemele [i s\ v\ ofere solu]ii derezolvare, deci face]i cuno[tin]\, pentruc\ merit\!

Este puntea de leg\tur\ ^ntre dvs. [iinstitu]iile care trebuie s\ v\ solu]ionezedrepturile [i interesele legitime, deci con-tacta]i-I!

V\ poate ajuta s\ pune]i cap\t conflic-tului cu vecinii, fiind un negociator profe-sionist, a[a c\ apela]i-l cu ^ncredere!

~i ajut\ pe b\trâni sau pe cei cu handi-cap fizic ori mental s\ se fereasc\ deinfractori [i ^i sf\tuie[te cum s\ pro-cedeze pentru a nu deveni victime, deciinforma]i-l despre cei care au nevoie deajutor!

Este un bun consilier pe problemecet\]ene[ti, a[a c\ nu ezitati [i invita]i-Ila [edintele dvs. de locatari!

Este prietenul copiilor, pe care ^i ^nva]\cum s\ se fereasc\ de infractori [i de

alte pericole, precum sunt drogurile, deciinvita]i-l s\ participe la [edin]ele cu ele-vii sau la ora de dirigen]ie!

PROGRAM LA BIROUL DE CONSILIERE

COLACU: Mar]i 09:00 - 13:00GHIMPA}I: JOI 09:00 - 13:00

~mpreun\ pentru mai mult\ s iguran]\

Ag.sef R\dulescu Sergiu

Divertisment Aprilie 2009 pagina 11

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE - Martie 2009

RR EE BB UU SS

A N U N } U R I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

VERTICAL

ORIZONTAL

Ziarul Prim\riei R\cari

Le dorim mult\ s\n\tate!Le dorim mult\ s\n\tate!

11 S †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfin]it Mc. Antipa; Cuv.Trifina (Sâmb\ta lui Laz\r - Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [ivin) 12 D †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ier. Vasile M\rt.; Sf. Antuza(Denie) (Dezlegare la pe[te)_____________________________________(†) Duminica a VI-a din Post (a Floriilor - Stâlp\rilor); Ap. Filipeni IV,4-9; Ev. Ioan XII, 1-18 ________________________________________13 L Sf. Sfin]it Mc. Artemon (Sf. [i Marea Luni; Denie) (Numaiseara, pâine [i ap\) 14 M Sf. Martin M\rt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sf. [i MareaMar\i; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 17 V Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei (Sf. [iMarea Vineri; Denia Prohodului Domnului) (Zi aliturgica) (Post negru) 18 S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma, Ep.Calcedonului (Sf. [i Marea Sâmb\t\) (Post negru) 19 D Cuv. Ioan Paleolavritul; Sf. Sfin]it Mc. Pafnutie ________________________________________(†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Pa[ti); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17 ________________________________________20 L (†) A doua zi de Pa[ti; †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. TeodorTrihina; Sf. Ap. Zaheu 21 M (†) A treia zi de Pa[ti; Sf. Sfin]it Mc. Ianuarie; Sf. Mc.Alexandra, împ\r\teasa; Sf. Mc. Filipia 24 V †) Izvorul T\m\duirii; †) Sf. Ier. M\rt.: Ilie Iorest [i Sava, Mitr.Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif M\rt. din Maramure[; Sf. Mc. Pasicrat [iValentin din Durostorum; Cuv. Elisabeta (Har]i) 25 S Sf. Ap. [i Ev. Marcu; †) Cuv. Vasile de la Poiana M\rului 26 D Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira ________________________________________Duminica a II-a dup\ Pa[ti (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev.Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1 ________________________________________29 M Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv. Memnon M\rt. (Dezlegare la pe[te) 2 S Aducerea moa[telor Sf. Atanasie cel Mare 3 D Sf. Mc. Timotei [i so]ia sa Mavra; Sf. Mc. Diodor [i Rodopian,diac.; Cuv. Teodosie_______________________________________

Duminica a III-a dup\ Pa[ti (a Mironosi]elor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev.Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 3 ________________________________________6 M Sf. ?i Dreptul Iov; Cuv. Mamant, Pahomie [i Ilarion (Dezlegarela pe[te) 7 J Ar\tarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie[i Codrat 8 V † Sf. Ap. [i Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare (Dezlegare la pe[te)

Vineri, 10 aprilie 2009, s-a deschis ^n ora[ul R\cari

supermarketul “ETHOS”, situat vis-a-vis de prim\rie.

Supermarketul ETHOS v\ a[teapt\ cu o gam\ variat\ de

produse alimentare (mezeluri, lactate, rotiserie, cofetarie, b\c\nie etc) [i

nealimentare (detergen]i, cosmetice, produse de

cur\]enie, menaj etc), la pre]uri avantajoase.

MUL}UMIM PENTRU SPRIJINUL ACORDAT DE C|TRE

ADMINISTRA}IA LOCAL|

1. B\t\tor… Lunar - Precupe] dejerbe2. Medii nefaste3. M\sur\ P\mântean\ - Strictnecesare4. O culoare de…Mai - }aix…~nsfâr[it5. A integra - A traduce ^n direct 6. Pistil de crin - A vr\ji din vorbe7. Ori - Mi[care regulat\8. Mare matematician român -Und\9.A agresa - Tratament 10.A civiliza - Este!

1. O floare cu miros puternic [i ^mbi-etor2. 2009 - Str\puns\ de bile3. Romani vechi - Echip\ 4. Citadin - Reci la picioarele dinspate5. Fraza incipient\ - Pur6. Adânc7. Oficiul Jude]ean de Turism (sigla) -Alcov8. Dungat - Uniunea European\ (sigla)9. Instrument muzical antic - Aparedin grot\ primavara10. Supus iar probelor

Ilie Georgian

N\stase Marin - Colacu (71 ani)T\nase Paraschiva - R\cari (81 ani)Constantin Tudora - Ghergani (88 ani)Radu Elena - Con]e[ti (35 ani)Tudose Gheorghe - R\cari (72 ani)Nelepcu Paraschiv - Colacu (76 ani)Ivan Tudor - Ghergani (65 ani){tefan Dumitru - Mavrodin (79 ani)Manole Gheorghe - R\cari (86 ani)Munteanu Ioana - Colacu (76 ani)

Mihai Robert - 03.03.2009C\pri]\ Andrei - 06.03.2009Bucur Maria Elisa -04.03.2009

DDECECEESSEE

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]aR\ducanu Costic\ cu Nic\ Ioana Georgiana

- 02.04.2009Stan Nicolae cu Dragu Georgeta - 28.03.2009

~nv\]\torul este educatorul ^n adev\ratul sensal cuvântului. Au spus-o, de-a lungul timpului,mul]i erudi]i ai lumii.

Figura celui dintâi dasc\l d\inuie ^n mintea [i^n sufletul fiec\ruia, precum o icoan\ sfânt\. Secuvine s\ ne ^ntoarcem gândurile spre cel care,ca o c\l\uz\, ne ^nso]e[te ^n lumea plin\ detaine ce nu pot fi cunoscute [i eventualdescifrate decât prin ^nv\]are.

Prin tot ceea ce ^ntreprinde [i prin exemplulpersonalit\]ii sale, ^nv\]\torul este un modelatoral structurii personalit\]ii copilului, ^n stadiul celmai hot\râtor al devenirii sale.,,Spiritul copilului nu este un vas pe care vrems\-l umplem, ci este o vatr\ pe care trebuie s-o^nc\lzim”( I.H. Pestalozzi)

O persoan\ care educ\ este o persoan\ careofer\ ^n primul rând dragoste, f\r\ de care nupoate exista nici o leg\tur\, nici viitor [i nici ocolaborare pozitiv\. Fiecare elev simte nevoia s\

fie pre]uit, iubit. ~nv\]\torul trebuie s\ emane ^njur c\ldur\ sufleteasc\, bun\tate, s\ iubeasc\profund [i sincer copiii, s\ se apropie cu simpli-tate [i sinceritate de ei, s\ poarte grija fiec\ruielev, s\ dovedeasc\ o mare r\bdare cu ace[tia.,,Singurul mod rezonabil de a educa este acelade a fi o pild\ de urmat” (Einstein)

Nu conteaz\ ceea ce li se spune elevilor,^nclina]ia lor este s\ imite ceea ce fac, ceea cev\d. De aceea, ^nv\t\torul trebuie s\ fie unmodel de comportament pentru elevii s\i.Trebuie s\ fie p\truns de un ^nalt spirit de drep-tate, s\ [tie s\ aprecieze obiectiv sârguin]a la^nv\]\tur\.

~nv\]\torul este deschiz\torul de drumuri alunei c\l\torii ce dureaz\ toat\ via]\, de aceeamerit\ s\ fie venerat.

De[i mereu altul ^n timpuri, el r\mâne mereuacela[i. Este ^nzestrat cu harul de a lumina min]i^nsetate de cunoa[tere.

~mpline[te destine, nimeni [i nimic nu-labate din calea apostolatului s\u.

~NV|}|TORUL

~nv\]ator,Matei Alexandra

N | S C U } IN | S C U } I

C|S|TORII

Calendarul Ortodox - RânduieliBiserice[ti - 11.04.2009 - 12.05.2009

Ora[ul R\cari era considerat ^n secolul XIX “unul din cen-trele cele mai comerciale [i mai cu viitor ale jude]ului noastru”(Mo[nenii R\c\reni ot Boanga- M.Popescu R\c\reanul). Astfel,s\pt\mânal, se organiza târg desf\[urat sâmb\ta, ^nc\ de lasfâr[itul secolului XIX. Prin 1912 putem vorbi de o Banc\Popular\ “{tefan cel Mare”, la Ghergani, de alt\ Banc\ Popular\“Mihai Bravu” [i de Societatea de cump\tare “Salvarea”. ~n1890 ^n R\cari, func]iona prima moar\ cu motor, SocietateaCooperatist\ pentru [unc\rie “Praga”, un depozit de sare, unabator, dou\ mori sistematice, dou\ darace, fabric\ detâmpl\rie, fabric\ de untdelemn a societ\]ii Leonida [i unhele[teu. Cu o astfel de industrie era necesar ca ^n R\cari s\ semodernizeze [i drumul na]ional [i calea ferat\.

Stia]i c\?

Publicitate Aprilie 2009 pagina 12

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere,Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere,AATVTV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. -uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie.

TTel: 0745423016/0762449233.el: 0745423016/0762449233.

FF ii rrmmaa MMooddrrooggeeaannuu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana IpatescuTel:0245.658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

FFAST FOOD AST FOOD OK OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari,

De Sfintele Pasti, La Multi Ani!

Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEISandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 leiPrajituri,Pulpe pui, Aripioare,Ficatei, Carnaciori,Pizza, Kebab,Pateuri cu branza,Strudel cu mere,Salat\ de Boeuf,Salat\ Mexicana,Salat\ Fermierului,Salat\ Oriental\,Fasole cu ceapa.

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DDDD oooo mmmm nnnn uuuu llll eeee PPPP rrrr iiii mmmm aaaa rrrr ,,,,

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]iurmãtoarele lucruri:_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

Luni 24 aprilie2009, ^ncepând cuora 10:00 pute]i

beneficia de consultoftalmologic gratuitla sediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail:

primar_racari@yahoo.com

S.C. CRIS GLASS INTERNATIONAL S.R.L.

Depozitul de lemne Colacu

v\ a[teapt\ cu oofert\ unic\: cali-

tate la pre]uri mici. TEL: 0727744122

Ziarul Prim\riei R\cari

Loturi de teren de vanzare, Loturi de teren de vanzare, situate in Racari, 550-700 mp, intravilan, P+2, POT 0,6CUT 1,2, pozitionate central la 200m de DN Bucuresti-Targoviste si inconju-

rate pe 3 parti dezona locuita, acceptplata in rate sau vari-ante schimb, 7000

euro/lot, tel proprietar0722.211038

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon, etc. -

Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

~NCHIRIEZECHIPAMENTE PENTRU

CONSTRUC}II:- popi reglabili pentru cofrag plac\- schel\ mobil\ de aluminiu, ^n\l]ime 6 metri.- betonier\ 180 dm3TEL:0720528831CHIRI}|, RACARI

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- TehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

RREEDDAACC}}IIAAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roISSN:1844-7678