± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

An I, nr. 11, Iunie 2009, 16 pagini

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

ZIARUL PRIM|RIEIZIARUL PRIM|RIEIR | C A R I

pag

pag

pag 12

CUVÂNT DE MUL}UMIREC|TRE ALEG|TORI

Suntem o familie european\ pentru c\ avem aspira]ii ^nalte!

TU AI ALES!

~n urm\ cu un an locuitoriiora[ului R\cari ^[i alegeau unnou destin, o nou\ culoare azonei; cum spun tinerii: “Sepoart\ portocaliu!”

Un an ^n care am ^nceput [isper ca am [i reu[it, s\ câ[tig^ncrederea cet\]enilor, un an ^ncare am transformat institu]ia

de baza a administra]ieipublice locale – PRIM|RIA –dintr-un loc unde oameniiveneau cu ne^ncredere [i poatecu team\, ^ntr-un partener dedialog [i un sprijin ^nrezolvarea problemelor aces-tora, dovada num\rul mare depersoane care au trecut pragul

biroului primarului ^n ultimavreme. Prezen]a mea la birou,uneori pân\ la ore târzii dinnoapte, sau ^n mijlocul locuito-rilor, ^n diverse loca]ii, aureadus la normalitate dialogulCet\]ean – Primar, iar institu]iaprimarului [i-a recâ[tigatpozi]ia ^n ochii aleg\torului.

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

Rezultatele la alegerile europarlamentareDin analiza rezultatelor la alegerile din 2008

si 2009, la nivelul orasului Racari, constatamca primul partid in optiunea electoratului estePD-L, care a crescut constant: 1642 voturi in2008, la locale, 1663 voturi, tot in 2008 laparlamentare si 1864 voturi, in 2009 laeuroparlamentare. Al doilea partid in optiuneaelectoratului este PSD+PC, care in 2008 aobtinut 980 de voturi, la locale, 1430 voturi laparlamentare, ca apoi sa scada la 857 voturi, laeuroparlamentare.

Un partid slab reprezentat in optiunea elec-toratului este PNL, cu 184 voturi. La nivelul ora-sului Racari, PD-L este intr-o constantacrestere, iar PSD intr-o scadere, la jumatate, inoptiunile electoratului.

Afl\m de la APIA2

Autoriza]ia de construire11

Ce a mai f\cut primaru’...?

Sfâr[it de an [colar ^n[colile din ora[ul R\cari

~n aceastã perioadã s-au ]inut lan]manifestarile de încheiere anului[colar. Pentru unii sunetul clopo]eluluiva deveni o amintire de neuitat,momentulabsolvirii mar-cându-lesfâr]itul uneiperioade dinvia]a lor dar [iînceputul uneianoi. paginile 8-9

± ±

±black

Actualitate Iunie 2009 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

Pentru perioada 2007-2013 alocareafinanciar\ este ^n valoare de 9.970,80milioane euro din care: Din fondulEuropean pentru agricultur\ [i dez-voltare rural\ (FEADR)- 8.022,50mil euro; Din contribu]ia na]ional\ dela bugetul de stat – 1948,29 mil euroSunt ^ncepute 12 m\suri [i scheme deplat\ (dup\ cum urmeaz\) exemple dem\suri: M\sura 112 – instalarea tinerilorfermieri; M\sura 121 – modernizarea exploa-ta]iilor agricole; M\sura 123 – cre[terea val-orii ad\ugate; M\sura 141 – sprijinirea fer-melor agricole de semi – subzisten]\; M\sura142 – ^nfiin]area grupurilor de produc\tori;M\sura 214 – pl\]i de agro – mediu; M\sura312 – crearea de micro ^ntreprinderi; M\sura313 – ^ncurajarea activit\]ilor turistice;M\sura 322 – renovarea, dezvoltarea satelor.Beneficiarii sprijinului financiar,obiectiv specific , nivelul sprijinului laprincipalele m\suri ce pot fi accesate:M\sura 1.4.1 – sprijinirea fermelor agricolede semi – subzisten]\

Beneficiarii sprijinuluiPersoane fizice [i persoane fizice autorizate^n vârst\ de pân\ la 62 de ani, care de]interenuri agricole ^n proprietate, arend\ minim5 ani, desf\[oar\ activit\]i agricole, prezint\plan de afaceri pentru restructurarea exploa-ta]iei agricole [i sunt ^nscrise ^n registrul fer-melor (APIA) [i registrul agricol.Ferma de semi- subzisten]\ este ferma careproduce, ^n principal, pentru consumul pro-priu, dar care comercializeaz\ [i o parte dinproduc]ia realizat\.Dimensiunea economic\ a fermelor de semi-subzisten]\ poate varia ^ntre 2-8 UDE(Unitatea de Dimensiune Economic\, careare valoarea de 1200 euro, determinat\ pebaza m\rfii brute standard a exploatatiei ).Obiective specifice- Cre[terea volumului produc]iei destinate

comercializ\rii pentru ca fermele de semi-subzisten]\ s\ devin\ viabile economic; -Diversitatea produc]iei ^n func]ie de cerin]elepie]ei [i introducerea de noi produse Un model de ferm\ de semisubzistenta carear putea fi finan]at\ ar putea cuprinde:- 8 Hacereale – 2,24 UDE; - 2 vaci de lapte – 0,52UDE O alt\ situa]ie - 2 Ha cartofi – 2,34 UDE sau 1 Ha legume^n ogor propriu – 2,25 UDE ( varz\ deprim\var\ )Nivelul sprijinului este de 1500 euro/an/ferm\ pe o perioad\ de 5 ani .Orice fel de asemenea tipuri de exploata]iipot fi fundamentate tinând cont de abilit\]ilefermierilor de a dezvolta afaceri pe nivelulposibilit\]ilor existente.M\sura 1.1.2 instalarea tinerilor fermieri

Beneficiarii sprijinului financiarprev\zut pentru aceast\ m\sur\ suntpersoane fizice care ^ndeplinesc la

momentul solicit\rii sprijinu-lui urm\toarele condi]ii:- Au v\rsta sub 40 ani [i se

instaleaz\ pentru prima dat\ ^n exploata]iileagricole ca [i conduc\tori ([efi) aiexploata]iei; - De]in competen]e [i calific\riprofesionale ^n raport cu activitatea fermei; -Prezint\ plan de afaceri pentru dezvoltareaactivit\]ii agricole; - Sunt lucr\tori agricolifamiliile cu cel pu]in 12 luni ^naintea solic-it\rii sprijinului. Nivelul sprijinului este de 10.000 euro pen-tru o exploatare agricol\ cu dimensiuneaminim\ de 6 UDE, iar peste aceast\ dimen-siune, sprijinul de instalare cre[te cu 2000euro /1 UDE p\n\ la 25.000euro/exploata]ie.M\sura 1.4.1 la nivelul localit\]iiR\cari are 8 proiecte selec]ionate ^nsesiunea decembrie 2008 – februarie2009 care la ora actual\ sunt ^n fazade ^ncheiere a contractelor definan]are.

Afl\m de la APIAExtras din programul national de dezvoltare rurala 2007 – 2013Extras din programul national de dezvoltare rurala 2007 – 2013

Ing. Topora[ V

Pentru sceptici, cârcota[i [i alte cate-gorii ce nu ni s-au al\turat, tot respectul [i ^ia[tept lâng\ noi.

Despre realiz\rile din ultimul an s-a totscris ^n presa local\ [i sper s\ se mai scrie (^nsensul c\ o s\ avem ce scrie) [i nu doresc s\le reiau pentru a nu plictisi cititorul, dar nu pots\ trec cu u[urin]\ peste câteva obiectiveimportante realizate sau ce se vor realiza ^nR\cari:- {coala General\ Ghergani – am depusproiect pe fonduri europene, ^n valoare de2 milioane de euro;- Liceul Teoretic “Ion Ghica” – am depusproiect cu finan]are european\ ^n valoare de2 milioane de euro;- Reabilitarea bazei sportive R\cari – 200 demii de euro.;- Sala de sport – finan]are de 1 milion de euro;- Parc [i loc de joac\ ^n R\cari;- Loc de joac\ ^n Ghimpa]i;- C\min Cultural ^n Ghimpa]i, proiect dejadepus la C.N.I;- ~n data de 1 iulie a.c, se va desf\[ura licita]ia

pentru asfaltare DC 43 A R\cari-Ghimpa]i,proiect ^n valoare de 2 milioane de euro. Lista poate continua, dar noi mai p\str\m [isurprize…

{i totusi ^ntrebarea pentru cârcota[i: - ~n18 ani cu investi]ii zero, ^n primul an de man-dat aproximativ 10 milioane de euro; Scuze,se scrie 10.000.000 euro, nu e marediferen]a ^ntre un zero [i 7 de zero, numai c\cei 7 au un “1”, ^n fa]\!.

Pentru cei cu probleme oftalmologice, ^ia[tept la control medical, chiar ^n sediulprim\riei, o dat\ pe lun\ – GRATUIT!.

7 iunie 2009 – Alegeri Europarlamentare.Cet\]enii au decis [i de data aceasta

culoarea preferat\. Prezen]i ^n num\r impre-sionant la urne, peste 60 la sut\ din num\rulaleg\torilor, locuitorii ora[ului R\cari audovedit, ^nc\ o dat\, dac\ mai era nevoie, unsim] civic ce nu las\ loc de interpretare.

MUL}UMESC TUTUROR CELOR PREZEN}ILA VOT, INDIFERENT DE OP}IUNEA AVUT|,PENTRU FAPTUL C| UN DREPT CÂ{TIGAT CUMULT| GREUTATE {I CHIAR CU JERTFE, NU

TREBUIE IROSIT, {I C| ACEST DREPT POATE FICONSIDERAT {I O OBLIGA}IE FA}| DE LOCAL-ITATE, FA}| DE CET|}ENI, FA}| DE URMA{IINO{TRI, C|RORA NU TREBUIE S| LE L|S|M O“GREA MO{TENIRE” CI CÂT MAI MULTELUCRURI BUNE REALIZATE DE CONTEMPO-RANI.

Cât despre rezultate, procente ori voturi,participare, voi reveni ^ntr-un alt ziar cu o maimare libertate de exprimare ^n domeniulpolitic.

Totu[i putem spune c\ de data aceastaGHIMPA}IUL a ocupat locul 1 la toate cate-goriile. Felicit\ri tuturor locuitorilor dinGhimpa]i pe care, se pare, nu i-am plictisit cuprezen]a [i mi-au ascultat ^ndemnul de a par-ticipa la vot. Exist\ o vorb\ “Jos p\l\ria!” aicise potrive[te ca o m\nu[\. Le doresc s\ semen]in\ pe podium [i s\ fie un exemplu pen-tru to]i ceilal]i; ^i asigur c\ nu vor sc\pa a[au[or de mine!

CUVÂNT DE MUL}UMIRE C|TRE ALEG|TORI

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

(urmare din pagina 1)

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

PDL

PDL

PDL

PDL

PDL

PDL

PDL

PDL

PSD

PSD

PSD

PSDPS

D

PSD

PSD

PSD

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Nr

de v

otur

i exp

rimat

e

Lag B'Omer (23 mai 2000/ 18Iyar). Este cea de-a 33-a zi de cândse num\r\ Omer. Este o s\rb\toarevesel\ care poveste[te faptelerabinului Akiva, ale rabinului Shimonbar Yochai si Bar Kochba ^n^ncercarea lor de a câ[tiga indepen-den]a [i suveranitatea evreilor dinIsrael fa]\ de romani. Se obi[nuie[tes\ se fac\ focuri de tab\r\ [i s\ secânte.

Am primit vizita unor oaspe]i careau vrut s\ petreac\ ^n ora[ul nostru,s\rbatoarea evreiasc\. Au venit 20

de copii de la Liceul Lauder – Reutdin Bucure[ti, primi]i fiind cu bra]eledeschise de familia Manolache,]inând cont c\ nepo]ica lor este^nscris\ ^n cadrul acestui liceu.

Men]ion\m mai jos câteva familiicare au participat la acest eveni-ment.

Familia Manolache, Familia Rusu,Familia Tolontan, Familia Bulearc\,Familia Jurebie.

Al\turi de copii au fost [i câ]ivaprofesori: Ioana Rill, Mihaela Cucu,Yaron Darman.

Lag B'Omer S\rb\toare evreiasc\

± ±

±±black

De interes general Iunie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

~n data de 28.05.2009, orele 14:00, s-adesf\[urat ^n sala de [edin]\ a Consiliuluilocal R\cari, [edin]a extraordinar\ la care auparticipat 14 consilieri locali, 1 absent moti-vat, Ni]\ Vasile.

Pre[edinte de [edin]\, consilier Dinu Elena.Dup\ aprobarea con]inutului procesului verbal al

[edin]ei anterioare [i a proiectului ordinei de zi, s-atrecut la prezentarea, discutarea [i apoi votareaproiectelor de hot\râri dup\ cum urmeaz\:1. Hot\râre privind rectificarea bugetului local peanul 2009. Astfel: Pentru demararea procedurilor deachizi]ii publice, lucr\ri conform OG 34/2006, pentruobiectivul modernizare DC 43 A, drumul R\cari-Butimanu, ^n programul cu finan]are HG 577/1997.Conform aceleia[i HG 577/1997, au fost aloca]i30.000 lei pentru alimentare cu ap\. Conformprevederilor OUG 34/2009 privind rectificarea buge-tar\ din TVA, din sumele defalcate a fost retras\suma de 200.000 lei, ^n trimestrul II, salariileurmând a fi asigurate e[alonat, adic\ lunar (^n^nv\]\mânt, pe concedii, nu se vor pl\ti sumecomasate). Conform HG 605/2009, pentru trimestrulIII, au fost aloca]i 80.000 lei, pentru cheltuielicurente.2. Hot\râre privind modificarea organigrameiConsiliului local R\cari. Având ^n vedere obliga]iaautorit\]ilor locale pentru respectarea legisla]ieiprivind supravegherea câinilor comunitari, precum [idispozi]iile HCL nr 54/2009 privind ^nfiin]areaad\postului pentru câinii comunitari [i pentru caiilasa]i nesupraveghea]i, situat ^n R\cari, stradaRepublicii, nr 113, se impune a fi luate unele m\suride organizare a acestei activit\]i. Activitatea ^naceast\ loca]ie implic\ supraveghere permanent\prin asigurarea pazei [i efectuarea activit\]ilor dehr\nire [i ^ngrijire a acestor animale. Toate acesteanu pot fi f\cute decât ^n cazul ^n care, ^n cadrul ser-viciului administrativ ar fi prev\zut un num\r de pos-turi suficiente pentru aceste activit\]i, fapt pentrucare se propune suplimentarea num\rului de posturi^n cadrul serviciului administrativ, cu un numar de 5posturi de muncitor, care vor fi ocupate conformprevederilor legale ^n vigoare. 3. Hot\râre privind modificarea organigramei CAMSR\cari. Având ^n vedere propunerea ^naintat\ de Consiliuljude]ean Dâmbovi]a, privind posibilitatea asocierii ^nvederea sus]inerii CAMS R\cari, precum [iin[tiin]area c\, activitatea Centrului de Asisten]\Medical\ Secuieni va fi concentrat\ la nivelulora[ului R\cari, sunt necesare a fi luate unele m\suride organizare ^n aceast\ institu]ie [i anume: per-soanele asistate social preluate de la CAMSSecuieni, ^n mare parte persoane imobilizate, aunevoie de un sprijin din partea unui asistent socialpentru toate problemele ce ]in de consiliere [i asis-

ten]\ social\. Activitatea unui singur asistent social,asa cum este prev\zut ^n momentul de fa]\ ^n organ-igrama acestei unit\]i, nu ar putea acoperi ^n^ntregime toate aspectele ce ]in de aceast\ activi-tate. De aceea s-a hot\r\t modificarea organigramei,conform necesit\]ilor institutiei, prin aprobarea ^ncadrul CAMS, a doua posturi de asistent social.Aceast\ propunere are la baz\ ^n primul rând accen-tul pe care guvernul [i comunitatea european\ ^l punpe calitatea serviciilor sociale prestate de c\trediferite entit\]i ^n sprijinirea persoanelor cu nevoimedicale [i sociale.4. Hot\râre privind ^nsu[irea protocolului ^ncheiat^ntre Consiliul local al ora[ului R\cari [i Consiliul localal comunei Butimanu, prin ^mputernici]ii desemna]i,privind derularea lucrarilor de modernizare a DC 43A, Racari-Butimanu.Avand in vedere asocierea Consiliului local Racari cuConsiliul judetean Dambovita pentru sustinereainvestitiei, pentru obiectivul “Asfaltare DC 43 A,Racari-Ghimpati-Butimanu”, precum si pentruindeplinirea tuturor procedurilor impuse de OG34/2001, privind achizitiile publice, prin prezentahotarare se aproba de catre Consiliul local Racari, unprotocol de colaborare.5. Hotarare privind intocmirea evaluarii in vedereaconcesionarii/inchirierii unei suprafete de teren, fostgroapa de gunoi, in punctual Vale Colacu, in vedereaamenajarii unei baze sportive. Proiectul de hot\râre afost ini]iat de c\tre primarul ora[ului R\cari , de aamenaja prin concesionare/^nchiriere, fosta groapade gunoi, ce se afla langa raul Colentina, in suprafa-ta de aproximativ 7000 mp, Consiliul local a analizatsi a aprobat concesionarea/^nchirierea acestui terenpentru amenajarile propuse. Urmeaz\ organizarealicita]iei pentru concesionare/^nchiriere, conformprevederilor legale6. Hotarare privind aprobarea concesionarii/inchirieriiunor suprafete de teren situate in satul Mavrodin -punctul camine, pentru constructii de locuinte si altedestinatii.Avand in vedere numeroasele solicitari inaintateexecutivului de catre locuitorii din zona Camine, pre-cum si propunerile inaintate executantului de proiect,pentru actualizarea PUG al localitatii Racari, la nivelulsatului Mavrodin se identifica necesitatea amenajariiunor suprafete de teren, din zona Camine, in vedereaconcesion\rii/^nchirierii pentru constructia delocuinte. Aceasta actiune va duce la satisfacereaunor cerinte cu caracter social, ale locuitorilor dinzona, persoane cu venituri limitate, cu multi copii sicare nu pot achizitiona suprafete pentru locuinte lapretul pietei. De asemenea multi locuitori din zonasolicita atribuirea unor suprafete cat mai aproape devatra satului pentru cultivarea florilor, indeletnicire cucare multi locuitori ai acestui cartier se ocupa.Repartizarea acestei suprafete va duce la curatenie

in zona si de ce nu, la obtinerea unor venituri supli-mentare la bugetul local.7. Hotarare privind stabilirea unor situatii caremotiveaza acordarea ajutoarelor de urgenta, alteledecat cele stabilite de art 28 din Legea numarul416/2001 privind venitul minim garantat, cu modifi-carile si completarile ulterioare. Urmare a diverselor situatii care pot aparea pe razalocalitatii, in rezolvarea carora este necesara impli-carea autoritatii locale, situatii care nu se incadreazala art 28 din Legea 416/2001, privind venitul minimgarantat, prezenta hotarare stabileste acordarea deajutoare de urgenta si de inmormantare, cat si pen-tru alte situatii mai deosebite: Decesul unei persoanecu o situatie materiala precara, interventii medicalechirurgicale, tratamente special pentru persoanecare sufera de boli grave, dovedite prin certificatemedicale ale medicilor specialisti, distrugeri provo-cate de incendii, inundarea gospodariei, cadavrulneidentificat, etc.8. Hotarare privind modificarea denumirii unei strazidin satul Colacu. La propunerea domnului consilierIlie Stefan, s-a luat in discutie modificarea denumiriistrazii Alexandru Ioan Cuza in sensul atribuirii denu-mirii de Stefan cel Mare, Consiliul local a aprobataceasta propunere.9. Hotarare privind clasificarea din drum deexploatare DE, in drum comunal DC, cu denumire deStrada Adapostului. Aceasta strada a aparut ca rezul-tat al masurilor de organizare a activitatii la adapos-tul pentru cainii comunitari si animale nesupraveg-heate, fiind necesara pentru buna desfasurare alucrarilor de amenajare a acestei locatii, pe aceastastrada facandu-se accesul in acest adapost.10. Hotarare privind aprobarea raportului de evaluareprivind suprafata de teren aferent constructiei sivanzarea acesteia proprietarilor Sandru Nicolae siPrecupetu Vasile. 11. Hotarare privind aprobarea raportului de evaluareprivind suprafata de teren aferent constructiei si van-zarea acestuia proprietarului Mirica Gheorghe.12. Hotarare privind aprobarea raportului de evaluarepentru constructia- sediu primarie si terenul aferent,situate in Racari, sat Ghimpati.13. Hotarare privind aprobarea regulamentului pen-tru procedura aplicata de catre autoritatea locala, incazul animalelor lasate nesupravegheate. 14. Hotarare privind trecerea din domeniul public alorasului Racari, in domeniul privat al orasului Racari,a imobilului cu denumirea “Camin Cultural Ghimpa]i”si a terenului aferent, situate in satul Ghimpati, ora-sul Racari, judetul Dambovita.15. Diverse.Au fost discutate probleme curente ale vie]ii comu-nit\]ii.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 28.05.2009

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Va vom prezenta pentru informareproiectul infiintarii pe langa Consiliul localRacari, a adapostului pentru cainii comu-nitari si caii fara stapan. Proiectul a fostprezentat si motivat in sedinta de CL din28.05.2009 cand a capatat caracter dehotarare. In baza actualei hotarari, ada-postul va functiona intr-un amplasamentin curs de amenajare, situat in stradaRepublicii, nr 113 (zona fostului abator)si a doua regulamente aprobate deasemenea in sedinta de Consiliu local, laaceeasi data. Adapostul mai dispune deun personal format din 5 membrii, lacare se adauga personal specializat;medic veterinar si tehnician veterinar. In

finalul amenajarilor, adapostul va benefi-cia de toate dotarile necesare conformcu normele sanitar-veterinare in vigoare.

Regulamentele de functionare a ada-postului (pentru caini comunitari sirespective caii fara stapan), au fost alca-tuite conform legislatiei in vigoare (L215/2004, privind protectia animalelor,modificata si completata prin legea nr9/2008; OG 75/2005, OG nr 31/2008privind normele metodologice de aplicarea L 205/2004, privind protectia ani-malelor; L 215/2001 privind administra-tia publica locala).

In adapost vor fi adusi cainii farastapan, caii abandonati pe domeniulpublic sau privat. Aici li se ofera un ada-

post corespunzator, hrana si apa sufi-ciente, posibilitatea de miscare suficien-ta, ingrijire si atentie, asistenta medicala.Caii confiscati ca urmare a abandonariisi/sau izgoniti, cat si cei supusi la reletratamente si cruzimi, vor fi cazati in ada-post in vederea valorificarii acestora inconditiile legii, pe o perioada de maxi-mum 7 zile calendaristice. In aceastaperioada vor beneficia de toate conditiile,costul unei zile petrecute de catre animalin adapost fiind de 50 de lei/zi la care seadauga amenda de 200 lei. Daca aces-tia nu vor fi revendicati, animalele vor fidirijate catre centrele de agrement, circ,sau in industria alimentara. Venim inintampinarea acelor cetateni care in

nenumarate randuri, au fost pagubiti derodul muncii lor, de a-I scapa de grija dis-trugerilor de culture de pana acum.

Ad\postul pentru câinii comunitari [i caii f\r\ st\pân.

Redactia

± ±

±±cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc Iunie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

±

„Cea mai frumoasãgospodãrie

în luna 2009!”

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

iunie

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIU-LUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

~N ACEST NUM|R EVIDEN}IEM STR. Libertatii - Ghergani. FELICIT|RI!!

Relu\m un subiect care a mai fost inclus^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCLnr. 8/2008, prin care se statueaz\obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijital localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, nebucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri

au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ialocal\ , ^n sensul c\ s-au apucat detreab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate,pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public la intrarea ^ntr-o gos-pod\rie.

Alecu Alexandru - Ghimpati

Safta Elena - S\bie[ti Andrei Dumitra - St\ne[ti Ni]\ Elena - B\l\ne[ti

Paun Mihaela - Ghergani Mihai Nicolae - Colacu

Ghi]\ Constantin - Mavrodin Toma Gheorghe - R\cari

Cultur\ - ~nv\]\mânt Iunie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

Cu ocazia Zilei Interna]ionale a Copilului, Prim\ria

ora[ului R\cari a organizat ^n data de 30 mai a.c un

program bogat ^n manifest\ri artistice, spre ^ncântarea

deopotriv\ a celor mici [i celor mari. ~n jurul orei 13:00

veneau din toate p\r]ile grupuri de copii, fie cu

microbuzele, fie pe jos, bucuro[i de marea s\rb\toare. Pe o

vreme ^nnorat\ care vestea o ploaie a[teptat\ de toat\

lumea, ne-am adunat cu to]ii ^n curtea Gr\dinitei R\cari, la

locul de joac\.

Bine^n]eles c\ eroii zilei au fost copiii, care au

umplut pân\ la refuz Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari.

Programul a debutat cu o ploaie zdrav\n\, care a primenit

^ntreaga natur\, [i a s\turat vremelnic p\mântul ^nsetat de

ar[i]a verii. Cuvântul de deschidere a fost rostit de dl. Primar

al ora[ului R\cari care a evocat bucuria pe care cu pl\cere o

^mp\r]ea, cu mai micii cet\]eni ai ora[ului, de ziua lor.

Nici parintii veniti in numar mare,n-au fost uitat, multumindu-le pentrusprijin, colaborare si sustinere inrealizarea proiectelor actualei adminis-tratii.

La manifestare au participat deasemenea, doamna Manolescu dinpartea ISJ Dambovita – inspector scolargeneral adjunct, doamna Mosor, presed-inta consiliului judetean al femeilorDambovita, domnul senator ValentinCalcan, presedintele CJ Dambovita,domnul Florin Aurelian Popescu, dom-nisoara Oana Antonescu, domnul MarinAntonescu, domnul primar al comuneiContesti, Marian Alexandru.

Intre orele 14:30 – 16:30 a fostprezentat un program atractiv de catreClubul pentru Copii si Tineret, indruma-tor doamna Virginia C.

Apoi Scoala Colacu a prezentat unfrumos program de dansuri populare,indrumator doamna Marcu Magdalena,a incantat publicul cu gratia si timidaeleganta a micutelor dansatoare.

Desi, ora de incepere a progra-mului pentru micutii artisti de laGradinita Racari a fost camtarzie, totusi au prestart cubrio, incantand asistenta,indrumator artistic doamnaeducatoare Lenuta Mircea.

A urmatscoala Racari curecitari.

In finalulmanifestarilor, sala afost electrizata de pro-gramul de magie si dans,avand ca animatori, tineriartisti care au cantat, audansat impreuna cu cei dinsala. Nici un sarbatorit nu aplecat fara a imortalizamomentul, pictandu-si diferitemotive florale pe fata, execu-tate cu maiestrie de douatinere din cadrul formatiei Teo

Concert.Catre orele 19:30, manifestarile s-

au incheiat pe sunetul muzicii si sub oploaie de baloane colorate, imaginandtot felul de figurine hazlii.

Am trait cu totii clipe de neuitat, sicei mici si cei mari, care si-au amintit cain fiecare dintre noi se afla un suflet de

copil…LA MULTI ANI!!! 1 IUNIE

2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt Iunie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

±

±

black

Vineri 12.06.2009, zi de bilant pentru elevii Liceului Teoretic ,,Ion Ghica" Racari.A zburat timpul si odata cu el s-a dus inca un an scolar, anul 2008-2009. N-a fostgreu, dar nici usor! Cum totul in lume e intr-o perpetua schimbare si elevii liceuluinostru au incercat sa tina pasul cu noul, sa se implice in cat mai multe activitatiiextrascolare, toate la indemnul si cu sprijinul dirigintilor si profesorilor de aici. Anulacesta,foarte multi elevi, sprijiniti de presedinta lor, eleva Sandu Ioana Catalina aupus umarul si au scos revista liceului, continuarea muncii de acum un an. Prin inter-mediul acesteia, elevii au putut sa cunoasca toate activitatile desfasurate in scoala.

De asemenea, elevi talentati, ca cei de la clasele a XII a U si a XII a R, XI R si XR, au participat la programe artistice desfasurate pe scena salii de festivitati a ora-sului Racari. Cu interes, sub indrumarea consilierului educativ Sanislav Daniela si adirigintelui Manole Daniela, clasa a XII a R a participat la campania nationala,,Alcoolul nu te face mare!”.

Filmul realizat de ei, in care protagonisti au fost chiar elevii clasei, a fostprintre cele selectionate in faza finala. Si la nivel judetean, elevii liceului nostru auobtinut rezultate deosebite la concursurile pe materii (olimpiade).

La olimpiada de istorie, faza judeteana, au obtinut rezultate bune elevii SanduIoana Catalina si Prindon Cristian Angelo (clasa a XI a Uman) sub indrumarea pro-fesorului de istorie Coman Luiza. La olimpiada de geografie faza judeteana, subindrumarea profesorului de geografie Sanislav Daniela, eleva Trandafir Claudia(clasa a XII aR) si elevele Sandu Ioana Catalina, Toader Georgiana (clasa a XI aUman) si Neacsu Anne Mary Denise (clasa a XI a Real) s-au clasificat in primele 10pe judet. Participari la concursurile pe materii am mai avut cu elevii de la a XII a Rsi a IX a R la limba romana si matematica. Ne mandrim de asemenea cu partici-parea la simpozionul organizat de Prefectura Dambovita a elevei Covrig Elena (XIUman), care a realizat un film deosebit avand ca tema discriminarea intr-o societatedemocratica.La alt simpozion national, organizat de Liceul ,,Voievodul Mircea" din Targoviste,eleva Paun Irina de la clasa a IX a Uman a prezentat un film despre nocivitatea con-sumului de droguri, iar profesorul de geografie Sanislav Daniela a participat culucrari la doua sectiuni.

Lucrarile au fost publicate si in revista Politiei judetene ,,Graiul Dambovitei".Recent, elevele Ion Florentina, Albu Raluca, Nicolae Violeta Madalina, Gandac Alina,Panait Elena Lianasi Slaninoiu Mirela (X Uman), sub indrumarea profesorului dechimie Mihalachioiu Felicia si psihologului Nila Livia au participat la un simpozionavand ca tema centrala - omul si creativitatea sa. Simpozionul s-a desfasurat laLiceul ,,Spiru Haret"-Targoviste.

Toate aceste participari ne-au bucurat si au adus recunoastere unitatii noastrede invatamant. Ma mandresc ca sunt profesorul acestor copii si implicit ca ei suntelevii mei (ai nostri), pentru ca in mai mare sau mai mica masura ei au pus umarulla promovarea unor valori morale si culturale in acest liceu. Eu am avut si deosebi-ta placere de a-i cunoaste si in alt cadru decat cel al scolii deoarece am organizatimpreuna numeroase activitati in calitate de consilier educativ. Am reusit sa-i desco-par pe fiecare asa cum sunt, cu talentele lor de multe ori ascunse din prea multamodestie sau timiditate. Nu pot sa omit nici rezultatele deosebite pe care le-amavut cu elevii clasei a VIII a de la Scoala Generala Racari la Teza cu subiect unic lageografie si istorie, unde elevii nu au avut note sub 9.

Ar mai fi multe de evidentiat despre activitatea elevilor de aici, care cu spri-jinul domnului director Manole Eugen au realizat lucruri frumoase. Desigur nu totuleste roz, nu totul este pefect, dar din greseli invatam, iar ce este bun, promovamtocmai in ideea de a da exemplu si a impulsiona pe ceilalti.

Noi rezultate la concursurile [colare

MOTTO: “Arborii tineri nu trebuieferiti de vant si, mai ales nu trebuieinvatati ca vantul nu exista!”

Scoala noastra este deschisa pentrutoti cei care au nevoie de educatie, inopinia noastra educatia nu este un privi-legiu pentru cativa, ci este un drept altuturor. Ea satisface nevoia elevului de ase simti competent, integrat in colectiv siindependent.

Principarea preocupare a cadrelordidactice (colectiv ”mic” dar cu putere demunca) este pregatirea elevilor pentru olume in schimbare, formandu-le capaci-tati, deprinderi si competente care sa lepermita sa-si gaseasca locul si menireasociala.

Respectam fiecare elev oricat de mod-este ar fi rezultatele scolare, identificandatuul si aptitudinile fiecaruia pentru a levalorifica.

Scoala noastra accepta rolul de ini-tiator, sustinator si catalizator al comuni-tatii, de continuator al traditiilor locale.

Utilizam metode activ-participative(invatare inter-activa, stimularea gandirtiicritice si stimularea muncii in echipa)care vor motiva si stimula elevii pe dura-ta procesului educational.

Educam elevii pentru a deveni bunicetateni si in viitorul apropiat, cetateni“de tip European” pentru a avea un com-portament adecvat.

Elevii plecati de pe bancile scolii noas-tre au reusit sa bucure inimile cadrelordidactice prin rezultatele obtinute lainvatatura in scolile unde au mers sa-sicontinue studiile (exemplu demn de lau-dat este eleva Duta Ana Florentina cl a-IX-a Real, premiul I - Liceul TeoreticRacari).

Relatia cu comunitatea locala estebuna, iar prestigiul scolii si al cadrelordidactice poate sa creasca daca scoalava propune activitati care sa atragaoamenii de valoare ai locului; fosti eleviai scolii, dascali pensionari, investitorilocali, parinti care ar putea fi exemple deviata pentru elevii nostrii. Consideramprin urmare, ca implicarea scolii noastrein proiectele de dezvoltare scolara, va fi o

buna ocazie de deschidere a scolii catrecomunitate, de participare a cat maimultor elevi, parinti, profesori, in activitaticomune, in vederea schimbarii mentali-tatilor cadrelor didactice si parintilor, atransferului de bune practice, a implicariimai active a elevilor in procesul instruc-tiv-educativ, a afirmarii si promovarii val-orilor traditionale ale satului si a culturiide calitate (parteneriate scoala-gradinita,scoala-familie, scoala-scoala, scoala-institutii ale statului)

Ne propunem asadar ca scoala noas-tra sa devina cartea de vizita a comuni-tatii. Dorim de asemenea ca scoala sa-sideschida portile pentru toti cei care aunevoie de educatie, instruire si infor-matie, dar si sa responsabilizam comuni-tatea, in special parintii, la problemelescolii.

Cea mai mare dorinta a noastra esteca aceasta institutie de invatamant sadevina cat mai moderna (biblioteca, salade sport, etc), lucru care a inceput saprinda contur prin implicarea sisustinerea Primariei Racari (grup sanitarmodern, renovarea scolii, dotarea cu cal-culatoare), astfel incat sa se steargadenumirea de “scoala de tara” . Pe par-cursul acestui an scolar, prin bunavointaunor sponsori (oameni care cred in edu-catie) scoala a fost dotata cu mobiliernou.

Dorim ca institutia noastra sa devinao scoala in plina ascensiune in peisajulde invatamant din zona, o scoala a careideviza este “A INSTRUI si mai ales AEDUCA, inseamna A INTEGRA COPIII.

Elevul trebuie sa-nveteCa sa ajunga bine-n viataCand are vise indraznete

Scoala pare mai frumoasaNimic nu este de prisos

Matematica, engleza, muzica, romanaOricare pare de folos

Cand cartea e stapana

~nv\]\toare:Stancu Constan]a

Ivan Maria {coala cu clasele I-IV Mavrodin

O [coal\ mic\, dar voinic\

Profesor geografie - Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari Sanislav Daniela

Cultur\ - ~nv\]\mânt Iunie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

~n peisajul literaturii române dinperioada interbelicã, Ion Pillat(1891-l945)-virtual reprezen-tant al „poeziei pure”- se mani-festã ca un artist de facturã cla-

sicizantã, cultivând o poezie eclecticã, sintezã strãlucitã deparnasianism, simbolism [i tradi]ionalism, în linia lui Lecontede Lisle, Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu, cu vãditeinfluien]e din ideologia esteticã gândiristã. Dupã volumele deversuri “VISÃRI PÃGÂNE” (1912), “ETERNITÃTI DE-O CLIPÔ(1914), “AMÃGIRI” (1917), “GRÃDINA DINTRE ZIDURI”(1919), de inspira]ie parnasian-simbolistã, cu volumele „PEARGE{ ~N SUS” (1923), „SATUL MEU” (1925), BISERICà DEALTÃDATà (1926), LIMPEZIMI (1928). Urmeazã fazatradi]ionalistã a poeziei sale. Volumele de versuri “ScutulMinervei” (1933), „CAIETUL VERDE” (1936), “POEME ÎNTR-UN VERS” (1936), “UMBRA TIMPULUI”(1940), “TÃRM PIER-DUT” (1941), ilustreazã perioada clasicizantã a poeziei lui IonPillat, lirica sa înregistând un extraordinar rafinament formal.Ion Pillat este un poet de mare ]inutã artisticã. Ce înseamnãvalen]ele expresive [i cognitive ale limbajului metaforic pillat-ian, cu sentimentul “eliberãrii catharsice, vom deslu[i, cuplãcerea contemplãrii artistice, pargurgând doar o secven]ãdin opera poeticã a lui Ion Pillat, emo]ionantul ciclu „FLORICA”din volumul „PE ARGE{ ÎN SUS”.

Dupã experien]a simbolist-parnasianã din volumele de ver-suri anterioare, tradi]ionalistul Ion Pillat este, în poeziile dinacest ciclu, un artist unic, care a gãsit „cheia ruginitã” a unui„rai oprit”-„Florica” - leagãnul de vis [i de fericire idilicã alcopilãriei sale trãite într-un veac apus, pe frumoaselemeleaguri arge[ene, re^nviat cu o mare for]ã liricã, în imaginiartistice de neuitat. Ion Pillat se apropie de „Florica” ca de untãrâm sacru, pentru a retrãi aromele dulci ale unei naturi [i ale unei lumi spre care sufletul sãu se îndreaptã necontenit, cuo nemãsuratã nostalgie. Ca [i V. Alecsandri, în „Pasteluri”, el“descrie natura recurgând la metafore plasticizante [i person-ificatoare”, poetul, dupã expresia lui Tudor Vianu, “nu vedenatura decât prin prisma artei, cu ni[te priviri educate la[coala pictorilor”. Senin [i nostalgic, Ion Pillat redescrie ununivers mirific în care elementele concrete ale peisajuluiarge[ean revin în amintire, în culori vii, cu emo]ia nestãvilitã adeta[ãrii în timp. Parcurgând cele 25 de poezii ale ciclului„Florica”, descoperim, în unitatea sa, un lung poem liricdespre o realitate materialã [i spiritualã transfiguratã artistic înimagini poetice insolite. Dacã considerãm metafora „un poemîn miniaturã”, atunci ciclul „Florica” reprezintã, la nivelul dis-cursului poetic, o suitã de metafore menite sã coloreze o lumepierdutã, regãsitã apoi [i imaginatã magistral de poetuldezrãdãcinat. Descãlecând în pitorescul peisaj arge[ean, ca„Negru-Vodã”, odinioarã, poetul constatã cã [i-a „ctitorit via]a

pe dealurile toamnei”, purtând în suflet -„împodobit pieptar” -amintirea „viilor de aur” [i „casa albã” a copilãriei. Avem, ast-fel, în fa]ã, o priveli[te de vis, feericã, fascinantã: ”Acolo unde-n Arge[ se varsã Râul Doamnei/ {i murmurã pe ape copilãriamea/ Ca Negru-Vodã, care descãlecând venea,/ Mi-am ctitoritvia]a pe dealurile toamnei./ Prin viile de aur ca banii dintr-osalbã,/ Pe al colinei mele împodobit pieptar,/ închis-am feri-cirea în strâmtul ei hotar/ De nuci boga]i în umbrã, umbrind ocasã albã”. („Ctitorii”). Sufletul poetului, învãluit în farmec [idurere, vibreazã puternic, când descoperã, în peisajul renãs-cut al „Floricãi”, odatã cu sosirea primãverii, “bobocul plãpândde trandafir” [i „un zâmbet de luminã de fiecare floare”(„Florica”), sau tresaltã, stãpânit de avântate elanuri, lavederea dealului - „uria[ul”- “ce-[i suie poverile de vii [i crâng”ca, de la înãl]ime, sã-[i revadã “]ara cu sate farã numãr”(„Vârful dealului”).

Sunt, în ciclul “Florica”, câteva pasteluri memorabile- „~nvie”, „Cire[ul”, “Cãmara cu fructe”- care fascineazã prinimagistica [i muzicalitatea lor unicã, prin amesteculme[te[ugit de parfum, culoare [i sunet, totul fiind sugeratprintr-un limbaj metaforic extrem de sugestiv, demonstrândnebãnuitele „mistere” ale crea]iei poetice specifice unui spirita[a de „rotund” [i de „senin” ca acela al lui Ion Pillat: „Tot maimiroase via a tîmâios [i coarnã/ Mustos a piersici coapte [icrud a foi de nuc.../ Vezi, din zãvoi sitarii spre alte zãri se duc;/Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mã-ntoarnã?/Nu eamurgul încã, dar ziua e pe rod,/ {i soarele de aur dã-n pârgca o gutuie./ Acum-omidã neagrã-spre poama lui se suie,/Târâ[, un tren de marfa pe-al Arge[ului pod” („~n vie”).

Reîntors pe meleagurile copilãriei, poetul ar vrea sãrãmânã, aidoma “castanului din vie”, împlântat puternic înpãmântul “Floricãi” (“Castanul cel mare”) sau, asemenearãdãcinilor, sã vegheze din tinã „copaci, mo[ie, vreme”(„Rãdãcini”), cu iluzia cã: „{i când, târziu, lungi umbre se vorculca pe lunci/ Când gol va fi cire[ul, iar cerul plin de stele,/bunicii i-a[ aduce acasã co[uri grele.../ De-a[ mai avea bunicã[i sufletul de-atunci!” („Cire[ul”). De la „Florica”, poetul,lãsând „Povârni[ul viei sã cadã-n praf de soare” dã o fugã pela „Izvorani” pentru a revedea cãsu]ele sale „rãsfirate”-„micicapre cã]ãrate pe-o râpã de luminã” [i “alba[tri, vine]i; de aurverde, mun]ii /Pãzind de-acolo basmul copilului ce-am fost”(„Spre Izvorani”), pãtrunde în „templul adevãrat al firii-pãdureade fagi” („Pãdurea din Valea-Mare”), ascultã înfiorat cânteculcucului („Cucul din Valea-Popii”), popose[te-n lunca legen-darului râu, când „Amurgu-n vãi se lasã cu cîrduri de prigorii”(„în luncã”) [i a[teaptã, “Ca zãrile sã fie/ Altare largi suflate înaur preacurat” pentru ca sufletul sãu se umple de „mari,umbrele-nfrã]ite a fra]ilor Gole[ti”. („Parcul Gole[tilor”).Rãtãcind în trecut, poetul are nostalgia bisericu]ei în ruinã alui Horia, când ”Iarba crudã-ntinde la soare plase verzi/ Sã

prindã rândurile de umbrã” („Biserica lui Horia”) [i, “purtându-[i cu trudã sufletul bolnav”, nãzuie[te la „cãsu]a din copaculcopilãriei ca la „sora cea mai bunã cu aripa [i ramul“ pentrua-l primi „la fereastra de cer [i ciocârlii,” spre vindecare(“Cãsu]a din copac”), sau la „Casa din deal” unde, „Prinochelari de geamuri privea cu ochi de lampã/ O bunicã bunãla nepo]elul mic”(„Casa din deal”). Emo]ionantã rãmâne, prinprospe]imea imaginilor artistice, “Cãmara cu fructe” a buni-cilor, poezie a culorilor [i a miresmelor tari ale copilãrie ce nuse uitã dupã trecere anilor: ”Mã prinde amintirea în vânãtul eifum,/ Prin care cresc pe poli]i [i rafturi ca pe ruguri,/ Arzând înumbã, piersici de jar [i alba[tri struguri/ {i pere de-aur ro[u cuflãcãri de parfum./ {ovãitor ca robul ce calcã o comoarã / Dinbasmul cu o mie [i una nop]i, mã-nchin:/ Vãd pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin-/ {i tãmâio[ii galbeni ca soarelede varã.” (“Cãmara cu fructe”). Cu cât ne apropiem de finalulciclului „Florica”, cu atât tensiunea liricã spore[te, deoarcemomentul despãr]irii poetului de „leagãnul” copilãriei seapropie [i clipa ie[irii din fic]iune [i intrãrii în contigent esteinevitabilã. Poetul mai rãmâne un pic cu „Feti]a” pe „banca delemn rustic” („Odihna tatei”) pentru a mai zãri o clipã „Pe-albastra depãrtare a luncii de demult,/ Trecutul meu ce ardesclipind în Râul Doamnei” („Strãinul”) [i pentru a mai gusta în,galbena luminã a toamnei arge[ene/ Cu mere care zboarã [iberzet care cad,...”un strugur de ruginã” din podgoriile strã-mo[ilor („Comoara”). Poezia „Adio la Florica” încheie nostalgicun univers mitic a unei lumi apuse în care licãriri dulci din auracopilãriei lumineazã în suflet tablouri de naturã [i fãpturiumane apar]inând unui tãrâm bucolic.Clipa despãr]irii de Florica [i de lumea ei de altãdatã este sur-prinsã admirabil:

„O, surugiu, opre[te, stai locului trãsurã!Prin plute seculare sã vãd cu ochiul plâns

Sporind pe ceruri, dealul în flori ca o rãsurã,Ce-n poala lui lumina trecutului a strâns.

... Ba nu. Dã bici mai bine [i drumului îi lasã!Nu-mi pãrãsesc cãminul în suflet când îl duc,

~mi voi zidi-n ora[e întâmplãtoare casã,Dar de averi, de lume, [i de huliri uituc,

Ca Arge[ul sã-[i mâne murmurãtoare ape,~n crângul de-altãdatã, iar cucul sã-l ascult,Pe ochii mei lãsa-voi sã cadã grele pleoape

{i voi gãsi în mine, Florica de demult.”Sunt emo]ionante mãrturii poetice ale unui spirit meditativ sisensibil, purtând în suflet, prin ani, dulcea povarã a unuiunivers unic - copilãria, cu bucuriile [i candorile einerepetabile.

ION PILLAT - “PE ARGE{ ~N SUS”

SAU POEZIA AROMELOR PIERDUTE

Prof. Ion Livede

Cu mult timp ^n urm\, spune o legend\, un rege s-a hot\rât, ^ntr-o buna zi, s\ pun\deoparte un timp special din an pentru a-[i cinsti [i onora cei mai talenta]i [i pricepu]idintre supu[ii s\i. Când ziua mult-a[teptat\ sosi, o mare mul]ime de oameni umpleacurtea Palatului Regal.

Patru finali[ti au fost adu[i ^n fa]\ [i dintre ace[tia, regele trebuia s\ aleag\câ[tig\torul.

Prima persoana prezentat\ a fost cea a unui filantropist bogat. Se spunea ca acestom merita s\ fie onorat nu numai pentru ajutoarele umanitare pe care le facea an de an,dar [i pentru ca d\duse s\racilor o mare parte din averea sa.

A doua persoana era un medic foarte renumit. Regelui i-a fost sugerat faptul c\medicul ar fi meritat aceasta onoare deoarece zi [i noapte ^[i dedica serviciile celor bol-navi.

A treia persoana era un judecator distins. {i de aceasta dat\, regelui i se spuse c\judecatorul merita aceast\ onoare deoarece era recunoscut pentru ^n]elepciunea sa, pen-tru dreptatea [i pentru deciziile corecte pe care le lua. Cu siguran]\, nu exista un altjudec\tor mai cinstit, [i mai corect ^n timpul acela ca acest om...

A patra persoana era o b\trân\. Fiecare din cei prezen]i au fost extrem de surprin[is-o g\seasc\ printre finali[ti, deoarece manierele ei erau foarte simple, ca [i rochia ei, dealtfel. Era greu de imaginat c\, cineva ca ea, putea s\ fie printre cele mai onorate per-soane din ^mp\r\]ie. Ce [anse ar fi putut s\ aibe, ^n compara]ie cu ceilalti trei, careaveau atât de multe reu[ite ^n via]a lor?

Cu toate acestea, puteai sim]i ceva deosebit legat de aceasta femeie.. privirea plin\de dragoste, ^ncredere [i blânde]e. Prezen]a ei nu numai ca a stârnit curiozitatea regelui,dar l-a [i pus pe gânduri... Cine era aceasta femeie? R\spunsul nu a ezitat s\ apar\ dinpartea unuia dintre slujitorii s\i care-i spuse: „Vezi tu, m\rite rege, pe acel filantropist,doctor [i pe judecator? Aceasta femeie le-a fost dasc\l!”

Femeia aceasta n-avea nici bunuri materiale, nici bog\]ie, nici tilu care s\-i aduc\vreun merit sau renume, ci pur [i simplu ^[i oferise via]a ei pentru a ^ndruma mintea [iinimile altora ^n a ajunge Oameni de valoare!

Nu exist\ nimic pe lumea aceasta mai puternic sau mai cre[tinesc decât oNu exist\ nimic pe lumea aceasta mai puternic sau mai cre[tinesc decât odragoste care se jertfe[te pentru ceilal]i! dragoste care se jertfe[te pentru ceilal]i! Ruben Dumitru

{I CÂ{TIG|TORUL {I CÂ{TIG|TORUL ESTE...ESTE...Drogurile contamineaz\, corup, distrug indivizi

[i societ\]i , curm\ vie]i, dar pot s\ destabi-lizeze [i state, m\cinându-le [i dezechilibrân-du-le mecanismele politice. Veniturile anualeob]inute de trafican]ii de droguri reprezint\10 % din totalul comer]ului interna]ional dem\rfuri. ~n 1990 volumul global al traficului dedroguri a ^nsumat 750 de miliarde $.

~n anul 1990 , cancelarul GermanieiHelmut Kohl afirma, bazat pe statistici, privindevolu]ia consumului de droguri ^n propria ]ar\ ,c\ aproximativ 1.000 de toxicomani mor anual[i c\ 70.000 de persoane recurg la droguridure. Ca ^n 1990 consumul de stupefiante,sub diferite forme a provocat o cre[tere amortalit\]ii cu peste 300% ^n compara]ie cu1989. Se pare ^ns\ c\ cifra era cu mult maimare. DESPRE DROGURIDROG- ^nseamn\ materie prim\ de originevegetal\, animal\ sau mineral\, care sefolose[te la prepararea anumitor medica-mente. Drogarea are repercusiuni negativeasupra organismului [i ^nseamn\ adminis-trarea exagerat\ de medicamente.

Drogurile sunt substan]e nocive [i pericu-loase pe care toxicomanii le administreaz\pentru a-[i provoca st\ri halucinante sieuforice . Drogurile induc consumatoruluidependen]\ .Aceasta este starea psihologic\[i fizic\ exprimat\ prin dorin]a nest\pânit\ dea folosi drogul ^n scopul experiment\rii unornoi st\ri psihologice sau fizice. Dependen]aapare sub mai multe forme [i anume: toleran-

ta ,obi[nuin]a, dependen]a propriu-zis\.Toleran]a este forma de dependen]\ fizica ceapare când organismul se obi[nuieste cudrogul, necesitând cantit\]i crescânde pentrua ob]ine acelea[i efecte. Aceast\ stare se^nr\ut\]e[te când anumite droguri sunt folosite^n doze mari [i pe perioade lungi de s\pt\mâni[i luni, c\ci impune folosirea lor tot maifrecven]a. Când folosirea drogului se ^ntrerupe,apar reac]ii specifice: ame]eal\, dureri de cap,nelini[te, transpira]ie [i somn agitat.Severitatea acestor simptome variaza ^nfunc]ie de drogul folosit.

Mesaje ANTIdrog formulate de elevii{colii Ghergani: Fii de[tept ^n rândul celor buni/ {i vei câ[tigaFii de[tept ^n rândul celor r\i/ {i vei pierdeE alegerea ta [i ^]i sugerez câ[tigul. Danut.Alcoolul poate s\ te omoare./ Dac\ e[ti beatla volan/ Po]i face accident cu ma[ina/ {i po]iomorâ pe cineva ElenaDrogurile ^]i distrug viata/ S\n\tatea [i multealte lucruri/ Spune]i NU drogurilor. Diana Toate lucrurile de mai sus au fost spuse deniste copii. Prin simplul fapt ca ei s-au gandit,la varsta lor, la o campanile ANTIdrog ^n [coalalor, reprezint\ un mare pas spre eliminareadrogurilor din societate.

Fi]i uni]i pentru via]\! Vizita]i site-ul Agentiei Nationale ANTIdrog:www.ana.gov.ro

DROGURILE ,O PODROGURILE ,O POVESTE F|R| HAPPYVESTE F|R| HAPPY-END-END

C.Niculae

Actualitate Iunie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

±

± ±

cyanmagentayellowblack

Copiii de la Scolile din orasul Racari (Scoala Generala Racari, Scoala Ghergani, Scoala Mavrodin, Scoala Colacu, ScoalaGhimpati si Liceul Teoretic “Ion Ghica “Racari), i-au asteaptat pe parintii lor sa vina vineri, 12 iunie, la serbarea de sfarsit dean scolar. Aceasta s-a desfasurat sub titlul “Educatia este cel mai de pret dar pe care il poate primi omul!”, iar cei mici au

pregatit pentru aceasta zi un program artistic alcatuit din scenete si cantecele.

Ne mândrim cu rezultatele foarte bune la invatatura si disciplin\, obtinute in anul scolar 2008-2009, rodulmuncii deopotriva a elevilor si cadrelor didactice de la scolile din orasul nostru

SCOALA CU CLASELE I-VIII COLACU SCOALA CU CLASELE I-VIII GHIMPATI

SCOALA CU CLASELE I-IV MAVRODIN

SCOALA CU CLASELE I-VIII GHERGANICOLECTIVUL DIDACTIC AL SCOLII GHIMPATI CARE

S-A REMARCAT PRIN REZULTATE BUNE

NUMAI CUVINTE FRUMOASE DIN PARTEA PAR-INTILOR SI ADMINISTRATIEI LOCALE PENTRUCADRELE DIDACTICE DIN SCOALA COLACU

FELICITARI ELEVILOR SI PROFESORILOR DELA SCOALA GHERGANI PENTRU

REZULTATELE FRUMOASE

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

Actualitate Iunie 2009 pagina 9Ziarul Prim\riei R\cari

Premiantii Scolii RacariClasa a-V-a: Premiul I - Logofatu Martha, Vlada Andrei,Ion Zina, Oprea Daniel, Manolache Marian, RadulescuAlexandru, Tache Adina, Iamandi Leonard, Dinu David;Premiul II – Tanasescu Alexandru; Premiul III – CazacuDragosClasa a-VI-a A: Premiul I - Musat Ileana, Mirescu Georgian,Barbu Iuliana; Premiul II – Ene Ana – Maria, Filip Denisa;Premiul III - Dinu Andreea, Berianu Patricia, Albu EduardClasa a –VI-a B: Premiul I - Valeanu Ioana: Premiul II –Dragomir Gabriela: Premiul III – Sandu AlinaClasa a-VII-a A: Premiul I – Constantinescu Sergiu, GrigorasLaura; Premiul II – Voicu , Enache Georgeta; PREMIUL III –Visan MihaelaClasa a – VII – a B: Premiul I - Iordache Simona; Premiul II– Tanase Marius , Anason Andreea; Premiul III – IliescuRobert, Niculae RazvanClasa a VIII a : Premiul I – Stefan Georgiana; Premiul II -Cazacu Andreea, Costache Aurel; Premiul III – Duman

MariusPremianti scoala ColacuClasa I : Gheorghiceanu Marius, Alecu Bianca, IonescuAlina. Clasa a-II-a: Chirita Sabina, Mocanu Andreea,Nelepcu Paul. Clasa a-III-a: Campeanu Adrian Catalin,Gheorghe Daniela Andreea, Alionte Andreea Cristina. Clasaa-IV-a: Alionte Rodica, Coman Delia, Enache Bianca. Clasaa-V-a: Ivan Nicoleta Ana Maria – 9,82, Dumitrache DanielIonit – 9,53, Ivan Ana Maria – 8,92. Clasa a-VI-a A: RaduAdelin – 9,93, Neacsu Andrada Marina – 9,83, ChiritaGabriela Alexandra – 9,70, Petre Ionela Florentina – 9,70.Clasa a- VI- a B: Gherghe Mirela – 9,90, Matei Anca Ileana– 8,60. Clasa a-VII-a: Chiriches Claudia Marina – 9,56,Coman Oana Veronica – 9,53, Maican Silviu Alexandru –8,96. Clasa a-VIII-a: Iordache Georgiana Loredana – 9,88,Mincu Alina Gabriela – 9,85, Dumitrache Madalina – 9,67Premianti Scoala GherganiClasa I: Visan Gabriela Daniela, Galit Silvia Roxana, IamandiCristian Ionut, Fasco Adrian, Raducanu Cristina, Irimia

George. Clasa a-II-a: Costache Eliana Alexandra Paraschiva,Dumitru Auras Marius, Schiopu Georgian MariusClasa a-III-a : Manea Eduard Adrian, Fasco AngelaAlexandra, Macovei Dan. Clasa a-IV-a: Tudor Catalina,Trandafir Cristian Adrian, Serban Roxana, Dinu AlexandruMihai, Barbu Marian, Dumitru Marinela AdrianaClasa a-V-a: Premiul I Neacsu Georgiana Iris Raquel,Scarlat Sorin, Tanase Miruna Ana Maria. Premiul II IonMarina Adina. Premiul III Gheorghe Angelica ElenaClasa a-VI-a: Premiul I Tudose Andreea, Catana Adela.Premiul II Oancea Madalina. Premiul III David DenisaClasa a-VII-a: Premiul I Milea Ion Stefan, PaunescuFlorentina Cristina, Raducanu Ioana Catalina. Premiul IIRadu Laurentiu, Laura Cristina, Ghita Vladut, Ene Andrei,Tenciu Elena. Premiul III Luca Catalina, Constantin AndreeaClasa a-VIII-a. Premiul I Neacsu Gabriela Roxana Louisse.Premiul II Al Fares Maiada. Premiul III Ocolescu Benedetto

IATA PREMIANTII: Clasa a IX-a: Birca Constantin Ionut, Popescu Georgiana, Manolache Cosmin, Nicolae Mihaela, Iliescu Iulia, Dinache Gheorghita; Clasa X-a: Radulescu Ioana, MihaiMihaela, Mogescu Marian, Ion Florentina, Albu Raluca, Nicolae Violeta; Clasa X-a: Biru Iuliana, Neacsu Anne Marie, Serban Petruta, Manolache Alexandra Claudia, Sandu Catalina(Diploma de ex), Pridon Cristian Angelo; Clasa XII-a: Trandafir Claudia, Vlasceanu Corina, Vasile Valentina, Vasile Gabriela, Nicolescu Ioana, Ion Cristina, Mihalcea Ionela, Stefan Mihaela.

Aspecte de la festivitatea de ^ncheiere a anului [colar la Liceul Teoretic “Ion Ghica” - R\cari

Aspecte de la festivitatea de premiere, la {coala general\ cu clasele I-VIII - R\cari

Felicit\ri colectivului didactic!

Felicit\ri tuturor premian]ilor [i succese pe mai departe!

VIA}A SPIRITUAL| SI MEDICALA Iunie 2009 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

black

Ameteala sau lesinul de caldura Cauze Daca stationati o perioada indelun-gata de timp intr-un loc unde estefoarte cald, si mai ales daca stati inpicioare, poate sa apara senzatia deameteala si chiar de lesin. Aceasta se datoreaza in primul randfaptului ca sangele stagneaza maimult in partea inferioara acorpului lipsind creierul deo buna irigare. Masuri In acest caz va putetireveni daca stati intins intr-un locracoros, daca beti lichide si dacamasati pulpele primelor falage de ladegetele mari. In caz de lesin pana la venireamedicului se poate folosi uleiulesential de menta sau uleiul de roz-marin care au efecte de stimulare siinviorare restabilind astfel functiilecreerului si ale inimii. Se pune flaconul sub nasul per-soanei pentru a-l mirosi, sau se puncateva picaturi de ulei pe o carpacurata sau pe o batista si se tinesub nas ca sa actioneze la inspi-ratie. In lipsa acestor uleiuri se mai poateactiva un punct aflat la doua treimiin sus pe linia de mijloc intre buzasuperioara si nas. Se apasa acestpunct cu varful degetului mare,exercitand o presiune directionatausor in sus. Dupa ce persoana s-a trezit poatebea ceai de ghimbir pentru a-i stim-ula circulatia.

Atentie: nu se administreaza nimicpe cale orala unei persoane incon-stiente. Senzatia de epuizareCauze Aceasta senzatie pote sa aparadatorita pierderii unei mari cantitatide lichide in special prin transpi-ratie.

Primele simptomepot fi o sete intensa, o stare deslabiciune si eventual o lipsa decoordonare musculara. Mai pot sa apare: crampe, greata,durere de cap, oboseala, pierdereapoftei de mancare si chiar diaree. Daca aceasta epuizare nu estetratata ea se poate agrava, pieleadevenind rosie si lipicioasa, cu rit-mul de batai ale inimii crescut si cupupilele dilatate ducand la insolatie. Masuri Persoana cu senzatia de epuizaretrebuie sa se odihneasca la umbraintr-un loc racoros, asezata cupicioarele mai sus decat corpul siavand comprese reci la cap.Deasemeni i se poate face vantdeasupra intregului corp si poatebea apa rece usor sarata. Daca tratamentul primelor simp-tome nu da rezultat intr-o jumatatede ora se cheama de urgentamedicul. Daca persoana isi revine, ea trebuiesa evite expunerea la caldura si sa

inceteze orice alta activitate pentrua inlatura o recidivare a starii derau. Sa nu se uite ca persoanele care ausuferit de epuizare pe canicula autendinta de a ramane sensibile si inalte situatii de acelasi gen. Insolatia Cauze Este un accident provocat de caldu-ra excesiva sau de radiatiile solare. Printre factorii care conduc la apari-tia insolatiei se remarca: activitateaintensa, vremea umeda si foartecalda, aerisirea improprie, imbra-camintea groasa si deshidratarea.Toti acesti factori impiedica organis-mul sa se poata racori singur printranspiratie.

Primele simptome sunt asemana-toare cu cele ale epuizarii: slabici-une, ameteala, greata, gura uscata,sete puternica. Apoi pielea devine rosie, uscata sifiebinte (uneori vinetie datorita lip-sei de oxigen). Desi temperaturainterna este crescuta (40-41gradecelsius) persoanei ii poate fi frig. Pot apare dureri de cap, somnolen-ta, stari de voma, halucinatii saudelir, putand merge pana lapierderea cunostintei. Masuri Tratamentul insolatiei consta inscoaterea imediata de sub razelesoarelui, impachetari cu cearceafuriumede, punga cu gheata la cap. Se poate stropi intregul corp cu aparece efectuand apoi o ventilatiepentru racire cu un prosop sau uncearceaf. Extremitatile se maseaza usor pen-tru a stimila circulatia. Intre timp daca persoana estevioaie si ii este sete ea poate con-suma o infuzie de menta, de ceai

negru sau pur si simplu apa foarteputin sarata ( o jumatate linguritasare la un litru de apa) la care seadauga o lingurita de miere. Alcoolul este interzis. In cazurile grave persoanei i se vapune sub nas pentru a inspira o sti-cluta cu otet sau eter. Daca bolnavul isi revine si temper-atura ajunge sub 39 grade, atunciel este transportat la medic. Daca bolnavul si-a pierdut cunostin-ta se poate face respiratie artificialapana la venirea medicului, sau sepoate activa prin presopuncturapunctul de deasupra buzei supe-rioare (situat pe linia mediana intrenas si buza) pus in evidenta in

cadrul paragrafului referitor la ame-teala si lesin. Cum va restabiliti dupa tulbu-rari datorate caldurii excesive In primul rand trebuie sa beti maricantitati de lichide. Pentru ca avetinevoie de saruri minerale beti supede legume si sucuri de fructe in locde apa. Consumati alimente care sa ajute larefacerea nivelului de potasiu si demagneziu, minerale deficitare incazul acestor tulburari. Astfel puteti consuma banane,pepeni galbeni, linte, cartofi,mazare, fasole boabe si soia. Cum preveniti tulburarileprovocate de caldura

Organismul trebuie mentinuthidratat prin consumul de lichideinainte, in timpul si dupa un efortfizic. Astfel crampele cauzate de caldurapot fi prevenite band un pahar plincu apa cu treizeci de minute inainede orice efort intensiv continuandcu cantitati mici baute la fiecare 15-

20 minute. Evitati circulatia in timpul orelor deamiaza ale zilelor de vara cand tem-peraturile sunt mai ridicate. Purtati imbracaminte racoroasa silejera preferabil din bumbac, iar pecap o palarie sau o sapca deculoare deschisa. Evitati alcoolul, fumul de tigara,aspirina sau alte medicamente careva pot face sa transpirati. Consumati alimente usoare care sedigera bine si care au un continutridicat de apa. Astfel puteti folosisalatele de legume (cum ar fi salatade castraveti) si fructele (pepeniiverzi, portocalele, etc).

In zilele calduroase unele persoane pot sasufere tulburari legate de caldura cum ar fi

ameteli, senzatie de epuizare sau insolatie. Uneori organismul se poate

adapta la temperatura si umiditatea ridicatadar alteori vremea caniculara poate fi dauna-toare datorita unor factori cum ar fi: obosela,deshidratarea,obezitatea, alimentatia necore-

spunzatoare sau alcoolul. Persoanele care nu sunt adaptate lavremea caniculara sunt cele mai expuse riscului.

NEPL|CERI DATORATE C|LDURII

Dr. Carp Marioara

Nemarginita iubire a lui Dumnezeu trebuie sa neumple inimile de bucurie si speranta fiindca oricatam fi fost de rai si neascultatori, in orice gresealaam fi alunecat daca ne vom intoarce cu sinceracainta pentru pacatele noastre, marturisindu-le laSpovedanie si hotarandu-ne sa traim dupa porun-cile lui Dumnezeu,dobandim iertare .Orice fapta este judecata de Dumnezeu. Criteriuldupa care se face judecata este straduinta saudezinteresul pe care l-a manifestat in viata celjudecat de a se apropia de Hristos, de a intra incomuniune cu El.La judecata solemna, sufletul are martori; acuzatorisi aparatori. Cel dintai martor este propria constiin-ta. Constiinta morala a fost definita ca un reflex allegii divine in sufletul nostru. De multe ori estenumita “glasul lui Dumnezeu in om “. Din scrierileSfintilor Parinti si ale scriitorilor bisericesti sedesprinde adevarul marturisit de slova SfinteiScripturi, al existentei constiintei morale ca un dataprionic in structura vietii sufletesti a omului cred-incios. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea :”Dumnezeu creand pe om a sadit in fiecare jude-cata nemincinoasa a binelui si a raului adicanorma constiintei“.Fericitul Augustin spunea referitor la constiintamorala “Omule, poti fugi de toate,daca vrei, numaide constiinta ta, nu .”Socrate, marele filosof, vorbeste in mai multe ran-duri despre existenta constiintei morale in sufletulsau: ”am in mine sadit ceva divin. Duhul acestacare e sadit in mine de copil imi apare ca un glascare ma impiedica sau ma impinge la ceea ce amsa fac“.Ca aptitudine de a judeca faptele omenesti dinpunct de vedere moral, constiinta morala apartinenaturii umane, asa cum apartine aptitudinea cogni-tiva.

Cat priveste continutul constiintei morale, aceastase formeaza prin experienta indelungata pe care odobandeste omul vietuind in societate.Educatia constiintei incepe in cercul familiei. Estestiut faptul ca la venirea sa pe lume, copilul nuaduce o moralitate formata, ci are numai ”samantacare daca va cadea pe pamantul cel bun va aduceroada multa“(Luca VIII)Parintii au un mare rol in cultivarea insusirilormorale ale copiilor. Ei le imprima copiilor prinpovestile si pilda lor deprinderile morale. Ei sunt ceicare ii indruma fie spre inalte idealuri umane, fiespre abisul viciilor.Pe primul plan al deprinderii morale estedeprinderea omului cu munca. La copii jocul estetot una cu munca.Din virtutea muncii izvoraste ideea solidaritatiiumane, a milei, a responsabilitatii.Toate aceste deprinderi se castiga mai intai in fam-ilie. Cu aceasta zestre copilul iese in cercul larg alvietii sociale. El nu va ramane neinfluentat in binesau in rau de ceilalti factori cu care vine in contact:prietenii, scoala, societatea, lectura, spectacolele.Un mediu sanatos va contribui la formarea uneiconstiinte drepte, in vreme ce unul nesanatos vaperverti constiinta.Dintru inceput , constiinta morala a avut chemareade a fi calauza noastra in materie de orientaremorala.Formarea constiintei morale in duhul invataturiicrestine este garantia cresterii morale a credin-ciosilor.

In acest scop se recomanda exercitii de viruti,lecturi edificatoare, examenul des al constiintei simai ales unirea cu Hristos in cadrul cultului divin simai ales la Sfanta Liturghie.

Rolul con[tiin]ei morale ^ndes\vâr[irea cre[tinismului

Profesor de religie,Dumitru Cristian

Biserica “Sfanta Treime” din parohia Ghergani, si-a sarbatorit pe 8iunie 2009 “HRAMUL”. Sarbatoarea parohiei a inceput cu Sfanta Liturghieoficiata de un sobor de preoti si in prezenta unui impresionant numar decredinciosi. Dupa celebrarea liturgica toti credinciosii participanti au ramasla o agapa frateasca.

Multumim tuturor celor care au contribuit la organizarea si buna func-tionare a acestei sarbatori. Bunul Dumnezeu sa ne ocroteasca parohianoastra si Biserica noastra Ortodoxa Român\.

8 IUNIE - S|RB|TOARE LA BISERICA “SFÂNTA TREIME” - GHERGANI

Pr. Vlada {tefan Vlada {tefan - Ghergani

Ai grija de tine! Noi te ajutam cu

sfaturi pentru mentinerea

sanatati

Actualitate Iunie 2009 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

In Romania executarea lucrarilor de con-structii este permisa numai pe baza uneiautorizatii de construire sau de desfiintare.

Autorizatia de construire constituie actulde autoritate al administratiei publice localepe baza caruia se asigura aplicarea masurilorprevazute de lege, referitoare la amplasarea,proiectarea, executarea si functionarea con-structiilor.

Actul normativ in baza caruia se autor-izeaza construirea este Legea 50/1991privind autorizarea executarii lucrarilor de con-structii, republicata, cu modificarile ulterioare.

In conformitate cu dispozitiile Legii, lucrar-ile de constructii sunt operatiunile specificeprin care:- se realizeaza constructii de oricefel; - se desfiinteaza constructii si/sau ame-najari asimilabile constructiilor.

Realizarea (edificarea) constructiilor civile,industriale, agricole sau de orice natura,inclusiv a instalatiilor aferente acestora, sepoate efectua numai in baza si cu respectareaprevederilor unei autorizatii de construire,emisa in temeiul Legii si in conformitate cuprevederile documentatiilor de urbanism si deamenajare a teritoriului, avizate si aprobatepotrivit legii.

Desfiintarea (demolarea, dezafectarea oridezmembrarea partiala sau totala) constructi-ilor si instalatiilor aferente constructiilor, pre-cum si a oricaror amenajari se poate facenumai pe baza unei autorizatii de desfiintare,emisa in aceleasi conditii cu autorizatia deconstruire.Autorizatia de Construire – AC

Termen de emitere– cel mult 30 de zile dela data inregistrarii cererii

Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12luni de la data emiterii, interval in care solici-tantul este obligat sa inceapa lucrarile. Inaceasta situatie valabilitatea autorizatiei seextinde pe toata durata de executie a lucrar-

ilor. Prin exceptie in cazul justificat in carelucrarile de constructii nu pot fi incepute orinu pot fi executate integral la termenul sta-bilit, investitorul poate solicita autoritatii emi-tente prelungirea valabilitatii autorizatiei cucel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia.Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poateacorda o singura data si pentru o perioada numai mare de 12 luni.

Solicitantul autorizatiei de construire/desfi-intare poate fi orice persoana fizica sau juridi-ca detinatoare a unui titlu asupra imobilului,care atesta dreptul de proprietate (contractde vanzare-cumparare, de schimb, dedonatie, certificat de mostenitor, act adminis-trativ de restituire, hotarare judecatoreascaetc.), sau a unui contract de concesiune, con-tract de cesiune, contract de comodat, ori aunui contract de inchiriere (numai pentru con-structii cu caracter provizoriu, cu acordulexpres al proprietarului de drept). Solicitareaemiterii unei autorizatii de construire/desfi-intare se poate face fie direct de catre deti-natorii titlului asupra imobilului sau de investi-tori, fie prin intermediul unui imputernicit,desemnat in conditiile legii, care poate fi con-sultantul, proiectantul, orice alta persoana fiz-ica sau o persoana juridica autorizata, careare in obiectul de activitate managementulsau proiectarea lucrarilor de constructii.Documentele necesare emiterii AC:a) cerere pentru emiterea autorizatiei de con-struire; b) actul doveditor al titlului asupraimobilului, care sa ii confere solicitantului

dreptul de executie a lucrarilor de constructii(in copie legalizata); c) certificatul de urban-ism (in copie); d) documentatia tehnica -D.T., in doua exemplare, dintre care un exem-plar se arhiveaza la emitent si un exemplarvizat spre neschimbare se returneaza benefi-ciarului; e) avizele, acordurile si actul admin-istrativ al autoritatii pentru protectia mediuluicompetente, solicitate prin certificatul deurbanism, in copie; f) studiile, raportul deexpertiza tehnica pentru lucrari de interventiela constructii existente si/sau raportul de auditenergetic pentru lucrari de interventie in ved-erea cresterii performantei energetice lacladiri, solicitate prin certificatul de urbanism,in conditiile legii, un exemplar; g) dovada privind achitarea taxelor legale, incopie.Documentatia tehnica - D.T.

Documentatiile tehnice - D.T pentruautorizarea executarii lucrarilor de constructii,precum si proiectele tehnice se elaboreaza decolective tehnice de specialitate, se insusescsi se semneaza de cadre tehnice cu pregatiresuperioara numai din domeniul arhitecturii,constructiilor si instalatiilor pentru constructii,astfel: a) de arhitect cu diploma recunoscutade statul roman, pentru proiectarea partii dearhitectura pentru obiective de investitiicuprinse la toate categoriile de importanta aconstructiilor supraterane si a celor subter-ane; b) de ingineri constructori si de insta-latii, cu diploma recunoscuta de statul roman,pentru partile de inginerie in domeniile speci-

fice, pentru obiective de investitii cuprinse latoate categoriile de importanta a constructi-ilor supraterane si subterane, precum si lainstalatiile aferente acestora; c) de conductorarhitect, urbanist si/sau de subinginer de con-structii, cu diploma recunoscuta de statulroman, pentru cladiri de importanta redusa siaflate in afara zonelor protejate, stabilite con-form legii. Autorizatia de Demolare – AD

Demolarea, dezafectarea ori dezmem-brarea - partiala sau totala - a constructiilor siinstalatiilor aferente, precum si a oricaroramenajari se face numai pe baza autorizatieide desfiintare obtinute in prealabil de laautoritatile administratiei locale.

Autorizatia de desfiintare se emite in ace-leasi conditii ca si autorizatia de construire, inconformitate cu prevederile planurilor urban-istice si ale regulamentelor aferente acestora,potrivit legii.

Documentele necesare emiterii AC: a) cererepentru emiterea autorizatiei de desfiintare,completata cu elementele de identificare sidatele tehnice conform D.T.A.D.; b) actuldoveditor al titlului asupra imobilului, care saii confere solicitantului dreptul de executie alucrarilor de constructii (in copie legalizata);c) certificatul de urbanism (in copie); d) doc-umentatia tehnica - D.T. A.D., in doua exem-plare, dintre care un exemplar se arhiveaza laemitent si un exemplar vizat spre neschim-bare se returneaza beneficiarului; e) avizele,acordurile obtinute de solicitant, altele decatcele din competent de obtinere a emitentului,stabilite prin certificatul de urbanism (incopie); f) certificate de atestare fiscal privindvaloarea de impozitare a imobilului (in copie);g) dovada privind achitarea taxelor legale, incopie.

AUTORIZA}IA DE CONSTRUIRE

- Cerere tip (formularulpoate fi ridicat de la S.C.DISTRIGAZ SUDSucursala Targoviste);- Copie act de identitate(BI/CI);- Plan de incadrare inzona (Primaria orasuluiRacari-Birou Urbanism siAmenajarea Teritoriului);- Autorizatie de constru-ire (Primaria orasuluiRacari-Biroul Urbanism siAmenajarea Teritoriului);

Sau- Adeverinta (Primariaorasului Racari-BiroulAgricol). S.C. DISTRIGAZ SUDSucursala Targoviste –Str. Tudor Vladimirescunr. 30-32

Acte necesare pentruinstalare gaze naturale

Procedura schimbarii de nume pecale administrativa este reglementatade Ordonanta Guvernului nr. 41/2003privind dobandirea si schimbarea pecale administrativa a numelor per-soanelor fizice, aprobata prin Legeanr. 323/2003, cu modificarile si com-pletarile ulterioare

Persoana care solicita schimbareanumelui pe cale administrativa va depune ocerere la primaria in a carei raza teritorialaisi are domiciliul, sau la primariaultimului loc de domiciliu avut intara, in cazul cetatenilor romani cudomiciliul in strainatate.

Cererea de schimbare anumelui trebuie sa fie motivata si safie insotita de urmatoarele acte : -copii legalizate de pe certificatele destare civila ale persoanei care solici-ta schimbarea numelui; - un exem-plar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMANIEI,Partea a III-a, in care a fost publicat, pecheltuiala solicitantului, extrasul din cerereade schimbare a numelui, exemplar de lapublicarea caruia sa nu fi trecut mai mult deun an; - consimtamantul, dat in forma aut-entica, al celuilalt sot, in cazul schimbariinumelui de familie purtat in timpul casato-riei; - copia de pe decizia de aprobare aautoritatii tutelare, in cazurile prevazute deart.7 din O.G. nr.41/2003; - cazierul judiciarsi cazierul fiscal ale solicitantului; - orice alteacte pe care solicitantul le considera nece-sare.(1) Cetatenii romani pot obtine, pentrumotive temeinice, schimbarea pe cale

administrativa a numelui de familie si aprenumelui sau numai a unuia dintre aces-tea, in conditiile prezentei ordonante.(2) Sunt considerate ca intemeiatecererile de schimbare a numelui inurmatoarele cazuri: a) cand numele esteformat din expresii indecente, ridicole oritransformat prin traducere sau in alt mod; b)cand persoana in cauza a folosit, inexercitarea profesiei, numele pe caredoreste sa il obtina, facand dovada cu privire

la aceasta, precum si asupra faptului caeste cunoscuta in societate sub acestnume; c) cand, din neatentia ofiterilor destare civila ori ca urmare a necunoasteriireglementarilor legale in materie, au fostefectuate mentiuni gresite in registrele destare civila ori au fost eliberate certificate destare civila cu nume eronate, in baza caroraau fost eliberate alte acte; d) cand persoanain cauza are nume de familie sau prenumeformat din mai multe cuvinte, de regulareunite, si doreste schimbarea acestuia; e)cand persoana in cauza poarta un nume defamilie de provenienta straina si solicita sapoarte un nume romanesc; f) cand per-soana si-a schimbat numele de origine

straina intr-un nume romanesc, pe caleadministrativa, si doreste sa revina lanumele dobandit la nastere;g) cand parintii si-au schimbat numele pecale administrativa, iar copiii solicita sapoarte un nume de familie comun cu al par-intilor lor; h) cand persoana in cauza solici-ta sa poarte un nume de familie comun cual celorlalti membri ai familiei, nume care afost dobandit ca urmare a adoptiei, a men-tinerii numelui la casatorie, a stabilirii filiatiei

ori a unor schimbari de nume aprobateanterior pe cale administrativa; i) candsotii au convenit cu ocazia incheieriicasatoriei sa poarte numele de familiereunite si ambii solicita schimbareaacestuia pe cale administrativa,optand pentru numele de familiedobandit la nastere de catre unul din-tre ei ori sa revina fiecare la numeleavut anterior casatoriei; j) cand per-

soana in cauza face dovada ca a fostrecunoscuta de catre parinte ulterior inregis-trarii nasterii, insa, intrucat nu a sesizatinstanta pentru incuviintarea purtariinumelui de familie al acestuia in timpulvietii, nu exista alta posibilitate de dobandirea numelui parintelui decat pe cale adminis-trativa; k) cand prenumele purtat este spe-cific sexului opus; l) cand persoanei i s-aincuviintat schimbarea sexului prin hotararejudecatoreasca ramasa definitiva si irevoca-bila si solicita sa poarte un prenume core-spunzator, prezentand un act medico-legaldin care sa rezulte sexul acesteia; m) alteasemenea cazuri temeinic justificate.

Procedura schimb\riide nume pe cale

administrativ\

Ag.pr. Badea Cristina Georgeta

Referent, Alexandru Alexandru

Va informam, referitor la plataimpozitelor si taxelor locale, ca incepand cudata de 31 martie 2009, data la care s-aincheiat primul termen de plata, se cal-culeaza si se percep majorari de intarzierein procent de 0,1 % / zi intarziere.

Impozitul pe teren datorat aceluiasibuget local de catre contribuabili, persoanefizice si juridice, pana la 50 lei inclusiv, seplateste integral pana la primul termen deplata. In cazul in care contribuabilul detinein proprietate mai multe terenuri amplasatepe raza aceleiasi unitati administrativ teritori-ale, suma de 50 lei se refera la impozitulpe teren cumulat.

AFL|M DE LA SERVICIULIMPOZITE {I TAXE LOCALE,PENTRU DUMNEAVOASTR|,

URM|TOARELE:

•Când pleca]i de acasã, încuia]iu[ile [i ferestrele! Nu lãsa]i cheilede la casã în locuri vizibile, u[or degãsit! •Dacã ve]i lãsa mãtura înu[ã, va fi [i pentru ho]i un semncã nu sunte]i acasã, nu doar pen-tru oamenii de bunã credin]ã! •Nucumpãra]i animale fãrã acte orielemente de identificare! •Nulãsa]i animalele nesupravegheatepe câmp ori pe drumurile intenscirculate!•Un câine bun este o comoarã la

casa omului! •Nu pãstra]i sumemari de bani în casã! Nu vãlãuda]i cu diverse câ[tiguri, s-arputea sã fi]i vizita]i de ho]i! •Cândface]i o platã, nu permite]i per-soanelor strãine sã vadã unde vã]ine]i banii!•Pentru mai multã siguran]ã,anun]a]i Poli]ia dacã angaja]i saugãzdui]i muncitori zilieri!•Nu vã lãsa]i atra[i de bunurioferite spre vânzare de persoanestrãine, la pre]uri mici!

•Aten]ie cum stabili]i pre]ul atuncicând angaja]i persoane pentrurepararea jgheaburilor! •Consumulexcesiv de alcool nu duce decât lanecazuri: scandaluri, bãtãi,chiar moarte!•Evita]i sã vã deplasa]i prin locurinecirculate, în special noaptea,mai ales dacã sunte]i femeie!

POLI}IA DE PROXIMITATE

{I DUMNEAVOASTRÃ AVE}I UN ROL IMPORTANT PENTRU SIGURAN}A ORASULUI ÎN CARE LOCUI}I

~n interesul cet\]eanului Iunie 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

± ±±

± ±

cyanmagentayellowblack

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

Capela de la Ghimpati care se va inau-gura la 15 August, de Sf. Maria

Inaugurarea locului de joaca de la Racari Inaugurarea locului de joaca de la Ghimpati

Continuarea lucrarilorla Baza Sportiva -

Racari

Primaria Racari a capatat un alt aspect: s-au executatizolatia termica si zugraveli exterioare

Amenajarea locului de la statuiaEroilor de la Ghimpati

Pietruire si subtraversare - Mavrodin (zona barierei)

Nivelare cu auto-grederul - Stanesti

Mavrodin - lucrari de subtraversare

Mavrodin - subtraversari si pietruire - strada {colii, Strada SoculuiPietruire-nivelare teren: drumul spre Lunguletu

Pietruire in localitatea Balanesti

Lucrari de nivelare in zona Oraca- Ghergani

Nivelare drum - zona Cega

~n interesul cet\]eanului Iunie 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

2-2 incredibil în ultimele 2 secunde [i câ[tigã grupasemifinalã cu 4puncte!Fantastica echipã a ora[ului Rãcari joacã finala primei edi]iia Campionatului de fotbal în salã! Finalã care s-a amânat de4 ori deoarece nu au sosit medaliile [i nici cupa...Dar sãrevenim asupra ultimului meci în care aveam nevoie de unegal pentru a fi în finalã. A fost incredibil de greu, am întâlnito echipã, Valea Lungã extrem de motivatã dar [i foarte val-oroasã, cu un presing nimicitor a reu[it sã recupereze multemingi la jumãtate [i a dominat prima reprizã, reprizã înfinalul cãreia dupã un un-doi extrem de reu[it dintre Gabi [iprofesorul, mingea a ajuns la utimul care a [utat slab în locsã paseze la col]ul scurt unde se afla {oparu, un jucãtorinteligent care se va dovedi esen]ial pe final. Ocazie foartemare care era sã coste echipa. A revenit în echipã Robi]ãcare s-a luptat exemplar, cu poftã de joc, dar uneoriabuzând de mingi lungi, care pe teren mic s-au dovedit inefi-ciente. Prima reprizã s-a încheiat 0-0, rezultat care erafavorabil Rãcarului, dupã pauzã meciul a devenit dramatic, lao lansare în adâncime pe o deviere în mare vitezã ValeaLungã înscrie [i era în finalã, dar Gabi V. gãse[te un culoarinfim [i înscrie 1-1, se rãstoarnã toatã situa]ia... Profesorule pe margine aproape toatã repriza, Leonard schimbã des cu{oparu, Robi]ã urcã ca vârf, dar Valea Lungã pe un fond bunînscrie dintr-un unghi imposbil cu un [ut frumos, pe col]ulscurt .2-1 [i echipa Rãcari nu mai spera... Meciul ia cono-ta]ii dramatice, luft Robi]ã din 4m [i totul pãrea pierdut...Dar antrenorul Chi]ulescu Dumitru îi face semn profesorului(Marin Sorin) sã intre când mai era un minut, Leonardoob]ine o loviturã liberã din centrul terenului, profesorul bate,dar se opre[te parcã a[teptã finalul mai erau 8-9 secunde,trei jucãtori adver[i se reped sã îl blocheze în centru pentru

a nu putea bate, {oparu iese inteligent îndreapta lipit de tu[ã, profesorul îl vede,paseazã, stop [i [uteaz\ fãrã ezitare {oparu,portarul respinge în fa]ã [i Gãbi]u - gol -incredibil, face dubla, când mai erau 2secunde din meci. 2-2 fabulos ,norocos,muncit… Mingea nici nu a mai fost repusã dela centru, uluire [i bucurie fantasticã, Rãcari eîn finalã! {i când te gânde[ti cã dupã primulmeci au fost atâtea frustrãri? Un singur om acrezut cu adevãrat cã se poate ajunge sã sejoace cu cupa pe masã…Clasamentul grupei ^n semifinale:1.Rãcari 2j 1 1 0 4p. 5-22.Valea Lungã 2j 0 2 0 2p. 6-63.Crevedia 2j 0 1 1 1p. 4-7

E C H I PA D E F O T B A L Î N S A L Ã , A O R A { U L U I R Ã C A R I , J O A C Ã F I N A L A Î N J U D E } U L D Â M B O V I } A !

Finala: RÃCARI–VULCANA, 20 iunie SALAPOLIVALENTÃ DIN TÂRGOVI{TE!

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

SEJURUL CELOR CU CORONI}|La initiativa domnului primar al orasului Racari, cu sprijinul dom-

nului senator Valentin Calcan, Primaria Racari a oferit o sedere de 5zile la Hotelul Pestera pentru elevii premianti de la scolile din orasulRacari.

Iata grupul celor care participa, LOGOFATU MARTA, ION ZINA,VOICU ROBERTA, FILIP DENISA, MUSAT ILEANA, OANCEAMADALINA, TUDOSE ANDREEA, CATANA ADELA, ZAMFIR GEOR-GIANA, NEACSU ANDRADA, CHIRICHES CLAUDIA, EREMIA LAURA,ENE ANA MARIA, ENE ANDREI, RADU CONSTANTIN, MILEA STE-FAN, MANOLACHE MARIAN, VLADA ANDREI, BRAILEANU EMIL,ION GEORGE, LANGA GABRIEL, DIMA ROBERT, LOGOFATUGABRIEL, VOICA ELENA, DAVID ANA MARIA, DAVID OANA, MATEIMADALINA, MODROGEANU CRISTIAN, BASTURESC PAVEL, BADILAMIHAELA, MARIN SORIN, ENACHE GEORGETAVacanta placuta!

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zile

cyanmagentayellowblack

Colacu - subtraversarezona [colii generale

Amenajare drum la loturile da casapentru tineri, Colacu

Pietruire drum insatul Colacu -zona cimitirului

Curatirea canaluluide gunoaie (30

tone) la iesirea dinsatul Ghimpati

Repararea si amenajarea conducteide apa, zona blocurilor

Nivelarea drumuluiintre localitatile

Colacu- Ghimpati

Continuarea lucrarilor de amenajare laadapostul pentru cainii si caii fara stapan

Montarea de limitatoare de vitezapentru siguranta pietonilor - Racari

Nivelarea dru-mului in satul

Ghimpati

Nivelarea drumu-lui Balanesti-

Stanesti

De interes general Iunie 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

± ±

black

In numeroasele intalniri cu cetatenii, fie in cadru organizat, fie in modspontan, acestia si-au exprimat parerile privind unele aspecte ale vietiicomunitatii. Va prezentam in continuare astfel de propuneri facute decetateni in cursul lunii mai:Dl Barca Emil – Colacu, propune infiintarea la Gradinita Colacu a uneigrupe de copii intrucat numarului de locuri existent este insuficient pentrunumarul de copii care doresc sa urmeze cursurile Gadinitei din localitate.Am comunicat d-lui Tanase Mugurel, director la Scoala Colacu si acesta vapropune la ISJ - DB, functionarea a doua grupe de copii, fie si cu edu-catoare suplinitoare, la grupa nou aparuta. In felul acesta, aproximativ 50de copii vor putea frecventa cursurile Gradinitei zilnic. Spatiul este sufi-cient, conditiile igienico-sanitare, in conformitate cu normele in vigoare.Domnul Tanase Nicolae – Colacu, propune remedierea drumuluispre biserica, un pod si un gard in fata bisericii.Dl. Ciobanu Constantin – Colacu doreste introduc-erea curentului la loturile de casa destinate tiner-ilor, situate la intrare in satul Colacu.Dl Primar raspunde ca exista preocupareapentru schimbarea transformatorului si pentruextinderile retelei de curent electric in satulColacu-Ghergani.Dl Matei Alexandru – Colacu propune exe-

cutarea santurilor cu utilajul,contracost.Primaria orasului Racari dis-pune de un singur utilaj; inacest sens, ramanand ca rezolvarea acesteiprobleme sa se faca dupa ce se vor achizitiona maimulte utilaje.In localitatea Sabiesti, mai multi cetateni s-au plans de lipsa contractelorde gunoi, astfel ca in data de 4 iunie, ora 10:30, reprezentantiiSupercom-Titu s-au prezentat pentru incheierea de contracte cu cetatenii.Au fost incheiate 22 de contracte, urmand ca in perioada urmatoare,numarul acestora sa creasca.Dl. Eugen Sandu - Sabiesti, doreste schimbarea transformatorului(lucrare ce se va efectua anul acesta, cand se va realiza si impartirearetelei Colacu-Sabiesti, pentru echilibrarea consumului de curent electric.Schimbarea transformatorului se va realiza si pe strada Iorgu Dumitrescudin localitatea Racari.Dna Andrei Gheorghita vorbeste tot despre transformator si doreste camijloacele de transport sa aiba capacitate mai mare pentru ca cetatenii sase deplaseze in conditii mai bune in alte localitati, mai ales duminica. Inceea ce priveste gunoiul de la canal, dna Andrei Gheorghita propunemontarea unui indicator de avertizare privind amenzile ce se percep pentruaruncarea gunoiului, atata timp cat exista firma colectoare.Dna Tudor Stefania - Sabiesti, propune urgentarea acordarii autorizatieide construire pentru tinerii care au loturi de pamant. Dl primar ii asigura pe cetateni ca biroul urbanism din cadrul Primarieiorasului Racari va raspunde tuturor solicitarilor. Dl Guta M. propune montarea in Mavrodin, a unei tevi in capul satului,la canal, pentru subtraversare; masina de colectare a gunoiului nu vinepeste tot evitand stradutele mai inguste…

Domnul Duta Marian, doreste sa cunoasca, cum se face scutirea deimpozit. Cerintele privind scutirea de impozit sunt: venituri mai mici decatsalariul minim pe economie, dovedite cu documente.

La adunarea cu cetatenii de la Mavrodin a participat si DoamnaComan Maria (83 de ani) care si-a exprimat dorinta de a i

se atribui lemne pentru iarna. Cererea a fost aprobatain data de 8.6.2009.

Asteptam propunerile si sugestiile dumneavoas-tra la sediul Primariei orasului Racari, fie in case-ta special amenajata, fie la numarul de telefon0245.658.611 fie la adresa contact@primariaracari.ro

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

Racari

S\bie[ti

Mavrodin

Colacu Ghergani

Ghimpati

~n interesul cet\]eanului Iunie 2009 pagina 15 Ziarul Prim\riei R\cari

Sarbatori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -14.06.2009 - 20.07.2009

Str\zi ^n Ghergani!Str\zi ^n Ghergani!

ORIZONTAL

VERTICAL

Ilie Georgian

C|S

|TO

RII

N|SCU}I

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILEDIN REGISTRELE ST|RII CIVILE

Mai 2009

A N U N } U R I

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131. Strad\ principal\ (2 cuv) - Str\zi ^nguste2. Marius Carave]eanu - Talent - Dat\ afar\ cufor]a3. St\pânit - Sc\z\mânt4. Comic\ - Posesiune5. ~ntins - Lege! - Cenu[ii6. Provincial german - N\drag7. Calapod - Frecvent8. Ridicat de la ^nceput! - Inclus - Deschideri -Carte.9. Alge! - Du[m\nii - Strada contopirii (nom.,sing) 10. Palpita]ii - Loiale f\r\ extreme!11. Irlanda...pe harta Europei - Condimentat -Asem\n\tor.12. Izb\vit - ~ncorporat

1. Oprimat - R\zboinic sub {tefan cel Mare2. Institu]ie pe strada “Drumului de fier” (2cuv)3. Noroc... bun - Alt\ strad\ ... umblat\ des(nom., sing)4. Gara noastr\...mic\ - Gaur\-n butoi.5. Neplacut\ la vedere - Na[ de nunt\.6. Curelu[\ de me[in\ - Emilia alintat\! -De[eu.7. Retractat\8. ~n cad\! - Cafea solubil\ - Timp destul9. Supersti]ie - Pasiune central\! - Element ^nvârst\10. Cu gust u[or de pelin (fem., sing) -~nsemn\ri11. Alt\ strad\ ... dorit\. 12. ~n mesaj! - Poftim - Strada perpendicular\pe cea principal\.13. Prive[te - Aranjat... la ochi.

Micu Lucian-Ionut - 9.05. 2009Nita Daniela Ana-Maria - 24.04.2009Stan Andrei Costin - 21.05.2009R\ducanu Costica-Elvis - 21.05.2009

Voicu Ioana - Racari 88 aniRosu Constantin - Mavrodin 81 aniRadu Stanca - Racari 86 aniVasile Gheorghe - Racari 77 aniNitoi Ion - Racari 73 aniPopa Gabriela - Mavrodin 56 aniTudorache Vasile - Colacu 85 ani Niculae Marin - Mavrodin 71 aniDragomirescu Gheorghe - Racari 87 aniAlecu Ion - Racari 54 aniCimpeanu Nicolae - Colacu73 ani

DDECECEESSEE

14 D Duminica 1-a dupa Rusalii (Tuturor Sfintilor)15 L Sf. Prooroc Amos; Sf. Isihie; Fer. Ieronim [i Augustinal Hiponei (Începe Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel)17 M Sf. Mc. Manuil, Savel [i Ismail; Sf. Mc. Isavru [i ceiîmpreunã cu dânsul21 D Duminica a 2-a dupa Rusalii (A Sfintilor americani siromâni)22 L † Sf. Ier. Grigorie Dascãlul, mitropolitul ]ãriiRomâne[ti Sf. Ier. Mc. Eusebiu, Zenon si Zina; Sf. Alban24 M †) Naþterea Sf. Ioan Botezãtorul(Sânzienele–Drãgaica) (Dezlegare la peste)Sf. Ier. Niceta de Remesiana; Aducerea moa[telor Sf. Ioancel Nou de la Suceava28 D Duminica 3-a dupa Rusalii29 L †) Sfin]ii Slãvi]i Apostoli Petru [i Pavel30 M † Soborul Sf. 12 Apostoli; †) Sf. Ier. Ghelasie de laRâme]1 M Sf. mucenici doctori fãrã-de-argin]i Cosma [i Damiandin Roma; †) Sf. Ierarh Leontie de la Rãdãu]i2 M † A[ezarea ve[mântului Maicii Domnului; Sf. Ier.Iuvenalie al Ierusalimului; †) Sf. Voievod {tefan cel Mare5 S † Cuv. Atanasie Athonitul; Cuv. Lampadie; Sf. Mc.Ciprian 6 D Duminica a 3-a dupã Rusalii (Matei 3) 10 J Sfin]ii 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei11 V Minunea Sf. Mc. Eufimia; Sf. Olga, împãrãteasa Rusiei13 D Duminica a 4-a dupã Rusalii (Matei 4). Sfin]ii Pãrin]ide la Sinodul IV ecumenic (Calcedon 451)16 M Sf. Ier. Mc. Atinoghen [i cei 10 ucenici ai sãi18 V †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Iachint;Cuviosul Pamvo20 D Duminica a 5-a dupã Rusalii (Matei 5)† Sf. Slãvit Prooroc Ilie Tesviteanul

Anason Daniel - Gheorghe cu ~nsur\]elu IoanaMiric\ Gheorghe cu Jalb\ FlorentinaAsan R\zvan cu Dumitru Andreea DanielaMatei Marin cu Pintilie MihaelaComan Valentin cu Sandu Niculina Ofi]er Stare Civil\,

Bucur Ancu]a

Dupa ploi torentiale, iata ca s-ainstalat un val de caldura multpeste media temperaturilor nor-male pentru aceasta perioada.Canicula si-a pus amprenta si pejudetul Dâmbovita. Ieri, înca de laprimele ore ale diminetii, boareade caldura si-a facut simtitaprezenta pe strazile din orasulRacari, unde cetatenii încercausa mai gaseasca o oaza deracoare. Cadrele medicale atrag atentiapopulatiei asupra riscurilor la carese supun prin expunerea la tem-peraturi ridicate, facând o seriede recomandari: îmbracaminteatrebuie sa fie lejera, din fibere

naturale si culori deschise, capul acoperitcu palarii sau sepci. De asemenea, serecomanda consumul ridicat de apa,evitarea bauturilor cu continut ridicat decofeina, indicat este si consumul ridicatde fructe si legume proaspete. Vârstnicii, persoanele cardiace, copiii tre-

buie sa evite pe cât posibil deplasarileprin caldura între orele 11.00 - 18.00

E b

ine

sa s

titi

!

REZOLVARE NR ANT. ANA IPATESCU- LOC-ORASEAN-ER-ASEMUITI-EDICT-PAN-R-ACETAT-TI-TREIA-IERI-GRUP-SO-LO-AI-TONOMATE-RACARI-ONUT-ITERATIV-AU-IADES-METRI

Vând vac\ de 8ani, dou\ g\le]i delapte/zi; adresa]i laDobre Ioana, str.PopescuR\c\reanu, nr. 2(str. Pietei, ^nspate la Ethos).Rela]ii la DobreIoana - R\cari.

Publicitate Iunie 2009 pagina 16

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36,vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, bici-

clete [i cu plata in rate. Asiguram si piese deschimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

Firma Modrogeanu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana Ipatescu

Tel:0245-658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

FFAST FOOD AST FOOD OK OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari,

Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEISandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 leiPrajituri,Pulpe pui, Aripioare,Ficatei, Carnaciori,Pizza, Kebab,Pateuri cu branza,Strudel cu mere,Salat\ de Boeuf,Salat\ Mexicana,Salat\ Fermierului,Salat\ Oriental\,Fasole cu ceapa.“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

D o m n u l e P r i m a r ,

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]iurmãtoarele lucruri:_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Luni 29 iunie 2009,^ncepând cu ora 09:00

pute]i beneficia de consult oftalmologicgratuit la sediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail:

primar_racari@yahoo.com

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

ISSN:1844-7678

± ±±

± ±

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M DIN DATA DE 20.05.2009

LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I)

TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

DOMNUL ION BUNEA NICOLAEDIN RACARI, DECLARA PIERDUTEURMATOARELE DOCUMENTE: C.I.,

PERMIS AUTO, ACTE AUTO (TALON,ASIGURARE, ROVINIETA).

TEL: 0722850528RECOMPENSA 200,00 LEI!