ziarul nr 20

16
cyanmagentayellowblack An II, nr. 20, MARTIE 2010, 16 pagini cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro ANUN} Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, prin credin]\. Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\ din sufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~N CURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ul R\cari. S\ ajut\m b\trânii de aici s\-[i g\seasc\ lini[tea [i reculegerea ^ntr-un loc binecu- vântat de Dumnezeu. A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015; 0245658611. Fax: 0245658070 pag. 5 pag. 12-13 pag. 4 pag. 9 hiar dac\ Pa[tele a venit mai devreme în acest an, prim\vara ne r\sfa]\, în sfâr[it, cu primele raze de soare, cu adev\rat de prim\var\. A venit prim\vara. Totul se treze[te la via]\. P\durea înverze[te dar [i alb\stre[te datorit\ florei specifice pl\cut mirositoare. Este o adev\rat\ placere s\ te bucuri de aceste clipe, poate unice în ciclul anual! S\ prive[ti cum viorelele împing frunzi[ul ve[ted ce a servit de-a lungul iernii ca o adev\rat\ pla- pum\, care al\turi de neaua depus\ a asigurat “c\ldura” nece- sar\ supravie]uirii peste iarn\. S\ ascul]i viet\]ile p\durii, [i nu numai, cum se bucur\ de prim\var\. S\ prive[ti câmpurile verzi (acolo unde ele exist\) care î[i schimb\ culoarea de la o zi la alta, str\b\tute de turme de c\prioare [i perechi de iepura[i ce zburd\ [i danseaz\ în c\utarea perechii potrivite, sc\pa]i de grija viscolului, a gerului [i chiar a vân\torului. Sunt convins c\ ceasul biologic le spune [i acest lucru, c\ pot sta lini[ti]i în prezen]a vân\torilor... Danseaz\ atât de nep\s\tori în apropierea noastr\, nu le pas\ de nimeni [i de nimic. Simt c\ sunt la “ceas oprit de lege [i de datini” în ceea ce prive[te vân\toarea. Se pune în mi[care natura, totul fream\t\ în jur. Ne împinge de la spate s\ ie[im în mijlocul ei, s-o admir\m dar [i s\ o protej\m. “S-a dus z\pada-ntreag\ de pe întinsul ]\rii, S-au dus zilele babei [i nop]ile vegherii. Suntem în prim\var\, p\mântul s-a zvântat. {i col]ul d\ afar\, e timpul de arat, La plug, la plug m\i fra]i, n\dejdea st\ în voi Cu plugul voi sc\pa]i o lume de nevoi.“ Cât adev\r în versurile poetului Vasile Alecsandri! Cât\ actualitate! Numai c\... Numai c\ nu se întâmpl\ a[a. Din p\cate, milioane de hectare de teren, în toat\ ]ara, zac în continuare s\r\cite pe zi ce trece de buruienile care cresc în voie, nestingherite de nimeni. Ca [i în Caragiale, reg\sim în versurile de mai sus foarte mult adev\r. Dar din p\cate... Spuneam c\ trebuie s\ admir\m natura dar [i s-o protej\m. Mai nou, cu ajutorul câtorva “cai putere”, str\bat localitatea în lung [i în lat prin cele mai inaccesibile locuri [i constat, cu dezam\gire, c\ suntem departe de a proteja natura. Dimpotriv\, fie c\ suntem în p\dure la Boanga, Mariu]a, Ioneasca, pe canal în Cega, FND la S\bie[ti, hele[teu, la Colacu [i ^n alte [i alte locuri, g\sim “urme” de oameni. Sau, poate impropriu spus oameni. Mi-e foarte greu s\-i definesc, sau poate mi-e greu s\ scriu cum ar putea fi califica]i ace[ti, hai s\ le zicem, oameni. Asta din polite]e, pentru c\ nu po]i s\-i nume[ti a[a pe cei care umplu canalele [i p\durile cu gunoaiele din curte, în condi]iile în care, în schimbul unei sume modice, ma[ina cu gunoi i-l ia din fa]a casei. Trebuie numai s\-l ambalezi [i s\-l sco]i la poart\. Ce simplu e! {i atât de complicat... pentru unii! În sfâr[it, am g\sit r\spuns [i la întrebarea, justa de altfel, a multor cet\]eni care erau revolta]i de faptul c\ ei au abonament la “gunoi“ [i vecinii, unii chiar mai înst\ri]i, nu. Ce fac cu gunoiul lor, sau mai bine zis, ce f\ceau pentru c\ în scurt timp nu or s\ mai fac\?! Îl aruncau pe canale, cur- suri de ap\, la marginea drumului [i localitatea noastr\, în ciuda eforturilor cet\]enilor one[ti [i a Prim\riei, în loc s\ înfloreasc\, se afunda în gunoaie... “Adopt\ un km!”. Un program din care s-au inspirat [i alte localit\]i, inclusiv conducerea jude]ului, a avut succes. ( urmare ^n pagina 2 urmare ^n pagina 2) Motto: Un fir de iarb\ verde, o raza-nc\lzitoare, Un gând\cel, un flutur, un clopo]el în floare, Dup\ o iarn\ lung\ [i-un dor nem\rginit, Aprind un soare dulce în sulfetul uimit! C (Sfâr[itul iernii - V Alecsandri)

Upload: eletin-sharp

Post on 30-Mar-2016

244 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, prin credin]\. Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\ din sufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~N CURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ul R\cari. S\ ajut\m b\trânii de aici s\-[i g\seasc\ lini[tea [i reculegerea ^ntr-un loc binecu- vântat de Dumnezeu. A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015; 0245658611. Fax: 0245658070 cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack An II, nr. 20, MARTIE 2010, 16 pagini pag. 12-13 pag. 5 pag. 4 pag. 9

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul nr 20

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

An II, nr. 20, MARTIE 2010, 16 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

ANUN}Fiecare ^[i construie[te o biseric\^n suflet, prin credin]\. Noi v\invit\m s\ d\ruim o f\râm\ dinsufletul nostru contribuind laCONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~NCURTEA C.A.M.S Ghergani,ora[ul R\cari. S\ ajut\m b\trâniide aici s\-[i g\seasc\ lini[tea [ireculegerea ^ntr-un loc binecu-vântat de Dumnezeu.A[tept\m sponsoriz\ri la tel:0756078015; 0245658611.Fax: 0245658070

pag. 5

pag. 12-13

pag. 4

pag. 9

hiar dac\ Pa[tele avenit mai devreme înacest an, prim\vara ne

r\sfa]\, în sfâr[it, cu primele razede soare, cu adev\rat deprim\var\.

A venit prim\vara. Totul setreze[te la via]\. P\dureaînverze[te dar [i alb\stre[tedatorit\ florei specifice pl\cutmirositoare. Este o adev\rat\placere s\ te bucuri de acesteclipe, poate unice în ciclul anual!S\ prive[ti cum viorelele împingfrunzi[ul ve[ted ce a servit de-alungul iernii ca o adev\rat\ pla-pum\, care al\turi de neauadepus\ a asigurat “c\ldura” nece-sar\ supravie]uirii peste iarn\. S\ascul]i viet\]ile p\durii, [i nunumai, cum se bucur\ deprim\var\. S\ prive[ti câmpurileverzi (acolo unde ele exist\) careî[i schimb\ culoarea de la o zi laalta, str\b\tute de turme dec\prioare [i perechi de iepura[i cezburd\ [i danseaz\ în c\utareaperechii potrivite, sc\pa]i de grijaviscolului, a gerului [i chiar avân\torului. Sunt convins c\ceasul biologic le spune [i acestlucru, c\ pot sta lini[ti]i în prezen]avân\torilor... Danseaz\ atât de nep\s\tori înapropierea noastr\, nu le pas\ denimeni [i de nimic. Simt c\ sunt la“ceas oprit de lege [i de datini” în

ceea ce prive[te vân\toarea. Se pune în mi[care natura,

totul fream\t\ în jur. Ne împingede la spate s\ ie[im în mijlocul ei,s-o admir\m dar [i s\ o protej\m. “S-a dus z\pada-ntreag\ de peîntinsul ]\rii,S-au dus zilele babei [i nop]ilevegherii.Suntem în prim\var\, p\mântul s-a zvântat.{i col]ul d\ afar\, e timpul de arat,La plug, la plug m\i fra]i, n\dejdeast\ în voiCu plugul voi sc\pa]i o lume denevoi.“

Cât adev\r în versurilepoetului Vasile Alecsandri! Cât\actualitate! Numai c\... Numai c\ nu seîntâmpl\ a[a. Din p\cate, milioanede hectare de teren, în toat\ ]ara,zac în continuare s\r\cite pe zi cetrece de buruienile care cresc învoie, nestingherite de nimeni. Ca [iîn Caragiale, reg\sim în versurilede mai sus foarte mult adev\r. Dardin p\cate...Spuneam c\ trebuie s\ admir\mnatura dar [i s-o protej\m.Mai nou, cu ajutorul câtorva “caiputere”, str\bat localitatea în lung[i în lat prin cele mai inaccesibilelocuri [i constat, cu dezam\gire,c\ suntem departe de a protejanatura. Dimpotriv\, fie c\ suntemîn p\dure la Boanga, Mariu]a,

Ioneasca, pe canal în Cega, FND laS\bie[ti, hele[teu, la Colacu [i ^nalte [i alte locuri, g\sim “urme” deoameni. Sau, poate impropriuspus oameni. Mi-e foarte greu s\-idefinesc, sau poate mi-e greu s\scriu cum ar putea fi califica]iace[ti, hai s\ le zicem, oameni.Asta din polite]e, pentru c\ nu po]is\-i nume[ti a[a pe cei care umplucanalele [i p\durile cu gunoaieledin curte, în condi]iile în care, înschimbul unei sume modice,ma[ina cu gunoi i-l ia din fa]acasei. Trebuie numai s\-l ambalezi[i s\-l sco]i la poart\. Ce simplu e!{i atât de complicat... pentru unii!În sfâr[it, am g\sit r\spuns [i laîntrebarea, justa de altfel, a multorcet\]eni care erau revolta]i defaptul c\ ei au abonament la“gunoi“ [i vecinii, unii chiar maiînst\ri]i, nu. Ce fac cu gunoiul lor,sau mai bine zis, ce f\ceau pentruc\ în scurt timp nu or s\ maifac\?! Îl aruncau pe canale, cur-suri de ap\, la marginea drumului[i localitatea noastr\, în ciudaeforturilor cet\]enilor one[ti [i aPrim\riei, în loc s\ înfloreasc\, seafunda în gunoaie...“Adopt\ un km!”. Un program dincare s-au inspirat [i alte localit\]i,inclusiv conducerea jude]ului, aavut succes.

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

Motto:Un fir de iarb\ verde, o raza-nc\lzitoare,

Un gând\cel, un flutur, un clopo]el în floare,Dup\ o iarn\ lung\ [i-un dor nem\rginit,

Aprind un soare dulce în sulfetul uimit!

C(Sfâr[itul iernii - V Alecsandri)

Page 2: Ziarul nr 20

± ±

±black

Actualitate MARTIE 2010 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

Lucr\ri de sezon ^n pomicultur\I. M\suri de igien\ fitosanitar\- !ncorporarea ^n sol sau ardereafrunzelor [i fructelor bolnave sau infes-tate de insecte.- R\zuirea scoar]ei tulpinilor la pomiib\trâni, arderea resturilor.- Eliminarea l\starilor [i ramurilor careprezint\ simptome de rap\n, f\inare, focbacterian, a celor pe care este prezentp\duchele lânos (ramurile cu ulcera]ii),precum [i a l\starilor lacomi, ardereatuturor acestora.- Reducerea ^n\l]imii pomilor, pentrufacilitarea ^mb\ierii integrale cu solu]ia

aplicat\ ^mpotriva p\duchelui din SanJose, arderea lemnului c\zut- Tratarea r\nilor provocate de t\ieri, cumastic special, pentru evitarea infec]iilorcu boli de scoar]\ [i lemn- Eliminarea [i arderea pomilor puternicviroza]i de boli, foc bacterian, etc- Fertilizarea ra]ional\ a speciilorsemin]oase (m\r, p\r) cu ^ngr\[\mintecomplexe avându-se ^n vedere c\ exce-sul de azot spore[te sensibilitatea laboli.II. Tratamente chimice recomandate ^nplanta]ii de pomi fructiferia. Livezi de m\r, p\r (semin]oase)

Faza evolu]iei vegetale1. Umflarea mugurilor: forme hibernantede d\un\tori ca p\duchele din San Jose,acarieni, afide, etcTratamente recomandate: oleodiazon,oleocarbetox, oleoecalux, confidor, ^nconcentra]ie de 1.5 litri la 100 litri ap\2. ~nceputul dezmuguritului: g\rg\ri]aflorilor [i f\inareTratamente recomandate: insecticide:tionex, 0.20 litri la 100 litri ap\, ekalux0.10 litri la 100 litri ap\, Carbetox 0.50litri la 100 litri ap\, Reldan 0.20 litri la100 litri apa, etc.Fungicide: Bumper 0.03 litri la 100 litriap\, Sanazole 0.30 kg la 100 litri ap\, etc Insecticidele [i pesticidele se

administreaz\ ^n amestecb. Livezi de prun, cire[, vi[ine, fazaevolu]iei vegetale:1. Umflarea mugurilor: forme hiber-

nante de p\duche din San Jose, Afide,etcTratamentele sunt acelea[i ca la m\r2.…Verde. Deschiderea primei flori:Patogeni, Bacterieni, ou\ de acarieniTratamentele recomandate sunt solu]iide fungicide ca TurdaCupral 0.40kg/100 litri ap\, zeam\ bordelez\. 0.50kg/100 litri ap\, funguran 0.20 kg/100litri ap\, etc. ~n solu]ie cu ulei horticalUS1 1.5 litri/100 litri ap\.Distribuitorii de produse Fito-Sanitare v\pot recomanda [i alte produse noi. Citi]icu aten]ie recomand\rile de peetichetele ambalajelor acestora.III. Plantarea pomilorAceasta este perioada ideala pentru

plantare: Plantarea pomilor cuprindeurm\toarele opera]ii:- S\patul gropilor - dimensiunile optimesunt de 40-60 cm l\]ime cu 40-60adâncime.- Preg\tirea pomilor pentru plantareconst\ ^n fasonarea r\d\cinilor [i mocir-lirea r\d\cinilor ^n amestec de p\mântgalben, baleg\ proasp\t\ [i ap\.- Plantarea const\ ^n a[ezarea pe fundulgropii de p\mânt fertile, mrani]\, etc Sea[eaza pomul ^n groap\, este de dorit caadâncimea de plantare s\ fie aceea[i lacare a fost pomul ^n pepinier\, punctualde aliniere s\ fie la nivelul solului. Dup\plantare, se face o copc\ ^n jurul pomu-lui, ^n care se toarn\ 1-2 g\le]i de ap\,^n prealabil p\mântul se preseaz\ bine^n jurul pomului.

Centrul local de consultan]\ Agricol\Venim ^n sprijinul dumneavo\str\.

Ing. Topora[ V

Nu pot spune deplin, ci în propor]ie de 75%. De cenumai atât, din moment ce atât de mul]i s-au implicatîn el? La vremea respectiv\ anun]am obiectivele acestuiprogram: S\ cur\]\m zona [i s\ con[tientiz\m popu-la]ia c\ acolo unde copiii no[tri, profesorii, salaria]iiprim\riei au strâns gunoaiele, nu se cade s\ maiarunc\m altele. Nu c\ în alte locuri ar fi indicat. Daracolo unde copilul t\u, cu mânu]a lui a strânsgunoaiele tale, s\ mai arunci înc\ o dat\... e strig\torla cer!{i cu toate acestea, s-a întâmplat. Ce-i drept, nu caînainte, dar tot s-au aruncat gunoaie... Poate mesajulnostru nu a ajuns în toate casele? Poate de dataaceasta, va fi altfel, impactul proiectului va fi mai mare[i obiectivul va fi atins în propor]ie de 99%. R\spunsulla întrebarea de mai sus, mult a[teptat de majoritatealocuitorilor, e simplu. Producem gunoi menajer cu to]ii;unii mai mult, al]ii mai pu]in, dar producem. De ce uniis\ pl\teasc\ [i al]ii, nu, colectarea acestuia. Este

inacceptabil. De aceea, la nivelul jude]ului, de comunacord cu to]i primarii s-a stabilit ca to]i, dar to]ilocuitorii vor pl\ti o tax\ de salubritate.{i atunci, problema este rezolvat\. {i cum spuneammai devreme, îl pui în sac [i îl sco]i la poart\ în ziuastabilit\ [i ai sc\pat de grij\... de grija gunoiului, degrija vecinului care te reclama, de grija comunitaruluicare te amendeaz\. E simplu!

{i revenind la natur\... S-o protej\m! E vorbade viitorul nostru, de viitorul copiilor no[tri. {i, apropode “Adopt\ un km!”, dup\ s\rb\tori, revine în for]\,mai puternic ca niciodat\, mai ambi]ios ca oricând.

Împreun\ s\-i ur\m succes [i s\ ne al\tur\mcu to]ii acestui proiect.

Pân\ atunci. V\ doresc tot binele din lume,S\rb\tori fericite, lumin\ în cas\, în suflete, s\n\tate,bucurii [i s-auzim numai de bine!Hristos a înviat!

(urmare din pagina 1)

Atribu]iile consiliului local

Art. 38. - (1) Consiliul local areini]iativ\ [i hot\râ[te, în condi]iilelegii, în toate problemele de intereslocal, cu excep]ia celor care suntdate prin lege în competen]a altorautorit\]i publice, locale sau cen-trale. (2) Consiliul local are urm\toareleatribu]ii principale: a) alege din rândul consilierilorviceprimarul, respectiv viceprimarii,dup\ caz; stabile[te, în limitelenormelor legale, num\rul de per-sonal din aparatul propriu; b) aprob\ statutul comunei sau alora[ului, precum [i regulamentul deorganizare [i func]ionare a consiliu-lui; c) avizeaz\ sau aprob\, dup\ caz,studii, prognoze [i programe de dez-voltare economico-social\, de orga-nizare [i amenajare a teritoriului,documenta]ii de amenajare a terito-riului [i urbanism, inclusiv partici-parea la programe de dezvoltarejude]ean\, regional\, zonal\ [i decooperare transfrontalier\, încondi]iile legii; d) aprob\ bugetul local, împrumu-turile, vir\rile de credite [i modul deutilizare a rezervei bugetare; aprob\contul de încheiere a exerci]iuluibugetar; stabile[te impozite [i taxelocale, precum [i taxe speciale, încondi]iile legii; e) aprob\, la propunerea primarului,

în condi]iile legii, organigrama, stat-ul de func]ii, num\rul de personal [iregulamentul de organizare [ifunc]ionare a aparatului propriu despecialitate, ale institu]iilor [i ser-viciilor publice, precum [i ale regiilorautonome de interes local; f) administreaz\ domeniul public [idomeniul privat al comunei sauora[ului; g) hot\r\[te darea în administrare,concesionarea sau închiriereabunurilor proprietate public\ acomunei sau ora[ului, dup\ caz,precum [i a serviciilor publice deinteres local, în condi]iile legii; h) hot\r\[te vânzarea, concesion-area sau închirierea bunurilor pro-prietate privat\ a comunei sauora[ului, dup\ caz, în condi]iile legii; i) înfiin]eaz\ institu]ii publice, soci-et\]i comerciale [i servicii publicede interes local; urm\re[te, con-troleaz\ [i analizeaz\ activitateaacestora; instituie, cu respectareacriteriilor generale stabilite prin lege,norme de organizare [i func]ionarepentru institu]iile [i serviciile publicede interes local; nume[te [ielibereaz\ din func]ie, în condi]iilelegii, conduc\torii serviciilor publicede interes local, precum [i pe cei aiinstitu]iilor publice din subordineasa; aplic\ sanc]iuni disciplinare, încondi]iile legii, persoanelor pe carele-a numit; j) hot\r\[te asupra înfiin]\rii [i reor-ganiz\rii regiilor autonome deinteres local; exercit\, în numele

unit\]ii administrativ-teritoriale,toate drepturile ac]ionarului la soci-et\]ile comerciale pe care le-a înfi-in]at; hot\r\[te asupra privatiz\riiacestor societ\]i comerciale;nume[te [i elibereaz\ din func]ie, încondi]iile legii, membrii consiliilor deadministra]ie ale regiilor autonomede sub autoritatea sa; k) analizeaz\ [i aprob\, în condi]iilelegii, documenta]iile de amenajarea teritoriului [i urbanism alelocalit\]ilor, stabilind mijloacelemateriale [i financiare necesare învederea realiz\rii acestora; aprob\alocarea de fonduri din bugetul localpentru ac]iuni de ap\rare împotrivainunda]iilor, incendiilor, dezastrelor[i fenomenelor meteorologice per-iculoase; l) stabile[te m\surile necesare pen-tru construirea, între]inerea [imodernizarea drumurilor, podurilor,precum [i a întregii infrastructuriapar]inând c\ilor de comunica]ii deinteres local; m) aprob\, în limitelecompeten]elor sale, documenta]iiletehnico-economice pentru lucr\rilede investi]ii de interes local [iasigur\ condi]iile necesare în ved-erea realiz\rii acestora; n) asigur\, potrivit competen]elorsale, condi]iile materiale [i financia-re necesare pentru bunafunc]ionare a institu]iilor [i serviciilorpublice de educa]ie, s\n\tate, cul-tur\, tineret [i sport, ap\rareaordinii publice, ap\rarea împotriva

incendiilor [i protec]ia civil\, de subautoritatea sa; urm\re[te [i con-troleaz\ activitatea acestora; o) hot\r\[te, în localit\]ile cumedici sau cu personal sanitar înnum\r insuficient, acordarea destimulente în natur\ [i în bani, pre-cum [i de alte facilit\]i, potrivit legii,în scopul asigur\rii serviciilor med-icale pentru popula]ie; asemeneafacilit\]i pot fi acordate [i per-sonalului didactic; p) contribuie la organizarea deactivit\]i [tiin]ifice, culturale,artistice, sportive [i de agrement; q) hot\r\[te cu privire la asigurareaordinii publice; analizeaz\ activi-tatea gardienilor publici, poli]iei,jandarmeriei, pompierilor [i aforma]iunilor de protec]ie civil\, încondi]iile legii, [i propune m\suri deîmbun\t\]ire a activit\]ii acestora; r) ac]ioneaz\ pentru protec]ia [irefacerea mediului înconjur\tor, înscopul cre[terii calit\]ii vie]ii; con-tribuie la protec]ia, conservarea,restaurarea [i punerea în valoare amonumentelor istorice [i de arhitec-tur\, a parcurilor [i rezerva]iilornaturale, în condi]iile legii; s) contribuie la realizarea m\surilorde protec]ie [i asisten]\ social\;asigur\ protec]ia drepturilor copilu-lui, potrivit legisla]iei în vigoare;aprob\ criteriile pentru repartizarealocuin]elor sociale; înfiin]eaz\ [iasigur\ func]ionarea unor institu]iide binefacere de interes local; t) înfiin]eaz\ [i organizeaz\ târguri,

pie]e, oboare, locuri [i parcuri dedistrac]ie, baze sportive [i asigur\buna func]ionare a acestora; u) atribuie sau schimb\, în condi]iilelegii, denumiri de str\zi, de pie]e [ide obiective de interes public local; v) confer\ persoanelor fizice românesau str\ine, cu merite deosebite,titlul de cet\]ean de onoare alcomunei sau al ora[ului; x) hot\r\[te, în condi]iile legii,cooperarea sau asocierea cu per-soane juridice române sau str\ine,cu organiza]ii neguvernamentale [icu al]i parteneri sociali, în vedereafinan]\rii [i realiz\rii în comun aunor ac]iuni, lucr\ri, servicii sauproiecte de interes public local;hot\r\[te înfr\]irea comunei sauora[ului cu unit\]i administrativ-ter-itoriale similare din alte ]\ri; y) hot\r\[te, în condi]iile legii,cooperarea sau asocierea cu alteautorit\]i ale administra]iei publicelocale din ]ar\ sau din str\in\tate,precum [i aderarea la asocia]iina]ionale [i interna]ionale aleautorit\]ilor administra]iei publicelocale, în vederea promov\rii unorinterese comune; z) sprijin\, în condi]iile legii, activi-tatea cultelor religioase; w) asigur\ libertatea comer]ului [iîncurajeaz\ libera ini]iativ\, încondi]iile legii. (3) Consiliul local exercit\ [i alteatribu]ii stabilite prin lege.

V\ inform\m despre atribu]iile Consiliului Local!

SECRETARjr. Octaviana Ene

Alexandru Vlahu]\ - Sonet - A revenit frumoasa prim\var\A revenit frumoasa prim\var\;Copacii parc\-s nin[i de-atâta floare;Dorin]i copil\re[ti, ren\sc\toare,Fac inimile noastre s\ tresar\...

Iubire e în razele de soare,{i farmec în a codrului fanfar\,{i visuri dulci în lini[tea de sar\;În cer [i pe p\mânt e s\rb\toare.

Ascult, privesc, respir cu l\comie,C\ci toat\ frumuse]ea asta-mi pareC\ niciodat\ n-are s\ mai fie!

{i-s fericit c-am fost o clip\-n stareS\ simt, în marea lumii simfonie,A gândurilor mele întrupare.Al dumneavoastr\,

Marius Florin Carave]eanu

Page 3: Ziarul nr 20

± ±

±±black

De interes cet\]enesc MARTIE 2010 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I L O C A L R | C A R I , A D O P T A T E ~ N { E D I N } A D I N 1 9 . 0 3 . 2 0 1 0

~n data de 19.03.2010,orele 14:00, a fost convocatConsiliului local R\cari, ^n[edin]\, la care au participatconsilierii [i delega]ii s\te[ti^n func]ie. {edin]a a fosttransmis\ ^n direct pe inter-net începând cu ora 14:00.Ordinea de zi a [edin]ei a cuprins

18 de puncte, la care se adaug\punctul de Diverse.

La punctul 1, Proiect de hotârareprivind re]eaua [colar\ din ora[ulR\cari, ^ncepând cu data de01.09.2010.Având ^n vedere actele normativeadoptate ^n ultima perioad\ pre-cum [i programul de guvernarepentru perioada de traversare acrizei economice, la nivel na]ional,au fost instituite unele m\suri dereducere a cheltuielilor din sec-torul bugetar, la nivelul tuturorinstitu]iilor statului. ~n concor-dan]\ cu aceste considerente sepropune ca ^ncepând cu data de01.09.2010 s\ se efectuezereorganizarea re]elei [colare lanivelul ora[ului R\cari, ^ntr-o sin-gur\ unitate [colara cu personali-tate juridic\, respectiv Centrulbugetar din cadrul LiceuluiTeoretic "Ion Ghica" R\cari.Activitatea unita]ilor de^nv\]\mânt cu personalitatejuridic\, ce func]ioneaz\ laaceast\ dat\ ^n ora[ul R\cari, va fipreluat\ de c\tre unitatea pro-pus\, cu personalitate juridic\,Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari. Hot\rârea a fost adoptat\ ^n una-nimitate.Punctul 2, Proiect de hot\râreprivind modificarea indicatorilortehnico-economici pentru obiec-tivul "Modernizare [i echipareinfrastructura educational\ {coalagenerala Ghergani".Având ^n vedere proiectul definan]are privind obiectivul"Reabilitare, modernizare [i extin-dere educa]ional\ pentru {coalaGhergani", precum [i etapa deevaluare ^n care acest proiectfinan]at pe fonduri structurale seafl\, este necesar, ca ^n func]ie denotific\rile ^naintate de c\tre ADRMuntenia Sud C\l\ra[i, s\ semodifice anumi]i indicatori tehni-co-economici ai obiectivului. Deaceea se solicit\ supunerea spreaprobarea Consiliului local aproiectului de hot\râre privindmodificarea indicatorilor tehnico-economici pentru acest obiectiv. Proiectul de hot\râre a fost supusla vot [i aprobat ^n unanimitate.Punctul 3, Proiect de hot\râreprivind modificarea indicatorilortehnico-economici pentru obiec-tivul "Modernizare [i echipareinfrastructura educa]ional\ LiceulTeoretic "Ion Ghica" R\cari".Având ^n vedere obiectivulmen]ionat ^n proiectul de hot\râre[i proiectul de finan]are, precum[i etapa de evaluare ^n care acestproiect finan]at pe fonduri struc-turale se afl\, este necesar ca ^nfunc]ie de notific\rile ^naintate dec\tre ADR Muntenia Sud Calara[i,sa se modifice anumi]i indicatoritehnico-economici ai obiectivului. Proiectul de hot\râre a fost apro-

bat ^n unanimitate. Punctul 4, Proiect de hot\râreprivind desemnarea membruluireprezentant al Consiliului local ^nConsiliul de administra]ie al {coliigenerale R\cari. ~n conformitate cu dispozi]iile legii,nr. 84/2005, legea ^nv\]\mântuluimodificat\ [i completat\, consiliulde administra]ie al fiec\rei unit\]i[colare are ^n componen]a unreprezentant al Consiliului localcare este desemnat prin hot\rârea Consiliului local. Prezentulproiect prive[te desemnarea unuimembru al Consiliului local alora[ului R\cari, ^n cadrul fiec\ruiconsiliu de administra]ie alunit\]ilor [colare.Domnul primar propune careprezentant desemnat alConsiliului local ^n cadrulConsiliului de administra]ie alunit\]ilor [colare, pe domnul pro-fesor Livede Ion. Propunerea este supus\ la vot [ivotat\ cu majoritate, domnulDr\goi Nicolae se ab]ine. Punctul 5, Proiect de hot\râreprivind desemnarea membruluireprezentant al Consiliului local ^nConsiliul de administra]ie al {coliigenerale Colacu.Proiectul este adoptat cu majori-tate, domnul profesor Livede Ionfiind reprezentantul CL ^n Consiliulde administra]ie al acestei [coli.Domnul Dragoi Nicolae se ab]ine. Punctul 6, Proiect de hot\râreprivind desemnarea membruluireprezentant al Consiliului local ^nConsiliul de administra]ie alLiceului Teoretic "Ion Ghica" R\cariPropunerea se refer\ tot la dom-nul profesor Livede Ion, care va fireprezentant desemnat al CL [i ^nconsiliul de administra]ie alLiceului Teoretic "Ion Ghica"R\cari. Domnul Dr\goi Nicolae seab]ine.Punctul 7, Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare necesar schimbului deteren ^ntre CL R\cari [i domnulManu Marian.Având ^n vedere HCL din24.02.2010, privind aprobarea^ntocmirii Raportului de evaluarepentru suprafe]ele de teren pentrucare urmeaz\ a fi efectuat unschimb de propriet\]i, autoritateaexecutiv\ a procedat la ^ntocmirearaportului de evaluare pentrufiecare loca]ie identificat\ ^nsedin]a Consiliului local din datade 24.02.2010. Dup\ ^ntocmirea raportului deevaluare de c\tre un expertautorizat, pentru fiecare loca]ie ^nparte, se supune aprob\riiConsiliului local, acest raport deevaluare.Supus la vot, proiectul de hot\râreeste adoptat ^n unanimitate.Punctul 8, Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare necesar schimbului deteren ^ntre CL R\cari [i doamnaT\nase Cojocaru Valentina.Dup\ ^ntocmirea raportului deevaluare de c\tre un expertautorizat, pentru fiecare loca]ie ^nparte, se supune aprob\riiConsiliului local, acest raport deevaluare.

Supus la vot, proiectul trece cumajoritate, iar domnul Dragoi N,se ab]ine.Punctul 9, Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare ^n vederea vânz\riisuprafe]ei de teren din punctul"Obor" R\cari.Membrii CL, dup\ consultarearaportului de evaluare ^ntocmitpentru suprafa]a men]ionat\, setrece la supunerea la vot, aproiectul fiind adoptat ^n unanimi-tate. Punctul 10, Proiect de hot\râreprivind aprobarea raportului deevaluare, privind ^nchirierea/con-cesionarea suprafe]ei de terensituat\ ^n localitatea Ghergani,strada Industriilor nr 3.Proiectul de hot\râre este amânat.Punctul 11, Proiect de hot\râreprivind aprobarea achizi]ion\rii deautoturisme cu sume provenitedin sponsoriz\ri. Având ^n vedere num\rul mic demijloace de transport din dotareaPrim\riei [i starea tehnic\ precar\a lor, se impune achizi]ionarea deautoturisme noi, fiind necesarepentru bunul mers al activit\]iiadministrative.Din aceste motive, se propunespre analiza CL proiectul dehot\râre privind achizi]ia prinleasing a dou\ autoturisme noi.Se men]ioneaz\ c\ plata avansu-lui [i a ratelor de leasing se vaface din sponsoriz\ri. De aseme-nea Prim\ria ora[ului R\cari vaaccesa [i Programul Rabla, prinAutoritatea pentru Mediu. Proiectul de hot\râre este supusla vot [i aprobat ^n unanimitate.Punctul 12, Proiect de hot\râreprivind aprobarea acces\riiProgramului Rabla pentru per-soane juridice.Odat\ cu demararea programului"Rabla", pentru persoane juridice,fiind o oportunitate ap\rut\ ^naceast\ perioad\ [i care ne ajut\la achizi]ionarea de autoturismenoi pentru prim\rie, se propuneaprob\rii CL, proiectul de hot\râreprivind predarea c\tre "Remat"prin programul "Rabla", a treiautovehicule scoase din uz, dup\cum urmeaza: Aro autospecializa-ta - DB 05 PCR; TV DB 12 POR;Dacia 1300 - DB 05 VUE. Semen]ioneaz\ c\ aceste autove-hicule nu mai pot ob]ine autoriza]iiITP datorit\ st\rii tehnice deterio-rate ^n care se afl\.Supus la vot, acest proiect esteaprobat ^n unanimitate.Punctul 13, Proiect de hot\râreprivind scutirea de plata taxelor [iimpozitelor pe anul 2010 a unorcontribuabili f\r\ venituri sau cuvenituri mici.~n urma cererilor adresate pentruacordarea scutirii de impozite peanul 2010 de c\tre urm\torii:Lache Ion din R\cari, JanguMircea din R\cari, TudosacheAlexandru din Mavrodin, AlecuNiculina din Mavrodin, Ion Elenadin Ghergani, Lache Genica dinR\cari, Simulescu Vasilica dinR\cari, R\ducanu Dumitra dinR\cari.Cererile au fost analizate de c\treserviciul de Asisten]\ Social\ pre-

cum [i cel de Taxe [i Impozitelocale, care au formulat propuneri.Membrii CL au analizat fiecare caz^n parte [i au hot\rât cu majoritatescutirea de impozite pe anul 2010a urm\torilor: Jangu Mircea,Tudosache Alexandru, Ion Elena,Lache Genica [i SimulescuVasilica.~n urma exprim\rii votului domnulconsilier Dr\goi Nicolae a votatpentru scutirea de la impozit [i adomnului Lache Ion [i a doamneiR\ducanu Dumitra. Fiind un sin-gur vot ^n favoarea acestora, nus-a acordat scutirea de impozitpentru ace[tia.Punctul 14, Proiect de hot\râreprivind rectificarea bugetului localcu sume din sponsoriz\ri.Urmare a ^ncheierii contractelor desponsorizare cu firmele nomi-nalizate: SC.Agromir SRL, SCMega Construct SRL, SC EquatorSRL, SC Potential SRL, SC PrimaxSRL, SC Panzoo SRL, SC MultistarSRL, a rezultat suma de 42.500lei cu care s\ se poat\ achizi]ionadou\ autoturisme ^n regim deleasing financiar ^ncepând cutrimestrul doi al anului 2010.~n acest sens se supune aprob\riiCL suplimentarea bugetului local^n trimestrul II, 2010, cu aceast\sum\ pentru destina]ia men]ionat\.Proiectul de hot\râre este aprobat^n unanimitate.Punctul 15, Proiect de hot\râreprivind ^nfiin]area unui Centru de zi^n satul St\ne[ti, imobil {coalaSt\ne[ti. Având ^n vedere oportunitateaacces\rii unor proiecte sus]inuteprin fonduri structurale privindobiectivul "~nfiin]are centru de zipentru copiii defavoriza]i", proiectderulat ^n colaborare cu Direc]iaMuncii [i Protec]iei SocialeDâmbovi]a, precum [i faptul c\ lanivelul ora[ului R\cari, localitateaSt\ne[ti, exist\ cl\direa cu desti-na]ie {coal\ General\, ^n prezentnefunc]ional\, [i care ar puteaprimi aceast\ destina]ie, seini]iaz\ acest proiect de hot\râre,care este supus aten]iei CL.Realizarea acestei investi]ii lanivelul ora[ului R\cari ar avea unimpact social deosebit pentru pre-venirea abandonului [colar [i amarginaliz\rii sociale.Supus la vot, proiectul este adop-tat ^n unanimitate.Punctul 16, Proiect de hot\râreprivind constituirea comisiei deconcurs pentru ocupareaposturilor din organigrama proprie. Sunt propu[i membri comisiei de

examinare pentru concursul deocupare a posturilor, dup\ care setrece la vot, proiectul fiind aprobat^n unanimitate.Punctul 17, Proiect de hot\râreprivind ^ntocmire studiului de fez-abilitate, studiului geotehnic,cerere de finan]are, pentru acce-sarea de fonduri derulate de c\treAPM pentru obiectivul "Sistem dealimentare cu ap\, canalizare [ista]ie de epurare, ^n ora[ul R\cari,localit\]ile: R\cari, Ghergani,Mavrodin, jude]ul Dâmbovi]a.Obiectivul principal al acestuiproiect este crearea unor condi]iide trai la standarde europene pre-cum [i rezolvarea unor problemece se solicit\ a fi rezolvate de maimult timp. Prim\ria ora[ului R\cari a fostnominalizat\ ca fiind printreprimele localit\]i din jude] care aravea interesul [i resursele imple-mentarii acestui proiect [i care ar^ntruni condi]iile impuse de apli-cantul proiectului. Se propuneaprobarea demar\rii ^ntocmiriidocumenta]iilor primare pentruimplementarea acestui proiectcare ar putea avea adresabilitatemajor\ pentru localit\]ilemen]ionate, aceste documenta]iiconstând ^n ^ntocmirea studiuluide fezabilitate, studiului geotehnic[i ^ncheierea contractelor de con-sultan]\ ^n vederea ^ntocmiriicererii de finan]are. Supus spre aprobare, proiectuleste adoptat ^n unanimitate.Punctul 18, Proiect de hot\râreprivind identificarea unor loca]iipentru ^nchiriere/concesionare ^nvederea amplas\rii unor sere [isolarii de c\tre investitori str\ini.Propunerea pentru includereaacestui proiect pe ordinea de zi,vine din partea domnului consilierIlie {tefan, care dore[te acordareade c\tre Primarie a unei loca]iipentru amenajarea de c\tre uninvestitor str\in a unor sere ^nzona Colacu. ~ntrucât investitorulnu [i-a exprimat ^n scris inten]ia,CL propune s\ se dea o aprobarede principiu f\r\ a preciza oloca]ie anume. Propunerea este adoptat\, cu oab]inere din partea domnului con-silier Ni]a Vasile.Punctul 19, Diverse.Au fost discutate probleme deactualitate din via]a comunit\]ii,s-au f\cut propuneri pentru^mbun\t\]irea activit\]ii pe viitor.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Page 4: Ziarul nr 20

± ±

±±cyanmagentayellowblack

Actualitate MARTIE 2010 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

~n data de 5 Martie 2010, la Sala de fes-tivit\]i a ora[ului R\cari, mare, zarv\ mare,“Se caut\ o vedet\!”. Prim\ria ora[ului R\cari a organizat un spec-tacol ^n colaborare cu membri grupului“Fantazzio” din Constan]a, care ne-au onoratcu prezen]a [i s-au implicat activ ^n organi-zarea [i desf\[urarea activit\]ii.

Spectacolul a fost organizat cu ocazia zileide 8 Martie, spectacol dedicat tuturormamelor din ora[ul R\cari [i nu numai.

Auzind a[a ceva, [colile din ora[ulR\cari au participat prin intermediulelevilor, oferind diferite momente, care auf\cut deliciul publicului [i implicit al juriu-lui. Cel mai apreciat moment a fost cel ^ncare trupa de dans “Burning Steps” dinora[ul R\cari, a aruncat sala ^n aer, printr-un dans de zile mari. Juriul a apreciat pres-ta]ia fetelor [i le-a acordat acestora 10 cufelicit\ri [i o invita]ie ^n emisiunea g\zduit\ depostul tv Favorit [i moderat\ de domnul

Baescu, gazda spectacolului din 5 Martie. Maijos ave]i câteva fotografii din timpul specta-colului care a fost gustat din plin de toti ceiprezen]i.

"Se caut\ o vedet\!"

~ntr-o perioad\ greaA c\zut din cer o stea.A coborât pe p\mântNimic nu l-a doborât.Cât a fost criza de mareA r\mas tot ^n picioare;E primar ^ntr-un ora[Care-a fost mai mult coda[~ntr-o perioad\-n careA avut la guvernare

Un partid atât de mareCum e PSD-ul, careDintr-o trist\ ^ntâmplareA ^nceput s\ se destrame;Iar primarul cel iubit, De cei ce l-au sus]inutVa merge tot mai departeVa avea [i rezultate{i va face un ora[Care va fi chiar frunta[, Iar peste vre-o 7 ani,S-ajung\ parlamentar{i s\ ajute cu baniUn ora[ cum e R\cari.Visul s\ se ^mplineasc\, Ora[ul s\ ^nfloreasc\,S-avem un ora[ vestit,C\ sunte]i primar cinstit,De mult\ lume iubit,Chiar dac\ al]ii au bârfit;Apa trece, pietrele r\mân…Primarul este st\pân.

Astfel, la {coala General\ Ghergani, ladisciplina matematic\, au participat laolimpiada [colarajude]ean\, 10 elevi [iau ob]inut rezultate foarte bune.La religie, a participat elevul ScarlatSorin, care a ob]inut media 7.40.La disciplina Lb Engleza, au participat 2elevi dintre care Ene Andrei a ob]inutlocul 3.Sub dezideratul "Protejând natura, pro-tej\m via]a!", liceul teoretic "Ion Ghica"R\cari, ^ntr-un parteneriat cu [coala"Smaranda Dumitru Roma - Vizure[ti",comuna Cioc\ne[ti, jude]ul Dâmbovi]a,

[i-au propus s\ atrag\ aten]ia asuprasemnifica]iei perioadei 15 martie - 15aprilie (Luna mondial\ a p\durii),printr-o ac]iune de ecologie, sugerataindirect de emisiunile ^n care a fostmediatizat proiectul "România prinder\d\cini!". Din partea liceului din R\cari,a participat doamna profesoar\ ComanLuiza, iar din partea [colii Vizure[ti,domni[oara profesoar\ Nil\ Lidia. Subdeziva "St\ ^n puterea noastr\ s\d\ruim copiilor o natur\ curat\!",ac]iunea s-a bucurat de o participarenumeroas\ [i a fost urmata de un pic-

nic ^n aer liber, prilej cu care au fostapreciate preparate tradi]ionale, eco-logice, preg\tite [i oferite ^n vase de lut,cu linguri de lemn, ca pe vremea buni-cilor. Evenimentul s-a desf\[urat ^n ziuade 27 martie, ini]iatori fiind elevii [coliiVizure[ti, membrii ai cercului de ecolo-gie "Inima Verde" [i voluntarii asocia]iei"Ovidiu Rom". Loca]ia a fost ^n gr\dina[colii, respectiv, locul unde a fostfilmat\ scena caruselului din filmul"Amintiri din epoca de aur", ^n regia luiCristi Mungiu.Elevii liceului teoretic "Ion Ghica" R\cari"au ob]inut la olimpiada de religie, fazajude]ean\, rezultate foarte bune.St\nescu Maria Alexandra din clasa aIX-a R, a ob]inut locul II, iar NicolaeMihaela din clasa X-U, a ob]inutmen]iune I.

Vremea concursurilor [colare atrecut ^ntr-o nou\ etap\, cea aafirm\rii pe plan jude]ean.

Redac]ia

Ana Cazacu - R\cari

31 Aprilie 2010

Redac]ia

Page 5: Ziarul nr 20

Actualitate MARTIE 2010 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

~ncepând cu data de 1 Martie 2010, s-a deschis terenul se sport (sintetic), din cadrul bazei sportive a ora[ului R\cari. Tariful pentru ^nchirierea acestei loca]ii, este de 50 lei/ora, cu program zilnic zilnic. V\ a[tept\m s\ face]i mi[care [i s\ v\relaxa]i, la un meci de fotbal.ANUN}

PERSOAN| DE CONTACT - CHI}ULESCU COSTEL - TELEFON 0723008833

cyanmagentayellowblack

S-a dat startul ^n returulCampionatului de fotbal Jude]ean - LigaIV - ce face parte [i CS R\cari. ~n perioada de iarna CS R\cari aachizi]ionat mai mul]i tineri dornici de afir-mare iar ^n urma jocurilor prestate deace[tia s-a v\zut un plus de energie ^ncadrul echipei. Cu ocazia etapei a XX-a,CS R\cari a ^ntâlnit puternica echipa dinTârgovi[te FCM3. Jocul s-a desf\[urat pestadionul din cadrul bazei sportive R\cari

ocazie ^n care a fost [i omologat pentruurm\toarele etape de acas\. Urm\torul

joc pe teren propriu se va desf\[ura^n data de 30.03.2010 la ora

14:00 - juniori [i ora 16:00seniori, ^mpotriva echipei

Voin]a Potlogi ocupanta locu-lui III ^n clasamentul

jude]ean.

- Duminic\, 21 martie2010, orele 11:00, s-adesf\[urat pe stadionul dinGhimpa]i, ^ntâlnirea de fot-bal dintre echipele “Spiculde grâu”, din localitate [iFC Butimanu. Pe o vreme frumoas\, subprivirile entuziaste ale mul-tor spectator [i ^ntr-oatmosfer\ sportiv\, meciuls-a ridicat ca valoare la unnivel competi]ional de apre-ciat. Scorul a fost de 3-1pentru echipa din Ghimpa]i:Au marcat Lemnaru Cornel(1) [i Tudor Ion (2).- Duminic\ 28.03.2010,pe o vreme frumoas\, s-ajucat ^n localitatea Ibrianu,lâng\ Corne[ti, meciul defotbal cu echipa de aici [i

“Spicul de grâu” dinGhimpa]i. Spunem s-a jucat, pentruca inten]ia a fost din parteaambelor echipe, dar echipadin Ghimpa]i a ca[tigat cu3-0, din lipsa mediculuicare trebuia s\ asisteechipa din Ibrianu.Spectatori mul]i, atmosfer\sportiv\, dar meciul a lipsitcu desavâr[ire.

Prim\vara - Gustul competi]iilor a g\sit adep]i printre locuitoriidin Ghimpa]i

Redac]ia

Un moment de reculegere ^n memo-ria celui ce a fost c\pitanul echipeide fotbal ^n Ghimpa]i, vreme de 5ani. A jucat pe postul de funda[,iar atunci când a trecut ^n nefiin]\

avea numai 31 de ani.Suntem aproape de familia ^ndoliat\.

Page 6: Ziarul nr 20

Cultur\ MARTIE 2010 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

±± ±

n constela]ia poe]ilorromâni din prima jum\tatea secolului al XX-lea,

George Topârceanu (1886-1937) -suavul umorist - ocup\ un loc cutotul special. Transilv\nean prin orig-ine, muntean prin na[tere,moldovean prin adop]ie, GeorgeTopârceanu cultiv\ o liric\ tradi]ion-alist\, prin tematic\, concep]ieartistic\ [i versifica]ie, cu u[oarenote moderniste, mai ales în muzi-calitatea versurilor, situându-se îndezacord cu spiritul estetic al epociiaflat sub aura modernismului abso-lut. De aici [i contestarea artei salepoetice, uneori în termeni violen]i,de Eugen Lovinescu, pentru care lir-ica lui George Topârceanu reprezint\o “degradare momentan\ apoeziei”, sau minimalizat\ deGeorge C\linescu care recunoa[te,totu[i, c\ aceste scrieri sunt “con-templa]ii” [i nu opere umoristice,afirmând senten]ios: “d. Topârceanueste atât de contemplativ încât ostea c\z\toare de umor este numaio m\sur\ a fundamentului sau liric”.

De unde, atunci, populari-tatea acestui artist minor care aîncântat cu versurile sale genera]iide oameni iubitori de poezie? În ceconst\ succesul artei sale poetice?Poate în simplitatea poemelor, aamestec insolit de umor, ironie,duio[ie... Poate în accesibilitateaartei sale poetice, sintez\ str\lucit\de elemente culte [i populare...Poate în fine]ea versurilor, [lefuiteîndelung, cu art\ de mare bijutier...O r i cum, George Topârceanu esteun poet notabil, iar poeziile sale,prin imagistica lor plin\ de culoare,prin armonie [i sonoritate distinct\,ne farmec\ privirea ne ^ncânt\auzul, ne fascineaz\, în\l]ându-ne înlumea emo]iei impersonale. GeorgeTopârceanu este, în fond, un artistînving\tor. Pe fundalul dificil [i sinu-os al vie]ii literare, poetul, devenit,între timp “Ie[ean”, î[i descoper\sigur drumul afirm\rii sale artistice:“Am plâns [i eu în versuri pesimiste/Amorul meu dintâi ca orice om,/ {ipoate c\ a[ fi sporit cu-ntom/Biblioteca sufletelor triste.// Darazi v\ dau o vesel\ agap\ /Deinedite [i r\zle]e pagini./ Durereamea, topit\ în imagini/ Dispare caun fulg de nea în ap\.”(Metamorfoz\)

S\rac peste m\sur\,îndurând ca [i al]i arti[ti asperit\]ileunei existen]e precare, GeorgeTopârceanu se refugiaz\ în Universulpur al poeziei, afirmând, prin antino-mie, dou\ fa]ete ale tr\irilor saleafective - VESELIA {I TRISTE}EA -vizibile în poeziile din volumele deversuri publicate, purtând titluri sug-estive: “Balade vesele [i triste”,“Parodii originale”, “Migdaleamare”. Descinzând din lumeap\storilor, dup\ mam\, originar\ dinS\li[te, George Topârceanu înal]\un imn de slav\ înainta[ilor s\i,oameni simpli dar fermi, înfr\]i]i de-a pururi cu natura: “Ast\zi ca [i-odinioar\, cât s-afund\-n vremeanii/ Ei v\zur\ cum coboar\/ Pec\r\ri de plai ciobanii,/ Când pesoare, când pe ploaie, /Vrememult\, f\r\ num\r,/ Cu c\ciula lor deoaie/ {i cu sarica pe um\r,/ A trecu-tului vii moa[te /Peste care vremea

cre[te, - / Culmea verde mi-icunoa[te/ Stânca sur\ mi-iiube[te”... (Balada mun]ilor)

Observator atent alrealit\]ii, poetul se înclin\ în fa]am\re]iei naturii personificate, pecare o cânt\ în ritm de simfonie, înimagini artistice inedite, generândemo]ii [i sentimente dintre cele mainea[teptate: bucurie, fericire,mirare, duio[ie, încântare...

Sosirea prim\verii, trezireala via]\ a naturii, mângâie sufletulpoetului, îl înal]\ pe treptele extazu-lui: “Sus, prin crângul adormit,/ Atrecut în tain\ mare,/ De cu noapte,risipind/ {iruri de m\rg\ritare/ Dinpanere de argint,/ Stol b\lai/ Deîngera[i,/ Cu alai/ De topora[i./Prim\var\, cui le dai?/ Prim\var\,cui le la[i?”

*Prim\vara, h\rnicia femeilor nucunoa[te limite: “De prin balcoane/{i coridoare /Albe tulpane/ Fâlfâie-nsoare./ Ies gospodinele/ Iu]i caalbinele,/ P\rul le flutur\, / Toate dauzor./ Unele m\tur\,/ Altele scutur\,/Colbul din p\tur\/ {i din covor.”Mirare în oameni... Mirare înnatur\... Peste tot mirare: “Un zarz\rmic, în mijlocul gr\dinii,/ {i-a r\sfiratcrengu]ele ca spinii/ De fric\ s\ nu-icad\ la picioare/ Din cre[tet, v\lulsub]irel de floare// C\ s-a trezit a[ade diminea]\/ Cu ramuri albe [i sepoate spune/ C\-i pentru prima oar\în via]\/ Când i se-ntâmpl\ aseme-nea minune.”

*Bucurie, fericire, extaz - iat\ trepteleintensei tr\iri suflete[ti a poetului:“Suare crud în liliac/ Zbor sub]ire degândac,/ Glasuri mici/ De rândunici,/Viorele [i urzici.../ Prim\var\, din cerai/ Nevisat de p\mânteni,/ Vii cumândrul t\u alai/ Peste crânguri [ipoieni/ Pogorât\ pe p\mânt/ Înm\t\suri lungi de vânt,/ La[i înurm\, pe câmpii/ Galbeni vii/ Dep\p\dii,/ B\l]i albastre [i-n sorite/De om\t topit abia,/ {i pe dealurimucezite/ Ar\turi de catifea.”(Rapsodii de prim\var\)

În succesiunea anotim-purilor, pentru George Topârceanu,poetul umorist, ve[nic îndr\gostit denatur\, o nou\ prim\vara reprezint\o simpl\ “copie” a aceluia[ifenomen natural. Bucuria sosiriiprim\verii este tr\it\, dup\ caz, cusuflet de copil inocent: “Dup\ atâtafrig [i cea]\/ Iar s-ar\ta soarele./ De-acum nu ne mai înghea]\/ Nasul [ipicioarele!”, sau cu suflet de tân\rîndr\gostit: “Cu narci[i, cu crini,lotu[i/ Timpul cald s-apropie./Prim\vara asta totu[i/ Nu-i decât ocopie”//... Pe trotuar, al\turi salt\/Dou\ fete vesele/ ... Z\u c\-mi vines\-mi las balt\/ Toate interesele!”(Prim\vara)

La George Topârceanu, cala mai to]i marii poe]i ai lumii -Mihai Eminescu -, de pild\, naturareprezint\ cadrul ideal pentruproiectarea sentimentului iubirii.Nimic îns\ grav, în\l]\tor, solemn, îniubire, la autorul “Baladelor vesele [itriste”, în a c\rui oper\ acest senti-ment etern uman este tratat întreac\t, cu umor [i ironie, uneori cupersiflare, iar femeia iubit\, în lim-itele impuse de o asemenea “estet-ic\”: “Cine ar putea s\ spun\/Câ]isecoli au trecut / De-o lun\,/ De

când nu te-am v\zut?...// Iubito, f\r\tine/ Începe-o nou\ zi.../ Dar cine/Le poate socoti?/ C\ci zilele-nrestri[te/ Se-nal]\ [i apun/ Ca ni[tebaloane de s\pun...// Cu mâinilesubt tâmpl\/ Cum stau a[a, culcat,/Se-ntâmpl\/ Un fenomen ciudat://Privirea mea distrat\,/ Prin negrer\muri[ti/ Mi-arat\/ Doi ochi adânci[i tri[ti// {i-n orice strop de rou\/V\d dou\ bra]e, mici/ Ca dou\/Picioare de furnici”. (Rapsodii devar\)

Într-o suit\ de “CATRENE”,realizate cu fine]e artistic\, pe temaiubirii, poetul pare c\ se joac\ de-aiubirea, manifestându-se dezinvolt [iglumind pe seama dragostei:”Musafiri la mine-acas\,/ F\r\ s\-ipoftesc vreodat\,/ Au un [oarec, doip\ianjeni/ {i, din când în când ofat\”

*“Cum pierzi vremea cu cetitul!/ Am

trecut din întâmplare/ {i-mi venea,a[a, s\ intru/ {i s\ suflu-nlumânare...”

* “Zici c\ la r\zboi, iubito,/ Vii cu minef\r\ preget.../ O, dar cum plângeaiasear\,/ Când te-ai în]epat ladeget!”

* “Draga mea, f\r\ cuvinte,/ Doar dinochi pricepe toate,/ Numai cât m\uit la dânsa/ {i-mi r\spunde: Nu sepoate!”

* “Sup\r\rile iubirii/ Sunt ca ploile cusoare:/ Repezi, dar cu cât mairepezi/ Cu atât mai trec\toare”

*“N-o s\ mai iubesc, zisese/ Biata-

mi inima naiv\,/ Dar v\zându-te petine/ A c\zut în recidiv\”.

Sondarea sufletului femi-nin se face în tain\, nu pentru apoten]a sentimentul iubirii, ci, maidegrab\, din simpl\ curiozitate: “O,blestemat\ curiozitate!/ Deun\zi, cugânduri indiscrete,/ Am profanatodaia unei fete, - / Acest muzeu delucruri parfumate.// Albumul ei cuscoar]e violete/ E plin de c\r]ipo[tale ilustrate:/ Vederi din ]ar\ [idin str\in\tate/ Ora[e, fluvii, parcuri[i portrete.// Pe una scrie: ”Drag\veri[oar\,/ Ai auzit c\ P.P.K. se-nsoar\/ {i vrea s\ ia o fat\ dinBuz\u?...”// Pe alta scrie numai:“Cugetare./ Amorul e un lucru foartemare./ {i isc\le[te: Gu]\Popând\u”.

George Topârceanu esteun poet pastelist, pictând, cum\iestrie de artist plastic, tablouridin natur\, într-o palet\ coloristic\ampl\, cu imagini artistice vizualefascinante. Natura, în multitudineaaspectelor [i manifest\rilor ei, esteadmirabil prezentat\ artistic în“Rapsodii” {i în alte pasteluri,îndemnând sufletul uman la con-templa]ie, medita]ie, visare: “Dinasfin]it, de peste munte,/ R\sfrân-geri ro[ii de amurg/ Se sfarm\-nlic\riri m\runte/ {i-n Dun\reaumbrit\ curg.// Dar unda tulbure le-ngroap\/ Când, sub r\chitele dinvale,/ De-abia mai tremur\ pe ap\/Ca ni[te coji de portocale”. (Pastel)

Cu duio[ie, emo]ie [iiubire, se aplec\ poetul asupra uni-versului ginga[ al micilor vie]uitoare[i al plantelor, încercând s\ leîn]eleag\, bucurându-se sau

întristându-se, meditând în leg\tur\cu destinul acestora. Gâzele, florile,p\s\rile din “Baladele” [i“Rapsodiile” poetului sunt uman-izate, personificate, comportându-se asemenea oamenilor. Poemul“Rapsodii de toamn\”, aproape ocapodoper\, reprezint\ oemo]ionant\ m\rturie artistic\, înacest sens. Sosirea nea[teptat\ atoamnei produce grij\, fric\, panic\în rândul micilor vie]uitoare, aplantelor [i a florilor: “A trecut întâi oboare/ Pe deasupra viilor,/ {i-a furatde prin ponoare,/Puful p\p\diilor.//...Mai târziu, o co]ofan\/ F\r\ocupa]ie/ A adus o veste-n goan\/{i-a f\cut senza]ie:// Cic\-n munte,la povarn\/ Plopii [i r\surile/ Spunc\ vine-un vânt de iarn\/ R\scolindp\durile,// {i-auzind din dep\rtare/Vocea lui tiranic\/ To]i ciulinii pec\rare/ Fug cuprin[i de panic\...”Treptat, panica cuprinde minusculalume animal\ [i vegetal\: vr\biile,broscoii, li[i]ele, ]ân]arii, g\rg\ri]elenu au lini[te. Plantele, florile seagit\ [i ele: “Florile-n gr\dini s-agit\/ Peste straturi, dalia/ Ca odoamn\ din elita/ Î[i îndreapt\talia.// Trei petunii sub]irele/ Farmecdând regretelor/ Stau de vorb\ întreele:/” Ce ne facem, fetelor?”//Floarea-Soarelui, b\trân\,/ De pe-acum se sperie/ C-au s\-i cad\ în]\rân\/ Din]ii de mizerie.”Imaginea unei libelule, plin\ degra]ie, este admirabil surprins\ artis-tic: “Jos, pe-un vârf de campanul\/Pururea-n vibra]ie /{i-a oprit olibelul\/ Zborul plin de gra]ie:// Mic,cu solzi ca de balaur/ Trupu-i fin secl\tin\,/ Juvaier de smal] [i aur/ Cusclipiri de platin\.” Finalul poemuluieste emo]ionant, reflectând ati-tudinea poetului de profund\ com-pasiune pentru destinul ginga[elorvie]uitoare care vor pieri, la venireaiernii: “Gâze, flori întârziate!/ Muzamea satiric\/ V-a-nchinat de drag latoate/ Câte-o strof\ liric\.// Dar când[tiu c-o s\ va-nghe]e/ Iarna mizer-abil\,/ M\ cuprinde o triste]e/Iremediabil\”...Drama greierului, personificat, din“Balada unu-i greier mic”, îl întris-teaz\ profund pe poet: - “Cri-cri-cri/Toamn\ gri/ Nu credeam c-o s\ maivii/ Înainte de Cr\ciun,/ C\ puteam [ieu s-adun/ O gr\un]\ cât de mic\,/Ca s\ nu cer împrumut/ La vecinamea furnic\,/ Fi'ndc\ nu-mi d\ nicio-dat\,/ {i-apoi umple lumea toat\/C\ m-am dus [i i-am cerut.../ Darde-acu[/ Zise el cu glas sfâr[it/Ridicând un picioru[/ Dar de-acu[s-a ispr\vit.../ Cri-cri-cri/ Tomn\ gri/Tare-s mic [i nec\jit!”

Poetul î[i îndreapt\ aten]ia[i spre oameni, punând în lumin\dramatismul vie]ii lor, privindu-i cuaceea[i compasiune [i în]elegere.Sfâr]itul “muncitorului cu sapa” dinbalada lui George Topârceanu sepetrece în mijlocul naturii - Templuloamenilor simpli de la ]ar\: “Coborape Topolog/ Dintre mun]i, la vale.../{i la umbra unui stog/ A c\zut dincale.// În ce var\? În ce an?/ Aniitrec ca apa.../ El era drume]s\rman/ Muncitor cu sapa// Oameniil-au îngropat/ Într-un loc aiurea,/Unde drumul c\tre sat/ Taie-n lungp\durea//... Vara trece, pe c\r\ri/Frunz\-n codru sun\./ Trec cerniteleinser\ri/ Nop]i adânci cu lun\// Iar

când norii-nv\luiesc/ Alba nop]iiDoamn\/ Peste groapa lui pornesc/Vânturi lungi de toamn\”. (Baladamor]ii)

Nici via]\ cizmarului,lucrând, târziu în noapte, pantofiiunei frumoase doamne “cu picioru[aristocrat” nu este mai bun\.S\rmanul muncitor se viseaz\locotenent, aspir\ la gra]iile femeiila care [tie c\ niciodat\ nu poateajunge: “{i-]i tremur\ deodat\mâna/ Când te gânde[ti c-ai s\ruta/În raza lunii, pe st\pâna/Pantofuluidin mâna ta”. (Noapte de mai)Uneori, George Topârceanumediteaz\ profund asupra proprieisale existen]e dramatice. În tabloulfeeric al unei nop]i de iarn\, “undrume]” - “alter ego” al poetului,cuprins de întristare î[i cânt\, în ter-meni populari, soarta: - “Bulg\ra[de ghia]\ rece,/ Iarna vine, varatrece/ {i n-am cu cine-mi petrece.../Bulg\ra[ topit în foc,/ Dac\ n-amavut noroc!/ Dac\ n-am avut noroc!”(Noapte de iarn\)“Chiria[ul gr\bit” din balada luiGeorge Topârceanu este însu[i poe-tul, peregrinând prin lume, râzândamar de propriul s\u destin: ”Trecanii, trec zilele-n goan\/ {i-n zbors\pt\mânile trec./ R\mâis\n\toas\, cucoan\,/ C\-mi iaugeamantanul [i plec! // ... {i-am statla un unchi pe Roman\,/ }i-nminte... dar unde n-am stat?/ Ladomnul Manuc, o persoan\/ Cunasul pu]in coroiat;/ La doamnaMary, pe Regal\./ (O, cum m\ rugas\ nu plec!/ Mi-a scris chiar o cartepo[tal\):/ Pe strada Unirii la {beck;/Pe Grant, lâng\ Birtul lui Sberea;/ PeWiting, pe Tei la Confort, - / M-a duspretutindeni puterea/ Aceluia[i tainicresort/ C-a[a mi-e via]a - o goan\,/{i astfel durerile trec...// R\mâis\n\toas\, cucoan\,/ C\-mi iaugeamantanul [i plec!” (Baladachiria[ului gr\bit)

Un loc însemnat în operapoetic\ a lui George Topârceanu, îlocup\ “Parodiile originale” inspiratede crea]iile artistice ale unor poe]ina]ionali sau universali: AlexandruDep\re]eanu, Dimitrie Bolintineanu,A. Mirea (Anghel - Iosif), OctavianGoga, Ion Minulescu, MihaiCodreanu, Cincinat Pavelescu,Adrian Maniu, Otilia Cazimir,Demostene Botez, Tudor Arghezi,Alfred de Musset.În “Parodiile” lui George Topârceanu,umorul suav se împlete[te inteligentcu satira [i ironia. De aceea, un ast-fel de umor, dulce satiric, desfat\,farmec\, place: ”Când se ia câte om\sur\/ Lumea-n jura/ Pe agentulsanitar/ {i-l întreab\ f\r\ noim\/-Ce-ai cu noi, m\?/ Pentru ce s\ d\mcu var?...// Ale satului mari fete/F\r\ ghete/ Ies la garduri pe-nser-at...// (Am v\zut aci-ntr-o noapte/Ni[te fapte/ Care m-au scandal-izat!//) Nu exist\ ber\rie,/ Niciregie.../ Doar un ho] de cârciumar/Care are marf\ proast\/ {i-o nevas-ta/ Ce se ]ine cu-n jandar.” (Vara la]ar\... dup\ Al. Depara]eanu)Poet de excesiv\ sensibilitate, cul-tivând, în opera sa poetic\, umorulsuav, duio[ia sublim\, GeorgeTopârceanu [i-a ^nscris definitivnumele în Panteonul artistic alpoporului român.

Prof. Ion Livede

~

(George Topârceanu)

Page 7: Ziarul nr 20

Pentru familia ta MARTIE 2010 pagina 7

3.- ÎNTOTDEAUNA ADU-}I AMINTE DE CEI PE CARE ÎISERVE{TI

Pe vremea când o înghe]at\ costa mult mai pu]in decît ast\zi,un copil de vreo 10 ani intr\ într-o cofet\rie [i se a[ez\ la o mas\.Fata care servea îi puse un pahar cu ap\ în fa]\. “Cât cost\ oînghe]at\ de ciocolat\ cu migdale pe deasupra?”, o întreb\copilul. “Cincizeci de cen]i”, îi r\spunse fata. Copilul scoase dinadâncul buzunarului un pumn de monede, [i le examin\ atent.“[i... cât cost\ doar înghe]ata de ciocolat\?”, întreb\ el din nou,ru[inat parc\.

Al]i clien]i tocmai a[teptau s\ se elibereze o mas\, a[a c\ fatadeveni oarecum agitat\. “Treizeci [i cinci de cen]i”, îi r\spunse, cuglas t\ios, copilului. Acesta î[i num\r\ înc\ o dat\ monedele.“Atunci vreau doar înghe]ata de ciocolat?, f\r\ migdale deasupra”,spuse el, hot\rât. Fata îi aduse înghe]ata împreun\ cu nota deplat\, i le puse pe mas\ [i plec\.

Copilul termin\ înghe]ata, pl\ti la cas\ [i ie[i din cofet\rie. Cândfata veni s\ cure]e masa, i se puse un nod în gât, [i ochii i seîmp\ienjenir\. Acolo, lâng\ farfurioara goal\ [i paharul cu ap\ seaflau, frumos aranjate, monede în valoare de cincisprezece cen]i...Bac[i[ul ei. NICIODAT| S| NU JUDECI ÎN GRAB| PE CINEVA 4.- GREUT|}ILE DIN DRUMUL NOSTRU

Odat\, într-o ]ar\, demult, regele ei d\du ordin s\ se pun\ opiatr\ mare de tot, chiar în mijlocul unui drum. Apoi se ascunse înapropiere, ca s\ vad\ dac\ vreun supus al lui va înl\tura piatra saunu.

Unii dintre cei mai de seam\ oameni ai regatului, sfetnici, boga]icomercian]i, curtezani, sosir\, privir\ piatra [i doar o înconjurar\.Mul]i dintre ei chiar îl învinuir\ pe fa]\ pe rege pentru c\ nu seîngrije[te de starea drumurilor din regat, dar niciunul nu f\cu nimicca s\ înl\ture piatra cu pricina.

Atunci, un simplu ]\ran, ce î[i ducea verde]urile la pia]\, seapropie. Î[i l\s\ co[urile pe jos, în drum, [i încerc\ s\ mi[te pia-tra c\tre marginea drumului. La început nu reu[i, dar apoi, dup\mult\ cazn\ [i sudoare, izbândi. În timp ce î[i aduna co[urile luicu verdea]\, v\zu o pung\ cu bani, chiar acolo unde se aflase pia-tra.

În pung\ se aflau o mul]ime de monede de aur, [i un înscris alînsu[i regelui, prin care acesta îl f\cea st\pân peste acea pung\cu bani pe cel care va fi înl\turat piatra din drum. Astfel, ]\ranuldescoperi [i înv\]\ ceea ce al]ii niciodat\ nu ajunser\ s\ în]eleag\. FIECARE GREUTATE PE CARE O ÎNTÂMPINI Î}I OFER| {ANSA DE AEVOLUA, PRIN ÎNVINGEREA EI 5.- DONAREA DE SÂNGE

În urm\ cu mai mul]i ani, la un mare [i important spital din ora[fu adus\ pentru tratament o feti]\ numit\ Liz. Ea suferea de o ciu-dat\ [i rar\ boal\, al c\rei unic tratament era, dup\ câte se [tia,o transfuzie de sânge de la fr\]iorul ei de numai 5 ani. Acesta, larândul lui, supravie]uise în mod miraculos aceleia[i boli, [i dez-voltase anticorpii necesari pentru a o combate. Prin transfuzie, Lizse putea vindeca [i salva.

Medicul îi explic\ situa]ia micu]ului ei frate Tommy, [i îl întreb\dac\ el ar fi de acord s\-i doneze sângele sorei lui. Doar pentruun moment, Tommy p\ru c\ reflexioneaz\ profund, înainte de asuspina adânc [i de a spune, încet, dar hot\rât: “Da, o voi face,dac\ asta o salveaz\ pe Liz!”

În timp ce transfuzia era în curs de desf\[urare, Tommy se aflaîntins pe un alt pat, lini[tit [i zâmbitor, al\turi de sora lui.Personalul medical îi urm\rea pe amândoi cu aten]ie, [i observacu bucurie cum Liz, încet-încet, redobândea o culoare s\n\toas\[i vie în obraji. În acea clip\ îns\, chipul lui Tommy începu s\ sesting\, apoi deveni palid, iar zâmbetul îi disp\ru de pe fa]\. Îl privipe medic [i, cu voce întret\iat\, îl întreb\: “Iar eu... când voiîncepe s\ mor?”

Copil fiind, el nu îl în]elesese pe medic. El credea c\ urmas\-i dea tot sângele s\u sorei lui. {i, de fapt, el chiar i-l d\dea.

DA TOTUL PENTRU PERSOANA IUBIT| ATITUDINEA, LA URMA URMEI, ESTE TOTUL.IUBE{TE CA {I CUM NU AI IUBIT NICIODAT?

NU DISPRE}UI PRIETENIA NIM|NUI TR|IE{TE-TI ZILELE CU CREDIN}|, DRAGOSTE {I PACE MUNCE{TE CA {I CUM NU AI AVEA NEVOIE DE BANI {I DANSEAZ| CA {I CUM NIMENI NU TE-AR VEDEA

S\ ne cunoa[tem jude]ul , ora[ul [ i

oameni i

Lumin\, mai mult\ lumin\ - Goethe(Licht, mehr licht)”- au fost ultimele cuvinte rostite de Goethepe patul de moarte, la 22 martie 1832.Semnifica]ia lor este controversat\. Uniidau acestor vorbe sensul lor propriu, adic\,^n ultimele clipe ale vie]ii, faimosul scriitorgerman, sim]ind ^n fa]a ochilor o^nce]o[are, o negur\, a cerut s\ se fac\mai mult\ lumin\.Alte persoane, dimpotriva, acorda acestorvorbe sensul figurativ de mai mult\ cultur\,mai mult\ [tiin]\, mai mult adevar.

Nu de moarte macutremur, ci deve[nicia ei - Vlahu]\- vers din poezia Din Prag -

scris\ de Alexandru Vlahu]\.Poetul nu se refer\ la moartea fizic\, ci lacea spiritual\, dup\ cum se poate deducedin versurile urm\toare:“Bine e s\ [tii, la moarte, c\ o dung\ la[i - un numeC-ai s\pat la zidul nop]ii - c-ai murit s\-]i sco]i ̂n lumeDin al creierului zbucuim, ca pe-un diamant, ideea.Urma-]i va fi cunoscuta pe-unde ]i-ai pustat scanteia…”Poetul ^ndeamn\ la crearea unor crea]iiartistice trainice, care s\ aib\ valoare [idup\ moartea autorului.Trebuie s\ m\nânci ca s\ tr\ie[ti, nu

ca traie[ti ca s\ m\nânci - Il fautmanger pour vivre et non pas vivre pour manger- istoricul greu Plutarh a precizat c\ acestefaimoase cuvninte ar apar]ine lui Socrate.~n zilele noastre, ca [i ^n timpurile vechi,aceste cuvinte sunt ^ndreptate catre acelepersoane care arat\ o importan]\ exager-at\ delect\rii gastronomice.Omul destept ^i ajunge o vorba Dictumsapienti sat estAceste cuvinte apar]in poetului comic latinTitus Maccius Plautus.Omului ager la minte nu are nevoie de preamulte explica]ii, preciz\ri, l\muriri, un sin-gur cuvânt ^i este de ajuns pentru a pricepetotul.

Citate celebre

eoarece în episodul anterior amr\mas dator cu unele cuno[tin]edespre fauna jude]ului nostru, în

zona deschis\ de silvostepa, lunca [i faunaacvatic\, precum [i unele problem desprerezerva]iile natural [i monumente ale naturiiexistente în zona jude]ului Dâmbovi]a - înspecial cele învecinate cu raul Dâmbovi]a.

Fauna zonelor deschise de silvostepaeste reprezentat\ prin roz\toare c\Popând]ul (Citellus Citellus) [i Hârciogul(Cricetus Cricetus), ambii d\un\tori pentruagricultur\, apoi din [oareci de câmp(Microtus Arvalis), C\]elul P\mântului sauOrbetele (Spalax Leucodon), [obolanul decâmp (Apodemus Agrarius), Iepurele decâmp; dintre carnivore apar: Dihorul(Putorius Putorius), Nev\stuica (MustelaNivalis), Hermelina (Mustela Arminea).P\s\rile sunt pu]in numeroase, remarcân-du-se foarte rar Dropia (Otis Tarda), specierar\ ocrotita de lege; mai rar apar prepeli]a(Coturnix Coturnix), Pas\rea ogorului(Bushinus Vericnernus), Presura (EmberizaCalandra), Ciocârlia de câmp(Melanocoripha Calandra); dintre r\pitoare -eretele alb (Circus Macrourus), SorecarulMare (Buteo rafinus), etc.

Fauna de lunca este format\ din p\s\ride balt\ (oaspe]i de var\ [i de pasaj), pre-cum [i numeroase specii de rate (Anas sp)la care se ad\ug\ Fluierarul (TringaTotanus), Nagâ]ul (Vanellus vanellus),Tiganususl (Plegadis Falcinellus), Corcodelul(Podiceps Cristatus), Li[i]a (Fulica Atra). Înz\voaie tr\iesc Vulpea (Vulpes Vulpes) [iNurca (Lutreola Lutreola).

Un deosebit interes îl prezint\ faunaacvatic\, pe[tii constituind principalelevie]uitoare care tr\iesc în apele curg\toare,cât [i în lacuri; în bazinul Dâmbovi]ei dist-ingându-se 5 zone:- Zona P\str\vului - Se suprapune cursuluiDâmbovi]ei, aproape de la obâr[ie pân\ laRuc\r, cât [i pe unii afluen]i(Dâmbovicioara, Cheia, Ghimbav, Râu[or,Badeanca, Valea Chiliilor [i a lui Coman).Principalul reprezentant este p\str\vul indi-gen (Salmotrutta Fario) sau p\str\vul de r\ucum mai este numit [i mai bine cun oscut.Mai g\sim: Zgl\voac\ (Cottus Gobio) [iBoi[teanul (Phoxinus Phoxinus). - Zona Lipanului (Tymallus Tymallus) [i aMoioagei (Barbus Meridionalis Petenyi),corespunde cursului Dâmbovi?ei între Ruc?r[i Cet\]eni. Este nevoie s\ men]ion\m c\Lipanul urc\ în amonte pân\ la S\tic, dup\cum p\str\vul coboar\ mult în aval, pân\ laRuc\r.- Zona Scobarului (Chondrostoma Nasus),include cursul Dâmbovi]ei între Cet\]eni [iLucieni, precum [i zona de obâr[ie aColentinei [i Ilfovului.- Zona Mrenei (Barbus Barbus), se afl\ întreLucieni [i Arcuda.- Zona Cleanului (Leuciscus Cephalus), sesitueaz\ mai ales pe Colentina [i Pas\rea.De men]ionat c\ între Arcuda [i confluentcu Argesul, pe Dâmbovi]a pe[tii lipsesc,deoarece pân\ la Bucure[ti apa curge princonducte, iar la ie[irea din Capital\, fiindputernic poluata, este improprie dezvolt\riivie]ii.

În lacurile din zona de câmpie a bazinu-lui Dâmbovi]ei, tr\iesc numeroase specii depe[ti: Caracuda (Carassius Carassius), Linul(Tinca tinca), [tiuca (Esox Lucius), Ro]ioar\(Scardinius Erytlo Rophtalmus), Oble]ul(Alburnus Alburnus), Babu[ca (RutilusRutilus), Bibanul (Perca Fluviatilis), Crapul(Cyprinus Carpio), [al\ul (StizostedionLucioperca), Pl\tica (Abramis Brama),Somnul (Silurus Glanis) [i al]ii.

Rezerva]ii natural [i monumente alenaturii.Înainte de a da unele date despre acestea,ar\t\m c\ în ]inuturile str\b\tute de dâm-bovi]a exist\ o mare înc\rc\tur\ de fru-muse]i natural, legate în special de relief,dar [i de alte aspecte, cum ar fi cele bio-geografice. Remarcabile în acest sens sunt:Culmea Pietrei Craiului [i Cheile - careformeaz\ cel mai mare [i unul dintre celemai impresionante complexe din ]ara noas-tr\. Lor li se ad\ug\ frumuse]ea pe[terilor [iavenelor, precum [i zonele cu micro-reliefvariat [i ciudat, dezvoltat pe gresii [i com-glomerate cretacice. În parte, fiecare dinacestea prezint\ aspect mai mult sau maipu]in proprii, totodat\ ele constituind verigiimportante ale unui taram în care natur\ aadunat laolalt\ comori de nepre]uit ce facdin bazinul Dâmbovi]ei (mai ales cel superi-or), o regiune de prim rang [i de marerenume, nu numai pentru specialist, dar [ipentru turi[ti.

Rezerva]ii mixte. Rezerva]ia PiatraCraiului este constituit\ în anul 1938, seîntinde pe 4024 hectare [i cuprinde parteaînalt\ a culmii calcaroase, cu microreliefulce formeaz\ în ansamblu, o creast\ zim]at\,m\rginit\ de abrupturi impozante, datorit\declivit\]ii ridicate, relieful carstic este rela-tive s\rac, în cadrul propriu-zis al cresteipredominând lapiezurile.În zona cumpenei dintre Dâmbovi]a [iBârsa, se afla avenul de la Vladusca - la1680 m altitudine [i avenul Grindului (gauradin funduri) - la 1700 m altitudine. Primul afost explorat pân\ la -70 m iar cel de-aldoilea pân\ la -110 m. Pe versantul vesticdinspre Dâmbovi]a, se afla pe[tera de laCeardacul Stanciului, cu o mare arcada laintrare [i un horn de 80 - 100 mp, o sem-nifica]ie deosebit\ o are vegeta]ia Pietreicraiului, în cuprinsul c\reia s-au conservatecosisteme autentice, adev\rate b\ncigenetice, atât pentru arbu[ti, cât [i pentrualte specii vegetale sau animale. Astfel, înzona alpine, o semnificativ\ valoare fito-geografica o prezint\ Garofi]a PietreiCraiului (Dianthus Callizonus), monument alnaturii [i unul dintre cele mai interesanteelemente endemice din Europa.

Tot aici mai sunt ocrotite: Floarea de col](Leontopodium Alpinum), Ghin]ur\ Galben\(Gen]iana Lutea), Sângele Voinicului(Nigritella Rubra), Dropsorul (IsatisTransilvanica), deasemenea, monumenteale naturii. Totodat\ se remarc\ p\durea demolid, care încinge versan]ii c\ dou\ brâie,în este [i în vest, precum [i prezen]a Tisei(Tacsus Baccata), specie ocrotit\ de legedin anul 1939.

Dintre animale, sunt ocrotite: Capr\Neagr\ (Rupi Capr\), [i Coco[ul de munte(Tetrao Urogalus). Dup\ m\surile de protec-tive, Capr\ Neagr\ [i-a m\rit efectivul înace[ti mun]i. Apreciem c\ numai între1955-2000, de la câteva exemplare, seconstat\ peste 300 de exemplare. La multeexpozi]ii interna]ional de vân\toare s-aupremiat trofee (1930-Laipjig) 5 exemplare -în 1937 s-a expus un trofeu premiat laBarlin, c\ record mondial.

Se mai g\sesc rezerva]ii importante cemerit\ s\ fie cunoscute, cum ar fi: CheiaMic\, prima ce este t\iat\ de Dâmbovi]a,situate între depresiunile S\tic [i PodulDâmbovi]ei, cu o lungime de circa 2 km,s\pat\ într-un platou calcaros, care cad\ întrepte spre sud, coborând de la 1472 m lamai pu]in de 100 m altitudine absolut\.

Cheia Dambovicioarei rivalizeaz\ cumulte chei natural prin valoarea sa [tiin]ific\[i peisagistica. Str\b\tute de Dâmbovi]a,

aceasta cheie are aspectul unui veritabilcanion, t\iat în stiv\ de roci a podurilor cal-caroase din partea terminal a PietreiCraiului - Plaic.

În zona superioar\ a Dâmbovi]ei seg\sesc multe chei de o frumuse]e deosebit\care merit\ s\ fie cunoscute [i vizitate.Acestea sunt în bazinul suspus: CheiaSeac\, Cheia Strâmt\, Cheia Lung\, CheiaPe[terii, Cheia Muierii, Cheia Izvorului.

Cheile din bazinul superior al V]ii Cheii:Cheia Rudaritei, Cheia Urdaritei, CheiaPrepeleacului [i Cheia Crovului, formeaz\un mic [i interesant complex în zona dinspreLeaota, a culoarului Rucar-Bran. Cheia Cheii, denumit\ sugestiv [i Chei]a, caultim sector îngust. Râul aici pare oboist deatâta lupt\ cu muntele, înainte de a intra îna 5-a cheie din lungul s\u drum, [erpuie[telene\ spre lunca neted\ ce [i-a creat-o sin-gur întâlnindu-se cu un pinten mare cal-caros, prelungit în Col]ii Ghimbavului,creând [i cea mai îngust\ cheie din com-plexul raului Dâmbovi]a.

Urm\toarea este Cheia Ghimbavuluisituate între dou\ masive calcaroaseGhimbav [i Vârtoapele, are circa 4 kmlungime [i o mare adâncime în raport cuîn\l]imile limitrofe.

O rezerva]ie speologic\ speologicadeosebit\, întâlnim în versantul drept alCheii Fundatica, numit\ Pe[tera Uluce - sin-gura de acest fel ce se afla în bazinulDâmbovi]ei. Aceasta este format\ dintr-osal\, din care pornesc mai multe galerii dis-puse pe dou\ nivele, comunicând între eleprintr-o serie de hornuri; în ansamblu, toateacestea imprima aspectul unui adev\ratlabirint. Urmele cursului subteran la diferitenivele sunt dovedite de depoizitele alu-vionare (pietri[, nisip, mal), p\strate pealocuri. F\r\ s\ fie prea bogat\ înconcre]iuni, apar totu[i o frumoas\ serie deStalactite, Stalagmite, Coloane, Draperii [ialtele care sunt în aceast\ lume a adân-curilor, t\cut\ [i rece, constituie puncte deatrac]ie turistic\ pentru cei ce ajung s\ ocunoasc\. În cadrul parcurilor dendrologice g\sim laV\c\re[ti, Ghergani, Bolovani, Mogo[oaia [iBucure[ti, (în împrejurimi), specia cea maiprezenta, Stejarul, care în urm\ cu peste100 de ani forma vestitul codru al Vl\siei.La Bolovani, în cadrul ocolului silvic R\cari,se afla o rezerva]ie silvo-cinegetica înfiin]at\în anul 1971, fiind împrejmuit\ cu gard dinplas\ de sârm\, amplasat\ pe stâlpi debeton armat, ad\poste[te efective de mis-tre\, cerb lop\tar [i c\prior.Dintre animalele care tr\iesc în bazinulDâmbovi]ei, sunt ocrotite de legeurm\toarele: Capr\ Neagr\ (Rupi capr\Rupi Capr\), Râsul (Linx Linx), VulturulPle[uv (Aegypius Monachus), Corbul(Corvus Corax), Acvila de munte (AcquilaChryzaetos), cel mai mare r\pitor din ]aranoastr\, Coco[ul de munte (TetraoUrogallus) [i altele.

În continuarea întâlnirilor noastre, pen-tru cunoa[terea jude]ului Dâmbovi]a, aora[ului [i oamenilor ce locuiesc de-a lungulrâului Dâmbovi]a, vom scoate în evident [iunele localit\]i cu rezonan]\ istoric\,geografic\ ori turistic\, dintre care nu vorlipsi: Dâmbovicioara, Podu Dâmbovi]ei,Ruc\r, Dragosdlavele, Stoienesti, Cet\]eni,Voine[ti, V\c\re[ti, Nucet, R\cari,Ghergani, Corn\]el, Conte[ti, Cobia,Mogo[oaia, Otopeni, Cernica, Afuma]i [ialtele.

Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

D

Page 8: Ziarul nr 20

Via]a religioas\ MARTIE 2010 pagina 8

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Marea s\rb\toare a Învierii Domnului, este cel mai mare eveni-ment din istoria mântuirii [i temelie a credin]ei noastre cre[tine.Sfânta Biseric\, prin rânduiala Sfintelor slujbe, actualizeaz\ [iface din nou prezent [i viu în sufletele noastre acest evenimentunic petrecut atunci, a[a încât noi, cei de azi, putem tr\i dinplin nu numai bucuria Învierii, ci [i fiecare moment din via]aplin\ de suferin]\ a Mântuitorului Hristos. Îl vedem pe Iisuspredicând pe meleagurile Palestinei [i f\când pretutindeninumai bine: binecuvântând copiii, hr\nind mul]imile,vindecândbolnavii, potolind furtunile de pe mare dar mai ales cele dinsufletele oamenilor.A f\cut pretutindeni numai bine, El, Fiul Omului, Fiul luiDumnezeu. Pe acest mare [i unic Binef\c\tor al omenirii,lumea l-a r\spl\tit cu acele strig\te groznice: ”r\stigne[te-L,r\stigne[te-L” (Luca 23,21). A fost umilit în toate chipurile:L-au scuipat; L-au batjocorit, L-au lovit cu pumnii, I-au datpalme, I-au pus cunun\ de spini pe cap [i capul Lui sfânt eraplin de în]ep\turile acestor spini, p\trunzând pân\ în adânc.L-am v\zut în Vinerea Mare, c\zut sub cruce, cu genunchiisfârteca]i de pietre, cu fa]a Lui frumoas\ sc\ldat\ în [iroaie desânge. L-au urcat apoi pe cruce [i L-au ]intuit pe lemn. {i încutremurul crucii care se cl\tina, fixându-se în piatra Golgotei,r\nile Lui s-au adâncit dureros. Dar El t\cea. T\cea [i r\bda. Avrut s\ sufere pentru noi, pentru mântuirea omenirii întregi. El,Fiul lui Dumnezeu, S-a l\sat de bun\ voie r\stignit între doi tâl-hari. {i de acolo, de pe cruce, El a spus acele cuvinte de neui-tat, rugându-se pentru cei care L-au r\stignit: ”P\rintele Meu,iart\-i, c\ nu [tiu ce fac” (Luca 23,34).A[a a murit ca om. Dar Dumnezeu fiind, a dus [i-n iad fiorulvie]ii [i ca un Dumnezeu puternic, a scos din temni]ele iaduluipe to]i cei care L-au a[teptat de-a lungul veacurilor. De aceeapentru noi, icoana Învierii este icoana Coborârii la iad.În zorii celei de a treia zi, Iisus înviaz\. Trupul Lui înviat eraacela[i trup cu care El fusese pus în mormânt. {i totu[i -nu erala fel, pentru c\ trupul înviat al lui Iisus avea ni[te calit\]i cutotul deosebite. El putea acum s\ m\nânce ([i chiar m\nânc\în fa]a ucenicilor S\i pe[te fript [i un fagure de miere) dar numai avea nevoie de mâncare. El putea s\ se odihneasc\,dar numai avea nevoie de odihn\. El putea fi pip\it-dar în acela[itimp, se putea face nev\zut. A[a se arat\ Iisus dup\ înviere: cutrup duhovnicesc, plin de lumin\, plin de bucurie. Iisus uitasetotul. Toat\ cumplita durere pe care omenirea întreag\ ov\rsase peste sufletul [i peste trupul Lui Dumnezeiesc o uitese,cu o uitare voit\ [i cu adev\rat dumnezeiasc\. Prezent în toatedurerile omenirii, prezent în fiecare suspin, în fiecare lacrim\,Elsufer\ împreun\ cu martirii, mângâie pe cei ce zac sub ar[i]abolii, vine ca oaspete de tain\ la cei suferinzi, împlinind Elînsu[i,necontenit, acea porunc\-testament l\sat\ ucenicilor S\i[i nou\:”S\ v\ iubi]i unii pe al]ii, precum v-am iubit [i Eu prevoi!”. El, Iisus, este modelul, El iart\. {i noi suntem datori s\iert\m din inim\ pe to]i cei care ne fac r\u. El, Iisus ne iube[te.Din dragoste pentru noi S-a jertfit. {i noi suntem datori s\ neiubim unul pe altul-[i pe du[manii no[tri s\-i iubim. {i dac\vom face a[a, se va limpezi acest amurg care întunec\, dincauza p\catelor, sufletele noastre.{i dac\ inima noastr\ va ficurat\, Îl vom putea vedea foarte u[or pe Dumnezeu. Pentru c\acesta este pentru noi, cei de azi “în]elesul practic al Învierii” -s\ ne “regl\m” via]a dup\ poruncile Lui. Toat\ via]a nostr\ s\ osubordon\m voii lui Dumnezeu. {i, dac\ tr\im dup\ voia luiDumnezeu, împlinind poruncile Lui, tr\im, în acela[i timp,Învierea.S\ ne ajute bunul Dumnezeu s\ putem tr\i cu to]ii aceast\mare bucurie a Învierii, nu numai în aceste zile, ci [i în fiecareclip\ a vie]ii noastre. HRISTOS A ÎNVIAT!

BUCURIA ÎNVIERIIDOMNULUI

Preot Paroh,Vlada {tefan-Ghergani

Intrarea în Ierusalim este numele uneiadintre cele mai frumoase s\rb\tori bis-erice[ti pe care cre[tinii ortodoc[i opr\znuiesc cu o s\pt\mân\ înainte demarele praznic al învierii MântuitoruluiIisus Hristos sau Pa[tele. Este vorba depraznicul împ\r\tesc închinat amintiriievenimentului intr\rii Mântuitorului înIerusalim, înainte de Patimile, moartea[i învierea Sa din mor]i, când a fostîntâmpinat [i primit de c\tre poporuliudeu ca rege sau împ\rat. MântuitorulIisus Hristos, înso]it de Sfin]ii S\iUcenici [i Apostoli [i de mul]ime depopor, c\lare pe mânz de asin\, aintrat în Ierusalim.Cei mai mul]i din mul]ime î[i a[terneauhainele pe cale, iar al]ii t\iau ramuri decopaci [i le a[terneau pe cale. Iarmul]imile, care mergeau înainteaLumea care veneau dup\ El, strigauzicând: “Osana, Fiul lui David!Binecuvântat este cel ce vine întrunumele Domnului! Osana întru cei desus!” ( Matei XXI, 1-11; Ioan XII, 12-18).S\rb\toarea aceasta este prima din[irul s\rb\torilor împ\r\te[ti cu dat\schimb\toare, al\turi de înviereaMântuitorului, în\l]area Sa la cer [iRusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt,aceste Praznice fiind în strâns\leg\tur\ sau dependen]\ de cel alînvierii.Dup\ cum îndeob[te se cunoa[te,Intrarea Domnului în Ierusalim maipoart\ [i numele de DuminicaStâlp\rilor sau a Floriilor, fiindc\ laaceast\ s\rb\toare, cre[tinii aduc înbiserici ramuri sau stâlp\ri de salcie,care sunt binecuvântate de slujitori, cuo rug\ciune special\, citit\ asupra lorîn timpul slujbei de diminea]\, sau autreniei, apoi stropite cu aghiasm\ însemnul Sfintei Cruci [i împ\r]ite cred-incio[ilor. Ace[tia le poart\ în mâini petot parcursul slujbei, apoi le duc acas\[i le a[eaz\ la icoan\ sau în locurileimportante din cas\, împletesc coro-ni]e, pe care le poart\ pe cap, sau seîncing cu aceste ramuri de salcie pestemijloc, pentru a primi t\m\duiri de boli[i de dureri. Ele r\mân în cas\ pân\se usuc\, dup\ care sunt arse [iîngropate într-un loc curat. Pe lâng\aceste ramuri de salcie credincio[iiaduc în loca[ul de cult [i primele floriale prim\verii.Obiceiul acesta de a aduce ramuri saustâlp\ri în biseric\ este foarte vechi,fiind pomenit pentru prima dat\ dec\tre o pelerin\ apusean\ pe nume

Egeria, care a efectuat un pelerinaj lalocurile sfinte, în secolul al IV-lea, [icare men]ioneaz\ c\ se practica aici.El s-a generalizat apoi în toat\ Bisericacre[tin\. Ramurile sau stâlp\rile desalcie ne aduc aminte, pe de o parte,de ramurile de finic [i de m\slin, cucare mul]imile au întâmpinat peMântuitorul la Intrarea în Ierusalim.Ast\zi, în ]\rile din Orientul apropiat sepoart\ ramuri de palmieri sau de cur-mali, de unde s\rb\toarea se mainume[te [i Duminica ramurilor depalmier. Pe de alt\ parte, ramurile desalcie, palmier sau curmal sunt unsimbol al învierii sau al biruin]ei asupramor]ii, pa care Mântuitorul a dovedit-oprin învierea din mor]i a lui Laz\r dinBetania, amintit\ de sâmb\ta Floriilorsau a lui Laz\r [i dup\ o s\pt\mân\,prin învierea Sa din mor]i. Simbolismulacesta îl arat\ foarte frumos una dincânt\rile centrale ale s\rb\torii:“~nvierea cea de ob[te, mai înainte depatima Ta incredin]ându-o, pe Laz\rdin mor]i l-ai sculat, HristoaseDumnezeule. Pentru aceasta, [i noi, capruncii, semnele biruin]ei purtând, ]ieBiruitorului mor]ii strig\m: Osana celuidintru în\l]ime, binecuvântat e[ti Celce vii întru numele Domnului!” ~nvierealui Laz\r, ca dovad\ a învierii noastre, atuturor, [i ca prob\ a puterii Sale dum-nezeie[ti, a determinat entuziasmul cucare Mântuitorul a fost primit înIerusalim.Aceast\ s\rb\toare mai este cunos-cut\ [i sub numele de Duminica aspi-ran]ilor sau a candida]ilor la botez,deoarece , în primele patru-[ase sec-

ole ale cre[tinismului, cei care sepreg\teau s\ primeasc\ botezul,numi]i catehumeni, se prezentau laepiscopul locului, pentru a se înscriepe listele celor care aspirau c\tre nouavia]\ cre[tin\, adic\ doreau s\ seboteze. Cu aceast\ ocazie, începânddin secolul al IV-lea, episcopul le trasaca sarcin\, printre altele, s\ înve]eCrezul sau simbolul credin]ei, urmânds\ primeasc\ botezul în noapteaînvierii.De asemenea, s\rb\toarea mai estecunoscut\ [i sub numele de Duminicagra]ierilor, deoarece, cu prilejul acesteis\rb\tori, împ\ra]ii acordau gra]ierecelor din închisori.S\rb\toarea Intr\rii în Ierusalim sau aFloriilor, c\zând de obicei prim\vara,când apar primele floricele, iar arboriiîncep s\ înmugureasc\ [i s\ înfrun-zeasc\, este serbat\ cu mult\ bucurie,fiind o zi de desf\tare sufleteasc\ întrepostul care a trecut [i S\pt\mânaPatimilor care începe cu un post maiaspru [i cu o tr\ire mai intens\ depoc\in]\ [i întristare. ~n acest scop,Biserica acord\ în aceast\ zi dezlegarela pe[te, ca o îndulcire [i mângâierepentru cei care postesc.Duminica Floriilor este ultima dinDuminicile Triodului [i ea marcheaz\începutul frumoasei [i impresionanteiS\pt\mâni a Patimilor. In bisericileortodoxe, începând din seara acesteiduminici, se s\vâr[esc minunatele slu-jbe, unice prin frumuse]ea lor în via]aliturgic\.

Intrarea Domnului înIerusalim (Floriile)

Preot Paroh,Ciobanu Ioan - Colacu

La S\rb\toarea Sfintelor Pa[ti s\coboare lini[tea [i pacea, Minunea^nvierii lui Isus s\ d\inuie ^n inimiletuturor, s\ v\ lumineze via]a [i s\ v\aduc\ rena[terea credin]ei, asperan]ei, a bucuriei, cu bun\tate [ic\ldura ^n suflet.

Preo]ii din Parohiile ora[ului R\cariPictor, Ene Elena

Page 9: Ziarul nr 20

Actualitatea ^n imagini MARTIE 2010 pagina 9

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Locuitorii din Ghimpa]i se bucur\ cândv\d ca un nou obiectiv, de data aceastacultural se afl\ ^n faza de finis\ri. Estevorba de modernizarea, reabilitareaC\minului cultural de aici, obiectiv carese afl\ ^n grafice privind termenele dedare ^n func]iune.~n curând tinerii de aici, ca [i vârstniciivor avea un loc pentru recreere [i spec-tacole pentru toate gusturile.Copiii de la [coala vor avea un spa]iupentru serb\ri [colare [i alte activit\]irecreative.

Mult a[teptata Sal\ de sport aora[ului R\cari prinde contur curepeziciune, cei peste 1500 de mpsuprafa]\ util\, cele 150 de locuripentru spectatori la meciurile de cam-pionate locale [i din categori supe-rioare, devin o certitudine cu fiecare zicare trece. Zidurile impun\toare,funda]iile trainice dau conturul unuiobiectiv de investi]ii impresionant. Selucreaz\ de zor pe [antier, lucrareafiind gata peste câteva luni.

Promisiune onorat\!~n urma sesiz\rii de c\tre mai mul]icet\]eni privind ^nlocuirea transforma-toarelor dep\[ite moral [i fizic, careau nec\jit numeroase familii dinlocalit\]ile S\bie[ti, St\ne[ti [iR\cari, iat\ c\ necazurile au disp\rutprin montarea noilor transformatoare^n respectivele localit\]i. Aparatura electrocasnic\, iluminatulpublic, alte utilit\]i, nu vor mai aveade suferit de acum ^nainte din pricinafluctua]iilor de curent [i a re]elei^ncarcate.

Lucr\rile pentru amenajarea ad\postului pen-tru câinii f\r\ st\pân sunt ^n faza avansat\,astfel ca prima hal\ a ajuns ^n faza final\.Aici vor fi caza]i, ^n curând, peste 80 de câinide pripas din ora[ul R\cari. Ad\postul se vaextinde cu a doua hal\, ^n curând, astfel cacet\]enii care ne-au sesizat ^n nenum\raterânduri vor sta lini[ti]i, iar noi vom avea ogrij\ ^n minus. Cu aceast\ ocazie, lans\m unconcurs ^n ceea ce prive[te denumireaad\postului. Apel\m la imagina]ia dumneav-oastr\ [i a[tept\m propuneri pentru a da unnume acestui ad\post. Primim sugestii latelefoanele: 0245.658.611 si0756.078.015. Succes!

Page 10: Ziarul nr 20

± ±

± ±

Mediul de afaceri MARTIE 2010 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

,,OFER|-}I BUCURIADE A FI PROPRIUL

T|U ST|PÂN "

INFORMEAZA-TE ACUM DESPRE PROGRAMUL pentru dezvoltarea abi l i t\] i lor antreprenoriale in rândul

t iner i lor [ i faci l i tarea accesului acestora la f inan]are - START

MINISTERUL ECONOMIEI, COMER}ULUI {I MEDIULUI DE AFACERI Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te

Obiectivele Programului - Stimulareaînfiin]\rii de noi microîntreprinderi,îmbun\t\]irea performan]elor econom-ice ale celor existente, cre[tereapoten]ialului de accesare a surselor definan]are [i dezvoltarea aptitudinilorantreprenoriale ale tinerilor în scopulimplic\rii acestora în structuri econom-ice private;Bugetul programului pentru anul bugetar2010 este de 6.000 mii lei Beneficiari eligibili - persoanelefizice cu varsta cuprinsa intre 18 si40 ani neimpliniti) [i societ\]ilecomerciale (microîntreprinderi) Valoarea grantului este de maxim70% din valoarea cheltuielilor eli-gibile aferente proiectului, dar numai mult de 100.000 lei/benefi-ciar.Programul se va derula în dou\etape, respectiv:Etapa I: cursuri de preg\tire antre-prenorial\ UNCTAD EMPRETECRomânia pentru sprijinirea dez-volt\rii IMM, destinate beneficiar-ilor Programului; EMPRETEC este unprogram interna]ional pentru dezvoltarea[i sprijinirea antreprenorilor. Programulse desf\[oar\ sub egida Conferin]eiNa]iunilor Unite pentru Comer] [iDezvoltare (UNCTAD - Geneva) [i esteopera]ional în peste 25 de ]\ri dinAmerica Central\, America Latin\, Africa[i Orientul Mijlociu.

În cadrul atelierelor de lucru participan]iipreg\tesc un plan de afaceri si au ocaziade a-si prezenta propriile idei unui grupde bancheri in vederea ob]inerii uneiposibile finan]\ri. Metoda de lucru folosit\ in cadrul ate-lierelor de lucru este puternic interactivasi orientata c\tre experiment. In loculprelegerilor teoretice, se utilizeaz\ exer-ci\ii structurate, grupuri de putere,prezent\ri video, metode de diagnostic,evenimente de afaceri, chestionare sialte instrumente menite sa identifice siperfec]ioneze Competentele PersonaleAntreprenoriale prin intermediul prac-ticii. Etapa a II-a: finan]area implement\riicelor mai bune Planuri de Afaceri prinaloca]ie financiar\ nerambursabil\ înlimita bugetului alocat.Obiectul finan]\rii trebuie s\ seîncadreze în una sau mai multe dincategoriile eligibile:- Echipamente tehnologice (ma[ini,utilaje [i instala]ii de lucru - inclusiv soft-ware-ul aferent, subgrupa 2.1, conformHot\rârii Guvernului nr. 2139/2004 pen-tru aprobarea catalogului privind clasifi-carea [i duratele normale de func]ionarea mijloacelor fixe, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare); - Aparate [i instala]ii de m\sur\,control [i reglare (subgrupa 2.2 con-form Hot\rârii Guvernului nr.2139/2004 pentru aprobarea catalogu-

lui privind clasificarea si duratele nor-male de func]ionare a mijloacelor fixe,cu modific\rile [i complet\rile ulte-rioare);- Mijloace de transport auto pentrum\rfuri (subclasa 2.3.2.2 conformHot\rârii Guvernului nr. 2139/2004 pen-tru aprobarea catalogului privind clasifi-carea si duratele normale de func]ionarea mijloacelor fixe, cu modific]rile [i com-plet\rile ulterioare);- Licen]e, brevete, m\rci, francize,etichetare ecologic\; - Taxe pentru înfiin]are societatecomercial\ la Registrul Comer]ului(doar pentru aplican]i persoane fizice);- Achizi]ionarea de tehnic\ de cal-cul (tip PC, format din: unitate central\,monitor, imprimant\, inclusiv sistemeportabile, licen]e necesare desf\[ur\riiactivit\]ii);- Achizi]ionarea de spa]ii de lucru,spa]ii de produc]ie (cl\diri, hale de pro-duc]ie, spa]ii amenajate);- Achizi]ionarea de mobilier de birou,mini-calculatoare pentru secretariat,birotic\.Obiectul finan]\rii trebuie s\ fie directlegat de codul CAEN accesat în cadrulProgramului. Nu se finan]eaz\ ele-mentele de cost care nu au leg\tur\ cucodul CAEN accesat [i cu procesul deproduc]ie sau serviciul prestat.

Dac\ v\ afla]i în curs de dez-voltare a unei afaceri sau v\gândi]i s\ extinde]i sau s\ diver-sifica]i o afacere deja existent\,acesta este un moment bun s\evalua]i ceea ce face]i înmomentul actual sau ceea cedori]i s\ realiza]i în viitor.

Începerea sau extinderea uneiafaceri con]ine întotdeauna unelement de risc [i din acestmotiv constituie un bun exerci]ius\ v\ evalua]i posibilitatea atin-gerii succesului; s\ recunoa[te]i[i s\ evalua]i problemele pecare le ve]i întâmpina; s\ deter-mina]i resursele financiare [iumane necesare pentru sarcinarespectiv\; s\ con[tientiza]i punctele fortesi punctele slabe ale dum-neavoastr\; s\ fi]i informa]i

asupra clien]ilor, concuren]ei [ipre]urilor; s\ identifica]i cei maiimportan]i furnizori [i s\ preg\ti]isolu]ii alternative pentrurezolvarea tuturor poten]ialelorprobleme.

În continuare este prezentat\ olist\ de întreb\ri care va vorajuta s\ reflecta]i asupra ceeace ave]i nevoie [i asupra ceeace trebuie s\ face]i înainte de ademara o nou\ afacere. Scrie]ir\spunsul în dreptul fiec\reiîntreb\ri: dac\ r\spunsul esteDA, pute]i considera c\ acestaspect este rezolvat; dac\r\spunsul este NU, trebuie s\revizui]i situa]ia [i s\ stabili]i ostrategie de îmbun\t\]ire aacesteia.ÎNAINTE DE A ÎNCEPE OAFACERE

ÎNTREB|RI CHEIE DESPREIDEEA DUMNEAVOASTR| DE AFACERI

A]i reflectat îndelung asupra motivului începerii unei afaceri proprii ?

V\ dori]i afacerea dumneavoastr\ destul de mult încât s\ investi]i multeore de munc\, f\r\ s\ [ti]i câ]i bani o s\ câ[tiga]i?A]i stabilit exact care este tipul afacerii pe care dori]i s\ o face]i?

A]i lucrat într-o afacere de tipul celei pe care dori]i s\ o începe]i?

A]i lucrat ca supervizor sau manager?În timpul [colii a]i beneficiat de instruire antreprenorial\?Ave]i economii?

V-a]i stabilit obiectivele pentru urm\torii 3, 5 si 10 ani ?V-a]i gândit c\ este posibil de fapt s\ câ[tiga]i mai mul]i bani lucrândpentru altcineva?Familia dumneavoastr\ sus]ine planul dumneavoastr\ de a începe propriaafacere?

{ti]i de unde pute]i g\si noi idei si noi produse ?

Ave]i un plan de lucru pentru dumneavoastr\ [i angaja]ii dumneavoastr\?

V-a]i gândit la riscul pe care îl presupune tipul afacerii pe care dori]i s\ oîncepe]i?{ti]i cu exactitate de câ]i bani ave]i nevoie pentru a începe o afacere ?A]i hot\rât câ]i din banii proprii pute]i investi în afacere?{ti]i ce credit pute]i ob]ine de la furnizori - de la persoanele de la careve]i achizi]iona bunuri sau servicii?{ti]i de unde pute]i împrumuta restul de bani de care ave]i nevoie pentrua începe afacerea?A]i calculat venitul anual pe care îl pute]i ob]ine din afacerea dumneav-oastr\?Pute]i supravie]ui cu un venit mai mic decât de obicei pentru a puteareinvesti o parte din el pentru cre[terea afacerii dumneavoastr\?

A]i discutat cu banca despre planurile dumneavoastr\?

Municipiul Târgovi[te , Str. Radu V\rzaru Arma[u , nr. 7 A ,CP 130169 , jud. Dâmbovi]a

Tel. 0245222136 , Fax 0245222135 , site: www.aippimm.ro; e-mail: [email protected] va urma

Dar partea financiar\?

Despre dumneavoastr\:

ANUN} Termenul la care încep înscrierile online pentru Programul pentru dez-voltarea abilit\]ilor antreprenorialeîn rândul tinerilor [i facilitarea acce-sului acestora la finan]are - START -

Conform procedurii de implementarea programului care a fost publicat\ înMonitorul Oficial al României partea I nr.187 bis din 24.03.2010 si postat\ pe site-ul http://www.aippimm.ro, Programul pen-tru dezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale înrândul tinerilor [i facilitarea accesului aces-tora la finan]are - START - devineopera]ional la data de 09.04.2010.Prima zi de înscriere : 09.04.2010, ora9.00

Programul na]ional pentru dez-voltarea culturii antreprenoriale înrândul femeilor manager din sectorulîntreprinderilor mici [i mijlocii.Obiectivul ProgramuluiObiectivul Programului na]ional multianualpe perioada 2005 - 2012 pentru dez-voltarea culturii antreprenoriale în rândulfemeilor manager din sectorul întreprinder-ilor mici [i mijlocii îl constituie promovareaunui sistem de informare [i instruire cares\ faciliteze mobilitatea femeilor pe pia]afor]ei de munc\ [i dezvoltarea aptitudinilorantreprenoriale ale acestora în scopulimplic\rii lor în structuri economice private,în contextul problemelor legate demen]inerea echilibrului dintre obliga]iilefamiliale [i cele profesionale [i alprejudec\]ilor existente la nivel localÎncepând cu data de 30.03.2010, ora9.00, solicitan]ii pot completa [i transmiteon-line formularul de înscriere pentru a II-aetap\, conform aplica]iei software care vafi disponibil\ pe pagina web a institu]iei, laadresa www.aippimm.ro.Programul de dezvoltare [i modern-izare a activit\]ilor de comercializarea produselor [i serviciilor de pia]\Obiectivul ProgramuluiObiectivul principal al Programului de dez-voltare [i modernizare a activit\]ilor decomercializare a produselor [i serviciilor depia]\, denumit în continuare Program, îlconstituie sprijinirea operatorilor economici,societ\]i comerciale [i societ\]i coopera-tive, prin facilitarea accesului laachizi]ionarea de ma[ini, utilaje, instala]iide lucru, aparate [i instala]ii de m\surare,control [i reglare, în scopul îmbun\t\]iriiperforman]elor economice [i tehnice aleoperatorilor economici, urm\rind adaptareala cerin]ele determinate de noul statut alRomâniei de stat membru al UniuniiEuropene, prin cre[terea nivelului de com-petitivitate, sporirea protec]iei consumato-rilor [i securit\]ii alimentare.În perioada 08.04.2010, ora 9.00pân\ în data de 12.04.2010, ora20.00, solicitan]ii vor completa [i trans-mite on-line un formular de preselec]ie,conform aplica]iei software, care va fidisponibil\ pe pagina web a institu]iei, laadresa www.aippimm.ro.Programul na]ional pentrusus]inerea me[te[ugurilor [i arti-zanatului.Obiectivul Programului na]ional multi-anual pe perioada 2002 - 2012 pentrusus]inerea me[te[ugurilor [i artizanatului îlconstituie stimularea dezvolt\riime[te[ugurilor [i a micii industrii dinRomânia, a înt\ririi clasei de micime[te[ugari, care î[i desf\[oar\ activitateaindividual sau organizat prin intermediulasocia]iilor ori al altor organiza]ii, în specialîn localit\]ile rurale, dar [i în cele urbane.În perioada 07.04.2010, ora 9.00 pân\ îndata de 11.04.2010, ora 20.00, solicitan]iivor completa [i vor transmite on-line unformular de preselec]ie, conform aplica]ieisoftware care va fi disponibil\ pe pagina web ainstitu]iei, la adresa w w w . a i p p i m m . r o.

Page 11: Ziarul nr 20

INFORMA}II UTILE MARTIE 2010 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

black

S|PT|MÂNA S|PT|MÂNA POLI}IEI ROMÂNEPOLI}IEI ROMÂNE

Obiectivul Fundamental al activit\]iiPoli]iei Comunitare pe anul 2009 a fostcre[terea calit\]ii [i eficien]ei activ-it\]ii în men]inerea [i asigurarealini[tii [i siguran]ei publice, precum [iangrenarea comunit\]ii la actul decombatere al fenomenului infrac]ional[i contraven]ional.Pentru men]inerea unui climat normal deordine si siguran]\ public\ a fost necesar\ ocoroborare a eforturilor [i o înt\rire a partene-riatului public poli]ie comunitar\ - autorit\]i -comunitate local\, care s\ conduc\ la pre-venirea [i combaterea fenomenuluiinfrac]ional, cu implica]ii benefice asupra sig-uran]ei cet\]eanului [i imaginii ora[uluiRacari, în plan na]ional.Având în vedere problematica extrem dedivers\ a Poli]iei Comunitare în acest an amasigurat cadrul necesar pentru furnizareaunor servicii publice de calitate cet\]enilor [ide aplicare a legii în mod corect [i ferm.Prin schimbul de date [i informa]ii dintre insti-tu]ii,prin întâlnirile periodice între factoriiimplica]i în men]inerea, asigurarea sau resta-bilirea ordinii publice, dar [i prin ac]iunilecomune desf\[urate s-a reu[it cunoa[terea îndetaliu a situa]iei infrac]ionale [icontraven]ionale de pe raza orasului. Am consolidat [i dezvoltat rela]iile parteneri-ale cu comunitatea local\ pentru ob]inereasprijinului acesteia în efortul comun de pre-venire [i contracarare a fenomenului contra-ven]ional [i infrac]ional.În acest an am desf\[urat urm\toarele activ-it\]i importante:- asigurarea unui climat de ordine [i lini[tepublic\ în zonele [i locurile stabilite prin plan-ul de paz\ [i ordine public\;- constatarea contraven]iilor [i aplicareasanc]iunilor contraven]ionale,conformlegii,pentru înc\lcarea prevederilor legalereferitoare la tulburarea ordinii [i lini[tii pub-lice.- am contribuit la combaterea faptelor deînc\lcare a normelor legale privitoare la secu-ritatea [i lini[tea cet\]enilor, cur\]enialocalit\]ii precum [i alte fapte prev\zute deactele normative în vigoare;-înso]irea in repetate rânduri a

reprezentan]ilor prim\riei în diferite misiuni;- execut\m periodic patrul\ri în incintele insti-tu]iilor de înv\]\mânt pentru prevenirea [icombaterea infrac]iunilor comise cu violen]\;- asigurarea ordinii [i lini[tii publice în preaj-ma bisericilor de pe raza orasului;- prevenirea [i combaterea înc\lc\rii normelorlegale privind regulile generale de comer] [iaplicarea sanc]iunilor contraven]ionale încazul înc\lc\rii acestora;- interven]ia la solicitarea cet\]enilor, pen-tru aplanarea unor st\ri conflictuale izbucniteîn diverse zone ale ora[ului precum [i lacercetarea anumitor reclama]ii ale asocia]iilorde locatari sau proprietari;- în aceast\ perioad\ au fost adresate dec\tre cet\]eni, verificate [i solu]ionate circa150 sesiz\ri verbale, telefonice [i scrise;- au fost legitimate un num\r de 200 per-soane, avertizate verbal un num\r de 150persoane, avertizate în scris un num\r de 44persoane [i s-au desf\[urat 30 activit\]i încomun cu Poli]ia ora[ului R\cari.- au fost sanctionati contraventional unnumar de 27 de persoane , valoarea total\ aamenzilor fiind de 8600 lei.- tot Politia comunitara a ac]ionat pentru par-carea regulamentar\ a autovehiculelor. Aufost aplicate pentru bloc\ri taxe in valoare de3330 lei.

Pentru anul 2010 avem ca priorit\]i:- Asigurarea climatului de siguran]\ public\, apropriet\]ii publice [i private;- Prevenirea [i combaterea actelor comise cuviolen]\;- Prevenirea [i combaterea activit\]ilor celezeaz\ patrimoniul ora[ului;- Eficientizarea activit\]ii de combatere adelincven]ei juvenile pe raza ora[ului;- Operativitate în rezolvarea sesiz\rilor primitede la cet\]eni [i interven]ia la apelurile aces-tora;- Extinderea cooper\rii cu comunitatea derromi pentru atragerea acestora în asigurareaclimatului de ordine [i siguran]\;- Intensificarea demersurilor pentru atragereade parteneri în vederea realiz\rii sistemuluiintegrat de prevenire [i combatere a contra-ven]iilor;

- Prevenirea actelor de cer\etorie [i colabo-rarea pe aceast\ linie cu Direc]ia de Asisten]\Social\ pentru rezolvarea unor cazuri sociale;- Completarea sistematic\ a bazei de date înceea ce prive[te cazurile sociale [i schimbulde informa]ii cu institu]iile ce au respons-abilit\]i în acest domeniu;- Cre[terea combativit\]ii cu privire la reduc-erea comer]ului ilegal cât [i a desf\[ur\riiunui comer] civilizat în pie]ele agroalimentare;- Intensificarea activit\]ilor de control privindmodul de depozitare a de[eurilor menajere,industriale sau de orice fel [i de respectare aigieniz\rii zonelor periferice a malurilor cur-surilor de ap\, precum [i propunerea dem\suri ce trebuiesc luate în vedereaîmbun\t\]irii st\rii de cur\]enie a ora[ului;- Îmbun\t\]irea comunic\rii, atitudinii [i com-portamentului agentului comunitar în contac-tul cu cet\]enii;- Organizarea [i dezvoltarea prevenirii actelorcontraven]ionale [i infrac]ionale de pe razaora[ului;- Cre[terea eficien]ei agen]ilor comunitari încombaterea actelor de înc\lcare a normelorde convie]uire social\ pentru sporirea secu-rit\]ii cet\]eanului;- Participarea [efilor de tur\ din cadrul poli]ieicomunitare la orele de dirigen]ie din cadrulinstitu]iilor [colare pentru con[tientizareaelevilor privind importan]a adopt\riiunui comportament decent, cunoa[terea [iaplanarea st\rilor conflictuale a violen]elorstradale [i sportive precum [i consecin]ele pecare le poate avea un comportamentinfrac]ional;- Încheierea de parteneriate cu institu]iile[colare pentru prevenirea actelor de înc\lcarea ordinii [i lini[tii publice de c\tre elevii aces-tora;- Întâlniri organizate cu comitetele de cet\]enipentru a g\si diverse c\i [i metode pentrureducerea pericolului stradal, cre[tereagradului de siguran]\ a cet\]eanului [i reduc-erea activit\]ilor ce creeaz\ disconfortlocatarilor;- Cre[terea eficien]ei dispozitivelor de patru-lare.

RAPORTUL POLI}IEI COMUNITARE PRIVIND ACTIVITATEA DESF|{URAT| ~N 2009

{I PRIORIT|}I ~N 2010

~n cursul anului 2009, activit\]iile ^n domeniul situa]iilorde urgen]\ s-au desf\[urat ^n baza prevederilor legale [i prin-cipalele direc]ii au fost: receptarea cu maxim\ operativitate ainforma]iilor privind transmiterea ^n teritoriu a buletinelormeteo [i situa]ilor de cod primite de la sta]iile meteo, ApeleRomâne [i de la IJSU Basarab I , prin note telefonice;- Asigurarea permanen]ei la sediul Prim\riei ^n cazul primiriiaten]ion\rilor [i avertiz\rilor pe linie de dezastre;- Aten]ionarea cet\]enilor pentru cur\]area [an]urilor [ipode]elor, decolmatarea v\ilor pârâului Ilfov [i al altor cursuride ape;- Efectuarea exerci]ilor de preg\tire. Pe teritoriul ora[uluiR\cari, func]ioneaz\ un sistem unitar de supraveghere, averti-zare, cercetare [i ^nl\turare a urm\rilor dezastrelor. Preg\tireapentru management-ul situa]iilor de urgen]\ este organizat\ [is-a desf\[urat, ^ntr-o concep]ie unitar\ respectându-se regula-mentele, ordinele [i instruc]iunile IJSU -Basarab I [i planuluiunic cu principalele activit\]i aprobat de domnul primar. S-auexecutat antrenamente, instructaje lunare cu membrii SVSU.Am participat ^n situa]ii cu impact asupra popula]iei [i mediu-lui (cit\m: inunda]iile din vara anului 2009)- Pentru anul 2009 baza material\ a constat ^n: drujbe, cosi-tori, motopomp\, buldoexcavator, tractoare cu remorci, pluguri

pentru z\pad\, extinctoare, pichete incendiu, târ[uri [i ver-morele. La aceasta se adaug\ num\rul voluntarilor care aur\spuns prompt la solicit\rile serviciului.

INFORMARE PRIVIND ACTIVITATEADESF|{URAT| DE SERVICIUL

VOLUNTAR PENTRU SITUA}II DEURGEN}| ~N ANUL 2009

Urmând tradi]ia istoric\ [i legislativ\, ^ndecursul timpului [i ^n special de la^nceputul Secolului XIX, când s-a acordat o aten]ie deosebit\ poli]iei, ziuaPoli]iei Române, care a fost [i este ^nslujba cet\]eanului, a fost s\rb\torit\ ladiferite date calendaristice.~ncepând cu anul 1991, ziua Poli]ieiRomâne, s-a s\rb\torit la diferite date,iar din anul 2002, al Mileniului III,

se serbeaz\ având ca reper momentul1882, an ^n care la 25 Martie, des\rb\toarea cre[tineasc\ "BunaVestire".Domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, a^nmânat Marelui Ag\ Mih\i]\ Filipescu,steagul Agiei.Acesta a fost primul drapel al Poli]ieiRomâne, pe care era pictat chipul"Maicii Domnului" [i a ingerului aduc\tor"Bunei Vestiri".~n acela[i timp ca dat\ anual\ fixat\ ^ncalendarul Cre[tin - Ortodox, 25 Martie,este ziua de s\rb\toare cre[tineasc\"Buna Vestire" patron spiritual alPOLI}IEI ROMÂNE, an ^n care se^mplinesc 188 de ani.Cu aceasta ocazie, Poli]ia ora[uluiR\cari a organizat ^n perioada 23 -25.03.2010, activit\]i ^n {colile R\cari, Ghergani [i Colacu, un concurs cu tema"Politistul prietenul meu", ocazie cu careau fost ^nmânate [i premii materializateprin diplome; prezentarea autospecialeidin dotarea poli]iei [i vizitarea MuzeuluiNa]ional al Poli]iei Române, dinmun.Târgovi[te.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

Agent {ef - Chi]ulescu Dumitru

Page 12: Ziarul nr 20

~n interesul cet\]eanului MARTIE 2010 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

S\pt\mâna Patimilor, cu to]ii s\ ne amintim c\ trebuie s\ ne iubimaproapele [i acest sentiment, s\ avem grija s\ se manifeste perma-nent, ^n fiecare zi, cu fiecare gest ^ntâmpl\tor, sau nu, [tiut saune[tiut, dar pornit din inim\. Acestea au fost gândurile care ne-au^ndemnat s\ d\ruim unor familii de b\trâni, unii singuri [i ne[tiu]i,

uita]i de rude, de copii chiar, darcare ne-au primit cu surprindere[i bucurie, iar pachetul deSfintele Pa[ti a fost o mângâiere.

“Enigmatici [i cumin]iTerminându-[i rostul lor,

Lâng\ noi se sting [i mor,Dragii no[tri, dragi p\rin]i.”

(Adrian P\unescu)

Dna. Marcu Ana - B\l\ne[ti

Dna Lip\neanu Gheorghi]a - Ghimpa]i Dna Grigore Elena -Colacu

Familiile Burcu[ -Ghergani

Dna. Simulescu Vasilica -R\cari Dna. Oprea Victoria -R\cariDna. Degeratu VirginicaDna. Abraham Nicoleta - R\cari

Dna. N\stase Elena - Ghergani Dna. Nicolae Eleonora - Mavrodin

Page 13: Ziarul nr 20

~n interesul cet\]eanului MARTIE 2010 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Grupul de ini]iativ\ care a dorit s\ aduc\un strop de bucurie ^n via]a acestorb\trânei este compus din: Tancu Elena(R\cari), Tudor Ion (Consilier-Ghergani),Radu Valeriu (Mavrodin),Modrogeanu Adrian (Racari),Craiciu Razvan [i AlexandraLasculescu (SAI - Bucure[ti),Adrian {tef\nescu(Bucure[ti), Petre Marin(Consilier - R\cari), MateiMarin (Colacu), Dinca Florin(R\cari), Razvan Ionescu(Peco R\cari).Pachetele pentru SfintelePa[ti au fost compuse din:pulpe de pui, ulei, cartoanede ou\, b\uturi r\coritoare,cozonaci, banane, haine [i^nc\l]\minte.Toate acestea, ca un gest fru-

mos pentru concet\]enii r\c\reni.Mul]umim grupului de initiativ\ ^nnumele concet\]enilor [i le ur\m unPa[te Fericit, mult\ s\n\tate, ^mp\care

[i binecuvântare ^n suflet atât dumnealorcât [i familiilor.La mul]i ani!

Viceprimar, Prof. E Craiciu

Dna. Ion Leanca - Ghimpa]i

Dna

. C

ârja

n G

heor

ghi]a

- G

him

pa]i

Dna. Ni]\ Elena -Ghimpa]i Dna. Enciu Niculina - Ghergani Dna. Niculae Maria - R\cari

Dna. {erban Maria - Ghimpa]i Dna. Luca Maria - Mavrodin Dl. Preoteasa Vasile - Colacu Dna. Coman Sabina - St\ne[ti

Page 14: Ziarul nr 20

De interes general MARTIE 2010 pagina 14

Vine, vine prim\vara [i pe spa]iileverzi au “^mbobocit” sacii cucunoaie. ~n a[teptarea ma[inii colec-toare gospodarii “grijulii” pun pespa]iile verzi sacii cu gunoi, de parc\i-ar pune la ^ncol]it... Calc\ pe iarbacare de abia a ie[it [i proptesc depomii la care dau mugurii, saci degunoi menajer. Familii respectabile,al c\ror nume ^l vom publica ^nnum\rul viitor a[eaz\ gunoiul pezona verde. Propunem achizi]ionareade tomberoane [i plasarea lor pezona de acces ^n gospod\rie.

Aceasta e “recolta” de gunoaie de pe drumul Mavrodin-Colacu. Suntem siguri ca apar]in acelora care trec peaici, venind din Colacu, mul]i ca turi[ti pentru c\ duminic\, dup\ o mas\ copioas\, arunc\ resturile pe mar-ginea drumului ca s\ nu faca gunoi, la rude ^n gospod\rie. Avem un proiect pentru montare camere desupraveghere pe acest traseu, iar amenzile vor fi pe m\sur\ pentru a pl\ti contravaloarea lor. ~nv\]ul are [idezv\], iar cine nu ascult\, pl\te[te!

Multe sunt locurile unde gunoaiele se l\f\ie ^n voie iarconcet\]enii ce cu onor se numesc or\[eni arunc\ cugra]ie gunoaiele la ^ntâmplare... A[a ar\ta cimitirul dinlocalitatea R\cari sau, a[a ar\ta asfaltul nou-nout pecare-l cur\]\m [i sp\lam cu matur\toarea IVECO de miide euro, iar unii concet\]eni a[a arunc\, cu “stil” saciicu p\s\ri moarte, peturi, coji de cartofi... Z\u oamenibuni, gândi]iv\ la efortul f\cut de prim\ria R\cari pen-tru a p\stra cur\]enia [i nu mai arunca]i gunoaiele! Noiavem semnale privind identitatea unor cet\]eni [i laprimul gest de acest fel vom pune mâna pe condei [i-ivom da amenzi... A venit vremea lucrurilor serioase. La multi ani!

Profitând de neglijen]a st\pânilor,câinii ^ntind gunoiul pe trotuar,sacii fiind u[or ^mpra[tia]i. Maimult\ grij\ pentru spa]iul din fa]alocuin]ei pentru c\ este tot alnostru. Degeaba ^n curte estecurat [i ordine, dac\ la poart\calci ^n gunoi, iar [an]ul e doar oamintire... Reamintim tuturor c\^ncepând din aprilie vomsupraveghea pe fiecare strad\efectuarea lucr\rilor de ^nfiin]aresau adâncire a [an]urilor. Numaia[a vom lupta cu apele rezultatedin ploi, care ne-au f\cutnecazuri. A\tept\m propuneri [imai ales ...FAPTE.

Lang\ Monumentul SltBarbu Petre Marian,Prim\ria a montat 2b\nci, pentru ca oameniis\ stea [i s\ reflecteze lafaptele eroice ale celorcare se odihnesc al\turi.Una dintre banci a fostrupt\, iar autorul esteanonim. Suger\m celorcare se fac vinova]i, s-orepare urgent, dovedindastfel c\ regret\ c\ aurupt-o. Cu câteva cuie [iscânduri, sp\la]i obrazulde ru[ine... Noi vomreveni cu numele lor, ^nziarul urm\tor.

Vrând s\ fie mai aproape de cer, tinerii ]in picioareleunde ar trebui s\ le fie [ezutul, iar capul le este ^n“nori” c\utând s\ fie cât mai “originali”. Deh, a[a e“moda” , ^n cartier, iar noi suntem b\ie]i de cartier.Uite a[a cre[tem, ocroti]i de lege, de parc\ am aveanumai drepturi, c\ de ^ndatoriri, nu poate fi vorba... Aten]ie p\rin]i, cât\ vreme mai putem face ceva!

Page 15: Ziarul nr 20

Divertisment MARTIE 2010 pagina 15 Ziarul Prim\riei R\cari

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8

2 V Cuv. Tit f\c\torul-de-minuni; Sf. Mc. Amfian [i Edesie (Zi ali-turgic\ – Denia Prohodului Domnului)4 D (†) Învierea Domnului (Sfintele Pa[ti)

Apostol: Fapte l, l-8; Evanghelie: Ioan l, 1-175 L (†) Sfintele Pa[ti; Sf. Mc. Claudiu [i cei împreun\ cu dânsul;Sf. Mc. Teodul [i Agatopod6 M (†) Sfintele Pa[ti; Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului; Sf.mucenic Irineu, episcop de Sirmium9 V †) Izvorul T\m\duirii; Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Cuv.Vadim (Har]i)10 S Sf. Mc. Terentie [i cei împreun\ cu dânsul11 D Duminica a 2-a dup\ Pa[ti †) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. sfintit mucenic Antipa12 L †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ierarh M\rturisitor Vasile deParios; Sf. Ier. Zenon al Veronei; Sf.Antuza14 M Sf. Ier. M\rt. Martin al Romei; Sf. Mc. Tomaida; Sf. Ier.Pahomie de la Gledin (Dezlegare la pe[te)15 J Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud [i Trofim; Sf. Mc. Crescentdin Mira Lichiei17 S Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier. Acachie al Melitinei18 D Duminica a 3-a dup\ Pa[ti (Duminica Mironosi]elor)19 L Cuv. Ioan de la Lavra veche; Sf. Mc. Pafnutie20 M †) Sf. Ier. Teotim al Tomisului; Cuv. Teodor Trihin; Sf. Ap.Zaheu23 V †) Sf. Mare Mc. Gheorghe purt\torul-de-biruin]a( (Dezlegarela pe[te)24 S †) Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava; Iosif din Maramures; Sf.Mucenici Pasicrat [i Valentin; Sf. Mc. Sava; Cuv. Elisabeta25 D Duminica a 4-a dup\ Pa[ti (Duminica Sl\b\nogului)28 M Sf. Ap. din cei 70: Iason [i Sosipatru; Sf. Mc. Maxim,Cvintilian [i Dada (Dezlegare la pe[te)29 J Sf. 9 Mucenici din Cizic; 30 V Sf. Ap. Iacov (al lui Zevedeu), fratele Sf. Ioan Evanghelistul;Sf.Donat; Sf. Ier. Ignatie Brianceaninov (Dezlegare la pe[te)

Pentru situa]ii de urgent\ v\

oferim spre consultare programul

Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) - R\cari

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti- 02.04.2010 - 30.04.2010

UDREA DUMITRU -RACARI - 96 DE ANITANASE MARIN - GHIM-PATI - 64 DE ANI

ANDREIAS ION - COLACU - 81 DE ANIVLAD STAN - RACARI - 86 ANIANDREI NASTASE - STANESTI - 59 DE ANITEODORESCU OCTAVIAN IONEL - BUCURESTI SECT.2 - 82 DE ANISANDU GHEORGHITA - BALANESTI - 78 DE ANINITULESCU AURICA - RACARI - 100 ANILAZAR DUMITRU - RACARI - 71 DE ANINASTASE ANA - GHERGANI - 74 DE ANIALEXANDRU GHEORGHITA - MAVRODIN - 77 DEANI

Vertical si orizontal la fel

Telefon: 0245658864

Medic coordonator - Carp Marioara

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Ilie Georgian

Program: Luni-Vineri ^ntreorele 15-08 dim. Sâmb\ta[i Duminica: 24/24 de ore

CIOBILA RARES MARIAN - 23.02.2010TILICA CRINA VALENTINA - 24.02.2010DINACHE MARIANA GABRIELA - 28.02.2010TENCIU ROXANA GABRIELA - 27.02.2010IONESCU EDUARD GABRIEL - 07.03.2010

Maxie Dunman, a prezentat experien]aunui om de afaceri american, care ac\l\torit pân\ ^n Europa pentru a vedeapiesa de teatru: „Patimile lui Christos”Ajuns la acest spectacol, omul de afaceria avut oportunitatea de a-l ^ntâlni person-al chiar pe Anton Lany, actorul ce ^nter-preta rolul Domnului Iisus. Observând pescen\ crucea care era folosit\ ^n actulr\stignirii, omul de afaceri i-a cerut so]ieis\-i fac\ o poz\ ^n timp ce el avea s\poarte crucea. Când acesta s-a plecat s\ridice crucea pe um\r, [i a ^nmânataparatul de fotografiat so]iei sale, [i-a datsema c\ acea cruce era din lemn masiv [ia trebuit s\ depun\ un efort deosebit s\ oridice de la podea.Surprins de greutatea crucii, acesta i-aspus actorului: „Tu por]i o cruce a[a degrea la fiecare spectacol”? Credeam c\

este scobit\ ^n interior [i e numai ofic]iune, nicidecum o cruce real\!Actorul s-a uitat ]int\ spre el [i i-ar\spuns: „Oameni din toata lumea vin aici^n Bavaria s\ urm\reasc\ aceast\ pies\de teatru [i scena r\stignirii pe care ointerpretez; cum a[ putea s\-i ^n[el f\r\ s\tr\iesc o experien]\ real\? N-a[ putea s\interpretez actul r\stignirii dac\ n-a[ sim]icu adevarat greutatea crucii”!

Mul]i cre[tini atunci când trebuie s\-[ipoarte crucea, joac\ teatru. UceniciiDomnului Iisus ^ns\ ^[i poart\ crucea ^norice vreme fiind gata s\ pl\teasc\ oricepre]. Ca urma[i ai Domnului nostru, tre-buie s\ fim gata s\ pl\tim orice pre], pen-tru a face ce este bine ^n fiecare aspect alvie]ii.

Nu juca teatru

D.R

Vineri - 02.04.2010 Dr. Mladin AuricaSambata - 03.04.2010 Dr. Birsila DanielDuminica - 04.04.2010 Dr. Barbu RazvanLuni - 05.04.2010 Dr. Carp MarioaraMarti - 06.04.2010 Dr. Mladin AuricaMiercuri -7.04.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 8.04.2010 Dr. Barbu RazvanVineri - 9.04.2010 Dr. Birsila DanielSambata - 10.04.2010 Dr. Corneanu CorinaDuminica - 11.04.2010Dr. Mladin AuricaLuni - 12.04.2010Dr. Carp MarioaraMarti - 13.04.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 14.04.2010 Dr Birsila DanielJoi - 15.04.2010 Dr. Barbu RazvanVineri -16.04.2010

Dr. Corneanu CorinaSambata - 17.04.2010 Dr. Carp MarioaraDuminica - 18.04.2010Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 19.04.2010 Dr. Barbu RazvanMarti - 20.04.2010Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 21.04.2010 Dr. Birsila DanielJoi - 22.04.2010 Dr. Carp MarioaraVineri -23.04.2010 Dr. Mladin AuricaSambata - 24.04.2010Dr. Birsila DanielDuminica - 25.04.2010 Dr. Barbu RazvanLuni - 26.04.2010Dr. Carp Marioara Marti - 27.04.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 28.04.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 29.04.2010 Dr. Corneanu CorinaVineri - 30.04.2010 Dr. Barbu Razvan

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7

1. Zi liber\ la stat2. Preponderent lucrate

3. Folosi]i ^n economiasubteran\

4. A repeta obsesiv5. A povesti pe nas

6. A scoate capul7. Bun la chestionat

8. Apune!

1. Domnul nostrupe vecie

2. Ora[ul Dâmbovi]ean3. Pene...de macaz

4. Alcalin saltare]5. Trieste!

6. BlândeleDomnului

7.Spune!

REZOLVARE NR ANTERIOR: TRANSBORDA-A-POTOP-OT-RIO-RR-STA-DAMBOVITA-ILE-PILI-S-VOTCI-FRAM-MRE-PO-RE-VIE-NAVIGA-AT-SUTA-ED-SABAR-TISA

Vertical si orizontal la fel

DECESE

Page 16: Ziarul nr 20

Publicitate MARTIE 2010 pagina 16

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA

Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87Mobil: 0721246802;

www.megadoor.ro; [email protected]

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

M\ numesc_____________________________________________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|...doar dac\ o spui!

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua

de LUNI 26 aprilie 2010 la sediul Prim\riei R|CARI,

^ncepând cu ora 09:00

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2010:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\riaPublica]ie editat\ de Prim\ria

ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul ITBiroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Prof. Ion Livede, consilierDr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaborator

Procesare- TehnoredactareProcesare- TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

± ±

± ±

CABINET STOMATOLOGIC

V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIATUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI

FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRL

SOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT|T|

GAMA DE BETOANE LA GAMA DE BETOANE LA STSTANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIE; LASERTERAPIE; ULTRASONOTERAPIEF|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

~N RATE!

Domnu le P r i m a r ,

cyanmagentayellowblack