ziarul nr 14

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

An II, nr. 14, Septembrie 2009, 20 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

EXERCI}IU DE APLICA}IE

AL COMITETULUILOCAL PENTRU

SITUA}II DE URGEN}|

EVENIMENTEVENIMENT

pag. 7

Bun venitla [coal\!

~NV|}|MÂNT~NV|}|MÂNT-CUL-CULTUR|TUR|

pag. 6

Au fost finalizate lucr\rile de asfaltare aDJ 601 A R\cari - Slobozia Moar\, seg-

ment de drum care une[te DN 71Bucure[ti - Târgovi[te cu DN 7

Bucure[ti - Pite[ti.pag. 10-11

Pre[edintele României, Traian B\sescu, a efec-tuat pe data de 18.09.2009 o vizit\ oficial\ înjude]ul Dâmbovi]a.Programul pre[edintelui României a avut capunct [i întâlnirea cu primarii dâmbovi]eni [i oscurt\ vizit\ la Curtea Domneasc\.

pag. 7

Un obicei mai vechi pe care-l Un obicei mai vechi pe care-l credeam pe cale de dispari]ie...credeam pe cale de dispari]ie...

PParcarea c\ru]elor pe domeniul public,arcarea c\ru]elor pe domeniul public,uneori pe spa]iul verde.uneori pe spa]iul verde. pag. 5

Ce a mai f\cut Ce a mai f\cut pr imaru’ . . .?primaru’ . . .?

VVizita pre[edintelui izita pre[edintelui RRomâniei Traian B\sescuomâniei Traian B\sescu

^n D^n Dâmbovi]aâmbovi]a

Atitudinea celui indiferent,Atitudinea celui indiferent,un semnal de alarm\!un semnal de alarm\!

Emo]iile unui nou ^nceputde an au pus st\pânire pe noito]i. Dasc\lii, elevii, p\rin]ii,administra]ia local\ - cu to]iiam fost prinsi ^n “hora veseliei[i a emo]iilor” prilejuit\ de^nceperea noului an [colar.

De data aceasta, pentruadministra]ia local\, maipu]ine emo]ii, deoarece toateunita]ile [colare din localitatesunt ^n situa]ia de a primiautoriza]ia de func]ionare.

Pentru prima dat\ se intr\^n normalitate [i nu mai sun-tem lua]i prin surprindere de^nceperea noului an [colar.Spun normalitate, pentru c\a[a ^n]eleg ca poate fidefinit\ situa]ia ^n care o[coal\ are tot ce ^i trebuie: dela cret\ de scris, pân\ la grupsocial cu apa cald\ curent\,toate ^n interior [i nu “^ngr\dina”. Spa]ii adecvatepentru depozitare “lapte [icorn”, instala]ii de ^nc\lzirecentral\ pentru asigurarea

microclimatului adecvat unors\li de clas\ cu elevi dediferite vârste.

Consider c\ nu s-a f\cutnimic ie[it din comun; ne-amf\cut datoria fa]\ de cei carepl\tesc taxe [i impozite [icare trebuie s\ se bucure derespect.

~mbucur\tor este [i faptulc\ acolo unde anul trecut s-areparat, anul acesta a fostnevoie de mici retu[uri.

Nu vreau s\ irosesc prilejulf\r\ a mul]umi ^nc\ o dat\celor care au manifestatrespect fa]\ de muncadepus\ [i efortul financiarf\cut ^n anul precedent,cadrelor didactice care auinsuflat elevilor respectul fa]\de [coal\, ^n general [i salade clasa ^n particular,p\rin]ilor pentru educa]iadat\ copiilor, ar\tând tuturorc\ cei [apte ani de acas\ nuau fost irosi]i.

(urmare ^n pagina 2)

black

Actualitate Septembrie 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

ImportantA. Se apropie sesiunea dedepunere proiecte pem\sura 1.4.1 (octombrie2009) - ferme de semisub-zisten]\.Mai jos prezent\m pa[ii cetrebuie parcur[i pentruaccesarea acestei m\suri.Pasul 1: VERIFICAREA ELIGI-BILIT|}IIPentru verificarea eligibilit\]ii,fermierii se pot adresa OficiuluiJude]ean de Consultan]\Agricol\ Dâmbovi]aBeneficiarii eligibili pentru spri-jinul nerambursabil acordat prinM\sura 141 sunt persoanelefizice în vârst\ de pân\ la 62 deani (neîmplini]i la data depuner-ii Cererii de finan]are), caredesf\[oar\

activit\]i economice, în principalactivit\]i agricole [i a c\rorexploata]ie agricol\:-are o dimensiune economic\cuprins\ între 2 [i 8 UDE-este situat\ pe teritoriul ]\rii;-este înregistrat\ în Registrulfermelor/Registrul agricol; -comercializeaz\ o parte dinproduc]ia agricol\ ob]inut\Pasul 2 ÎNTOCMIREA PLAN-ULUI DE AFACERIPentru a putea primi sprijin încadrul M\surii 141, solicitantulva trebui s\ întocmeasc\ unPlan de afaceri pentru operioad\ de cinci ani.Elaborarea Planului de afacerise realizeaz\ cu titlu gratuit prinaccesarea M\surii 143“Furnizarea de servicii de con-siliere [i consultan]\ pentru

agricultori”, de c\tre Oficiuljude]ean de consultanta agrico-la Dambovita tel: 0245614045Pasul 3 DEPUNEREADOSARULUI Dosarul cuprinde:1) pentru persoanele fiziceneautorizate: Cerere definan]are; Plan de afacere; acteproprietate sau folosin]a teren;extras registrul fermelor -APIA;extras registrul agricol -Prim\rie;certificat de produc\tor si/saudovada cot\ de lapte; docu-ment înregistrare ^ntr-o form\asociativ\; copie act identitatePersoanele fizice neautorizate ladata depunerii Cererii definan]are, pot fi beneficiari eligi-bili ai acestei m\suri, dac\ seînregistreaz\ [i autorizeaz\ încondi]iile Ordonan]ei de urgen]\a Guvernului nr. 44/2008 pân\la data încheierii Contractului definan]are cu APDRP.2) pentru persoanele fizice

autorizate se mai depun:Certificat de înregistrare de laRegistrul Comer]ului; Cazierjudiciar de la politie; Cazier fis-cal de la Finan]e Publice; Extrascont banc\Pas 4 SELEC}IAPROIECTELOR {ISEMNAREA CONTRACTULUIDE FINAN}ARECând valoarea total\ aproiectelor eligibile se situeaz\peste valoarea total\ alocat\m\surii în cadrul unei sesiuni,Comitetul de Selec]ie anal-izeaz\ lista proiectelor eligibilecu punctajul acordat, iarselec]ia se face în ordineadescresc\toare a punctajului deselec]ie, cu încadrarea în sumaalocat\Dup\ o perioad\ de trei ani dela acordarea sprijinului se verif-ic\ respectarea cerin]elor min-ime din Planul de afaceri depusini]ial la solicitarea sprijinului. La

aceast\ dat\, solicitantul tre-buie s\ demonstreze c\ fa]\ desitua]ia ini]ial\ a activit\]ii pre-cizat\ în Planul de afaceri:> produc]ia agricol\ ob]inut\destinat\ comercializ\rii înreg-istreaz\ o cre[tere de 20%;> dimensiunea economic\ aexploata]iei agricole cre[te cuminim 3 UDE. IMPORTANT ! în cazul în care, laverificarea Planului de afaceri,se constat\ c\ nu sunt îndeplin-ite condi]iile minime de acor-dare a sprijinului, beneficiarulnu va mai primi ajutorul pentruurm\torii doi ani, dar nu vareturna sumele primite.B. Se fac ^nscrieri pentru cursulde “Lucr\tor ^n culturaplantelor”. Diploma ob]inut\v\ este necesar\ la dosarul deautorizare pe ordonan]a44/2008.

M|SURA 141 SPRIJIN PENTRU M|SURA 141 SPRIJIN PENTRU FERME DE SEMISUBZISTEN}| FERME DE SEMISUBZISTEN}|

Ing. Topora[ V

Capitolul IART. 1

(1) Executarea lucr\rilor de construc]ii estepermis\ numai pe baza unei autoriza]ii deconstruire sau de desfiin]are, emis\ încondi]iile prezentei legi, la solicitarea titularu-lui unui drept real asupra unui imobil - teren[i/sau construc]ii - identificat prin num\rcadastral, în cazul în care legea nu dispunealtfel.

(2) Constructiile civile, industriale, inclusivcele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelortehnologice, agricole sau de orice alta natura

se pot realiza numai cu respectarea autoriza-tiei de construire, emisa in conditiile prezen-tei legi, si a reglementarilor privindproiectarea si executarea constructiilor.ART. 2

(1) Autoriza]ia de construire constituieactul final de autoritate al administra]iei pub-lice locale pe baza c\ruia este permis\ exe-cutarea lucr\rilor de construc]ii corespunz\torm\surilor prev\zute de lege referitoare laamplasarea, conceperea, realizarea,exploatarea [i postutilizarea construc]iilor.(2) Autoriza]ia de construire se emite în bazadocumenta]iei tehnice - D.T., elaborat\ încondi]iile prezentei legi, în temeiul [i curespectarea prevederilor documenta]iilor deurbanism, avizate [i aprobate potrivit legii.(2^1) Autoriza]ia de construire se emite dup\parcurgerea urm\toarelor etape:a) emiterea certificatului de urbanism, caurmare a cererii pentru autorizarea execut\riilucr\rilor de construc]ii, depus\ de solicitant;b) evaluarea ini]ial\ a investi]iei [i stabilirea

necesit\]ii evalu\rii efectelor acesteia asupramediului de c\tre autoritatea competent\pentru protec]ia mediului;c) notificarea de c\tre solicitant a autorit\]iiadministra]iei publice locale cu privire lamen]inerea cererii pentru autorizarea exe-cut\rii lucr\rilor de construc]ii, în situa]ia încare autoritatea competent\ pentru protec]iamediului stabile[te necesitatea evalu\riiefectelor investi]iei asupra mediului;d) emiterea avizelor [i acordurilor stabiliteprin certificatul de urbanism;e) emiterea actului administrativ al autorit\]iicompetente pentru protec]ia mediului, dup\caz;f) elaborarea documenta]iei tehnice - D.T;g) depunerea documenta]iei pentru autor-izarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii laautoritatea administra]iei publice locale com-petente;h) emiterea autoriza]iei de construire.(3) Autorizatiile de construire pentru retelemagistrale, cai de comunicatie, amenajari

pentru imbunatatiri funciare, retele de teleco-municatii ori alte lucrari de infrastructura,care se executa in extravilanul localitatilor, seemit cu respectarea planurilor de amenajarea teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2)se pot emite autorizatii de construire si faradocumentatii de amenajare a teritoriului si deurbanism aprobate, pentru:a) lucrari de modificare, de reparare, de pro-tejare, de restaurare si de conservare acladirilor de orice fel, cu conditia mentineriiaceleiasi functiuni, a suprafetei construite lasol si a volumetriei acestora;b) lucrari de reparare privind cai de comuni-catie, dotari tehnico-edilitare si altele aseme-nea, fara modificarea traseului si, dupa caz, afunctionalitatii acestora;c) lucrari de reparare privind imprejurimi,mobilier urban, amenajari de spatii verzi, par-curi si gradini publice, piete pietonale si cele-lalte lucrari de amenajare a spatiilor publice.

E X T R A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 E X T R A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 AUTORIZAREA EXECUT|RII LUCR|RILOR

DE CONSTRUC}II

Referent, Alexandru Alexandru

Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\- R\cariocal de Consultan]\ Agricol\- R\cari

Mul]umindu-le ^nc\ o dat\ tuturor,le urez succes elevilor [i cadrelordidactice ^n noul an [colar, un an laorizontul c\ruia se prefigureaz\ maimulte proiecte ^n ceea ce prive[te[coala. Proiectul pentru reabilitareaLiceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari afost aprobat, existând [anse ca ^naceast\ toamn\ s\ se semneze con-tractul de finantare; proiectul pentrureabilitarea {colii Generale “IonGhica” Ghergani a fost aprobat deasemenea, iar din prim\var\ s\demareze lucr\rile la acest obiectiv.Un proiect destinat tinerilor, dar ^nspecial elevilor, este construirea S\liide sport din R\cari, a c\reiautoriza]ie de construire a fosteliberat\ de autoritatea local\.

Pân\ la apari]ia urm\toruluinum\r al ziarului, poate vom demara

lucr\rile la acest obiectiv mult a[tep-tat [i atât de necesar localit\]ii [imai ales tinerilor.

Exist\ elevi care merg pe jos la[coal\? Nici unul! To]i elevii dinR\cari, inclusiv cei care merg laLiceul T\rt\[e[ti beneficiaz\ detransport gratuit. Succes la^nv\]\tur\.

Pentru pre[colari avem ve[tibune. Noi locuri de joac\ vor ap\rea^n mai multe loca]ii [i vor face ferici]ipe micu]ii no[tri.

Unde!!?? Surpriz\!!!* * *

Radio “canal”! Emite!? Emite…“Ce se mai aude cu drumul spre“Ce se mai aude cu drumul spreGhimpa]i, c\ m\ sun\ toat\Ghimpa]i, c\ m\ sun\ toat\lumea [i nu [tiu ce s\-i mailumea [i nu [tiu ce s\-i maimint”.mint”.

E greu de ^n]eles pa[ii, ce-idrept, birocratici sau uneori extrem

de birocratici ai h\]isului legislativdup\ care suntem obliga]i s\lucr\m, mai ales, de aceia care nuau parcurs o lege de la cap la cap,ca s\ nu mai vorbim de “Legea luiOhm” sau Ordonan]a 34, Ordonan]a19, Hot\rârea de Guvern 925/2006,HG 834/2009.

E greu s\ le enumeri, dar s\ lemai [i cite[ti [i s\ le [i explici.

Când scriu aceste rânduri, laComitetul Na]ional de Solu]ionare aContesta]iilor, se dezbate contesta]iala procedura de atribuire a acesteilucr\ri. Poate pân\ la ^ncheiereaedi]iei avem r\spunsul. Sper, pozitiv.

* * ** * *~n plin\ Criz\ energetic\, unii ^[i per-mit s\ arunce (cu) motorin\, dar nuoriunde, ce-i drept, ci ^n biroulprimarului. Lips\ de respect fa]\ denatur\!!!Da' unde nu-i cap, vai de restul...

Urm\rile? Doar un dosar cu [in\!Ce-i drept PENAL, pentru ULTRAJ, dela 2 la 4 ani!

Duc\-se! Acolo unde ^i este locul.Nu pot ^ncheia ^nainte de a adresamul]umiri tuturor celor care pediverse c\i mi-au transmis mesajede sus]inere moral\ [i ^ncurajare ^nurma evenimentelor petrecute [i ^ipot asigura c\ nu voi abdica de laprincipiile care m-au c\l\uzit ^nvia]\, cu ajutorul c\rora de]inaceast\ func]ie de demnitatepublic\, PRIMAR al ORA{ULUIR|CARI.

Pentru to]i ceilal]i... Dumnezeus\-i ierte pentru p\catele care le faccu vorba sau cu fapta! “S-auzimnumai de bine”

Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu

(urmare din pagina 1)(urmare din pagina 1)

black

De interes general Septembrie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

~n data de 01.09.2009, laorele 14:00, Primarul orasu-lui Racari, a convocat in sed-inta extraordinara Consiliullocal R\cari la care au par-ticipat toti cel 15 consilieriprecum si delegatii s\te[ti.Proiectele de hot\râri aufost discutate ^n cadrulcomisiilor de specialitate,dup\ care s-a trecut la dis-cutarea ^n plen [i votarea lor.1. Hot\râre privind ^nscrierea ^ndomeniul privat al ora[ului R\caria unor suprafe]e de teren intravi-lan situate pe teritoriul ora[uluiR\cari.

~n vederea promov\rii unorproiecte pentru ^mbun\t\]ireacalit\]ii mediului la nivelullocalit\]ii, autoritatea local\ aini]iat ac]iunea de ^nscriere ^ndomeniul privat [i ulterior deintabulare ^n cartea funciar\ aunor suprafe]e de teren intravi-lan, proprietate privat\ a ora[uluiR\cari. Completarea inventaruluibunurilor ce apar]in domeniuluiprivat al ora[ului R\cari reprezint\un num\r de [apte pozi]ii,reprezentând suprafa]a total\ de6835 mp, teren intravilan, dup\cum urmeaz\: 1.- suprafa]a de 129 mp terenintravilan, situat\ ̂n R\cari -T 77 P 96/22.- suprafa]a de 415 mp terenintravilan, situat\ ̂n R\cari -T 73 P 82/5 3.- suprafa]a de 1216 mp terenintravilan, situat\ ^n Ghergani -T77P150/24.- suprafa]a de 1970 mp terenintravilan, situat\ ^n Mavrodin - T77 P 445 5.- suprafa]a de 420 mp teren

intravilan, situat\ ^n Mavrodin - T77 P445/16.- suprafa]a de 1685 mp terenintravilan, situat\ ̂n Ghergani - T 75 P 3777.- suprafa]a de 1000 mp teren intrav-ilan, situat\ ̂n Ghergani - T 75 P 378Supusa la vot, hot\rârea a fostadoptatâ ^n unanimitate de ceiprezen]i.2. Hot\râre privind aprobareaamenaj\rii unor spa]ii verzi pesuprafe]e ce apar]in domeniuluiprivat al ora[ului R\cari, jude]ulDâmbovi]a''. ~n vederea imple-ment\rii, unor programe [iproiecte de protec]ie [i^mbun\t\]ire a calit\]ii mediului,autoritatea local\ a promovatacest proiect de hot\râre princare pentru suprafa]a total\ de7733 mp teren intravilan propri-etate o ora[ului R\cari, identifi-cat\ ^ntr-un num\r de 8 loca]ii, s\fie promovate cereri de finan]arepentru ob]inerea de fonduri deru-late prin Programul Na]ional de^mbun\t\]ire a calit\]ii mediuluiprin realizarea de spa]ii verzi ^nlocalit\]i.Supusa la vot, hot\rârea a fostadoptatâ ^n unanimitate de ceiprezen]i.3. Proiect de hot\râre privindaprobarea modific\rii HCL nr80/2009 privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economici pen-tru obiectivul “Reabilitare [i mod-ernizare, extindere [i echipareinfrastructur\ educa]ional\{coala Ghergani”.

Dup\ cum a]i fost informa]i ^nnumerele trecute ale ziaruluilocal, autoritatea local\ a promo-vat un Proiect de reabilitare [imodernizare a imobilului {coalaveche Ghergani, proiect care ^n

prezent a suportat mai multe^nscrieri pe ordinea de zi a[edin]elor consiliului local. ~nprezent acesta se afl\ ^n faza deevaluare a detaliilor tehnico-eco-nomice, fapt pentru care Agen]iapentru Dezvoltare Regional\ SudMuntenia, a solicitat unele clarif-ic\ri ce impun modificarea indica-torilor tehnico-economici ai aces-tui proiect.

Supusa la vot, hot\rârea afost adoptatâ ^n unanimitate decei prezen]i.4. Hot\râre privind rectificareabugetului local.Odat\ cu ^nceperea activit\]iiCAMS R\cari, ca urmare aContractului de asociere cu CJD]a au fost repartizate pentrufinan]area activit\]ii acesteiunit\]i unele sume aferente chel-tuielilor de personal, defunc]ionare, de ^ntre]inere deplat\ a utilit\]ilor, etc.Supusa la vot, hot\rârea a fostadoptatâ ^n unanimitate de ceiprezen]i..5-6. Proiecte de hot\râri privindinvalidarea mandatelor de consili-er pentru domnii Ni]\ Vasile - con-silier PSD [i T\nase MihaiCristian, consilier PSD. ~n urmaadresei nr. 459/2009 ^naintat\ deorganiza]ia jude]ean\ PSDDâmbovita prin care se aduce lacunostin]\ Consiliului LocalR\cari, faptul ca domnii consilieriT\nase Mihai Cristian [i Ni]\Vasile,au fost exclu[i din organi-za]ia or\seneasc\ a PSD - R\cari.S-a solicitat ^n temeiul legii393/2004, privind statutulale[ilor locali, s\ se adopte ohot\râre prin care s\ se ia act deexcluderea consilierilor locali:

Ni]\ Vasile [i T\nase MihaiCristian. Supuse la vot, individual,cele 2 proiecte de hot\râre nu aufost adoptate datorita cvorumului: 5 voturi pentru, si 9 voturiab]ineri . Prin urmare, cei 2 con-silieri ^[i vor exercita deocamdat\,^n continuare, mandatul de con-silieri locali pana la urmatoareasedinta a consiliului local candaceste puncte vor fi inscrise iarasipe ordinea de zi.7. Hot\râre privind amplasareaunor panouri solare de ^nc\lzirepentru unit\]ile din subordineaconsiliului local. ~n urmapropunerilor ^naintate de c\treagen]i economici produc\tori depanouri solare, cu caracteristicitehnice ce corespund cerin]eloractuale ale legisla]iei protec]ieimediului, autoritatea local\ a pro-movat proiectul de hot\râreprivind avizarea amplas\rii ^n viitora unor asemenea instala]ii pentruunit\]ile din subordinea consiliuluilocal. ~n urma dezbaterilor peaceast\ tem\, consilierii locali, auaprobat ^n unanimitatepropunerea executivului, care a[i fost ^mputernicit pentru pro-movarea acestor proiecte.Supusa la vot, hot\rârea a fostadoptatâ ^n unanimitate de ceiprezen]i.La punctul diverse - au fost dis-cutate mai multe problemecet\]ene[ti din domeniul^ntre]inerii [i gospod\ririilocalit\]ii, pregatirii noului an sco-lar, si altele.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 01.09.2009

~n data de 07.09.2009, la orele 14:00,s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\carila care au participat toti cei 15 consilieri,delegatul satesc Zamfir Vasile, lipsa fiinddelegatul satesc Mihai Iulian. Proiectele dehot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilorde specialitate, dup\ care s-a trecut la dis-cutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Proiect de hot\râre privind aprobareamodific\rii HCL nr 105/01.092009 privindaprobarea indicatorilor tehnico economici pen-tru obiectivul “Reabilitare [i modernizare,extindere [i echipare infrastructur\educa]ional\ {coala Ghergani”.

Dup\ cum a]i fost informa]i, autoritatea

local\ a promovat un Proiect de reabilitare [imodernizare a imobilului {coala vecheGhergani, proiect care ^n prezent a suportatmai multe ^nscrieri pe ordinea de zi a[edin]elor consiliului local. ~n prezent acestproiect se afl\ ^n faza de evaluare a detaliilortehnico-economice, fapt pentru care Agen]iapentru Dezvoltare Regional\ Sud Muntenia,a solicitat unele clarificari ce impun modifi-carea indicatorilor tehnico-economici ai aces-tui proiect aproba]i ^n [edin]a din data de01.09.2009.Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^nunanimitate de cei prezen]i.2. Hot\râre privind rectificarea bugetului local.

~n urma rectific\rii bugetului la nivelul CJDâmbovi]a, au fost repartizate orasului R\cariunele sume privind cheltuieli materialeaferente unit\]ilor [colare, fapt pentru careautoritatea local\ a propus introducerea ^nbugetul local a acestor sume. Totodat\ sesolicit\ rectificarea bugetului local prindiminuarea unor sume neutilizate la unelecapitole [i suplimentarea cu aceste sume aaltor capitole unde se eviden]iaz\ necesit\]i desuplimentare.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^nunanimitate de cei prezen]i.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 07.09.2009


De interes cet\]enesc Septembrie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

Relu\m un subiect care a mai fostinclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCLnr. 8/2008, prin care se statueaz\obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngri-jit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\,ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai

no[tri au ^nceput s\ colaboreze cu admin-istra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucatde treab\: san]uri s\pate, spa]ii igien-izate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câteo fotografie din fiecare localitate ^n carese prezint\ cea mai reu[it\ amenajare depe domeniul public, la intrarea ^ntr-ogospod\rie.

T\nase Maria - Ghimpa]i

Dinu Gheorghi]a - S\bie[ti

Dinu Ioana - St\ne[ti Moldoveanu Dumitru - B\l\ne[ti

Marin Elena - Ghergani

Dumitra Vasilica - Colacu

Radu Marin - Mavrodin

Tudorache Elisabeta - R\cari

De interes cet\]enesc Septembrie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: [email protected]

Nu ave]i ^n fa]\ gr\dinilesuspendate aleSemiramidei!

Ceea ce vede]i, se afl\ cumult mai aproape decât

crede]i. Este vorba despreacoperi[ul unui bloc, mai

bine zis, un fel deacoperi[, pe care a

crescut ^n total\ salbati-cie, neb\gat ^n seam\ denimeni, un dud. A trecutprin toate anotimpurile,[i-a oferit cu d\rnicieroadele, locatarului dededesupt, c\ruia i-acâ[tigat prietenia.

De nenum\rate ori am aten]ionat concet\]enii referitor la un gest minor, dar un minor mare -cum ar fi spus o ilustr\ personalitate a criticii române[ti. Este vorba de un gest m\runt, dar

care poate avea semnifica]ii mari: depozitarea materialelor de construc]ii.... ^n potec\, sau ^n[an]. Când plou\ mai mult, o strad\ poate suferi din pricina unui astfel de gest!

Cu legile fizicii nu te po]i juca! Sunt situa]ii când oamenii se cred mai puternicidecât sunt, iar echilibrul ca norm\ care guverneaz\ natura, ^i pune la punct,

c\ci, iat\ ce ^nseamn\ lipsa de chibzuin]\ [i echilibru. Nes\buin]a unora poateavea urm\ri mai mult decât neplacute, pentru ceilal]i.

Un obicei mai vechi pe care-l credeam pe cale de dispari]ie... Parcareac\ru]elor pe domeniul public, uneori pe spa]iul verde. Stima]i proprietaride atelaje: dincolo de pitorescul [i utilitatea acestui str\vechi mijloc detransport, trebuie s\ ^n]elege]i [i s\ aprecia]i eforturile care se fac, pen-tru a avea un ORA{ frumos. Nu confunda]i spa]iile verzi, cu islazul.

Iat\ unde poate duce neglijen]a semenilor no[tri. O clip\ de neaten]ie, o gospod\rie f\cut\ scrum! Suntem cu to]ii responsabili, nu numaipentru avutul nostru, ci [i pentru acela al vecinilor no[tri. Nu uita]i: focul este un du[man nemilos! S\ nu ne juc\m deci, cu chibriturile!

Cultur\ - ~nv\]\mânt Septembrie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

black

Jum\tatea lui septembrie a sosit [i sunetul clopo]elului s-a f\cut auzit [ila {coala Ghergani unde cei peste 130 elevi au ^nceput [coala.Cele mai multe emo]ii le-au avut elevii ^nscri[i ^n clasa I, careau fost adu[i la [coal\ de p\rin]i.La festivitatea de deschidere a noului an

[colar au participat [i reprezentan]iiautorit\tii publice locale; dl primar, dnaviceprimar, consilieri locali [i p\rintele Danielcare a oficiat slujba religioas\.Pornind de la sintagma lui Aristotel: ”R\d\cinile^nv\]\turii sunt amare, dar roadele sunt dulci”, conduc-erea [colii [i invita]ii acesteia au rostit ur\ri de bunvenit, felicit\ri pentru rezultatele din anul [colar prece-dent [i succese ^n activitatea [colar\ viitoare.

Festivitatea s-a ^ncheiat prin repartizarea elevilor ^ns\lile de clas\, ^nso]i]i de ^nv\]\tori [i dirigin]i.

A SUNAT, DIN NOU CLOPO}ELUL!

Prof. coordonator, Albu Gra]iela

La fiecare nou ^nceput de an [colar,fiecare dintre noi, indiferent dac\ suntemelevi, p\rinti, bunici sau profesori/^nv\]\torisper\m ca aceasta s\ fie mai bun decâtpreceden]ii. Filele ^ntoarse din calendarulajuns ^n luna septembrie ne fac s\rememor\m primele zile de [coal\ din via]afiec\ruia dintre noi, cu emo]iile, sfiala [i opti-mismul pe care cu to]ii le-am trait an de an^n acest anotimp.

~nceputul unui nou an [colar, dinco-lo de momentul festiv [i al bucuriei, ca onou\ genera]ie de [colari p\[esc pentruprima dat\ pragul [colii, ne reaminte[te c\ asosit momentul s\ urc\m ^nc\ o treapt\ sprematuritate, spre cunoa[tere.

~nv\]\tura este mijlocul prin careputem atinge cunoa[terea [i pentru a realizaacest lucru trebuie depuse eforturi deopotriv\de elevi [i profesori/^nv\]\tori, dar cu sprijin-ul p\rin]ilor [i a ^ntregii societ\]i.

Aceste eforturi vor fi ^ncununate de suc-cese datorit\ noii genera]ii de tineri, format\[i preg\tit\ pentru noile examene ale vie]ii.

~ntreaga perioad\ de formare [imodelare ^ncepe ^n familie, de unde copii tre-buie s\ ^n]eleag\ [i s\ se obi[nuiasc\ cudimensiunea educa]iei, care se consolideaz\ulterior ^n mod organizat ^n [coal\ [i se con-tinu\ toat\ via]a ^n rela]iile interumane.

Pentru aceste motive, cu to]ii, de la copilla p\rinte, de la dasc\li [i educatori [i, maideparte la autorit\]ile de stat cu respons-abilit\]i ^n acest domeniu avem datoria ca ^nciuda greut\]ilor, care se ivesc de-a lungultimpului s\ ne ^ndeplinim misiunea.Pentru a atinge acest scop, voi dragi p\rin]i,prin ascultare [i receptivitate, s\ fi]i dornicide a ^nv\]a din [tiin]a educatorilor vostri cas\ cre[te]i frumo[i [i ^n]elep]i.~n acest plan, dumneavoastr\ stima]i dasc\li

sunte]i chema]i la munc\, o profesie delocu[oara dar frumoas\, purtând responsabili-tatea de a lumina mintea [i a sensibilizasufletul tinerilor/copiilor afla]i pe b\ncile[colii. Nu ^n ultimul rând p\rin]ii acestor elevitrebuie s\ fie preocupa]i nu doar de grijilemateriale, care, e adev\rat, ne cople[esc demulte ori, ci s\ se implice ^n aceast\ munc\de educa]ie ^ntr-o strâns\ rela]ie cu [coala.Fie ca ^nceputul acestui an s\ fie o zi des\rb\toare [i de ^ncredere c\ to]i eleviir\c\reni vor g\si ^n [coal\ un sprijin, c\ noul^nceput le va da putere dasc\lilor s\-[iasume responsabilitatea nu doar ^n planstrict didactic ci [i personal, c\ a[tept\rilep\rin]ilor acestor copii ^[i vor g\si ^mplinirea^n realiz\rile acestora, ^n formarea lor caoameni cinsti]i [i demni.

Sunt convins\ c\ sunetul clopo]eluluipentru noul an [colar 2009-2010 va vesti un

an cu succese [i rezultate foarte bunela ^nv\]\tur\, care vor face ca numeleR\cari, s\ devin\ cunoscut nu doar caora[, ci [i datorit\ oamenilor carelocuiesc aici [i care fac din ora[ulnostru un ora[ deosebit. Tuturor mult

succes ^n noul an [colar!

GÂNDURI LA ~NCEPUT DE AN {COLAR14 SEPTEMBRIE 2009

~nv\]\toare, B\dil\ Mihaela

~nceputul toamnei,care adun\ ^n roademiresmele verii,anotimp dintotdeaunade bilan], marcheaz\,prin tradi]ie, ^nceputulanului [colar, prilej debucurie [i emo]ie pen-tru to]i deopotriv\,p\rin]i, profesori, elevi. Am reu[it printr-un efortcomun s\ ^ntâmpin\mpe [colari [i elevi ^ntoate localurile de[coal\, ^n condi]iile celemai bune. {colile auprimit avizele sanitare,mai pu]in Liceul Teoretic“Ion Ghica” R\cari. ~nora[ul R\cari ^nva]\909 elevi din care 187pre[colari, 319 elevi

[colari ^nclasele I-IV,

350 ^n clasele V-VIII [i270 de elevi la liceu.Corpul didactic, lanivelul ora[ului R\carinumara 67 de cadre dincare: 8 educatoare, 16^nv\]\toare, 32 de pro-fesori, 11 la liceu, ^npropor]ie de 100% cali-fica]i. Un corp profeso-ral cu pregatire ^n spe-cialitate, care reprezint\o garan]ie a unui

^nv\]\mânt de calitate.Administra]ia local\,prin personalul desem-nat, vegheaza la bunulmers al actuluieduca]ional, la asigu-rarea celor mai bunecondi]ii pentru studiu [iformare profesional\.Ur\m tuturor un an[colar cu reu[ite, cusatisfac]ii profesionale,cu bucurii pentru p\rin]i[i elevi.

Vârsta pre[colar\ este cea maiimportant\ pentru dobândirea unordeprinderi [i cuno[tiin]e cât [i pentrustabilirea unor atitudini care s\func]ioneze pe tot restul vie]ii.

Fiecare copil când este mic, arenevoie s\ fie iubit, s\ i se asigure

securitatea fizic\ [i psihologic\ [ilucrul esen]ial sa fie respectul. Copilulare nevoie de stimulare intelectual\care i se ofer\ prin mijloacele din gra-dini]\ dar [i prin intermediul p\rinteluicare participa la investiga]iile copilu-lui. De aceea trebuie s\ priveasc\vârsta copilului cu mare seriozitate, cur\spundere [i afec]iune.

Mesajul meu de educatoare a fost^n]eles atât de p\rin]i cât [i deautorit\]ile locale. ~n anul [colar 2009-2010 au fost ^nscri[i la Gr\dini]a dinGhimpa]i un numar de 20 de copii cuvârste cuprinse ^ntre 4-7 ani.

Copiii beneficiaz\ de condi]ii foartebune atât ^n gr\dini]\ cât [i ^n spa]iul dejoac\ prin amenajarea ^n aceast\ var\ aspa]iului de joac\ pentru copii.

~n munca mea de educatoare am

p\strat cu sfin]enie urm\torul decalog:- poart\ cu tine setea de cunoa[tere- iube[te-]i munca [i respect\ pe cei cucare munce[ti- s\de[te ^n sufletul t\u dragostea fa]\de copii.- ei sunt bucuria [i ^mplinirea ta!- fii exigent\ cu tine, blând\ [i^n]eleg\toare cu cei din jur!- las\-]i lacrima acas\- d\ruie[te copilului bucurie si zambet!- vorbe[te frumos- cuvântul t\u s\ fie mângâiere [i alinare- poart\-te frumos cu cei din jur- copiii sunt florile “gr\dinii tale”!- fii ferm\ [i consecvent\ ^n atingereaidealului.- d\ruie[te dragoste [i prietenie- nu urâ- m\car pentru o clip\ copil!- numai asa il vei intelege!- spiritul tau s\ fie mereu tân\r- numai a[a vei fi educatoarea mea fru-moas\!

La deschiderea noului an [colar suntal\turi de toate cadrele didactice dinlocalitatea noastr\ [i le urez un an buncu multe ^mpliniri profesionale ^n nobila

lor misiune de neegalat.

E I SUNT BUCURIA { I E I SUNT BUCURIA { I ~MPL INIREA NOASTR|~MPLINIREA NOASTR|

Educatoare, T\nase Maria

Viceprimar, prof. Elena Craiciu

S-au aurit…o toamna, padurileSi frunzele fosnesc sub talpile melePe stalpii de telegraf s-au strans randuneleleLa tarile calde le zboara gandurile

In curtea scolii ne-am adunat copiiMai veseli, mai inalti, mai zglobiCei mici, emotii au primit in darDe la toamna , un abecedar.

Semen de toamn\,Semen de toamn\,

Neacsu Andrada-Marina 12 ani

Eveniment Septembrie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari


EXERCI}IU DE APLICA}IE AL COMITETULUI LOCALPENTRU SITUA}II DE URGEN}|

~n data de 18.09.2009, orele 12:30 comitetul local pentru situa]ii deurgen]\ a realizat o simulare privind modul cum trebuie ac]ionat ^ncazul unui cutremur. Dispunând de o organizare teoretic\ riguroas\(Manu Marian - ajutor cu interven]ia,Coman Gheorghi]a - ajutor logistic\,Tudor Ion - ajutor cu transmisiuni -alarmare, Dr. Carp Marioara - ajutorcu problemele medicale, dl MariusMihai - cu protec]ia [i paza ^n timpul

evenimentului), iar de partea practic\ s-a ocupat seful ISU local -Dumitru Nicolae, exerci]iul de simulare [i-a atins scopul. La acesteveniment au mai participat dl colonel Dumitrescu, dl colonel Fra]iloiu

de la ISU Dâmbovi]a, consilieri locali,viceprimarul secretara [i numero[ivoluntari. La sfâr[itul aplica]iei cei ^ndrept au apreciat c\ simularea a fostreu[it\, [i-a atins scopul [i reprezint\ un moment de referin]\ ^n pregatireapentru astfel de situatii.

Vizita pre[edintelui României Traian B\sescu Pre[edintele României, Traian B\sescu, a efectuat pe

data de 18.09.2009 o vizit\ oficial\ în jude]ul Dâmbovi]a.Prima oprire a [efului statului român a fost la [antierul delucru de la Centrul Tehnic Titu al grupului francez RenaultTehnologie Roumanie, care se construie[te pe fosta baz\ mil-itar\ aerian\ de la Boteni, din ora[ul Titu. Înso]it de pre[edin-tele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, de pre-

fectul jude]ului, Iancu Caracota [i primarul ora[ului, Ilie Dinu,precum [i de investitorii grupului RTR, pre[edintele B\sescu avizitat [antierul de lucru de la Boteni, exact dup\ un an de lafestivitatea de punere a pietrei de temelie a noii investi]ii, lacare a fost prezent.Pre[edintele Traian B\sescu s-a deplasat apoi în municipiulTârgovi[te unde a participat la o reuniune de lucru cu

reprezentan]ii mediului de afaceridin jude]ul Dâmbovi]a, care s-adesf\[urat la sala de [edin]e aPalatului administrativ. Cu acestprilej, pre[edintele ConsiliuluiJude]ean Dâmbovi]a, FlorinPopescu, i-a urat [efului statului“Bun venit în jude]ul Dâmbovi]a!”,mul]umindu-i, totodat\, pentru c\a onorat invita]ia administra]ieijude]ene de a lua parte la întâl-nirea cu “elita oamenilor de afaceridin judet,”. Subiectele abordate auvizat criza economic\ [i m\surileanticriz\, dezvoltarea economic\ încontextul regional [i european,rolul infrastructurii în dezvoltareamediului de afaceri, precum [iabsor]ia fondurilor structurale.Programul pre[edintelui României

în municipiul Târgovi[te a continuat cu întâlnirea primarilordâmbovi]eni [i cu o scurt\ vizit\ la Curtea Domneasc\.

Dedica]ie Septembrie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

eputa]ia sun\toarei ca medicament este,^n momentul acesta, probabil cea mai solid\, eafiind cea mai bine documentat\ din punct devedere stiin]ific, dintre toate plantele medicinale.Anual, mii de tone de sun\toare se transform\ ^nmedicamente care dau o grea lovitur\ industrieifarmaceutice alopate.

Aceasta, pentru c\ sun\toarea a aca-parat o a[a-numit\ piat\ ^n plin\ dezvoltare,aceea a medicamentelor de sintez\ antidepresive.Estim\rile oficiale arat\ c\ ^n urm\toarele decenii,mai mult de 50% din popula]ia planetei va suferi(dac\ nu sufer\ deja) de depresie, considerat\maladia secolului XXI. Pe scurt: cea mai r\spân-dit\ boal\ din lume. O situa]ie nefericit\ la nivelglobal, dar pentru unii [i o oportunitate extraordi-nar\ de a ob]ine profituri uria[e de pe urma sub-stan]elor chimice cu efect antidepresiv. ~ns\ mod-est\ sun\toare a stricat toate calculele [i, maimult, a dat semnalul unei "revolu]ii verzi". {i,cunosc\torii [tiu, o asemenea "lovitur\" nu puteaveni decât din Germania, renumita rigurozitate acercet\rii din aceast\ ]ar\ ne]inând cont deinteresele gigan]ilor industriali. Zeci de studii, deteste de laborator [i clinice arat\ c\ sun\toareaeste de un extraordinar ajutor pentru reechilibrareasufleteasc\. Apogeul acestor studii a fost unexperiment-gigant, f\cut pe nu mai pu]in de 3250de pacien]i suferind de depresii ^n diferite forme,care au ob]inut rezultate de excep]ie, prin folosirearemediilor pe baza de sun\toare. ~n prezent, pro-dusele naturale pe baz\ de sun\toare sunt cele

mai prescrise antidepresive din Germania [i dinEuropa de vest, devansând toate competitoarelede sintez\. Este o situa]ie f\r\ precedent ^n ultimiio sut\ de ani, când o plant\ medicinal\ esteacceptat\ [i folosit\ ^n lumea medical\ pe o scar\atât de larg\, devansând industria chimic\ farma-ceutic\. ~n Statele Unite, care sunt pe un nedoritloc frunta[ ca frecven]\ a depresiei [i a bolilorconexe cu aceasta, se poart\ ^n prezent unadev\rat r\zboi mediatic, pentru a limita folosireaacestei plante medicinale. Un r\zboi disperat, darpierdut, pentru ca dup\ cum arat\ ultimeledovezi, "revolu]ia verde", adic\ extraordinar\apreciere a medicinii naturale din ultimii ani, numai poate fi oprit\ de presiunile mercantile. Ar fi ^ns\ nedrept s\ limit\m folosirea sun\toareidoar la cazul depresiei. Atât intern cât [i extern,pojarni]a (dup\ numele ei popular) demonstreaz\virtu]i vindec\toare ^n multe alte afec]iuni.

DDDDiiiinnnn bbbboooogggg\\\\]]]] iiii aaaa nnnnaaaattttuuuurrrr iiii iiii !!!!RCurele de sl\bire sunt foarte uzitate, dar, din p\cate, de cele mai

multe ori sunt ]inute prost, iar rezultatele întârzie s\ apar\. Iat\ câteva regulice trebuie respectate pentru ca dieta pe care o ]ii s\ dea rezultate pe m\suraeforturilor tale. F\ sport!!! Nu trebuie s\ pierzi din vedere c\ nici o diet\ nu teva ajuta s\ sl\besti f\r\ s\ faci si exerci]ii fizice pentru c\ miscarea men]inemetabolismul la un nivel constant. Fere[te-te de diete care elimin\ una dintrecele trei substan]e cheie de care corpul t\u are nevoie: carbohidra]i, proteinesi gr\simi. Organismul t\u are nevoie de toate trei pentru a func]iona normal.

Dac\ elimini vreuna dintre aceste substan]e, vei avea probleme demetabolism si te po]i îmboln\vi grav. Dietele bazate pe eliminareacarbohidra]ilor sau proteinelor sunt pur si simplu mituri si nu sunt bazate pecercet\ri medicale. Sc\derea în greutate e cauzat\ de reducerea caloriilor, nude reducerea nutrien]ilor.

Ia vitamine pe toat\ durata dietei! Pân\ si cei care m\nânc\ tot cevor nu consum\ combina]ii perfecte de alimente care s\ le furnizeze to]inutrien]ii de care au nevoie. Pentru cei care ]in o diet\, este [i mai greu.

De asemenea, dac\ nevoile nutritive pe care le are corpul t\u suntasigurate printr-un supliment zilnic de vitamine, î]i po]i alege meniul mai liber,f\r\ s\ fii atent la con]inutul de vitamine al mânc\rurilor. Pastilele de sl\bit auefecte limitate [i, foarte des, sunt periculoase. Cele mai multe con]in amfeta-mine care accelereaz\ metabolismul. Num\rul caloriilor arse cre[te [i scadepofta de mâncare. În timp îns\, se dezvolt\ toleran]\ la aceste medicamente.Mai mult, luate vreme îndelungat\, pot îmboln\viorganele interne.

Alcoolul poate con]ine chiar 7calorii pe gram. Totu[i, nu trebuie s\ negr\bim s\-l elimin\m complet. Spreexemplu, po]i p\stra obiceiul de a beaun pahar de vin dup\ mas\. O mul]imede studii au ar\tat c\ un consum moder-at de alcool reduce colesterolul.Cantitatea indicat\ este de un pahar saudou\.

O alimenta]ie s\n\toas\!O alimenta]ie s\n\toas\!

Redac]ia

Pentru sezonul rece, v\ suger\m câteva idei:Pentru sezonul rece, v\ suger\m câteva idei:

Una din cele mai bune conserve deiarn\ se face din delicioasele ghebe [i senume[te zacusc\ de ghebe. Zacusca de ghebeeste u[or de f\cut chiar dac\ ia ceva timp, darconservele sunt minunate, vor fi mândria d-voastr\ ^n c\mar\. Un alt avantaj al acesteiaeste c\ din zacusc\ de ghebe putemprepara iarna [i alte manc\ruri deli-cioase gen ciulama de ciuperci,toc\ni]e de legume, pizza etc...Ingrediente:- 500 g ceap\; 500 ml ulei; 2,5 kgghebe; 1 kg gogo[ari; 2 kg rosii; 2foi de dafin; sare [i piper boabedup\ gustMod de preparare:

Se spal\ bine ghebele, se pun laop\rit ^n ap\ cu sare; Se cura]\ ardeiide cotor si seminte, rosiile de coaja siseminte, ceapa se curata si se taiemarunt; Se dau prin masina de tocat,ghebele, ardeii si rosiile; Se puneceapa la prajit, se adauga ardeii sicand se inmoaie putin se adauga sirosiile. Se fierb pana se ingroasa,apoi se adauga si ghebele; Sefierbe la foc mic pana se ridicauleiul deasupra. Se pune in borcanesterilizate care se inchid bine

Zacusc\ de ghebeZacusc\ de ghebeUna din cele mai delicioase conserve care se fac pen-

tru iarna este zacusca de vinete. Zacusca de vinete are in eaaroma si gustul savuroaselor legume de vara/toamna este bunasi hranitoare. Zacusca de vinete va avea un gust si mai bun,daca se adauga si 3-4 morcovi rasi prin razatoarea mica. Ingrediente:

- 8 kg de vinete; 2 kg ceapa; 1 kg ardei capia;2 kg ardei gras; 2 kg gogosari; 3 kg rosii; 1l ulei; enibahar; piper boabe; foi de dafin;sare Mod de preparare:Se coc vinetele, gogosarii si ardeii, securata si se dau prin masina de tocat; Securata ceapa, se spala, se da prin masina

de tocat si se pune la calit; Se spala rosiile,se curata de pielita si se toaca; Se punvinetele, ardeii, rosiile si ceapa, intr-o cratitasuficient de mare, se toarna uleiul si se lasape foc potrivit; Se adauga mirodeniile sisarea in functie de gust si se lasa pe focamestecand din cand in cand; Dupa celegumele au fiert, se pune la cuptor si selasa sa scada; Se pune in borcane cat estecalda, iar borcanele se vor pune apoi intr-o

tava de cuptor, in cuptorul incins dar cufocul stins. Se lasa borcanele in cuptorpana prind putina coaja deasupra, se scotsi se inchid.

Zacusc\ de vineteZacusc\ de vineteE greu de spus de unde vine zacusca si unde a fost facuta

prima data, pentru ca fiecare popor a imbunatatit reteta si fiecare arespecificul ei. Ca sa va convingeti incercati reteta de zacusca bulgareas-ca. Zacusca bulgareasca se face clar altfel decat cea romaneasca, dardin aceleasi legume traditionale. Gustul ei va fi bun si avantajul este caveti munci mai putin la prepararea de zacusca bulgareasca.Ingrediente:2 kg vinete; 2 kg gogosari; 2 kg rosii 1 capatana mare de usturoi; 300 ml ulei; foi de dafin sare; piper boabe dupa gust.Mod de preparare:

Se curata legumele si se spala; Se curata vinetele de coaja,lasand din distanta in distanta suvite in lung, de 2 cm, necuratate, setaie in rondele groase de 2-2,5 cm. Apoi se taie fiecare rondela in sfer-turi sau in jumatati si se aseaza in apa cu sare (la 1 litru apa se pune1/2 lingura sare) si se lasa 1-2 ore ca sa-si lase vinetele sucul amar;Se oparesc rosiile, se introduc imediat in apa rece, se scot pielitele sise taie in rondele de 2-3 cm; Se curata gogosarii de cotoare si semintesi se taie in sferturi; Se curata usturoiul, se taie fiecare catel in douasau in trei, pe lungime; Se toarna putin ulei pe fundul unui vas de 4-5 kg, se pun gogosarii,urmeaza apoi vinetele, limpezite in apa rece, bine scurse, usturoiul, iardeasupra se aseaza feliile de rosii; Trebuie avut grija ca fiecare strat delegume sa fie gros de 2-3 cm, se toarna uleiul si condimentele si seintroduce vasul in cuptor la foc tare, iar dupa 25-30 minute seincetineste focul.

Zacusca este gata cand a scazut si uleiul s-a ridicat la suprafata;Dupa care se pune zacusca in borcane si se fierbe la bain-marie cca30 minute.

Zacusc\ de gogo[ariZacusc\ de gogo[ari

Aceste b\i suntfolosite pentrucur\]irea tenului. Elese fac ^n cas\ tinând

capul acoperit cuun prosop deasupravasului cu aburi.Cel mai obi[nuit

abur este celob]inut din floride tei saumuse]el. La 2 litri

de ap\ clocotit\ se adaug\ 2 linguri defloare.Aburul ob]inut de la s\mân]a de m\rar(1 lingur\ de s\mân]\ m\cinat\ la 2 litriap\ clocotit\) ^nvioreaz\ [i tonific\ tenuldup\ o zi de munc\ ^ncordat\.Nu uita]i ! ~nainte de a v\ expune fa]ala aburi, ^n jurul ochilor se va ^ntinde unstrat de crem\ protectoare.Punctele negre, se scot u[or (dup\ ce s-astat la aburi) cu ajutorul unui tifon,presând ^n jurul punctului cu degetele.

Efectele benefice ale b\ilor de aburi!Mâinile sunt ^ntr-o ve[nic\ activitate:La serviciu, fie c\ este vorba de munc\ fizic\sau intelectual\, acasa, la treburile gos-pod\re[ti, la sp\lat, la sprijinit, la aranjatceva, mâinile sunt muncite. Nu trebuieneglijate.Timpul pentru ^ngrijire, care se acord\ tenu-lui [i p\rului, trebuie acordat [i mâinilor.Mâinile se spal\ cu ap\ caldu]\, cu s\punneutru (s\pun pentru copii) se face un du[cu ap\ rece [i se ung cu o crem\.S\punul [i apa (care totu[i le aspreste) sepot ^nlocui, din când ^n când, cu zeam\ de

l\mâie amestecat\ cu sare.Zeama de l\mâie cur\]\totodat\ unghiile [i^mpiedic\ cre[terea pieli]eidin jurul lor.S\pt\mânal, o baie c\ldu]\din fiertur\ de grâu cur\]\[i ^nmoaie pielea mâinilor.Baia de ulei cald, timp de20 minute, efectuat\s\pt\mânal, are propri-etatea de a p\stra supl\pielea mâinilor.

~ngrijirea mâinilor

Redac]ia

PAGINA TA! ~ncepând din acest num\r, dedic\m femeilor, reprezen-

tantelor care cu ging\sie [i d\ruire ne ^nsenineaz\zilele [i [tiu s\ fac\ ^ntotdeauna din ceea ce este

nesemnificativ un lucru important. Tuturor femeilor leur\m succes ^n lecturarea acestei pagini.

Informatii utile Septembrie 2009 pagina 9

ac\ vrem s\ [tim lucruri câtmai profunde despre apa cea dat numele jude]ului nos-

tru, este necesar s\ preciz\m c\tabloul geologic al sectoruluiizvoarelor sale este deosebit de vari-at [i complex ^n sectorul montan [isubcarpatic atât ca litologie cât maiales c\ vârst\ a forma]iunilor, ^ntimp ce ^n vest bazinul se supra-pune integral peste depozitelecuatensuava, ^n cadrul c\ruia celehalogene devin dominante. De alt-fel, pentru a afirma c\ [i valeaDâmbovi]ei este din ce ^n ce mainou\, de la izvor c\tre v\rsare.

Râul Dâmbovi]a izvor\[tedin Culmea Mezea - Otic carereprezint\ o adev\rata punte deleg\tur\ ^ntre Mun]ii Iezer-Papu[a [iF\g\ra[, printre care curge apoi obun\ bucat\ de drum. Dup\ Iezer-P\pu[a [i Mun]ii Piatra Craiului, iarapoi se adânce[te ^n CuloarulRuc\r-Bran, pe care ^l sec]ioneaz\,fragmentându-l ^ntre Dragoslavele [iCet\]eni, ^n stânga Dâmbovi]ei se^nal]\ Mun]ii Leaota, iar ^n aval deStoene[ti, ^n dreapta, ^ncep sub-carpa]ii Getici.

~ntre Cet\]eni [i Malul cuFlori, apa Dâmbovi]ei îi separ\ peace[tia de subcarpa]ii Munteniei,care se continu\ spre sud pân\aproape de Dragomire[ti. ~ncepândde la Malul cu Flori pân\ laRîncaciov, ^n dreapta v\ii se afl\rama estica a Piemontului Getic,respectiv a subunit\]ii acestuia,Piemontul C^nde[ti. ~n zonaDragomire[ti, Dâmbovi]a intr\ ^nzona de câmpie, prin care str\batecel mai lung drum al s\u. Mai ^ntâiprin Câmpia piemontan\, apoi princea de divagare [i CâmpiaColentinei, iar ^n continuare ^ntreCâmpia Mostistei din est [i CâmpiaCâln\ului din vest. A[adar, valeaDâmbovi]ei, pe aproape toat\lungimea sa, reprezint\ oadev\rat\ limit\ ^ntre diferiteleunit\]i geomorfologice care apar ^nbazinul s\u [i dincolo de acesta.Pentru c\ am coborât prea repedede la izvor, pân\ ^n câmpie, s\cunoa[tem câteva date despremun]ii printre care râul D\mbovi]a[i-a f\cut loc, obosind [i ^nvolburân-du-se mici [i numeroase cascadenaturale. Mun]ii F\g\ra[ cu vârfurile cele mai^nalte din Carpa]ii României(Moldoveanu cu 2544 m [i Negoiucu 2535 m) sunt uda]i de apelerâului Curm\tura Br\tilei (2140 m)

având vârfurile: Br\tila (2274),Pietrele Popii (2229 m), BerivoiuMare (2300 m), Lu]ele (2176 m),Comisu (1883 m), Lerescu (1503m), Piscu Mân\stirii (1613 m),T\ma[u Mare (1735m), str\b\tândaceasta zon\ ^nalt\, reprezentând ^ntotalitate cumpana apelor dintrebazinul Dâmbovi]ei [i cel al Oltului,muntele coboar\ spre sud cu pin-teni scur]i precum Berivoiu Mare(2137 m), Berivoiu Mic (1912 m),Lu]ele Mici (1762m), Plaiul Ho]ului(1531 m), Piscul Mân\stirii, PisculR\chi]ii, Piscul Turcilor - individual-izate de mici afluien]i de pe stângasa pân\ în Varful Lerescu, undecumpana se apropie la numai 1 kmfirul v\ii.Culmea Mezea-Otic reprezint\cumpana apelor dintre Dâmbovi]a [iRâul Doamnei.Mun]ii Iezer - P\pu[a are cea maimare lungime [i intindere din baz-inul Dâmbovi]ei [i se ^nal]\ ^ndreapta v\ii, de la obar[ie [i pân\ lacontactul cu subcarpa]ii. ~n timp ceculmea lor nordic\ se constituiedrept cumpan\ ^nspre Râul Târgului,unele culmi secundare ale acestormun]i p\trund adânc ininteriorulbazinului Dâmbovi]ei.Altitudinea cea mai mare esteatins\ în Vf. Ro[u (2469m) subcare se afl\ obâr[ia Boarca[uluiunul din izvoarele Dâmbovi]ei; acestvârf reprezint\ totodat\ punctul cul-minant din ^ntreg bazinulDâmbovi]ei. Din acest varf (Ro[u)pornesc trei culmi; Iezerul spre sud,având vârful Iezerul Mare (2462 m)Oticu spre N-V [i culmea estic\.Aceasta din urma se men]ine pedistan]\ apreciabil\ la cote de peste2000m, culminând ^n vârfurile:Piscanu (2383m), B\trâna(2341m) [i P\pu[a (2391 m). Sprevalea Dâmbovi]ei se las\ pinteniscur]i, iar apoi culmi din ce ^n cemai lungi, printre care se insinueaz\afluen]ii din dreapta. Remarcabileste varful P\pu[a care reprezint\cel mai puternic nod orohidrograf-ic al masivului. Astfel, ^n afar\ desus numita puncte de leg\tur\ cuIezerul spre N-V se las\ Col]ii luiAndrei, spre N.E. muntele Dracsinu,spre est Cascue [i Boteanu, spresud M\ra [i Gr\di[teanu iar spreS.V. muntele Tambura. La rânduls\u muntele Boteanu se continu\printr-o culme prelung\ pân\ laSatic iar printr-o alt\ pân\ la Ruc\r;de asemenea cele doua culmi para-lele, ce pornesc spre sud din vf.

P\pu[a, are o lungime apreciabil\de peste 20 km [i alcatuiesc a[anumi]ii mun]i ai Arge[ului, denumiredat\ dup\ râul ce curge printre ei,^n lungul unei v\i suspendate -poate cea mai tipic\ de acest feldin ]ar\. De-a lungul culmii estice aacestor mun]i se desf\[oar\cump\na dintre Dâmbovi]a [iArge[el - al c\rui talveg se afl\ la odistan]\ de sub 0,5 km pe olungime apreciabil\. Cumpanaeste marcat\ de vârfurile: Mara(1850 m), Tefeleica (1710 m),Preajba (1552m), Pleasa C\pitanu-lui (1361m), M\gura (1217m),Mateia[ (1239m) [i Hulei (1103m).~n masivele calcaroase Mateia[-M\gura [i Hulei, care se pre-lungesc cu platoul Piatra, aparerelieful carstic, care introduce ^npeisajul din dreapta v\ii Dâmbovi]aelemente de mare atrac]ie turis-tic\, ^ntocmai celor din partea cen-tral\ a culoarului Ruc\r-Bran. Dealtfel, ^n ansamblul lor, mun]ii Iezer-P\pu[a de]in prin poten]ialul lor tur-istic, o pondere deosebit\ [i impor-tant\ ^n cadrul zonei pe care ostr\bate Râul Dâmbovi]a.Mun]ii Piatra Craiului ^i putem den-umi ca o creast\ de intersec]ie [icare este marginit\ de abrupturiputernice [i stâncoase.~n cadrul abrupturilor ce m\rginescPiatra Craiului apar ni[te poli]estructurale, sub form\ de prispe^nguste suspendate (brâne saubrâuri), singurele c\i de acces sprecreast\, iar la baza au imense acu-mul\ri de grohotisuri rezultate dinimensele procese de dezagregare,cum ar fi de pilda Marele Grohotisde sub abruptul vestic. Eroziuniledin partea superioar\ a muntelui [ipredominan]a acumul\rii la baz\versantului au generat reliefulcarstic (lapiezuri, doline, avene,pe[teri) acest fapt reprezentândelementul cel mai impun\tor [itotodat\ cel mai atractiv din bazinulDâmbovi]ei.Mun]ii Leaota se ridic\ asemeniunei cupole uria[e ^n stânga v\ii,ace[tia fiind alc\tui]i aproape exclu-siv din cristalin (de Leaota) careformeaz\ un mare anticlinariu. A[ase explic\ de fapt forma convex\ areliefului, aspectul sau masiv [igreoi. ~n lungul marilor ^n\l]imi dinLeaota se desf\[oar\ cumpanaapelor dintre Dâmbovi]a [i Ialomi]a,aspect u[or sinuos, dar cu orientaregeneral\ N-S ^n lungul vârfurilor: Sf.Ilie (1846 m), Jugureanu (1787 m),

Mitarca (1892 m), Leaota (2133m) - punctul culminant Tâncava(1812 m), Românescu (1713 m),Marginea Domneasc\, PlaiulG\vana (1251m). Aceasta cumpan\ este mai apropi-at\ de Ialomi]a, ^n detrimentulc\reia ^[i dezvolt\ mai puternic baz-inul Dâmbovi]a; prin afluien]ii s\iGhimbav [i Valea B\denilor.Este denumit "cupola" [i orohidro-grafic deoarece din Leaota se las\^n toate z\rile diferite culmi [i ape.De asemenea ^ntre mun]ii Leaota [imun]ii Bucegi exist\ o culme deleg\tur\ ^nalt\ denumit\ Dudele cuorientare spre N-E; spre S-S.V selas\ culmea Romanescu (1713 m).~n acest complex montan, apa dinploi [i v\ile cu nivel crescut [i-aus\pat adânc albiile cu chei pitore[ti[i mici cascade. Prezen]a unuimicrorelief complex compus din"ciuperci", stâlpi, sfinc[i, strea[ini,etc, face parte ca zona [i se bucur\de un real interes turistic, ^n bun\masur\ datorat poten]ialului s\unatural, dar dup\ obiective de marevaloare cultural\.Culoarul Ruc\r-Bran este situat^ntre mun]ii Leaota din S-E, PiatraCraiului din N-V [i mun]ii Iezer-P\pu[a din vest. Având orientareageneral\ N-E la S-V, mai bine dejum\tate din suprafa]a sa estesuprapus\ bazunului Dâmbovi]a.Relieful se dezvolt\ ^n exclusivitatepe roci sedimentare mezozoice (cal-care, conglomerate, gresii) puternictectonizate.Nivelul superior este constituit din^n\l]imi cu 1200-1400m, carepoart\ denumiri locale de gâlmesau dîlme, a caror natura cal-caroas\ le impune pregnant ^npeisaj. Dintre cele mai mari [i maicunoscute sunt: Predealul (1332m), Giuala (1371 m), Funda]ica(1293 m), Dosu Gr\di[tei (1297m), Dâlma Butoaielor (1327 m),Dâlma P\durilor (1229 m), VarfulAndolei (1397 m), Col]ul {oimului(1327 m), Colul Ars (1322 m). Celedin interiorul bazinului Dâmbovi]eiimprim\ peisajului o not\ aparte,mai ales ca ^ntre ele se interpunadesea v\i adânci [i ^nguste. Seremarc\ ^n acest sens: GâlmaDanciului (1269m), V\taruita(1320 m), Dealul Sasului (1220m),Culmea Zacotelor (1207m),Culmea Borei (1344m), PisculStoicii (1005m), Ghimbavu(1407m), Pleasa (1072 m), FunduNeagului (1241 m), Vartoapele,

Piatra Dragoslavelor (1434 m), -continuate cu ^n\l]imile calcaroasedin dreapta Dâmbovi]ei (M\gura,Mateia[, Hulei) cu altitudiniaproape egale.~n afara v\ilor oarbe, carstul desuprafa]\ este reprezentat de un^nsemnat num\r de chei, care con-stituie ^n bazinul Dâmbovi]ei celmai mare complex de chei din ]aranoastr\, axat pe Dâmbovi]a [i peafluien]ii s\i. ~n cadrul complexuluiapar peste 20 de chei, a c\rorlungime insuma]i dep\[e[te 30 km.Cheile actuale au ajuns ^n aceststadiu deoarece apa a intervenit ^nforma]iunile sedimentare mai pu]indure, iar când au dat de calcare [i-au continuat ac]iunea de eroziune^n acestea, generând respectivelesectoare inguste ale v\ilor, carereprezint\ elemente de mareatrac]ie turistic\. Marginite depere]i verticali ^nal]i de zeci demetrii, numeroase marnite, cheileprezint\ ^ngustimi accentuate alev\ilor, contrastând astfel cu cele-lalte elemente ale morfologiei dinzon\. Gurile ^ntunecoase ale pe[ter-ilor, izvoarele ce tâ[nesc din pieptulmuntelui, stâncile gola[e cu peticulde cer de deaspura ofer\ cal\toruluio lume aparte. Uneori au alibi secisau sunt str\b\tute de un firicel deap\, ori de râuri ^nvolburate. Cine parcurge zona carstuluiDâmbovi]ean [i p\trunde adânc ^ninima muntelui despicat de ape, culacuri t\inuite unde soarele nuajunge niciodat\, dar unde m\re]ianaturii este f\r\ seam\n, va purtavizitatorului, ^n suflet, imagini deneuitat.~n aceast\ zon\ merit\ vizitatelocurile: Pe[tera Dâmboviceoarei, aUr[ilor, Uluce, Valea Oratii, ValeaTeapa [i Valea Radului. De aseme-nea merit\ vizitat CuloarulT\ma[ului care este un culoardepresionar, bine conturat, ^ntremun]ii Iezer-P\pu[a [i PiatraCraiului, constituind o albie major\veche a Dâmbovi]ei. Am convin-gerea c\ cine va face acest lucru seva convinge de cele afirmate maisus.Vom discuta ^n num\rul urm\tordespre subcarpa]ii Dâmbovi]ei,Piemontul Getic, depresiunile dinzona Montan\ [i deluroas\, câmpiapiemontan\ pân\ la v\rsareaDâmbovi]ei ^n Râul Arge[ de undeapoi se vars\ ^mpreun\ ^n fluviulDun\rea ^n apropiere de Olteni]a.

S \ n e c u n o a [ t e m S \ n e c u n o a [ t e m j u d e ] u l , o r a [ u l [ i o a m e n i i .j u d e ] u l , o r a [ u l [ i o a m e n i i .

Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

D

Un fermier a dat un anun]: c\uta un om pe care s\ îl angajeze laferma lui. Dup\ câteva zile de a[teptare, un tân\r firav a b\tut la u[a lui,cerând s\ fie angajat. Când a fost întrebat referitor la ce [tie s\ fac\, s-adovedit c\ singurul lucru la care se pricepea era "s\ doarm\ lini[tit în tim-pul furtunii". For]at de împrejur\ri, fermierul l-a angajat, în speran]a c\lucrurile se vor îmbun\t\]i pe parcurs. Dup\ câteva zile, într-o noapte aînceput o furtun\ puternic\. Fermierul s-a sculat în grab\ pentru a vedeacum stau lucrurile. A mers întâi la grajdul animalelor. Acolo u[a era bineînchis\, iar animalele erau toate în siguran]\ în\untru. ~n hambar grâulera strâns, acoperit [i ferit de ploaie. ~n camera lui b\iatul dormea lini[tit,în ciuda fulgerelor de afar\. Atunci fermierul [i-a adus aminte deAtunci fermierul [i-a adus aminte deceea ce îi spusese tân\rul la început [i a în]eles cât de importantceea ce îi spusese tân\rul la început [i a în]eles cât de importantera s\ aib\ un angajat pe care s\ se poat\ bizui în orice vreme.era s\ aib\ un angajat pe care s\ se poat\ bizui în orice vreme.

...de ^ncredere!...de ^ncredere!

R.DR.D

amera digital\ a democratizat cu totulfotografia, punând-o la ^ndemâna oricui se simteinteresat. {i foarte mul]i sunt [i vor fi tot maiinteresa]i. De ce oare?

Nu pot s\ descriu emo]ia cu caremi-am cump\rat o camer\ digital\. Sim]eam c\ ceea ce-midorisem de ani [i ani dezile se ^mplinea. Au urmatapoi prima ie[ire ^n p\dure cu aparatul, imaginilede pe ecran, primele fotografii ale locurilor ^ncare p\[isem doar cu vreo or\ ^nainte. Apoi auurmat primele fotografii ale unor momentedeosebite ce m-au f\cut s\ simt c\ fotografiaeste un limbaj mai pur ^n care adev\rul sedezv\luie [i de care o metafizic\ postmodern\are nevoie pentru a ne pune ^n prezen]a fiin]ei.~n lini[tea fotografiei se relev\ divina gratuitate alumii iar timpul pierdut se las\ reg\sit ^n toat\frumuse]ea lui. Sigur, [tiam c\ fotografiile mele

erau de diletant, dar nu asta conta, ci bucuria dea le face. ~ntr-o lume ^n care suntem sufoca]i derealitatea virtual\, fotografia, prin lini[tea eiumil\ e o lec]ie de realitate real\ [i totodat\ der\bdare. Ea ne propune ^n locul misterului degra-dat al imaginarului, un mister real, al propriuluinostru spa]iu existen]ial. Rela]ia cu sacrul se

poate resuscita, [i nu ca o^ncredin]are a unui tran-scendent sintetic, arti-

ficial, ci ca rena[tere a unei sensibilita]i purificatede nefiresc. Fotografia tinde, asemeni picturiichineze s\ devin\ ea ^ns\[i spiritualizare.

~n ce m\sur\ va ajuta fotografia omulsa se re^ntrupeze [i s\ se spiritualizeze, este o^ntrebare la care nu putem ^nc\ r\spunde, dar ecert c\ ea poate resensibiliza sufletul umanf\cându-l sa redescopere frumuse]ea care ne^nconjoar\ [i ^n fa]a c\reia, de cele mai multeori, suntem orbi.

O f\râm\ dintrO f\râm\ dintr-un vis...-un vis...

C

C.NiculaeC.Niculae

Aproape de oameni Septembrie 2009 pagina 10

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?


~ntreprinderea unor ac]iuni,^mpreun\ cu Poli]ia comu-

nitar\, de preluarea [ipredare la ad\postul pen-tru câinii comunitari [i ani-male l\sate nesupraveg-heate, a unor c\i l\sa]i

liberi pe culturilecet\]enilor, ac]iuni cares-au finalizat cu predareaacestor animale propri-

etarilor, numai dup\achitarea contravaloriiamenzilor aprobate de

consiliul local.

Au fost finalizate lucr\rile de asfaltare a DJ601 A R\cari - Slobozia Moar\, seg-

ment de drum care une[te DN71 Bucure[ti - Târgovi[te cu

DN 7 Bucure[ti - Pite[ti.Pentru aceast\

investi]ie, ani de-arândul au fost f\cute

solicit\ri demodernizare a infra-

structurii, dar f\r\ rezul-tat, ast\zi fiind o realizare,

o dorin]\ dus\ la ^ndeplinirede c\tre conducerea Consiliului

Jude]ean Dâmbovi]a.

Au fost continuatelucr\rile de con-struc]ii pentru

obiectivulConstruc]ie sediuadministrativ ^nsatul Ghimpa]i,acest obiectiv

aflându-se ^n stadiuavansat al lucr\rilor

de construc]ii.

~ntocmirea docu~ntocmirea docu--menta]iilor [imenta]iilor [i

^naintarea aces^naintarea aces--tora c\tre MDRL,tora c\tre MDRL,

^n vederea^n vedereaob]inerii finan]\riiob]inerii finan]\riipentru obiectivulpentru obiectivul“Reabilitare ter“Reabilitare ter--mic\ a Blocurilormic\ a Blocurilorconstruite ^nainteconstruite ^naintede anul 1990 dinde anul 1990 din

ora[ul R\cari”.ora[ul R\cari”.

A fost ^naintatA fost ^naintatProiectului tehnicProiectului tehnicpentru obiectivulpentru obiectivul

“Reabilitare C\min“Reabilitare C\minCultural Ghimpa]i“Cultural Ghimpa]i“

c\tre Companiac\tre CompaniaNa]ionala deNa]ionala de

Investi]ii, ca urmareInvesti]ii, ca urmarea aprob\rii acestuiaa aprob\rii acestuiade c\tre Ministerulde c\tre Ministerul

Dezvolt\rii RegionaleDezvolt\rii Regionale[i Locuin]ei.[i Locuin]ei.

Aproape de oameni Septembrie 2009 pagina 11

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?


A fost eliberat\A fost eliberat\autoriza]ia de autoriza]ia de

construc]ie pentruconstruc]ie pentru^nceperea lucr\rilor^nceperea lucr\rilor

de construire ade construire aS|LII DE SPORT S|LII DE SPORT

cu 150 DE Lcu 150 DE LOCURI,OCURI,ce urmeaz\ a fice urmeaz\ a fi

amplasat\ ^namplasat\ ^ncurtea Liceuluicurtea Liceului

TTeoretic Ion Ghicaeoretic Ion GhicaR\cariR\cari ..

CAMS - unitate de asisten]\ medico- social\ cu adresabilitate pentru persoanele cunevoi medicale, sociale [i cu handicap a func]ionat ^n aceast\ perioad\ la parametriinormali, fiind luate toate m\surile pentru asigurarea condi]iilor optime pentru bene-ficiarii acestei institu]ii. Pentru asigurarea acestor condi]ii, ^n aceast\ unitate ^[idesf\[oar\ activitatea ^n mod continuu un num\r de 54 salaria]i, care depun eforturi

maxime pen-tru creareaunui mediuapropiat dec\ldura unuic\min pentruaceste per-soane aflatela o vârst\^naintat\, lip-site dec\ldura pro-priei familii.

Au fost promovate cereri de finan]are pentru un num\r de 8 loca]iidin ora[ul R\cari [i localit\]ile componente pentru amenajare par-

curi [i spa]ii verzi prin Programul Na]ional de ~mbun\t\]ire a Calit\]iiMediului prin Realizarea de Spa]ii verzi ^n localit\]i .

A fost finalizat\ proce-dura de deschidere aofertelor depuse de

participan]ii la licita]iadeschis\ din data de10.09.2009 pentru

obiectivul “Proiectare [i execu]ielucr\ri ^nfiin]are sistemde alimentare cu ap\ ^n

cartierele: Colacu,S\bie[ti, B\l\ne[ti,

St\ne[ti [i Ghimpa]i,jude]ul Dâmbovi]a”

Continuarea lucr\rilor pentru amenajarea bazei sportive a

ora[ului R\cari.

~n cadrul Serviciului de Eviden]\ Informatizat\a Persoanei R\cari, au fost preschimbate [ieliberate un num\r de aproximativ 160 c\r]ide identitate pentru persoanele care domicili-az\ ^n localit\]ile componente ale ora[uluiR\cari, dar ^n ale c\ror acte de identitate nuera ^nscris\ corect localitatea de domiciliu.Aceasta actiune inlatura disconfortul creatacestor cetateni cu ocazia desfasurarii actiu-nilor electorale, acestia fiind nevoiti sa-siexercite dreptul de vot la sectiile de votaredin localitatile inscrise in actul de identitate.Facem precizarea ca toate cartile de identi-tate preschimbate au avut ca titulari per-soane varstnice, bolnave si chiar netrans-portabile, echipa deplasandu-se la domiciliulacestora,pentru preluare ima gini, documente,etc. Si toate acestea numai in sprijinul con-tribuabililor in a carei slujba ne aflam!

A fost aprobat proiectul de “Reabilitare, modernizare [iextindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” ora[ul R\cari,

Jude]ul Dâmbovi]a”, urmând ca ^n perioada urm\toare s\fie promovat\ procedura de achizi]ie public\ pentru

execu]ia lucr\rilor privind acest obiectiv.

A fost initiat\ procedura de^nfiin]are a unui Grup de Ac]iune

Local, ^n colaborare culocalit\]ile ^nvecinate.GAL-urile

pot fi eligibile pentru participareala ac]iuni de cooperare interteri-

torial\ [i transna]ional\ [i auacces la Observatorul europeanpentru zonele rurale. Ele concep

strategii locale de dezvoltarecare sunt axate pe una sau maimulte teme prioritare stabilite de

Comisia UE.

Continuarea lucr\rilor deContinuarea lucr\rilor debran[are la re]eaua de gaze natubran[are la re]eaua de gaze natu--

rale a tuturor Bisericilor dinrale a tuturor Bisericilor dinlocalitate, precum [i alocalitate, precum [i a

instala]iilor de ^nc\lzire interioare.instala]iilor de ^nc\lzire interioare.

Preg\tirea unit\]ilor [colare pentru^nceperea anului [colar 2009-2010,

^n tot ceea ce prive[te asigurareacondi]iilor necesare pentru ob]inereaavizelor de func]ionare pentru toate

unit\]ile [colare din teritoriu. La^nceputul acestui an [colar, toate

unit\]ile [colare dispun de surse propriide ap\, instala]ii sanitare interioare,

revizii ale instala]iilor termice [i electrice,toate unit\]ile [colare sunt ^mprejmuite,

aceste condi]ii fiind condi]ii minimeimpuse de autorit\]ile ^n drept pentruavizarea func]ion\rii acestor unit\]i [colare.

Via]a spiritual\ Septembrie 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

ar]i, 8 septembrie, cre[tinii ortodoc[iai Parohiei Colacu, pr\znuiesc cubucurie Na[terea Maicii Domnului.

Tat\l Fecioarei Maria, sfântul [i dreptul Ioachim,era fiul lui Varpafir, cel ce-[i tr\gea obâr[ia sa dinNatan, fiul lui David, iar mama ei, sfânta [idreapta Ana, era fiica lui Natan preotul, din nea-mul lui Aaron. Preacurata Fecioar\ era, a[adar,dup\ tat\ din neam împ\r\tesc, iar dup\ mam\din neam arhieresc.

“O, preafumoas\ [i preadulce fiic\! O, crin-ule, cel ce ai crescut în mijlocul spinilor, fiind dinr\d\cin\ împ\r\teasc\ cea de bun neam! Printine împ\r\]ia cu preo]ia s-au îmbog\]it!”. Cuaceste cuvinte, Sfântul Ioan Damaschin arat\din ce fel de p\rin]i s-a n\scut dumnezeiascaMaic\, din cât de scumpe materii s-a preg\titpalatul Împ\ratului Ceresc.

Locul unde s-a n\scut Sfânta Fecioar\ erao cetate mic\ în p\mântul Galileei, pe numeNazaret, f\r\ slav\ [i cu locuitori def\ima]i. {timaceasta, c\ci pentru Hristos s-a zis: “Din Nazaretoare poate s\ ias\ ceva bun?”.

Iar Domnul, “Cel ce petrece întru cele înalte

[i spre cei smeri]iprive[te”, a binevoit caPreacurata Sa Maic\ s\se nasc\ în aceast\ smer-it\ cetate, ar\tând c\ceea ce este trecut deoameni cu vederea [idef\imat, la Dânsul esteînalt [i cinstit. R\s\rit\ dinîmp\r\teasc\ r\d\cin\,ea este încununat\ cuslav\, iar semin]iaarhiereasc\ din care acrescut o încununeaz\ cucinste pe Fecioara ceabinevestit\ de Arhanghel,cea pururea Fecioar\ [iMaic\ a lui Dumnezeu.“Cu vrednicie s-a încoro-nat, ca o lucr\toare atuturor faptelor bune, toate poruncile Domnuluile-a p\zit, toat\ voia Lui a f\cut-o, toate cuvin-tele Lui le-a luat în minte, toate graiurile Lui le-aascuns în inima sa, toate lucrurile cele demilostivire le-a ar\tat celor de aproape.”Arhanghelul Gavril, cel ce a binevestit lui Zahariana[terea lui Ioan, a fost vestitor lui Ioachim [i

Anei pentru z\mislireaPreasfintei N\sc\toare deDumnezeu, aducând din cer [inumele ei cel preabinecuvân-tat- Maria.

Drept aceea, este numit\cetate sfânt\, p\gorât\ dincer de la Dumnezeu [i loca[ allui Dumnezeu între oameni.Iat\ minunata “na[tere a

Fecioarei Maria”, care poate face începutulacestui an [colar, nu doar la “ora de religie”, cichiar la prima întâlnire cu elevii no[tri, fie ei marisau mici, pentru c\ ei vor primi în inima lorcuvintele noastre despre Maica Domnului [i levor p\stra peste ani, iar ele vor da, cu siguran]\,road\.

HRAMUL BISERICII COLACU

Pr. Ioan Ciobanu - Colacu

M

Intre momentele vie]ii noastre cemarcheaz\ o activitate de altfel per-manenta dar care se reia an de anca un nou inceput, de speran]e sirealizari, este la loc de mare impor-tanta si inceperea unui nou an sco-lar. Acest eveniment a fost si estetr\it de c\tre noi toti sub diferiteforme: de c\tre cei mai vârstnici cafo[ti [colari ce au trecut prin emo]iileprimei zile de scoal\ cu amintirile dene[ters pentru intreaga perioadapetrecuta in ea; de c\tre noile gen-era]ii de elevi ce se indreapta sprelumina c\r]ilor cu emo]ia si fiorulineditului si al tainelor slovei; dep\rin]ii copiilor prin preocup\rile sigrijile specifice legate de cre[terea siingrijirea acestora si nu mai pu]in dec\tre dasc\lii si indrumatorii elevilor,factorii de r\spundere din invata-mant, ca unii cuprin[i nemijlocit inprocesul instructiv-educativ prin careisi vad menirea si voca]ia implinita.S-ar p\rea ca mul]i p\rin]i sa sesimt\ impovarati de unele obliga]ii side sarcinile ce decurg dingrija zilnica pentrucopii, precum side noilecerin]e alescolii. Dar,bucuria lor vafi cu mult maimare decâtaceste greutati,

vazand cum copilul lor, educat inspiritul responsabilitatii, al respectu-lui fata de oameni si al dragostei deDumnezeu, se dezvolta si se mode-leaza, armonios si organic, asa cumdorim sa se intample cu toti cei ce-si deschid inima si mintea spre lumi-na invataturii.Scoal\ este o a doua familie iarinvatatura este hrana sufletului careimplineste armonia omului desavar-sit, iar conlucrarea dintre familie-scoala-biserica este esen]iala inrealizarea eforturilor depuse pentruinstruirea si educa]ia copilului.La acest nou inceput de an [colar,va adresez dragi scolari, indemn lasarguinta si st\ruin]a la invatatura,la fapta cea buna si pl\cuta oame-nilor si lui Dumnezeu; parintilor vo[trile doresc sa-si vada implinite efor-turile f\cute si sa aiba bucuriarecuno[tin]ei din partea voastra; iardascalilor, sa simt\ acea leg\turasufleteasca ce-i situeaz\ pe primulloc in inimile invataceilor, ca formade pre]uire si recuno[tin]a pentru

str\daniile si dragostea lor de ped-agogi. Lor le revine datoria de a

cultiva, in inimile voastre,dragostea fata de inaintasi, virtu-tile si calit\]ile poporului roman,valorile noastre cre[tine sina]ionale.

Preot ParohVlada {tefan-Ghergani

INVITA}IE adresat\ tuturor credincio[ilor binevoit Dumnezeu s\

ne d\ruiasc\ binecuvântatul [i feric-itul prilej ca, în acest an, în ziua de26 septembrie, împreun\, preo]i[i credincio[i, s\ ne bucur\m de unmare eveniment, deopotriv\duhovnicesc, cultural [i na]ional,prilejuit de proclamarea local\ a

canoniz\rii Sf. Voievod NeagoeBasarab [i de aducerea [i a[ezareamoa[telor Sf. Ier. Nifon, PatriarhulConstantinopolului [i Mitropolitul]\rii Române[ti în CatedralaMitropolitan\ din Târgovi[te, undesfântul ierarh a slujit [i a predicat,foarte adesea, în prezen]a voievodu-lui ]\rii.De aceea, cunoscând însemn\tateaacestei zile binecuvântate deDumnezeu, v\ invit pe to]i, slujitori aisfintelor [i str\bunelor noastrealtare, vie]uitori ai m\n\stirilor [ibinecredincio[i cre[tini, sâ partici-pa]i, în num\r cât mai mare, laaceast\ s\rb\toare a Ortodoxieilocale, române[ti [i universale,deopotriv\, în ziua de sâmb\t\, 26septembrie a.c, la orele 7.30, laCatedrala Mitropolitan\ dinTârgovi[te.To]i cei care dori]i s\ participa]i laaceast\ s\rb\toare v\ pute]i ^nscriela preotul paroh de la biserica deunde face]i parte pentru a vi seasigura transportul gratuit.

A

VIA}A MEDICAL| Septembrie 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

black

Principalele substan]e activeale gutuii (vitaminele A, B, C[i PP, potasiul, fosforul [i cal-ciul, în procente semnifica-tive, acizii organici, glu-cidele) sunt apreciate de spe-ciali[tii în medicin\ naturist\pentru efectele lor terapeu-tice deosebite.Eugen Giurgiu, doctor înbiochimie, cu competen]e înfitoterapie [i nutri]ie, recomand\bolnavilor de hepatit\ s\ sefoloseasc\ de virtu]ilevindec\toare ale gutuilor. Ace[tiaeste bine s\ urmeze o cur\ cunectar proasp\t de gutui [i s\ beazilnic câte un litru din acest elixir,timp de o lun\.Substan]ele con]inute de aro-matele fructe de toamn\ reduccolesterolul, combat bolile cardio-vasculare [i trateaz\ insuficien]a

pancreatic\. În aceste afec]iuni sebea, de trei ori pe zi, câte ojum\tate de pahar de sucproasp\t.Pulpa fructului are propriet\]iantidiareice [i antihemoragice [ise consum\ ras\, câte dou\ lin-guri]e pe zi.Gutuile pot fi valorificate subform\ de peltea, nectar, dulcea]\,compot sau sub form\ de garni-tur\ la preparatele din carne.

Gutuile protejeaz\ ficatul

Pentru a v\ men]ine s\n\tatea din]ilor:-reduce]i la minim consumul de pr\jituri,b\uturi acidulate [i bomboane-consuma]i cu modera]ie pâinea [i

cerealele-nu face]i excese ^n ceea ce prive[te

fructele uscate (sunt foarte bogate ^nzah\r) [i sucurile naturale ne^ndulcite arti-ficial (sunt bogate ^n zah\ruri simple)Ce alimente contribuie lamen]inerea s\n\t\]ii tale orale?- }elina [i morcovii-exist\ dou\ avan-taje principale pentru din]ii dvs ale con-sumului de ]elin\ [i morcovi: ^n primulrând, datorit\ faptului c\ ele trebuiemestecate mai mult decât alte alimente,ceea ce rezult\ ^n cre[terea cantit\]ii desaliv\ produs\. Aceasta are rolul de aneutraliza bacteriile care duc la apari]iacariilor. ~n al doilea rând, mestecareaunor alimente abrazive ^n mod naturalprecum ]elina [i morcovii asigur\

masarea gingiilor [i totodat\ cur\]\ din]ii.- Braâza-Bogat\ ^n calciu [i fosfat,aceasta ajut\ la echilibrarea Ph-uluicavit\]ii bucale [i la reconstruireasmal]ului din]ilor.- Kiwi-ul-Bogat ^n vitamina C (un kiwimare asigur\ peste 100% din doza zilnic\recomandat\ de vitamina C), acesta ajut\la protejarea gingiilor [i astfel la pre-venirea afec]iunilor parodontale. Caren]ade vitamina C duce la sl\birea re]elei decolagen din gingii, care astfel devin maimoi [i predispuse la ac]iunea d\un\toarea bacteriilor.- Ceapa-Compusii de sulf din ceapa dis-trug bacteriile care duc la apari]ia cariilor[i la inflamarea gingiilor.- Patrunjelul-Monoterpena, o substan]\volatil\ pe care o con]ine p\trunjelul (dar[i frunzele de ment\), ajut\ la p\strareaunei respira]ii proaspete.- Semin]ele de susan-Ajut\ la recon-struirea smal]ului din]ilor [i cur\]\ toto-

dat\ placa bacterian\. De asemenea,con]inutul bogat de calciu ajut\ la^nt\rirea osului alveolar.- Ap\-Consumul de ap\ reprezint\ ceamai bun\ metod\ de a stimula produc-erea de saliv\, care protejeaz\ din]ii debacteriile care cauzeaz\ placa [i duc laapari]ia cariilor. Totodat\, cl\tirea gurii cuap\ ajut\ la eliminarea resturilor de mân-care dintre din]i, care provoac\ halitoza.Cum s\ v\ men]ine]i din]ii s\n\to[i cuajutorul acestor alimente?-mânca]i ^n fiecare zi câ]iva morcovi sau]elin\ crud\.-^n loc de desert, alege]i s\ mânanca]i uncub de brânz\-consuma]i un kiwi pe zi-ad\uga]i câteva felii de ceap\ ^n salate-condimenta]i mânc\rurile cu p\trunjeltocat m\runt-be]i 8 pahare de ap\ pe zi.

Ce trebuie s\ face]i pentru a v\ proteja din]ii?

Dr. Andrei Dumitru

Cercet\rile arat\ c\ elevii care servescmasa diminea]a au rezultate mai bune la[coal\ [i ^n general, o diet\ mais\n\toas\.Micul-dejun este adesea prima victim\ a crizeide timp ^n care copilul [i p\rin]ii intr\deopotriv\ diminea]a. Adesea, atunci când tre-buie sa ajungi undeva diminea]a, primul lucrula care renun]i este micul-dejun.Pentru a-]i simplifica dimine]ile v\oferim câteva sfaturi:1. Spune-i s\-[i termine temele [i s\-[i fac\ghiozdanul cu o sear\ ^nainte.2. Decide ce haine vor purta copii t\i la [coal\a doua zi, ^nainte de a te culca.Asigur\-te c\ pantofii micu]ilor sunt la locul lor[i nu sunt r\t\ci]i printr-un dulap sau sub vreunpat.3. Pune-l s\ se trezeasc\ cu 15 minute maidevreme4. Obi[nuie[te-l s\ renun]e treptat s\ se uite latelevizor [i s\ se joace pe calculator diminea]a5. }ine la ^ndemân\ mânc\ruri s\n\toasediminea]a; f\ cump\r\turile pentru micul-dejun^mpreun\ cu copii t\i [i ]ine cont de preferin]elelor personale6. D\-le voie copiilor mai mari s\ preg\teasc\micul-dejun pentru c\ de multe ori, acestapoate fi gata ^n mai pu]in de cinci minute.

SFATURI, LA ~NCEPUT

DE AN {COLAR...6 idei pentru un mic-dejun s\n\tos

la ^nceput de an [colar...

Primul înv\]\tor al copilului este mama.În perioada în care este cel mai impresion-abil [i se dezvolt\ în cel mai rapid ritm,educa]ia lui se afl\ într-o mare m\sur\ înmâinile ei. Ea este prima care are ocazia dea-i modela caracterul pentru bine sau pen-tru r\u. Ea ar trebui s\ în]eleag\ valoarea[ansei pe care o are [i, mai presus de ori-care alt profesor, ar trebui s\ fie priceput\s\ o foloseasc\ pentru cel mai înalt folos.Cu toate acestea, educa]iei ei i se acord\mai pu]in\ aten]ie decât preg\tirii oric\ruialt înv\]\tor. Cea a c\rei influen]\ îneduca]ie este cea mai puternic\ [i maibogat\ în consecin]e este persoana pentrual c\rei ajutor se depune cel mai mic efortsistematic.Ta]ilor [i, de asemenea, mamelor le revine

responsabilitatea pentru educarea timpuriea copilului ca [i pentru cea de mai târziu,iar cerin]a preg\tirii aprofundate a ambilorp\rin]i este de extrem\ urgen]\. Înainte s\-[i asume statutul de tat\ [i mam\, b\rba]ii[i femeile ar trebui s\ se familiarizeze culegile dezvolt\rii fizice – cu fiziologia [iigiena, cu consecin]ele influen]elor prena-

tale, cu legile eredit\]ii, îmbr\c\mintea,exerci]iul fizic [i tratarea bolilor; ei ar trebui,de asemenea, s\ în]eleag\ legile dezvolt\riiintelectuale [i ale educa]iei morale.

Educa]ia nu va împlini niciodat\ ceea cear putea [i ar trebui pân\ când nu esterecunoscut\ pe deplin importan]a lucr\riip\rin]ilor [i pân\ când ace[tia nu dobânde-sc o preg\tire pentru responsabilit\]ile eisacre.Via]a copilului, din prima pân\ în ultima zi,simte puterea acelei leg\turi care îl leag\de inima p\rintelui; faptele, cuvintele,îns\[i privirea p\rintelui continu\ s\ mod-eleze copilul pentru bine sau pentru r\u.Înv\]\torul este [i el p\rta[ la aceast\responsabilitate [i are nevoie s\-[i deaseama neîncetat de sfin]enia ei [i s\ nupiard\ din vedere scopul lucr\rii sale. El nuare doar datoria de a se achita de sarcinilezilnice sau de a men]ine bunul nume al[colii; el trebuie s\ aib\ în vedere binele celmai înalt al fiec\ruia dintre elevii s\i, înda-toririle pe care via]a le va pune asupra lor,slujirea de care este nevoie [i preg\tireacerut\. Lucrarea pe care o înf\ptuie[te zi

de zi va r\sfrânge asupra elevilor s\i, [i prinei asupra altora, o influen]\ care nu va înc-eta s\ se extind\ [i s\ se înt\reasc\. În scopul celei mai înalte preg\tiri pentrulucrarea ta, î]i supun aten]iei urm\toruluigand: Valorile nu sunt invatate, ci vazute,prinse de al parinti.

ROLUL P|RIN}ILOR ~N EDUCA}IA PRE{COLARULUI

Singurul si cel mai bun mod de a proteja ved-erea copilului tau este examinarea oftalmologi-ca regulata. Tulburarile de vedere afecteazaunul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari.Deoarece multe probleme de vedere incep lavarste fragede, este foarte important ca ceimici sa primeasca ingri-jirea oftalmologicacorespunzatoare¹.Tulburarile de vederepot afecta abilitatilede invatare, perfor-manta fizica si incred-erea in sine. Daca

acestea sunt netratate se pot inrautati si potconduce la probleme mai grave - chiar laorbire.

Copiii ar trebui sa faca un con-trol oftalmologic la 6 luni, la3 ani, inainte de scoala, siapoi la fiecare doi ani sauconform recomandarilor spe-cialistului oftalmolog.Medicul va determina dacacopilul tau are nevoie decorectie a vederii si sa veri-fice daca exista tulburarioftalmologice generale.

IMPORTAN}A CONTROLULUI OFTALMOLOGIC LA COPII

Dr. Carp Marioara

Toamna este un moment excelent sa urmezi o dieta care sa te ajutesa eliminitoxinele din organism. Nu uita sa consumi din recoltele toamnei: strugurii sinucile au efecte benefice pentru organism. Strugurii au efect tonic, remineral-izant, diuretic, laxativ, scad tensiunea arteriala si nivelul colesterolului dinsange.Nucile, bogate in acizi grasi nesaturati, vitamina E, magneziu, sunt adevarate„bombe“ de energie. Iata super-alimentele de care ai nevoie in acest sezon:broccoli,leguminoase (fasole, linte), sfecla rosie, fructe de padure (coacaze,mure, afine), varza (de orice fel), morcovi, citrice, usturoi (proaspat), ghimbir,branza slaba, iaurt si lapte, miere, fructe uscate, peste gras (somon, ton,macrou si sardele), ceapa, orez brun, uleiuri (vegetale), rosii, patrunjel. Dacapoti, este indicat sa renunti o perioada la carne.

SfaturiSfaturidede

sezonsezon

Actualitate Septembrie 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari


Gr\dini]a R\cari Gr\dini]a Mavrodin

Pretutindeni,^n luna septem-brie ^ncep cursurile[colare. Prin tradi]ie,toamna adun\ ^n curtea

[colilor pe ^nv\]\cei, p\rin]i,cadre didactice, personalit\]i.

cu to]ii particip\ la eveniment cuemo]ie, pentru c\, nu [tiu de ce,dar sunetul clopo]elului adun\ ^ninimi un soi de bucurie ameste-cat\ cu emo]ie. La orice vârst\...Acestea sunt sentimentele carele ^ncerc\m [i anul acesta, pe

14 septembrie, când ne-am^ntors la [coal\.Succes ^n noul an[colar dragi elevi, p\rin]i [i pro-fesori!

~n gr\dini]e ^nceperea noului an[colar ^nseamn\ ^ntâlnirea cu

colegii, cu doamna educatoare, cu lumea basmelor [i a juc\riilor.~nc\ p\str\m ^n minte ^ntâmplaridin vacan]\, dar ^n scurt timp le

vom ^nlocui cu ^ntâmpl\ri din via]ade [colar. Vom descifra ^mpreun\din tainele realit\]ii ce ne ^ncon-joar\, vom asculta de sfaturilecelor mari, vom c\uta ^n limita

posibilit\]ilor noastre, s\ ^n]elegemdin misterele acestei lumi, s\ ne deschidem mintea [i sufletul c\tre oameni.

Anul [colar 2009-2010 a ^nceput ^ntr-o frumoas\ zi de

toamn\, 14 septembrie.Cu mic, cu mare, ne-am ^ndreptatspre [coal\, purtând ^n ghiozdanesperan]e de note mari, ^n inim\bucuria revederii, iar ^n mân\

buchetul de flori care adun\ ^n eltoate sentimentele noastre de

afec]iune. Este bucuria ^nceputu-lui de drum, a revederii, a sper-an]ei ^n reu[ite. Suntem al\turi

de voi, dragi elevi, autorit\]ilocale, p\rin]i [i profesori [i v\ur\m Succes ^n noul an [colar!

Dialoguri Septembrie 2009 pagina 15Ziarul Prim\riei R\cari

Dialogul urm\tor a fost purtat de doamna Gabriela Udreacu doamna Ni]ulescu Aurica, din R\cari, n\scut\ la data de14 octombrie 1910 din R\cari. Doamna va ^mplini anul aces-ta la 14 octombrie, venerabila vârst\ de 99 de ani care vorpreg\ti anul ce o mai desparte de centenar. LA MUL}I ANI!

~ntr-o zi de toamn\ aurie, ^n pridvorul casei, la o cea[c\de cafea au ^nceput s\ se depene amintirile, care ^ncep cu ani^n urm\, ^n preajma primului r\zboi mondial: “Fiind ^n etate,am trecut prin multe ^n via]a mea, nu-mi aduc aminte ama-nunte, dar din perioada de dup\ primul r\zboi mondial amamintiri frumoase.

~n timpul primului r\zboi mondial eram mic\, la vremeaaceea mai aveam un frate mai mare decât mine cu doi ani [io sor\ mai mic\ cu doi ani. ~mi amintesc, c\ venea o m\tu[\s\ stea cu noi pentru c\ lui m\mi]ica î era greu, trebuia s\munceasc\ singur\ la câmp, pentru a ne hr\ni. Prima dat\,pe t\icu]u nu l-a luat ^n r\zboi pentru c\ era orfan de tat\,dar, ^n cele din urm\ a fost chemat [i el odat\ cu to]i b\rba]iidin sat, r\mânând acas\ doar femeile. Ce mare jale era ^nsat. Când t\icu]u s-a ^ntors de pe front, eu nu l-am recunos-cut [i m-am pitit dup\ sob\. ~n schimb fratele mai mare as\rit de gâtul lui [i nu î mai d\dea drumul.

~n serile lungi de iarn\ ne-a povestit despre luptele de laM\r\[ti [i M\r\[e[ti. A luat parte [i la marea b\t\lie, când

solda]ii se sp\lau ^n râu [i au fost lua]i prin surprindere deinamic, luptând cu baionetele, pe jum\tate ^mbr\ca]i. T\icu]une-a povestit c\ atrecut prin multe peripe]ii, dar a avut norocc\ s-a ^ntors acas\. Mul]i dintre combatan]i nu [i-au maiv\zut familiile.

Dup\ ce s-au ^ntors b\rb\]ii de pe front, familiile s-aure^ntregit, lumea ^ncepuse s\ se veseleasc\, g\sind prilej pen-tru câte o s\rb\toare sau mergeau la hora din sat, unde fetele[i feciorii se prindeau ^n dansuri populare. Se d\deau baluride care ^mi amintesc cu pl\cere. P\n\ la al doilea r\zboimondial a fost o perioad\ bun\, lini[tit\.

~n localitatea noastr\ oamenii se ocupau cu munca câm-pului, de industrie nu putea fi vorba, numai câ]iva CFR-i[timergeau zilnic la TRIAJ Bucure[ti, ^ngro[ând rândurile munci-torilor de acolo. Seara se ^ntorceau ^n pâlcuri dese cu trenuldoldora, care se numea cursa CFR-i[tilor”.

P\rin]ii mei, familia Lambrache V. Ion [i P\una, f\ceauparte din familiile de ]\rani mijloca[i cu oarece p\mânt [i ani-male de munc\.

Ei se ocupau cu munca câmpului, dar având mul]i copii(7 copii ^n via]\), lucrau [i p\mânt luat ^n arenda de lamo[ieri. To]i copiii ajutau p\rin]ii la munca câmpului. Eu ^njurul vârstei de 14 ani - poveste[te doamna Ni]ulescu - ammers s\ ^nv\] croitoria. Odat\ ce am devenit croitoreas\, baniicâ[tiga]i î d\deam p\rin]ilor [i cu acul am ajutat familia lacre[terea celorlal]i fra]i. T\icu]a nu a mai fost chemat pefront, ^n al doilea r\zboi mondial, dar a fost concentrat pentrua face transporturi cu c\ru]a cu cai. A urmat o perioad\ grea,toat\ lumea era speriat\ de cotele care trebuia s\ le d\mstatului, fie ^n produse, fie ^n bani.”

A venit colectivizarea for]at\, vremurile s-au ^nvolburat,

t\icu]u a fost printre ultimii care s-au ^nscris ^n colectiv.Comuna R\cari a devenit re[edin]\ de raion, a cunoscut ooarecare ^nflorire, dar, doar atât. Eu fiind al doilea copil ^nfamilie, am ajutat to]i fra]ii mai mici, care dup\ r\zboi [i-auf\cut fiecare rostul lui, prin munc\ mult\ [i ^nv\]\tur\, iar euam r\mas tot ^n casa p\rinteasc\, pân\ la adânci b\trâne]i”.

Venerabila doamn\ de 99 de ani, Ni]ulescu Aurica, acunoscut vitregiile primului r\zboi mondial, a gustat dinmodernizarea României ^n perioada Monarhiei, a parcursperioada cu asperit\]i a crizei economice din 1929-1933,

s-a ^nfiorat aflând despre preg\tirea celui de-al doilea r\zboimondial care a izbucnit ^n 1939 [i a traversat Rom\nia pân\^n 1945. A fost martora proclam\rii Republicii PopulareRomâne ^n 1947 [i a na]ionaliz\rii comuniste din 11 iunie1948. A suferit al\turi de tot poporul, când România a^nc\put sub cisma sovietic\, strivind valorile modernismuluicreat pân\ atunci. Dupa 1950 a suferit al\turi de ceilal]i subregimul Stalinist, pân\ ^n 1954, când “autohtoni”, au supusRomânia unui experiment dureros - construc]ia socialismului.Anii colectiviz\rii au adus numai suferin]\ pentru to]i, de[ise clama ^n toate ocaziile, egalitatea de [anse ^ntre oameni.Rezultatele acestei epoci care s-a dovedit falimentar\, s-auv\zut, astfel ^ncât ^n decembrie 1989 apele s-au limpezit,acest popor c\p\tând iluzia libert\]ii. V\ mai trece mult\vreme pân\ când aceast\ iluzie va deveni realitate.

Mul]umim pentru interviu, celor dou\ interlocutoare, leur\m La Mul]i Ani, deopotriv\, cu promisiunea solemn\, s\revenim ^n preajma mare]ei s\rb\tori din 14 octombrie 2010,când vom marca cu tort [i [ampanie, CENTENARUL.

Nu exist\ om care ^n ^ntreaga saexisten]\ s\ nu fi tr\it la unmoment dat o dram\. Sunt ^ns\oameni carora ins\[i existen]a loreste o dram\. Cuvintele sunt prea pu]ine pentru adescrie suferin]ele acestor oameni,pentru care via]a a avut un alt ^n]eles.Fiecare lacrim\ de pe obrazul unuib\trân de la Centrul de AsistentaMedico-Social\ -R\cari, porne[tedintr-o inim\ sincer\, dar de celemai multe ori zdrobit\ de vitregiilevie]ii. Când te uiti ^n ochii lor, ai impresiac\ ^[i cer iertare pentru ca tr\iesc. Poate tocmai de aceea au [i ajuns^ntr-un astfel de loc. Oamenii cu con[tiin]\ curat\ nu auparte de un trai pe m\sur\ cura]ieilor suflete[ti. B\trânetea are ^naceste locuri adevarata ei albire. Faptul de a nu face r\u la nimeni,de a te complace [i de a aveadeplin\ ^ncredere ^n semenii t\i,sunt doar câteva din caracteristicilesuflete[ti ale b\trânilor. Nu cernimic de la nimeni, doar dreptul lavia]\, care, cred ei, ^-l oferim totnoi. Ne respect\ [i ne iubesc penoi, cei de afar\, murdari [i p\ta]i.Chiar daca î p\r\sim [i ^ncet, ^ncetuit\m cu totul de ei, nu ne poart\ranchiun\, nu ne judec\ [ia[teapt\ s\ revenim oricând neaducem aminte de ei. Exista ^ns\ [icazuri ^n care familia nu mai

dore[te pur [i simplu s\ fie “deran-jat\” de p\rintele care i-a dat via]\[i atunci ^l trimite la azil. “Noi ^ncerc\m s\ facem tot ce nest\ ^n putin]\ pentru a-i face s\simt\ cât mai pu]in lipsa familiei,din p\cate tristetea de pe fe]ele lorne arat\ c\ nu am reu[it. Un b\trâne asemenea unui copac matur.Dac\ ^l smulgi din r\dacini [i ^ncer-ci s\ ^l mu]i ^ntr-un alt loc, se poatevesteji foarte u[or.. Unii au reu[it s\se obi[nuiasc\ ^ns\ cu ideea [i s\accepte soarta asa cum e.B\trâne]ea simbolizeaz\, de fapt,o etap\ a vie]ii cu dificult\]ile eiinerente, pe care cei mai mul]i ovor parcurge, [i reprezint\, în con-cep]ia oamenilor, toate aceletr\s\turi [i evenimente de care netemem, probabil, cel mai mult: sin-gur\tatea, boala, dependen]a deceilal]i, izolarea, moartea.Caracterul inevitabil al acestora nedetermin\ s\ punem distan]\ întrenoi [i cei care simbolizeaz\ cel maibine aceste lucruri: b\trânii. “azilul”continu\ s\ reprezinte pentru ceimai mul]i un cimitir al elefan]ilor,adic\ un loc unde omul se retrageca s\ moar\, un loc care, tocmaidin acest motiv, nu poate s\ ofere

o ambian]\ familiar\, pl\cut\ [idestins\. La nivelul con[tiin]eisociale, c\minul de b\trâni este,de fapt, un loc care poart\ stigmat-ul mor]ii [i de aici pân\ la avea oreprezentare negativ\ [i chiar ostil\despre vârstnicii din c\min, nu maie decât un pas.

Situa]ia celui care opteaz\ pen-tru aceast\ ultim\ solu]ie - c\minul- este extrem de delicat\, pentru c\reprezint\ un cumul de pierderidureroase cu care b\trânul se con-frunt\ înainte de a intra în c\min:decesul partenerului, plecareacopiilor din casa p\rinteasc\,p\r\sirea locuin]ei, pierdereaocupa]iei prin pensionare [i, odat\cu toate acestea, pierderea par]ial\a sentimentului propriei identit\]i. Intrarea în camin (azil, centru sauunitate medico-sociala), aduce cusine alte dificult\]i, existen]ab\trânului transformându-se astfelîntr-un lung [ir de insatisfac]ii [idificult\]i. Viitorul acestor b\trânieste pentru prima dat\ în via]a lorabsolut sigur, f\r\ riscuri [i f\r\posibilit\]i de e[ec: moartea. Oricâtde mult ar încerca s\ o ignore, ei[tiu c\ aceasta este singura certi-tudine pe care le-o rezerv\ viitorul.

[i totu[i încearc\ s\ o amâne câtmai mult, pentru c\ via]a merit\tr\it\ chiar [i numai ca spectacol:spectacolul lumii [i al propriului tre-cut. De sentimentul insecurit\]ii -provocat de lipsa de repere - seap\r\ prin întoarcerea la trecut,prin rememorarea amintirilorpl\cute ale vie]ii. Identitatea loreste pulverizat\ într-un [ir lung declipe pe care încearc\ acum cutrud\, s\ le reuneasc\ într-o imag-ine unitar\ [i s\ le ofere un sens.Faptele zilnice, banale ale vie]ii lortrecute, cap\t\ rezonan]edureroase, pre]ioase, iar rememo-rarea lor este binevenit\ pentru c\le ofer\ o motiva]ie, de multe orisingura. Ne-am putea întreba, înperspectiva acestei idei, care suntmodalit\]ile prin care b\trânul facefa]\ acestor schimb\ri din via]a lui,cum reac]ioneaz\ la prezen]aangoasant\ a mor]ii, sau ce anumeîl mai men]ine în via]\ în condi]iileîn care existen]a lui pare c\ î]ipierde, într-un timp relativ scurt,sensul [i motiva]ia. Singuraleg\tur] a lor cu via]a se plaseaz\ înmajoritatea cazurilor în registrulafectiv. Iubirea - [i implicit putereade a iubi - este unicul bun pre]ios

care le r\mâne intact dup\ toatedeposed\rile suferite, fie c\ esteiubire de Dumnezeu, fie c\ esteiubirea celui de lâng\ ei. Unii din eiau puterea de a g\si noi motiva]ii,de a se dedica unor activit\]i pecare [i-au dorit dintotdeauna s\ lerealizeze.Nici o poveste nu este de neglijatsau neinteresanta dar i]i vine s\ teg\nde[ti ca repovestind-o nu î po]ireda adevarata valoare pe care ]i-olas\ ^n adâncul inimii.. Iat\ unexemplu al unui beneficiar care^ncearc\ s\ se acomodeze cu via]adin centru, dar pentru care proble-ma principal\ o reprezint\ sin-gur\tatea.Pictura... singura alinare. Nefiind vizitat de nimeni, s-a apu-cat s\-[i aline durerea ^n pictur\. Ar fi vrut s\ citeasc\, dar car]ile pecare le g\se[te la azil nu sunt pegustul s\u. Despre via]a la azil ne spune c\ “ebun\ a[a cum e...”, dup\ care cuun oftat ^[i las\ privirea ^n jos [iizbucne[te ^n plans: “adic\ nicicum”. ~n ^ncheiere, ne-a spus printre lacri-mi: “Departe de copiii mei, picturam\ mai ]ine cumva. De la via]\ numai a[tept nimic... Mi-a oferitdestule... din pacate”.

Modalita]i de abordare a vârstnicilor ^ntr-un Centru de Asisten]\ Medico-Social\

As.Social, Barbu Cristina

Informa]ii utile Septembrie 2009 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

BIROUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU EVIDEN}A

PERSOANELOR - R|CARI , JUD. DÂMBOVI}A

DOCUMENTE NECESARE:- cererea pentru eliberarea actului deidentitate;- actul de identitate [i cartea dealeg\tor, dac\ este cazul;- certificatul de na[tere [i certificatulde c\s\torie, dac\ este cazul, original[i copie;- hot\rârea de divor], definitiv\ [i ire-vocabil\, dup\ caz, original [i copie;- certificatul de deces al sotului/sotieidecedat/decedate, în cazul so]uluisupravie]uitor, original [i copie;- certificatele de na[tere ale copiilorcu vârsta mai mic\ de 14 ani, original[i copie;- documentul cu care se face dova

da adresei de domiciliu [i, dup\ caz,cel cu care se face dovada adresei dere[edin]\, original [i copie;- chitan]a reprezentând contraval-oarea c\r]ii de identitate;- timbru fiscal sau chitan]a reprezen-tând contravaloarea taxei extrajudi-ciare de timbru.

In cazul modific\rii numelui [i/sauprenumelui titularului, prenumeluip\rin]ilor, a datei ori a locului dena[tere, precum [i în situa]iaschimb\rii sexului, se prezint\ [ihot\rârea judec\toreasc\ r\mas\definitiv\ [i irevocabil\ sau, dup\ caz,actul administrativ în baza c\ruia s-au modificat datele de stare civil\.

ELIBERAREA AELIBERAREA ACTULCTULUI DE IDENTITUI DE IDENTITAATE LATE LA: EXPIRAREA TERMENU: EXPIRAREA TERMENU--LLUI DE VUI DE VALABILITALABILITAATE, MODIFICAREA DATE, MODIFICAREA DATELTELOR DE STOR DE STAREARECIVIL|, ANULAREA DOCUMENTULCIVIL|, ANULAREA DOCUMENTULUI, SCHIMBAREA SEXULUI, SCHIMBAREA SEXULUI SAUUI SAUA FIZIONOMIEIA FIZIONOMIEI

În ultima perioad\de timp la nivel

na]ional cât [ipe raza noastr\de competen]\

a ora[ului R\cari, auavut loc un num\r

mare de furturi de ani-male, furturi din locuin]e, cât

[i un num\r mare de în[el\ciuniale persoanelor în vârst\, motiv pentru

care pentru a preveni producerea unor astfel de eveni-mente v\ rug\m s\ lua]i urm\toarele m\suri:o Nu l\sa]i animalele nesupravegheate pe câmp lap\[unat, izlazuri ori pe drumurile intens circulate f\r\ afi asigurat\ paza acestora. Asigurarea locurilor undesunt ad\postite animalele, în cadrul gospod\riilor par-ticulare cu încuietori sigure [i posibil cu grilaje. o Un câine bun este o comoar\ la casa omului!

Neasigurarea corespunz\toare a iluminatului gos-pod\riilor particulare, precum [i lipsa sistemelor depaz\ [i alarmare corespunz\toare.o Nu p\stra]i sume mari de bani în cas\. Nu v\ l\uda]icu diverse câ[tiguri, s-ar putea s\ fi]i vizita]i de ho]i. Nuspune]i nici unei persoane unde ave]i p\strate sumelede bani sau bijuteriile .o Când face]i o plat\, nu permite]i persoanelor str\ines\ vad\ unde v\ ]ine]i banii.o Pentru mai mult\ siguran]\, anun]a]i Poli]ia dac\angaja]i sau g\zdui]i muncitori zilieri.

Evita]i serviciile oferite de mesagerii ocazionali.Înainte de a invita un necunoscut în cas\ gândi]i-v\bine. Nu exclude]i posibilitatea ca aceasta s\ v\creeze mari nepl\ceri.

Nu oferi]i date am\nun]ite persoanelor necunos-cute despre activitatea sau starea material\ a dum-neavoastr\ [i nici date de stare civil\ ale membrilorfamilie (copii sau nepo]i)." Nu permite]i accesul încurte [i locuin]\ persoanelor care vând ori cump\r\diverse produse sau se ofer\ s\ presteze diferite ser-vicii.

Nu oferi]i în nici un fel persoanelor necunoscutesume de bani la solicitarea acestora sub pretextul c\ aufost trimise de membrii ai familiei.

Anun]a]i imediat POLI}IA R\cari la telefon0245/658575 sau apelul deurgen]\ 112 dac\ observa]i cevasuspect în localitate (persoanestr\ine,autoturisme necunos-cute care circul\ la ore târzii[i dac\ este posibil nota]inum\rul de înmatriculare,marca [i culoarea autoturis-mului etc.)! Respectândaceste reguli, împreun\vom putea stopa comitereaacestor fapte.V\ mul]umim pentrusprijin!

SFSFAATURI PENTRU PREVENIREA TURI PENTRU PREVENIREA FURTURILFURTURILOR {I ~N{EL|CIUNILOR {I ~N{EL|CIUNILOROR

Poli]ia de Proximitate

n urma unei Hotãrâri a Consiliului LocalRacari, adoptatã în baza noului Cod

Rutier, se înregistraza toate vehiculele de peraza orasului Racari. De aceea, to]i de]inãtoriide vehicule nesupuse inmatricularii (mopede,carute), trebuie sã se prezinte la sediulPrimãriei Racari - Serviciul Administrativ, învederea obtinerii numerelor si acertificatelor de înregistrare.Pentru a nu intra în conflictcu organele abilitate siîn scopul evitãriisanctiunilor contra-ventionale, prezen-tati-vã urgent lasediul PrimãrieiRacari. Iesirea dincurte cu vehiculeneînregistrate sideplasarea pe dru-murile publice dinoras, se sanctioneazãcu amendã.

~~nnrreeggiissttrraarreeaavveehhiiccuulleelloorr

eessttee oobbll iiggaattoorr iiee

~~

Se acord\:- Conform Legii 482/19.12.2006 privind acor-darea de trusouri pentrunou - n\scu]i- Conform Ordonan]eiGuvernului 3/ 17.11.2007privind unele m\surifinanciar - fiscale dindomeniul protec]iei sociale.TITULARI - contravaloareatrusoului pentru nou-n\scu]ise acord\ la cererea scris\ aoric\ruia dintre p\rin]ii fire[tiai copilului. Cererea de acor-dare a trusoului se depune [ise înregistreaz\ la autorit\]ileadministra]iei publice localeîn a c\ror raz\ teritorial\domiciliaz\ p\rintele, sau,

dup\ caz, în care a fost înreg-istrat\ na[terea copilului .STABILIREA {I PLATA DREP-TURILORAprobarea acord\rii trusouluipentru nou-n\scu]i se real-izeaz\ prin dispozi]ie scris\ aautorit\]ii administra]iei pub-lice locale în termen de 5 zilede la data depunerii cererii.Contravaloarea în lei a tru-soului pentru nou-n\scu]i seva acorda p\rintelui solici-tant, la domiciliu, prin man-dat po[tal.Acte necesare:- copie dup\ buletinele

p\rin]ilor. - copie dup\ certificatul dena[tere al copilului nou -n\scut.- cerere [i declara]ie tip com-pletat\ personal.Not\:- la depunerea dosarului tre-buie prezentate actele deidentitate ale p\rin]ilor [i cer-tificatul de na[tere al copilu-lui în original.- pentru p\rintele care aredomiciliul în alt\ localitate,sau copilul n\scut în alt\localitate se va prezenta ade-verin]\ de nega]ie.

TTrusoul pentru nou-n\scu]irusoul pentru nou-n\scu]i

- Acorda consiliere si rezolva probleme denatura psiho-sociala si economica a cate-goriilor populationale defavorizate ;- Asigura accesul neîngr\dit al popula]iei lainforma]iile privind drepturile acesteia la pro-tec]ie si asistenta sociala precum si la for-malit\]ile si documenta]ia care sunt nece-sare pentru ob]inerea acestor drepturi, incondi]iile impuse de legisla]ia in vigoare;- Permite cunoa[terea de catre persoaneleinteresate a re]elei de servicii sociale comu-nitare create, dezvoltate si diversificate inbaza Legii nr. 705/2001- privind SistemulNational de Asistenta Sociala si a celorlaltelegi speciale care ac]ioneaz\ in domeniulprotec]iei/asistentei sociale;- Faciliteaz\ accesul categoriilor popula-tionale supuse riscului marginalizarii socialela presta]iile si serviciile oferite de serviciu;- Asigura cunoa[terea re]elei de institu]ii deasistenta sociala sau institu]ii de protec]iespeciala care asigura servicii socio-medicalede tip reziden]ial, aflate in coordonareaMinisterului Muncii si Solidarit\]ii Sociale saudup\ caz, a Autorit\]ii Na]ionale pentruPersoane cu Handicap de c\tre to]i ceiinteresa]i;- Asigura transparenta activit\]ii prin oferireatuturor informa]iilor solicitate de c\tre

cet\]eni, in conformitate cu Legea nr.544/2001 privind accesul la informa]iile deinteres public;- Realizeaza pliante publicitare in scopul pro-movarii serviciilor sociale in colaborare cualte compartimente, servicii sau birouri - Organizeaza voluntariatul;- Verifica baza de documentare juridica si leg-islativa, asigura respectarea si aplicareacorecta a legilor in domeniul de activitate alserviciului;- Participa la un schimb permanent de datecu celelalte servicii sau compartimente; - Colaboreaza cu organizatiile neguverna-mentale si cu reprezentanti ai societatii civilein vederea dezvoltarii si promovarii prestatiilorsi serviciilor sociale comunitare;- Asigura relationarea cu diverse servicii spe-cializate;- Sprijina accesul in institutiile de asistentasociala si evalueaza modul in care suntrespectate drepturile persoanelor;- P\streaz\ confiden]ialitatea datelor din ser-viciul pe care ii îndepline[te;- Respecta normele de s\n\tate [i securi-tatea muncii si P.S.I.;- Îndepline[te si alte sarcini primite de laconducatorul institutiei.

SERVIC IUL PUBLIC DE SERVIC IUL PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL| R|CARIASISTEN}| SOCIAL| R|CARI

Se acord\:- Conform Legii 61 / 22.09.1993 privindaloca]ia de stat pentru copii.- Conform Hot\rârii Guvernului 1026 /09.08.2006 privind m\surile pentruaplicarea dispozi?iilor Legii nr. 61 /1993.TITULAR {I BENEFICIAR al dreptului dealoca]ie de stat pentru copii este copilulîn vârst\ de pân\ la 18 ani, iar aloca]iase pl\te[te unuia dintre p\rin]i în bazaacordului acestora.STABILIREA {I PLATA DREPTURILOR Beneficiaz\ de aloca]ie de stat pentrucopii, to]i copiii în vârst\ de pân\ la 18ani, iar în situa]ia tinerilor care au împlin-

it vârsta de 18 ani [i care urmeaz\ cur-surile înv\]\mântului liceal sau profe-sional, organizate în condi]iile legii,aloca]ia de stat pentru copii se acord\pân\ la terminarea acestora. Stabilireadreptului la aloca]ie de stat pentru copiise face pe baza cererii tipizat depus\ dereprezentantul legal, în numele copilului,[i a actelor din care rezult\ îndeplinireacondi]iilor de acordare a acestui drept.Acte necesare:- copie certificat de na[tere pentru copil;- copie acte de identitate ale ambilorp]rin]i; - cerere tip completat\ personal;- dosar cartonat cu [in\.

Aloca]ia de stat pentru copii

Actualitate Septembrie 2009 pagina 17


Gr\dini]a GherganiGr\dini]a Colacu

Gr\dini]a Ghimpa]i

EU DE ACUM VOI FI {COLARCU GHIOZDAN {I ABECEDAR{I-AM S|-NV|} CA S| CITESCS| SCRIU {I S| SOCOTESCCLOPO}ELUL VA SUNA

BUN VENIT ~N {COALA MEA!

Spectator Septembrie 2009 pagina 18

sosit toamna pe meleagurile române[ti,cu rod bogat [i dor de ^nv\]\tur\. Trezit\ dinvisul vacan]ei, [coala - “Maica noastr\ bun\”- [i-a deschis larg por]ile pentru a primi iar\[ila sânu-i ocrotitor vl\starele patriei - copiii -,podoaba cea mai aleas\ a neamului româ-nesc, speran]a sa, viitorul s\u. O nou\ gen-era]ie de copii pre[colari [i de copii [colari se^ndreapt\ spre “Gr\dini]\” [i spre “{coal\”, cuemo]ia nest\vilit\ a ^ntâlnirii cu “Uria[ulPrieten Necunoscut” - Lumea miraculoas\ ajocului de-a ^nv\]\tura. Ei, copiii patriei,ginga[e f\pturi umane, având sufletul drapatcu aura inocen]ei, trecând repede “de la joc larealitate [i de la lacrim\ la surâs”, st\pâni]i defascina]ia basmului [i a c\r]ii, p\[esc cuemo]ie treptele cet\]ii unei lumi demultvisate: “{coala” - “Cetatea devenirii umane”.

Str\luci]i copii are România! Copiifrumo[i!... Copii cu mintea zglobie!... Viseaz\copiii României la “Steaua Norocului”,cucerit\ cu asiduitate [i efort, ilustrândmagistral clasicul dicton: “R\d\cinile^nv\]\turii sunt amare, dar roadele ei suntdulci”. {i, cine [tie!? Poate, Viitorul va fi mai

bun, mai darnic, mai prosper cu frumo[ii copiiai României.

Str\luci]i dasc\li are România! Unii[tiu]i, cei mai mul]i ne[tiu]i, tr\ind ^n umbrasfânt\ a modestiei, to]i, adesea, uita]i [iner\spl\ti]i pentru Binele ce-l fac neamuluinostru. {i, ce Bine! Ei, dasc\lii României, -“Coloana Infinit\” a culturii Neamului,[lefuitori talenta]i ai sufletului omenesc, uita]i[i ner\spl\ti]i!

Ei, dasc\lii României, s\dind ^n sufle-tul copiilor dorin]a de a deslu[i tainele ceguverneaz\ lumea noastr\ [i lumea cosmic\,uita]i [i ner\spl\ti]i!

“Instruc]ia” [i “Educa]ia” - iat\ dou\]eluri fundamentale ale [colii române[ti,vizând pl\smuirea personalit\]ii umane, for-marea tinerei genera]ii pentru munc\ [i via]\.“Non scholae, sed vitae discimus” (~nv\]\mnu pentru [coal\, ci pentru via]\), afirmacândva filosoful latin Seneca.Instruc]ia f\r\ educa]ie e nul\. Educa]ia copi-ilor, mai ^ntâi ^n familie, apoi ^n [coal\.

{i, dasc\lii, patroni genero[i ai sufletu-lui omenesc, picur\, clip\ de clip\, din sufle-tul lor ^n sufletul copiilor, preceptele sacre aleeduca]iei. Unele mai noi: S\ nu parveni]i! S\v\ rostui]i existen]a prin munc\ [i perse-veren]\! S\ a[eza]i la baza personalit\]ii voas-tre modestia [i onestitatea! Altele mai vechi,venind din ^ndep\rtata noastr\ cultur\ latin\:

“Saluta libenter!” (Salut\ cu pl\cere!)“Verecundiam serva!” (Fii respectuos!) “Diligentiam adhibe!” (Fii sârguincios!)“Rem tuam custodi!” (P\ze[te lucrul t\u!)“Familiam tuam cura!” (~ngrije[te familia ta!)“Amemus patriam!” (S\ ne iubim patria!)

Da! S\ ne iubim patria! Acum, maimult ca oricând, s\ ne iubim patria, s\p\str\m mereu ^n suflet acest sentimentsfânt, izvorul d\inuirii noastre milenare pep\mântul dacic, mândri de originea noastr\,cum afirma, ^n urm\ cu un secol, scriitorulAlexandru Vlahu]\: “~ntr-o ]ar\ a[a de fru-moas\, cu un trecut a[a de glorios, ^n mijloculunui popor atât de de[tept, cum s\ nu fie oadev\rat\ religie iubirea de patrie [i cum s\nu-]i ridici fruntea, ca falnicii str\buni deodinioar\, mândru c\ po]i spune: “Sunt Român”!”

AProf. Ion Livede

Satul R\cari.Satul R\cari.

Episodul IIIEpisodul IIIDimache Serachitopol a venit cual]ii din familia lui cu turme de oipoposind întâi pe la Bolintinul deIlfov unde sânt înc\ membrii aiacestei familii, iar mai târziu a luatcu arend\ pentru p\[une mo[iaSlobozia-Moara ce era proprietateaunui prin] sârb Milo[ Obrenovici.Din spusele defunctului Gh. D.Serachitopol, fiul lui Dimache, careîi [i povestise faptele, acest Milo[Obrenovici a venit chiar la conaculmo[iei lui din com. Slobozia-Moara. Aci [i-a p\strat toat\ dem-nitatea domneasc\ nevorbind cuDimache direct, ci printr'un secre-tar al s\u; era înso]it de o gard\care noaptea f\cea de paz\ la u[aprin]ului. Pentru g\zduire Dimachea cump\rat în mod special o pla-pum\ de m\tase [i farfurii de pre],lucruri pe cari în copil\ria mea le-am pomenit înc\ în casa lui Gh. D.Serachitopol care le p\stra cumult\ grij\; probabil c\ r\sboiul le-a irosit.În familia Obrenovicilor sunt maimul]i prin]i cu numele de Milo\;dup\ toate probabilit\]ile, Milo[care a vizitat mo[ia sa Slobozia-Moara, judecând dup\ epoca cânds'a petrecut faptul, este r\sboiniculprin] sârb Milo[ 1 zis Cel Mare,n\scut la 1780; acesta în 1813sile[te pe Turci în capul a 2000 deviteji sârbi s\-i recunoasc\ Cneaz atrei jude]e din Serbia; la 6

Noembrie 1817 adunareaEpiscopilor [i Cnezilor sârbi îlproclam\ prin\ hereditar al întregeiSerbii. Din diferite pricini e silit s\abdice la 13 Iunie 1839 în favoareafiului s\u Milan II [i se retrage în]ara Româneasc\ unde avea întrealte mo[ii probabil [i mo[iaSlobozia-Moara din jud. Dâmbovi]a.Dup\ abdicare s'a stabilit la mo[ialui, Her\[tii din jude]ul Ilfov; a muritla 26 Sept. 1860.Familia Obrenovicilor avea multeîncuscriri cu familiile boere[ti dinMuntenia; unii membrii ai acesteiCase au fost chiar ofi]eri în armataprincipatului nostru.În anul 1869 vine în com. R\cari unom într'adev\r providen]ial careavea s\ ridice modestul s\tuc la oînflorire neb\nuit\, f\când din elcentrul comercial al regiunei întregi;acesta este Iorgu Dumitrescu. (...)Numitul a tip\rit un num\r imensde c\r]i religioase, circa 250.000de exemplare cari ca ni[te îngeriînaripa]i str\b\teau în masele largiale satelor; treceau Carpa]ii [iPrutul la fra]ii subjuga]i; treceauoceanul la dep\rta]ii fra]i dinAmerica. Cu aceste tip\rituri IorguDumitrescu a cheltuit dup\socotelile cunosc\torilor aproape200.000 lei aur; a construit dintemelie biserica din comuna }epe[-Vod\ (Priseaca) [i a reparat [iref\cut bisericile din urm\toarelecomune: R\cari, Gulia, Crevedia,Mircea Vod\, Ghimpa]i, Tom[ani [iBâldana unde a construit [i un

paraclis al Isvorului T\m\duirei; înanul 1900 a pictat cu întreaga luicheltuial\ biserica Brezoeanu dinCapital\, lucrare ce a fost efectu-at\ de renumi]ii pictori C. Artachino[i S. Luchian. Prieten cu frunta[iicomer]ului bucure[tean, fra]iiGrigore [i Matei Alexandrescu,între\inea un salon în sanatorul detuberculo[i "Grigore Alexandrescu"dela Filaret; servea pensie lunar\ ladiferite persoane ce sc\p\taser\între cari [i fostului lui patronDumitrache de la Ploe[ti, [i cine[tie câte alte binefaceri t\inuite.Drept mijloace de corijare anumerosului s\u personal IorguDumitrescu întrebuin]a civilizatulmijloc al amend\rei; dac\ vre unmu[teriu era prins furând, IorguDumitrescu nu se încurca în com-plicate forme de proceduri judicia-re; punea doi b\e]i de pr\v\lie de-l]ineau pe f\pta[ iar un al treilea îitr\gea pe ochi cu fele[tocul cup\cur\ [i chestia era rezolvat\ ; nuse judeca, pe datorie nu d\dea;d\duse mai 'nainte [i v\zuse c\foarte mul]i oameni n'au obraz. Peun stâlp din mijlocul pr\v\lii -adev\rat stâlp al infamii - st\tea untablou cu litere foarte vizibile pecare erau trecu]i cei cari îi datorauparale ; [i nu lipsea din serie numefoarte simandicoase [i cu înaltepozi]ii sociale. Frecventa toate bis-ericile ce construise sau reparaseadesea întov\r\[it de preotul Ec.Mihail Popescu Parohul comuneiR\cari pentru care avea o

deosebit\ afec]iune pentru modulcum cânta [i predica. [i a[a s'ascurs via]a excep]ional\ a acestuiminunat om care a fost IorguDumitrescu pân\ ce în ziua de 9Martie 1934 la adânci b\trâne]e atrecut c\tre Cel Vecinic C\ruia îiservise toat\ via]a lui fiind slujit înbiserica din comuna }epe[ Vod\.cea zidit\ de el din temelii, [iînmormântat în cimitirul comuneiR\cari.Iorgu Dumitrescu era mic de stat,oache[, sl\b\nog, se tundeam\runt; avea musta]a scurt\ [istufoas\, cu ochi vii, mobili, expre-sivi, cari-i atr\geau porecla dinpartea unora de GheorgheBolboiatu; în tinere]e fusese foartepetrec\re]. In zi-lele de mare vân-zare stetea urcat pe vre-o cutie saumas\ de unde supravegheami[carea; nu l-am v\zut nici-o dat\s\-[i manifeste violent vre-osup\rare. Când avea vre-ochestiune a c\rei solu]iune treceade puterile lui spunea c\ o las\ s'orezolve Dumnezeu care singurpoate tot. Când eram copil îmispunea Niculache [i m\ punea s\-ispui poezii dup\ care îmi d\dea ungologan de zece; când m'am f\cutom [i m\ întâlneam cu el numaiarare ori reu[am s\-i ieau înaintecu scosul p\l\rii; m\ saluta cucuvintele: "Cu tot respectul"sco]ându-[i complet p\l\ria; eramdoar magistrat!... În popor deveniseerou de legend\; se credea c\ suc-cesele lui trebue s\ aib\ cauze

supranaturale, se spunea c\ are"Spiridu[i" [i câte altele. IorguDumitrescu vorbea curent limbilegerman\ [i greac\; fusesec\s\torit, copii îns\ n'a avut; so]iai-a murit înc\ din anul 1911. Capartizan al curei lui Kneip umbla însandale f\r\ ciorapi, lucru caref\cea pe mul]i de[tep]i s\-ld\ruiasc\ cu epitetul de nebun,cum se întâmpla adesea cu cei cevor s\ cânt\reasc\ oameni ce trecpeste puterea în]elegerii lor. C\tresfâr[itul vie]ii sale Iorgu Dumitrescua d\ruit terenul pentru monumen-tala biseric\ ce se construe[te întârgul R\cari iar prin testament al\sat aceleia[i biserici o parte dinaverea sa; cealalt\ parte l\sând-onepoatei sale de frate anumeFilofteia c\s\torit\ cu D-l GheorgheN. lonescu - Mo[teanu. Al]i negus-tori încep[tori ai târgului R\cari aufost Nedelcu Ilie mai apoi c\lug\ritcum [i Petrache Dumitru [iPetrache Stoica de neam dinjude]ul Olt. Petrache Dumitru a avutdoi fii unul Ioan preot în Bucure[ti [idistins musicolog, diplomat dela[coala Cantorum din Paris unde afost elevul celebrului Vincent d'Indy; este preotul loan D. Petrescude la bis. Sf. Visarian din Capital\;cel d'al doilea este ofi]er.Târgul R\cari s'a m\rit din ce în ceprin al\turarea în jurul pr\v\lii luiIorgu Dumitrescu a b\e]ilor ce fus-eser\ în pr\v\lia lui [i a altora caris'au stabilit aci atra[i de faimalocalit\]ii.

S\ ne cunoa[tem localitateade N.M Popescu R\careanu

Divertisment Septembrie 2009 pagina 19 Ziarul Prim\riei R\cari

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131. PRINCIPALA INSTITU}IE A LOCALIT|}II - ALT| INSTI-TU}IE CU ... DUTE-VINO.2. A OBOSI... CA NI{TE SOLDA}I - MUSTRAT3. DIMINUTIV DE LA ADRIAN - A RENUN}A - CERF|R| SFÂR{IT!4. INSTITU}IE RESPECTABIL|...LA ORDIN - VIS.5. NEDREAPT| - PLECA}I LA DISTAN}|... CU VORBA.- REDA!6. EOLIAN|... F|R| FRÂNGHIE VEGETAL|! - F|R| EINU AM FI.7. BENEFICIAZ| DE PRIMA DE CASARE ~N SEZONULACTUAL - ENE! - SERVE{TE!8. INTREPRINDEREA DE REPARA}II AUTO (sigla) -GRASIME DE LA OAIE - LOCURI DE STERILIZARE9. PREZENT ~N BISERICILE NOASTRE (sing) - SPRIJINVEGETAL.

1. SOLICITA}I LA NECAZ...CU MULT FOC.2. ARSE LA INIM|! - FAIM|.3. ROMÂNI VECHI. - OCHI DE DRAC... PE LA CRAIOVA.4. SERVICIU, UMAN SAU VETERINAR, DE S|N|TATE.5. EROIN| DIN FILMUL “HAIDUCII”. - SIMBOL DE PERFOR-MAN}|6. RISC ASUMAT DE LA ~NCEPU!. - NIMIC, F|R| ADJECTIV!7. PL|PÂND| LA CELE MAI MICI LOVITURI ALE SOR}II.8. SCHIMB|TOARE DE DIREC}II - CURSURI.9. CONSILIER LA PRIM|RIE (pl)10. PRIMA INSTITU}IE...~N EDUCA}IE11. CAL...APROAPE DE LITORAL. - BOU NEOPERAT12. LOCA}IA PRIM|RIEI NOASTRE. - ~NCEPUT DEVACAN}|!13. BE}E BUNE PENTRU OASE RUPTE. - CAS| DEECONOMII {I CONSEMNA}IUNI (sigl\)

14 L (†) Inaltarea Sf. Cruci (Post negru)15 M (†) Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partos; Sf. M. Mc. Nichita Romanul16 M Sf. M. Mc. Eufimia; Sf. Mc. Meletina (Post)19 S Sf. Mc. Trofim, Savatie si Dorimedont (Sambata dupa Inaltarea Sf.Cruci)20 D Sf. M. Mc. Eustatie si sotia sa Teopista cu cei 2 fii: Agapie si TeopistDuminica dupa Inaltarea Sf. Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) ;Ap. Galateni II, 16-20; Ev. Marcu VIII, 34-38; IX, 1; glas 6, voscr. 422 M (†) Sf. Ier. Mc. Teodosie de M-rea Brazi; Sf. Sfintit Mc. Foca; Sf.Mc. Isaac; Sf. Martin23 M (†) Zamislirea Sf. Prooroc Ioan Botezatorul; Cuv. Xantipa si Polixenia(Post)24 J (†) Sf. M. Mc., Intocmai cu apostolii, Tecla; Cuv. Coprie25 V Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul; Cuv. Serghie de la Radonej(Post)26 S (†) Adormirea Sf. Ap. si Ev. Ioan; Sf. Mc. Hira27 D (†) Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul; Sf. Mc. Calistrat si EpihariaDuminica a XVIII-a dupa Rusalii (Pescuirea minunata) ; Ap. II Corinteni IX,6-11; Ev. Luca V, 1-11; glas 7, voscr. 528 L (†) Cuv. Hariton Mart.; Sf. Prooroc Varuh; Sf. Mc. Pimen01 J (†) Acoperamantul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. RomanMelodul04 D Sf. Mc. Ierotei, Ep. Atenei; Sf. Mc. Domnina, Audact si CalistenaDuminica a XIX-a dupa Rusalii (Predica de pe munte - iubirea vrajmasilor); Ap. II Corinteni XI, 31-33; XII, 1-9; Ev. Luca VI, 31-36; glas 8, voscr. 606 M (†) Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida07 M Sf. M. Mc. Serghie si Vah; Sf. Sfintiti Mc. Iulian, Chesarie siPolihronie (Post)09 V Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic si Atanasia (Post)11 D Sf. Ap. Filip, unul din cei 7 diac.; Cuv. Teofan Mart.; Sf. Mc. Zenaidasi FilonilaDuminica a XX-a dupa Rusalii (Invierea fiului vaduvei din Nain) ; Ap.Galateni I, 11-19; Ev. Luca VII, 11-16; glas 1, voscr. 713 M (†) Aducerea moastelor Sf. Ap. Andrei la Iasi; Sf. Mc. Carp, Papil,Agatodor si Agatonica14 M (†) Sf. Cuv. Parascheva de la Iasi; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie,Protasie si Silvan (Post)15 J Sf. Sfintit Mc. Luchian; Sf. Savin si Vars, Ep.; Cuv. Eftimie cel Nou16 V Sf. Mc. Longhin Sutasul; Sf. Mc. Leontie, Dometie si Terentie (Post)17 S Sf. Prooroc Osea; Cuv. Mc. Andrei Criteanul18 D (†) Sf. Ap. si Ev. Luca; Sf. Mc. Marin cel Batran; Cuv. Iulian

E b

ine

s\ [

ti]i

!

Zi Data MEDIC DE GARDAJoi 17 DR. BARBU RAZVANVineri 18 DR. CORNEANU CORINASambata 19 DR. MLADIN AURICADuminica 20 DR. BARBU RAZVANLuni 21 DR. BIRSILA DANIELMarti 22 DR. CORNEANU CORINAMiercuri 23 DR. BIRSILA DANIELJoi 24 DR. CARP MARIOARAVineri 25 DR. MLADIN AURICASambata 26 DR. BARBU RAZVANDuminica 27 DR. CARP MARIOARALuni 28 DR. MLADIN AURICAMarti 29 DR. BIRSILA DANIELMiercuri 30 DR. CARP MARIOARA

Telefon: 0245658864

Program: Luni-Vineri intre orele 15-08 dimSambata si duminica: 24 din 24 de ore

REZOLVARE NR ANTERIOR. SUBLOCOTENENT-CRAI-OMOR-MIR-ON-COLONEL-TE-LIPANENI-IM-P-I-ARIN-COMOAR|-ICR-STRAD|-AN-ALTOIT-ANIMA-UD|-RN,ST-RAT-RIMA-ALEG|TOR-ETERN-IA-OSOS-CÂNTAR-LICEAL-H-T|RIE-DILIU-EV-GAZATE-IAT

PPeennttrruu ssiittuuaa]]iiii ddee uurrggeenntt\\ vv\\ ooffeerriimm sspprree ccoonnssuullttaarree pprrooggrraammuull CCeennttrruulluuii mmeeddiiccaall ddee ppeerrmmaanneenn]]\\,,

ssttrr.. TTuuddoorr VVllaaddiimmiirreessccuu nnrr..1177 BB ((SSttaa]]iiaa ddee ssaallvvaarree)) - RR\\ccaarrii

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -14.09.2009 - 18.10.2009

DRIGA NARCISA NICOLETA -22.08.2009

BULGARIU MARIA FLORENTINA -20.08.2009

VASILE IOANA - 74 ANI - COLACUSTEFAN DUMITRU 85 ANI - RACARIMUSAT VASILICA 77 ANI - COLACUMARACINEANU STEFANA 77 ANI - COLACUTALPA MARIA 86 ANI - RACARI

IONESCU AURELIAN EDUARD cu NICOLETA LUMINITA - 30.08.2009

BODRON GEORGE cu GEORGIANA - 29.08.2009

DRIGA CONSTANTIN cu LENUTA - 29.08.2009

Ilie Georgian

IINNSSTTIITTUU}}II II

LLAA MMUULL}} II AANNII !!

ORIZONTAL

VERTICAL

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

DECESE

Strugurii se g\sesc acum peste tot ^n pia]\. Fie ca evorba de cei albi sau de cei negri, to]i sunt buni pentru odiet\. Ace[tia sunt ideali ^ntrucât ei con]in aproximativ 75%apa, iar restul zaharuri [i vitamine.Beneficiile consumului de struguri suntcele de sl\bire. Strugurii sunt buni ^nanemii, ^n refacerea organismuluidup\ st\ri de stres [i epuizare atâtfizic\, cât [i psihic\.Strugurii mobilizeaz\ gr\simile dindepozite [i particip\ laarderea lor, detoxific\organismul, fiind indica]i ^nbolile renale [i ^n afec]iunihepatice.Strugurii con]in substan]elaxative, fiind indicte ^nconstipa]ie. Un alt lucruimportant este acela ca ^nt\resc sistemul imunitar.

Dieta cu struguriDieta cu struguri

Medica coordonator - Carp Marioara

Publicitate Septembrie 2009 pagina 20

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; [email protected]

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri,biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de

schimb. Oferim garan]ie. Tel: 0745423016/0762449233.

FF ii rrmmaa MMooddrrooggeeaannuu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

FFAST FOOD AST FOOD OK OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari,

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DD oo mm nn uu ll ee PP rr ii mm aa rr ,,

M\ numesc________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

Luni 28, Sept 2009,^ncepând cu ora 09:00

pute]i beneficia de consult oftalmologicgratuit la sediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

RREEDDAACC}}IIAAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: [email protected]

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei LibereBucure[ti

ISSN: 1844-7678

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

(FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE


SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

0245658250

SC. Agromar R\cari,SC. Agromar R\cari,DDâmbovi]a, vinde din stocâmbovi]a, vinde din stoc

s\mân]\ de grs\mân]\ de grâu [i orzâu [i orz- produc]ie 2009- produc]ie 2009

Tel: 0745.219.111

CLUBUL PENTRU COPII SI TINERETOrganizeaza urmatoarele cursuri:Dans modern si popular; Dans lati-no; Clape (orga, pian); Chitara;Suflatori (nai, saxofon, flaut,clarinet); Muzica voce; Engleza;Matematica; Teatru; Pictura.Din 15 septembrie 2009, inscrie-te si tu!SC. Ion Family Grup SRLStr. Ana Ipatescu, nr 137, oras Racari.

Telefon: 0734823527 Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEISandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 leiPrajituri,Pulpe pui, Aripioare,Ficatei, Carnaciori,Pizza, Kebab,Pateuri cu branza,Strudel cu mere,Salat\ de Boeuf,Salat\ Mexicana,Salat\ Fermierului,Salat\ Oriental\,Fasole cu ceapa.

ziarul nr 14

Documents