FOTOREPORTAJ

Votcă, fetişcane şi băieţi în pantaloni scurţi în biroul primarului general al capitalei

Smirnov îl laudă iarăşi pe Filat

Abstinenţa îndelungată a lui Urechean a luat sfârşit. Acum Filat îl va săruta dulce în fi ecare seară

1 EURO..............................16.71771 Do lar ame ri can ............. 11.61311 Leu românesc ................ 4.07461 Ru blă ru sească ............... 0.4103

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Pentru orice realizare primul pas este curajul.”

Goethe

Cursul valutar 15.04.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 15 aprilie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

15.04.2011

Ploi, 3 8 0C

16.04.2011

Noros, 3 13 0C

Cuv. Tit; Sf. Mc. Amfi an și Edesie

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Alexandru Tănase, ultimul romantic din politica moldavă

Radu Buşilă:Oponenţii mei sunt problemele municipiului Chişinău

Lupta politicienilor pentru putere naşte monştri

Moscova continuă să finanţeze masiv separatismul transnistrean

55

88

33

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

OPINII

ACTUAL

SCANDALOS

ACTUAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 643TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 14 (794)

EDI|IA DE VINERI

Parlamentul a audiat joi, 14 aprilie, ra-poartele privind evenimentele violente din 7 aprilie 2009, prezentate de șefi i structurilor de drept. Acestea însă nu i-au mulţumit nici pe deputaţii AIE, nici pe cei comuniști. Ministrul de Interne, Alexei Roibu, directorul adjunct al Serviciului de Informaţii și Securitate, Valentin Dediu, procurorul general Valeriu Zubco nu au avut nimic nou de spus, nu au prezentat alte informaţii decât cele știute deja.

Astfel, Roibu a învinuit fosta conducere a Internelor

de faptul că nu a intervenit la timp pentru a opri acţiu-

nile provocatorilor, că nu a fost elaborat un plan supli-

mentar de asigurare a ordinii și siguranţei cetăţenilor.

Ministrul s-a declarat nemulţumit de modul în care au

fost sancţionaţi poliţiștii după 7 aprilie, apreciind că

sancţionarea a fost formală și că majoritatea acestora

s-a ales, ulterior, cu avansări în grad, distincţii și premii

bănești.

Procurorul general a negat implicarea unor factori

externi în evenimentele din 7 aprilie. El a mai afi rmat

că, în septembrie 2009, colaboratorii SIS au distrus 12

cutii cu documente de la Președinţie și acte secrete ale

consilierilor prezidenţiali, precizând, totodată, că nu

deţine informaţii privind distrugerea unor documente

ce ţin de 7 aprilie. Totodată, Zubco s-a plâns că Parla-

mentul nu a dorit să dea curs solicitării de retragere a

imunităţii ex-președintelui Voronin, pentru a-l cerceta

în cazul unui dosar penal, iniţiat pentru neglijenţă în

serviciu, soldată cu moartea unei persoane. Ar fi de

remarcat declaraţia procurorului general care a pre-

cizat că Ion Ţâbuleac și Eugen Ţap nu sunt victime ale

violenţelor din 7 aprilie, moartea acestora neavând

nici o legătură cu respectivele evenimente. Singura

persoană ucisă la 7 aprilie este Valeriu Boboc, a spus

procurorul, punând astfel capăt speculaţiilor în acest

sens.

Continuare în pag. 8

Nimic nou despre violenţele din 7 aprilie 2009Nimic nou despre violenţele din 7 aprilie 2009

Valeriu ZubcoValeriu Zubco Alexei RoibuAlexei Roibu Valentin DediuValentin Dediu

Autoritarismul Autoritarismul lui Filat lui Filat şi sinecura şi sinecura lui Tănaselui Tănase

(citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Apus de soare sau cum a rămas Serafi că tot fără de nică

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

În cadrul întâlnirii de la Tiraspol, din 8 aprilie, dintre ambasadorul Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin, și cetăţeanul rus Igor Smirnov, capul regimului ilegal din partea de răsărit a Republicii Moldova, Smirnov a avut doar cuvinte de laudă la adresa premierului moldo-vean Vladimir Filat. (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

1 aprilie – zi naţională a comemorării victimelor

de la Fântâna Albă, foametei organizate

şi deportărilor (citiţi pag. 2)

15 APRILIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Patriarhia Moscovei recunoaşte „statul

transnistrean”Potrivit serviciului de presă al „președinţiei rmn”, arhiepiscopul Iustinian (Viktor Ivanovici Ovcinnikov) de Naro-Fominsk, vicar al epar-hiei Moscovei și superior al parohiilor patri-arhale din SUA, fost arhiepiscop de Dubăsari și Tiraspol, a avut, la 5 aprilie, o întrevedere cu „președintele” Igor Smirnov, cetăţean al Federaţiei Ruse.

Sursa citată se referă la cuvintele arhiepiscopului Iustinian Ovcinnikov, reprezentant ofi cial al Patriarhiei Moscovei, care vorbește despre „statul transnistrean” și despre „pământul trans-nistrean”. „Potrivit învăţăturii bisericești, relaţiile dintre episcop și turma sa amintesc relaţiile mirelui cu mireasa sa. Ducându-mi slujba aici aproape 15 ani, pe pământ transnistrean, m-am legat cu toate baierele inimii mele de acest ţinut, bucurându-mă de bunele relaţii cu actualul episcop dirigent Sava de Dubăsari și Tiraspol și de ospitalitatea Eparhiei transnistrene și a statului transnistrean. De aceea, îmi este drag să-l salut pe Igor Smirnov, să-i povestesc despre felul cum a trecut acest an al slujirii mele peste hotare. Vreau să le spun scumpilor mei transnistreni că viaţa în America este amară și că acolo trebuie să lucrăm cu toţii foarte mult. Vă spun că dacă am lucra aici, la faţa locului, așa intens cum lucrează oamenii acolo, dacă am trăi aceeași viaţă intensă ca acolo, nu am mai avea nevoie de America. Haideţi să-i fi m recunoscători ţinutului nostru, casei noastre și să nu ne uităm către ţări străine. Acolo nu ne așteaptă nimeni cu plăcinte înainte. Le doresc transnistrenilor să aibă ajutor de la Dumnezeu și vreau ca, venind aici, să văd feţele voastre pline de bucurii și ochii voștri pline de speranţă, dragii mei prieteni”, a declarat Iustinian la întâlnirea sa cu Smirnov.

FLUX precizează că arhiepiscopul Iustinian Ovcinnikov a fost până anul trecut mâna dreaptă a mitropolitului Vladimir Canta-rean, deţinând funcţia de vicepreședinte al sinodului mitropoliei „întregii Moldove”. El s-a născut în anul 1961, a fost delegat în Moldova la 1 septembrie 1995, când a fost hirotonit de către patriarhul Alexei al II-lea ca episcop de Tiraspol și Dubăsari. El a fost decorat de către Igor Smirnov cu „Ordinul Republicii” „moldovenești nistrene” (1996), ordinul „Pentru bărbăţie” (2000) și „Ordinul de onoare” al „rmn” (2005), iar de către președin-tele Republicii Moldova, Vladimir Voronin – cu ordinul „Gloria Muncii” (2000). Mitropolitul Vladimir Cantarean l-a gratifi cat cu ordinul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare” de gradul II (2003). Președintele Vladimir Voronin i-a acordat lui Iustinian Ovcinnikov cetăţenia Republicii Moldova, la 25 noiembrie 2001, prin decret prezidenţial. Iustinian Ovcinnikov este cunoscut ca unul dintre susţinătorii fervenţi și constanţi ai separatismului transnistrean.

FLUX

Federaţia Rusă este principalul sponsor al regimului ilegal instalat în estul Republicii Mol-dova, afl at sub controlul efectiv al autorităţilor de la Moscova. Alocaţiile de la Bugetul de Stat al Federaţiei Ruse acoperă atât fi nanţarea organe-lor „republicane”, cât și a celor locale ale regimului separatist de la Tiraspol.

Cetăţeanul rus Igor Smirnov, autoproclamat „președinte al rmn” la Tiraspol, a primit, la 8 aprilie, „vizita oficială” a ambasadorului extraordinar și plenipotenţiar al Fe-deraţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin. Ambasadorul rus s-a interesat, potrivit serviciului de presă al „președintelui” Smirnov, de fi nanţările regimului de la Tiraspol din Bugetul de Stat al Federaţiei Ruse. „Valeri Kuzmin a manifestat interes pentru detaliile legate de

repartizarea mijloacelor acordate de Federaţia Rusă cu titlu de ajutor umanitar și transferate dintr-un cont valutar special al Sovietului Suprem. Diplomatul a întrebat, în special, de ce aceste mijloace financiare vor completa nu doar partea de venituri a fondului pensiilor de stat, dar și partea de venituri a bugetului de stat” al „republicii moldovenești nis-trene”, transmite sursa citată.

În continuare, serviciul de presă al lui Smirnov precizează: „Prezentă la întâlnire, ministrul de fi nanţe Iri-na Molokanova a explicat în detalii schema de repartizare a mijloacelor fi nanciare. Potrivit ei, există o catego-rie specială de pensii alocate vârstni-cilor nu doar din fondul de pensii de stat, dar și din bugetul republican. În plus, mijloacele fi nanciare acordate cu titlu de ajutor umanitar de către Rusia vor fi direcţionate spre îmbu-nătăţirea alimentaţiei din instituţiile sociale. În conformitate cu o hotărâre a Sovietului Suprem, aceste mijloace bănești vor fi repartizate prin inter-mediul bugetului republicii.”

Așa-zisul ministru de finanţe al regimului ilegal de la Tiraspol a arătat

că Moscova fi nanţează atât adminis-traţia centrală, cât și administraţiile locale din regiune. Irina Molokanova a menţionat: „Federaţia Rusă alocă mijloace financiare pentru două destinaţii: pentru pensii și pentru alimentaţie. Cât privește alimentaţia, mijloacele bănești sunt repartizate doar prin intermediul bugetului. Organele de nivel republican primesc mijloacele bănești prin intermediul bugetului republicii, iar bugetele lo-cale - prin intermediul transferurilor din bugetul republican”.

Molokanova i-a mai comunicat ambasadorului Kuzmin că „toate veniturile și cheltuielile trebuie să fi e făcute, în mod obligatoriu, pentru asigurarea transparenţei fi nanciare, prin intermediul bugetului republi-can, în conformitate cu reglementă-rile aprobate de Sovietul Suprem.”

Sursa citată mai arată că „ambasa-dorul Rusiei în Republica Moldova a fost satisfăcut de explicaţiile oferite de partea transnistreană în privinţa modului de repartizare a mijloacelor bănești alocate de Rusia cu titlu de ajutor umanitar”.

FLUX

În cadrul întâlnirii de la Tiraspol,

din 8 aprilie, dintre ambasa-

dorul Federaţiei Ruse, Valeri

Kuzmin, și cetăţeanul rus Igor

Smirnov, capul regimului ilegal

din partea de răsărit a Repu-

blicii Moldova, Smirnov a avut

doar cuvinte de laudă la adresa

premierului moldovean Vladi-

mir Filat.

Smirnov l-a informat pe ambasa-

dorul Kuzmin despre invitaţia pe care

i-a făcut-o zilele trecute lui Filat. „I-am

transmis premierului Moldovei, Vlad

Filat, invitaţia de a efectua o vizită de lu-

cru în Transnistria într-un timp anumit

și într-un loc anumit”, a arătat Smirnov,

care i-a povestit lui Valeri Kuzmin ce

subiecte anume își propune să discute

cu premierul Filat. Serviciul de presă al

„președintelui rmn” amintește că anul

trecut au avut loc două întâlniri între

Igor Smirnov și Vladimir Filat.

„Am avut chiar impresia că domnul Filat este gata să construiască niște poduri economice, lăsând politica la o parte. Am indicat chestiunile pe care urmează să le discutăm. Este vorba de expediţia și transportarea mărfu-rilor, de ridicarea restricţiilor privind impozitarea mărfurilor”, a subliniat cetăţeanul rus Smirnov în discuţia sa cu ambasadorul Rusiei.

Prezent la întâlnire, așa-zisul „minis-tru de externe al rmn”, Vladimir Iastre-bceak, i-a comunicat ambasadorului Kuzmin că „partea transnistreană este în așteptarea unui răspuns ofi cial al pre-mierului Moldovei la invitaţia pe care a primit-o și care i-a fost transmisă, la Viena, prin intermediul vicepremierului Moldovei pentru „reintegrare”, Evgheni Carpov”, se spune într-un comunicat al „serviciului de presă al președinţiei” de la Tiraspol.

Vom preciza că, pe lângă cele două întâlniri din 2010 dintre Igor Smirnov și

Vladimir Filat, cei doi se afl ă în legătură telefonică directă. Smirnov a declarat pentru presă: „Am început să dialogăm constructiv cu Vladimir Filat, primul ministru al Republicii Moldova. Când trebuie, ne contactăm și discutăm pe diferite subiecte”. Căpetenia separatistă chiar a insistat să se reţină că, în 2010, „singurul lucru pozitiv poate fi conside-rat dialogul între mine și prim-ministrul Vladimir Filat”.

Într-o declaraţie pentru presă, pre-ședintele Parlamentului, Marian Lupu, i-a recomandat lui Vladimir Filat să nu accepte invitaţia trimisă de Smirnov: „Pur politic, mie îmi este și mai bine că o asemenea invitaţie s-a dus pre-mierului, fi indcă nu poate fi onorată o asemenea invitaţie, categoric. Nu văd nimic altceva în acest sens decât o provocare ordinară. Cred că condu-cerea guvernului are sufi cientă minte și experienţă pentru a da o apreciere adecvată acestei invitaţii”.

Actuala guver-nare îi transmite regimului Smirnov informaţii despre negocierile cu Uniunea Europea-nă. De asemenea, Guvernul Filat își dorește ca regimul neconstituţional din teritoriile noastre ocupate să participe la toate nivelurile în pro-cesul de negocieri al Chișinăului cu Bruxellesul.

După cum se știe deja, zilele trecute ra-porturile moldo-euro-pene au înregistrat un progres. La 11 aprilie a avut loc la Chișinău cea de-a șasea rundă de negocieri a Acordului de Asociere Republica Mol-dova – Uniunea Europeană. Subiectele afl ate pe agendă au vizat câteva capitole: Dialogul politic și reforme, Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, Justiţie, libertate și Securitatea, Cooperarea economică, sectorială și fi nanciară și Crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat și Cuprinzător. Raportul de progres, semnat de șefi i delegaţiilor Uniunii Europene (Miroslav Lajčák, director executiv pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului european pentru Acţiune Externă, negociator-șef din partea UE) și al Re-publicii Moldova (Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe și al Integrării Europene, negociator-șef din partea RM), va fi prezentat spre aprobare Consiliului de Cooperare RM-UE care se va convoca în data de 5 mai 2011. Până aici toate bune și frumoase.

Cât privește viitoarea Zonă de Comerţ Liber Aprofundat și Cuprinzător, delegaţia Republicii Moldova a subliniat că este în așteptarea reacţiei Comisiei Europene faţă de primul Raport transmis Bruxellesului la 14 martie 2011, dar și faţă de dis-cuţiile Chișinăului cu regimul ilegal de la Tiraspol pe marginea subiectului. Astfel, negociatorul-șef din partea Republicii Moldova a prezentat o in-formaţie despre cele discutate la 23 martie 2011, cu ocazia ședinţei unui așa-numit „Grup de lucru comun de consolidare a încrederii în domeniul economic”.

Natalia Gherman a arătat că Guvernul Filat i-a invitat ofi cial pe reprezentanţii regimului ilegal de la Tiraspol să participe la negocierile pentru crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat și Cuprinzător. Adjuncta ministrului Iurie Leancă a precizat că, în pofi da acestei invitaţii, regimul cetăţeanului rus Igor Smirnov de la Tiraspol, a fost nu doar reticent, dar și total dezinteresat de subiect. Reprezentanţii lui Smirnov în „Grupul de

lucru comun” (și a căror identitate nu a fost adusă la cunoștinţa opiniei publice) au menţionat, po-trivit negociatorului-șef din partea Chișinăului, că regimul neconstituţional nu dorește să participe la negocieri nici măcar în calitate de observator, întrucât integrarea europeană nu reprezintă pen-tru acesta o prioritate.

Chiar dacă până acum au suferit eșec tentative-le Chișinăului de a-i atrage pe reprezentanţii regi-mului Smirnov în alte „Grupuri comune de lucru”, cum ar fi cele pentru domeniile învăţământului și drepturilor omului, Ministerul de Externe le-a promis europenilor că va încerca în continuare să-i implice pe smirnoviști în procesul de negocieri cu UE. În acest sens, negociatorul-șef din partea Chișinăului a ţinut să menţioneze că „Republica Moldova îi transmite Tiraspolului informaţiile despre mersul negocierilor cu UE în partea privind Transnistria și va solicita în schimb cel puţin date statistice” privind economia controlată de regimul anticonstituţional menţinut de Moscova în partea de răsărit a ţării noastre.

Este tot mai evident, în ultimul timp, faptul că, lobby-ul rusesc făcut în favoarea regimului Smir-nov la Bruxelles și, mai cu seamă, la Berlin, Roma și Paris își face simţit efectul. Acesta s-a soldat cu mai noile „încurajări” ale Republicii Moldova de către UE de a menţine „un dialog constructiv” cu separatiștii, nefăcându-se un secret din faptul că Bruxellesul își dorește o implicare deschisă, efectivă și, deci, „ofi cială” a regimului Smirnov în procesul de negocieri. Altfel zis, integrarea euro-peană este posibilă numai prin (con)federalizare sub auspicii ruso-comunitare. În același timp, tot mai mulţi ofi ciali de la Chișinău achiesează docil la o asemenea abordare, fi ind gata să sacrifi ce in-tegritatea și funcţionalitatea statului în schimbul unor perspective foarte problematice și incerte de aderare la UE.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Smirnov îl laudă iarăşi pe Filat

Propunerea legis-lativă pentru insti-tuirea Zilei naţio-nale în memoria românilor-victime ale masacrelor de la Fântâna Alba și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organi-zate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, iniţiată de deputa-tul Tudor Panţîru, a fost adoptată de Camera Deputaţi-lor, transmite presa de la București.

Legea, care iniţial a fost retrimisă la Comisia Juridică a primit aviz pozitiv de la aceasta și a reintrat în plenul Camerei, unde a fost adoptată.

Camera Deputaţilor este cameră decizională.

Legea va intra în vigoare după promulgarea acesteia de către Președintele României și după publicarea în Monitorul Ofi cial al României.

Legea prevede cu prilejul

Zilei Naţionale de cinstire a

memoriei românilor – victime

ale masacrelor de la Fântâna

Albă și alte zone, ale depor-

tărilor, ale Foametei și a altor

forme de represiune organizate

de regimul totalitar sovietic în

Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei

și întreaga Basarabie, se orga-

nizează comemorări oficiale,

depuneri de coroane și alte

activităţi menite să cinstească

memoria acestor români.

De asemenea, în perioada

31 martie – 2 aprilie, Societatea

Română de Radiodifuziune, So-

cietatea Română de Televiziune

și Agenţia Naţională de Presă

AGERPRES vor difuza, cu priori-

tate, emisiuni despre perioada

ocupaţiei sovietice din Ţinutul

Herţa, nordul Bucovinei și Ba-

sarabia, tratând evenimentele

tragice menţionate.

În expunerea de motive

prezentată de deputatul Tudor

Panţîru în Parlamentul de la

București se arată, între altele:

„Masacrul de la Fântâna-Albă a

avut loc la 1 aprilie 1941, când

aproximativ 3000 de români,

locuitori ai satelor de pe va-

lea Siretului, au încercat să se

refugieze din Bucovina răpită

de URSS în România. În acea

perioadă, NKVD-ul a lansat

zvonuri potrivit cărora sovieticii

ar permite trecerea graniţei în

România. Pe 1 aprilie, un grup

numeros de români din mai

multe sate de pe valea Siretului

au format o coloană pașnică

de peste trei mii de persoane

și s-au îndreptat spre noua

graniţă sovieto-română. În lo-

calitatea Fântâna-Albă, la circa

3 km de graniţa română, grăni-

cerii sovietici, care îi așteptau

ascunși în pădure, au tras din

plin cu mitraliere, în continuu,

secerându-i. Supravieţuitorii

au fost urmăriţi de cavaleriști

și spintecaţi cu sabia.

În ceea ce privește Foametea

organizată, datele din arhiva

de stat a fostei URSS spun că în

anii 1946-1947 doar în RSSM

(fără Basarabia de Sud, nordul

Bucovinei și ţinutul Herţei) au

murit de foame aproximativ

două sute de mii de oameni.

Realitatea însă pare să fi fost

mult mai crudă. „Cadavrele

stau împrăștiate pe drum...”,

„nici nu mai este unde să-i în-

mormântezi”, „Oamenii mor ca

muștele, pe zi ce trece mor tot

mai mulţi”, „oamenii mănâncă

oameni” etc. scriau chiar unii

activiști de partid, în scriso-

rile lor adresate Comitetului

Central al PCUS. Împuterniciţii

staliniști au curăţat, în toamna

anului 1946, toate hambarele,

podurile și depozitele de ali-

mente ale oamenilor. Cei care

se împotriveau, erau împușcaţi sau deportaţi”.

FLUX a abordat subiectul pe larg în paginile sale și a criticat

Guvernul PDL-UDMR pentru avizarea negativă a iniţiativei legislative depuse de deputatul Panţîru.

Pagina de internet a mitropoliei Chiși-

năului și a „întregii Moldove” (Patriar-

hia Moscovei) anunţă luni, 11 aprilie,

că la nivelul respectivei structuri „a

fost cercetat cazul slujitorului Chiril

Dobreanschi”.

Aceeași sursă arată că protoiereul Chiril Dobrean-

schi, paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnu-

lui” din satul Opaci, raionul Căușeni, a fost reţinut în

seara zilei de 5 aprilie anul curent, de către un echipaj

al poliţiei rutiere la ieșirea din raionul Căușeni pen-

tru conducerea automobilului în stare de ebrietate.

Automobilul cu care se deplasa clericul aghezmuit

era un Volkswagen Golf de culoare verde, cu numere

de înmatriculare transnistrene (A 622 BH). Beat criţă,

protoiereul Dobreanschi a refuzat să facă testul de alco-

olemie, chiar dacă le declarase poliţiștilor, literalmente,

că a consumat: “3 pivi (beri - nota noastră) și 2 stacane,

ori 6, di jin, da eu zic vreo 10, nah (cuvânt licenţios

din rusă, aici intraductibil - n. n.)”. În seara aceleiași

zile, protoiereul Dobreanschi a încercat să ajungă la o

înţelegere cu poliţiștii, declarându-le: “Băi, fraţilor, șiţ

paţani di delă (băieţi de treabă - n. n.), nah”.

Pe numele preotului a fost deschisă o cauză penală.

Mitroforul Dobreanschi riscă o ridicare a permisului

de conducere pentru o perioadă de trei ani. Pentru

ispitirea pe care a provocat-o în rândul credincioșilor

în perioada Postului Mare, acesta a fost oprit de a ofi cia cele sfi nte pentru o perioadă de trei luni de zile (11 aprilie 2011 – 10 iulie 2011), urmând să-și ispășească pedeapsa în mănăstirea „Sf. Marta și Maria” din comuna Hagimus, raionul Căușeni.

Starea morală a unei bune părţi a clerului Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova se dovedește a fi din ce în ce mai deplorabilă. Pe durata Postului Paștelui, cazul protoiereului Chiril Dobreanschi este cel de-al patrulea caz problematic și de răsunet cu privire la clericii moldoveni supuși Patriarhiei Moscovei.

Celelalte trei cazuri anterioare sunt ale lui Vasile Cio-banu, fostul duhovnic al mănăstirii Tabăra, despreoţit pentru pederastie, Veniamin Onu, fost paroh al comuni-tăţii organizate de Patriarhia Moscovei în orașul italian Vicenza, și Vitalie Musteaţă, preot II la Vicenza, ambii implicaţi, după cum au declarat autorităţile italiene, într-un scandal sexual cu prostituate.

Potrivit ofi ciosului mitropoliei „întregii Moldove”, la 26 noiembrie 2007, protoiereul „Chiril Dobreanschi, pentru munca depusă spre binele Bisericii s-a învredni-cit de dreptul de a purta mitră”, asemeni episcopilor.

Preot beat şi, pe deasupra, la volan

Guvernul Filat invită ofi cial regimul Smirnov să participe

la negocierile cu UE

1 aprilie – zi naţională a comemorării victimelor de la Fântâna Albă, foametei organizate şi deportărilor

Moscova continuă să fi nanţeze masiv Moscova continuă să fi nanţeze masiv separatismul transnistreanseparatismul transnistrean

15 APRILIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandalos

Dar trebuie să le dăm dreptate acestor lideri de opinie. Vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că are de ce să ne apuce frica. Cri-minalitatea a crescut alarmant în ultima perioadă. Nu este doar senzaţia noastră subiectivă. O spun datele statistice și nu avem nici un motiv de a bănui că ar fi trucate sau exagerate. Dim-potrivă, aceste date ar putea fi mai mici în raport cu realitatea, pentru că ele iau în calcul doar infracţiunile care au fost înre-gistrate și contabilizate. Astfel, în 2010, potrivit Biroului Naţio-nal de Statistică (BNS), numărul infracţiunilor comise în Repu-blica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. „Conform informaţiei Minis-terului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 mii de infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionali-tăţii a crescut cu 34,9%. Din totalul infracţiunilor, 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie, la 10 mii de locuitori, în anul 2010 revin 93 de infracţiuni faţă de 69 de infracţiuni în anul 2006”, se arată în raportul BNS.

Crime care au bulversat societateaȘi mai îngrijorător este faptul

că a crescut numărul infracţiu-nilor grave, a crimelor comise cu o deosebită cruzime. Dublul asasinat care a avut loc în oră-șelul Durlești, la 1 aprilie curent, chiar lângă mănăstirea „Sfântul Andrei” din localitate, a șocat prin ferocitatea sa. Moartea celor doi tineri a zguduit întreaga republică, iar întrebarea pe care ne-o punem cu insistenţă este dacă mai putem vorbi, în gene-ral, despre siguranţa noastră, a copiilor noștri și dacă nu cumva infractorii fac legea în ţară.

Din păcate, cazul nu este sin-gular, iar poliţiștii au găsit simi-litudini cu omorul dublu comis în septembrie 2010, în preajma orașului Ialoveni. Un bărbat și o femeie au fost găsiţi atunci fără sufl are, în câmp deschis, lângă un automobil. Ca și tinerii de la Durlești, aceștia fuseseră împuș-caţi. Un alt caz similar, care s-a produs în raionul Nisporeni, a fost pus pe seama unui suicid, deși lucrurile nu par să fi e prea clare și univoce.

Și am putea continua enu-merarea, printre cele mai oribile crime fi ind încă un dublu asasi-nat, care s-a întâmplat tot la Dur-lești, în iulie 2010, când un cuplu de 55 și, respectiv, 59 de ani a fost omorât prin strangulare, înainte de aceasta fi ind torturaţi cu sadism, cu un fi er de călcat încins. Un bărbat a fot omorât în barul din satul Grozești, raio-nul Nisporeni, în aprilie trecut, de Paștele Blajinilor, acesta fi ind chiar fratele comisarului de poli-ţie al raionului. Dacă vă amin-tiţi, la domiciliul presupusului asasin, Adrian Nichifor, a fost găsit un arsenal de 119 arme de foc, pe care acesta le deţinea în mod legal. Ar mai fi de amintit și asasinarea directorului com-

paniei Basarabia-Vin, care a fost omorât în plină stradă, dar și explozia care s-a produs în cen-trul capitalei, cu aproape doi ani în urmă, de hramul orașului. Și acestea sunt doar câteva dintre cazurile mai răsunătoare care au bulversat opinia publică. Aces-tea, dar și alte crime, mai puţin mediatizate, dar nu mai puţin odioase, ne duc cu gândul la o perioadă mai veche de înfl orire a criminalităţii, pe care o crezusem de mult apusă.

Reforma lasă Internele fără colaboratori experimentaţiActuala guvernare ne-a

promis un trai mai bun, libertate, siguranţă, reforme democratice. Dar am ajuns să trăim într-un stat criminalizat, iar reformele par să se facă doar în vorbe și în interesul potentaţilor zilei. Ceea ce se încearcă a se numi reforme la Ministerul de Interne, de exemplu, este califi cat de unii reprezentanţi ai sistemului drept răfuială și încercare de a-i elimina din structura respectivă pe cei incomozi regimului. Se

știe deja că aproximativ 650 de poliţiști și-au depus cererile de demisie, majoritatea dintre aceș-tia anume pentru a nu cădea sub incidenţa unor modifi cări legisla-tive adoptate recent de Guvern, potrivit cărora vor fi lichidate mai multe facilităţi sociale de care au benefi ciat poliţiștii. Astfel, aceș-tia se vor putea pensiona doar după 25 de ani de activitate în organele de poliţie și nu după 20, așa cum a fost până acum. Poliţiștii care au deja 20 de ani de muncă vor să se pensioneze acum, până când modifi cările nu au fost adoptate și de Parla-

ment, deoarece, în acest caz, ei mai benefi ciază și de un adaos la pensie de trei procente, pentru fi ecare an lucrat.

Purtătorul de cuvânt al MAI, Chiril Moţpan, a recunoscut că pleacă o parte dintre cei mai experimentaţi poliţiști. „Este clar că sunt oameni profesio-niști, care își cunosc meseria, dar aceasta nu înseamnă că se slăbește într-un fel activitatea Ministerului, pentru că în locul lor vin alte persoane, tot atât de profesioniste”, a precizat el pentru un post de televiziune.

Cine vrea să plece, să plece… Totodată, Mihail Lașcu, preșe-

dintele Sindicatului „Demnitate”, ne-a informat că de dreptul de a pleca s-ar putea folosi mult mai mulţi poliţiști, numărul angaja-ţilor Ministerului de Interne care întrunesc toate condiţiile, potri-vit legii precedente cu privire la pensionare, fi ind de peste două mii. Însă aceasta nu înseamnă că toţi vor face uz de acest drept, decizia le aparţine, a precizat Lașcu. Propunerea sindicatului ca trecerea la noile prevederi legislative să se facă treptat, fără a fi afectaţi cei care mai au doar cinci ani până la pensie, nu a fost acceptată la nivel de Legislativ.

Pe de altă parte, premie-rul Vladimir Filat nu pare să fi e prea impresionat de aceste ple-cări masive, el învinuindu-i pe respectivii poliţiști de faptul că ar vrea să blocheze reforma iniţiată în cadrul Ministerului de Interne. „Cine vrea să plece, nu are decât. Rămân locuri pentru alţii”, a spus Filat, sigur fi ind că acești „alţii” fac deja coadă la ușa instituţiei.

În același timp, angajaţii MAI care au vrut să protesteze, pe data de 10 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, și-au amânat acţiunea, din cauza presiuni-lor exercitate de conducerea ministerului, așa cum au spus ei. Aceștia au mai afi rmat că au fost ameninţaţi chiar cu intentarea unor dosare penale.

Reforma sporeşte criminalitatea?Optimismul premierului libe-

ral-democrat nu este împărtășit de prea multă lume, iar reforma iniţiată la Interne este criticată chiar de unii foști colegi de-ai săi de partid, care cunosc destul de bine domeniul. Astfel, fostul membru PLDM, avocatul Vitalie Nagacevschi, a afi rmat, într-o emisiune la Publika TV, că nivelul criminalităţii a crescut alarmant în ultima perioadă și din cauză că

mulţi angajaţi experimentaţi au plecat din structura respectivă, inclusiv în urma reformelor din cadrul instituţiei. „La începutul anilor 2000, comuniștii, când au venit la guvernare, au ares-tat reprezentanţii lumii inter-lope. Și acești reprezentanţi au fost condamnaţi la termene între șase și zece ani privaţi-une de libertate. Actualmente, ei și-au ispășit pedeapsa și au ieșit din închisori”, a precizat avocatul.

Cele spuse de Nagacevschi au fost reiterate de către directo-rul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Teo Cârnaţ, acesta acuzând lipsa de strate-gie în reforma Ministerului de Interne. „Au crescut în ulti-mul timp crimele deosebit de grave și acest fapt are legătură directă cu reforma din MAI. Asta deoarece cei mai buni specialiști în domeniu se pen-sionează din cauza proastei reforme care se face în cadrul ministerului. Au plecat per-soane care au lucrat în acest sistem ca profesioniști 15, 20, 25 de ani și pe care se baza tot sistemul de descoperire a infracţiunilor grave și deose-bit de grave”, este de părere Teo Cârnaţ.

Descindere cu împuşcături la Ştefan VodăȘi mai grav, dar și periculos,

pare să fi e cazul care s-a întâm-plat în seara de 11 aprilie, când un colaborator al Centrului de

Combatere a Crimelor Econo-mice și Corupţiei (CCCEC) a fost împușcat în cap, în timpul unei misiuni de serviciu. Incidentul este deosebit de primejdios prin consecinţele pe care le poate avea, or, acesta a fost urmat de numeroase declaraţii controver-sate și contradictorii ale structu-rilor de forţă implicate în acest caz.

Astfel, potrivit Centrului Anti-corupţie, crima s-a produs în momentul în care colaboratorii CCCEC efectuau o perchezi-ţie la domiciliul unui presupus membru al unei grupări crimi-nale, bănuite de contrabandă în proporţii deosebit de mari și făcea parte dintr-o operaţiune mai amplă, percheziţia fi ind auto-

rizată de judecătorul de instruc-ţie. „În momentul percheziţiei, una dintre persoanele afl ate în casă a ieșit înarmată cu un pistol, păstrat legal, și a efec-tuat mai multe împușcături în direcţia colaboratorilor CCCEC, rănindu-l grav pe ofi -ţerul de intervenţie operativă. Precizăm că, ofi ţerul CCCEC era echipat corespunzător, cu toate semnele distinctive, iar în momentul intrării în casă s-a prezentat”, se spune în comuni-catul ofi cial al Centrului. Potrivit directorului adjunct al Direc-ţiei Generale urmărire penală a CCCEC, Bogdan Zumbreanu, asemenea cazuri nu au mai avut loc în ultimii aproximativ 9 ani.

Victor Busuioc – victimă sau infractor?A doua zi, pe data de 12 apri-

lie, Victor Busuioc, cel care se bănuiește că a tras în ofi ţerul CCCEC, a fost eliberat din arest de către procurorii Procuraturii Ștefan Vodă, acesta urmând să fi e cercetat în stare de libertate. Ulterior, el a făcut un șir de decla-raţii pentru o instituţie media, afi rmând că s-a afl at în legitimă apărare, pentru că a crezut că ar fi vorba de niște tâlhari care i-au pătruns cu forţa, noaptea, în locuinţă. El i-a acuzat pe colabo-ratorii Centrului de faptul că ar fi fost în stare de ebrietate, că nu s-au legitimat și că l-ar fi luat la bătaie pe feciorul său. Din decla-raţia CCCEC, înţelegem că Victor Busuioc a tras în colaboratorii

de la Anticorupţie în timp ce aceștia efectuau percheziţia. Pe când declaraţiile bănuitului sunt confuze și contradictorii. Acesta ba spune că a tras în respectivul ofi ţer în timp ce acesta îl urmă-rea, înţelegem că în afara casei, ba zice că a tras, apoi a ieșit pe ușa din dos. Cităm din declara-ţia publicată în jurnal.md, ca să judecaţi și dumneavoastră: „Am ajuns până la colţ și când am întors capul, am văzut o per-soană cu mască în cap, care mă urmărea. Am ridicat pisto-lul și, așa, să-l sperii, am tras să se oprească. Am închis soţia în baie. După ce am tras, per-soana continua să împuște și mă urmărea. Fiind dezbrăcat, am ieșit prin partea din dos a

casei, am alergat în grădină și m-am dus la vecini și am sunat la poliţie”. Și totuși, mai întâi a tras, apoi a fugit, ori invers?

Totodată, Centrul Anticorup-ţie precizează că acţiunea nu s-a desfășurat noaptea, ci pe timp de zi (ora 21.00), iar ofi ţerii nu se afl au în stare de ebrietate și nu au comis nici un abuz, aceș-tia prezentându-se ca angajaţi ai Centrului.

Grăniceri în rol de poliţiştiSchimbul de declaraţii care a

urmat între CCCEC și Serviciul de Grăniceri nu poate să provoace decât stupoare și să ne indice că ceva este putred de tot și deja urât mirositor în Danemarca lor. Ce amestec are în toată această tărășenie Serviciul Grăniceri, o structură subordonată, deo-camdată, Guvernului, dar care urmează să treacă, potrivit con-cepţiei de reformare, în subor-dinea Ministerului de Interne și condusă, până nu demult, de Alexei Roibu, actualul ministru de Interne? Serviciul Grăniceri a menţionat, într-un comunicat de presă, că doi colaboratori ai săi sunt audiaţi în dosarul respectiv, în calitate de martori, explicând prezenţa lor la locul faptei prin aceea că bărbatul care a tras în ofi ţerii CCCEC ar fi telefonat la unitatea de gardă a Serviciului Grăniceri, pentru a cere ajutor.

Stranie situaţie, pentru că în declaraţia făcută pentru presă, Busuioc afi rmă că a alergat la vecini, de unde a sunat la poliţie, cum, de fapt, este fi resc în ase-menea situaţie. Dar dacă Servi-ciul Grăniceri nu minte, ne între-băm și noi, de ce o fi sunat omul respectiv la unitatea de gardă a Grănicerilor, care, chipurile, nu are nici în clin, nici în mânecă cu toată povestea, și nu la poliţie? Să fi e totuși vorba despre o rela-ţie mai specială? Iată ce se spune în declaraţia Serviciului Grăni-ceri: „La 11 aprilie curent, în jurul orelor 22.05, unitatea de gardă a Pichetului de grăniceri „Tudora” a recepţionat un apel telefonic prin care s-a solicitat

ajutor de către un localnic a satului Tudora, prezentându-se Victor Busuioc. Din spusele acestuia, în locuinţa sa au intrat persoane necunoscute în cagule și înarmate, deschi-zând focuri de armă.

Reieșind din competenţa activităţii Serviciului Grăni-ceri, șeful pichetului a con-tactat poliţistul de sector și s-a deplasat în componenţa grupei mobile a pichetului la faţa locului. În proximitate de locuinţa solicitantului se afl a poliţistul de sector și alţi cola-boratori ai CCCEC, care desfă-șurau o operaţiune specială. În rezultatul circumstanţelor apărute, ofi ţerii CCCEC au soli-citat ca doi colaboratori ai Ser-viciului Grăniceri să fi e audiaţi în calitate de martori”.

Din declaraţie nu este prea clar dacă poliţistul de sector se afl a la faţa locului pentru că i-au telefonat grănicerii sau venise ceva mai devreme la locul unde se afl au „și alţi colaboratori ai CCCEC”?

Vizavi de acest comunicat, CCCEC a precizat că și un cola-borator al Serviciului Grăniceri a fost reţinut, împreună cu alte 9 persoane, pentru complici-tate în comiterea contrabandei. Cine totuși are dreptate, pentru că este o diferenţă între calitatea de martor și cea de bănuit?

Contrabandişti sub protecţia structurilor de stat?Lucrurile nu se opresc aici,

iar acuzaţiile care vin dinspre Centrul Anticorupţie sunt și mai grave, ele vizând angajaţi ai unor structuri de stat care ar proteja actele de contrabandă. Dosarul de la Ștefan Vodă nu poate fi fi nalizat și din cauza implicării unor persoane din structuri de stat, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Urmărire Penală din cadrul CCCEC, Bogdan Zum-breanu, în cadrul unei emisiuni la Publika TV. Zumbreanu a dat asigurări că acest caz va fi dus

până la capăt, iar membrii gru-pării nu vor reuși să scape, așa cum au scăpat în alte cazuri în care au fost implicaţi până acum. El a mai menţionat că nu este pentru prima dată când are loc o descindere la locuinţa respec-tivă, iar persoanele interogate în acest dosar ar fi recunoscut că le-au plătit pentru protecţie unor angajaţi de la postul vamal Tudora. Reprezentantul CCCEC a mai afi rmat că din gruparea de la Ștefan Vodă ar face parte și un fost angajat al Ministerului de Interne.

Reglări de conturi între structurile de forţă?După toate aceste declaraţii

și după ce CCCEC și-a exprimat nedumerirea în legătură cu eli-berarea celui care se presupune a fi vinovat de rănirea ofi ţerului, iată că Procuratura Generală a decis să preia urmărirea penală în acest caz. „La această etapă,

pentru a evita prejudicierea

cauzei penale și a păstra inte-

gritatea probatoriului, pro-

curorii au dispus reţinerea

preventivă a bărbatului care a

împușcat un ofi ţer”, informează PG. Fără nici o aluzie, precizăm doar că și CCCEC, și PG au reve-nit, în urma partajului în cadrul AIE, Partidului Democrat. Minis-terul de Interne, unde urmează să fi e încorporat și Serviciul Gră-niceri, este condus de către un ministru numit de PLDM.

Din tot acest ping-pong al declaraţiilor, care, probabil, va continua, putem constata că între cele două structuri, Servi-ciul Grăniceri și Centrul Antico-rupţie, s-a declanșat un adevărat război, purtat, deocamdată, doar prin intermediul serviciilor de presă. S-ar putea însă, să asistăm în continuare la reglări de conturi drastice între structurile de forţă oblăduite, trebuie să menţionăm acest fapt, de formaţiuni politice afl ate în concurenţă acerbă în lupta pentru dominaţia abso-lută. Într-o astfel de situaţie, cri-minalii ar putea să stea fără grijă, că cine să se ocupe de ei.

Și ne întrebăm dacă nu cumva reformarea Ministerului de Interne, dar și a altor structuri, nu se va reduce doar la lipsirea angajaţilor de înlesnirile de care s-au bucurat până acum, iar tot tărăboiul nu a fost pornit doar pentru că un anumit politician ar vrea să aibă adunate la un loc, sub aceeași căciulă, mai multe structuri de forţă, pentru a-și putea desfășura nestingherit activitatea?

Ioana FLOREA, FLUX

Lupta politicienilor pentru putere naşte monştriLupta politicienilor pentru putere naşte monştriUnii directori de opinie, care până mai adineauri ne-au umplut sufl etele de verde și ne-au expli-cat în termeni populari și în limbaj mustos de ce este musai să ne lăsăm conduși de un anumit partid și de un anumit lider de partid, fără de care nu avem nici o șansă de supravieţuire, acum se arată profund dezamăgiţi și au nostalgia pa-radisului pierdut. Nu că și-ar face mea culpa, dar, iată, constată ei, lumea se teme să mai iasă de prin case după lăsarea serii, cuprinsă de frică și deznădejde. Ar trebui să citim printre rânduri că, pe timpul guvernării comuniste, era mai multă siguranţă și mai puţină frică în oameni?

Cel puţin 12 persoane au

fost ucise și peste o sută au

fost rănite, luni seara, într-un

atentat la metroul din Minsk,

în centrul capitalei beloruse,

iar președintele Aleksandr

Lukașenko nu a exclus ca ex-

plozia să fi fost organizată “din

străinătate”.

„Un atentat a fost comis lini, 11 aprilie, la ora locală 17.54, în staţia Oktiabrskaia”, a declarat adjunctul procurorului general, Andrei Șved, după o reuniune de urgenţă, convocată de Lukașenko, la câteva ore după această dramă.

„V-am avertizat că nu vom fi lăsaţi să trăim în pace”, a declarat Lukașenko, citat de agenţia RIA Novosti, în cadrul acestei întâlniri cu ofi ciali belaruși de rang înalt.

„Nu exclud (posibilitatea) ca acest „ca-

dou” să vină din străinătate, dar trebuie să

ne uităm și la noi”, a adăugat președintele,

care a însărcinat autorităţile să facă totul

pentru a elucida acest caz. „Vinovaţii trebuie

găsiţi în cel mai scurt timp. Răscoliţi toată

ţara”, a mai declarat Lukașenko, potrivit

RIA Novosti.

Bilanţul anterior, de 11 morţi, a fost

modifi cat la 12, după decesul unui rănit, în

noaptea de luni spre marţi, a anunţat marţi

dimineaţa KGB-ul belarus, precizând că, în

total, 157 de persoane au avut nevoie de în-

grijiri, iar 26 dintre ele sunt în stare gravă.

Atentatul a fost provocat de explozia

unui dispozitiv, cu echivalentul a 5-7 kilo-

grame de TNT, care era ascuns sub o bancă

de pe peron, în faţa celui de-al doilea vagon

al unei garnituri de metrou, în staţia Oktia-

brskaia, situată la o sută de metri de sediul

președinţiei belaruse, a declarat ministrul de

Interne, Anatoli Kuleșov. Explozia bombei

care conţinea bile de metal cu diametrul

de un centimetru a format un crater cu dia-

metrul de circa 80 de centimetri pe peron,

a precizat ministrul.

La puţin timp după explozie, din staţia

de metrou Oktiabrskaia ieșea un fum negru,

iar pasagerii ieșeau din subteran cu faţa în-

sângerată, unii având îmbrăcămintea ruptă,

potrivit unor martori.

Belarusul, guvernat în mod autoritarist

de Aleksandr Lukașenko, afl at la putere de

16 ani, nu s-a confruntat cu nici un atentat

major în ultimii ani. În iulie 2008, un dispozi-

tiv artizanal a explodat în centrul Minskului,

în ziua independenţei acestei foste republici

sovietice, fi ind rănite 50 de persoane.

Explozia de luni are loc pe fondul unor

tensiuni politice în Belarus, unde numeroși

opozanţi au fost arestaţi, la sfârșitul lui de-

cembrie, după realegerea controversată a

lui Lukașenko în funcţia de șef al statului.

Realegerea, cu peste 80 la sută din voturi

a lui Lukașenko, la 19 decembrie, a provo-

cat o importantă manifestaţie a opoziţiei,

la Minsk, în care au fost denunţate fraude

masive.

Mitingul a fost dispersat fără menaja-

mente de către poliţie, iar peste 600 de

persoane au fost arestate. Douăzeci și doi

de opozanţi se afl ă, în continuare, în închi-

soare, iar cinci au fugit în străinătate, între

care și un candidat în alegerile prezidenţiale,

Ales Mihalevici, care a obţinut azil politic

în Cehia.

Câteva zeci de opozanţi, între care mai

mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, au

fost inculpaţi pentru „organizarea de tulbu-

rări în masă”, în urma acestor evenimente, și

riscă până la 15 ani de închisoare.

Guvernul belarus a apreciat, la 5 aprilie,

că manifestaţia din decembrie contra reale-

gerii lui Lukașenko a fost o tentativă de lo-

vitură de stat „complotată cu reprezentanţi

din străinătate”.

Sursa: MEDIAFAX

Explozie soldată cu morţi şi răniţi la metroul din Minsk

15 APRILIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIComentariu

Plecarea lui Tănase, un gest calculat din timp Ca să înţelegem gestul minis-

trului Justiţiei, trebuie să privim puţin înapoi. Este evident că plecarea lui din politică și din PLDM a fost o acţiune calculată și pregătită din timp. Noi am spus că Alexandru Tănase va pleca de la PLDM după ce acesta s-a lansat în critici dure la adresa guvernan-ţilor într-o emisiune la un post de radio internaţional, difuzată pe 3 aprilie 2011. Atunci, vorbind despre lipsa de progres în pro-movarea reformelor în Justiţie, Alexandru Tănase făcea cu ou și cu oţet actuala guvernare, acu-zând-o de lipsă de voinţă politică, de corupţie, de cârdășie cu struc-turile criminale. Să reproducem, cel puţin, o parte din acuzaţiile aduse de Tănase guvernării din care făcea și el parte.

În AIE nu există voinţă politică pentru a lupta cu corupţia „Eu cred că noi am făcut un

pas (este vorba despre reformele din Justiţie – n.n.), nu mai mult.

Deoarece, pentru a avansa ra-pid, ai nevoie de o conjunctură și o voinţă politică, care să do-rească acest lucru. Eu cred că noi nu avem această conjunctură și nu există acea voinţă politică de a schimba fundamental totul în Justiţie. Bun, dacă discutăm – și în alte domenii”.

Când se va destrăma Alianţa… vom afl a multe„Cred că atunci când se va

destrăma Alianţa, lumea va putea vorbi (din context, despre interesele și sferele de infl uenţă din cadrul guvernării – n.n.). Acum este riscant. Nu că ar fi un secret, dar și așa lucrurile merg prost și nu ar fi cazul să le complicăm și noi. Schimbările în Justiţie înseamnă, mai întâi de toate, schimbările de oameni. Nici o lege, oricât de bună ar fi ea, nu-ţi produce un efect, dacă ai un judecător corupt sau incompetent. Nimic n-ai făcut. La capitolul ăsta avem nevoie de o voinţă politică. O să vedeţi în programul de guvernare, la sfârșitul compartimentului, un asterisc așa micuţ, pe care nu

l-a observat nici presa, în care se menţionează că nici o refor-mă care se face nu poate afecta stabilitatea în funcţie a persoa-nelor care deja sunt numite. Asta înseamnă că noi facem reforme structurale pe hârtie, dar atâta timp cât oamenii rămân aceiași, nu poţi să te miști înainte. Dacă un ministru poate fi demis, dacă un demnitar oarecare poate fi dat afară, chiar și abuziv, atunci un judecător nu poate fi nici abuziv destituit”.

Cei care îşi rup cămaşa pe piept pentru reforme, pe la spate îşi aranjează afacerile „La nivel parlamentar, ei știu

exact că toată lumea șovăie, știu exact că o bună parte din cei care declară și își rup cămașa pe piept că sunt gata să facă re-forme, în realitate sunt ancoraţi în tot felul de relaţii și tot felul de angajamente și obligaţii, pe care nici nu le poţi sesiza. […] Au interes, este foarte ușor și este foarte bine să-ţi promovezi o afacere, când ai un judecător în buzunar. Eu vreau să vă spun că este mult mai avantajos să ai trei judecători, decât să-ţi faci un business, să-ţi deschizi un magazin sau un restaurant. Este mult mai profi tabil. Și mai bănos lucrul ăsta. Cu mult mai puţine riscuri. Lumea cunoaște chestia asta. Sumele de bani și circuitul, care este în tot sistemul ăsta, este unul impunător”.

„Este o singură soluţie, ca toţi actorii politici să se angajeze în reformarea Justiţiei. Atunci când ministrul Justiţiei merge și încearcă să lupte cu ei, iar pe la spatele meu jumătate din co-legi se șușotesc și își aranjează afacerile, nimic nu se va schim-ba. Asta este realitatea. Lucrul ăsta, anul trecut, cu o jumătate de voce l-am declarat și cadrul fostei majorităţi, și în cadrul mai multor foruri de discuţii politice. Nu merge fi gura, fraţilor. Nu se va schimba nimic.

Eu înţeleg că este foarte con-venabil să ai o sperietoare, să o scoţi când îţi convine ţie, dar pe la spate să-și aranjeze toţi dosarele, interesele ș. a. m. d. Și culmea este că lucrurile astea sunt cunoscute. Atunci când se va ajunge la un moment când absolut nimeni nu va mai pune mâna pe telefon și nu va încerca să-ţi rezolve problemele recur-gând la serviciile unui sau altui judecător și când angajamentul de a da afară pe toţi cei care sunt analfabeţi, corupţi va fi unul absolut de nezdruncinat, eu vreau să vă spun că atunci cei care vor rămâne în sistem vor accepta noile valori, valorile normalităţii”.

Una rece, alta caldă După această serie de acu-

zaţii aduse guvernanţilor, era mai mult decât clar că Tănase va pleca de la PLDM, formaţiunea politică cu cea mai mare pon-dere în arcul guvernamental, respectiv, cea mai responsabilă de calitatea guvernării. Dar iată că Alexandru Tănase nu a plecat, pur și simplu, așa cum ar fi făcut-o un politician care a ajuns în dezacord cu politica promovată de partidul său sau un ministru care nu se mai regăsește într-o garnitură guvernamentală. Nu, Alexandru Tănase a plecat, dar nu de tot, ci a plecat într-o altă funcţie, în cea de judecător la Curtea Constituţională. Pentru că iată, vineri, 8 aprilie 2011, la o distanţă de doar 5 zile de la avalanșa de acuzaţii aduse AIE 2, Cabinetul Filat îl numește pe Tănase în funcţia de jude-cător CC. Peste o zi, duminică, Alexandru Tănase participă la congresul PLDM, unde anunţă public că își depune carnetul de membru de partid. În mod surprinzător, la congresul PLDM, Alexandru Tănase nu a avut de reproșat nimic guvernării: nici majorităţii parlamentare și nici Guvernului Filat. Ba, dimpotrivă, Alexandru Tănase le-a vorbit aproape mieros deja foștilor săi colegi de partid.

Un judecător la Curtea Constituţională cu sufl etul şi cu inima alături de PLDM? Ca să vă convingeţi că este

anume așa, reproducem spiciul lui Al. Tănase.

„Domnule prim-ministru, stimaţi colegi,

Sunt onorat să fiu astăzi, aici, cu dumneavoastră. Am să mai repet o frază care a fost spusă zilele acestea: nu este cea mai fericită zi din viaţa mea, deoarece astăzi, de fapt, prin decizia mea, eu, într-un fel, îmi închei activitatea politică. Este o decizie conștientă. O fac cu împăcare de inimă și sunt con-vins că lucrurile la noi în ţară vor merge într-o direcţie bună, într-o direcţie pozitivă.

Am fost în activitatea politică de la vârsta de 18 ani, când am început colectarea semnături-lor pentru decretarea limbii ro-mâne ca limbă de stat. Am fost în societatea civilă după 2001 și activ am promovat mesaje și acţiuni pentru ca deraierea de la normele democratice să nu fie una totală. Din 2007 sunt împreună cu dumneavoastră, când am început activitatea po-litică propriu-zisă, când, împre-ună cu domnul Filat, am mers în campania pentru alegerile de la Primăria municipiului Chișinău și unde am obţinut un rezultat bun, cred eu, pentru condiţiile și situaţia care era atunci.

Astăzi avem o cu totul altă ţară, ceea ce înseamnă că efor-tul pe care l-am depus noi, toţi împreună, nu a fost unul în zadar. Avem pluralism politic, avem o ţară guvernată de o co-aliţie democratică majoritară, avem libertatea de expresie, nu mai trăim într-un stat poliţie-nesc, ceea ce înseamnă că nici o picătură din energia pe care am vărsat-o pe altarul democraţiei nu s-a pierdut în zadar.

Îmi depun astăzi demisia din funcţia de prim-vicepreședinte al partidului și sigur că îmi încetez și calitatea de membru al PLDM, deoarece legea nu permite ca funcţia de judecător la Curtea Constituţională să fi e combinată cu o funcţie sau cu activitatea politică. Dar și în această înaltă funcţie, mereu voi promova aceleași idealuri care mi-au fost inoculate de mic copil: libertate, democraţie și adevăr.

Spuneam că legea nu per-mite combinarea activităţilor politice cu statutul de judecător la Curtea Constituţională, în schimb, nici o lege, niciodată, nu-mi va interzice să fiu cu sufletul și cu inima alături de dumneavoastră, stimaţii mei colegi”.

Înduioșător până la lacrimi acest spici de rămas bun, de adio. Mai că îţi vine să crezi că l-a rostit nu Alexandru Tănase la congresul PLDM, ci un Don Alejandro dintr-o telenovelă mexicană, pe care, iată, soarta nemiloasă l-a despărţit de iubi-ta lui, așa cum funcţia de jude-cător la Curtea Constituţională l-a despărţit pe Tănase de dra-gostea sa liberal-democrată.

Alexandru Tănase, iarăşi schimbă macazul Dar, iaca na, surpriză. A mai

trecut o zi după congresul PLDM și luni, 11 aprilie, Alexandru Tă-nase s-a apucat iarăși să critice guvernarea, într-o emisiune TV. Întrebat dacă a avut sau nu sprijinul colegilor săi de partid în promovarea refor-melor din Justiţie, Tănase a răspuns: „Formal, declarativ, am avut un sprijin în ceea ce facem noi, dar, la modul prac-tic, reformele în Justiţie nu au fost sprijinite și nu cred că ar fi fost sprijinite dacă rămâ-neam în continuare în funcţia de ministru al Justiţiei. Cred că succesorul meu va avea mai mult sprijin decât am avut eu, cred că el nu va crea dis-confort nimănui, cu prea multe discur-suri publice și de-claraţii politice”.

Problemele ireconciliabile dintre Tănase şi Filat Tănase nu a vrut să spună

cine era deranjat de declaraţiile făcute de el, dar este de înţeles că e vorba de premierul Filat. Ca mai jos să adauge: „Așa cum văd eu (reformele în Justiţie – n.n.) nu se poate, dar așa cum se poate, nu vreau eu. Am discutat cu primul ministru și a fost so-licitarea mea. […] Am discutat cu primul ministru acest subiect și i-am spus clar că uite cred că este bine ca și acolo să avem capacitate, și acolo este bine să se vină cu puţin sânge proaspăt, să înviorăm și această instituţie. I-am prezentat primului ministru toate aceste argumente, i-am expus motivele pentru care eu vreau să plec, să părăsesc func-ţia de prim-vicepreședinte al partidului și funcţia de ministru al Justiţiei. Am avut o discuţie la acest subiect și am căzut de acord că aceasta este o soluţie potrivită.

Noi am parcurs împreună cu domnul Filat o cale complicată, începând de la proteste stradale, 7 aprilie, alegerile anticipate. Și sigur că nu mă voi deda la cri-tici, nu cred că asta ar fi corect, cel puţin, nu cred că asta m-ar caracteriza. Un lucru pot să vă spun: sunt anumite probleme, subiecte și situaţii pe care le vedem diferit și viziunile fi ind, cred eu, asupra unor probleme ireconciliabile”.

Tănase îl acuză pe Filat că a instituit un sistem autoritar Tănase nu a spus care sunt

chestiunile ireconciliabile care l-au despărţit de PLDM și de liderul acestuia, premierul Filat. În schimb, el a făcut o caracteri-zare succintă a regimului Filat și a situaţiei din PLDM: „Eu sunt convins că este imposibil ca într-un sistem autoritar să constru-iești o economie prosperă, este imposibil să creezi ceva. Eu sunt categoric împotriva motivaţiei negative, manipulării și multe, multe altele lucruri care sunt în jurul nostru, din păcate.

Dar revin la sistemul nostru politic, nu vreau să mă refer la PLDM, în particular, că nu asta este, de fapt, problema cea mare. Este o problemă de sistem. Partidele sunt, de fapt, elementele fundamentale ale unui sistem politic, democra-tic. Și atunci când în interiorul partidelor politice nu există un sistem decizional democratic, atunci când membrii de partid află despre evenimentele ma-jore din viaţa partidului de pe internet, din conferinţe de presă, lucru acesta denaturează esenţa formaţiunii. Și, mai ales, o ase-menea formaţiune,

dacă ajunge să fi e la guvernare, ea nu poate crea nimic altceva decât ceea ce a creat pe inte-rior (adică un sistem autoritar – n.n.). Și, într-un fel, am dat jos un regim, am obţinut altul, care are alte feţe, altă retorică, dar, din păcate, nu se schimbă toate practicile. Și oamenii ne reproșează asta. Așteptările au fost mari, schimbările nu survin. Domnule, de ce nu se schimbă nimic?

Eu cred că noi trebuie să rupem acel cerc vicios actual de fi nanţare a partidelor politice. Mie îmi pare foarte rău că în ca-litate de ministru al Justiţie am acceptat acea idee care a fost în AIE 1 de a amâna fi nanţarea de la Bugetul de Stat a partidelor politice. Partidele sunt instituţii democratice fundamentale și ele trebuie să fie plătite de la Bugetul de Stat, ca să nu existe o persoană care să poată să-i reproșeze oricui: să-ţi faci pro-priul tău partid, să ţi-l plătești și mai departe ai să iei decizii cum vrei. Dar există în foarte multe formaţiuni lucrul acesta. Cel care finanţează partidul are și puterea de a lua decizii în partid. Și aceasta este o situaţie pe care o avem de 20 de ani”, a spus Tănase în cadrul emisiunii televizate de luni.

De la Bulă la Tănase Declaraţiile lui Tănase, mai

întâi criticând guvernarea la un post de radio internaţional, după care lăudând-o la congre-sul PLDM, după care din nou criticând-o în cadrul unei emisi-uni TV, îmi amintesc de un banc celebru despre politica internă și politica externă.

Tovarășa învăţătoare l-a dat afară din clasă pe Bulă după ce acela a spus o poezie. Tot plimbându-se pe coridoare, Bulă se întâlnește cu directorul școlii, care îl întreabă: „De ce nu ești la ore, Bulă?”. La care Bulă îi

răspunde: „Păi, tovarășe direc-tor, m-a dat afară tovarășa

profesoară”. „Dar de ce te-a dat afară tovarășa

profesoară?” întreabă directorul. „Pentru că am spus o poezie, tovarășe director”, răspunde Bulă. „Ai fi spus vreo porcă-rie, Bulă, de te-a dat afară tova-rășa profesoară”, constată directo-

rul. „Ba nu, răspunde Bulă, am spus o poezie patriotică!”. „Ce poezie ai spus, măi Bulă?” întrea-bă curios directorul. Și Bulă reci-tă: „România-i ţară mare/ Și are canal la mare,/ Și se plimbă cu vaporul/Ceaușescu și poporul”. „Frumoasă poezie, patriotică poezie, îmi place, măi Bulă. Cum a putut tovarășa profesoară să te dea afară? Hai să vorbim cu ea”, spune directorul. În clasă însă, învăţătoarea se explică: „Tovarășe director, l-am dat afară pe Bulă pentru că a recitat o porcărie de poezie, în care își bate joc de poporul României socialiste și de conducerea ei de stat și de partid”. „Ba nu, insistă directorul, poezia este una pa-triotică, care aduce laude ţării, poporului și conducătorului. Ia recită, măi Bulă, poezia!”. Bulă, fi ind strâns cu ușa, recită poezia pentru care a fost dat afară: „Ro-mânia-i ţară mare/ Și are canal la mare,/ Și se plimbă cu bărcuţa/Ceaușescu și Lenuţa”. „Cum așa, Bulă? se revoltă directorul. În coridor mi-ai spus o poezie, iar aici, în clasă, spui cu totul alta?”. La care Bulă răspunde cu senină-tate: „Păi, tovarășe director, una este politica internă și alta este politica externă!”.

Acesta e bancul. Asemenea lui Bulă, face și Alexandru Tăna-se: la PLDM vorbește de bine gu-vernarea, iar în afara acestuia – o critică. Iar delegaţii la congresul PLDM aplaudă frenetic.

Dar să lăsăm bancurile și glu-mele la o parte. Să încercăm să vedem care sunt dedesubturile divorţului dintre Tănase și Filat.

Reformele din Justiţie, doar un pretext Este greu de crezut că Ale-

xandru Tănase a părăsit PLDM și, mai ales, funcţia de ministru doar pentru că nu se bucura de sprijinul colegilor săi de la guvernare în promovarea re-formelor în Justiţie. Că Tănase a vrut să reformeze sistemul, iar Filat, și nu doar Filat, dar și Lupu cu Plahotniuc, poate mai puţin Ghimpu, nu au dorit, este adevărat. Dar asta este totuși insufi cient pentru ca Alexandru Tănase să se lase de fotoliul mi-nisterial. Dacă lipsa de progrese în reformarea Justiţiei ar fi fost adevărata cauză a plecării lui Tănase, atunci scandalul trebuia să se fi produs nu acum, ci măcar un an în urmă, Tănase trebuia din start să bată în clopote, alertând întreaga societate că reforma Justiţiei este torpilată.

Așa că chestia cu reformele care trenează a fost

doar un pretext, adevăratele motive sunt altele.

Adevăratele motive ale ple-cării lui Alexandru Tănase de la PLDM sunt altele. El, pur și simplu, a fost marginalizat și îndepărtat de la luarea deciziilor în cadrul Guvernului și parti-dului de către Vladimir Filat. Incontestabil, Alexandru Tănase este mult mai inteligent și mai bine pregătit profesional decât Vladimir Filat și, probabil, nu a acceptat umilinţa de a se afl a în umbra unui fi lfi zon semidoct ca Vladimir Filat. Mai ales dacă ne imaginăm că Filat i-o fi zis lui Tănase, atunci când acesta o fi venit cu vreo iniţiativă: „Să-ţi faci propriul tău partid, să ţi-l plătești și mai departe ai să iei decizii cum vrei”.

Dar dacă ne mai gândim că însuși Alexandru Tănase este un personaj care nu este lipsit de orgolii și veleităţi, atunci înţele-gem că acesta nu avea cum sta în continuare alături de un Filat pentru care Voronin și Putin sunt modele de urmat.

Funcţia de judecător CC în schimbul tăcerii Ca să nu se ajungă la scoate-

rea gunoiului liberal-democrat din casă, la certuri publice, Tăna-se și Filat au ajuns la o înţelegere mutuală: divorţul amiabil. Ca re-compensă pentru că pleacă fără scandal, lui Tănase i s-a propos sau poate el a cerut o sinecură, postul de judecător la Curtea Constituţională: salariu bun, post prestigios și puţine bătăi de cap. În rest, faceţi măcar borș cu guvernarea voastră.

De ce trebuie să regretăm plecarea lui Tănase Cred că trebuie să regretăm

plecarea lui Tănase din cadrul Guvernului și PLDM. După ce a plecat de la PLDM și din Par-lament Vitalie Nagacevschi, Tănase era unul dintre puţinii care înfrâna cât de cât ambiţiile și apucăturile dictatoriale ale premierului Filat. Acum nu știu dacă a mai rămas cineva care își asumă riscul să-l contrazică, oricât de ușor, pe premier.

Alexandru Tănase, o conştiinţă fără caracter Cred că trebuie să regretăm

și faptul că Tănase a acceptat târgul cu Filat, consimţind să meargă la Curtea Constituţiona-lă. Dacă nu a dorit, asemenea lui Nagacevschi, să se compromită în continuare cu actuala guver-nare, să-și terfelească imaginea publică, trebuia nu doar să ple-ce, dar și să demaște guvernarea de care s-a desolidarizat. Păcat că lui Tănase nu i-a ajuns curaj să spună adevărul până la capăt despre caracterul clientelar, corupt și autoritar al actualei guvernări. Alexandru Tănase a luptat împotriva guvernării co-muniste, dar a abdicat în faţa gu-vernării liberal-democrate, chiar dacă aceasta, așa cum spune chiar el, perpetuează practicile comuniștilor. Păcat.

Fiind conștient de ceea ce se întâmplă și nefi ind un nemer-nic nesimţit ca alţii, Tănase s-a retras, nedorind, așa cum am spus, să se compromită iremedi-abil, nedorind să mai servească minciuna și nedreptatea, dar nu a avut curaj să meargă mai departe, să lupte împotriva minciunii și a nedreptăţii. El a ales să se retragă din politică, asigurându-și o carieră liniștită în jurisprudenţă. Adică, Alexan-dru Tănase este o conștiinţă fără caracter.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Autoritarismul lui Filat şi sinecura lui TănaseAutoritarismul lui Filat şi sinecura lui TănaseDe ce şi cum a plecat Tănase de la Filat?

Așa cum era de așteptat, Alexandru Tănase a părăsit atât Guvernul Filat, în care deţi-nea funcţia de ministru al Justiţiei,

cât și partidul premierului Filat, PLDM, în care deţinea funcţia de prim-vicepreședinte. Și Ale-xandru Tănase, unul dintre fondatorii PLDM, în general s-a lăsat de politică în favoarea activită-ţii de judecător la Curtea Constituţională.

De ce a plecat Tănase? Probabil, există mai mul-te motive, unele obiective, altele mai subiective.

15 APRILIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Alexandru Tănase, ultimul romantic

din politica moldavăToată presa moldavă scrie despre retragerea susţinerii politice a PLDM pentru ministrul Justi-ţiei, Alexandru Tănase. Bloggeri mai mici sau mai mari, comentatori politici de diferite culori, moderatori de televizi-une, frizerul din colţul străzii, dar și poliţistul de sector, cu toţii își expun gândurile, încercând să afl e subtilităţile aces-tei demiteri. La fl uxul informaţional creat pe marginea acestui su-biect îmi voi permite să punctez câteva aspecte uitate sau special uitate de către public.

AMN a fuzionat cu PLDM sau, cum spunea Iurie Roșca, Cartea Galbenă a Corupţiei a fuzio-nat cu Cartea Ver-de a Corupţiei. Ce înseamnă asta, de fapt? Că nomen-claturiștii, mafi o-ţii, hoţii, corupţii, profi torii de ieri au aderat la mai tinerii lor colegi, oligarhii, interlopii, contra-bandiștii, borfașii de astăzi? Să înţe-legem că s-au con-topit în una, două generaţii de anima-lus politicus mol-daviensis: una care vine din structurile pe partid și de secu-ritate din perioada sovietică și alta care s-a lansat mai târ-ziu, în anii tulburi ai tranziţiei, dar tot sub patronajul KGB-ului de altă dată?

Filat subscrie declaraţiei că Urechean i-ar fi vândut lui Lupu postul de procuror generalMariajul lui Filat cu Ure-

chean este unul pornit din interes, mai puţin din dragoste curată, și mai mult din una cal-culată. Lucrurile nu au mers atât de bine chiar de la înce-put. Ba chiar au mers destul de prost. Iniţial, pe când era încă în Parlament, fi ind parte a AIE 1, Urechean fl irta mai mult cu cei de la PD. Să ne aducem aminte de târgul pe care l-a făcut cu postul de procuror general, care, în urma par-tajării funcţiilor în alianţa de guvernământ, încă în 2009, i-a revenit AMN-ului. Cam peste un an, Sergiu Mocanu a decla-rat că Urechean i-a vândut lui Plahotniuc postul de procu-ror general contra sumei de 2 milioane de euro și că Valeriu Zubco este, de fapt, omul lui Plahotniuc, nu al lui Urechean.

Această declaraţie a provocat mare tărăboi atunci, stârnind și un fel de gelozie din partea lui Filat. Toţi au sărit cu tot felul de declaraţii și comentarii. Puţini însă au observat că, atunci, Vla-dimir Filat, fi ind în război, ca și acum, cu Vladimir Plahotniuc, practic a subscris declaraţiei lui Sergiu Mocanu, confi rmând indirect că Urechean i-a vândut postul de procuror general lui Plahotniuc. Acum, după ce a făcut casă comună cu Ure-chean, Filat nu va recunoaște că atunci a susţinut acuzaţi-ile aduse de Mocanu lui Ure-chean. Dar așa a fost. Vă putem spune chiar cum s-a întâmplat, deoarece atunci FLUX-ul a rela-tat cu lux de amănunte despre acest monstruos scandal de corupţie.

Răzbunări, provocate de gelozie Într-o sâmbătă, pe 14

august 2010, premierul Vladi-mir Filat a participat la o emi-siune la postul de radio „Vocea Basarabiei”, care atunci, ca și acum, făcea parte din presa apropiată partidului lui Filat, PLDM. Moderatorul emisiunii, Arcadie Gherasim, i-a adresat

premierului următoarea între-bare: „Este adevărat că AMN a vândut postul de procuror general PD-ului, deci Ure-chean a vândut postul de pro-curor general lui Lupu?”. La care Filat a răspuns: „Eu cred că în acest studio este necesar să fi e invitat domnul Urechean și domnul Lupu și să răspundă ei la întrebările acestea. Eu nu mă implic în comentarii de acest gen. Eu insist în a spune: am încredere în colegii mei de alianţă, îi tratez cu maxim res-pect și sunt sigur că noi vom reuși să activăm în continuare de comun acord. Dacă sunt anumite suspiciuni, anumite bănuieli, să răspundă acei asupra cărora … (planează aceste bănuieli – n.r.)”.

Deci, Vladimir Filat nu a infi r-mat declaraţia lui Mocanu că Urechean i-a vândut funcţia de procuror general lui Lupu. Dar dacă nu a infi rmat-o, înseamnă că a confi rmat-o. Dacă acuzaţi-ile nu ar fi avut nici un temei, Filat ar fi declarat tranșant că Urechean nu i-a vândut postul de procuror general lui Lupu. Așa însă, Filat s-a limitat să spună că această întrebare ar trebui adresată celor doi, preci-zând cu o sinceritate mai mult afi șată că are încredere în ei

și că îi tratează cu maxim res-pect.

Deci, premierul Filat l-a primit în PLDM, în partidul său, care până mai ieri era și al lui Călin Vieru, și al lui Vitalie Nagacevschi, și al lui Alexandru Tănase, deși, cu mai puţin de un an în urmă, arunca asupra lui Urechean „suspiciunea” și „bănuiala” că acesta i-a vândut lui Plahotniuc fotoliul de pro-curor general.

O dragoste politică infi delă De dragul adevărului, tre-

buie să recunoaștem că Sera-fi m Urechean de mai mult timp a pus ochiul pe tânărul Vladimir Filat. Ba chiar, uneori, a avut și accese de gelozie atunci când Filat îl neglija. Să ne aducem aminte de criza din AIE din septembrie 2010. Atunci, în cadrul unei emisiuni televizate, în prezenta lui Ghimpu și Lupu, Urechean a dat în vileag infi -delitatea premierului: „Pentru viitor vom fi mai prudenţi și vom da peste mânuţe la cei care vor încerca să-și facă capital politic pe spatele altora. Da, pe Filat l-am făcut prim-ministru. Așa s-a întâmplat. Noi cu domnul

Lupu am rămas în umbră, nea-vând nici acces la sursele medi-atice (mijloacele de informare în masă – n.n.). Dar, fraţilor, v-am promovat, v-am susţinut, înde-pliniţi-vă obligaţiunile faţă de societate, faţă de alegător, dar și de membrii echipei, de coechi-pieri. Atunci când vroia să fi e ales prim-ministru, ne întâl-neam, eram sărutat dulce în fi ecare seară de domnul Filat. Dar când se întâmplă niște lucruri mai neplăcute, nici nu te poţi întâlni cu el câte 7-8 luni de zile. Încă din ianuarie am vrut să mă întâlnesc cu Filat pentru a discuta o pro-blemă. Și iată doar la înce-putul lui septembrie am avut fericirea să mă întâlnesc cu el. Eu la Papa de la Roma mai ușor nimeresc decât la Filat”.

Asta este povestea de dra-goste a lui Filat și Urechean. Nu putem încă spune că această poveste are un sfârșit fericit. Pentru că până acolo mai este. Dar cu sentimentele omului nu te pui. În acest moment, un singur lucru putem afi rma: în sfârșit, abstinenţa îndelungată a lui Serafi m Urechean a luat sfârșit. Acum, Filat îl va săruta dulce în fi ecare seară. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

După eșecul electoral din noiembrie trecut, Urechean era de-a dreptul panicat. El, care toată viaţa nu a știut să facă altceva decât să fi e șef, s-a trezit fără funcţii, lipsit de posibilitatea de a mai „conduce”, dar și înlăturat de la treuca pu-terii. Vechiul funcţionar de partid s-a întrecut pe sine, lansând apeluri penibile și deznădăj-duite către foștii aliaţi, cerându-le, somându-i, implorându-i să nu-l uite și să-i dea o funcţie, ba etalându-și meritele de nomenclaturist „pe viaţă”, ba asigurându-i, lingușitor, de loialitatea sa și de faptul că este, cu gândul și cu sufl etul (dar și cu membrii de partid preluaţi de Filat), tot în Alianţă, ba anate-mizându-i și prezicând un viitor sumbru și un sfârșit grabnic pentru AIE 2. Tot el s-a ridicat în slăvi, numindu-se, cu de la sine putere, drept cel mai mare anticomunist și părinte al democraţiei autohtone. Apoi a dat și soluţia pentru „cazul” său desperat – desem-narea lui în calitate de candidat unic al Alianţei la funcţia de primar al capitalei.

Urechean a bătut şaua degeabaȘi Serafi m Urechean a tot așteptat

să-i vină oferte, să fi e luat în seamă

și recompensat după merit, pentru

obedienţă, devotament și pentru

trecutul său glorios. Gestul mărini-

mos a venit tot din partea celui care

i-a devorat partidul. Într-un moment

„dramatic” pentru Urechean, ajuns

la condiţia de cerșetor de funcţii,

Filat s-a declarat gata să-l preia cu

tot ce i-a mai rămas din formaţiune,

redându-i statutul de personaj afl at

în treabă.

„Nu voi cere funcţii de la PLDM,

cred că liberal-democraţii îmi vor

propune o funcţie”, declara convins Urechean, după ce le-a închinat acestora AMN-ul. Dar la congresul din 10 aprilie al formaţiunii conduse de harnicul nostru premier, unde a fost reconfi rmat obștescul sfârșit al AMN, a apus defi nitiv și soarele fostului șef al formaţiunii. Filat și-a încheiat lucrătura, absorbţia s-a pro-dus, iar Urechean a fost dat dispărut în neantul fuziunii. Marele maestru al fuziunilor de conjunctură a trebuit să-și ia gândul și de la Primărie, chiar dacă în preziua istoricului eveniment mai nutrea oareșice speranţe în acest sens.

Fostul şef AMN, tot fără funcţieDeși Urechean declarase anterior

că AMN-ul vine să compenseze defi -citul de cadre din PLDM, se vede că defi citul, mai ales de potenţiali șefi , nu a fost chiar atât de mare, în pofi da unor plecări mai vechi sau mai recente din partid. Iată că Filat nu s-a lăsat prea impresionat de potenţialul și experienţa noului subaltern, acesta nereușind să-l convingă că ar fi cel mai bun și cu cele mai multe șanse pentru funcţia de primar al capitalei. Dar nu

a fost considerat prea potrivit nici pentru cea de prim-vicepreședinte al partidului, eliberată odată cu retrage-rea lui Alexandru Tănase. Funcţia i-a revenit unei persoane cu mai multă notorietate, ministrului de Externe, Iurie Leancă. Cu siguranţă, foștii ame-niști care și-au urmat cârmaciul către o nouă aventură politică nu au cum să fi e mulţumiţi de gestul neprietenos al noilor colegi. Decizia de a capitula defi nitiv în faţa rapacităţii lui Filat nu a fost privită cu ochi buni de mai mulţi fruntași ai partidului și nici structurile teritoriale nu s-au aruncat cu frenezie în braţele verdelui neguţător de sufl e-te galbene. Iar după această desconsi-derare vădită pe care au demonstrat-o liberal-democraţii, s-ar putea ca multe dintre fi lialele AMN să migreze către alte partide, în pofida declaraţiilor despre compatibilitatea și armonia care ar domni între echipele din teri-toriu ale celor două formaţiuni. Atunci și Filat s-ar putea alege cu “nica”, adică doar cu Urechean.

Urechean a vrut, dar Filat a decis Pe de altă parte, venirea lui Ure-

chean în partidul premierului a fost

absolut fi rească, Filat precizând cu

puţin timp în urmă că ei doi sunt

compatibili nu doar „ca și idei”, ci

chiar ca oameni. De bună seamă, cei

doi au foarte multe în comun – de

la principiile adesea dubioase și in-

teresele concrescute cu partea mai

puţin vizibilă a mediului de afaceri,

până la prostul obicei de a oploși în

preajmă o numeroasă clientelă poli-

tică, dornică de înavuţire și avantaje

de tot felul. De asemenea, nici fostul

șef al AMN, nici premierul nostru

proeuropean nu sunt prea selectivi

în ceea ce privește metodele prin

care tind să-și atingă scopurile și să

acceadă la putere.

Cu toate aceste similitudini, Filat

nu a dorit să riște. Din mai multe

considerente. Premierul cunoaște

prea bine personajul pe care și l-a

aburcat în cârcă, pentru a-și da seama

că nu poate avea deplină încredere

în acesta. Apoi, în pofi da părerilor

exagerat de bune despre sine și a

convingerii că orășenii abia așteaptă

să-l vadă din nou în funcţia de edil-șef

al capitalei, Urechean s-a compromis

iremediabil pe timpul afl ării sale la

Primăria Chișinăului, unde a instaurat

un sistem corupt, viabil în parte și

astăzi, prin ale cărui hăţișuri cetă-ţenii abia de pot să răzbată. Nu l-au avantajat pe acesta nici scandalurile legate de vânzarea locurilor de pe lista electorală a partidului, dar și a funcţiilor care i-au revenit în coaliţia de guvernământ. Cum nu i-au sporit popularitatea nici desele plecări pe la Moscova, după instrucţiuni clare și indicaţii precise.

Dar este oare candidatul desem-nat al PLDM, Victor Bodiu, mai bun și cu mai multe șanse decât Serafi m Urechean? Mai mult ca probabil, nu. Și atunci, de ce totuși Bodiu? Acesta, ca, de altfel, și directorul Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, este o per-soană foarte apropiată și de mare încredere a premierului. Fără îndoia-lă, Filat nu avea de ce să-și neglijeze propriul anturaj, oamenii verifi caţi în timp, doar pentru a se pune bine cu nou-venitul Serafi m.

Va trece Urechean, orgolios cum este, și peste acest afront sau își va coace cu răbdare și perfi die răzbuna-rea, chiar în coasta „binefăcătorului” său? S-ar putea. Dacă Filat nu i-o fi pregătit acestuia o altă recompensă pe măsură.

Ioana FLOREA, FLUX

Zi c= nu!

Plecarea lui Vladimir Filat din echipa Parti-dului Democrat a fost una dureroasă pentru Dumitru Diacov, căci dincolo de faptul că fostul președinte al democraţilor moldoveni a rămas fără unul dintre principalii săi fi nanţatori, o parte din vechea gardă a Blocului pentru o Moldovă Democratică și Prosperă a plecat împreună cu fugarul. (Plecarea secretarului general al Par-tidului Democrat, Victor Roșca, a avut efecte devastatoare pentru Partidul Democrat.) Presa moldavă uită să menţioneze faptul că întreg proiectul liberal-democrat este unul care a fost administrat atât din punct de vedere al cadre-lor, dar și fi nanciar, personal de către Vladimir Filat.

În calitatea sa de deputat neafi liat, Vladimir Filat a încercat în zadar să atragă alţi deputaţi în echipa sa; discuţiile sale cu președintele Par-lamentului, Marian Lupu, în plină guvernare a PCRM, au fost întâmpinate cu multă reticenţă, căci puţini au fost cei care în acea perioadă au dorit să dea ascultare comenzilor sale. Filat a preferat să aplice un alt management politic, acela al construirii, prin aspirare, a partidului din teritoriu spre centru. Pentru Filat cursa pentru fotoliul de primar al municipiului Chișinău a fost un alt exerciţiu. Un exerciţiu prin care a arătat tuturor oponenţilor politici, dar și opiniei pu-blice că, din punct de vedere fi nanciar, stă mai bine decât alţi vechi actori politici. Exerciţiul de-monstrativ a adus echipei condusă de el puterea de aspirare necesară construcţiei politice. Abia atunci cadrele din diferite formaţiuni politice au început să curgă spre liberal-democraţi. Sincer cu sine însuși, dar și cu societatea moldavă, Vladimir Filat a pus punctele pe i – în societatea de consum totul se vinde și se cumpără – chiar și avocaţii de succes.

Fostul avocat de succes, câștigătorul mai mul-tor dosare la CEDO, avocat al lui Valeriu Pasat, Alexandru Tănase, a recunoscut în cadrul unei emisiuni de televiziune că doar după 20 de ani va putea comenta relaţiile sale ireconciliabile cu Vladimir Filat. E posibil ca tăcerea invocată de fostul avocat să ţină de faptul că a ajuns la aceeași opinie cu cel pe care l-a apărat. Cu un an în urmă, în cadrul unei emisiuni de televiziune, Pasat afi rma că în momentul în care Vladimir Filat va ajunge la putere, Voronin va apărea în ochii societăţii civile ca unul dintre cei mai mari democraţi.

Alexandru Tănase, într-un mod indirect, a confi rmat faptul că PLDM-ul aparţine lui Filat. Afirmaţia sa a fost făcută la același post de televiziune - „Să-ţi faci propriul partid politic, să ţi-l fi nanţezi și pe urmă poţi să iei deciziile cum vei dori” exprimă o stare de fapt pe care moldovenii o cunosc – cine plătește acela co-mandă muzica.

Dorinţa lui Alexandru Tănase de a comanda o altă muzică decât cea îndrăgită de șef, ne face să credem că Tănase a fost ultimul romantic din politica moldavă. El a crezut cu sinceritate în cali-tatea sa de prim-vicepreședinte, calitate care i-ar fi adus și putere decizională necesară declanșării reformelor. “Există o problemă de sistem. Atunci când în interiorul partidului nu este un sistem decizional democratic, atunci când membrii de partid afl ă despre evenimentele majore din formaţiune de pe Internet, din conferinţe de presă, atunci esenţa partidului este denaturată. Și dacă această formaţiune ajunge la guvernare, ea nu poate crea altceva decât ceea ce a creat pe interior. Am obţinut alt regim, cu alte feţe și retorică, dar, din păcate, acest regim nu schimbă practicile anterioare și rămâne același sistem autoritar”, a subliniat Tănase.

Ieșirile romantice în presă ale domnului Tăna-se se aseamănă cu leacurile băbești aplicate unui bolnav de leucemie – dacă are zile de la Domnul, scapă. Adevărurile spuse de ultimul romantic al politicii moldave erau cunoscute atât de către oponenţii politici ai lui Vladimir Filat, cât și de pri-etenii din AIE. Singurul care nu cunoștea despre atitudinile posesive ale creatorului liberalismului democrat în spaţiul moldav era doar domnia sa. Între timp, și populaţia și-a dat seama că în politica moldovenească, lucrurile nu sunt tocmai curate. Așa că aceste adevăruri prezentate presei, să spunem sincer, nu ne-au impresionat. Un ro-mantic, spun vocile mai vechilor jurnaliști.

Aceste adevăruri ne sunt acum prezentate de către unii comentatori ai fenomenului politic moldovenesc ca fi ind cele care vor da naștere unei decăderi a liberalismului democrat în Re-publica Moldova și la nivel personal un punct de răscruce pentru evoluţia politică a liderului PLDM, Vladimir Filat. Acești comentatori exa-gerează. Jocurile politice vor fi cunoscute doar după ce vom cunoaște rezultatele alegerilor locale. E fi resc în aceste momente ca viitorul judecător al Curţii Constituţionale să încerce să strice podurile dinspre domnia sa și PLDM și să afi rme că relaţiile sunt ireconciliabile. Iar motivaţia ţine de faptul că judecătorul Tănase poate fi acuzat de opoziţie că în interiorul Înal-tei Curţi, face jocurile politice ale principalului partid de guvernare.

Bloggeri mai mici sau mai mari, comenta-tori politici de diferite culori, moderatori de televiziune, frizerul din colţul străzii, dar și poliţistul de sector, cu toţii își expun gândurile, încercând să afl e subtilităţile acestei demiteri. Nu e nici o subtilitate – voi încheia cu un citat din Othello - maurul și-a făcut datoria, maurul poate să moară.

Victor NICHITUŞ pentru HotNews.md

Sursa: hotnews.md

Apus de soare sau cum a rămas Serafi că tot fără de nică

Abstinenţa îndelungată a lui Urechean a luat sfârşit. Abstinenţa îndelungată a lui Urechean a luat sfârşit. Acum Filat îl va săruta dulce în fi ecare searăAcum Filat îl va săruta dulce în fi ecare seară

Mariajul PLDM-AMN, o căsnicie atât din calcul, cât şi din dragoste

15 APRILIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIFotoreportaj

Votcă, fetişcane şi băieţi în pantaloni scurţi Votcă, fetişcane şi băieţi în pantaloni scurţi în biroul primarului general al capitalei În ultima perioadă, Serviciul de presă al Primăriei municipiului Chișinău expediază redacţiilor din capitală zeci de comunicate de presă și numeroase fotogra-fi i în care îl prezintă pe prima-rul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, muncind din răspu-teri, atât fi zic, cât și intelectual, pentru binele urbei și al locuito-rilor ei.

Dorin Chirtoacă sădește copaci, Dorin Chirtoacă inaugurează monumente, Dorin Chirtoacă deszăpezește drumurile, Dorin Chirtoacă încalţă cizmele de cauciuc pentru a se pune pe treabă, Dorin Chirtoacă negociază și semnează contracte, aduce troleibuze noi din Bielorusia și tot el le descarcă din tren, Dorin Chirtoacă comemorează victimele de la 7 aprilie și din toate timpurile, Dorin Chirtoacă astupă gropile din asfaltul străzii, Dorin Chir-toacă le face pe toate în orașul acesta – asta ar trebui să înţelegem privind pozele expediate de Serviciul de presă al Primăriei Chișinăului. De ce se străduie atât de tare cei de la Serviciul de presă al administraţiei urbei este clar ca bună ziua: Dorin Chirtoacă, copilul teribil al politicii moldovenești, cel care a promis, mai întâi, schimbarea, apoi, schimbarea până la capăt, pe parcursul mandatului său de primar general al capitalei de tocmai 4 ani, nu a făcut nimic, dar absolut nimic. Și acum, când man-datul i-a expirat și a ajuns în preajma unor noi alegeri locale, Serviciul de presă al Primăriei încearcă să dreagă busuiocul, bombardându-ne pe noi, jurnaliștii, cu sute de poze în care ni-l înfăţișează pe Chirtoacă muncind, în speranţa

că se vor găsi niscaiva proști printre noi care ar crede că Dorinel trudește cu adevărat pentru binele cetăţii. Și mai cred cei care îi fac PR lui Chirtoacă că acești jurnaliști, fi ind cu adevărat naivi și proști, vor publica respectivele poze în ziare și pe internet, prostindu-i, în felul acesta, și pe cititori, pe consumatorii de informaţie, care, prostiţi fi ind, să mai voteze, la 5 iunie, încă o dată pentru candidatul PL la funcţia de primar general. Acesta este raţionamentul ce-lor care ne trimit sute de fotografi i cu primarul general muncind de nu se poate.

Dar cum arată, cu adevărat, Dorin Chirtoa-că la locul de muncă, ce face el în biroul său somptuos de primar general al municipiului Chișinău? Că nu muncește, este clar, pentru că timp de 4 ani nu a realizat nimic în capitală. Dar, dacă nu muncește, atunci ce face?

Zvonurile că prea tânărul primar la capitalei organizează niște chefuri de mama focului la Primărie, din seară până-n zori, umblă de mult prin Chișinău. Unii le credeau, alţii nu, spunând că răuvoitorii primarului, oponenţii politici al Partidului Liberal, lansează bârfe defăimătoare pentru a-l ponegri pe sărma-nul primar. Acum însă, avem dovada. Pozele sunt originale, făcute chiar de cei din staff -ul primarului. Fiţi atenţi, petrecerea are loc chiar în biroul primarului general al municipiului, cu votcă, coniac Kvint, vin, fete în rochii de seară și băieţași în pantaloni scurţi. Primarul liberal se distrează copios, folosind în interes privat un local public. Primarul organizează bairamuri în timp ce chișinăuienii, cei care l-au adus prin votul lor în funcţia de primar, nu au cu ce-și plăti facturile. Ei bine, domnilor, iată că asta înseamnă pentru primar schimbarea până la capăt.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Propaganda liberală

Spiritualitatea și spirtualitatea lui Chirtoacă Spiritualitatea și spirtualitatea lui Chirtoacă

Întinsă bine pe podeaua Întinsă bine pe podeaua primarului general primarului general al capitalei al capitalei

Fie criza cât de grea, se mănâncă Fie criza cât de grea, se mănâncă și se bea… la Primărie și se bea… la Primărie

Domnișoară, Domnișoară, sper că-ţi place sper că-ţi place

Primăria – șantier periculos. Primăria – șantier periculos. Casca, obligatorie Casca, obligatorie

Primarul bate masa Primarul bate masa să priceapă capitala să priceapă capitala

Bun îi vinul ghiurghiuliu cu primarul cel chefl iu Bun îi vinul ghiurghiuliu cu primarul cel chefl iu Mare ţopăială mare Mare ţopăială mare

Primarul a prins la curaj Primarul a prins la curaj Burtă la burtă sau chirt la chirt Burtă la burtă sau chirt la chirt Iar mă gâdili Iar mă gâdili

15 APRILIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Fotoreportaj

Votcă, fetişcane şi băieţi în pantaloni scurţi în biroul primarului general al capitalei în biroul primarului general al capitalei

Autorul comentariului afi rmă că, în momentul de faţă, se duce un război între trei Vladimiri: Voronin (PCRM), Filat (PLDM) și Plahotniuc (PDM). „Fără îndo-ială, prima etapă a luptei a fost câștigată de Vladimir Plahot-niuc, care a reușit prin șantaj să-l oblige pe Filat să renunţe la ambiţiile sale prezidenţiale. PDM-ul lui Plahotniuc, care în

noiembrie 2010 a obţinut un rezultat modest, de 12 la sută, a reușit să-și însușească, pe lângă cele patru ministere, moștenite din guvernarea anterioară, și posturile de președinte, spicher, prim-vicepreședinte al Legisla-tivului, și un minister extrem de „bănos” – cel al Tehnologiilor Informaţionale”, constată Bog-dan Ţârdea.

Potrivit lui, a devenit deja extrem de clar că democraţii Lupu-Plahotniuc acţionează pe la spatele „aliatului” lor Filat, constituind o alianţă informală cu liberalii Ghimpu-Chirtoacă, cu scopul de a paraliza activita-tea PLDM. În opinia analistului, această mini-alianţă din interi-orul AIE2 își are originile încă în anul 2009, Vladimir Plahotniuc fiind unul dintre principalii fi nanţatori ai campaniei electo-rale a PL.

„Vladimir Plahotniuc a în-cercat, prin intermediul PL, să-l pună în fruntea Băncii Naţionale a Moldovei pe Corneliu Ghimpu, vărul primar al lui Dorin Chir-toacă. Or, Corneliu Ghimpu este vicepreședintele Victoriabank care aparţine… lui Vladimir Plahotniuc. Întrucât această candidatură nu a trecut, Mihai Ghimpu l-a înaintat pe un alt om al lui Plahotniuc, Dorin Drăguţa-nu, care, se pare, este și el rudă cu Ghimpu și Chirtoacă. Ar mai fi de menţionat că mama lui Dorin Chirtoacă, Valentina Chirtoacă, lucrează în calitate de economist

la aceeași bancă, Victoriabank, iar soţia lui Mihai Ghimpu este șef de departament la Ministerul Culturii, care este condus de un reprezentant PDM.

Totodată, potrivit unor surse de informare, Mihai Ghimpu ar fi dat în arendă companiei petroli-ere „Petrom”, al cărei proprietar este Plahotniuc, întreaga reţea de benzinării „Eurosim”, pe care o controlează liderul PL.

Prin urmare, este evident că afacerile clanului Ghimpu-Chirtoacă și cele ale lui Vladimir Plahotniuc sunt strâns legate între ele”, se spune în articolul de pe Ava.md.

În concluzie, autorul este de părere că prim-vicepreședin-tele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, înţelegând că Dorin Chirtoacă cedează în faţa lui Igor Dodon în ceea ce privește calităţile de lider, experienţă și capacitate de a administra tre-burile orașului, a decis să facă un joc șmecher cu mize mari. Și se bucură de sprijin sufi cient în acest sens.

FLUX

BOGDAN ŢÂRDEA:

Candidatul lui Plahotniuc la funcţia de primar al capitalei este Dorin ChirtoacăVladimir Plahotniuc are nevoie să instituie con-trolul asupra Primăriei Chișinău. El își dorește să gestioneze personal circuitele fi nanciare, ten-derele în construcţii, ceea ce îi va permite să-și subordoneze, să preia controlul asupra marilor afaceri. Doar așa își va putea înfrânge principalii săi oponenţi: PLDM și PCRM. Iar candidatura Valentinei Buliga din partea PDM a fost înain-tată cu scopul de a rupe din electoratul PLDM, pentru a spori șansele electorale ale lui Dorin Chirtoacă, care, alături de unchiul său, Mihai Ghimpu, se afl ă în relaţii strânse cu omul de afaceri Vladimir Plahotniuc. Concluziile de mai sus aparţin analistului politic Bogdan Ţârdea și se conţin într-un comentariu amplu postat de acesta pe portalul Ava.md.

Heil Chirtoacă, ce puma mea!Heil Chirtoacă, ce puma mea! Vai, Dorine, ni s-au cam încâlcit picioarele Vai, Dorine, ni s-au cam încâlcit picioarele Foaie verde de harbuz, hai și-om Foaie verde de harbuz, hai și-om mai dansa un blues mai dansa un blues

Chirtoacă, cu tăria în mâna stângăChirtoacă, cu tăria în mâna stângă Hârjoneală în primăria din capitală! Hârjoneală în primăria din capitală!

Hai noroc ș-un alt mandat în loc!Hai noroc ș-un alt mandat în loc!Ţinuta protocolului de noapte în biroul Ţinuta protocolului de noapte în biroul primarului general al municipiului Chișinăuprimarului general al municipiului Chișinău

Grea e munca-n Primărie Grea e munca-n Primărie

Schimbarea până la capăt Schimbarea până la capăt

Dorinică, Dorinică, fă lampa mai mică Dorinică, Dorinică, fă lampa mai mică

Ia mai turnaţi, măi Ia mai turnaţi, măi

15 APRILIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

- Domnule Andrei Bordian, ce v-a determinat să candi-daţi la funcţia de primar al orașului Rezina?

- În calitatea mea de con-silier orășenesc, dar și de re-prezentant al unei generaţii noi de politicieni, am insistat permanent ca tinerii să fi e mai bine reprezentaţi în adminis-traţiile locale și centrale. Cu tot respectul pentru colegii mei mai în vârstă, însă este cert că nu ne mai putem baza pe oameni care sunt ostaticii unor mentalităţi depășite de timp, care se bazează pe metode de lucru învechite și inefi ciente și care nu sunt în măsură să schimbe în bine situaţia din ţara noastră, inclusiv în orașul în care am decis să candidez, lucru demonstrat de-a lungul ultimilor 20 de ani.

- Totuși, să conduci primă-ria unui oraș nu este un lu-cru simplu, mai ales dacă e să ţinem cont de lipsa acută a mijloacelor fi nanciare cu care se confruntă adminis-traţia publică locală din Re-publica Moldova. Cum poţi să administrezi efi cient un oraș dacă nu ai bani?

- Desigur, primăriile din ţara noastră, cu foarte rare excepţii, dispun de prea puţini bani ca să poată face faţă res-ponsabilităţilor care le revin. Iar Rezina nu este o excepţie în acest sens. Cu toate acestea, am convingerea că un primar energic și responsabil poate face foarte multe lucruri bune pentru comunitate chiar și în condiţii financiare precare. Iar dacă e să mă refer la orașul meu, afi rm cu certitudine că aici există un potenţial enorm care poate fi valorifi cat cu bani puţini. Nu lipsa banilor repre-zintă principala problemă a orașului Rezina, ci adminis-trarea defectuoasă, birocraţia, politicile clientelare și lipsa de iniţiativă, care caracterizează administraţiile de ieri și de azi ale orașului. De aceea, un prim-pas spre ieșirea din mocirla în care ne afl ăm este schimbarea oamenilor vechi, care și-au demonstrat inefi ci-enţa, cu persoane tinere, bine instruite și energice, care știu să facă faţă provocărilor tim-pului în care trăim. Rezina va deveni un oraș prosper, dacă va avea parte de un manage-ment efi cient.

- Care credeţi că ar trebui să fi e preocupările primarului orașului Rezina și care ar fi , în opinia dumneavoastră, ordinea priorităţilor?

- Probleme există, practic, în toate domeniile de activitate. Însă, dacă ar fi să fac o ordine a priorităţilor, aș porni, în primul rând, de la o problemă gravă de ordin ecologic care afectează sănătatea oamenilor nu doar a celor din Rezina, dar și a celor din împrejurimi. Este vorba de problema apelor reziduale din orașul Rezina, care, în lipsa unei staţii de epurare, se varsă direct în râul Nistru. Deși toţi candidaţii la funcţia de primar de până acum au promis că vor soluţiona această problemă, situaţia rămâne la fel de gravă. De aici pornesc și alte proble-me, cum ar fi și cea privind alimentarea cu apă potabilă a orașului. O altă problemă gravă este drumul de centură al orașului, care este într-o stare deplorabilă, gropile fiind de dimensiunea unui automobil, ceea ce reprezintă un coșmar pentru șoferii din zonă.

De asemenea, o altă proble-mă gravă, în opinia mea, este și exodul masiv al tinerilor din lo-calitate, problemă care, dacă nu va fi soluţionată, va face ca acest oraș să devină fără perspective în viitor. Iar o primă soluţie în acest sens ar fi acordarea de te-renuri pentru construcţia case-lor de locuit tinerelor familii. Or, lipsa unui loc de trai reprezintă principala problemă care îi de-termină pe tineri să părăsească localitatea și să-și caute rostul în altă parte.

Iată însă că la noi, deși pri-măria a promis că va acorda loturi pentru locuinţă tinerelor familii, acestea așteaptă deja de mai bine de 3 ani să li se acorde terenul promis.

- Sunteţi un candidat des-

tul de tânăr. Credeţi că

acest lucru vă avantajează

sau, dimpotrivă, implică

anumite riscuri de ordin

electoral?

- Să fi i tânăr înseamnă să ai un șir de avantaje. Și, în primul rând, cel de a nu fi moștenito-rul unei mentalităţi depășite, perimate, vicioase. Să fi i tânăr înseamnă să poţi accepta și să îmbrăţișezi o nouă viziune asupra sistemului de mana-gement. Iar Rezina are nevoie nu doar de un primar tânăr, ci de o administraţie care să fi e constituită din tineri. De ace-ea, insist pe ideea că anume tinerii trebuie să fi e cei care să ocupe majoritatea locurilor în consiliul orășenesc.

Personal, în calitatea mea de consilier local, am propus, în mai multe rânduri, să fi e creat un consiliu local al tinerilor, care să reprezinte o punte de lansare pentru persoanele cu abilităţi de conducere, să permită tine-rilor să înţeleagă, din interior, ce înseamnă să administrezi o localitate. Am prezentat chiar și câteva modele de statut, însă nu am avut parte de susţinere din partea consilierilor și adminis-traţiei primăriei. Abia acum, la sfârșit de mandat, a fost organi-zat, timp de o zi, un eveniment întitulat „Ziua autoconducerii”, la care a participat un grup de

tineri. Aceștia au avut posibili-tatea, timp de o zi, să „ocupe” postul de primar și alte funcţii din administraţie. Chiar era nevoie de 4 ani pentru a pregăti un astfel de eveniment?

Am propus, de asemenea, ca elevii din instituţiile de învăţământ din localitate care au rezultate bune la învăţătură să benefi cieze, în funcţie de rezultatele de la școală, de un mic ajutor din partea primăriei prin care să fi e încurajaţi și sti-mulaţi. Iar aceste mici „atenţii” însemnau fie câte un set de dicţionare, fi e organizarea de excursii distractiv-educative, care i-ar motiva pe acești copii și le-ar deschide noi orizonturi. Din păcate, nu am fost susţinut nici de data aceasta de către factorii de decizie din admi-nistraţia orașului. Or, aceste „investiţii” sunt destul de mici, raportate la bugetul de care dispune primăria.

Și am să vă ofer un exem-plu despre cum sunt cheltuiţi banii publici în Rezina, ca să înţelegeţi mai bine ce înseam-nă management defectuos, incompetenţa sau, de ce nu, chiar rea-voinţă din partea ac-tualei administraţii a orașului. Pentru 2011, Primăria Rezina a aprobat un deviz de cheltuieli de 230 de mii de lei pentru organizarea de evenimen-te cultural-sportive. O parte dintre acești bani, mai exact 100 de mii de lei, au fost deja alocaţi, însă fără a exista avizul Comisiei în probleme sociale și tineret, iar justifi carea pentru această „scăpare” a fost că este sufi cient avizul Comisiei buget

și fi nanţe. Ca, ulterior, să ne pomenim că, pe data de 8 mar-tie, să fi e organizate, „pentru doamne și domnișoare” com-petiţii de tenis de masă și joc de dame. Făcând abstracţie de ideea total neinspirată, după mine, de a organiza asemenea evenimente pentru femei de Ziua Femeii, întrebarea ar fi dacă cheltuielile „pe hârtie” corespund cu cheltuielile re-ale, ţinând cont de specifi cul unor astfel de activităţi și de costurile care le implică.

În altă ordine de idei, aș dori să mă refer și modul în care ad-ministraţia publică din Rezina „susţine” tinerii care doresc să-și dezvolte o afacere. Per-sonal sunt unul dintre cei care doresc să-și deschidă o afacere în Rezina și cunosc în detalii ce înseamnă să te confrunţi cu birocraţia locală. Pentru a obţine un aviz sau o autoriza-ţie ești nevoit să baţi la zeci de uși, să suporţi atitudinea total

iresponsabilă a funcţionarilor,

ca să constaţi, într-un final,

că nu poţi obţine ce dorești,

pentru că funcţionarul de

care depinzi lipsește din varii

motive. Astfel, în majoritatea

cazurilor, cei care doresc și au

posibilitatea să dezvolte un

business în localitate, implicit

ar putea să participe nemijlo-

cit la dezvoltarea comunităţii,

sunt nevoiţi să lase totul baltă

și să plece peste hotare.

Iar toate aceste probleme

pe care le-am semnalat sunt

doar o mică parte din haosul

ce domină în orașul meu. De

aceea, mi-am propus să mă

implic direct și să încerc să

schimb această situaţie, care

nu mai poate fi suportată. Și

sunt convins că există foarte

mulţi oameni care sunt de

acord cu mine și mă vor sus-

ţine.

- Domnule Bordian, vă mul-

ţumim și vă dorim succes.

- Domnule Bușilă, care este moti-vul pentru care aţi decis să candi-daţi la funcţia de primar general al municipiului Chișinău?

- Am fost determinat de probleme-le cu care se confruntă Chișinăul, care, practic, nu au parte de soluţionare de peste 18 ani. Primesc zilnic în audienţă până la 10 persoane care se confruntă cu diverse probleme, începând de la justiţie, probleme legate de admi-nistraţia municipală, care înseamnă demersuri, cereri către primărie și vi-zează construcţii, parcări neautorizate etc. Ţinând cont de această problema-tică, am decis să candidez la funcţia de primar general al municipiului Chișinău. Propunerea a venit atât din partea partidului din care fac parte, cât și de la colegii din Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă (CCGDT).

- Au existat și alte posibile candi-daturi în interiorul partidului?

- Nu, am fost singurul candidat.

- Care sunt lucrurile pe care vreţi să le schimbaţi, în cazul în care veţi deveni primar?

- În primul rând, un gospodar face regulă în propria-i ogradă. Trebuie de făcut ordine în interiorul Primă-riei. Acum avem parte de un haos organizat. Foarte mulţi funcţionari publici de la primărie și-au consolidat poziţiile în ultimii patru ani, iar sin-gura lor preocupare sunt schemele frauduloase și obţinerea de venituri ilicite.

Cunoașteţi cât de greu este acum de obţinut un certificat de urba-nism? În cel mai fericit caz, vă va lua jumătate de an și asta doar în cazul în care sunteţi dispus să plătiţi bani grei. Vreau să fi u înţeles corect, nu aș fi candidat la funcţia de primar general, dacă nu ar fi existat această situaţie. Oamenii însă vin la mine și se plâng pe inactivitatea primăriei și pe schemele de corupţie din cadrul

primăriei. Vreau să schimb situaţia din Primărie, inclusiv prin schimba-rea actualilor funcţionari.

- Aveţi cu cine să îi înlocuiţi?

- Da, avem o echipă tânără și competitivă. Apoi vom angaja o firmă de recruiting, nu așa cum a făcut primarul actual, când a angajat funcţionarii prin dispoziţie proprie și nu prin concurs, încălcându-și practic propriile promisiuni. Nu există nici o transparenţă în cadrul primăriei, pentru că eu, ca și oricare cetăţean onest, doresc să afl u ce salariu are un funcţionar precum Modârcă sau Ţărnă, sau cel de la Apă-Canal. De asemenea, îmi doresc să implemen-tez reforma instituţională în cadrul Primăriei, să trecem la primărie de sector. Și vă explic de ce. Primăria care se afl ă pe bulevardul Ștefan cel Mare a devenit un sistem hipercen-tralizat. Ca să distrugi acest sistem, trebuie de înfi inţat în paralel primării pe sectoare, așa cum este la București sau la Riga. Consider că la Primăria municipală trebuie să rămână doar Consiliul Municipal și primarul. Restul trebuie trimiși în sectoare să lucreze pentru oameni. Deoarece atunci când un funcţionar este ales de oameni, el va lucra pentru ei. În caz contrar, el lucrează pentru cel care l-a angajat. Este o problemă extrem de gravă.

- Cum vreţi să convingeţi alegăto-rii că meritaţi să fi ţi ales primar?

- Prin acţiunile mele. Dintre toţi candidaţii lansaţi până acum, doar eu am abordat la modul cel mai serios problemele construcţiilor ne-autorizate. Am abordat problemele parcărilor promise de atâta timp de actualul primar. De asemenea, am tras semnale de alarmă referitor la staţia de epurare din Chișinău. Am văzut cum se spală bani cu sacii geotub, am văzut cum se distrug apele subterane din cauza exploatării acestei staţii – ape subterane pe care

le bem ulterior și ne îmbolnăvim de cancer. Avem 7 mii de oameni care mor anual de cancer în Republica Moldova, iar 40 de mii se afl ă deja în evidenţă. Se creează impresia că primarul actual nu este preocupat de problemele reale ale Chișinăului. Eu nu urmăresc să fac carieră folosindu-mă de funcţia de primar, ci îmi doresc cu adevărat să schimb lucrurile din municipiu.

- Sunteţi un candidat tânăr. Cum credeţi, tinereţea mai poate fi considerată un atu în actuala competiţie electorală?

- Tinereţea este un mare atu, iar dacă este completată și de compe-tenţă, se pot face lucruri frumoase. Tânăr este și Dorin Chirtoacă, însă dânsul a dat dovadă de o abordare sectorială în ceea ce privește multi-plele probleme cu care se confruntă Chișinăul. Eu nu voi proceda ca Dorin Chirtoacă, care a știut doar să se fo-losească de tineri. Eu m-am implicat direct în soluţionarea problemelor oamenilor. De ce oare Dorin Chirtoa-că nu merge, de exemplu, la Centrul Mamei și Copilului să vadă cum în-gheaţă de frig acolo nou-născuţii?

- Care sunt realizările candidatu-lui Radu Bușilă?

- Realizările mele sunt, în mare parte, de ordin juridic. Practic, jumă-tate dintre dosarele în instanţă pe care le am vizează activitatea primă-riei și cred că în multe dintre ele, voi avea câștig de cauză. Trebuie să am doar parte de sănătate și de sprijinul colegilor.

- Cine sunt oponenţii dumnea-voastră în actuala competiţie electorală?

- Oponenţii mei sunt problemele orașului, drumurile proaste, corupţia insuportabilă din Chișinău, proble-mele deșeurilor de la Ţânţăreni și multe altele.

- Domnule Bușilă, în cazul în care

veţi câștiga funcţia de primar

general, iar Parlamentul va ad-

opta Legea nedescriminării, veţi

permite ca minorităţile sexuale

să organizeze parade publice în

centrul orașului?

- În calitatea mea de jurist vreau

să vă spun următorul lucru: chiar

dacă Parlamentul va adopta această

lege imorală, care nu aduce decât

prejudicii societăţii noastre, există

prevederile altor legi cu privire la mo-

ralitatea publică, apoi avem prevede-

rile constituţiei, care stabilește că, în

cazul apariţiei unor escaladări sau

confl icte din cauza unor manifestaţii

publice, acestea urmează a fi sistate.

Eu mă voi folosi de aceste prevederi.

Și vreau să spun răspicat că nu voi

permite să fi e organizate parade ale

homosexualilor în centrul capitalei,

atât timp cât eu voi fi primar. Iar celor

care fac lobby grupărilor homosexu-

ale ar trebui să le fi e rușine. Alături

de colegii mei din Coaliţia Civică ne-

am pronunţat categoric împotriva așa-zisei Legi nediscriminare și chiar am arătat clar într-o analiză juridică cum acest proiect de lege încalcă flagrant multe alte legi. Mai mult decât atât, am arătat că legislaţia noastră combate discriminarea și am adus argumente în acest sens prevăzute în Codul Muncii, în Codul Civil și în Constituţie. Prin urmare, această lege este impusă exclusiv pentru sintagma „orientare sexuală”. Această lege însă mă discriminează pe mine și pe alţii care gândesc ca mine, deoarece, dacă va fi adoptată, va trebui să demonstrez de ce am spus că homosexualitatea este un păcat și o practică scârboasă. Acest lucru este regretabil, pentru că nu este normal ca noi să admitem acest lucru și nici Uniunea Europeană nu ne impune să o facem. Este trist că actualii guvernanţi insistă asupra legalizării acestei practici.

- Vă mulţumesc pentru interviu.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Repere biografi ce Andrei Bordian s-a născut pe data de 13 decembrie 1983

în orașul Rezina. A absolvit Seminarul teologic „Sf. Ioan Gură de Aur” din

Târgoviște, România, și Universitatea de Teologie Ortodoxă din Moldova. Ulterior, a revenit în Rezina, unde a lucrat în calitate de profesor de informatică la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”. A intrat în familia creștin-democrată în anul 1999, înscriindu-se în rândurile organizaţiei de tineret a PPCD, „Noua Generaţie”. În 2007, a fost ales președintele fi lialei Rezina a „Noii Generaţii”. În momentul de faţă, ocupă funcţia de vicepreședinte al Partidului Popular Creștin Democrat și cea de președinte al fi lialei Rezina a PPCD.

A participat la diverse seminare, traininguri și universităţi de vară, organizate atât în ţară, cât și peste hotarele Repu-blicii Moldova. A făcut cursuri de instruire în domenii ca managementul politic, campania electorală, valorile creștin-democrate, managementul proiectelor, comunicarea publică și politică, leadership ș.a.

În 2008, a devenit consilier orășenesc Rezina, fi ind cea mai tânără persoană în această funcţie.

RADU BUŞILĂ:

Oponenţii mei sunt problemele municipiului ChişinăuOponenţii mei sunt problemele municipiului ChişinăuInterviu cu Radu Buşilă, candidat din partea

PPCD la funcţia de primar general al capitalei

Problema oraşului Rezina nu este lipsa banilor, ci administrarea defectuoasă

Interviu cu Andrei Bordian, vicepreşedinte PPCD şi candidat la funcţia de primar al oraşului Rezina

Nimic nou despre violenţele din 7 aprilie 2009

Continuare din pag. 1Încă un aspect interesant ar fi de reţinut. Potrivit Procuraturii Generale,

atacurile cibernetice asupra serverelor din Republica Moldova, care au avut

drept scop blocarea paginilor web ale unor instituţii de stat, s-a efectuat

de pe teritoriul României. Procuratura Generală le-a solicitat autorităţilor

române o expertiză in acest sens, dar nu a primit nici un răspuns, a precizat

Zubco.

În opinia vicedirectorului SIS, Valentin Dediu, nu putem vorbi despre o

lovitură de stat la 7 aprilie 2009, pentru că nu există nici un fel de indicii în

acest sens. Astfel, Dediu contrazice afi rmaţiile președintelui democrat Mari-

an Lupu, care declara recent la un post de televiziune că, în data de 7 aprilie

2009, au existat mai multe elemente ale unei tentative de lovitură de stat. „Atâta timp cât nu vor fi argumente contra, voi rămâne pe poziţia că în acea zi, eu personal am observat mai multe elemente caracteristice unei eventuale tentative de lovitură de stat, și anume, atacurile la instituţiile statului, devas-tarea acestora… Dacă este o acţiune, se presupune că ea a fost organizată. În cadrul acestor manifestaţii s-au observat anumite elemente de organizare. Dacă în această vâltoare nu este haos peste tot, dacă sunt elemente de orga-nizare, înseamnă că cineva stă în spate. Întrebarea este cine stă în spate? Nu avem răspuns la această întrebare. Este o întrebare retorică până în momentul de faţă”, declarase șeful interimar al statului. Dar se vede că întrebarea lui

Lupu a rămas una retorică și după audierile de ieri.

Potrivit raportorului, în data de 6 aprilie, majoritatea ofi ţerilor SIS au avut

un program obișnuit și nu s-au reţinut la serviciu mai mult decât de obicei.

În opinia lui Dediu, aceasta indică asupra faptului că fosta conducere nu a

prevăzut acţiunile de protest. În felul acesta, vicedirectorul SIS i-a disculpat

pe actualii guvernanţi de vina pentru dezordinile în masă, pentru că, afi rmă

el, PL, PLDM și AMN se afl au în vizorul Securităţii, iar investigaţiile nu au

arătat că acestea ar fi pregătit acţiuni violente.

După audierea rapoartelor, deputaţii le-au adresat zeci de întrebări

procurorului general și ministrului de Interne, dar majoritatea acestora au

rămas fără răspuns. Șefi i organelor de drept au refuzat să răspundă la cele

mai multe dintre întrebările legislatorilor, motivând că aceștia fi gurează ca

martori în dosarul 7 aprilie. De asemenea, procurorul general a precizat că

până la fi nalizarea dosarului, nu se poate exprima în privinţa vinovăţiei unei

sau altei persoane, respectând prezumţia nevinovăţiei.

Nu știm dacă deputaţii au avut iluzia că în cadrul respectivei ședinţe

vor reuși să verse lumină asupra evenimentelor din 7 aprilie și că vor afl a

lucruri pe care încercăm să le afl ăm deja de doi ani. Și nici nu suntem siguri

că, de fapt, și-ar fi propus acest scop. Cert este că și aceste dezbateri au

fost inutile, sterile, organizate, mai degrabă, de ochii lumii, un fel de gest

reverenţios către electorat, care se înscrie perfect în contextul electoral în

care ne afl ăm.

Ioana FLOREA, FLUX

Comerţ internaţional cu servicii: balanţa în „roşu”

Discuţiile despre tranziţia Moldo-vei spre un nou model economic, bazat pe inovaţii și exporturi, continuă să se „maturizeze”, însă datele preliminare din balanţa de plăţi privind comerţul extern în 2010 cam deziluzionează. În ana-lizele precedente am atras atenţia asupra evoluţiilor neunivoce în comerţul extern cu bunuri. În acest scurt comentariu vom vărsa puţină lumină și asupra comerţu-lui cu servicii.

Din păcate, datele privind comerţul cu servicii sunt mult mai univoce decât cele privind comerţul cu bunuri. Astfel, dacă în 2009-2010 am asistat la o oarecare tem-perare în creșterea defi citului comerţului extern cu bunuri, atunci în cazul comerţului cu servicii observăm o deteriorare continuă a balanţei comerciale. Faţă de 2008 (anul cel mai echilibrat în evoluţia comerţului cu servicii în ultimii 10 ani), în 2010 defi citul balanţei comerciale cu servicii a crescut de 59 de ori, ajungând la 80 de milioane de dolari – nivel record pentru ultimul deceniu. Pe fundalul unei recuperări economice în plin avânt și a unei creșteri alerte a exporturilor de bunuri, creșterea de 3% a exporturilor de servicii în anul 2010 arată mai mult decât anemică.

Evident, înrăutăţirea balanţei nu este uniformă pe sectoare. Victima principa-lă a crizei din ultimii doi ani este sectorul transporturilor, care dintr-un exportator net de servicii s-a transformat într-un importator, excedentul comercial de 32.12 milioane de dolari, în 2008, trecând în defi cite de 3.21de milioane, în 2009, și 40.68 de milioane, în 2009. Ar trebui de menţionat și faptul că, suferind de pe urma crizei economice propriu-zise, sectorul transporturilor a mai fost afectat și de unele infl uenţe negative exogene, precum implementarea măsurilor protecţioniste de către unii parteneri ai Republicii Moldova și nesoluţionate de diplomaţia noastră comercială. O altă evoluţie îngrijorătoare este migrarea, începând cu 2009, a unor companii transportatoare moldovenești în România, din cauza unui regim regulator mai favorabil din această ţară.

Mai mult decât atât, în afară de sectoarele „servicii de comunicaţii” și „servi-cii de informatică și informaţionale”, în restul sectoarelor se observă trenduri negative, chiar dacă nu sunt atât de dramatice ca în sectorul transporturilor. Nu este vorba doar de înrăutăţirea balanţei comerciale, ci și de scăderea valorii absolute a exporturilor de servicii în mai multe sectoare. Și dacă trendurile negative din 2009 au fost în mare parte explicate de impactul sever al crizei economice globale, atunci menţinerea acestui trend negativ și în 2010 vorbește deja de factori ce se afl ă în interiorul Republicii Moldova.

În toată această situaţie, ar fi cazul să evidenţiem cel puţin două lucruri. Primo - respectivele tendinţe negative se înregistrează în timp ce piaţa noastră este relativ închisă. Cum vor suporta producătorii moldoveni de servicii deschiderea pieţei locale faţă de concurenţii din UE, ca urmare a concluderii Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv? Și cum ar putea benefi cia de pe urma acestui Acord? Întrebări importante nu doar pentru companiile moldovenești, dar și pentru autorităţile de resort.

Secundo - este revelatoriu faptul că aceste tendinţe se observă în domeniul „producerii” serviciilor, care, în mod fi resc, este mult mai mobil decât cel al producerii bunurilor. Republica Moldova posedă puţinele atuuri investiţionale, unele din acestea fi ind „mobile”. Dacă ţara noastră nu le poate valorifi ca, acestea se vor muta în ţări cu politici regulatorii și fi scale mai favorabile. „Relocarea” unor companii de transport moldovenești în România este mai mult decât sugestivă în acest sens.

Alex OPRUNENCO, Expert-Grup

15 APRILIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social ⁄ economic

- Ultima ediţie a Festivalului Interna-ţional de Păpuși „Sub căciula lui Gu-guţă”, cu care eram obișnuiţi să aibă loc o dată la doi ani, s-a petrecut în 2009. A fost ultima ediţie pe care a organizat-o regretatul Victor Ștefa-niuc, ediţie care l-a costat mulţi nervi și sănătate, deoarece a coincis cu evenimentele din 7 aprilie și ediţia a fost dată peste cap. Vreau să ne spu-neţi dacă veţi relua tradiţia acestui festival?

- Nu o vom relua, vom continua aceas-tă tradiţie, pentru că ea nici nu a fost pierdută. Din start acest festival a fost conceput ca o bienală. Din 1998 și până în 2007, acest festival s-a desfășurat o dată la doi ani, iar în 2007 am schimbat puţin ritmul, pentru că atunci Teatrul „Guguţă” a împlinit 15 ani, iar Victor Ștefaniuc – 60 de ani. Și atunci am organizat o ediţie jubiliară. Începând cu 2007, festivalul și-a schimbat un pic ritmul și mergem din doi în trei pași: vom organiza ediţiile la doi și la trei ani. În 2012, Teatrul „Guguţă” aniversează 20 de ani de activitate, o să petrecem următoarea ediţie a festivalului în 2012, când vom desfășura și o sărbă-toare. Ulterior, vom organiza o ediţie a Festivalului în 2014, apoi în 2017, să ne dea Dumnezeu sănătate.

- Să înţelegem că acum sunteţi în pregătiri pentru următoarea ediţie a festivalului?

- Pregătirile pentru ediţia jubiliară au început de anul trecut. Probabil, fi ecare om își presimte, mai mult sau mai puţin, sfârșitul. La ediţia trecută a festivalului, Șeful (Victor Ștefaniuc este numit în continuare „șeful” la „Guguţă” – n. red.) mi-a zis: „Mă tem, Gabi, că acesta este ultimul festival pe care îl organizez”. Și uite că așa a fost să fi e. În 2012, pe lângă faptul că vom organiza primul festival fără Șefu’, va fi o ediţie jubiliară, ediţia a șaptea, numărul lui Ștefaniuc, și ţinem cu tot dinadinsul să organizăm o ediţie cu adevărat specială. Cu această ocazie, am adus și colaboratori noi, mulţi dintre cei care au mai activat la noi s-au întors acum în teatru. Am început deja selec-tarea spectacolelor care vor participa la festival. Evident, problema fi nanciară este cea mai acută, dar mizăm pe sprijinul autorităţilor.

- Oricum, nu veţi putea evita compa-raţiile, se va compara următoarea ediţie cu ceea ce a făcut Victor Ștefa-niuc până în prezent.

- Pentru mine, cel puţin, festivalurile sunt niște sărbători de sufl et, în primul rând, pentru că ne întâlnim cu prieteni și colegi pe care, poate, nu i-am mai văzut ani de zile. Astfel, în mod tradiţional, la fi ecare ediţie, pe lângă colegii și prietenii pe care îi invitam întotdeauna, încercam să aducem câte un teatru nou. Și apoi, nu mai zic de diversitatea de spectacole pe care o oferă aceste festivaluri, iar co-piii noștri nu au posibilitatea să meargă peste hotare pentru a vedea un spectacol pentru copii, iar aici vin spectacolele la ei acasă. Prin intermediul acestor spec-tacole ei au ocazia să cunoască o altă lume. Eu sper din toată inima că ăsta va

fi și punctul forte de care vor ţine cont ofi cialităţile noastre la care vom apela să ne susţină în realizarea ediţiei.

- E deja mai mult de un an de când nu mai este Victor Ștefaniuc. La 7 aprilie și-ar fi sărbătorit ziua de naștere. De tot atâta timp ești la cârma Teatrului „Guguţă”. Cum a fost pentru voi acest an?

- În primul rând, acest an a trecut foar-te repede. Pentru mine a trecut repede din motivul că s-au abătut peste capul meu o grămadă de probleme. Șeful era foarte responsabil la problemele care apăreau și a încercat să mă familiarizeze cu ele din timp. Dar eu eram mai leneșă, fiindcă știam că, de fapt, este cine să poarte răspundere și chiar dacă greșesc undeva, are cine să repare. Acum, pe lângă toate aceste probleme și respon-sabilitate, mai este și teama că dacă nu reușesc să fac cum trebuie, atunci nu are cine să mă corecteze. Îi ducem dorul foarte mult. Poate e banal ce spun acum, dar îmi lipsește. De fi ecare dată când fă-ceam spectacole el îmi spunea unde și ce e bine, unde trebuie de lucrat. Mie acum îmi lipsesc aprecierile, obiecţiile, cuvân-tul lui bun. Acum alegerile îmi aparţin. Plecarea lui m-a lăsat nepregătită moral, pentru că problemele ce ţin de teatru vin și se duc, se rezolvă, dar ceea ce ţine de spiritual, de lăuntric... nu am fost pregă-tită să rămân fără el.

- Eu nu știu dacă suntem pregătiţi vreodată să pierdem un om drag, fi e că e un prieten sau un părinte.

- Nu, nu suntem pregătiţi niciodată.

„După ce a murit Ştefaniuc a fost o perioadă foarte grea, umblam toţi buimaci”- Și totuși, important este că există o activitate după Victor Ștefaniuc la „Guguţă”.

- Șeful spunea în felul următor: „Măi, nu există oameni de neînlocuit. Voi ce credeţi, că eu nu mai găsesc alţi lucrători de scenă sau alţi actori? O să muncesc cu unul, cu altul, o să pleci tu din teatru și teatrul nu o să moară, eu o să mor, măi, da teatrul nu o să moară!” Și în momentele când discutam, el ne spunea că trebuie să ţinem cu dinţii de ceea ce avem: „Cel mai mare păcat este să strici și să scuipi în ceea ce ai clădit cu ani, cu sânge și cu muncă”, spunea Victor Ștefaniuc. Pe parcursul acestui an m-am ciocnit cu probleme foarte serioase și mă întrebam ce mi-a trebuit mie să mă bag în mași-năria asta, mă refeream la o problemă anume, nu la teatru. Și când spuneam asta, îl simţeam în ceafă pe Ștefaniuc și îi dădeam dreptate: noi aici am fost de la început, am clădit totul pietricică cu pietricică, cum să lași totul baltă, cum să nu-ţi piese? După ce a murit Ștefaniuc a fost o perioadă foarte grea, nu puteam să ne mobilizăm, umblam toţi buimaci. Acum avem o echipă foarte unită, au început să vină la noi artiști tineri, mulţi dintre ei au absolvit facultatea de dramă

și le place teatrul de păpuși și-i văd că vor să lucreze. Au început să vină la noi și spectatori de limbă rusă, putem spune că suntem în ascendenţă.

- Povestiţi-ne despre realizările re-cente ale teatrului.

- Prima premieră după decesul lui Vic-tor Ștefaniuc a fost „Făcătorii destinului” de Margo Spânu și al doilea a fost „Cobora un căţeluș din cer”.

- Am impresia că aceste spectacole sunt recviemuri pentru Victor Ștefa-niuc.

- Așa este. Și un spectacol, și celălalt a fost început în perioada când mai era el în viaţă. Așa a fost să fi e să le duc eu la capăt. Nu vreau să spun că sunt spectacole deo-sebite, ieșite din comun sau sunt geniale, sunt niște spectacole obișnuite, care, spre marea noastră fericire și bucurie, ajung la sufl etul copilului, nu acţionează doar vizual, exterior, pătrund în sufl etului co-pilului și fi ecare iese mai matur din sală, și asta mă bucură foarte mult. Pentru mine au fost spectacole grele, pentru că nu l-am avut pe Șeful să-mi spună unde fac bine și unde greșesc, dar au ieșit niște spectacole frumoase.

- Fără supărare, dar dacă ar fi să ne referim la direcţia teatrelor de pă-puși din Republica Moldova, am pu-tea spune că existăm pe harta lumii în acest domeniu?

- Din punct de vedere artistic, pro-fesionist, noi suntem în top, nu vreau să supăr nici un popor, dar basarabenii sunt talentaţi, au spirit artistic și în scenă. Pune o sută de artiști să facă aceeași ac-ţiune și din o sută de artiști o să-l găsești pe moldovean, îl vezi nu dintr-o sută, ci dintr-o mie. Doar că noi, din păcate, nu ne putem permite prea multe ca să putem îmbrăca tot talentul acesta, asta este altceva. Cred că nu doar existăm pe harta lumii în acest domeniu, noi suntem în top. Și interesul spectatorului pentru teatrul de păpuși este în creștere. Acum 15 ani, în sala Teatrului „Guguţă” veneau 5 copii și în scenă jucau 10 sau 15 artiști, iar acum am în sală 100 sau 200 de copii, am avut și perioade cu 300 de copii în sală. Dacă un copil vine pentru a doua sau a treia oară la spectacol și știe spec-tacolele pe de rost, consider că acesta este un criteriu de valoare. Asta este și răspunsul la întrebarea dacă suntem sau nu pe harta teatrelor de păpuși a lumii. Dacă în 1992 sau în 1993, când nu erau atâtea posibilităţi și nu existau canale de desene animate și copiii nu avea atâtea alegeri și posibilităţi, dar la teatru ve-neau 5-6 copii, acum, când există atâtea posibilităţi: și televizor, și internet, și alte distracţii, iar sala este plină, acest lucru este îmbucurător.

- Asta în condiţiile în care acum au apărut multe teatre particulare pen-tru copii...

- Uite aici apare o problemă gravă. Eu nu am nimic împotriva trupelor in-dependente. Fiecare dintre noi caută o modalitate să câștige un ban în plus, că salariile pe care le primim sunt derizorii. Și artiștii din teatrul nostru mai merg la o petrecere, la o clounadă, la o zi de naște-re, ba mai mult, le-am spus că le merg în întâmpinare și le dau voie să evolueze în numele teatrului cu propriile lor specta-cole, dar asta se referă numai la angajaţii noștri care știu că nu pătează numele teatrului. Dar este inadmisibil să joace un spectacol cu păpuși cineva care nici măcar n-a absolvit școala de teatru, nu mai zic că e catastrofal când fac teatru de păpuși oameni care nu au nici o tangenţă cu teatrul și nici chiar cu arta. Aceștia merg prin republică cu spectacolele lor, vând bilete mai ieftine. Din câte am auzit eu, poate nu sunt informată corect, dar

trupele astea independente nu plătesc nici măcar impozite, taxe de stat.

„Nimeni nu ne protejează, oricine poate să joace pretinzând că joacă în numele nostru”- Dar pentru a crea o trupă indepen-dentă de teatru nu e nevoie să obţii o licenţă, un certifi cat care atestă gra-dul lor de profesionalism?

- E nevoie să treci o comisie, dar îţi explic cum se procedează la noi: se adună o echipă, artiști profesioniști, păpușari, care sunt angajaţi pentru un spectacol, este angajat chiar și un regizor, aceștia evoluează în faţa comisiei, dau în primi-re spectacolul, primesc licenţa și, după asta, artiștii ăștia nu mai joacă niciodată în acest spectacol, ei sunt folosiţi doar de faţadă, înregistrează fonograma ca, ulterior, cei care au „pus-o de afacere” să ia oamenii lor sau să evolueze chiar ei pe fonograma artiștilor profesioniști, să bâţâie păpușa pe scenă, să strângă banul și să li se piardă urma. De obicei, este o afacere iniţiată de două persoane, care nu plătesc impozite, iau de la fi ecare copil câte 5 lei pe spectacol și dacă are o sută de copii în sală, ia 500 de lei și îi împarte la doi, și dacă face trei spectacole pe zi, are un venit de 750 de lei pe zi și lui îi ajunge. Și când venim noi cu teatrul profesionist cu spectacolul, nu putem vinde un bilet pentru spectacol cu mai mult de 8 lei, iar din acești 8 lei plătesc statului fondul social, impozit de salariu, asistenţă medicală, drept de autor, pro-centul pentru administrator și, dintr-un spectacol, o sută de lei îi revine teatrului și eu am minimum 10 oameni în scenă. Și în legătură cu aceste ilegalităţi am sesizat specialiștii ministerului Culturii, dar procesul este unul foarte complex și necesită mult efort ca să-i demaști. Nu mai spun că acești impostori de multe ori evoluează în numele Teatrului „Licurici” sau „Guguţă”. Dar cea mai mare problemă este că ei se duc în faţa copiilor cu niște spectacole sub orice nivel, cu un limbaj insalubru. Au fost multe cazuri în care directorii mi-au reproșat că artiștii mei ar folosi un limbaj ca la ușa cortului, când noi nici măcar nu călcasem vreodată în acele școli sau localităţi. Și când mă duc

eu cu Teatrul „Guguţă” să propunem un spectacol, ni se reproșează: „Lasă că aţi mai fost!” Mi s-a întâmplat la Cantemir, unde nici nu au vrut să audă de „Guguţă”, deoarece, chipurile, am fi fost la Revelion cu niște artiști în stare de ebrietate, am fi strâns banii și ni s-a pierdut urma. Iar noi la Cantemir n-am mai fost de cinci ani! Ăsta este o problemă foarte serioasă. Și mi se pare corect din partea statului să intervină în această situaţie și să susţină, să promoveze teatrele profesioniste, nu să încurajeze astfel de trupe care comit ilegalităţi.

- Cum ar putea fi soluţionată această problemă?

- Să nu fi e obţinute atât de ușor aceste licenţe, să le fi e verifi cate toate actele persoanelor care vin cu această iniţiativă și apoi să le fi e monitorizată activitatea, ca după asta, la orice abatere, să fie penalizaţi. Știţi ce mi s-a întâmplat iarna trecută? M-a sunat o prietenă și mi-a spus că fata ei are a doua zi spectacol la grădiniţă și m-a rugat să intervin să i se permită să treacă fără bilet, unde pui că această prietenă a și lucrat mulţi ani în teatrul nostru. I-am spus că nu e nici o problemă, o trecem fără bilet. Dar mă duc la birou, deschid agenda și văd că Teatrul „Guguţă” nu are deplasare în ziua aceea. Eu o sun pe prietena asta și o întreb dacă e sigură că anume Teatrul „Guguţă” vine la grădiniţă. Ea îmi confi r-mă, ba mai mult, îmi spune că este chiar și afi ș. Eu trimit directorul executiv cu aparatul de fotografi at la grădiniţă. Vine directorul executiv cu fotografi a: pe afi ș, într-adevăr, scria Teatrul „Guguţă” cu un spectacol de care nici nu auzisem. Pe noi azi nimeni nu ne protejează, oricine poate să joace pretinzând că joacă în numele nostru. Pentru că m-ai întrebat de soluţii, soluţia ar fi să angajezi o echipă de 20-30 de oameni care să fi e non-stop pe teren și să semnaleze încălcările, dar înţeleg că acum nu există fonduri să mai plătești niște oameni în plus ca să se ocupe de acest lucru. Dar se cer măsuri urgente, astfel riscăm să compromitem întreg procesul teatral.

- Vă mulţumim că aţi acceptat invita-ţia noastră și vă dorim succes în con-tinuare!

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1978. Auzi!... Departe strigă slabii

Și asupritorii către noi!E glasul blândei BasarabiiAjunsă-n ziua de apoi,E sora noastră cea mezinăGemând sub cnutul de

calmuc...Mihai EMINESCU. La arme!1979. Există oameni care, ca

ploșniţa, când sunt striviţi, miros mai rău. Dar asta nu înseamnă că, la fel ca și ploșniţa, nu trebuie striviţi...

Nicolae IORGA

1980. Am avut o Românie Mare, dar am distrus-o prin păcatele, prin prostia și prin lipsa noastră de dra-goste de neam și de patrie.

Onisifor GHIBU. Ziar de lagăr, Caracal, 1945

1981. Omul stăpânește prin ini-mă bună, dar și printr-o limbă fără de minciună.

ZICALĂ românească1982. Trăiască frumoasa și cu-

mintea limbă românească! Fie în veci păstrată cu sfi nţenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie.

Ion Luca CARAGIALE, drama-turg, prozator și publicist român (1852-1912).

1983. Să cad în genunchi în faţa TaȘi să Te rog: Pedepsește,

Doamne,Pe cei ce ne-au martirizat

neamul,Pe cei ce ne-au gonit din casele noastre,Pe cei ce ne-au deportat, Pe cei ce ne-au ucis rudele,Pe cei ce ne-au năruit năzuinţele,Pe cei ce ne-au asuprit!Pedepsește-i, Doamne,Pentru că nu-i vom ierta niciodată!Prof. Ilie BAHRIN, rev. ”Întregi-

rea”, 1 aprilie 1991Notă. Această poezie este inti-

tulată ”Rugă”, dar i s-ar potrivi mai degrabă imprecaţie sau blestem...

1984. Documentele istorice, relatând fapte netăgăduite, ne dovedesc că rușii sunt o putere mis-tuitoare, mistuitoare nu numai prin puterea braţului, ci și prin urmările demoralizatoare ale înrâuririi lor...

Mihai EMINESCU

Notă. Însufleţit de memoria mea de român basarabean păţit și răspăţit din pricina șovinismului rusesc, mi-am luat inima-n dinţi și am ”comis” și eu un fel de epigra-mă, pe care am mai dat-o aici:

Ne-ai venit acum un an,Chirza mă-tii de golanȘi-ai făcut din noi pârjol,De-am rămas cu fundul gol!E o aluzie la ceea ce s-a întâm-

plat cu noi în tragicul an 1940-1941.

1985. Meseria scriitorului este să înveţe a scrie.

Jules RENARD, scriitor francez (1864-1910)

1986. Mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Resimt fi ecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută...

Nicolae MANOLESCU

1987. Comuniștii vin la putere acolo unde democraţii sunt atinși de sminteală, se comportă iraţional, nu se pot înţelege și se ceartă în-continuu, se ambiţionează ca niște catâri, se înjură, se calcă în picioa-re, se îmbrâncesc în lupta pentru putere. Cu alte cuvinte, comuniștii prind rădăcini acolo unde lipsește elementara cultură politică, unde oamenii de stat au un comporta-ment de mahalagioaice sau – ca să nu fi m învinuiţi de limbaj sexist – de mahalagii...

Nicolae NEGRU. AIE la linia de sminteală. Jurnal de Chișinău, 25 iunie 2010

Notă. Bravo, Nicolae! Prin acest articol de analiză politică ai de-monstrat că poţi fi și clarvăzător!

1988. Democrat înseamnă ci-neva care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.

Nicolae IORGA

Valentin Mândâcanu

GABRIELA LUNGU:GABRIELA LUNGU:

„Interesul spectatorului pentru teatrul de „Interesul spectatorului pentru teatrul de păpuşi este în creştere”păpuşi este în creştere”Pe 21 februarie 2010, o veste cumplită paraliza lumea teatrală din Republica Moldova – păpușarul Victor Ștefaniuc, directorul și fonda-torul Teatrului Municipal de Păpuși „Guguţă”, trecea în lumea celor drepţi, răpus de o boală incurabilă. „Guguţă” fără Victor Ștefaniuc era ca și celebrul personaj fără căciula lui de pomină. Dar iată că teatrul din dealul Ciocanei a rezistat stoic și acestei pierderi irecu-perabile și își continuă existenţa, își continuă povestea... Discutăm astăzi cu discipola lui Victor Ștefaniuc, actualul director al Teatrului „Guguţă”, Gabriela Lungu, despre perioada care a urmat plecării lui Victor Ștefaniuc, dar și despre următoarea ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuși „Sub căciula lui Guguţă”, precum și despre impostorii care trăiesc pe cheltuiala teatrelor de păpuși și sabotează numele teatrelor profesioniste.

Chișinău, 12 aprilie 2011 – Prim-vicepreședintele Parla-mentului Republicii Moldova Vlad Plahotniuc a participat astăzi la Reuniunea a 37-a a Comisiei pentru chestiuni juridice și politice a Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (APCEMN), care se desfășoară la Chiși-nău în perioada 12-13 aprilie.

În discursul rostit în debutul ședinţei, Vlad Plahotniuc a salutat prezenţa la Chișinău a membrilor Comisiei pentru chestiuni juridice și politice a APCEMN, menţionând că Republica Moldova consideră această organizaţie inter-parlamentară un mijloc efi cient de transformare a regiunii riverane Mării Negre într-o zonă de stabilitate, prosperitate și pace. Referindu-se la dimensiunea parlamentară a cooperării eco-nomice la Marea Neagră, prim-vicepreședintele Parlamentului a remarcat obiectivul comun al statelor membre ale APCEMN de a asigura o bază legală pentru dinamizarea relaţiilor tradiţionale, respectiv, la nivelul cooperării economice, comerciale, culturale și politice ale acestora.

Vlad Plahotniuc s-a referit și la rolul parla-

mentelor în asigurarea suportului legislativ

privind consolidarea progresului tehnico-

știinţifi c, încurajând schimbul de experienţă

și cooperarea între participanţii la reuniune.

„Cercetarea și noile tehnologii informaţionale

au devenit la ora actuală cel mai important fac-

tor al creșterii economice durabile a statelor din

întreaga lume. Putem afi rma cu certitudine că

de modul în care reprezentanţii parlamentelor

naţionale vor reuși să asigure acestui proces

tempourile și efi cienţa necesară va depinde în

cea mai mare măsură transformarea în bine a

societăţii”, a menţionat Vlad Plahotniuc.

În context, Vlad Plahotniuc a subliniat că în

prezent asistăm, la nivel mondial, la apusul trep-

tat al sistemelor economice care au la temelie

exploatarea în masă a resurselor naturale și în-

locuirea lor prin economii bazate pe noile surse

de energie și tehnologii ecologice. De aceea se

impune păstrarea și dezvoltarea programelor

sociale de stat în acest domeniu, iar progresul

tehnico-știinţifi c permite identifi carea mijloace-

lor pentru aplicarea acestor programe.

Președintele Comisiei pentru chestiuni ju-

ridice și politice a APCEMN Mihail Emelianov

(Federaţia Rusă) a remarcat progresele înregis-

trate de statele-membre APCEMN în domeniul

tehnico-știinţific, menţionând necesitatea

implementării actelor normative în acest dome-

niu, dar și principiile de fi nanţare a activităţii de

cercetare și respectiv de popularizare a realiză-

rilor știinţei și tehnicii.

Reuniunea a 37-a a Comisiei pentru chestiuni

juridice și politice a Adunării Parlamentare a

Organizaţiei pentru Cooperare Economică la

Marea Neagră se desfășoară la Chișinău în pe-

rioada 12-13 aprilie, cu participarea reprezen-

tanţilor din Republica Moldova, Azerbaidjan,

Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, România,

Federaţia Rusă, Ucraina și alte state membre

ale APCEMN.

Secţia Relaţii cu mass-media a Parlamentului Republicii Moldova

COMUNICAT DE PRESĂ

Cooperare economică la Marea Neagră

CINOVNICII NU PIERD RITMUL

Câte un monument de istorie demolat pe lună, a venit rândul primei instituţii

de învăţământ din BasarabiaPericolul demolă-rii monumentelor de istorie și arhi-tectură persistă în municipiul Chi-șinău. De această dată în vizor este o clădire care datea-ză din anul 1842 și care a aparţinut primei instituţii de învăţământ din Basarabia – Școala de Vinifi caţie, amplasată în orașul Chișinău, pe strada Sarmizegetusa, 48. În prezent, aici este amplasat Colegiul de Informatică. Direcţia instituţiei a emis un comunicat de presă în care sesizează pericolul demolării acestui monument de cultură.

Clădirea afl ată acum în proces de demolare a aparţinut anterior statului, apoi a fost trecută la balanţa primăriei, ca ulterior să fi e privatizată. Solicitat de noi, Ion Ștefăniţă, directorul Agenţiei de Protecţie și Restaurare a Mo-numentelor, ne-a spus că a discutat cu avocatul Colegiului de Informatică și că reprezentanţii colegiului au afl at vara trecută că această clădire a fost privatizată și au acţionat în judecată primăria. „Conform Legii ocrotirii mo-numentelor, acestea nu pot fi supuse privatizării. În plus, dacă se schimba proprietarul, gestionarul, această procedură se face cu Avizul Ministerului Culturii, ceea ce în cazul școlii de Viticultură nu s-a făcut. Deci, după ce a fost privatizat, primăria a eliberat certifi catul de demolare pentru acest edifi ciu, care are statut de monument de arhitectură de importanţă naţională. Pe 12 aprilie noi am constatat dezasamblarea acoperișului, s-a întocmit un proces-verbal, am sesizat Inspecţia de Stat în Construcţie, Procuratura... Dar, din păcate, în domeniul patrimoniului cultural ritmul rămâne același - câte un monument pe lună. Demolări avem, restaurări – nu”, ne-a spus Ion Ștefăniţă.

În plus, directorul Agenţiei de Inspectare și Restaurare a Monumentelor ne-a mai spus că a fost la faţa locului și miercuri, 13 aprilie, pentru a urmări cum se vor derula lucrurile la Școala de Vinifi caţie: „Am mers în sector, am văzut muncitori la tavan, care nu munceau, dar așteptau ordinul proprie-tarului. Dar proprietarul e conștient că va fi scandal și s-a oprit. Și condiţiile meteo nu sunt favorabile, afară plouă și monumentul de arhitectură a în-ceput deja să se demoleze sub incidenţa factorului natural, ajutat marţi de factorul uman. Mă refer că a fost dat jos acoperișul și se va ajunge ca în cazul clădirilor București, 62 și Pârcâlab, 71, unde sunt scoase acoperișurile, apoi edifi ciile se ruinează de la sine. Cu regret, nu avem încă nici un dosar în care, prin judecată, cel care a demolat să fi e obligat să restabilească monumentul distrus”, ne-a spus Ion Ștefăniţă.

Școala de Vinifi caţie și Viticultură din Chișinău a fost fondată în iunie 1842, în suburbia Botanica al mun. Chișinău, ca apoi în 1890 să fi e reorganizată în Școala de vinifi caţie de categorie medie, fi ind cea mai veche instituţie de învăţământ și centru de cercetare știinţifi c din regiune, pentru care au fost construite un complex de clădiri, care s-au păstrat până în prezent.

Absolvenţii școlii date sunt: A.P. Lupan, scriitor, academician; P.N. Un-gureanu, academician, I.G. Dicusar, academician, N.C. Mogileanscii, savant emerit și mulţi alţii.

La 30 ianuarie 1979, secţia de Etnografi e și Studierea Artelor a Academiei de Știinţe din R.S.S. Moldova, examinând istoria Școlii de Vinifi caţie propune, în baza demersului din 30.01.1979 sub nr. 43-633-23, de a lua în evidenţa de stat complexul de clădiri a fostei Școli de Vinifi caţie și Viticultură din Basarabia, fi ind recunoscut ca monument al ști-inţei și culturii din Moldova.

L. P., FLUX

15 APRILIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Reţete culinare de postReţete culinare de post

Diverse

Salată picantă de fasoleIngrediente: 600 g fasole fi erte, 1 ceapă

roșie, 4 căţei de usturoi, 2 linguri de pă-trunjel tocat, 1 lingură de mărar tocat, 1 lingură de cimbru tocat, 1 lingură de fulgi de ardei iute, 1 linguriţă de chimen, 1 lin-guriţă de seminţe de coriandru, 1 lingură de ulei

Mod de preparare: Tocăm ceapa și zdro-bim usturoiul, pe care le-am călit în ulei. Apoi zdrobim fasolea, dar nu de tot, adică nu o facem chiar pastă, lăsăm și boabe în-tregi. Peste ea punem ceapa și usturoiul, pătrunjelul și fulgii de ardei iute. Ames-tecăm bine, apoi adăugăm chimenul și coriandrul zdrobite, mărarul și cimbrul (uscate).

Cartofi picanţiIngrediente: 4 cartofi mari, 1/2 căpă-

ţână usturoi, 1 lingură susan, 1 linguriţă boia de ardei, 50 ml ulei

Mod de preparare: Cartofi i îi curăţăm, îi tăiem cuburi potrivit de mari și îi punem la fi ert în apă cu sare. Îi fi erbem pe jumă-tate, atât cât să se înmoaie puţin. Îi scur-gem de apă și îi punem într-un castron. Pisăm usturoiul cu puţină sare. Adăugăm uleiul puţin câte puţin, formând o pastă, ca pentru mujdei. Adăugăm boiaua de

ardei și susanul. Turnăm pasta obţinută peste cartofi , omogenizăm și punem to-tul într-o tavă mică de cuptor. Dăm tava la cuptor la foc mediu, până se rumenesc cartofi i.

Pilaf de urziciIngrediente: 1 kg urzici, 1 pahar orez, 1

ceapă, 3-4 linguri ulei, sare

Mod de preparare: Se aleg urzicile, se spală în multe ape, apoi se pun la foc în apă puţin sărată, lăsând să dea câteva clo-cote. Se scurg de apă și se toacă nu prea mărunt. Orezul spălat și ales se usucă în uleiul înfi erbântat, se pune ceapă tocată foarte mărunt, sarea și două pahare din zeama în care au fi ert urzicile. Se lasă la foc mic să dea câteva clocote, apoi se dă la cuptor până când înfl orește bine ore-zul.

Mâncărică de post cu conopidăIngrediente: 1 conopidă, 1 conservă

ciuperci, 1 praz, 1 ardei roșu, brânză tofu cu măsline, caș de post, margarină vege-tală, pesmet, sare, piper

Mod de preparare: Se pune conopida la fi ert în apă cu sare. Între timp se călește în puţină margarină prazul, ardeiul tăia-te felii și ciupercile, se condimentează cu sare și piper. Se unge o formă cu marga-rină și se presară pesmet. Se pune primul strat conopida, jumătate din cantitatea de legume, brânza tofu tăiată felii, încă un strat de legume, conopida și deasu-pra caș de post răzăluit. Se dă la cuptor pentru cca 25 de minute. Când e gata se presară pătrunjel verde.

Salată ShaherizadaIngrediente: 4 cartofi , 1 sfeclă, 4 lin-

guri maioneză de post, 1 lingură chimen, 1 linguriţă oţet, 1 lingură ulei, sare, pi-per, praz pentru decor

Mod de preparare: Cartofi i și sfecla se fi erb în apă cu sare, se curăţă de coajă. Cartofi i se taie rondele și se amestecă cu puţin piper și ulei. Sfecla se taie bastona-șe și se amestecă cu oţet, chimen și ma-

ioneză. Se tapetează o formă rotundă cu celofan și se pune un strat cu sfeclă, unul cu cartofi și iar sfeclă, se îndeasă bine și se dă la rece 1-2 ore. Se răstoarnă „tortule-ţul” pe un platou și se decorează cu praz, sfeclă sau salată verde.

Gogoşi cu scorţişoarăIngrediente: 500 gr făină, 1 cub drojdie,

1/4 linguriţă de scorţișoară, coajă de por-tocală, 2 plicuri zahăr vanilinat, 3 linguri ulei pentru aluat, 500 ml ulei pentru pră-jit, 5 linguri zahăr, sare, apă.

Mod de preparare: Într-un bol mare amestecăm făina cu drojdia, zahărul, za-hărul vanilinat, scorţișoara, sarea, coaja de portocală. Apoi începem și frământăm cu apă cât cuprinde. Când se desprinde de marginile vasului punem puţin ulei și mai frământăm. Lăsăm la crescut până își dublează volumul. Apoi luăm jumătate de aluat și îl întindem și decupăm sau fa-cem diverse modele. Se prăjesc în uleiul încins, se scot pe șerveţele și când le ser-vim se pudrează cu zahăr pudră.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORBroccoli

Nutriţie:- Are conţinut

bogat de vitami-na A și C;

- Este recunos-cut pentru ele-mentele sale anti-cancerigene;

- Nu conţine co-lesterol și foarte

mult soldiu;- Reprezintă o sursă importantă de calciu, fi -

bre și fi er.Cum îl alegi:- Coroana trebuie să fi e verde închis;- Partea superioară a tulpinii ar trebui să fi e

moale și cea inferioară tare și lemnoasă;- Evită un broccoli de culoare galbenă – acest

lucru indică o plantă matură.Cum îl păstrezi: Broccoli poate fi păstrat în fri-

gider pentru o durată de până la trei zile. Cum îl consumi: Când dorești să-l prepari, spa-

lă-l bine și îndepărtează frunzele exterioare, precum și tulpina tare. Pune-l la fi ert în apă cu sare și lasă-l să fi arbă între 8 și 12 minute. Cu cât amestecul este mai verde, cu atât el conţine mai multă clorofi lă și vitamine. Este un deliciu în combinaţie cu suc de lămâie, brânză și pă-trunjel. Poate fi folosit și crud, în salate.

BusuiocDe la busu-

ioc se folosesc frunzele, dar nu trebuie neapărat să evităm restul părţii aeriane a plantei. Doar că seminţele nu au o aromă

la fel de puternică precum cea a frunzelor.Cea mai buna perioadă de recoltare este

înainte de înfl orire. La puţin timp uscare, mare parte din aroma frunzelor se pierde, așa că este indicat să se folosească proaspete.

Frunzele proaspete își păstrează bine aroma dacă sunt congelate.

Utilizări: Busuiocul este caracteristic bucătă-riei mediteraneene. Este nelipsit în bucătăria italiană, spaniolă, grecească și în cea din sudul Franţei.

Dat fi ind că aroma sa este distrusă prin gătit, frunzele de busuioc tocate sunt presărate peste mâncarea caldă, înainte să fi e servită.

Busuiocul este foarte potrivit la salata de roșii, alături de uleiul de măsline și brânza mo-zzarella. Se poate adăuga, după gust, puţin usturoi și chiar ardei iute. Toate acestea împre-ună combat cu succes colesterolul, infecţiile și parazitozele intestinale și stimulează circulaţia sanguină.

Se potrivește, de asemenea, cu carnea de pui sau cu peștele alb gătit la cuptor, ca alternativă la oregano.

Alimentele light sunt cel mai

adesea nociveUn stil de viaţă sănătos include și o alimentaţie atentă. Suntem foarte atenţi la etichete, încer-căm să eliminăm aditivii alimentari și să cumpă-răm produse care poartă menţiunea light pentru a nu lua în greutate. Dar sunt ele indicate?

În mod normal, alimentele eti-chetate light ar trebui să fi e atât sănătoase, cât și dietetice. Un

produs light sugerează cumpărătorului că este un produs mai ușor, mai dietetic, prin urmare mai sănătos, însă, de cele mai multe ori, nu este deloc adevărat. Potrivit specialiștilor în nu-triţie, produsele light nu au neapărat mai puţine calorii, dar ar trebui să nu conţină glucide și lipide. Așadar, este foarte bine că suntem interesaţi de alimentaţie și că acordăm atenţie deta-liilor nutriţionale de pe etichetă, dar oare toate produsele sunt întocmai ce par a fi sau unele dintre acestea ne pun în pericol si-lueta sau chiar sănătatea? De pildă, putem fi foarte ușor induși în eroare de anumite produse alimentare care poartă eticheta light, dar care au, în schimb, o mulţime de E-uri sau îndulcitori artifi ciali, deosebit de nocivi, care, pe lângă efectele negative asupra sănătăţii, pot declanșa și diverse alergii. Mai mult, spe-cialiștii susţin că, deși cele mai multe persoane aleg produsele light tocmai pentru că sunt mai ușoare, unele dintre ele pot fi mai periculoase pentru sănătate decât cele obișnuite. Astfel, unii nutriţioniști consideră că anumite alimente light pot favo-riza apariţia obezităţii, așa că trebuie evitate în primul rând de persoanele afl ate la cură de slăbire.

Băuturile lightDacă vei consuma în exces băuturi light, cum sunt sucurile,

care folosesc înlocuitori de zahăr, acestea prezintă același risc pentru sănătate ca și cele care conţin zahăr în exces. Nutriţioniș-tii atrag atenţia că din ce în ce mai multe persoane consumă bă-uturi light pe bază de cola, care dăunează grav sănătăţii. Aceas-tă băutură light este preferată deoarece este și energizantă, și nu conţine zahăr, deci nu îngrașă. Numai că acest sortiment de băutură conţine edulcoranţi, cafeină și neurostimulatori, nesă-nătoși pentru organism.

Dulciurile light îngraşăDulciurile light sunt la

fel de periculoase pen-tru siluetă ca și ciocolata care conţine zahăr obiș-nuit, deoarece conţin cantităţi importante de fructoză. Fructoza folosi-tă în industria alimentară este extrasă din cicoare, amidon de cartofi sau de porumb, fi ind la fel de periculoasă pentru siluetă ca și zahărul. În schimb, fructoza consumată direct de la „sursă”, din fructele proaspete, este foarte sănătoasă - un kilogram de mere conţine aceeași cantitate de zahăr, 50 de grame, cât conţine o prăjitură.

ATENŢIE!Persoanele care consumă mai mult de o băutură carbogazoa-

să light pe zi vor fi cu 48% mai expuse riscului la boli cardiovas-culare decât cele care nu consumă deloc astfel de băuturi.

În primul rând, trebuie fă-cută diferenţa între calviţia feminină și cea masculi-nă și cauzele care duc la aceste fenomene. Căde-rea părului la femei nu se compară cu cea care apare la bărbaţi.

De exemplu, calviţia în formă de coroană, frecventă la bărbaţi, nu le afectează pe femei. La acestea, căde-rea părului se agravează progresiv și, în cele din urmă, încetează. Atunci, pielea capului este vizibilă, dar nu total lipsită de păr. Se întâmplă totuși ca, în anumite cazuri, părul să cadă pe porţiuni, lăsând ici-colo un mic spaţiu de chelie. Deși este «catastro-fală» din punct de vedere psihologic, calviţia este mai puţin gravă la femei decât la bărbaţi. Un alt aspect pozi-tiv este acela că, pentru femei, lucru-rile se pot remedia mai ușor decât la bărbaţi. Pentru un bărbat, căderea părului, numită și alopecie, poate ridica probleme doar dacă persoana în cauză este tânără, prima reacţie faţă de o frunte lipsită de păr fi ind de frustrare și slăbiciune.

Pe măsură ce crește, fi rul de păr depune în interiorul sacului folicular celule care vor constitui noul fi r de păr. În mod normal, creșterea fi re-

lor noi compensează căderea celor

vechi. Dar când un fi r cade fără să fi

depus un nucleu vital, nu va putea fi

înlocuit. Calviţia este rezultatul ine-

vitabil al dezechilibrului dintre că-

dere și înlocuire. Căderea fi relor de

păr cu celule moarte este un proces

natural, care are loc în toate părţile

corpului, dar este mai vizibil la pie-

lea capului.

Chimicalele din șampoane și alte produse de păr, proasta circulaţie a sângelui în pielea capului, medi-camentele, poluarea, alimentaţia dezechilibrată și stresul pot provoca degenerarea și moartea sacului foli-cular atât la bărbat, cât și la femeie. Însă, în cazul femeilor, folosirea abu-zivă de produse chimice sau coafuri traumatizante determină, în majo-ritatea cazurilor, calviţia. Încreţirea părului este o altă tehnică brutală. Produsele destinate “permanente-lor” sau oxidării părului acţionează ca epilatoare dacă sunt folosite în exces. Anumite produse chimice, pe lângă faptul că sunt un posibil peri-col pentru păr, sunt și nocive pentru organism. Culorile pe bază de deri-vaţi ai gudronului din majoritatea vopselelor sunt periculoase, putând provoca infl amaţii sau alergii. Sub-stanţele vaporizate pentru a colo-ra părul conţin și metale ca argint, bronz și cupru. Folosirea îndelun-gată a vopselelor pe bază de plumb sau argint poate provoca efecte de-zastruoase. Aceste metale sunt ab-sorbite lent de organism, unde se acumulează și pot declanșa simpto-me ca vedere slabă, crampe, convul-sii, paralizii. Unele substanţe tonice pot conţine otrăvuri ca formol sau arsenic, precum și substanţe iritante ca acidul salicilic.

La 90 la sută din cazuri, calviţia apare datorită tendinţei masculine la calviţie. Părul începe să se răreas-că la tâmple, apoi linia părului se retrage din ce în ce mai mult, lăsând creștetul capului dezgolit. Alte cauze sunt bătrâneţea, ereditatea, hormo-nii masculini. În tinereţe, membrana fi nă a pielii capului este moale și elas-tică. Ea rămâne așa la femei, dar hor-monul masculin, responsabil pentru caracteristicile sexuale secundare la bărbat, ca schimbarea vocii, apariţia bărbii și a părului pe corp, provoacă și o îngroșare a membranei pielii ca-pului. Acest fapt îngreunează circu-laţia sanguină, sacii foliculari devin fragili, se atrofi ază și apare calviţia. În general, spre deosebire de femei, tendinţa masculină la calviţie este ireversibilă și părul care se pierde ră-mâne pierdut.

Evenimentul.ro

REMEDII NATURISTEMiraculosul ceai de coada-calului

Se pune o linguriţă cu vârf de coada-calului la un litru de apă clocotită, se opărește, se lasă să stea puţin să se infuzeze, se stre-coară și se beau câte 2-3 cești pe zi, călduţ, cu înghiţi-turi mici.

Acest ceai este reco-mandat în dureri reuma-tismale, artrite și nevral-gii, hemoragii și vărsături cu sânge, în cazul răceli-lor vezicale, a durerilor spastice; ajută, de ase-

menea, în retenţiile de apă în pericard, în pleură sau în tulbu-rările renale de după scarlatină sau alte boli infecţioase grele cu dereglări în eliminarea apei. Se mai folosește și în erupţii de piele însoţite de mâncărimi.

Coada-calului, amestecată cu sunătoare, opărită și consu-mată 1-2 cești pe zi, în timp ce seara se consumă hrană solidă, ajută în incontinenţa urinară. Se recomandă gargară de coada-calului în amigdalite, infl amaţii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerări ale gingiilor, gingivite, fi stule și polipi în cerul gurii și gât, în tumori maligne, acestea din urmă putând fi stopate.

Practicarea teni-sului de câmp sau a badmintonului poate fi o metodă excelentă de a vă menţine în formă, dar, dacă nu sun-teţi atent, s-ar pu-tea ca mai târziu, la o vârstă înaintată, să aveţi de suferit din această cauză.

Rezultatele unui nou stu-diu condus de Navah Ratzon, directorul Departamentu-lui de terapie ocupaţională din cadrul Universităţii din Tel Aviv, se aplică pentru a gamă largă de activităţi sportive. “Din ce în ce mai mulţi adulţi practică diverse sporturi în timpul liber. Însă, în urma cercetărilor efectu-ate am constatat că, atunci când activităţile sportive nu sunt practicate corect, pot

avea efecte negative asupra sistemului musculo-schele-tic”, a avertizat Ratzon.

În Statele Unite, de exem-plu, problemele acestui sistem sunt principalul res-ponsabil pentru apariţia diverselor dizabilităţi și re-prezintă cauza bolilor cro-nice în jumătate din cazurile înregistrate la persoanele cu vârste peste 50 de ani. Printre problemele siste-mului musculo-scheletic se numără disconfortul, du-rerea sau diversele boli ale mușchilor, articulaţiilor sau ale ţesuturilor moi ce fac le-gătura între oase. Analizând cazul jucătorilor de bowling, Ratzon a constatat că 62 la sută dintr-un eșantion de 98 de sportivi au raportat pro-bleme musculo-scheletice, mai precis dureri de spate, de degete sau de încheie-turi. Potrivit studiului, du-rerea pe care un jucător de bowling o suferă este direct

proporţională cu numărul de competiţii la care a par-ticipat.

Concluzia este că inten-sitatea activităţii sportive sporește riscul de deterio-rare pe termen lung a sis-temului musculo-scheletic. Riscurile devin cu atât mai mari în cazul sporturilor în care organismul este forţat în mod asimetric și unde se execută mișcări repetitive. Tocmai de aceea, Ratzon avertizează că toate sportu-rile cu mingea trebuie prac-ticate cu atenţie. “Corpul trebuie să funcţioneze într-un anumit fel. Dacă săriţi să loviţi mingea de tenis din în-toarcere, corpul se forţează prea mult, pentru că aceasta nu este o mișcare naturală”, a explicat Ratzon. “Cea mai bună metodă de prevenire a rănirilor în timpul practicării activităţilor sportive este să efectuaţi o încălzire efi cien-tă”, a precizat Navah.

Un grup de cercetători de la Universi-tatea Scranton din Pennsylvania susţine că șapte nuci pe zi protejează inima, iar riscul bolilor cardiovasculare scade con-siderabil. Potrivit experţilor, aceste fruc-te oferă mai multe benefi cii organismu-lui decât arahidele, migdalele și fi sticul, deoarece conţin de două ori mai mulţi antioxidanţi, fi bre, vitamine, minerale și proteine.

Oamenii de știinţă americani susţin că incidenţa bolilor de inimă ar scădea considerabil dacă am include în dieta zilnică aceste fructe. Cercetările de la-borator au mai arătat că nucile previn apariţia diabetului de tip II și a diferite-lor forme de cancer. Pentru a ajunge la această concluzie, experţii au realizat

analize de laborator pe nuci, migdale, arahide și fi stic, pentru a se vedea care dintre aceste fructe oferă mai multe be-nefi cii corpului. Astfel, s-a constatat că antioxidanţii din nuci au o acţiune mult mai puternică împotriva radicalilor li-beri, comparativ cu cei găsiţi în restul fructelor analizate.

În ceea ce privește conţinutul de vita-mina E, renumită pentru proprietăţile sale antioxidante, nucile sunt de 15 ori mai bogate decât arahidele și migda-lele. Un alt benefi ciu oferit de nuci este acela că sunt bogate în grăsimi polinesa-turate și monosaturate, astfel că acestea sunt recomandate și în curele de slăbire, deoarece asigură pe o perioadă mare de timp senzaţia de saţietate.

ŞTIAŢI CĂ…

Nucile previn apariţia bolilor cardiovasculare şi a diabetului

Chimicalele din şampoane duc la căderea părului

Sportul practicat incorect poate genera probleme de sănătate

15 APRILIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Neatza cu Răzvan și Dani. Ediție Specială 11.30 Desene animate 13.30 Splendoare de

sărbătoare 16.00 Superbingo Metropolis 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 În puii mei 23.35 Film artistic 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc

(AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Ci-nema ACASĂ: Mic dejun la Tiff any (“Breakfast at Tiff any’s”) (AP) (comedie) 23:00 Premiile Grammy 2011 (“2011 Grammy Awards”) 02:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Animaţie: Lucas, spaima furnicilor 08:45 Animaţie: Bee Movie: povestea unei albine 10:45 Film: Lemony Snicket - O

serie de evenimente nefericite 13:15 Apropo Tv 14:00 Film: Dl. Deeds, moștenitor fără voie 16:00 Film: Garfi eld 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Charlie Talisman 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Film: Charlie Talisman (r) 03:45 Film: Dl. Deeds, moștenitor fără voie (r) 05:30 România, te iubesc! 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6 . 0 0 S e r i a l . “ U N P R E O T PRINTRE NOI”

(Italia). 7.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 7.40 O seară în familie. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 “Facerea Lumii”. Spectacol al Teatrului Repu-blican de Păpuși “Licurici”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Hristos a Înviat! vă spun interpreţi de muzică populară. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Evoluează ansamblul “Dor-Doruleţ”. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Alexandru Lozanciuc. “Mi-a dat, Doamne-n viaţa mea cântecul și dragostea” Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 4.30 Vedete la bis! 21.00, 2.00 MESAGER. 21.35 Focus TV. 22.10 Film. “DISTRACŢIE CU DICK ȘI JANE” (SUA, 2005). 23.40 ȘTIRI. 23.50 Recital “Viv-Ardo”. 0.45 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Ca-lendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Cinemateca universală. 2.45 O seară în familie. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новос ти 6.10 “Ангелы-х р а н и т е л и ” 7 . 0 5 Л е о н и д Куравлев, Владимир Басов в комедии “Живите в радости”

8.20 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Александр Балуев, Светлана Ходченкова в фильме “Благословите женщину” 15.35 “Лазарев и Немоляева. Еще раз про любовь” 16.35 Премьера. Евгений Плющенко, Ирина Слуцкая, Стефан Ламбьель в юбилейном шоу театра ледовых миниатюр Игоря Бобрина 17.55 Александр Михайлов в фильме “Мужики!..” 19.30 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.00 Марк Уолберг в остросюжетном фильме “Большой удар” 1.30 Фильм Владимира Гостюхина “Ботанический сад” 3.10 Фильм “Баллада о доблестном рыцаре Айвенго”

7.00 Desene animate. “Clu-bul Disney”. 7 . 3 0 , 8 . 3 0 ,

4.05 Universul credinţei. 8.20, 11.55, 16.55, 23.00, 4.00 Predanii. 10.00 Ediţie specială de Paște. 11.00 Tezaur folcloric. 12.00 Împreună de Sfi ntele Paște. 13.00, 14.15, 1.00 Fac ce-mi spune inima. 14.00, 20.00 Telejurnal. 16.00 TVR 55. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.00 Lozul cel mare. 19.40 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 23.10 Film. “CORBUL: MÂNTUIREA” (SUA, 2000). 3.35 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 JOUR DE RUGBY 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LES BOYS / Fiction Episode 5 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ETATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Californie 20:55 FLASH INFO 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MURIEL OU LE TEMPS D’UN RETOUR / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ERREUR DE LA BANQUE EN VOTRE FAVEUR / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Immigrés, 1945-1981

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza

cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu

Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu

Mircea Badea 11.30 Serial. Air America

13.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV

18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top

Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică

00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00

Concert

05:15 Film serial: Promisiunea

(r) (AP) (romance) 06:15 Te-

leshopping 06:45 Film serial:

Esmeralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film

serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping

10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance)

11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg

în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima

telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-

siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana

Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de

ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30

Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film

serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de

noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu

(15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP)

(romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) • 01:45 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45

Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ

03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima

telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea

10:00 Film: Nevinovatul (r) 11:45

Teleshopping 12:00 Miniserie: Iisus

din Nazareth (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping

14:00 Film: Comoara din insulă 15:45 Teleshopping 16:00

Miniserie: Iisus din Nazareth, ep.4 17:00 Știrile Pro Tv cu

Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Fotbal: Steaua București - FC Brașov, semifi nale tur Cupa

României 22:40 Profi t 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:15 Serial: Fringe, ep.20, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din

Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Fotbal: Steaua București - FC Brașov, semifi nale tur Cupa

României (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serial: Fringe (r)

05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour

(r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“25 de zile în Eu-

ropa”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45

De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Documentar.

“Euromaxx”. 10.15 Respiro. Program muzical. 10.25 Natura

în obiectiv. 10.55 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20

Documentar. “Cum e vremea?”. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI.

13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Documentar. “Album

de familie”. 15.30 Fii tânăr! 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI.

17.15 Desene animate. “Simple povești”. 17.30 Documentar.

“Drumeţii”. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de

seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct.

20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi

bancare. 21.50, 2.30 Reporterul de gardă. 22.15, 4.30 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.35 Ion Druţă. “Clopot-

niţa”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”

din Bălţi. 0.40 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 4.50

Maria Lătăreţu. “Vă las cântece mele...”. Spectacol. 5.50

Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00

Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

П р од о л же н и е 9 . 3 5 “ Ко н тр о л ь н а я

закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20

“Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять.

Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный

судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15

“След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские

мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм.

Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с

Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45

“Судите сами” с Максимом Шевченко 0.35 Жан-Клод

Ван Дамм в приключенческом фильме “Трудная

мишень” 2.05 Майкл Китон в фильме “Газета” 3.00

Новости 3.05 Фильм “Газета”. Продолжение 4.00 “Давай

поженимся!”

7.00 Telejurnal

matinal. 8.55,

11.55, 22.00 Pre-

danii. 9.00 Vip

confi denţe. Iurie Matei. 10.00 Garantat 100%. 11.00 Docu-

mentar. “Cine a scris Noul Testament?”. 12.00, 17.20 TVR 55.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA

REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Interes

general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin

informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10

Film. “VULCANUL” (Germania, 2009). Episodul 2. 23.50

Serial. “CSI: CRIME ȘI INVESTIGAŢII”. 0.45 Perechea potrivită.

1.45 Film. “VULCANUL” (Germania, 2009). Episodul 1. 4.25

“50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 5.20 Serial. “DON JUAN

ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:03 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05

L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTI-

ON 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 29 12:30 PLUS BELLE LA

VIE / Fiction Episode 1053 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES

GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 NAÎTRE OU NE PAS NAÎTRE / Docu-

mentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAISON DES

ROCHEVILLE / Fiction La maison qui nous parle 16:40 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ECONOMIE 19:35 BIG JIM / Fiction 21:10 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ERREUR DE LA BANQUE EN

VOTRE FAVEUR / Cinéma 23:40 RECRUED’ESSENCE / Court

métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE

LIBRAIRIE 1:55 NOCES D’OR / Documentaire 2:45 QUESTIONS

À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 A LA RECHERCHE

DE PIERRE BOULEZ / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial.

Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshop-ping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 8) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima tele-novelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) • 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Misterul văduvei

negre (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Miniserie: Iisus din Nazareth (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nevinovatul 15:45 Teleshopping 16:00 Minserie: Iisus din Nazareth, ep.3 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal: Gloria Bistriţa - Dinamo București, semifi nale tur Cupa României 22:40 Profi t 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Fringe, ep.19, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal: Gloria Bistriţa - Dinamo București, semifi nale tur Cupa României (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serial: Fringe (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “25 de zile în Europa”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Do-cumentar. “Album de familie”. 9.55 Documentar. “Arts 21”. 10.25, 5.15 Ghidul sănătăţii tale. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bu-geacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Respiro. Program muzical. 15.15 Film. “LUMINA TRECUTULUI” (SUA, 2001). 17.00 ȘTIRI. 17.15 Desene animate. “Simple povești”. 17.30 Magazinul copiilor. 18.00 Svitanok. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Lătăreţu. “Vă las cântece mele...”. Spectacol. Partea a II-a. 22.30 Ideal 2010. Lansarea colecţiei “101 poeme”. 23.30 ȘTIRI. 23.40 Documentar. “Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”. 1.00 Programul zilei. Calen-dar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Picături de “Dor”. 2.45 La obiect. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Кому достанется на орехи” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.30 Джим Керри в комедии “Лжец, лжец” 1.55 Дуэйн Джонсон в остросюжетном фильме “Второй шанс” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Второй шанс”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 1 1 . 5 5 , 2 2 . 0 0 Predanii. 9.00,

4.25 Teleenciclopedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00 Do-cumentar. “Cine a scris Noul Testament?”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejur-nal. 15.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 16.00 Vip confi denţe. Iurie Matei. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 0.50 Cu ochii-n patru. 22.10 Film. “VULCANUL” (Germania, 2009). Epi-sodul 1. 23.50 Perechea potrivită. 2.15 Oameni ca noi. 2.45 Europa mea. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 28 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1052 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 QUAND INTERNET FAIT DES BULLES / Docu-mentaire 1re partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LIBERTÉ-OLÉRON / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison qui nous parle 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Les morts n’ont pas d’empreintes 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction La voix de la nuit 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MARGEM ATLÂNTICA / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30

Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Es-meralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă româ-nească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) • 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Promotor (r) 11:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:45 Teles-

hopping 12:00 Miniserie: Iisus din Nazareth (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Misterul văduvei negre 15:45 Teleshopping 16:00 Miniserie: Iisus din Nazareth, ep.2 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Semnul morţii 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Seri-al: Moștenirea, ep.90 00:15 Serial: Fringe, ep.18, anul II 01:00 Film: Semnul morţii (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.90 (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “25 de zile în Europa”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Documentar. “Album de familie”. 10.15 Respiro. Pictură de Vasile Cojocaru. 10.25 Accente economice. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.25 Videoteca copiilor. 15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. Program muzical. 17.30 Portrete în timp. Domnica Darienco. 18.00 Unda Bugeacului. 18.35 Documentar. “Surprin-zătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Lătăreţu. “Vă las cântece mele...”. Spectacol. Partea I. 22.45 Film. “LUMINA TRECUTULUI” (SUA, 2001). 0.25 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Picături de “Dor”. 2.45 La obiect. 4.30 AR-Telier. 5.00 Music Mania. 5.15 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 Поединки. “Выбор агента Блейка”. 2-я серия 23.25 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.40 Триллер “Туман” 2.15 Комедия “Деловые люди” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Деловые люди”. Продолжение 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 11.55, 22.00 Predanii. 9.00

O dată’n viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.55 Euro-vision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Pro patria. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.50 Cu ochii’n 4. 22.10 Telecinemateca. “BĂRBIERUL DIN SIBIRIA” (Franţa-Rusia, 1998). 0.50 Perechea potrivită. 2.05 Fără frontiere. 4.25 Teleenciclopedia. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:00 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 27 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1051 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 CUISINIER SANS FRONTIÈRES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Les morts n’ont pas d’empreintes 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction La voix de la nuit 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PAS DE SCANDALE / Cinéma 21:20 FLASH INFO 21:20 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BIG JIM / Fiction 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire France 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 XAVIER VEILHAN 256 JOURS / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Teledon Mereu aproape 16.00 Con-

cert 17.00Film artistic 19.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 În puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teles-hopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima tele-novela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Cleopa-tra (“Cleopatra”) (partea I) (AP) (dramă) 23:45 Slujba de Înviere (transmisiune în direct) 00:15 Cinema ACASĂ: Cleopatra (“Cleopatra”) (partea a II-a) (AP) (dramă) 02:15- Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabui-

că (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.16, anul III 14:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Film: Unde vei fi poimâine? 23:30 Slujba de Înviere 00:15 Gala Ioan Holender 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Unde vei fi poimâine? (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6.00 Documen-tar. “Dunărea - râu european”.

7.00 Serial. “LEONE” (Italia). 8.35 Desene animate. “Simple povești”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂ-BUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.05 I.S. Bach. “Patimile după Matei”. Muzică bisericească. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Orchestra de cameră “Philarmonia” (Româ-nia). 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Respiro. Grafi cianul A.Hmelniţchi. 15.45 O seară în familie. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Aducerea Focului Haric din Ierusalim. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 20.05 Documentar. “În așteptarea Sfântului Mister”. 21.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.25 Cinemateca universală. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Învierea Domnului”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 3.30 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. 5.40 Respiro. Program muzical.

6.00 Новости 6.10 Георгий Вицин в комедии “Жених с того света” 7.00 Сергей Никоненко, Любовь Полищук в фильме “Если можешь,

прости...” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Бытовая “химия” 13.10 Георгий Вицин, Лидия Смирнова в комедии “Женитьба Бальзаминова” 15.00 “Про Федота-стрельца, удалого молодца” 16.15 Премьера в цвете. Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме “Три тополя на Плющихе” 17.35 “Общая терапия”. Многосерийный фильм 19.30 “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.20 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.20 Пасха Христова. Трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 1.00 Премьера. “Пасха” 1.55 “Что? Где? Когда?” 3.05 “Святая земля” 4.00 Майя Булгакова, Георгий Жженов в фильме “Нечаянная любовь” 5.15 “Нечаянная радость”

7.10 Omul și timpul. 8.30, 13.55, 16.55, 23.00 Predanii.

8.35, 5.00 Zestrea românilor. 9.00, 5.25 În așteptarea Lumii. 10.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 10.30 Televiziunea copiilor. 12.10 Film. “MISS DAISSY ȘI ȘOFERUL EI”. 14.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenci-clopedia. 19.45, 3.50 Sport. 21.00 Documentar. “Se-cretele îngropate ale Bibliei”. 23.10 Slujba de Înviere. 0.50 La masa de Paște. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 7:55 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINI-JUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Nomades du Kirghizstan 16:00 ADN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 RUGBY - TOP 14 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Indigènes, 1904-1945

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30

Serial. Air America 13.00 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Nae și Vasile. Ediție specială de Paște 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teles-hopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (roman-ce) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) • 01:45 Doamne de poveste (reluare din 13 martie) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (reluare) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (r) (reluare) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Comoara din insula (r) 11:45 Teleshopping 12:00

Miniserie: Iisus din Nazareth (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Miniserie: Iisus din Nazareth, ep.5 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:15 Dansez pentru tine (r) 04:45 Apropo TV (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “25 de zile în Europa”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.40 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Desene animate. “Simple povești”. 9.50 Docu-mentar. “Palatale Parisului”. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Dor. Program muzical. 15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15, 2.30 Respiro. Grafi cianul A.Hmelniţchi. 17.30 Documen-tar. “Dunărea - râu european”. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “O candelă plină cu mir. Mănăstirea “Marta și Maria”. 20.15 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “LEONE” (Italia). 0.15 ȘTIRI. 0.25 Docu-mentar. “Almanah cinematografi c”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.45 Medalion muzical. 3.00 Ideal 2010. Lansarea colecţiei “101 poeme”. 5.00 Maria Lătăreţu. “Vă las cântece mele...”. Spectacol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30 Закрытый показ. Премьера. Сергей Маковецкий в фильме Йоса Стеллинга “Душка” 2.30 Эван Макгрегор в фильме Тима Бертона “Крупная рыба” 4.30 Татьяна Конюхова в фильме “Доброе утро”

7.00 Telejurnal matinal. 8.55, 0.50 Predanii. 9.00, 4.30 Ve-

deta familiei. 10.00 Pentru Lumina Lumii. 11.00 Do-cumentar. “Cine a scris Noul Testament?”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15 O dată’n viaţă. 16.25 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 4.15 Sport. 21.10 Film. “VIAŢA FĂRĂ GRACE” (SUA, 2007). 22.40 Film. “TARAS BULBA” (Rusia, 2009). 0.55 Film. “DISPĂRUŢII”. 2.40 Film. “VULCANUL” (Germania, 2009). Episodul 2. 5.25 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OU-TREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 30 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1054 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ETATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sud Dakota 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BIG JIM / Fiction 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Les morts n’ont pas d’empreintes 22:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction La voix de la nuit 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison qui nous parle 2:35 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA MECANIQUE DES ANGES / Documentaire

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad

12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP)

(romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela româ-nească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 REVIZIE TEHNICĂ

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 11:00 Film: Ur-mărirea (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Miniserie: Iisus din Nazareth, ep.1 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.89 00:00 Serial: Fringe, ep.17, anul II 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Serial: Moștenirea, ep.89 (r) 02:30 România, te iubesc! (r) 03:30 Serviciul Român de Comedie (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Album de familie”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNI-LOR”. 10.10 Documentar. “Cum e vremea?”. 10.25 Reporterul de gardă. 10.45 Vector european. 11.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.25 Videoteca copiilor. 15.35 Erudit-cafe. 16.20 Quintessence saxophofone Quintet. Muzică jazz. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. Program muzi-cal. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Sub același cer. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.25 Film. “DEPARTE DE EA” (Canada). 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Siria. Notiţe de călătorie”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Grigore Vieru. “Fiindcă iubesc...” 5.00 La curţile dorului. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00

“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 Поединки. “Выбор агента Блейка”. 1-я серия 23.25 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.30 Вуди Харрельсон в фильме Милоша Формана “Народ против Ларри Флинта” 2.40 Николай Олялин в фильме “Мировой парень” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Мировой парень”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.55, 11.55 P r e d a n i i .

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 2.50 Curier TV. 15.15, 2.00 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 23.00 Gala Uniter. 21.55 Making of UNITER XX. 0.00, 4.25 Nocturne. 1.00 La vie en rose. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 26 12:30 PLUS BEL-LE LA VIE / Fiction Episode 1050 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Les années chaudes de la guerre froide (1961-1981) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN OEIL SUR LA PLA-NETE 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Les morts n’ont pas d’empreintes 20:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction La voix de la nuit 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Taipei 101, sous le ciel de Taiwan 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DIEU SEUL ME VOIT (VERSAILLES-CHANTIERS) / Cinéma 2:50 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 HUMBERT BALSAN, PRODUCTEUR REBELLE / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 22 APRILIE 23 APRILIE 24 APRILIE 21 APRILIE 18 APRILIE 19 APRILIE Luni 20 APRILIE

Miercuri

SE VINDESE VINDEGOSPODĂRIA DLUI GOSPODĂRIA DLUI

CONSTANTIN CONSTANTIN DELINSCHI DELINSCHI

din satul CENUŞA, din satul CENUŞA, FLOREŞTIFLOREŞTI

TEL.: 0-79-600-261TEL.: 0-79-600-261

Vând cărucior și pat pentru gemeni.Vând cărucior și pat pentru gemeni.Tel.: 079707418Tel.: 079707418

Regionala Nord

a PPCD exprimă

sincere condole-

anţe domnului

Gheorghe Banaru, primar

al comunei Drăgănești,

Sângerei, în legătură cu

trecerea la cele veșnice a

mamei sale, Lidia Banaru.

Dumnezeu s-o odihneas-

că în pace cu drepţii.

Filiala municipală

Chișinău a Par-

tidului Popular

Creștin Democrat

anunţă cu tristeţe trecerea la

cele veșnice a colegului Tudor

Sofroni, membru al organiza-

ţiei din sectorul Ciocana.

Dumnezeu să-l odihneas-

că în pace cu drepţii.

Membri i PPCD

din fi liala raiona-

lă Anenii Noi îi

exprimă sincere

condoleanţe doamnei Iulia

Iacob și familiei din comuna

Cobusca Nouă, în legătură cu

decesul fratelui său, Pavel.

Dumnezeu să-l ierte și să-l

odihnească în pace.

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti Vin”

Consiliul de administrare a „Milești Vin” SA anunţă convocarea Adunării Generale a acţionarilor, care va avea loc pe data de 15.05.2011, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentifi cată notarial.

Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00.Agenda zilei:– Alegerea noului administrator general al societăţii;– Aprobarea modifi cărilor la statutul societăţii;– Aprobarea planului de dezvoltare a întreprinderii;– Diverse.

Consiliul de administrare „Mileşti Vin” SA

15 APRILIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

Pe lângă marea dragoste pe care o are pentru muzică, Lara mai este pasionată de pictură de con-fecţionarea accesoriilor și de împletirea cosiţelor stilizate, care rămân în tendinţe în prezentările de modă. Iar în prezent, pe lângă piesele la care lucrea-ză, Lara mai pregătește și o ţinută scenică care va fi acoperită în totalitate de fl ori confecţionate de ea. Lara Fox nu-și divulgă vârsta reală pentru că, oricum, nu o crede nimeni. Însă indiferent cu ce se ocupă la această vârstă semenii ei, Lara își dorește o carieră de succes în muzică.

Tânăra interpretă a realizat deja două piese, pentru prima a colaborat cu Sandu Gorgos, iar la cea de-a doua – cu Sasha Lopez. Cântăreaţa și-a ales singură numele de scenă, compozitorii cu care să lucreze, calea pe care și-ar dori s-o parcurgă. Deși este o împă-timită a muzicii clasice, Lara mizează acum pe muzica de club și, ca orice interpret care își dorește o carieră serioasă, tânăra ţintește și alte pieţe muzicale, dar, deocamdată, nu vorbește spre ce anume se orientea-ză. Important pentru ea în prezent este să o cunoască publicul de acasă și să-și creeze o imagine autentică. Pentru asta se pregătește intens, face ore de canto, actorie și arta vorbirii. Iar după absolvirea liceului își dorește să urmeze o facultate cu profi l muzical la o prestigioasă universitate din Rusia.

Lara Fox spune că vrea să se facă remarcată prin ori-

ginalitate. Ea nu are idoli și nici nu s-a gândit ce model

de vedetă internaţională și-ar dori să urmeze. Lara își

dorește ca publicul s-o îndrăgească așa cum este.

Printre planurile de viitor apropiat, Lara Fox planifi -

că și un duet cu Kătălina Rusu, cea care este și produ-

cătoarea ei (Kătălina absolvește în prezent Facultatea

culturologie la Academia de Muzică, Teatru și Arte

Plastice și a descoperit farmecul meseriei): „Îmi este in-

teresant să lucrez, în paralel, ca producător și cântăreţ.

Este o colaborare frumoasă și cred că, mai degrabă,

ne promovăm reciproc”, ne-a spus Kătălina.

Îi dorim succes Larei și sperăm că, pe bună drepta-

te, va aduce un sufl u nou și o notă de originalitate în

muzica noastră.

L. P., FLUX

BerbecO perioadă cu rezultate bune la serviciu, cu spor și ceva mai mult calm în cele mai importante do-menii. Comunicarea este în continuare difi cilă, dar nici nu mai simţiţi lipsa discuţiilor inutile cu prietenii.

TaurVă îndreptaţi atenţia către cei dragi, pentru că asta simţiţi. Dacă aveţi multe de rezolvat, ar fi bine să le cereţi ajutorul, dar având grijă să nu folosiţi un ton strident al vocii sau pe cel de po-runcă.

GemeniSunteţi realiști acum și vă prinde bine, mai ales din cauză că sunt multe de făcut prin casă. Aţi putea fi tentaţi să credeţi că e necesară o discuţie ca să spuneţi ce vă nemulţumește, dar nu e mo-mentul pentru asta.

RacVă simţiţi bine în această perioadă, grijile sunt mai potolite, iar tristeţea s-a risipit în mare parte. Aveţi chef de muncă, orice efort făcut vă prinde bine, pentru că vă ajută să vă arătaţi grija faţă de cei dragi.

LeuVă preocupă resursele proprii și cele ale famili-ei, în special cele fi nanciare, poate aveţi planuri mari și este nevoie să economisiţi pentru a le rea-liza sau doar doriţi limitarea cheltuielilor inutile.

FecioarăSunteţi într-o formă bună, problemele sunt fru-mos aliniate și clasifi cate în mintea voastră, în funcţie de importanţă și urgenţă. O posibilă undă de dezamăgire vine de la unul dintre par-teneri.

BalanţăEste un moment potrivit pentru a face ordine, pentru a schimba ceva în stilul de viaţă. Plutește în aer dorinţa de înnoire și o idee bună ar fi să vă mărturisiţi cuiva motivele de supărare.

ScorpionSunt favorizate întâlnirile cu scop practic, dar nu negocierile directe, ci punerea în aplicare a unor înţelegeri anterioare. Puteţi da și primi sfaturi im-portante pentru a rezolva unele confl icte.

SăgetătorUnul dintre superiori vă convoacă la o întâlnire între patru ochi sau la o ședinţă la care a sesizat că nu aţi fi venit din proprie iniţiativă, pentru că vă plictisește genul acesta de discuţii sterile.

CapricornDacă aveaţi de gând să cereţi sfatul unui apro-piat mai în vârstă sau unui profesor în care aveţi încredere, acum e bine să vă puneţi în aplicare acest plan. Sunt avantajaţi cei care au de dat exa-mene.

VărsătorSe pare că e nevoie de mai multă muncă astăzi, în special de un efort de concentrare pe chesti-uni de detaliu, care vă pun la încercare răbdarea. Dar veţi face faţă, pentru că înţelegeţi că există și obligaţii.

PeştiSesizaţi mai întâi partea plină a paharului în ori-ce situaţie și asta vă ajută să vedeţi calităţile celor din jur, pe care, probabil, nici ei nu le cunosc foar-te bine. Veţi vedea uimire pe chipul celor din jur.

15-22 aprilie15-22 aprilie

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

Nume

Prenume

Adresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă

concursul care constă în

identifi carea unor perso-

naje publice după siluetele

pe care le publicăm în ziar.

Vă reamintim că cei care

doresc să participe la con-

curs trebuie să decupeze

talonul, să-l completeze, să

indice răspunsul corect și

să-l expedieze prin poștă la

adresa: Redacţia FLUX, stra-

da Nicolae Iorga, 8, Chișinău,

Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe

o perioadă de trei luni, iar

câștigătorii vor fi desemnaţi

în funcţie de numărul de răs-

punsuri corecte. Învingătorii

vor avea parte de surprize

plăcute și vor câștiga și un

abonament la ziarul FLUX.

Deja timp de trei săptămâ-

nă, la redacţie ne-au venit

mai multe scrisori, atât cu

răspunsuri corecte, cât și

cu răspunsuri greșite. În

numărul viitor vom anunţa

răspunsurile corecte venite

la redacţie cu primul talon

decupat din ziar. Răspunsu-

rile corecte la celelalte taloa-

ne le vom anunţa în ediţiile

viitoare. Deci, fi ţi cu ochii pe

noi, pentru a vedea cine este

primul câștigător. Și conti-

nuaţi să decupaţi taloanele

din ziar, să identifi caţi perso-

najul și să-l expediaţi la ziar.

Baftă!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

ASPIRANŢI LA TITLUL DE VEDETĂ

Lara Fox îşi doreşte ca publicul Lara Fox îşi doreşte ca publicul să o îndrăgească aşa cum estesă o îndrăgească aşa cum este

Ministrul Culturii și Patrimo-niului Naţional al României, Kelemen Hunor, și omologul său din Republica Moldo-va, Boris Focșa, au semnat, marţi, 12 aprilie, la Chișinău, un acord de colaborare între cele două ministere.

Acordul va asigura cadrul strategic și juridic pentru colaborarea dintre instituţiile culturale din cele două state, precum și pentru elaborarea proiectelor comune pentru toate domeniile culturale, a declarat, într-o conferinţă de presă, Kelemen Hunor. Potrivit acestuia, instituţiile culturale din cele două state au avut și până acum o colaborare reușită, dar care poate fi aprofundată și intensifi cată. El a mai precizat că în baza acestui acord, Ministerul Culturii și Patrimo-niului Naţional și instituţiile culturale din România vor avea posibilitatea să ofere expertiză colegilor din Republi-ca Moldova.

Boris Focșa a calificat semnarea acordului drept un eveniment impor-tant pentru cultura Republicii Mol-dova, mulţumind României pentru sprijinul și consultanţa pe care o oferă în dezvoltarea culturii. Ministrul de la Chișinău a menţionat necesitatea continuării sprijinului în domenii pre-cum armonizarea legislaţiei Republicii Moldova.

Ambasadorul României la Chiși-

nău, Marius Lazurcă, a declarat presei

că acest acord se întemeiază pe o “rea-

litate foarte vie” a colaborării culturale

dintre creatorii și instituţiile culturale

de pe cele două maluri ale Prutului.

Negocierea acordului de colabo-

rare dintre ministerele Culturii din

România și Republica Moldova a durat

aproximativ un an.

Sursa: AGERPRES

Prim-vicepreședin-tele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, l-a felicitat pe sportivul moldovean Oleg Sâr-ghi, care a reușit să devină noul Campion al Europei la haltere.

Oleg Sârghi participă la

Campionatul European de

haltere 2011, care se desfă-

șoară în orașul Kazan, Ru-

sia, în perioada 11-17 aprilie

curent. Chiar în prima zi a

campionatului, el a reușit să

obţină două medalii de aur și

să devină campion european

la categoria de 56 de kg.

În felicitarea sa, prim-vice-

președintele Parlamentului

spune că și el în tinereţe a

practicat acest gen de sport

și a participat la campionatele

republicane pentru juniori:

“Știu că sportul cultivă la

tineri un spirit de competiţie

sănătos și asigură temelia

pentru performanţe ulterioa-

re în toate domeniile. Felicitări

pentru succesul înregistrat

și pentru promovarea unei

imagini pozitive a Republicii

Moldova.”

Halterofi lul nostru a intrat

în posesia medaliei de aur la

proba de aruncat și a reușit să

însumeze o greutate de 262

de kg, ceea ce i-a asigurat și a

doua medalie de aur. Oleg a

ridicat cu 6 kg mai mult decât

ocupanţii locului doi și trei,

turcul Gokhan Kilic și românul

Florin Croitoru.

Vlad Plahotniuc este cunos-

cut pentru sprijinul acordat

dezvoltării și promovării aces-

tui tip de sport în Republica

Moldova. În noiembrie 2010,

el a donat sălii de haltere din

or. Nisporeni echipament care

corespunde standardelor

internaţionale, în sumă de

peste 160 000 MDL, inclusiv

haltere, seturi de echipament

pentru halterofi li ce includ în-

călţăminte, tricouri și centuri

și o cantitate mare de praf de

magneziu utilizat de către

halterofi li pentru prevenirea

alunecării halterelor din mâi-

nile sportivilor.

Adriana IEPURE, FLUX

O cheamă Lara Fox și își face studiile la Liceul „N. Gogol” din Chișinău. Lara este numele ei de botez, iar „Fox” vine de la porecla Vulpiţa, pe care i-au atribuit-o colegii și prietenii, pentru că are o imagine șireată și cochetă. În realitate, este o tânără sensibilă, îndrăgostită de muzică și de tot ce e frumos.

Ministerele Culturii din România şi Republica Moldova au semnat

un acord de colaborare

SPORT

Noul campion al Europei la haltere, felicitat de Vlad Plahotniuc

Omul de afaceri George Bră-iloiu, care a achiziţionat la o licitaţie organizată săptămâna trecută la Paris ma-nuscrise Emil Cioran, pe care le-a donat Bibliotecii Academiei Române, a primit, marţi, 12 aprilie, cea mai mare distincţie a acestui for - Meritul Academic.

„Am înţeles ce înseamnă un gest sim-bolic. Nu sunt colecţionar și nu particip la licitaţii și nu doresc publicitate”, a spus Brăiloiu, care s-a declarat în egală măsură dominat de o mare bucurie, dar și de sfi ală și emoţionat de faptul că vorbește de la aceeași tribună de unde au vorbit Maiorescu și Blaga.

El a mărturisit că a crescut la Târgu Jiu printre operele lui Brâncuși și a înţeles „cât de mult este nevoie de simboluri, poate astăzi mai mult decât niciodată înainte”, dar că, în egală măsură, regretă că nu a reușit să-și păstreze anonimatul atât de bine pe cât și-ar fi dorit.

„ Î n m o d cert, chiar dacă am descoperit că pot câștiga oportunitatea redobândirii unei părţi din Emil Cioran p e n t r u n o i toţi, nu mi-am închipuit nici-odată că voi descoperi difi -cultatea sarci-nii de a explica acest gest”, a spus George Brăiloiu.

El a menţi-onat că apa-riţia pe piaţă, la vânzare, la 100 de ani de

la nașterea lui Cioran, unul dintre cei mai cunoscuţi fi lozofi și scriitori pe care i-a dăruit lumii România, era „o ocazie de neratat”. „Așa cum tot o ocazie de neratat a fost și revenirea lui Cioran printre noi, acum aproape 20 de ani, în acel fascinant exerciţiu de admiraţie, alături de marele Petre Ţuţea”, într-o emisiune, la televizi-une, a completat Brăiloiu.

„Iar dacă păcatul de a-mi satisface slă-biciunile personale are drept consecinţă câștigul general, cu atât mai bine. În fond, ceea ce va conta mai mult va fi faptul că peste ani nu va mai fi atât de importan-tă slăbiciunea mea de a nu-l pierde pe Cioran peste mări și ţări, ci faptul că s-a întors acolo de unde a plecat în limba lui”, a spus George Brăiloiu.

Sursa: Agerpres

George Brăiloiu, distins cu Diploma Meritul Academic, pentru

donarea manuscriselor Cioran