Jock Lauterer

ZIARUL LOCALCum sa scrii pentru publicatia unei comunitatiTraducere de Alina Mariu\~i

Silvia Chirila

POLl ROM2010

Cuprins

CuvTnt Tneinte [Gloria B. Freeland) ......................................... .

.. ................... 13

fntroducere. Zieruf /ace/: o institupe importantS [Jerry E. Brown) ............................. 15 Prefetll. Zierefe de pe ~ose/e/e e/bestre ............................................................... 19 Muftumiri .......................................................................................................... 23

Capitolul1. Statutul jurnaliamului local ................ : .............................................. 25 Ce este jurnelismul local? .................................................................................... 25 Defini;ie: mai mic Tnseamna mai frumos ................................................................ 25 Chipuri ~~ nume. Nume ~i chipuri .......................................................................... 27 Local fara Tncetare ............................................................................................. 27 Dovada zilnica a supravie;uirii unui ora~ ................................................................. 28 va afla;i aici ...................................................................................................... 28 Doua statute ale jurnalismului local ....................................................................... 29 Tendin;e: perspective din interior ......................................................................... 32 Din nou Ia lac de cinste: jurnalismul local ~i 1nva;am1ntul superior .............................. 38 Capitolul 2. Cu acuze pentru Nike, dar de ce ,just do it"? ..................................... ldila dintra un jurnalist ~i ziarala mici .. .. .. . .. ................................................... Ce este un ziar local? Perspective unui editor ........................................................ 0 dafini;ie a jurnalismului local .............................................................................. Ora~ul dumneavoastra - r1ndul dumneavoastra ....................................................... 46 46 50 50 52

Capitolul 3. Ce ceut aici? ................................................................................... 54 Crizele de identitate profesionala .......................................................................... 54 Aici ~~ acum ...................................................................................................... 54 Cu ce ne ocupllm noi? ........................................................................................ 55 0 lupta pTna Ia ultima suflare pa strada principala .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... 55 Rolul ziarului local............................. .. ................................................. 57 Mai pu~in inseamna mai mult ............................................................................... 58De ce conteaza marimea . ...................................................................... . ... Comunitatea in ~?tiri ................. ............ ............ .. Perspectiva jurnalismului local . .. .. .. . .. .. . . .. .. .. .. .. . . . . . .. . .. .. . . . . . .. .. . . .. . . . . . . . .. Cine conteaza in gradina locala: tipuri de ziare .................................................... 59 61 64 64

Ce este ziarul local . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..Ce nu este ziarullocal.. .. .. .. .. .... ......

.. ...................... 66.. .... .. .. .. .. .. .. 67

Ce ar trebui sa fie ziarul local .. .. .. .. .. .Latura negativa a jurnalismului local .

. ........ 68.. ................................................. 68

in clanul trusturilor .

.. .. .. .. .. .. .. .. .. .

.. .............. 68

Jurnalism pentru un salariu decent: primiti ceea ce oferiti ..................................... 69

Alte opinii - alte redac;ii .................................................................................. 70Ora9ul dumneavoastra- rindul dumneavaastra ....................................................... 73

Capitolul 4. PinA Ia urma, al cui este ziarul? ........................................................ 74 A detine un ziar seamana cu a avea a vaca .......................................................... 74 Posesia reprezinta trei cincimi din succes ........................................................... 74 Cea mai importanta resursa a unui ziar .................. ............................................. 75 Ziarul local 9i personalitatile sale ........................................................................ 77 Comunitatea/ziarul: yin/yang ........................................................................... 78 Proprietarii ziarului ............................................................................................. 78 PersonalitAtile presei locale !?i inaintarea in virsta ................................................... 79 Cfnd ziarul i9i schimba proprietarul ..................................................................... 80 Alte opinii - alte redactii ...................................................................................... 80 Din tran9ee: o alta lectie prin foe ....................................................................... 82 Un studiu asupra accesibilitatii redactiei: mai putin inseamna mai mult ...................... 83 Acces interzis/limitat: o mantalitate de bun car ...................................................... 90 15 lucruri pe care orice persoana care lucreaza Ia un ziar cu tiraj mic trebuie sa le 9tia ................................................................................................ 91 Ora9ul dumneavoastra - rindul dumneavoastra ....................................................... 91 Capitolul 5. Des pre batrinica din Dubuque .......................................................... 92 Nu sintem New Yorker ........................................................................................ 92 Oezamagire Ia bordul aeronavei 1041 .................................................................. 92 Un semnal de alarm a ........................................................................................ 93 Cititi 9i piTngeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................... 93 Ce inseamna a fi sociabil ..................................................................................... 95 Grija [CARE) ...................................................................................................... 96 Ce-9i doresc cititorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......................... 97 Un studiu asupra cititorilor .................................................................................. 98 Cum sa atrageti tinerii cititori greu de prins ......................................................... 1DO and ceea ce se vede in oglinda ziarului e neplacut ................................................ 100 Alte opinii - alte redactii .................................................................................... 102 Dra9ul dumneavoastra - rindul dumneavoastra ..................................................... 104 Capitolul 6. Despre comunitate in pre sa Iocala .................................................. Oefinitii ........................................................................................................... Cum se dezvolta localitatile ................................................................................ Noul urbanism ................................................................................................. Noua culture nom ada exurbana .......................................................................... Locul ziarelor locale ........................................................................................ Un ziar poata crea o comunitate? ....................................................................... Alte opinii - alta redactii .................................................................................... Ora9ul dumneavoastra - rindul dumnaavoastra ..................................................... 105 105 107 109 109 110 110 111 112

Capitolul 7. !?tirile. 11 septembrie - o ~tire locaiA pretutindeni ........................... 113 Aici chiar nu se int:impla nimic? .......................................................................... 113 Aproape de casa .............................................................................................. 114 Sa nu spuneti niciodata ca aici nu sa intimpla nimic .............................................. 116 Comemorarea zilei de 11 septembrie ................................................................. 118 Ginditi global, relatati local ............................................................................... 120 Vin ,Hugonautii" ............................................................................................ 121 Spira Ia jurnalismului local ................................................................................ 122 Mi9cari centrifuge 9i centripete .......................................................................... 123 Ce este, de fapt, o 9tire? ................................................................................ 123 Cele trei genuri jurnalistice principals: !;itirile, articolele de tip feature, articolela de opinie ............................................................................................ 130 Politics este locala. Politic a este 9tire ............................................................... 131 Setati aparatulla f/8 9i mergeti Ia fats locului ..................................................... 132 Relatarea 9edintelor: neatragator, dar necesar .................................................... 133

Necrologurile nu trebuie sa fie plictisitoare ......................................................... 135 Din tram;;ee . ...... ..... . . ...... .......... . .. ... .. . . ... . . . ........ ....... .. . .. . . .. ....... ....... .. .. 138 Ora~ul dumneavoastra - rindul dumneavoastra .................................................... 139 Capitolul B. Articolele de tip feature. Fi~i atent Ia indicii ...................................... Un jurnalist atent ............................................................................................. Jurnalistullocal ~i literature ............................................................................... Spune~i povestea, copii, spune;i povestea ......................................................... Jurnalismul local ~i articolele de tip feature .......................................................... Ce este un feature? ..... ................................................................................... Forma ............................................................................................................ Enterprise? Nu cumve e numele unei neve din federa~ia spa;iala? ........................... De unde vin articolele de tip feature? .................................................................. Sugestiile utile ale lui Dr. Jacko .......................................................................... Tip uri de feature .............................................................................................. Re;ete de succes, how-to-do ~i ~tiri pe care le pute;i folosi .................................... Din tran~ee ..................................................................................................... Nu va subestima;i impactul asupra oamenilor ....................................................... Ora~ul dumneavoastra- rindul dumneavoastra ..................................................... 141 141 141 143 144 144 145 145 147 149 152 158 159 160 162

Fiecare are a poveste ....................................................................................... 146

Capitolul 9. Editorialul. 0 floretA, nu un bares ................................................... 164 Caldura din bucatarie.... .... .. ........ .. ...... .. .... .. .... .. .............. .... .. .. ................. 164 De ce paginile de comentarii sint esen;iale ........................................................ 165Despre scrierea unui editorial pe un subiect controversat ...................................... 166

0 forma de eschivare: pagiria de opinii standard ................................................... 167 Lazare, ridica-te ~i umbla! ................................................................................. 167 Cind este un editorial editorial? .......................................................................... 168 Editorialul ~i spiral a jurnalismului local ................................................................. 168 Regula KISS (Keep It Simple, Stupid) ................................................................. 169 Sfatul unchiului Walt ......................................................................................... 170 0 singura opinie poate face diferen;a .................................................................. 171 Despre puterea presei scrise ............................................................................. 172 8azele lui ,a arata" ~i ,a spune": articolele de opinie ~i comentariile ......................... 172 Scrisori catre editor ......................................................................................... 173 Reguli referitoare Ia scrisorile primite Ia redac;ie .................................................. 175 Dar pe de alta parte ......................................................................................... 176 Ultimul cuVint ................................................................................................... 177 Din tran~ee ..................................................................................................... 178 Alta opinii - alta redac;ii de ~tiri .......................................................................... 178 Cind KKK vine 1n ora~ ....................................................................................... 179 Ora~ul dumneavoastra - rindul dumneavoastra ..................................................... 1 81 Capitolul 10. lnterviul ~i redactarea .................................................................. Grozavele tehnici ale lui Tuttlemaus ..................................................................... lmporten;a onestita;ii ...................................................................................... int~niri intra prieteni in a patra putere a statului: tonul ~i direc;ia ............................ Controlul: carpeinterviul......... .. ........................................................... lnterviul ca .,privire Tn interior" ......................................................................... Sugestii utile pentru meteori;i: nu sintem Ia Larry King Live .................................... Proba: doi, zece ... Chestia asta are baterie? ....................................................... Cum se iau noti;e - partea a doua ...................................................................... Sfaturi de Ia profesioni~ti ................................................................................... lnterviuri dificile .............................................................................................. Ce va spun acum e off the record ...................................................................... Din tram;;ee ..................................................................................................... 1 82 1 82 183 1 84 185 185 1 86 191 192 193 196 197 199

Cum sc71 scrieti cu sensibilitate ........................................................................... 199

Alte opinii- alta redac>ii: lec>ia calor din Hue ... .. . . .. .. . . . ....... .. .... Dra~ul dumneavoastra - rindul dumneavoastra . . . . . . . ..

. ................. 2D4 . ............ 2D5

Capitolul 11. I se spunea .. rubrics pentru doamne"... .... .. ............. .... .... .. ... 2D6 Ingredients vitele......... ...... .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. ... .. .. .... .. .. .... .... ... .. .. .. .. .... .... .. .. .. ... 2D6 Sintem in secolul XXI, nu-i a~a? ........................................................................ 2D7 Alte opinii - alta redac>ii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. ......... 2D8 intreprinzator Ia 85 de ani ............................................................................... 2D9 E timpul sa plec .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ................................................... 21 D Nu et1tde repede .......................................................................................... 211 Trebuie sa scrie>i des pre lifestyle ... , ................................................................... 211Gratis sau contra cost? .................................................................................... 212Ora~ul

dumneavoastra - rindul dumneavoastra ..................................................... 216

Capitolul 12. Activita~ile sportive din cadrul unei comunita~i. E doer un joe, nu-i e~a? ..................................................................................... 217 in deplasare .................................................................................................... 21 7 Munci>i acolo unde munci>i ................................................................................ 218 Motive pentru care ziarul local este important ...................................................... 22D Este nevoie doer de angajament, angajement ~i iar angajament .............................. 221 Un buldog digital .............................................................................................. 222 Echilibru, ton ~i accent ...................................................................................... 222 Critice sau nu? Existe o limite? ........................................................................... 224 Etica situa>ionale ~i daciziile ............................................................................... 225 Daspra favoritism: pa cine alage>i ....................................................................... 226 Sugastii pentru un jurnalist sportiv din pre sa locale ............................................... 226 Din tran~ae ..................................................................................................... 228 Alta opinii - alta redac>ii .................................................................................... 229 Un lucru bun etrage un alt lucru bun ~i tot e~a .................................................... 235 Dra~ul dumneavoastra- rindul dumneavoestra ..................................................... 235 Capitolul 13. Grafica, dasignul ~i prase locala .................................................. 236Designul trebuie sa puna in valoare comunicarea, nu sa a anuleze .......................... 238

Nu numai ur1t, ci foarte ur1t ............................................................................... Modificarea designului ...................................................................................... Sfaturi din partes unui invingator ........................................................................ Noua sugestii pentru a modifies designul ziarelor mici ........................................... La ce ve uita>i a~a? .......................................................................................... Dace nu e stricat, nu incerca>i sa repara>i ........................................................... Dra~ul dumneavoastra - r1ndul dumneavoastra .....................................................

237 241 241 243 245 245 246

Capitolul 14. Fotojurnalismul. Lasa aparatul foto ~i danseaza, tinere! .................. 247 Puterea imaginii ............................................................................................... 24 7 Noi ne ocupam de toate .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. ........................................ 248Des pre ce este vorba . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. . Cum puteti scrie in fiecare an despre acelea9i subiecte .. .. .. .. .. .. .. .. 250 ............................... 250

inflori>i acolo unde a>i fast .. plantat" .. .. . .. .. .. .. .. . .. ..

.. ...................... 251

Fotografii din presa !ocala: a fi om inainte de toate ............................................ 251 Setea de comunitate ... ....................................................... . ................... 251

Oigitai-Schmidgital.........Regulile fotojurnalismului in presa Iocala Reguli de redactare a legendei .. .. .. ..Fotografiile pot determina subiecte pentru reportaje fnvatam sa lucram, dar 9i sa cre$tem impreuna

.. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

.. ......... 252.... 254 .. ................. 256.... 257 .... 258

Din tran:;;eeAlte opinii - alte redactii de $tiri . ..

.. .. .. ...... .

.. .... 26D. .. 261

Zece lucruri pentru o fotografie reu9ita . . . . . .. ................................... . Ora9ul dumneavoastr~ - rlndul dumneavoastr~ . .. . ..................... .

.. .... 264 .. 264 .. ............. 265 265 266 266 267

Cspitolul 15. Tehnologis

~i

press locsla .... . .. .. .. .... ........ .... .. ..

Mai TntT1. un ,caviar" ............................................... ......................................... 265

Va salutam, generatie D ................................................................................ Ati vazut vreodata o ma 0ina de tipar In functiune? . .. ......... Creati bloguri .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. ..... Ziare locale online . .. ........................................................................0 imagine a ziarelor online din Carolina de Nord

................. 267

Cum puteti obtine online toate detaliile .. .. . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... 268 Acceptati lnternetul .. .. .. .. .. ...................... 268De ce a fi mic Tnseamn~ a fi frumos clnd vine vorba de tehnologie . . . . . . . . . ......... 269 . .... ~ ........ 270

Mijloace high-tech folosite pentru prima data Ia ziarele locale . .. .. .. .. .. ......Ziarele mici au fast primele ............. .....................

.. ..... 269

Ziare locale online .. .. .. .. .. .. .. .. ..

.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

.. ......... 271

Cititori online nerezidenti . .. ..... .. .. .... ... .. ................................................. 272 Cea mai buna dintre toate massMmediile ................ .. ....................................... 273

Convergenta ................................................................................................ 27 4 Cum puteti imbina versiunea online cu cea tiparita ................................................ 275 0 noua tehnologie, o noua problema ................................................................... 276 Voi scoate asta cu programul Photoshop, da? ..................................................... 277 High-Tech- spirala comunitatii ........................................................................... 278 Dra 0ul dumneavoastra - rlndul dumneavoastra ..................................................... 278 Cspitolul 16. Etics ~i press local a. 0 noua perspectiva ..................................... Etica 0i ziarullocal .......................................................................................... $tires este 0tire, nu-i a0a? ................................................................................ Pentru ca publicul va cunoa 0te ........................................................................ Serviciu public- interes public ........................................................................ Nu pierdeti din vedere regulile dumneavoastra de baza .......................................... Problema spinoese ........................................................................................... Ce trebuie sa faceti cind o dati In bara ... Ia propriu ............................................... Plagiatul ........................................................................................................ Grip 'n' Grins- refuzati pur 0i simplu? ...............................................................Cum sa evitati relatarile despre sinucideri? .. .. .. .. .. ..

279 279 280 280 281 283 283 289 290 292

.. ............................... 293

Alte opinii - alte redactii de 9tiri .. ..... .. .. .. ...... .... .. .. ................... 294 Oezbateri in privinta publicarii fotografiilor ......................................................... 300 Ora9ul dumneavoastra- rindul dumneavoastra .................... .. ....................... 301Capitolul 17. Despre latura ecanomica a presei locale ............. ......................... 302 Super Mario fata In fata cu realitatea .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... 302 Credeti sau nu ce spune Ripley . .. .................................................... 304 Nu e treaba dumneavoastra?. .. . .. . .. . .. .. .. ......... 304 Despre profit .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. ......... 306 Trebuie sa fiti bog at pentru a fi onest? ..... .. .. .. ....... .. ........ 306 Cind se Tntrece masura in publicitate .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... 307 Ce conteaza cu adevarat .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. 308 0 imagine asupra activitatii publicitare dintr-un stat. .. .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ...... 309 Fie care ziar cu piata lui .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. ..................... 309 Nedumerirea unui editor............................................. . ................ 310 Oespre separarea puterilor intre Biserica 9i stat . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ... 311 Ora9ul dumneavoastra- rTndul dumneavoastra .................................................... 311 Capitalul 18. Despre management Tn redac~ie. Abardarea persanalului ................ 312 Motive pentru care va intereseaza managementul . . . .. . . . ............... 312 Relatia noastra e in pericol .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ....................... 312

Slntem 1mpreuna, Inca a data ............................................................................ 314 Poate fi salvata aceasta casnicie? ...................................................................... 315 Alte opinii- alte redactii de ~tiri ......................................................................... 316 Wake Weekly- a privire 1n trecut ....................................................................... 317 Exista a formula pentru ca un ziar local sa fie foarte bun? ...................................... 322 Sine ati venit 1n orchestra ............................................................................... 326 Regulile ~efiei .................................................................................................. 326 Ziarele locale, ~coli elementare pentru absolven;i ................................................. 327 Stiluri de management . . . . . . . . . . . ....................................................... 328 Editor pentru un minut ...................................................................................... 329 Recrutarea ~i pastrarea angajatilor .................................................................... 331 Proceduri pentru depunerea prrngerilor ................................................................ 331 le~i;i din zona 1n care va sim;i;i confortabil ........................................................... 332 Diversitate etnica in redac~ie . . . .. .. .. .. . . . . . .. .............................................. 332 Ora~ul dumneavoastra - nndul dumneavoastra ..................................................... 334 Capitolul 19. 1.Hab/amos Espana/?..................................................... .. 335 Cum au inceput !;iBpte ziare locale mainstream sa scrie despre noile lor comunitati latina-americana ......................................................... 335 Speran;e mari 1n locuri aflate Ia Tnal;ime .............................................................. 336 E doar un saptarn1nal ce face lucruri mari ............................................................ 337 El Here/do Hispano de North Carolina ................................................................. 339 Presa !ocala 1nseamna mai mult decit o simpla h1rtie tiparita .................................. 341 Pentru ca este corect sa procedam astfel ......................................................... 344 Ziarul vorbe~te 1n numele oamenilor .................................................................... 345 Tatal tuturor ziarelor ......................................................................................... 347 Alta opinii - alte redac;ii de ~tiri ......................................................................... 349 Ora~ul dumneavoastra- nndul dumneavoastra ..................................................... 351 Capitolul 20. Un ziar extraordinar de bun ......................................................... 352 Zece deprinderi ale celor mai eficiente ziare locale ................................................ 352ldei minunate oferite de citeva ziare extraordinare ................................................ 354

Un miracol1n Whiteville .................................................................................. 354 Editia ,ve~tilor bune" ......................................................................................... 356Un manual de stil9i detalii pentru un ziar local ..................................................... 357 Cum puteti determine comunitatea sa se implies in redactarea ziarului local ............ 358

Cum sa-i speria;i pe tinerii ~oferi ........................................................................ 358 Ascultati-ma, asculta;i-ma ................................................................................. 359Ceva vechi, cava nou/ceva imprumutat, cava albastru ... ....................................... 359

Fiecare fotografie spune o poveste ..................................................................... 360 Trusa cu cele mai bune metode ......................................................................... 360 Un model de excelen~a ...................................................................................... 377Ce punctaj a obtinut ziarul dumneavoastra? ......................................................... 384

Capito lui 21,

Evolu~ia

unui ziar local ............................................................... 385

Prima vizita Ia eel mai mic cotidian din lume ........................................................ 385

0 noua presa .................................................................................................... 392 A doua vizita: Bulletin se transforma 1ntr-un ziar adevarat ...................................... 393 A~a a fast c1ndva, dar iata-1 acum ....................................................................... 395 Capitolul 22. Un turneu pentru zisrul local ........................................................ 398 Ore de curs Ia ziarele din Carolina de Nord .......................................................... 398 Asemenea lui Moise 1n co~ul de papura ............................................................... 400Un tricou cu atitudine ..................................................................................... 400

Adevaratul motto ............................................................................................. 401 Un cuplu gustos ............................................................................................... 401 0 camera obscura digitala adevarata .................................................................. 402

High-tech intr-un ora., aflat Ia inaltime .. . .. . . . . .. . . . . .. . . . . Au trecut cu bine prin furtuM . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 0 sala in care toata lumea striga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. ......................... 402 . ............. 403 ...... .... .... . ... 403

Scrisori, am primit scrisorit ............................................................................... 403

Nu mai avem lac pentru Tiger ............................................................................ 404 Ploua cu pisicute . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . ..... 404 va dati seama cava aflati 111 redactia unui ziar local daca ...................................... 404 Un final fericit .................................................................................................. 404 Un ziar nu poate fi mai ,,ocal" de cit este deja ....................................................... 405 Turneul continua .............................................................................................. 406 Capitolul 23o DouA studii de caz despre douA ziare locale nou-infiin~ateo Unul a avut succes, iar caiAialt, nu .............................................................. 408 Trebuie sa va doriti din tot sufletul ............................ 0408 0 poveste despre doua ora9e .. 409 Crescind val-virtej 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0. 0 0. 0 0 .... 0 0 0 .... 0 0 ... 0 0 0 ..... 0 0 .. .. ....... 0 ......... 0 0. 0 0 ..... ........ 0 ...... 414 Gazette: un pas extraordinar, dar tara succes 417 Unde am gre9it? ... 420 Asemanari 9i deosebiri. 0 0 ..... 0 0 0 0 0 00 0. ..... 0 0 ......... 0 ....... 0 ....... 0 ........ 0 ...... 0 0 0 .. ...... 0 .. 0 0 ..... 421 Actualizare 9i urmari 0 0 42200 00 00 . . . 00 o o o o o o . . 0 0 0 0 . . . . . . . 0 0 . o o oo . . 0 0 . 0 0 . 00 00 . . 00 . . . 00 . . 00 00 00 00 00 0 0 . 00 00 00 00 . . . 0 0 . 00 00 . . . 00 00 00 00 00 00 00 . . 00 0 0 . 0 0 00 00 0 0 . 0 0 . 00 0 0 . 0 0 00 00 00 00 00 00 00 00 . . . . 00 0 0 . 0 0 . 0 0 00 00 0 0 . 00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 . 00 00 0 0 . 00 00 0 0 . 00 00 0 0 . 00 00 0 0 . 00 00 00 00 0 0 . 0 0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 . 0 0 00 00 00 00 00 0 0 . 00 00 00 00 0 0 . 0 0 . 0 0 . 00 00 00 0 0 . 0 0 .

Capitolul 240 Nu vA grAbi~i, remedia~i .,defec~iunile" Cfnd ati schimbat uleiul ultima data? Unde trag linia atunci cind este vorba despre gradul de implicare in comunitate? o oo o .. Cum pot evolua daca nu am finga mine pa cineva care sa ma ghideza? Cum pot dobindi credibilitate? 0 0. Una este sa 9tii 9i alta sa cuno9ti 111 profunzime Cum imi pot dezvolta curiozitatea 9i precizia? Ok, am citit cartes - 9i acum ce urmeaza? . 0 .. M-am saturat da ziarul asta - am plecat de-aici! ..0 0 . 0 0 0 0 . 00 0 0 . 0 0 00 00 0 0 . 00 00 00 00 00 00 . . 00 00 00 00 0 0 . 00 0 0 . 0 0 . 00 00 00 0 0 . . o o . . . o o o o 00 o o o o . 00 o o o O O o o 00 o o oo . . o o o o . oo . . . . 00 . . . 00 00 00 00 0 0 . 0 0 00 . . 00 00 . . 00 00 00 00 00 00 0 0 . 00 00 00 00 00 . . 00 0 0 . 0 0 . 00 00 00 00 00 00 . . . . . 0 0 . 00 00 00 00 . . 00 00 . . . . 00 00 00 00 . . . 00 00 00 00 00 00 . . . . 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 . . . . 00 00 0 0 .

o o o o o o . . o o o o . . . 00 0 0 0 0 0 0 o o 0 0 " 0 0 0 0 o o o o o o 0 0 .

00 00 00 00 00 00 00 0 0 . 0 0 . . . . 0 0 . 0 0 00 00 00 . . 00 00 00 00 00 00 . . . . . 0 0 . 00 . . 0 0 . 0 0 00

. , o o . . oo 00 . . 00 . . . 00

424 424 424 425 426 427 428 428 429

Epilog .... ooooOOOooooooooooooooo;ooooooo .. oo .......... o OOOoooooOOOOoooooooOOOoooooooOOOoooooooooooooooooooooooo 431 ..G/osar de termeni specifici presei locale Surse Index~i00 . . . 00 00 00 00 00 00 00 0 0 . 00 00 00 . . . . 00 00 00 00 00 0 0 . 0 0 0 0 . 0 0 0 0 . 0 0 00 0 0 .

433

fucrtlri de referinttJ pentru jurnafietii din presa /ocala ... 0 ........ 0 0 .......... 0 ........ 439oooooooOO . . oooooooOO oooo o o o o o o

oooo.oooooooo . . oooooo . . ooooooooooooooooooooooo

443

Pe tot cuprinsul State/or Unite, luminile stau aprinse pfnii tfrziu in sediile ziarelor locale, pub/icatii ale cliror nume poate d'i nu le-ai auzit niciodatii: Bee, din DeQueen, Arkansas, Pilot, din Southern Pines, Carolina de Nord, Independent, din Hillsdale, New York, # Herald, din Jasper, Indiana. Acestea sfnt aia-numitele ziare mici. Dar ele sfnt mici numai ca tiraj, dupii cum vefi ajla pe miisurli ce vefi collfinua lectura. Lucrarea de fafd este scrisii spre cinstirea acelora care vegheazii pfnii tfrziu in noapte, a biirbafi/or $i afemeilor din presa localii. Aceastii a treia editie este dedicatii Virginiei Rucker, fn vfrstii de 92 de ani, care, chiar fn momellfele fn care cartea vafi la tipar, scrie pentru Daily Courier din Forest City (Carolina de Nord) Ii mii mentine pe drumul eel bun.

Virginia Rucker de Ia Daily Courier din Forest City (Carolina de Nord)via~A

~i

unul dintre elevii sAi de-a

Cuvint inainteGloria B. Freeland

. Ziarelc locale sc dezvoltli din ce in ce rnai mult. Dintrc cele 9.231 de ziarc din Statcle Unite, aproximativ 97% sint considerate ziarc ,mici" sau ,locale". Acestca includ publicatii s~pti'iminale, cotidicne, ziare ale unci ctnii, publicatii religioase, publicatii ale homoscxualilor i lesbienelor, precum i altcle, destinate pllrintilor, populatiei in virsta, personalului militar i altar grupuri de

interese.Jock Lautercr le sustine pc toate. Aceasta Jucrare, atlata Ia a treia editie, a fast folosita de toti profcsorii de jurnalism i de jurnalitii care doresc si'i-i actualizeze cunotintele jurnalistice. Lauterer, fast redactor i director a doua ziare locale din Carolina de Nord, cltigiltoare a multor premii, sustine in fiecare semestru un curs de jurnalism local Ia Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill, in cadrul direia a dezvoltat i programul Carolina Community Media Project (Proiectul pentru presa local~ din Carolina de Nord). Cartea lui cuprindc sugestii instructive i practice pentru acoperirea cvenimentelor importante dintr-o comunitate. Lauterer nu vorbete pur i simplu desprc presa local~. El ofer~ exemple din viata de zi cu zi, din experienta personal~. dar i a altora, din lumea reall'i, autenticl'i, a jurnalitilor locali. Multe dintre aceste experiente sint descrise in sectiunile numite ,Din tranec". in sectiunile ,Oraul dumneavoastrl'i- rindul dumneavoastrl'i" de Ia sfiritul citorva capitole, Lautercr enumerl'i idei pentru dezbateri ulterioare. in capitolul dedicat tirilor (capitolul 7), el sugereaza urm~torullucru; ,Gindete-tc Ia ziarul tau sau Ia unul specializat. Cautl'i exemple legate de modul in care difer~ reactia presei locale Ia un fapt de tire local fata de celc ale cotidianului din oraul apropiat i ale televiziunii regionale". in capitolul despre interviu i redactare (capitolul IO), el face urmatoarca propunere: ,Alege chiar acum o persoana Ia intimplare ... Analizeaza-i ochii, miinile, gura, parut, mersul, imbr3dimintea, modul in care privete in jurul ci". Noteaza observatiile i scrie despre accst subicct". Stilul lui Lauterer estc original, colocvial i plin de umor. De exemplu, In capitolul despre articolcle de tip feature (capitolul 8) scrie di ,[acestea] sint ca usturoiul pcntru sos, ca o floarc pe masa, ca un atcrnut curat, ca un sarut neateptat, ca un telefon prim it de Ia un vechi i drag prieten ... Probabil c11 am putea trai i fl'irl'i aceste lucruri, dar prezenta lor surprinzl'itoare ne inspira i ne inaltl'i". Studcntilor lc place stilul colocvial a! lui Lautcrer. ,Cartea lui Lautcrer este tara indoiaHi eel mai bun manual pc care l-am citit vreodata. A fast intcresanta i utila i am ateptat cu ncrl'ibdare sa o citesc", spunea un student inscris Ia cursu! meu de jurnalism local de Ia Universitatea din Kansas. ,Datorita stilului oral a! lui Lauterer, citind cartea, ai irnpresia ca asculti un vechi prieten", spunea alt student. Pasiunea lui Lauterer pentru ziarele locale este evidentl1 in toatc capitolele acestei cl1rti, dar el nu este deloc ingl'iduitor cu acelea care se rnuJtumesc cu situatia lor prezentl'i. EJ privetC spre

14 I Ziarul local

viitor, inarmat cu noi informatii legate de transform3rile tehnologice din industria presei scrise, ~i publicatiile s~ fac~ fat~ nailer provoc~ri, cum ar fi cele legate de modul de a acoperi 1i de a scrie cu obiectivitate despre comunit3tite lor, din ce in ce in mai diversificate din punct de vedere etnic. Aceast~ editie 1i va ajuta pe absolventii facult~!ilor de jurnalism s~ se preg~teasc~ de drum, iar jurnali~tilor cu experienti1 le va sluji drept curs recapitulativ. Volumul ar trebui s1t se afle pe rafturile tuturor celor care se consider3 oameni de pres3 local3.ajut~

Gloria B. Freeland este director a/ Huck Boyd National Center for Community Media (Centrul Nafiona/ ,.Huck Boyd" pentru Presa Loca//1) # asistem universitar Ia A.Q. Miller School of Journalism and Mass Communications (Facultatea de Jurnalism ,# Stiinfele Comunicdrii .. A.Q. Miller") din cadrul UniversitilJii din Kansas.

____________ lntroducereZiarul local: oinstitu~ie

importantaJerry Brown

Am invli(at sli pretuiesc ziarul sllptliminal intr-un acaret din sudul Alabamei, unde, dupli ceepuizam catalogul publicat de Sears, Roebuck, ziarul Democrat din districtul Clarke, pe care il citeam din scoartl1 in scoartl1, avea un rot dublu.

Ziarul era apreciat de douli ori mai mutt, datoritli destinului sliu fundamental, dar simplu. Bineinteles, 1n timpul frumo$ilOr ani de facultate, cei mai multi dintre noi simteam eli am depl1$it nivelul publicatiilor locale, pline de anunturi despre clislitorii intinse pe cite o jum1itate de paginli, fotografii cu $Crpi morti, vitei cu cinci picioare $i legume cu forme grote$ti sau dedimensiuni uria~e ~i in care se ~cea muiUi publicitate grinzilor cu zltbrele, fermelor cu pltmint afloat ~i vitelor ,pierdute sau ra.ta:cite". Unul dintre profesorii mei de jurnalism ne~a vindecat de prejudedtti in privinta acestui tip de publicatii. in cadrul cursului intitulat ,Ziarullocal", pe care I~a tinut timp de aproape trei decenii, generatii intregi de studenti au invlitat ca. majoritatea acestor publicatii nu erau ni~te ziare proaste ~i sentimentale de care ora:~enii i~i bliteau joe. Ele erau intreprinderi prospere - de~i nimeni nu ~i-ar fi imaginat -, iar majoritatea redactorilor erau mai buni in meserie decit am crezut initial. Am inceput sa: intelegem - mai intii in slilile de curs, iar apoi prin experientli - ca: a scrie obiectiv, dar sincer, despre vecini ~i prieteni poate fi mai greu decit a relata din cllidirea supraetajatlt a unei redactii de ~tiri din metropola:. Un astfel de jurnalism cere foarte mult curaj, diplomatic ~i devotament. Redactorii publicatiilor locale riscli mereu sli-i supere pe oameni ~i sil~~i piardli abonatii sau clientii pentru publicitate, dar eel mai mare pericol cu care se confrunta. e sil inchida ochii cind trebuie sa publice subiecte dure. Petermen lung, oamenii apreciazl1 un ziar adevlirat, cu reportaje ~i articole de tip feature scrise corect ~i u~or de inteles, care dezvlHuie lucruri noi despre oamenii ~i Jocurile aparent familiare, dar ~i o opinie editorial care prczintli probleme grave astfel incit sa. evite conflictele personate. Incluse in rindul publicatiilor agentiilor de publicitate ~i al revistelor gratuite, astfel de ziare sunt cele mai bune din aceastli bran~l1. Mai mult, aceste ziare de calitate au ~ansa de a~~i dezvolta o identitate proprie si de a rcprezenta o opinie distinct. Recunosc ca. m~am ata~at de ceea ce obi~nuiam s1l numesc .,corespondent provincial1l", scris1l de obicei de citeva doamne ce .,ard gazul" prin ora~. scriind despre comunitl'itile lor oricind ~i orice si avind no roc de niste redactori-sefi care nu le corecteazli expresiile dialectale ~i nici gre~elile gramaticale. Probabil eli aceia dintre noi care au crescut Ia tara: ~i s-au mutat apoi Ia ora~ ar putea ride copios dup1l ce ar lua ziarul din cutia po~talli, citind ~tirile despre cine si ce legumli va conserva sau ce epistolli ~i-a ales pastorul pentru duminicil, cine a avut rude in vizitli ori a revenit in localitate, dar nu ne putem abtine sli citim acele ~tiri. De asemenea, arunca:m o privire peste

16 I Ziarul local

necrologuri, nunti si anivcrsfiri, dar nu cred di multi dintre noi nc dlim seama cane aflam in fata unci forme de jurnalism provincial adevarat. Cotidienele mari si anostc, dctinute de corporatii a! di.ror prim intcres este cistigul financiar, pot invi'ita in continuare de Ia colegii lor din orasele mai mici. Toate stirilc sint locale, dupa cum spunea Tip O'Neill. De excmplu, nude mult, plecarea unitatilor din Garda Nationala ne-a pus in fata unui razboi des pre care ii auzim vorbind pc c3rturarii din studiourile telcviziunii nationale. La fel, acoperirea alegerilor nationalc prcsupune intotdeauna acopcrire Ia nivel local. Bineintelcs, accasta tendinta de a localiza stirilc nationale poate merge prea departe. Un jurnalist in virsta spunea ca, Ia moartca unui fast presedintc al Statclor Unite, redactorul-scf i-a ccrut sa adaugc un clement local, asa di a scris urmatorul lead: ,Harry Truman, care a zburat cindva dcasupra statului nostru, a murit ieri". Nu vreau sa proccdcz ca Rockwell in ceca cc priveste presa din orasul natal, pentru ca multe publicatii sint cu adevarat jalnice, dar nu trcbuie sa analizezi prea mult pentru a vedea ca tara aceasta e binecuvintata cu multi oameni de presa !ocala foarte buni, care acopcra fiecare intimplare din comunitatile lor si care sint, de fapt, liderii acestora. Ei influenteaza agendele politicc, ei sint o oglinda in care sc rcflccti'i vietile cititorilor lor; ci intruchipeazajurnalismul, in adevaratul sens a! cuvintului. Sint bine informati, hoti'iriti si energid - si chiar un redactor local de nivel mediu stic mai multe despre comunitatilc unui district decit oricare alt cetfitean. Indifercnt de situatie, presa !ocala are intotdeauna un caracter personal ; cititorii ii cunosc dupa nume pe toti cei care lucrcaza Ia ziar. ~tiu ca o persoana de Ia ziar- probabil, redactorul-sef, care poate indeplini si rolul de director si de sef al departamentului de publicitate - va api'irea din senin, inarmat cu un carnet si un aparat foto, de fiecare data cind arc loc un accident de masina, cind este convocat tribunalul, cind se intrunesc consilicrul scolii si cind politicienii tin discursuri pompoasc. (Cci care umbU\ dupa functii dau dovada de prostie si probabil ca pierd alegerile cind ignora ziarele locale, considcrind ca. acestea nu au nici o influenta asupra alegerilor.) in plus, cititorii sc asteapta ca ziarelc sa anunte public tranzactiile de teren, numelc persoanelor arestate, evaziunile fiscale, nuntile ~i divorturile i, mai ales, modificarile legilor care reglementeaza pescuitul si vini'itoarea. Agentii de publicitate inteligenti stiu ca ziarele care ii atrag pe cititori sint de maxima importanta pentru activitatea comerciala - si aa supravietuieste si minunata institutie. Agentia Nationala de Presa (The National Newspaper Association), care sprijina ziarele locale, are aproape 2.500 de membri, semn ca presa !ocala se dezvolta si complineste cotidienele rcgionale si nationale, precum si televiziunea si sursele de informatii online. Asa cum meciurile de baseball in nocturna si inghetata nu vor disparca vreodata, nici saptaminalele sau micile cotidiene locale nu vor muri ; influcnta lor este mai mare decit pot intelege majoritatea oamenilor. Dadi tc numeri printre cei care considera ca exagerez sau di sint sentimental vizavi de impactul acestor ziare locale, te rog sa publici un reportaj, un articol de opinie controversat sau o fotografie dintr-o singuri'i pcrspcctivl'i. (sau sa sc~ii gresit un numc dintr-un necrolog) si vei vedea ce reactie vei obtine in oras. in general, ziarele locale-model despre care vorbesc si-au format cititorii si si-au pi'istrat autoritatea prin furnizarea unor stiri consolidate de catre memoria colectiva - cu alte cuvinte, totalitatea cunostintelor de istorie !ocala, statala sau rcgionata, care determina si modeleaza continutul unci stiri. De cclc mai multe ori, desi nu intotdeauna, faptul ca institutiile apartin mai multor proprietari (care se schimba des, lucru inevitabil, de altfel, si pe care ii intereseaza profitul) duce Ia erodarea acestei haze. Cu toate acestea, fundatia traditionala a publicatiilor mici continua sa fie apreciata si considerata necesara. Deseori, oamenii ii due dorul si, din cind in cind, o rein vie. Din punctul meu de vedere, in calitate de fast redactor al unor ziare saptliminale, o comunitate tara un ziar este ca o biserica tara amvon sau tarl'i. altar. li lipseste ceva - o voce familiar!i, un

Introducers I 17

Bunica Quintenna Boone Hampton desface pastaile de fasole, Tn timp ce nepotul ei se lauda cu un briceag. ,Caracterul unui Joe este definit de ziarul acestuia", scrie Jerry Brown.

sentiment de a fi acasa, o continuitate. Caracterul unui Joe este definit ~i confirmat de ziarul sau, iar ace~ti frati provinciali, ce fac parte din marea familie a presei democratice, sint Ia fel de vitali ~i. recunosc, Ia fel de importanti pentru viata noastra ca ~i celelalte rude ale mass-mediei, mai urbanizate. Este foarte adeviirat d'i publicatiile ~i sistemele de comunicatie s-au modificat. Avem acum bloguri narcisiste; inbox-uri supraincarcate de reclame stupide, vulgare ,si in~eli'itoare ; ,stiri de televiziune locaHi, presiirate cu discutii amicale ~i nea~teptate intre crainici, dar ,si ,speciali~ti" de studio, vorbind cu voce tare ~i pompos despre subiecte pe care nu slnt In masura sa le discute. De asemenea, drept contrapunct, avem presa locaU'i, care reprezinti'i ~i un mijloc de fundamentare reaHi pe valorile jurnalistice. Chiar dadi. media mai stralucitoare fura mult din atentia publicului ~i chiar dadl. acareturile au disparut, se giisesc inca subiecte neobi~nuite de acoperit, tineri de instruit ,si limite de trasat. Dar intii de toate, ziarul local trebuie citit.

Jerry Elijah Brown este decan al Scolii de Jurnalism de Ia Universitatea din Montana din 1999. Afost redactor-~ef a/ Willi sJptlimfnal din sud-vestul Virginiei timp de trei ani dupli care a revenit Ia Universitatea Auburn, wzde a predat timp de 20 de ani.

1 1 1

Prefata Ziarele de pe 9oselele albastre

,Singurul ziar din lume ciiruia ii pasii de Yerington."Motto-ul ziarului Mason Valley News, sllptllminal distribuit in 3. 700 de exemplare, din Yerington, Nevada

De Ia aparitia primei editii a ci'irtii Ziarullocal. Cum sti scrii pentru publicajia rmei comunitlifi, in 1995, ~i a celei de-a doua, in 2000, am avut ansa deoscbiti'i de a vizita tara, ocazie pe care o au putini redactori sau directori de ziarc. Cartea mi-a ofcrit ocazia de a conduce seminarii Ia faculditi, universit11ti i asociatii de presi'i din intreaga tari'i. Pentru un fast director ~i redactor cofondator, care abia a ie~it din zona sa de acoperire timp de 15 ani, ultimii zece ani au fast o adevlhatl1 perioada de formare. De~i nu ar fi trebuit sl1 flu surprins, am fost incintat de ceea ce am descoperit. in fiecare stat am intilnit foarte multc ziare ,mici" remarcabilc, condusc de jurnali~ti locali cu orizont larg, a caror pasiune pentru mundi ~i ale caror creatii impresionantc tc vor vindeca imediat de falsul mit al inferioritatii ziarelor mici. Acest lucru este extraordinar, mai ales pentru di prea putine institutii de invi'itiimint superior mai ofera cursuri de jurnalism local. A~a cum nu exista un echivalcnt pentru un text atit de important precum AP Style Book of Community Journalism (Manual de stil pentru pre sa locali'i at Associated Press), nu gasim nici un model de pcrformantii in presa loca!a care sa fie rccunoscut peste tot, a~a cum este New York Times pentru cotidiencle din metropole. A~adar, de unde vin acc~ti oameni luminati cu ziarclc lor minunate? Am biinuit vremc indelungata ca, asemenea oricl1rui fenomen fundamental, adevaratul jurnalism local este organic. Existd ... pur ~i simplu. Dar aceasta explicatie, de~i poetidi, nu il multume~te pe studentul unci facultiiti de jurnalism specializat in presa !ocala ~i nici pe profesorul care e gata sa ridice ~tacheta. A~adar, editia actuala va incerca sa surprinda factorii care conduc Ia performanta in practica jurnalismului local, oferind exemple concrete. fn noul capitol despre cele mai bune metodc (capitolul 20) i-am invitat pe unii dintre directorii ziarelor locale, pe care ii apreciez foarte mult, sa vorbeasca ei in~i~i despre elc. in fine, sper ca intelepciunea lor vii va motiva sa fiti eel mai bun inccpind din acest moment ~i in locul in care va aflati acum.incep!itorul intreaba: ce este, de fupt,jurnalismullocal. .. ? E cwnva vreo giiselnitl1 ultra-modema ... ? Este cumva ,.jurnalism civic provincial"? Presa locall1 existl1 ca forma, dar nu ~i ca denumirc, inca din vremea intemeietorilor jurnalismului. De~i practica lui este veche, dcnumirea este relativ noua. Dcnumirca de ,jurnalism local" i-a fost data de Ken Byerly din Montana, director ~i redactor timp de mai multi ani, din

20 I Ziarul local

vremca in care era profesor de jurnalism Ia Univcrsitatca din Carolina de Nord, Chapel Hill, intre anii 1957 ji 1971. intr-a scrisoare serisa cu un an inaintc de a muri (Ia virsta de 90 de ani, in 1998), Byerly a cules Ia o rna ina de scris adeviiratii cxplicatia modului in care s-a ajuns Ia aceasta dcnumire: ,Cind am venit Ia Scoala de Jurnalism, titlul unuia dintrc cursuri, aa cum l-am motcnit, suna cam in fclul urml'itor: i .Stiinte ale Comunicarii, care a ie~it Ia pensie, spune ca batrinul ,jurnalism .. traie>te inca sub forma jurnalismului local, cu toate ca nu se mai tin cursuri de imprimare. South Dakota State University nu are o grupa oficiala de jurnalism local, dar principiile acestuia sint predate Ia toate cursurile celor patru specializari, Ia care participa 250 de studenti din cadrul Facultatii de Arte ~i Stiinte. Profesorul de jurnalism, Lyle Olson, spune ca ,avem ceea ce unii spun ca este un model al unui program de jurnalism de nivel mediu (acreditat continuu din 1948). Misiunea noastra a fast dintotdeauna aceea de a pregati jurnali>ti pentru ziare1e de pe piata secundara". in ultima sa inspectie pentru acreditare, fostul redactor->ef de Ia Mercury News din San Jose, Jerry Ceppos (a! carui ziar a cJ,tigat premiul Pulitzer pentru serviciu public),spunea di ,in cazul in care premiul Pulitzer s-ar acorda profesorilor ~i nu practicienilor, South Dakota State University 1-ar primi [pentru serviciu public], datorita numarului ,i diversitatii activitatilor sale de pe teritoriul Dakotei de Sud". Datorita specificului rural a! statului, fiecare ziar din Dakota de Sud este local, spune Lee (sint numai 11 cotidiene, dar 131 de saptaminale). Pina >i eel mai mare ziar din stat, Argus Leader din Sioux, este distribuit intr-un numar de aproximativ 50.000 de exemplare, lucru care il incadreaza in categoria ziarelor locale. Lee atrage atentia asupra unui numar de 1.600 de absolventi ai facultatilor de jurnalism, dintre care jumatate (aproximativ 700) lucreaza in presa !ocala din Dakota de Sud. ,!i gase>ti sub fiecare piatra", spune el rizind. ,Un aspect minunat a! acestei meserii este ca intri permanent in contact direct cu fo>tii studenti. Si e interesant." Pentru o anumita perioadll, universitatea a fost sediul International Society of Weekly Newspaper Editors (Societatii Internationale a Redactorilor de Saptaminale), editind un buletin lunar pentru cei 200 de participanti, dar >i unul trimestrial, Grassroots Editor. Cel trimestrial este editat in prezent de Chad Stebbins de Ia Missouri Southern State University din Joplin, Missouri, unde i,i are sediul societatea. in 2000, universitatea >i-a asumat un nou obiectiv, dupa cum spune Lee, acela de a crea ,eel mai important program de jurnalism al nativilor americani, Ia nivel national". Programul ,Nativii americani >i presa" cuprinde in principal membrii facultatii, de origine indiana, o sala de conferinte Lakota/Dakota, care reflecta traditiile culturale ale indienilor, >i un curs a! carui scop este de a face o introducere in arta traditionala a povestirii >ide a aplica acest talent innascut in categoriile narative ale jurnalismului. lata sloganul programului: ,0 >coala pentru o cariera in jurnalism a nativilor americani".

Centru pentru jurnalism localin 1998 a fost lansat un nou Center for Community Journalism (Centru pentru Jurnalism Local) (CCJ) Ia Oswego State University (care face parte din State University of New York), condus de Mary Glick. Dupa un debut impresionant cu videoconferinte difuzate pe intreg teritoriul statului, centrul a creat un listserv (software care dirijeaza automat listele cu adrese de e-mail [grupuri de discu]ii, forumuri]) national >i a inceput sa ofere seminarii de vara pe diverse teme din domeniul jurnalismului local, conduse de irezistibilul John Hatcher, in legatura cu programele de jurnalism ale Roy H. Park. School of Communications de Ia Ithaca College >i ale State University of New York, New Platz. Cu toate acestea, CCJ a fost obligat sa se regrupeze. Dupii lansare, Glick a plecat >i s-a angajat Ia American Press Institute; in 2003, cind CCJ a ramas rara

Statutul jurnalismului local I 41

fonduri, Hatcher s-a hotarlt sa-~i continue doctoratul, Potrivit lui Michael Ameigh, prorector Ia SUNY Oswego, CCJ se afla intr-o perioada de tranzitie, deoarece i~i reconsidera rolul ~i competentele. intr-unul dintre mesajele de pe listserv, Ameigh, care indepline~te totodata ~i rolul de director adjunct Ia CCJ, spunea urmatoarele: ,Poate caam mers putin mai incet, dar cntuziasmul pentru ceca ce noi toti incerdim sa facem in aceasta perioad3 a rcsurselor limitate nu a disparut".

in prezent, CCJ este condus de Carolyn Rush, delegati! a directorului din Oswego. intre timp, programul de jurnalism creat de CCJ continua sa se dezvolte Ia SUNY Oswego, unde Linda Loomis este director al programului ~i omul de legatura al facultatii cu CCJ. Ea scria ca CCI ,continua sa fie un promotor activ al presci traditionale. Formeaza profesioni~ti care aplica programe educationale practice, persoane care sa-i instruiascii pe cei de Ia ziarele locale din intreg statui New York in folosirea celor mai recente tehnici de relatare, redactare ~i design. in acela~i timp, CCJ este sponsor, alaturi de New York Press Association, al unei initiative pentru ziarele de o calitate mai bunii, lucru care ii determina pe membrii agentiei sa-~i dea acordul ca publicatiile lor sa fie analizate in scris de o echipii multidisciplinara. Studentii de Ia University of Oswego au ~ansa de a avea CCJ chiar in campus, unde pot avea acces Ia ziarele locale din jurul statului, pot lua legatura cu jurnali~ti profesioni~ti ~i pot intra intr-un program de practica oferit de New York Press Association ~ide alte ziare care colaboreaza cu CCJ".

Alte initiative 9i programelata o serie de alte progrese considerabile, din perioada 1999-2004: Printr-o initiativa de pionierat, familia Ayers, care detinea cotidianul Star din Anniston, Alabama, 1-a donat University of Alabama. Decanul Facultatii de Stiinte ale Comunicarii ~i Informaticii, Ed Mullins, intentioneaza ,sa transforme peisajul din facultatile de jurnalism ~i din jurnalismul local prin fondarea unui Ziar pentru training care sa faca parte dintr-un program nou de master in Anniston, Alabama". Mullins considera cii acest parteneriat ~i titlul de master injurnalism local, oferite de University of Alabama-Tuscaloosa, sint primele de acest tip Ia nivel nationaL Profesorul Tommy Thomason de Ia Texas Christian University a creat un program depractica in presa locala, care s-a bucurat de un succes imens, fiind in conformitate cu

Texas Press Association (Asociatia de Presii din Texas). in cadrul acestui program, sute de jurnali~ti de Ia cotidiene mici i sapt3mina1e au beneficiat de seminariileactive oferite de aceasta universitatc.

in timp ce aceastii lucrare este pregiitita pentru tipar, University of Kentucky a primit finantare pentru crearea Institute for Rural Journalism and Community Issues (lnstitutul pentru Jurnalism Local ~i Probleme Comunitare), al carui director este AI Cross. Facultatea de Jurnalism ~i Telecomunicatii din cadrul University of Kentucky este condusa de directorul Beth Barnes, care se declara foarte incintata de o astfel de initiativa. Poynter Institute for Media Studies (lnstitutul Poynter pentru Studii de Media) din St. Petersburg, Florida, ofera in prezent seminarii cu titluri de genu! : ,Cum sa restabile~ti legatura cu comunitatea ta ". American Press Institute (Institutul de Presi!. American) a inceput sa ofere seminarii prin anul2004, destinate ziarelor locale, care poarta titluri precum ,Cum sa organizezi

42 I Ziarul local

un saptliminal", ,Cum sa editezi un saptaminal ~i un ziar local" ~i ,Un program administrativ pentru dezvoltare" (destinat directorilor de ziare locale).

Un colegiu local intra Tn joeUn colegiu local din Carolina de Nord a lansat o noua ini~iativa de predare ajurnalismului localla distantiL fncepind din toamna anului 2004, studentii pot urma cursuri individuate online sau pot obtine o diploma injurnalism local, in cadrul Central Carolina Community College (Colegiului Central al Comunitlilii din Carolina- CCCC) din Sanford (www.cccc.edu). Initiativa a rezultat in urma insistentelor citorva directori de ziare locale ~i a fast realizata cu sprijinul asociatiei de presa din stat. Mavis Carter, profesorul coordonator al programului, crede eli acesta ii va atrage pe studentii mai in virsta, care, din anumite motive, nu pot urma cursurile Ia o facultate sau o universitate importanta, dar care vor sa se angajeze Ia ziarele din ora~ele lor natale. Directorii spun ca astfel de reporteri absolven~i tind mai mult sa ramina Ia ziarul din ora~ul lor. Ce inseamna asta pentru cele mai bune facultiiti de jurnalism ale eel or mai importante universitiili? fnseamna oare eli nu furnizam constant genera~ii bune de absolventi interesati de jurnalismul local ~i dornici sa lucreze in locuri mai putin importante fata de cele din metropole? Ramineti pe frecventa. Cursurile oferite cuprind teme privind principiile jurnalismului local, legile ~i etica in comunicare, documentare ~i relatare, modalitiitile de redactare pentru mass-media, scrierea articolelor de tip feature ~i editoriale, informatii esentiale din fotojurnalism, redactarea ~tirilor, precum ~i despre teorii ale jurnalismului ~i metode de produqie. Carter spune eli CCCC i~i imbogate~te programul pe parcurs, in sensu! ca studen~ii din prima grupa de jurnalism local urmeaza mai intii cursu! despre ,principii", avind apoi In fiecare semestru unul sau doua cursuri noi. Programul se incheie cu o perioada de practica Ia un ziar local.

Jurnalismul civic 9i/sau publicFaptul ca principalele cotidiene din metropole s-au apropiat de ~tirile locale pentru ca sint mai profitabile, prezentindu-le prin prisma ~i folosindu-se de faima lor, a atras atentia intregii natiuni asupra audientei locale - deci asupra jurnalismului local. Redaqiilor de ~tiri ale cotidienelor din marile ora~e. obligate prin directive sa-~i manifeste interesul, le ramine doar sa spere ca vor putea reproduce ,jurnalismul umanist" din fiecare zi, a~a cum este practical in presa !ocala. Ziarele mari (eel putin cele ale trusturilor) au in~eles (chiar daca nu au aratat asta) ca au multe de inva~at de Ia ziarele locale de succes, inteligente, aflate intr-un continuu proces de dezvoltare ~i care se dezvolta in jurul centrelor urbane. Expertul in jurnalism civic, Jay Rosen, de Ia Universitatea din New York, a vizitat campusul Universitatii din Pennsylvania pentru a sustine un discurs al carui titlu suna foarte ispititor: ,Eu nu ~tiu ce este jumalismul civic, dar nici voi nu ~titi ". fn timpul discu~iilor care au urmat discursului exceptional s-a pus problema jurnalismului local. Conferentiarul universitar a provocat apoi auditoriul intrebind ,ce este jurnalismul local?". Mike Duffy, unul dintre redactorii asocia~i ai ziarului local online al studentilor, a raspuns provocarii. Mi-am tinut rasuflarea, dar nu ar fi trebuit sa-mi fac griji.

Statutul jurnalismului local I 43

,Jurnalismul local. .. ", spuse Mike cupentru comunitate~i ~i

u~urintii ~i

,face ca ziarul sa fie mai veritabil

invers ".

,Mai veritabil

invers", repeta Rosen

aproba ginditor. Era impresionat, eu Ia fel.

Mai aproape de casain cele din urma, autorul lucrarii de fata s-a bucurat cu o activitate semnificativa. in ianuarie 2001 am devenit director fondator al Carolina Community Media Project (Proiectul presei locale din Carolina de Nord) din cadrul Scolii de Jurnalism ~i Comunicare de Masa (fondurile de investitii au fast furnizate de Centrul din Carolina pentru Serviciu Public) a University of North Carolina, Chapel Hill. Prin activitatile de predare, cercetare ~i serviciu public, proiectul urmare~te sa sprijine, sa dezvolte ~i sa incurajeze cele 189 de ziare locale de pe teritoriul statului, precum ~i site-urile lor Web. Proiectul este devotat ideii ca interventiile media locale puternice intaresc comunitatile, iar acestea, fie rurale, fie suburbane, prin viata lor sociala fundamentala ~i prin sentimentul locului, sint esentiale pentru un nivel ridicat de trai intr-a societate Iibera ~i democratica. (Mai multe informatii despre acest proiect se gasesc in capitolul 22.)

Ce Tnseamna sa fiti din Oraf?ul OnestitatiiDe obicei, in prima ora, profesorul ii intreaba pe studenti din ce ora~e vin, iar multi dintre ei mint. Da, poate cii ,mint" este un cuvint prea puternic -dar mul!i dintre ei nu vor spune chiar adevarul - nu vor da numele ora~ului lor, dacii ei il considerii ,mic";vor spune, in schimb, numele celui mai apropiat ora mare.

De ce se intimplii a~a? Poate cii riispunsul se aflii Ia acei studenti care spun cu mindrie numele complet al orii~elelor din care provin, indiferent de numiirul de locuitori al acestora. Riispunsul tine mindria de cetiitean, o notiune demodata poate, dar un lucru de nepretuit pentru zilele noastre. A fi mindru de locul din care provii inseamna a fi un investitor, un supraveghetor, un reprezentant al acestuia - a~a cum este el. Dupa cum spune o veche zicalii, ,nu tot tiganul i~i laudii ciocanul". Fiira mindrie civicii nu se poate forma o adeviiratii identitate de cetatean, acea multitudine de factori care creeaza ,sentimentul locului" in fiecare spatiu, din acest motiv a locui in Portland, Oregon, e cu totul altceva decit a stain Portland, Maine. Prin urmare, fiira mindrie ~i identitate civicii, insa~i viata comunitiitii este in pericol. Societatea noastra se formeaza prin participare ~i ease mentine in functie de a~a-numitii oameni simpli care i~i asuma rolurile de cetateni-investitori. George Bernard Shaw a surprins acest imperativ al angajamentului civic atunci cind spunea: ,Consider ca viata mea apartine comunitatii ~i eli, atit timp cit traiesc, datoria mea este de a face tot ce potpentru ea".

Ziarele locale au un rol esential in aceasta dinamica. Bernard Stein, codirector al unui saptaminal din New York, spune ca ,cea mai importanta misiune a ziarului local este aceea de a-i convinge pe oameni ca viata lor conteaza". Stein sustine ca increderea in rolul lor ii determina pe oameni sa se implice in societate. ,Sint convins cii ceea ce facem este vital pentru piistrarea unei democratii reale."

44 I Ziarul local

Nu va luati dupa cei care spun ca ziarele mici nu abordeaza subiecte dificile. In 1990, Daily News din Washington (Carolina de Nard). un cotidian local, praprietate de familie, cu un tiraj de 9.562 de exemplare, a cT~;>tigat premiul Pulitzer pentru publicarea unei anchete. Directorul Ashley ,Brownie" Futrell Jr. arata cu mfndrie exemplarul ziarului Da1'ly News fn care a aparut anuntul premierii. Ziarul a fast premiat pentru dezvaluirea faptului ca administratis !ocala ascundea existents unar substante poluante Tn sistemul de alimentare cu apa potabila din ora~;>.

Putem contribui la func[ionarea democratiei prin transparen[a, echilibrul puterii !i al vocilor noastre. Ziarele locale ar trebui sa fie preocupate numai de ,construirea unei culturi civice a conversatiei", spune specialistul in etica mass-media, Donald Shriver, director emerit al Union Theological Seminary (Seminarul Teologic Ecumenic) din cadrul Universitatii Columbia. Fara viata civica, insa~i structura de baza a societatii democratice risca sa nu reziste in fata indiferentei !i a alienarii. Charles Kuralt !lia cit de importanta este mentinerea vie[ii civice. Intr-un discurs sus[inut la inceperea anului universitar din 1985 Ia University of North Carolina, Chapel Hill, renumitul jurnalist de 1a CBS spunea, printre allele: ,Chiar aici, in acest campus, cu multi ani in urma, am inceput sa con~tientizez pentru prima data existenta, in acest stat, in aceasta natiune i in aceasta lume, a unei asociatii de barbati ~i femei care, de~i poate ca. nu se cunosc intre ei, se poate spune totui ca fac parte dintr-o conspiratie a oamenilor buni ". imi place sa erect ca exista ~i o ,conspiratie a ziarelor bune", ale caror exemplare de calitate (parafrazindu-1 din nou pe Kuralt) ,se imprl!!tie pina in cele mai indepartate colturi ale statului, i dincolo de granitele lui, in cercuri concentrice, ca ~i cum cineva ar fi aruncat o pietricica in lac". Acesta este adevaratul sens al trudei celor 9.104 de ziare mici, departe de autostrazile care leaga statele intre ele - fiecare scrie despre administra[ia !ocala, despre consiliul

Statutul jurnalismului local I 45

CO!ar, despre piesa de teatru a c!ubului unui liceu, despre Clubul Rotary, despre dezbaterile legate de parcclare, despre cvenimentele sportive, nateri, logodne, nunti, aniversari ~i deccse, despre insa~i viata fiecarui loc dintre acele pagini. La aceasta se refcrea Walter Lippmann cind spunea ca ,presa libcra nu este un privilcgiu, ci o nevoie organica care aparc intr-a societate putcrnica". 0 conspiratie a ziarelor bune. Si totul este local. Cu adevarat local.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Capitolul 2Cu scuze pentru Nike, dar de ce ,just do it"?

ldila dintre un jurnalist 9i ziarele m1clNu existti roluri mici. Existii doar actori mici.

Milan Kundera

in jurnalismullocal, la fel cain actorie, nu existii roluri ,mici". La fel cum nu existii ,noncotidiene" sau ,doar" un saptaminal. lar dacii se intimplii sa fi{i chiar editorul unui ziar, ~titi di fiecare numar trebuie sa existe neconditionat. Prin urmare, spunem ca. exista ziare : siiptiiminale cu un tiraj de 3.000 de exemplare; siiptiiminale cu un tiraj de 10.000 de exemplare; bisiiptaminale cu un tiraj de 12.000 de exemplare; trisaptaminale cu un tiraj de 14.000 de exemplare; cotidiene cu un tiraj de 3.000 de exemplare, publicate de luni pinii vineri; cotidiene cu un tiraj de 15.000 de exemplare; cotidiene de duminicii cu un tiraj de 40.000 de exemplare.

Acestea reprezinta doar citeva exemple ~i clasificiiri. Esential e ca sint ziare locale. in continuare, cind vom vorbi despre ziare in aceasta lucrare, vom fi mai expliciti, definind ziarul in functie de frecventa publiciirii, de tiraj ~i de tipul de proprietate, de relevanta ~i, probabil, in functie de locuitorii din zona pe care o acopera. A~adar, atunci cind veti intilni cuvintul ,.mic" in aceasta carte, trebuie sa l)titi ca are un sens pozitiv. lata, de exemplu, ziarul local Herald din Jasper (Indiana), o publicatie deosebita, cu un tiraj de 13.851 de exemplare intr-un ora~ cu 10.000 de locuitori. intr-un anunt pentru angajarea unui fotograf incepator, Herald se descrie ca fiind ,un ziar mic ~i frumos ". Cu o astfel de atitudine, nu este de mirare eli Herald este unul dintre cele mai bune ziare ,mici" din tara. Dqi vorbim despre jurnalism local, e necesara totu~i toata dedicarea de care sinteti capabil. De !a un saptaminal de opt pagini in sus, a~a-numitul ziar mic solicita curaj, perseverenta, creativitate ~i energie.

Cu scuze pentru Nike, dar de ce ,just do it"? I 4 7

din marile ora~e. care erect c~ dac~ achizitioneaz~ micutul s~pt~minal din rurale din Pennsylvania sau din Kentucky intr~ intr-un circuit lini~tit, cu ~edinte de redactie tacute prin rotatie, cu un program scurt de lucru, ar trebui s~ se trezeasc~ Ia realitate - acesta e doar un vis. in cei 15 ani in care am fast codirector ~i coeditor lucram in medie 14 ore pe zi. Rar imi puteam lua un weekend liber. Ziarul este o fiint~ vie. lntreaba pe oricare dintre sotiile ori sotii celor de Ia ziar, care r~min deseori singuri acas~. A~a cum spunea Bill Meyer, directorul ~i editorul unui ziar din Kansas, multipremiat: ,Nu am auzit niciodat~ despre un redactor bun cares~ fie ~i juc~tor de golf profesionist".localit~tile

Jurnali~tii

Acasa, Tn atelierin timp ce scriu acest capitol m~ aflu Ia o mas~ luminat~ din redactia ziarului News Reporter din Whiteville, un bis~pt~minal cu un tiraj de 10.213 exemplare, proprietate de familie, situat in ,partea estic~ a Carolinei de Nord" - unul dintre numeroasele locuri in care am fast in aceast~ var~ in cadrul programului Community Journalism Roadshow (Thrneul de Jurnalism Local) (pentru mai multe informatii legate de acest turneu, vezi capitolul 22). Experienta extra~colar~ rna ajut~ s~-mi p~strez integritatea ~i. in acela~i timp, imi consolideaz~ expertiza. Pregatind ziarul pentru tipar, toate cele cinci simturi se trezesc: mirosul dulce-intepator a! atelierului, huruitul aparatului de developat, scirtiitul ~i zanganitul suportului ma~inii de fotoculegere, vijiitul sistemului de vacuum din spatele ma~inii, muzica country din fundal, fetele fototipi~tilor transformate de lumina difuza a meselor luminoase, zzzzzaaaap-ul prelungit a! placilor tipografice ~i zanganitul ma~inii de developat placile. Atelierul este casa mea. Am crescut in acest lac salbatic. Cind eram copil ~i imi petreceam timpul prin atelier tacind treburi marunte, mi se spunea ca cei ca mine erau numiti ,ucenici ai tipografilor". Ziarul a devenit gractinita mea. Ca vinzator de ziare, strigam pe str~zi intr-a engleza dialectala ~i nu rna mai saturam de spatiul inchis, prafuit ~i vechi a! ziarului Weekly din Chapel Hill, cu biroul sau dickensian, cu oameni muncind de zor Ia colectarea ~tirilor, machetare ~i imprimare. Ucenicului i-a placut atit de mult atelierul, incit ~i-a dorit ~i el unul, a~a ca a urmat studiile Ia universitate ~i a fiicut cariera in presa !ocala. in 1969, impreuna cu doi parteneri, am pus bazele unui saptaminal, THIS WEEK (in Forest City), in zona rurala din vestul Carolinei de Nord. in cinci ani ne-am mutat intr-un sediu mai mare, am achizitionat o presa ~i am cumparat bisaptaminalul concurent. Pina in 1978 saptaminalul a ajuns Ia 60 de pagini, iar in toamna aceluia~i an l-am transformat in cotidian, schimbindu-i denumirea in Daily Courier. Tinjind dupa un alt saptaminal, in 1980 mi-am vindut drepturile de coproprietar partenerilor mei ~i am initial un al doilea ziar intr-a alta comunitate, impreuna cu doi tineri increzatori. Am editat acest ziar in forma unui saptaminal broadsheet. distribuit gratis, pina in 1982, cind l-am trans format intr-un bisaptaminal cu plata. Dar principalele probleme financiare din ace! an ne-au paralizat. Dupa ce l-am vindut in 1983, m-am oriental inspre cariera universitara. (Vezi capitolul 23 pentru analiza a doua studii de caz despre fondarea a doua ziare). Nu am stat nici o clipa departe de redactie sau de atelier, ci am continual sa lucrez ca free lancer la ziarul din localitate, trimitind editoriale, articole de tip feature ~i fotografii. in tot acest timp am inceput sa acord o atentic deosebitii statutului jurnalismului local, a~a cum numai cineva care a fast redactor timp de 15 ani o poate face.

48 I Ziarul local

Am inceput sa observ anumite lucruri.

Mai intii, am observat eli in timpul declinului economic de Ia finele anilor '80 (cind principalele cotidiene lucrau in pierdere, Iaceau concedieri printre reporteri si intrau in faliment intr-un numar alarmant), ziarele locale piireau sa functioneze mai bine fatii deziarele mari, inregistrind un numar mai mic de concedieri, mai putine falimente, o

sciidere mai putin pronuntatii a incasiirilor din publicitate !i vinziiri. In plus, Ia ziarele locales-au fiicut angajiiri pe toata durata recesiunii. Poate nu la nivelul anilor '60-'80, dar eel putin nu stateau pe Ioc.

Muncind din greu :;;i juclnd tare: echipa de Ia The Pilot din Southern Pines, Carolina de Nord, In vara anului 1999, trimite ziarul ,,a culcare" Tn jurul orei 23:00. Ne simtim bine? Va puteti da seama dupa zTmbetul de pe chipul editorului David Woronoff (al treilea de Ia dreapta Ia stTnga).

Acela!i lucru s-a petrecut !i in perioada recesiunii din anii '90. lata ce spunea Rebel Good, senior editorul trisaptaminalului Tribune din Elkin-Jonesville (Carolina de Nord), cu un tiraj de 6.000 de exemplare: ,Nu am prosperat in anii '90, dar nici nu am dat faliment [in timpul recesiunii care a urmat] ". in al doilea rind, am observat ca ziarele locale piireau a fi mai ferite nu numai devicisitudinile economice, ci~i

de influenta insinuanta a televiziunii. Cum poate supra-

vietui ziarul dintr-un orii!el in epoca digitala a comunicatiilor globale rapide, ,epoca informatiei" prin satelit, in care, poate, fiecare are o pagina Web !i sintem aproape mereu conectati Ia CNN? Nu cumva Internetul !i televiziunea au batut deja clopotul deinmormintare al presei locale? Nu cumva satul global a anulat nevoia de ~tiri locale? Industria infloritoare ajurnalismului local raspunde cu un ,nu" categoric. Dupa cum

veti vedea, presa !ocala a adoptat jurnalismul online. (Pentru detalii despre modul cum ziarele locale clarvazatoare au valorificat editiile lor online, vezi capitolul 15). Potrivit

Cu scuze pentru Nike, dar de ce ,.just do it"? I 49

Newspaper Association of America (Asociatiei Presci Scrisc din Statclc Unite ale Americii), 75% dintre site-urile Web ale cotidicnelor din Statele Unite apartin coti-

dienelor ,.mici" sau locale. Editiile online furnizeaza ~tiri locale - piinea noastra cea de toate zilele - intr-un mod rapid, regulat 1i in numar mare. Din fericire pentru noi, oamenii sint avizi ~i au nevoie de informatii desprc comunitiitile, preocupiirile 1i vecinii lor. A1adar, pinii cind CNN i1i va instala un releu in Crooked Creek, Possum Trot 1i Gobbler's Knob, ziarele precum Bugle, Argus 1i Tattler vor continua sa se dezvolte. A1a cum spunea poetul 1i cowboy-ul Baxter Black, ,ziarele din ora!ele mici se dezvoltii rapid pentru ca CNN sau New York Times nu au cum sa publice inaintea lor 1tirile despre petrecerea cu pe!te priijit a veteranilor", despre ,intirzierea lucriirilor de constructie a podului" sau despre biiietii 1i fetele care joaca baseball, care primesc burse sau absolva o ~coaHi, care se casatoresc sau pleadi in razboi. Cred ca. ziarele locale sint ultimul adiipost al Statelor Unite in stare naturalii. Un documentar-scrial dcspre dificultatile !i succesele unor oameni reali, eliberati de agitatia, tendintclc !i opacizarea jurnalismului mimetic din zilele noastre. E ca diferenta dintre piinea de casa !i tartclc expandate din comer{.

Nu ne temem de muncaPliicile pentru News Reporter din Whiteville sint gata acum 1i sint inciircate pe rotativa unei prese mari, marc a Goss, de un albastru-deschis, cea mai buna presa a ziarelor locale de pretutindeni. Nu pot sa nu-mi amintesc de tipograful pe care il stimez, Babe Yount de Ia trisiiptiiminalul Enterprise Mountaineer din Waynesville (Carolina de Nord), cu un tiraj 13.326 de exemplare, a carui presii era impodobitii cu douii pancarte prinse de aparatul de fiiltuit, pe care scria: , U.S.S. YOUNT" ~i ,Nu ne temem de muncii". Tipograful, cu care ar fi bine sa vii intelegeti, pentru cii el vii poate face sa ariitati ca un rege sau ca un tap, dii drumul presei, care porne!te ca o locomotivii pe !ine. A sta lingii o presa in functiune e ca 1i cum ai asista Ia fenomenul esential al bran!ei noastre. La urma urrnelor, nu cumva Ia inceput a fast ,presa" ~i apoi ,mass-media"? 0 prefer !i acum pe prima, pentru cii imi evocii puterea, energia 1i vitalitatea cuvintului tipiirit, ,tras" prin uria!a ma!inii... mirosul de ulei intepiitor al cernelii tipografice, a! solutiilor pentru spiilare 1i al dizolvantului ... mirosul uscat al prafului de hirtie care iti gidila narile ... podeaua de be ton vibrind u1or in timp ce pres a hir!iie intr-un sacadat. .. benzile tari !i interminabile de hirtie, pierzindu-se printre componentele ma1inii ... zbirniitul constant ~i supiiriitor al cilindrilor metalici ... !i !Uieratul dens a! cilindrilor din cauciuc care se apropie, se impletesc 1i apoi se desprind din nou.

Prin venele noastre curge cernealaCind a primit eel mai mare premiu pentru toatii activitatea sa din partea International Society of Weekly Newspaper Editors (Societatea lnternationalii a Editorilor de Siiptiiminale), Bill Meyer, in virstii de 77 de ani, redactor !i editor a trei siiptaminale din Kansas, a declarat: ,Dacii un doctor mi-ar fi spus: Mai ai de trait douii siiptiiminh, i-a! fi

ra.spuns ca. asta inseamna ca

a~

mai ave a timp pentru inca doua cditii ".

50 I Ziarul local

Ce este un ziar local? Perspectiva unUI editorVicki Simons a fast directoare a Center for Community Journalism de Ia Universitatea din Oswego, New York. lnainte de a primi aceasta func[ie, ea, fmpreuna cu so[ul ei, Tony, de[inuse ziarul Independent din Hillsdale (New York) pe care fl transformase intr-un important bisaptaminal de 100 de pagini, cu un tiraj de 9. 715 exemplare. De asemenea, Simons afost pre$edinte at New York Press Association (Agen[iei de Presa din New York). Urmiitoarele observa{ii sfnt extrase din notele introductive din deschiderea teleconferin[ei despre jurnalism local, care a avut/oc Ia CCI din Oswego. in introducere, Simons spunea eli ziare/e locale ar putea fi descrise ca saptiimfnale $i cotidiene cu circu/a[ie restrfnsa; apoi a continual sa-# exprime detaliat punctul de vedere .... Fliril sli-1 definim sau sli-1 practiclim, .ttim in linii mari ce inseamnli jurnalismul local: inregistreazli ~i comenteazli lucruri care se intimplli zilnic ~i modeleazli viata oamenilor din cartierele ~i ora~ele noastre; presupune prezentarea tuturor subiectelor des pre toate tragediile umane: incendii, accidente auto, crime, copii care luptil cu boli ingroziware. Totodata, este intesat cu articole despre fapte de viatli deosebite: cuprinde profiluri de curaj, realizliri sau exemple de buniltate neconditionatli. Se acordli atentie timpului folosit pemru voluntariat, donatiilor, aniverslirilor, conferirii unor premii, evenimentelor speciale, activitlitilor, meselor festive, intilnirilor ~i reuniunilor comunitlitii. Multe dintre mijloacele de comunicare in masll sau ,mainstream" strimbli din nas in fata acestor subiecte pentru cllle considerli neinsemnate, In ochii lor, acestea nu s1nt suficient de importante sau semnificative pentru a fi publicate. fnsli, in ceea ce prive~te efectele reate asupra vietii unor oameni adevllrati, tocmai fn ele stll totul. Este evident cil aceasta formli de relatare ,cu ochii-n patru" le oferA jurnali~tilor locali o viziune de ansamblu, detaliatll ~i personalll asupra comunitlltii lor. Acest Iucru ne face mai preci~i. in general, fatll de mass-media mai importante. Pentru mine, momentele cind mediile rnari intrll in zona noastrli de acoperire pentru a relata un anumit subiect constituie o surprizll. Rar se intimplil sll nu descoperim numeroase gre~eli mllrunte, nume scrise gre~it, un loc confundat cu un altul, cuvinte folosite cu alte sensuri dec it cele regionale, care denatureazll intr-o anumitll mllsurl1 mesajul. Aceasta nu inseamnll insll eli jurnali~tii locali nu fac gre~eli - bineinteles ell mai gre~im ~i noi. fnsll, cind se intimplll asta, intilnim oameni Ia tejgheaua din cofetllrie, Ia spl1Hhorie sau Ia masa din sufragerie, care ne spun ell am gre~it. in eel mai bun caz, nivelul nostru de acuratete ~i responsabilitate este mai mare pentru eli noi facem parte din comunitatea pe care o acoperim, nu sintem in afara ei. insll ~i aici existll un pericol. Nu cumva raportul nostru cu cei din comunitate ne face prea timizi cind ne aflllm in fa{a unor subiecte serioase? Sau prea familiari pentru a recunoa~te anumite tendin{e noi? Aceasta este adevllrata provocare a jurnalismului local: sll ne hotllrim, de exemplu, in ce m1lsura ac{ionllm in calitate de promotori ai comunitiltii sau de gardieni ai acesteia.

0

defini~ie

a jurnalismului local

Linda Gilmore a fast director adjunct a/ Huck Boyd National Center for Community Media (Centrului Na[iona/ ,Huck Boyd" pentru Presa Loca/a) de Ia Scoa/a de Jurnalism

Cu scuze pentru Nike, dar de ce ,just do it"? I 51

Ji Comunicare de Masa A. Q. Miller, din cadrul Universitafii din Kansas. in prezent este secretar de redacfie in sectoru/ publicafii/or a/ centru/ui Kansas State Research and Extension (Departamentului pentru Cercetare Ji Extindere din Statu/ Kansas). in 1998 a scris urmiitoarele oberva[ii, ca riispuns Ia o fntrebare sfcfitoare.Am fost provocati\ recent de editorul unui cotidian important din metropoJa sa detaliez modul cum define~te Centrul ,Huck Boyd" jurnalisrnullocal. EI considera cil activitatea ziarului lui poate fi numita jurnalism local. Nu am vrut sil-l contrazic, dar nici nu am vrut s3.-l aprob. M-am pomenit fisticindu-rnil, incercind sa descriu ce intelegem, de fapt, prinjurnalism local. M-am trezit manifestind o atitudine defensivil in aceastil privintil. Asta pentru ca, atunci cind vine vorba dcsprc scmnificatia sa fundamcntaHi, cred dijurnalismul local este practicat cu adevilrat Ia ziarclc mai mici, s11pti1minalc ~i cotidiene, pe o piati\ mai restrinsil. Accasta nu inseamni1 ca ziarelc mctropolitane nu presteazi1 scrvicii in favoarea comunitlitii prin altc metodc. in schimb, ,o comunitate" de o juffiatate de mil ion de oameni nu pare sa se incadrczc in dcfinitic. Cuvintul ,comunitatc" implica idcca eli oamcnii care locuicsc in ea au anumite lucruri in comun : acela~i sistem de valori, acclea~i idei dcspre serviciile publice, oameni i sisteme. Presupune, de asemenea, o anurnitil interactivitate ~i posibilitatea de a avca acces Ia toate acestea. James Carey vorbe~te despre comunicare in relatie cu ideile de ,impi\rtil~ire, implicare, asocierc, solidaritate ~i marturisirc a unei credinte comune". In acela~i articol, el spune ca ,o perspectiva specifici1 asupra comunicarii nu este indreptata ciltre extinderea mesajelor in spatiu, ci ins pre mentincrca socictiltii in timp ; nu ins pre actul de impArta~ire a informatiei, ci inspre rcprezentarea unor convingeri comune". 0 pcrsoana poate impi1rti1~i i poatc stabili o relatie in acela~i timp, numai cu o singura persoana. Atunci cind o comunitate devine prea mare pentru ca majoritatea oarnenilor sa poatl'i impi1rtl'ii toate accle convingeri, poate di nu mai este cu adevarat o comunitate. Majoritatea oraelor mari sint formate, de fapt, din comunitilti mai mici. In acele contexte, oamenii au multe lucruri in cornun, pe care cei din ora~. considerati per ansamblu, nu Ic au. lata care este Jegatura cu jurnalismullocal : in ora~ele mici din America, ziarullocal este unul dintre elementele care ii unete pe oameni. Estc unul dintre rnodurile prin care cornunitatea se perpetueaza. Face parte din dezbaterile locale pe teme care privesc o anumita comunitate. intr-un ora mare, ziarele pot doar sa reprezinte un numar mare de opinii, in acela~i timp. Anumite proiecte speciale sau o rubrica de scrisori Ia redactie ar putea aduce in paginile ziarului mai multe opinii, dar publicul continua sa fie de ordinul sutclor de mii. Mai existil ~i alte diferente pe care le consider rclevante pentru definirea jurnalismului local. Un ziar local trebuic sa se bazeze adesea pe propriile resurse limitate. Editorul care mi-a lansat aceastil provocare se sprijina pe resursele unui trust de prcsa important. Daca se va confrunta cu un dezastru nea~teptat, are Ia indemina, eel putin intr-o anumita masurl'i, resursele respective. Dadi unii dintre angajati sc irnbolnl'ivcsc, sint altii care sil-i inlocuiasca. Poate ca acestora le va fi greu, poate vor avca nevoic de ore indelungi de lucru, dar forta de munca este disponibila. In cazul multor ziare locale, daca redactorul se irnbolnavete, nu este nirneni care sil-l inlocuiasca. Daca sediul arde i nu mai rilrnine nirnic, el trebuie sa se bazeze pe generozitatea bancherilor din localitate i sa spere ca. il vor ajuta sa-l reconstruiasca. Dacil major