Mita electoralã ºi votul fraudu-los se pedepsesc, conform Legii,cu închisoarea de la 6 luni la 5ani. Guvernul USL a emis înacest sens o Ordonanþã deUrgenþã care modificã articolul55 din Legea nr. 35/2008 pentrualegerea Camerei Deputaþilor ºia Senatului. Mituirea alegãto-rilor cu alimente, bãuturi alcoo-lice sau nealcoolice, produse dintutun ori mãrfuri nealimentarese pedepseºte cu închisoarea!

✍ GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU

MAIMUÞA ªI BOSTANUL USL

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 49, DECEMBRIE, 2012

Ameninþarea: arma politicã preferatã aunor reprezentanþipolitici ºi administrativiai USL, din aceastã campanie electoralã!

GABRIEL SANDU(candidatul ARD

pentru Colegiul 3 -Senat, în judeþulPrahova

DEMISIA LUI MIRCEA NIÞU

Dupã un conflict încadrul Uniunii SocialLiberale (alianþacomunistã) dinVãlenii de Munte,Mircea Niþu ºi-a datdemisia din ConsiliulLocal al OraºuluiVãlenii de Munte

ATENÞIE CETÃÞENI!

Ar fi vesel dacã n-ar fi trist sã auzideclaraþiile unor membri marcanþi aiUSL, precum ºi observaþia analiºtilorpolitici sau a ziariºtilor, cã românii vorvota, pe 9 decembrie, sigla USL ºi nuvor þine cont de omul care candideazã.Cã se poate pune ºi o maimuþã cu siglaatârnatã de gât, o piatrã sau un bostande care sã fie rezematã o pancartã USL.Oamenii tot vor vota useleul. Pentru cãau auzit ei cã USL o sã le dea lapte ºimiere, cã USL îi va apãra în justiþiedacã vor avea probleme cu Legea, cã,uite, chiar Victor Ponta-Pisicuþ a afir-mat cã-l va scoate pe Adrian Nãstasedin puºcãrie dacã vor câºtiga alegerile.În aceste condiþii, nu e de mirare cãmajoritatea candidaþilor USL suntoameni (culmea!) care trezesc mila ºicompasiunea, alteori râsul ºi dispreþul.Priviþi la Becali, priviþi la amantele,soþiile ºi secretarele “împinse” laînaintare. Dar, priviþi la marele baronde Vãleni, Sorin Teju. Ce ar mai fi despus? Ar fi vesel dacã n-ar fi trist sãavem un parlament populat demaimuþe ºi bostani. Sorin Teju spunecã este un “om de-al locului”, cãlocuieºte în Vãlenii de Munte. El, însã,nu cunoaºte localitãþile Colegiuluiunde cadideazã, aºa cum le cunoaºteun om care a strãbãtut peste 120.000de km. Teju Sorin afirmã cã nu repre-zintã altceva decât un vot. ªi sunt ten-tat sã-l cred pe cuvânt atâta vreme câteste convins cã pentru domnia sa“Parlamentul Românie este un spaþiu”.Probabil pentru somn sau pentru fãcutcovrigi ºi merdenele... Va fi trist pentrunoi, oamenii simpli, cã vom aºtepta învan de la aceste maimuþe USL-iste legicare sã ne facã viaþa mai bunã, maiuºoarã, care sã ne aducã bunãstareapentru care am fãcut o Revoluþie ºi aumurit peste 1.000 de tineri în zadar. pagina 3pagina 7

pagina 3pagina 2

ÃLENiiZiarul Vãii TeleajenuluiVVÃLENii

PROFIL DE CANDIDATUniversitarul Mihai Apostolache:

- Are 33 de ani;- Cãsãtorit, 2 copii;- Lector universitar doctor la

Universitatea Petrol-Gaze din Ploieºti- Doctor în Drept al Universitãþii din

Bucureºti;- Experienþã parlamentarã de 8 ani; - Experienþã politicã de 15 ani;- Candideazã pentru a-ºi duce la bun

sfârºit proiectele de dezvoltare ale Vãii Teleajenului ºi în memoria tatãlui sãu.

Afaceristul Sorin Teju:- Are 47 de ani;- Cãsãtorit, 2 copii;- Pensionar pe caz de boalã- Certificat de handicap gradul

II. Conform legii nu are dreptul sã munceascã;

- Subinginer;- Candideazã pentru a-ºi dezvol

ta propriile afaceri ºi pentru a obþine imunitate parlamentarã;

- ªi-a impus soþia director adjunct la ªcoala nr.3 din Vãleni

2

Gabriel Sandu, fostul mi-nistru al Comunicaþiilor vacandida pentru un mandat desenator în colegiul 3 - Senat,din judeþul Prahova.

În vârstã de 49 de ani, can-didatul ARD declarã despre elînsuºi cã a trãit pânã acumcât pentru trei vieþi, a vãzutºi bune ºi rele. De profesieeconomist, are o bogatã acti-vitate profesionalã, fiind de

30 de ani manager de top îndiferite activitãþi ºi companii.Motivul care l-a determinat sãintre în politicã este, dupãcum el insuºi declarã, convin-gerea cã la un moment dat vaputea schimba ceva în bine.

Gabriel Sandu ºi-a începutactivitatea politicã în 1999, înconducerea Uniunii Forþelorde Dreapta, de atunci fiindmembru doar în construcþii

politice de dreapta.La nici zece ani de la acest

moment este propus de cãtrePartidul Democrat Liberal, lafinele anului 2008, sã ocupefuncþia de ministru al Comu-nicaþiilor.

În perioada 2004 - 2008,din poziþia de deputat a fostpromotor a numeroase iniþia-tive legislative în ParlamentulRomâniei, majoritatea cu spe-

cific economic. Proiectul sãude suflet rãmâne însãeRomânia, proiect cãruia i-apus bazele în perioada minis-teriatului.

Din punctul nostru de ve-dere, Gabriel Sandu a fost ºirãmâne un bun profesionist,un om politic de care Prahovaare nevoie, care sã lupte pen-tru interesul cetãþenilor înParlamentul României.

Gabriel Sandu - candidatul ARD pentruGabriel Sandu - candidatul ARD pentrucolegiul 3 - Senat, în judeþul Prahovacolegiul 3 - Senat, în judeþul Prahova

Reporter: Sunteþi candidat pen-tru un mandat de senator încolegiul 3 Senat din judeþulPrahova, colegiu care cuprinde ºizona Vãlenii de Munte. Nu estedeloc un colegiu "uºor".

Gabriel Sandu: Într-adevãr, nueste "uºor". Când îþi asumi însã unangajament în faþa cetãþenilor,obiectivul tãu devine altul - sã-þiîndeplineºti cuvântul dat. Eu mi-amasumat cã voi face tot ce îmi stã înputeri pentru a promova ºi protejainteresele locuitorilor din acestcolegiu în Parlamentul României.

Reporter: Care sunt proiecteledumneavoastrã pentru zona Vãleni?Ce anume vã propuneþi?

Gabriel Sandu: Sunt foarteconºtient cã zona Vãleni are nevoiede investiþii majore. În calitate desenator al Colegiului 3, judeþulPrahova voi iniþia proiecte în vede-rea dezvoltãrii zonei. Astfel, consi-der esenþiale pentru dezvoltareaColegiului 3 urmãtoarele investiþii:

- apã ºi canalizare în toate loca-litãþile;

- iniþierea ºi dezvoltarea unoractivitãþi de punere în valoare ºi dedezvoltare a meºteºugurilor;

- implementarea unor proiectede modernizare a infrastructurii înmediul rural;

- proiecte de dezvoltare a agricul-turii ecologice;

- diversificarea producþiei agri-cole;

- dezvoltarea ºi atragerea deinvestiþii în pomiculturã, piscicul-turã, viticulturã;

- înfiinþarea de birouri de infor-mare în cadrul primãriilor în ve-derea facilitãrii accesului la fondurieuropene ºi naþionale în domeniulagricol;

- derularea de activitãþi pentrupãstrarea florei ºi faunei locale;

- adoptarea de mãsuri în vedereapregãtirii pentru secete ºi încãlzireaclimei;

- împãduriri dupã caz pentru pãs-trarea climei dar ºi crearea de spaþiituristice în pãdure (de mareinteres);

- promovarea resurselor deenergie alternativã:

a. captarea biogazului din depo-zitul ecologic de gunoaie menajere;

b. producerea de energie elec-tricã cu microcentrale eoliene;

c. încãlzirea locuinþelor ºipregãtirea apei calde cu panourisolare;

d. înfiinþarea unei unitãþi pentruproducerea de combustibil ecologic.

Reporter: Aþi fost ministru alComunicaþiilor. Veþi propuneproiecte care sã aibã legãturã ºi cunoile tehnologii?

Gabriel Sandu: Dat fiind faptulcã trãim într-o erã a informatizãrii,în care comunicarea este extrem deimportantã, consider necesarã ºitrecerea unor activitãþi din dome-niul agricol, din spaþiul fizic,tradiþional, în sfera internetului.

Astfel, în calitate de senator voiiniþia proiecte prin care sã creãmportaluri pe internet, unde pomicul-torii, apicultorii, viticultorii ºi alteastfel de categorii de producãtori sãpoatã comunica mai uºor, sã facãschimb de experienþã, sã-ºi popula-rizeze sau sã-ºi vândã produsele.

Reporter: Am remarcat cã edu-caþia este de asemenea un domeniucare vã preocupã.

Gabriel Sandu: Cu siguranþã,sistemul nostru educaþional ne-cesitã multe îmbunãtãþiri. Pentru aveni în sprijinul cetãþenilor dinmediul rural voi propune crearea înfiecare localitate a unui Centru"ªcoala dupã ºcoalã" unde copiii vorputea merge la terminarea cursuri-lor, vor servi o masã caldã ºi îºi vorputea face temele sub supraveghe-rea cadrelor didactice. Aceastãmãsura are rolul de a sprijini famili-ile în care ambii pãrinþi lucreazã darºi de a preîntâmpina numeroaseleaccidente în care sunt implicaþi dince în ce mai mulþi copii. Acesteasunt doar câteva dintre proiectelemele pentru viitorul mandat de se-nator.

Reporter: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi vã doresc succes înrealizarea a tot ceea ce v-aþi propus.

Gabriel Sandu: ªi eu vã mulþu-mesc cã mi-aþi dat ocazia sã mãadresez, prin intermediul dumnea-voastrã, prahovenilor.

Zona Vãleni are nevoiede investiþi i majore! ( interviu)

PROIECTUL MEU PENTRU PRAHOVA

Mi-am început mandatul deministru pornind de laideea cã prioritatea acestui

mandat va fi grija pentru timpulcetãþeanului. O prioritate care, pen-tru un manager, devine scop.

În calitate de senator al Colegiului3 Prahova voi aduce în atenþiaParlamentului acele probleme careafecteazã timpul cetãþeanului înrelaþia cu administraþia publicã localãdar care pot fi rezolvate prin soluþiice pornesc de la administraþia pu-blicã centralã.

Direcþiile mele vizeazã proiecte denaturã economicã, atât generale, învederea susþinerii economieinaþionale, cât ºi specifice, destinateîncurajãrii antreprenoriatului pe planlocal ºi dezvoltãrii economice a zonei.Pe lângã obiectivele privindrezolvarea problemelor care þin decontextul local, consider necesarãrespectarea urmãtoarelor puncte, deo importanþã vitalã pentru transpa-rentizarea ºi eficientizarea activitãþiiparlamentare:

- presiune publicã pentru acor-darea transparentã ºi nediscriminato-rie de fonduri de la bugetul de stat;

- asistenþa parlamentarã acordatãaleºilor locali;

- monitorizarea ºi asigurarea trans-parenþei deciziilor administrative;

- promovarea principiului compe-tenþei în accederea la orice tip defuncþie publicã.

Românii au nevoie de o nouãabordare în relaþia cetãþean - parla-mentar. Cetãþeanul trebuie privit capartener, nu ca o sursã de voturi. Deasemenea, trebuie dezvoltat demer-

sul de consultare a cetãþenilor în pro-cesul elaborãrii politicilor publice, înaceeaºi mãsurã fiind necesarã încura-jarea participãrii active a cetãþenilorla procesul decizional. Activitãþilecomplementare de informare, con-sultare ºi participare activã au existatîntotdeauna în statele democratice,într-o oarecare formã ºi într-o oare-care mãsurã. Totusi, în contextul încare democratia evolueazã, cetãþeniisolicitã mai multã deschidere ºi trans-parenþã, iar societãþile ºi provocãrilecu care se confruntã Parlamentuldevin tot mai complexe, Parlamentulcãutând, din ce în ce mai mult, sãîntãreascã aceste interacþiuni.

Cuvintele de mai jos vin din do-rinþa ºi hotãrârea de a vã transmiteun mesaj foarte important: vã înþe-leg ºi ºtiu ce simte ºi vede fiecare înaceste timpuri.

De 20 de ani încoace România afost acaparatã de politicieni. De par-tide politice care astãzi sunt, mâinenu mai sunt. De clanuri ºi baronilocali al cãror singur scop a fost sãcontroleze cât mai mult din resurse-le þãrii. Doctrinele politice în Româ-nia se contopesc ca nicãieri altunde-va: dreapta liberalã se uneºte custânga socialistã. Asistãm cu toþii larenaºterea comuniºtilor. Politicaromâneascã are nevoie de o schim-bare, are nevoie de oameni compe-tenþi ºi oneºti. E timpul sã acþionãm!

O datã la 4 ani cetãþenii românisunt chemaþi sã-ºi aleagã reprezen-tanþii în Parlamentul României,sunt chemaþi sã-i aleagã pe cei care,timp de 4 ani, ar trebui sã lupte pen-tru nevoile ºi interesele celor care

le-au acordat votul. Parlamentarultrebuie sã fie purtãtorul de cuvântal cetãþeanului în forul legislativ alþãrii, acesta este crezul meu.

Eu, Gabriel SANDU, prahovean,candidez pentru un mandat de se-nator în Colegiul 3 din judeþulPrahova. Am intrat în politicã înanul 1999 având convingerea cã laun moment dat voi putea schimbaceva în bine. Convingere care mãcãlãuzeºte ºi acum. Si, fãrã falsãmodestie, am reuºit!

Am fost deputat în legislatura2004 - 2008 ºi ministru al Comu-nicaþiilor ºi Societãþii Informa-þionale în perioada 2008 - 2010. Încalitate de ministru am promovatun proiect de anvergurã ce avea sãrevoluþioneze mecanismele adminis-traþiei publice centrale ºi locale -eRomânia! Avantajele majore aleimplementãrii proiectului: reduce-rea substanþialã a costurilor cu per-sonalul din administraþie, reducerea

birocraþiei ºicreºterea gradu-lui de transpa-renþã a actului deguvernare. Tot încalitate de ministru, am crescutgradul de absorbþie al fonduriloreuropene ºi am stabilit relaþii decolaborare cu alte þãri, punândRomânia la egalitate cu parteneriieuropeni.

Proiectul meu politic pentruPrahova este departe de a fi unulsimplu. Sau de scurtã duratã. Esteobligaþia noastrã, a oamenilorpolitici, sã continuãm reformelede modernizare a þãrii din ultimiiopt ani.

Vin cu soluþii concrete ºi vreau sãle îmbunãtãþim împreunã. Ca sena-tor al Colegiului 3 mã angajez la:

- Adoptarea de mãsuri prin caresã se elimine birocraþia, corupþia ºiclientela politicã din administraþie;

- Întãrirea rolului instituþiilor de

control ºi reglementare, diminuareaintervenþiei statului în economie,reguli simple ºi clare;

- Creºterea performanþei ºi trans-parenþei instituþiilor publice,inclusiv prin introducerea soluþiilorinformatice; statul informatizat esteun stat corect ºi eficient, în careinstituþiile colaboreazã pentrucetãþean;

- Crearea de noi locuri de muncãprin relansarea IMM-urilor ºi prinatragerea de fonduri europene înagriculturã, industriile performante,turism ºi tehnologia informaþiei;

- Transformarea economiei pra-hovene într-o economie competitivãprin elaborarea unei noi politiciindustriale ºi agricole;

- Dezvoltarea domeniului viticol,al pomiculturii, silviculturii ºi pisci-culturii folosind atât fondurinaþionale câtºi fonduri europene;

- Susþinerea ºi încurajarea exce-lenþei în educaþia ºi ºcoalaromâneascã, atât în rândul elevilorcât ºi al cadrelor didactice.

Sunt Gabriel SANDU, ºi vãaºtept Alãturi de mine, pe Caleacea Dreaptã! Calea cãtre progresuleconomic ºi social al românilor!Fãrã scandaluri, fãrã baroni, fãrãminciuni ºi promisiuni deºarte!

Pentru responsabilitate, demni-tate ºi onoare în ParlamentulRomâniei, vã cer un singur lucru: sãmergeþi la vot pe 9 decembrie!

Prahova are nevoie, mai multca oricând, sã fie reprezentatãîn Parlament de oameni demni,de oameni competenþi ºiresponsabili!

SCRISOARE CÃTRE ALEGÃTORI

3

ACTUALITATE

PORTRET DE CONTRA-CANDIDAT(PÃPUªARII ΪI TRIMIT PÃPUªILE ÎN PARLAMENT)

Nicicând istoria parlamentaris-mului românesc nu a cunoscuto perioadã mai ruºinoasã, maidegradantã, mai “de râsul curcilor” cum se prefigureazã afi acea a viitorului parlamentcare va rezulta în urmaalegerilor din 9 decembrie. Unparlament mult mai numerosdecât cel actual, alcãtuit dinsecretare, soþii ºi amante,penaliºti actuali sau viitori.Cetãþeni care au probleme cujustiþia (vezi cazul lui Dragneaºi al lui Sorin Roºca Stãnescu),amatori de imunitate parlamen-tarã ºi cãutãtori de modalitãþipentru fentarea justiþieiromâneºti, îºi cautã acum unloc în Parlamentul României.Vom vedea ºi vom regretaamarnic. Furaþi liniºtiþi, cãciUSL vã apãrã! Pãpuºarii îºitrimit pãpuºile în parlament!Câþi dintre cei care candideazãsunt conºtienþi de faptul cãparlamentarul este o instituþiefundamentalã a unui stat dedrept? Atât pe plan local, cât ºi

internþional. Parlamentarullucreazã în comisii de speciali-tate. Parlamentarul reprezintãRomânia în delegaþii oficialecare se deplaseazã în strãinã-tate la seminarii ºi congreseinternaþionale. El apãrã intere-sele României ºi, prin extensie,interesele acelora care l-autrimis în Parlament sã-i repre-zinte. Parlamentarul trebuie sãaibã instrucþie ºi expertizãtemeinice. ªcoalã fãcutã cuseriozitate ºi aplicare. ªi nuorice fel de ºcoalã. Dedicaþie,devotament ºi, nu în ultimulrând, patriotism. Un parlamen-tar TREBUIE SÃ REPRE-ZINTE, adicã sã fie oglinda ceamai strãlucitoare a demnitãþiiumane, esenþa ºi cumululvoinþei unui numãr însemnatde alegãtori. Un depozitar alenergiilor, voinþelor, dolean-þelor, bucuriilor ºi necazurilora zeci de mii de cetãþeni. El nuapãrã doar interesele sale ºi peale prietenilor sãi pãpuºari.Trebuie sã ºtie, sã cunoascã, sã

rezolve, sã fie activ ºi puternic.Eu nu am nimic cu boala dom-nului Teju, pentru cã nimeninu-ºi doreºte sã fie bolnav.Totuºi, când ai un certificat dehandicap de gradul 2, ºi, con-form indicaþiilor medicului nuai voie sã munceºti, este oproblemã. Parlamentul nu esteun loc unde te duci sã dormi,sã faci afaceri ºi trafic de influ-enþã, unde sã te ascunzi de“braþul lung al legii” atuncicând simþi cã “þi se apropiefunia de gât” pentru a rãspun-de de faptele tale care te-aufãcut un “om de afaceri de suc-ces”. Aºa ceva nu existã! Unom cinstit nu poate ajungedeparte în lumea afacerilorprin mijloace proprii, prin pro-prie valoare ºi prin voinþã per-sonalã. Cu proptele, pile ºirelaþii, da, se poate ajungedeparte. Cunoaºtem destulecazuri în Vãlenii de Munte, dartoate la timpul lor.

Ce ºtie Sorin Teju din toateastea? Ce cunoaºte Sorin Teju?Ce pregãtire de (eventual)viitor parlamentar are el? Iatãce crede el cã este ParlamentulRomâniei. La întrebarea unuicetãþean “Ce reprezintã pentrudumneavoastrã Parlamentul

României?” Sorin Teju rãspun-de criptic: “Pentru mineParlamentul României repre-zintã un spaþiu (...)”

De ce se vrea el parlamentar?În primul rând pentru cã aºa avrut pãpuºarul ºef al Prahovei,Mircea Cosma. Teju estefolosit ca atâtea alte pãpuºiUSL, în scopul manevrãrii unorinterese de gaºcã afaceristã. Pecine reprezintã Teju? Ce ºi câtcunoaºte el din teritoriul VãiiTeleajenului ºi câþi dintrecetãþenii acesteia? A locui înVãlenii de Munte nu este unatu. A fi “un om al locului” nuînseamnã nimic atâta vremecât tu nu cunoºti localitãþileColegiului cãruia îi aparþii, peprimarii din cele 10 localitãþi,câtã vreme nu ai colindat ºibãtut la pas drumurile de þarãºi ºoselele asfaltate ale zonei.“Sunt conºtient cã voi deþineun vot”, mai spune Teju.Acesta este singurul argumentcare-l valideazã ºi îl defineºtepe Teju. În rest, de unde nu e,nici Dumnezeu nu cere.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILOR

Domnului Deputat Apostolache Mihai Cristian

Referitor la întrebarea dum-neavoastrã ce vizeazã dome-niul de activitate al ministeru-lui nostru, înregistratã laCamera Derputaþilor cu nr.9353A/2012, vã comunicãmurmãtoarele:În funcþie de alocãrile de fon-duri, se va avea în vedere posi-bilitatea includerii obiectivuluide investiþii “Varianta de oco-lire a oraºului Vãlenii deMunte” , în programele deinvestiþii viitoare, cel mai pro-babil dupã anul 2014.Pentru perioada imediat urmã-

toare, fondurile disponibile vorfi direcþionate prioritar cãtreproiectele demarate deja.Cu stimã,MINISTRUOVIDIU IOAN SILAGHI(Bucureºti, 12, 11, 2012)

GUVERNUL ROMÂNIEIMinisterul transporturilor ºiinfrastructuriiDomnuui deputat ApostolacheMihai Cristian

Candidatul USL pen-tru un post de depu-tat în Colegiul 5

Valea Teleajenului refuzãsã participe la dezbatereaproiectelor care vizeazãdezvoltarea zonei. Pedata de 28 noiembrie tre-buia sã aibã loc, în locali-

tatea Drajna o dezbatereîntre candidaþii pentrualegerile parlamentareorganizatã de AsociaþiaProdemocraþia ºiFundaþia FrederichErbert. Au confirmatprezenþa Deputatul MihaiApostolache ºi candidatulPartidului Pensionarilor,în timp ce candidatulUSL, Sorin Teju a refuzatsã participe. În cadrulunei conferinþe de presã,Deputatul MihaiApostolache l-a invitatdin nou la o dezbatere pecontracandidatul sãu de

la USL spunând cã înParlament se dezbat ºi seaprobã legile þãrii, nu sefac covrigi. "Îl aºtept peSorin Teju la o dezbaterepentru ca oamenii sãvadã ce propunem pentruValea Teleajenului ºi ceproiecte legislative vomsusþine fiecare. ÎnParlament nu se daumese sau se ameninþãoamenii pentru aþi trecelegile, ci se susþine cuargumente fiecare iniþia-tivã legislativã", a conchisDeputatul Mihai CristianApostolache.

CANDIDATUL USL PENTRU FUNCÞIADE DEPUTAT ÎN PARLAMENTULROMÂNIEI, SORIN TEJU, FUGE DEDEZBATERI

Maºina baronului de Vãleni, Sorin Teju, care nuapare în declaraþia de avere, dar care este parcatã cunesimþire ºi la întâmplare, “unde vrea muºchii lui”,în centrul oraºului Vãlenii de Munte.

În primãvÎn primãvarã, Sorin Tarã, Sorin Tee ju era mândrju era mândr u în u în prpr ezenþa Deputezenþa Deput atului Mihai Aposatului Mihai Apos tt olache. olache.

AsAs tãzi îl întãzi îl înjurã ºi îl duºmãneºtjurã ºi îl duºmãneºt e. e. “Mar“Mar e om, mare om, mar e caracte caract er”!er”!

“SCULAÞI VOI OROPSIÞI AI VIEÞII”

4

ACTUALITATE

PENTRU VICTOR PONTA, SPITALUL DINVÃLENII DE MUNTE NU ESTE O PRIORITATE

Se cunosc eforturile fã-cute de domnul DeputatMihai Apostolache pentrufinanþarea SpitaluluiOrãºenesc din Vãlenii deMunte. În perioada 2009 -2011 datoritã sprijinuluidomniei sale, spitalul a be-neficiat de echivalentul în leia cca. 150.000 de euro. Dindorinþa de a continuaaceastã acþiune de atragerede fonduri bãneºti pentrumodernizarea SpitaluluiOrãºenesc, domnul DeputatMihai Apostolache s-aadresat (adresa Nr. VVP 591din 01.11.2012) domnuluiPrim-Ministru, Ministruinterimar al Sãnãtãþii, VictorViorel Ponta.

Iatã rãspunsul primuluiministru la Întrebarea nr.9358A/23 - 10 - 2012 privindalocarea de fonduri pentruSpitalul Orãºenesc Vãleniide Munte:

“Referitor la întrebarea dvs.prin care se solicitã fonduripentru modernizareaSpitalului Orãºenesc Vãleniide Munte, judeþul Prahova,vã comunicãm urmãtoarele:

Potrivit prevederilorHotãrârii Guvernului nr.529/2010, Spitalul Orãºe-nesc Vãlenii de Munte,

judeþul Prahova face partedin reþeaua autoritãþiiadministraþiei publice locale- respectiv a Consiliului localVãlenii de Munte.

Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 48/2010 pen-tru modificarea ºi com-pletarea unor acte norma-tive din domeniul sãnãtãþiiîn vederea descentralizãriireglementeazã finanþareaunor cheltuieli de naturainvestiþiilor din bugetulMinisterului Sãnãtãþii pen-tru spitalele publice dinreþeaua autoritãþilor admi-nistraþiei publice.

Astfel la art 190. alin. (1)punctul b), c) ºi d) dinLegea nr. 95/2006 privindreforma în domeniulsãnãtãþii, cu completãrile ºimodificãrile ulterioare seprevede cã spitalele publicedin reþeaua autoritãþiloradministraþiilor publicelocale pot primi sume de labugetul de stat ºi din veni-turile proprii aleMinisterului Sãnãtãþii carese alocã prin transfer cãtreautoritãþile administraþieipublice locale pentru:

- dotarea cu echipamente ºiaparaturã medicalã, încondiþiile în care autoritãþileadministraþiei publice locale

participã la achiziþionareaacestora cu fonduri în cuan-tum de minimum 5% din va-loarea acestora;

- reparaþii capitale la spi-tale, în condiþiile în careautoritãþile administraþieipublice locale participã cufonduri în cuantum de mini-mum 3% din valoarea aces-tora;

- finanþarea obiectivelor demodernizare, transformareºi extindere a construcþiilorexistente, precum ºi experti-zarea , proiectarea ºi conso-lidarea clãdirilor în condiþiileîn care autoritãþile adminis-traþiei publice locale par-ticipã la achiziþionarea aces-tora cu fonduri în cuantumde minimum 5% din valoareaacestora.

La acelaºi articol al actuluinormativ mai sus menþionatse prevede faptul cã sumelealocate din bugetulMinisterului Sãnãtãþii ºi dinbugetul autoritãþilor admi-nistraþiilor publice locale,criteriile de alocare, precumºi lista spitalelor publicebeneficiare se aprobã anualprin ordin al ministruluisãnãtãþii (ordin ce se aprobãca urmare a propuneriifãcute de o comisie de ana-lizã a solicitãrilor depuse la

Ministerul Sãnãtãþii), în ter-men de 60 de zile de la datapublicãrii legii bugetului destat.

Fãrã a fi îndeplinite criteri-ile art. 199 din Legea nr.95/2006, mai sus enunþate,Ministerul Sãnãtãþii nu arebazã legalã de alocare deprevederi bugetare unitãþilorsanitare pentru care a fosttransferat managementulasistenþei medicale cãtreautoritãþile administraþieipublice locale.

Facem precizarea cã în con-textul actual, marcat de odeficienþã majorã de fonduri,Mnisterul Sãnãtãþii are învedere o prioritizare aalocãrilor de resurse finan-ciare în funcþie de nece-sitãþile cu caracter urgent ºide capacitatea beneficiarilorde absorbþie eficientã aresurselor alocate în perioa-da imediat urmãtoare.

Cu stimã,

PRIM MINISTRU,MINISTRUL INTERIMARAL SÃNÃTÃÞII,VICTOR VIOREL PONTA.

Domnului DEPUTATMIHAI APOSTOLACHECAMERA DEPUTAÞILOR

(Nr. 7009/D.R.P. din 0711. 2012.)

GUVERNUL ROMÂNIEI,MINISTERUL TRNSPOR- TURILOR ªI INFRASTRUCTURIICabinet ministru, Bucu-

reºti, 02.11.2012

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILORDomnul Deputat Mihai

Cristian Apostolache

“Referitor la întrebareadumneavoastrã, ce vizeazãdomeniul de activitate al mi-nisterului nostru, înregistratãla Camera Deputaþilor cu nr.9356A/2012, vã comunicãmurmãtoarele:

Societatea Naþionalã deTransport Feroviar deCãlãtori “CFR Cãlãtori” SA ºiCompania Naþionalã de CãiFerate “CFR - SA” au analizatºi au identificat ca având tra-fic redus ºi pierderi din trans-portul de cãlãtori 23 de secþi-uni de linie (acoperind întotal 925 de km de linie) din

care 20 au fost clasificateneinteroperabile, iar restulde 3 secþii fiind interope-rabile.

Numitorul comun al tutu-ror acestor secþiuni de linieeste faptul cã, pentru CFRCãlãtori cheltuielile deexploatare depãºesc cu multveniturile obþinute din vân-zarea de bilete.

Printre secþiile evidenþiateca fiind total neproductive(acoperirea costurilor fiindsub 50%) sunt ºi secþiilePloieºti Sud - Mãneciu,Ploieºti Sud - Slãnic ºiPloieºti Sud - Târgoviºte,secþii de pe care în acestmoment “CFR - SA” s-aretras.

În general aceste linii suntlinii secundare, terminale.

Suspendarea trenurilor pesecþia de circulaþie Ploieºti -Mãneciu se încadreazã în ca-tegoria mãsurilor din Progra-

mul de eficientizare care vorconduce la realizarea în anul2012 a unui buget de veniuriºi cheltuieli echilibrat prineliminarea pierderilor opera-þionale ºi reducerea cheltu-ielilor.

Secþia de circulaþiePloieºti - Mãneciu aparþineinfrastructurii feroviare nein-teroperabile, fiind inclusã înlista secþiilor de circulaþiesupuse licitaþiei prin BursaRomânã de Mãrfuri în ve-derea închirierii, în condiþiilestabilite prin HG nr.643/2011.

Din punct de vedere tehniclinia Ploieºti - Mãneciu esteaptã pentru circulaþia trenu-rilor fiind deschisã atât pen-tru circulaþia trenurilor de cã-lãtori cât ºi de marfã.

Mãsura a fost stabilitã con-form cu prevederile art. 13alin. (2) Actul adiþional pe

anul 2012 la Contractul deservicii publice pentruperioada 2012 - 2015 al Socie-tãþii Naþionale de TransportFeroviar de Cãlãtori “CFRCãlãtori” - SA aprobat prinHotãrârea Guvernului nr.73/2012 ºi cu prevederile art.6 din Hotãrârea Guvernuluinr. 2408/2004 privind meto-dologia de acordare de la bu-getul de stat ºi/sau de la bu-getele locale a diferenþei din-tre tarife ºi costuri în trans-portul feroviar public de cãlã-tori.

Având în vedere cã existãprevedere legalã pentru acor-darea subvenþiilor necesaretransportului feroviar de cãlã-tori de interes regional de labugetele locale, în situaþia încare autoritãþile locale dorescse poate relua operarea tre-nurilor de cãlãtori pe secþiaPloieºti - Mãneciu, numai încondiþii de echilibru bugetar,prin acordarea unei subvenþii

de la bugetele locale, învolum estimativ de

2.472.000 lei/an.

Cu stimã,MINISTRUOVIDIU IOAN SILAGHI.

DIN NOU DESPRE TRONSONUL DE CALE FERATÃ PLOIEªTI - MÃNECIU

5

ACTUALITATE

SE ÎNTÂMPLÃ PE VALEA TELEAJENULUIÎN CAMPANIA ELECTORALÃ

PRIMARULGHEORGHE TIRIFONARE DOSAR PENAL

PENTRU MITÃELECTORALÃ

Primarul PNL al ComuneiGura Vitioara, GheorgheTirifon are dosar penalpentru acordarea de mitãelectoralã. În campaniapentru alegerile locale afost prins de poliþiºti însatul Copãceni oferindmitã electoralã în produseunor persoane din acestsat. Dosarul este instru-mentat de Poliþia Vãleniide Munte.

DINULESCUMARGARETA

AMENINÞÃ PERSOA-NELE DE LA AJUTORSOCIAL ªI AGENÞII

ECONOMICICampania murdarã a unorreprezentanþi ai USL estedusã mai departe ºi de pri-marul localitãþii Izvoarele,Dinulescu Margareta carea mers la agenþii econo-mici din localitate ºi i-aobligat sã afiºeze bannere

ºi alte materiale electoralecu candidaþii USL.Totodatã, doamna primara ameninþat oamenii careau în curþi sau pe caseafiºe ºi bannere cureprezentanþii ARD cã îiva amenda sau nu le vamai da ajutorul social sauajutoarele de la UniuneaEuropeanã. MargaretaDinulescu este cea care îniarna trecutã a lãsat locali-tatea sub troiene ºi s-arefugiat în Israel iar acumdoreºte sã dea reþeaua deapã din satele Malu Vânãtºi Homoraciu, reþea deapã fãcutã din truda

cetãþenilor din aceste sate,la HidroPrahova, societatea Consiliului JudeþeanPrahova al cãruipreºedinte este pesedistulMircea Cosma.

PRIMARUL DINPOSEªTI A TRIMISGARDA DE MEDIU

PESTE FOSTUL PRIMAR

Ca sã arate cine estestãpânul localitãþii ºi însemn de mulþumire pen-

tru faptul cã l-a þinutviceprimar timp de 4 anide zile, actualul primar allocalitãþii Poseºti, ValentinSpãtãrelu (PNL) i-a trimispe cap fostului primar,Grigore Emilian, Garda deMediu. Interesul luiSpãtãrelu este acela de a-lreduce la tãcere pe fostulprimar care a fost cel care

l-a crescut ºi l-a ajutat sãse formeze ca om deadministraþie. Este ruºi-nos ºi ilegal însã faptul cãUSL foloseºte instituþiilestatului pentru a intimidaadversarii politici. Esteclar cã trebuie apãratãdemocraþia cu orice preþºi astfel de atitudini sãînceteze.

LIVADA EXPERIMEN-TALÃ DE LA TEIªANIA FOST VANDALIZATÃDE REPREZENTANÞI

AI USLPentru cã nu ºtiu sã con-struiascã nimic, ci doar sãdistrugã, unii reprezen-tanþi ai USL de pe ValeaTeleajenului au vandalizat,

în noaptea de 29 spre 30noiembrie, livada experi-mentalã de la Teiºani,proiect iniþiat deDeputatul MihaiApostolache care aremenirea de a reface bazinul pomicol al VãiiTeleajenului. Fructelerezultate din aceastãlivadã urmau sã fie donatecopiilor, pensionarilor ºipersoanelor cu handicapde pe Valea Teleajenului.Vã reamintim faptul cã ºimaºina viceprimaruluilocalitãþii Bãtrâni a fostvandalizatã la FestivalulÞuicii de la Vãlenii deMunte dupã ce vicepri-marul Enãchescu s-a urcatpe scenã ºi i-a mulþumitDeputatului Apostolache,pentru sprijinul constantacordat zonei.

ACCIDENT DE MUNCÃLA FABRICA

FOSTULUI PRIMARDIN DRAJNA,

GAVRILà MIHAIO femeie din satul Slon amurit la Fabrica fostuluiprimar din Drajna, GavrilãMihai, fiind strãpunsã de oþepuºã. Cazul este anche-tat acum de procurori ºide Inspecþia Muncii.

În ultimul timp,reprezentanþi ai unorinstituþii ale statului

sau primari ameninþã atâtagenþii economici cât ºi

cetãþenii, în general cusancþiuni dure dacãafiºeazã sau fac campaniedeputatului MihaiApostolache. Este vorbade Alexandru Chirobocea,dir. Adj. al DirecþieiSanitar-Veterinare,reprezentanþi ai OPC ºiGãrzii Financiare precumºi unii primari USL de peValea Teleajenului. Toate persoanele care aufost ameninþate, amen-date, mustrate în aceastãperioadã de campanieelectoralã sã se adresezeBiroului Parlamentar alDeputatului MihaiApostolache din Vãlenii deMunte, Str. Aleea Alunilor,nr.1 (în clãdirea fostuluilaborator). Aceste sesizãrivor face obiectul unorplângeri penale pentruabuz în serviciu ºi unorinterpelãri pe care deputa-tul Apostolache le va adre-sa miniºtrilor în funcþie deproblematicã ºi se vasolicita ºi formarea uneicomisii de anchetã parla-mentarã care sã anchetezetoate aceste abuzuri. De asemenea sunteminformaþi cã USL, folosin-du-se de muncitori ºimijloacele aparþinãtoareSC Electrica SA, au datjos bannere electorale alecandidaþilor ARD, MihaiApostolache ºi GabrielSandu. Practica nu e nouã,ci a fost folositã ºi în cam-pania pentru alegerilelocale.

Într-o lume aflatã în perma-nentã schimbare, mânaþi denevoile materiale, pãrinþiiconsiderã cã plecarea la mun-cã în strãinãtate poate sã re-stabileascã situaþia financiarã,fericirea ºi armonia familiei.

În absenþa pãrinþilor,bunicii sau rudele apropiatesuplinesc autoritatea, iubireaºi comunicarea. Pentru copii,absenþa protectorilor naturalicreeazã un spaþiu gol iaradaptarea la realitate se facecu tristeþe, revoltã, fugã, infir-mitate afectivã. Depãrtareade pãrinþi favorizeazã de celemai multe ori tulburãri de

comportament, afilierea ladiferite grupuri, abandon ºco-lar, consum de droguri, de-pendenþã de calculator.

Aºa se face cã uneori copiiise consoleazã cu fotografiileºi imaginile de carton ale pã-rinþilor, ca unicul substituental iubirii dintre graniþe. Nicipãrinþilor nu le este prea sim-plu, prinºi aºa între douãlumi, aproape fãrã întoarcere.

Statisticile au confirmat cãnumãrul real al copiilor cupãrinþi plecaþi în strãinãtatenu este cunoscut de nicioautoritate sau organizaþienonguvernamentalã. Mai mult

de atât, psihologii au stabilitun numitor comun între copiiipãrãsiþi în maternitate ºi ceilãsaþi acasã de pãrinþiiabsenþi.

Chiar dacã nu îi lipseºtenimic din punct de vederematerial, copilul cu pãrinþi decarton simte cã nu are cinesã-l reprezinte ºi se simteabandonat, tern, singur, fãrãemoþii, se agaþã de iluzii, seataºeazã aleatoriu, devinecapcanã a propriului sãu eu.

Propoziþia "eu plec la servi-ciu, dar mã întorc, mã întorcla tine" nu mai este valabilã înastfel de situaþii. Pãrinþii nu

ºtiu sau nu pot sã-ºi pregã-teascã plecarea în strãinãtate,explicând efectele ºi aºteptã-rile unei astfel de "expediþii".

Rolul pãrinþilor sau pãrin-telui este preluat de altcinevacare încearcã sã devinã mamasau tata sau ºi mama ºi tataacelui copil. Existenþa devinedin acel moment diferitã de aoricãrui copil care are alãturipãrinþii naturali.

ªi mai vin din când în cândsãrbãtorile de iarnã sau celede Paºti ºi pãrintele rãmânecel mai râvnit cadou al pro-priului copil: un Moº Crãciun,un Iepuraº de ciocolatã sau

pãrintele de carton cu sufletde turtã dulce.

Camelia NEAGU

Cadou de sãrbãtori sau pãrinþi de carton

6

ACTUALITATE

Dacã am putea sã nu mai mâncãm - (efectul scumpirilor în lanþ)

Când spunem lux, ne gândimautomat la bijuterii, maºini delux, vile, piscine sau haine con-fecþionate în manufacturi derenume. Unii, puþini la numãr,ajung chiar sã se bucure de ele- nu mã refer la turnuleþe ºikilograme de aur beregãtindgâturi de taur - însã mareamajoritate are doar "privile-giul" sã le priveascã ºi sã tân-jeascã la ele. Chiar ºi noi ceicare tânjim suntem de faptbogaþi! Nu aºa a spus nu ºtiucare pitpalac? Nu a spus el cãcei cu peste 8 milioane (800)de lei sunt bogaþi? Nesimþireapitpalacului este, cã pe lângãafirmaþia fãcutã, se crede ompolitic! Fãrã sã ºtie de ce, cãnu îl duce capul, nime-n-dru-mul ãsta are totuºi dreptate.Nu cu suma spusã de el cavenit/cap de cetãþean, ci cupreþurile. Ne "permitem" sã

plãtim pe ceeace mâncãm ºiîmbrãcãm sume care de multeori depãºesc preþurile din ma-joritatea þãrilor europene. Încurând ne vom "permite" sãplãtim ºi energia... Luxul con-stã în faptul cã având bani decâteva ori mai puþini decâteuropenii ne "permitem" sãplãtim. "Nesimþiþii" care sebucurã de o sãnãtate de fierhabar nu au de cât lux “sebucurã” cei care suferã de vreoboalã. Dacã am putea sã numai mâncãm, sã nu ne maiîmbrãcãm ºi sã avem o climãtropicalã, am râde în nasulcelor care ne iau ºi ultimul bã-nuþ din buzunare. Din pãcateclima ºi impunerile societãþiine fac sã ne "înfãºurãm" corpulfuncþie de timp ºi anotimp ºiacest lucru costã chiar dacã neîncãlþãm cu vinilin ºi ne îmbrã-cãm cu fire sintetice. În ceeace priveºte mâncarea, oricâtam umbla dupã aºa-zisele"oferte" ºi oricât am rãscolimormanele de legume ºifructe apropiate de descom-punere din magazi-ne ºi pieþecosta ºi ele. Privind preþurile,cei care munceau ºi cumpãrauînainte de '89 pot afirma cã nule depãºesc pe cele din acelevremuri: 20 de lei/kg. de

carne, 20 de lei/kg. de brânzã,8-9 lei/l. de ulei, 5 lei/kg. dezahãr sau 2 - 300 delei/perechea de pantofi, 4 - 500de lei/costum etc. sunt preþurichiar mai mici decât înainte de'89. Doar preþurile la întreþine-re sunt mai mari ºi vor deveniºi mai mari. Toate acestea sunto evidenþã clarã ºi aº puteaînºira sute de produse caresunt mai ieftine - în valoareabsolutã - decât cele din vre-mea aºa - zisului comunism. Arfi de-a dreptul minunat sãtrãim în aceastã nouã Româniedacã... salariile ºi pensiile ar fiºi ele ca cele de pânã în '89.Dar sub deviza "Mai puneþi-vãpofta-n cui!", guvernanþii celor23 de ani au permis - cateodatãdin neºtiinþã, câteodatã dininteres - firmelor din þarã ºidin strãinãtate practicareaunor preþuri care depãºescnivelul veniturilor pentru totmai mulþi români. Rezultatelese vãd. Subnutriþia, lipsa trata-mentelor strict necesare, hai-nele scoase de la naftalinãdupã 20-30 de ani, datoriile laintreþinere - ca sã nu mai vor-bim de datoriile la bãnci -marcheazã în mod nefericitacest al doilea deceniu al seco-lului. Gravitatea problemei

este întãritã de cele 2-3 milioa-ne de români care pleacã înEuropa pentru un trai mai bunºi de cele câteva zeci de mii demedici ºi asistente care s-ausãturat sã munceascã bazân-du-se mai mult pe atenþiilepacienþilor decât pe salarii.

Ca ºi cum aceste realitãþi alevieþii de zi cu zi nu ar fi sufi-ciente, guvernanþii vechi ºi noine promit cã... în anul urmãtordar ºi în anii de dupã 2013 vafi ºi mai greu! Iete de ce i-amales ºi îi alegem! Trebuie sã nepregãtim cisterne pentru pre-luarea mierii ºi laptelui care vacurge pe strãzi. Singura activi-tate pe care o desfãºoarã actu-alul guvern este aceea de alãsa lucrurile sã curgã de lasine. Chiar dacã au început sãaparã reportaje despre distru-gerea industriei ºi agriculturii,acestea nu fac decât sã lase ungust amar românilor în vârstãcare au ridicat România la nive-lul þãrilor mediu dezvoltate. Sãse apuce niscaiva politicieni sãse întrebe cum a fost posibilã oasemenea autodistrugere estedovada unei ipocrizii fãrã sea-mãn din moment ce EI au con-dus sau au permis distrugereaa tot ceea ce producea aceastãþarã. Vrãjelile lui Petre Roman

cu industria care era un mor-man de fiare vechi ºi cu lipsadesfacerii produselor din cauzadesfiinþãrii CAER-ului le poatecrede doar el din moment ceRusia, este ºi a fost tot timpuldornicã de a importa o droaiede produse din România întrecare pe loc de frunte se aflãalimentele. Nivelul cererii esteuriaº ºi nu va putea fi satisfã-cut deoarece întreprinderilecare produceau ceea ce secerea la export nu mai existã.Asta înseamnã zeci de mii delocuri de muncã lipsa ºi impli-cit un buget mai mic, salarii ºipensii mai mici ºi un nivel detrai în permanentã scãdere.Asta au reuºit sã facã "mariipoliticieni" români. Nu numairuºii pot fi buni parteneri deafaceri; aproape tot OrientulMijlociu ºi o parte din nordulafrican pot fi parteneri avanta-joºi pentru România.

Scopul pentru care politicie-nii vor în fruntea þãrii esteacela de a face þara sã se ridiceºi implicit sã se ridice nivelulde trai al cetãþenilor, cel puþinla nivel declarativ. Realitatea,însã, este cã trãim în conti-nuare în luxul mizeriei nostre!

Gh SÂRBU

Analiza evoluþiei statuluiromân între lovitura de statdin 1864 ºi cea din 1930 ridicãacum o problemã de fond, pecare ne-am obiºnuit sã o pla-sãm, încrezãtori, la anexamitologiei noastre istoriogra-fice: problema celebrului„instinct colectiv” al poporuluiromân. Aflãm din cãrþile deistorie cum au fost create sta-tul naþional (1859 -1861) ºistatul naþional unitar (1918 -1920) de personalitãþi deexcepþie, pe un fond de adezi-une relativã a populaþiei, maidegrabã condusã decât con-ducãtoare. Peste timp, dicolode activitatea politicã a acestorpersonalitãþi, pare la fel deproductivã ºi infuzia de senti-ment patriotic ºi unionist datãgeneraþiilor de români. Suntînsã cîteva momente crucialecare infirmã teza „instinctuluicolectiv”. În februarie 1859,

când bucureºtenii, craiovenii ºiieºenii se îmbrãþiºau pe strãzi,iar proaspãtul domn se ghe-muia paralizat de fricã în fun-dul cupeului sãu, nu se ºtia cãva urma un regim autoritar, decamarilã, ºi aducerea dinstrãinãtate a unor instituþii cevor transforma statul modernromân într-un organism agre-sor la adresa propriilorcetãþeni. Entuziasmulromânilor la momentul MariiUniri n-a putut previzionamarea destrãmare care aurmat ºi incapacitatea guver-nanþilor de a conserva aceststat rotund ºi firesc, precum ºiinfiltrarea periculoasã abolºevismului în rândurilemuncitorimii ºi criza econo-micã de care a profitat acesta.În 1928, þãrãnismul a scosmase de oameni în stradã ºile-a miºcat pe un iluzoriu marºspre Capitalã, fãrã ca oameniisã simtã marile dezamãgirinaþionale pe care i lepregãteau liderii acestuia.Când a fost datã lovitura destat din 7 - 13 iunie 1930 ºi afost adus Carol II pe tron,entuziasmul popular ºi al inte-lectualitãþii a fost fãrã prece-dent. Toþi sperau într-o domniebeneficã ºi solidã, aducãtoarede belºug. A fost o catastrofãfãrã precedent, pe toate pla-nurile. În august 1944, în timpce România era livratã cu

braþele ridicate UniuniiSovietice, populaþia sãrbãtoreaîn stradã terminarea rãzboiuluiºi pacea, cînd în realitate abiaatunci începea cel mai cumplitrãzboi îndreptat chiar împotri-va ei, a populaþiei. În 1968,românii s-au strâns în faþaclãdirii Comitetului Central alPCR cu un entuziasm spontanderutant, fãrã sã înþeleagã cãexact în acele clipe tocmailegitimau dictatura paranoicã alui Nicolae Ceauºescu. Pentrurevoluþia din 1989 nici nu maieste nevoie de detalii - încãsuferim la prezent naivitateanoastrã de atunci, ca pe o gafãrepetatã zilnic, pe mãsurã cene lovim de efectele atitudiniinoastre din acele zile ºi nopþide abolire a statului. Ne între-bãm: când a acþionat „instinc-tul colectiv” ?

Conservatorismul proverbialal poporului român se referã larezistenþa la modernitate, lascoaterea societãþii din tiparela care cu chiu cu vai s-a adap-tat, la schimbarea ritmului sãusocial. De aceea, în planulmecanismului paradoxal, lasfîrºitul fiecãrui procesdeclanºat printr-o schimbarede ritm, rezultatele au fostinvers proporþionale cu speran-þele.

Alex Mihai STOENESCU

INSTINCTUL COLECTIV

Nu mulþi ºtiu cã TurnulEiffel, simbolul Parisului, afost creat dupã o tehnologiedescoperitã de inginerulromân Gheorghe Pãnculescu.

Acesta, dupã ce a absolvitcursurile Politehnicii dinZürich, la recomandarea scri-itorului Vasile Alecsandri,ajunge sã lucreze în cadrulCompaniei Eiffel. A revenit înþarã, în 1878, pentru a con-strui calea feratã Bucureºti -Predeal. Cu aceastã ocazie ainventat un sistem de îmbina-re a traverselor de cale fe-ratã, care avea sã revolu-þioneze construcþiile metali-ce. Datoritã noii metode demontare a ºinei pe traverseîn afara spaþiului cãii ferate,Pãnculescu a reuºit sãîncheie lucrarea în mai puþinde douãsprezece luni, deºitermenul de finalizare era deaproape cinci ani.

Alexandre Gustave Eiffel,aflând de invenþia ingineruluiromân, s-a deplasat la Vãleniide Munte pentru a-l întâlni peGheorghe Pãnculescu, celcare avea sã devinã inspec-torul general al Cãilor FerateRomâne. Eiffel a vrut sã vadãtehnologia folositã de acestala montarea cãii ferate.

În 1879, francezul a fostgãzduit de Pãnculescu în casaunde se aflã acum Muzeul"Nicolae Iorga" ºi a fostimpresionat de geniulromânului. Aici, Eiffel a discu-tat cu gazda despre proiectulsãu: construirea unu turnpentru Expoziþia Universalãdin 1889, la Paris. Au vorbitdespre adaptarea tehnicii laridicarea turnului, folosindsubansamble metalice, execu-tate la sol ºi fixate dupãaceea, pe mãsurã ce lucrarease înãlþa.

(...) Ne bucurã faptul cãnumele sãu a fost atribuitªcolii Generale Nr. 3, daroare câþi elevi cunosc impor-tanþa studiilor ºi invenþiilorpatronului spiritual al ºcoliilor?

Daniel Cazimir GEANTÃ

Inginerul Pãnculescu - inspiratorul lui Eiffel?

7

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI

CU CINE SE LUPTÃêTIA?

“Cu cine se luptã ãºtia doi dela USL de zic în slogan cã“învingem împreunã”? Ceduºman de moarte se aratã laorizontul privirilor lorînceþoºate de iluzia unei vic-torii prea sigure? Pare cã“sãracii” suferã mult în sub-conºtientul, ba chiar înconºtientul lor. Cu cine seluptã Moacã ºi Teju? Luptã cunoi sau împotriva noastrã?Auziþi, cicã: “învingem împre-unã!”

Un nedumerit

Rãspuns: Noi nu ºtim cucine se luptã. În general USLse luptã cu toatã lumea, dacãe cazul. Chiar ºi cu morile devânt.Vorbind serios, în aceastãcampanie electoralã, sloganulde mai sus nu este dintre celemai rele ºi rizibile. Am vãzutaltele mult mai “deºuchiate” .

Ceea ce nu ne place ºi, dinpunctul nostru de vedere, nu

ni se pare a fi corect, esteimplicarea nemijlocitã a pri-marului în campanie doar deo singurã parte. Primarul artrebui sã nu mai facã politicãºi sã rezolve problemelecetãþenilor.

Domnule redactor-ºef“Sunt elev la Grupul ªcolar

Agromontan “Romeo Cons-tantinescu ºi nu am crezut cãpatima politicã poate fi atâtde mare. S-a ajuns sã seamâne organizarea BaluluiBobocilor pentru cã un candi-dat este apreciat de tineri maimult decât altul care vroia sãfie impus cu forþa de primaruloraºului.”

Rãspuns: Am aflat ºi noi deaceastã amânare a “BaluluiBobocilor“ la ºcoala dumnea-voastrã pânã dupã alegerileparlamentare, motivându-se,în mod absurd, cã ar aveaconotaþii electorale. ªi asta întimp ce elevilor de la ColegiulNaþional “Nicolae Iorga” li s-apermis organizarea balului

înainte de alegeri. Este, cre-dem noi, o discriminareimpardonabilã pe care pri-marul o face între cele douãunitãþi de învãþãmânt. Tristeste cã se loveºte în elevi,prin aceste mãsuri adminis-trativ-politice.

MINCIUNI USL-iste“USL a spus cã a dat înapoi

banii luaþi de PDL, dar le-aluat românilor de 10 ori maimult înapoi prin creºtereaaberantã a preþurilor la ali-mente, utilitãþi, medicamente,carburant. Pe timpul guvernã-rii USL, euro a atins maximulistoric, iar pensile ºi salariileau rãmas ca în 2010.Demagogia îngroapãRomânia.”

Rãspuns: Nivelul de trai ºiputerea de cumpãrare aromânilor au scãzut foartemult, de când USL este laguvernare. Acest lucru estevizibil pentru oricare cetãþeanatunci când merge la piaþã, lamagazine sau îºi achitã fac-

turile la utilitãþi. Ca sã numai vorbim de împrumu-turile fãcute la bãnci,aproape imposibil de retur-nat, în actualele condiþii eco-nomice.

Implicãri electorale“Maºinile Casei de PensiiPrahova sunt vãzute noap-tea prin Vãleni. Ce cautã unautomobil al unei instituþiipublice în campania elec-toralã? Poate ne rãspundedomnul Rotaru, când este laserviciu, nu când este larestaurantul de lângã clãdireaConpet din Ploieºti.”

Promisiuni deºarte“Primarul Cordoº de laMãneciu ce face cu promisiu-nile din campania electoralãcã pânã acum nu a fãcut nimicºi are ºi Consiliul Judeþean ºiGuvernul? Constat cã apãcãlit oamenii cu vorbe fru-moase fãrã acoperire.”

Deschideþi bine ochii!“Oameni buni deschideþi ochii

ºi apãraþi democraþia! Se pre-gãteºte restauraþia pe ValeaTeleajenului. DeputatulApostolache a curãþat insti-tuþiile statului din zonã deputregai, iar acum "niºtebãieþi deºtepþi" au gãsit unbun executant pe care sã-lpunã sã candideze ca sã lefacã jocul. Vor sã sugrumetoþi agenþii economici carevor fi nevoiþi sã dea oameniiîn somaj, vor sã impunã taxede protecþie, sã sfideze dinnou omul simplu.”

Revine dictatura?“Nu este admis ce se întâm-plã în ºcolile ºi în spitalul dinVãleni. Este instauratã o ade-vãratã dictaturã. Nu maiputem sã vorbim deschis uniicu alþii. Totul se transmite laprimãrie. Suntem mai rãu cape vremea comuniºtilor.”

Sub genericul “matineu muzeal”,marþi, 27 noiembrie 2012 a avutloc la “Muzeul Memorial

“Nicolae Iorga” din Vãlenii de Munte,comemorarea istoricului Nicolae Iorga,72 de ani de la asasinarea savantului.

Acþiunea a fost organizatã de Muzeul“Nicoale Iorga” din Vãlenii de Munte ºiClubul Istoricilor, preºedinte, doctorul

Constantin Gãucan.În prezenþa unui auditoriu tânãr ºi

instruit, a unor intelectuali rafinaþi,invitaþii au dezbãtut teme deosebit decaptivante din activitatea savantului:Nicolae Iorga profesor, om politic,ziarist, cetãþean activ al târguºorului deodinioarã, Vãleni.

Temele supuse atenþiei de distinºiiinvitaþi, au fost un adevãrat regalistoric:

- Petre Þurlea - istoric: “Învãþãminte pentru generaþia de

azi”;- Vartan Arachelian - istoric, scri-

itor, secretarul Clubului Istoricilor:“Nicolae Iorga - ziaristul”;- Radu Petrescu - istoric:“Conferenþiari musceleni la Vãlenii

de Munte”;- Ion Bocioacã - istoric:“Nicolae Iorga, raportul cu autoritã-

þile locale”.Expunerile au fost corolate chiar de

înregistrarea vocii savantului, care arãsunat aici, “acasã”, prelungind astfelsolemnitatea ºi oferind un plus deinteres receptorului.

S-au depus flori la bustul lui Nicolae

Iorga din centrul urbei ºi din complexulmuzeal.

O paginã de istorie s-a deschis ºi ne-aamintit cã:

“A fost tãiat un brad bãtrânfiindcã fãcea prea multã umbrãªi-atuncea din pãdurea sumbrãSe auzi un glas pãgân:

“O voi ce-n soare cald trãiþi ªi aþi rãpus strãmoºul nostru,Sã nu vã strice rostul vostru,De ce sunteþi aºa grãbiþi?

În anii mulþi cât el a fost,De-a lungul ceasurilor grele,Supt paza crãcilor rebele,Mulþi ºi-au aflat un adãpost.

Moºneagul stând pe culme dreptA fost la drum o cãlãuzãªi-n vremea asprã ºi hursuzãEl cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu,Ci mort acuma când se duce,Ce alta poate-a vã aduce,Decât doar încã un sicriu?!”

Camelia NEAGU

COMEMORARE NICOLAE IORGA (72 de ani de la asasinarea savantului)

Fostul primar laOraºului Vãlenii deMunte, Mircea Niþu ºi-adat demisia din ConsiliulLocal al Oraºului Vãleniide Munte motivând fap-tul cã "nu se respectãoamenii ºi legile de cãtreunele persoane".Interesant este faptul cã

se spune cã nu se respec-tã legile. Sã înþelegem cãîn Primãria Vãleni seîncalcã legea? Din surse-le noastre, nemulþu-mirea ar fi pornit de ladesemnarea candidatu-lui la funcþia de deputat,Sorin Teju, mulþi membriPSD susþinând cã nu pot

merge de mânã cu uncandidat al PNL venit dedouã luni în politicã ºiimpus fãrã o consultareprealabilã. Se pare cã vorurma ºi alte plecãri dinPSD, dar ºi din PNL,atmosfera fiind foartetensionata în interiorulUSL Vãlenii de Munte.

Dupã un con-flict în cadrulUSL Vãlenii deMunte, MirceaNiþu ºi-a datdemisia dinConsiliul Local alOraºului Vãleniide Munte

8

● Predau lecþii chitarã elec-tricã, acusticã, clasicã în Vãleniide Munte. Tel. 0737386935

● vand dacia papuc fab.2004, 5 locuri. tel. 0736-933841.

● vând logan preferance,an fab. 2005, servo, geamurielectrice faþã, air baguri faþã,gpl omologat. pret 2700 euro,negociabil. Tel: 0731-599002.

● dacia, an 1988, neradiatã,impozit la zi, pretabil programrabla + opel vectra, fabricaþie1992, geamuri electrice,închidere centralizatã, trapã,itp - 02.2014, asigurare - 2013,motor 2000 benzinã, avariatãdreapta/ faþã. Preþ negociabilsau schimb cu auto funcþion-abil. tel: 0727-526460.

● dacia papuc, an 2003,diesel, pompã injecþie mecani-ca. Preþ 1200 euro. telefon nr.:0766-718358; 0723-342466.

● vând sau schimb daciapapuc, an 2004 diesel, propri-etar, stare bunã, distribuþienouã. pret 6500 lei. tel: 0723-151019; 0724-514395.

● dacia papuc 2003, diesel,proprietar, tracþiune faþã în 2locuri, pivoþi, bucºi, discuri defrânã, plãcuþe, capac pompã deapã schimbate, distribuþieschimbatã, baterie nouã în

garanþie, cauciucuri noi faþã.Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283.

● vând vaucer cu dosarcomplet. Preþ 2500lei. Tel:0737262685

● cumpãr 3 tichete rabla.plata imediat dupa verificaredealer auto. ofer 4500 ron. tel:0722-275453.

● înmatriculez orice autoîn bulgaria pe numele tãu, itp,asigurãri. asigur platformãtractãri non-stop. 0727-112943;0766-774565.

● vând staþie auto stormpremier, putere 4 w, cuantenã. pret 350 ron, uºor neg.aratã impecabil. tel: 0761-679963.

● vând detector radarcobra, model sd 7000. pret 100lei. tel 0728143111.

● înmatriculãri Bulgaria penumele tãu 350-turisme pânãîn 2000 cm, 400 euro mai maride 2000 cm, platforme pentrutransport auto fãrã numere va-labile, rapid ºi sigur. tel. 0769-164154.

● dezmembrez renaultlaguna 1 break motor 2200cm3. tel 0721114343.

● Pãuleºti - ultracentral,vând teren cu 900 mp, cu 16 mliniari deschidere, toate util-

itãþile la poartã, zonã de vile.pret 35.000 euro. 0726 -229650.

● Vând teren zona bãr-cãneºti, lângã autostradaBucureºti-Braºov, extravilan(dupã 1 august intravilan),suprafaþa 10.000 mp,deschidere la ºosea 21 m,lungime 499 m, toate actele lazi, preþ 7 euro mp, negociabil.telefon: 0728/420737.

● Ciorani - Prahova, dn1 dAlbeºti - Urziceni, teren intravi-lan 10400 mp, deschidere laºosea 83 mp, stradal, toate uti-litãþile, lângã fostul cap, cadas-tru, intabulare, preþ 15 eu/mpnegociabil. tel. 0745-762467,0722-405506.

● Lipãneºti, ºos. principalãPloieºti - Vãleni, teren 5000mp. tel. 0733-916406.

● Vând teren intravilan2500 mp în Dumbrava. tel:0727-872340.

● Com. Brazi - vând terenintravilan 2500 mp din care1000 m pãtraþi luciu de apã(balta de peºte populatã) iar1500 mp gazon amenajat pen-tru relaxare. relaþii la tel: 0728-850952.

● vând urgent teren extra-vilan, cu suprafaþa de 9000 mp,situat pe ocolitoarea municipiu-

lui Ploieºti, ideal pentruamplasare hotel, service. preþ35 euro/ mp. tel: 0723-703957.

● Vãlenii de Munte, str.Cuza Vodã - vând teren 850mp, toate utilitãþile. tel: 0722-319057.

● vând terenintravilan 1975 mp,com. Poseºti, satValea Screzi, Prahova,amplasat la ºosea, cudeschidere 27m ºimãrginit de pârâulScrezanca. tel: 0721-369792.

● vând teren 575mp cu casã bãtrâneas-cã - dn1 - Bãrcãneºti,la stradã. 650 mil.,neg. tel: 0724-119777.

● vând teren 4500mp, în zona Urlaþi,Valea Pietrei, pe deal.preþ avantajos. tel:0763-999919.

● vând loturi deteren în sat Livadea,Comuna Vãrbilãu(lânga Stefeºti - loc.cotatã cu poluarezero). Una dintre celemai frumoase poziþiidin zona, însoritã ºicu o priveliºte minu-nata. preþ neg. tel:

0762-203356. ● Vând urgent teren în

Oraºul Comarnic, 1000 mp,intravilan, toate facilitãþile.preþ 25.000 euro negociabil.tel. 0762-608446, dupã ora 19.

MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ

VÃLENii

Redacþia

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:Prof. Georgeta CHIROIU

Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Camelia NEAGU,

Prof. Jeannette CIMANGACãtãlina CÃPLESCU

Potrivit art. 206 CP, respon-sabilitatea juridicã pentru

conþinutul articoluluiaparþine autorului. De aseme-nea, în cazul unor agenþii depresã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le

aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA”

Talon de micã publicitate gratuitã

NUMELE:________________________________ PRENUMELE:_____________________________ ADRESA :________________________________

Text:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se depune la sediul redacþiei(Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se

trimite prin mail la adresa redacþiei:ziarul.valenii@yahoo.com

- pentru persoane fizice ºi juridice -

CALCULATOARESERVICE GSM

VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47

PREÞ PROMO 650 LEI

PREÞ PROMO 399 LEI

Tel: 0728 11 44 24Tel: 0767 872 050