CMYK

BocsiguluiV O C E APublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

74Anul 2017

16 IUNIE Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

>>> pag. 8

Festivalul Dansului Călușăresc O nouă ediție de succesVă aducem în fața ochilor „

Festivalul Dansului Călușăresc” - o sărbătoare importantă pen-tru comuna noastră, o sărbă-toare prin care toți cei veniți pe meleagurile noastre au pu-tut vedea și simți ce înseamnă să știi a trăi frumos, în bună înțelegere și pace între oameni.

Bocsigul, Răpsigul, Mâneră-ul și Boc sig Cartier au sărbă-tori frumos! Totul, de Rusalii, când cei veniți pe meleagurile noatre au putut participa la spectacolul dedicat comunei noastre Bocsig, un spectacol de zile mari, un spectacol al comunității noastre locale.

A fost frumos, după cum și vremea a ținut cu noi, astfel încât toată lumea prezentă s-a putut bucura din plin de o adevărată zi de sărbătoare, în care dansul și jocul popular au poposit efectiv la Bocsig, în cadrul acestei noi ediții a „Fes-tivalului Dansului Călușeresc”.

Ansambluri, soliști vocali, taraf, orchestră, toate, în ca-drul programului pregătit de către administrația locală anu-me pentru a avea la Bocsig un spectacol reprezentativ, în cadrul căruia, la loc de cin-te s-a a� at ansamblul nostru „Țărinuța”

Înălţarea Domnului și Ziua Eroilor s-au sărbăto-rit în acest an pe 25 mai. O zi cu semnificații multiple, o zi în care bisericile ortodoxă și greco-catolică au îmbrăcat straie de sărbă-toare (putem spune), cinstind așa cum se cuvine aceste mari sărbători.

Ziua Eroilor cinstită în comună!>>> pag. 4

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig,

lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile(continuare di n numărul trecut al ziarului)

FLORA ȘI FAUNAPe marginea şanturilor drumului de pe Uliţa Mare dintre Margine şi Satul Nou au fost plantaţi frasini pentru confection-area spițelor și a loitrelor de la car. Din iniţiativa preotului Ageu Ioan, începind cu anul 1960 frasinii au început să � e înlocuiţi cu pruni mai ales pruni rosii. In anul 1971 Consiliul Popular a dispus în-locuirea tuturor frasinilor cu pruni altoiţi şi roşii. Din grădinile oamenilor n- au lipsit nici răchita din care se confecţionau gardurile. Cea mai mare parte a hotarului este destinată culturilor cerealiere şi plante tehnice. Cea mai veche este cultivarea grâului, iar meiul a fost înlocuit prin anii 1680, cu cultivarea porumbului. În vechime se mai cultiva orz si ovăz. Cul-tivarea cartofului a fost introdusă prin anul 1780. În vechime se mai cultiva cânepă, in, fasole, bostan din sămânţa căruia se fabrica uleiul. Aşa numitul dov-leac bulgăresc se folosea la mâncat. Înce-pind cu anul 1938 s- a introdus cultura orezului în locurile joase, inundabile, cultură care dupa anul 1945 a dispărut. Pentru cultivarea cartofului, a cânepii şi a inului � ecare familie căuta să aibă loc de cânepişte si de crompişte în pământul din râturi. Acest teren era bine ingrăşat şi arat de mai multe ori pentru a � puhav la semănatul cânepii şi a cartofului. După anul 1970 a început şi cultivarea sfeclei de zahăr. Oamenii încheiau contracte cu fa-bricile de zahăr pentru anumite suprafeţe.În lunca Crişului Alb, prin zăvoaie, cresc arini, plopi şi răchită.În parcul fostului conac al familiei Cara-gheorghevici au fost plantaţi castani. În-tre copacii care sunt mult căutaţi și cresc repede se numară salcâmul, bun pentru construcţii şi pentru foc. Pe lângă � oră există si o faună bogată. Prin pădurile de stejar trăiesc, mai ales, mistreţi, vulpi, căprioare şi lupi. Toamna înainte de cules mistreţii si cerbii pro-duceau stricăciuni culturii de porumb. Boncăluitul cerbilor se auzea până în sat. Vulpile veneau de multe ori şi furau găinile din sat. Printre alte animale mai putem enumera iepurele, viezurele, hâr-ciogul, şoarecele, şobolanul, dihorul iar prin bălţi şi heleştee trăieşte vidra. În ul-tima vreme șobolanii s- au înmulţit într- atât încât fac mari pagube prin magaziile de cereale şi prin cămările oamenilor. Între păsările care populează pădurile se număra uliul, stăncuţa, ciocănitoarea, mierla, cucul şi turturelele. Prin anii 1940 au venit din Grecia un soi de grauri.care s-au răspîndit şi în această zonă. În timpul coacerii cireşelor graurii fac

mari stricăciuni, la fel si ciorile. Mult răspindit prin paduri este și fazanul care este un vânat foarte căutat. Prin zăvoaie și bălţi trăiesc cocostârci care îşi fac cui-burile pe casele cu paie ale oamenilor. În vechime exista credinţa că dacă ci-neva ar îndrăzni să distrugă cuibul unui cocostârc, acesta pune foc pe casă. Pe vremea când erau iobagi, oamenii erau obligaţi să vâneze, anual, un anumit număr de vrabii. În zilele friguroase de iarnă, când era zăpadă, oamenii se înde-letniceau cu construirea de capcane pen-tru prinderea vrabiilor pe care le mân-cau. Mult cinstită era rândunica. Prin lanurile de grâuşi prin fâneţe trăiesc potârnicile. În comună mulţi locuitori se ocupau cu creşterea porumbeilor de diferite soiuri. Bălţile şi râurile erau populate cu peşte, cleanul si mreana, iar în pescăria amenajată in balta Sodom cresc crapi de China. La fel, în stare sălbatică, prin scorbu-rile copacilor erau stupi de albine pe care oamenii îi căutau pentru a le lua mierea. Copiii de la vite când întâlneau sau găseau un asemenea stup îi dădeau foc şi după ce albinele mureau luau fagurii cu miere. Prin tufi şuri și mărăcini mişunau şerpii care în vremea din urmă sau mai impuţinat. Prin bălţi, alături de broaşte şi raci, trăieşte şi broasca ţestoasă. Pentru a scăpa de foame primăvara, în trecut, oamenii căutau prin păduri şi pe păşuni bureţi comestibili. În zilele noastre o familie întreagă a murit otrăvită cu bureţi. O altă sursă de trai era creşterea vitelor. Cind voiau să cumpere pământ fi ec-are gospodar căuta să aibă de vânzare o pereche de boi care reprezintă costul unui iugăr cadastral de pământ. Vitele cornute, boii şi vacile, erau cel mai mult crescute. Urmau oile şi porcii. Porcii trăiau în semisălbăticie prin pădurile de fag şi stejar. De multe ori se încrucişau cu mistreţii şi erau adunaţi acasă numai când erau vânduti sau tăiaţi. Cea mai veche rasă de vite a fost sura de stepă şi pinzgaul. Apoi s- a răspândit rasa Sie-menthal. La oi a dominat rasa ţurcană până când, în zilele noastre a fost înlocuită cu rasa tigaie şi merinos. Mulţi bocsigani trebuind să facă transporturi cu căruţa au început să crească cai, mai ales aceia care făceau comerţ cu cereale. În curtea fi ecărui gospodar erau crescute păsări precum găina, raţa sau gâsca, mai nou curca, ba chiar şi iepurele de casă. Prietenul cel mai bun al omului era so-cotit a fi câinele, din care motiv fi ecare gospodarie avea pe lângă casă câini. La fel pentru stârpirea şoarecilor aveau pis-ici. Dintre rasele de porci, în trecut era mangaliţa, iar acum cel mai cautat este bazna.

În baza Ordinului comun nr 45/1991 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, privind unele măsuri pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu pesticide, a Legii nr. 383/ 2013 a apiculturii şi a OG.4/1995 actualizată, vă comunicăm obligaţiile ce revin celor implicaţi în această acţiune.

Obligariile producătorilor agricoli

Producătorii agricoli care execută sau bene� ciază de tratamente � tosanitare CU pes-ticide au următoarele obligaţii:

- să înştiinţeze în scris, cu cel puţin 48 de ore înainte de efec-tuarea tratamentului, consiliile locale pe teritoriul cărora se găsesc suprafeţele ce urmează a � tratate, precum şi cele ale căror limite teritoriale se a� ă la mai puţin de 5 km de aceste suprafeţe. trebuie speci� cat:

■ locul tratamentului; • data inceperli şi durata

tratamentului; • denumirea produsului fo-

losit şi remanenţa acestuia; • metoda de aplicare şi mij-

locul cu care se execută; - să efectueze tratamente cu

insecticide numai pe timp liniştit, fără vânt şi numai asu-pra culturilor auricule ento-mo� le sau pomilor fructiferi care nu se a� ă în stadiul de în� orire, iar pentru situaţii excepţionale se vor utiliza nu-mai produsele de protecţia plantelor care manifestă selec-tivitate faţă de insectele pole-nizatoare (albine şi bondari),în conformitate cu O.G.4/1995 actualizată, art.27:

În scopul reducerii riscului de impact asupra sănătăţii oame-nilor şi a animalelor, precum şi pentru protecţia albinelor şi a mediului înconjurător, sunt interzise:

-aplicarea tratamentelor la plante melifere, cât şi la cele care îşi realizează polenizarea cu ajutorul albinelor, cu pro-duse toxice pentru albine,în perioada în� oritului.Unele tratamente se pot face numai în cazuri deosebite, cu apro-barea şi sub controlul o� ciilor � tosanitare,al � lialei silvice şi al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului; Nerespec-tarea acestui articol consti-tuie contravenţie sancţionată cu amendă conform art.31,

pct.4.lit.g: sau amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei:

- aplicarea tratamentelor la plantele melifere, precum şi la cele care îşi realizează poleni-zarea cu ajutorul albinelor, cu produse toxice pentru albine, în perioada în� oritului, fără aprobare.

O mare atenţie trebuie să acorde şi fermierii care seamănă seminţe tratate cu produse de protecţie a plante-lor din specia nennicotinoide-lor.În acest sens, fermierii au şi obligaţia de a anunţa Primăria şi O� ciul Fitosanitar judeţean precum şi de a semnaliza cu plăcuţe de avertizare parcelele respective (vezi articolul re-spectiv).

Consiliile locale vor lua măsuri pentru anunţarea în scris sau telefonic, cu cel puţin 24 ore înainte. a tuturor cul-turilor care au vatră de stupină staţionară/ permanentă sau temporară/ pastorală situate în raza teritorială a localităţii, pre-cum şi circumscripţia sanitar-veterinară, despre locul, data începerii şi mijloacele cu care se execută tramentele cu insec-ticide.

Obligaţiile apicultorilor- să comunice autorităţilor

administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se a� ă stupina, locul de amplasare al acesteia, perioada utilizării vetrei de stupină, numărul familiilor de albine, sediul sau adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor � tosanitare;

- să închidă sau să inde-parteze la o distanţă de peste 5 km de suprafeţele supuse trata-mentului, familiile de albine, atunci când au fost înştiinţaţi. Intervalul de timp în care este necesar ca familiile de albine să � e închise sau îndepărtate, poate � de 48 ore la erbicide şi insecticide, 24 ore la fungicide şi acaricide.

- să sesizeze imediat în scris circumscripţia sanitar-veterinară în cazul producerii intoxicaţiilor la familiile de albine situate în raza teritorială a localităţii, pre-cum şi circumscripţia sanitar-veterinară, despre locul, data începerii şi mijloacele cu care se execută tramentele cu insecti-cide.

Măsuri pentru protejarea albinelor la aplicarea tratamentelor � tosanitare

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

Informații utile Actele necesare obținerii ajutoarelor socialePRESTAŢIA SOCIALĂ -

DENUMIREVENIT NET LUNAR PE MEM-

BRU DE FAMILIEACTE NECESARE TERMEN DE

DEPUNEREALOCAŢIE DE STAT PEN-TRU COPII

NU ARE BAREM DE VENIT cerere tip, copie acte identitate părinţi,copie certi� cat de naştere copil, copie livret de familie, copi e certi� cat căsătorie părinţi , dosar

1-25 ale lunii

ALOCAŢIE DE SUSŢINERE A FAMILIEI

MAXIM 530 LEI – MEMBRU DE FAMILIE

cerere tip, copie acte identitate părinţi, copie certi� cate de naştere copii, copie livret de familie , copie certi� cat de căsătorie, adeverinţă salariu părinţi, adeverinţă venit de la ANAF, copie talon pensie, copie talon indemnizţie handicap

1-25 ale lunii

VENIT MINIM GARAN-TAT

FĂRĂ VENITURI cerere tip, copie acte identitate părinţi, copie certi� cate de naştere copii, copie livret de familie , copie certi� cat de căsătorie, adeverinţă venit de la ANAF, copie talon pensie, copie talon indemnizţie handicap

1-25 ale lunii

INDEMNIZAŢIE CREŞTERE COPIL

NU ARE BAREM DE VENIT cerere tip, adeverinţă tip (anexa2) completată de angajator, declaraţia celuilat părinte, copie după cererea depusă la angaja-tor şi ştampilată de acesta , privind intrarea în concediul pentru creşterea copilului , coipe a deciziei de suspendare a contractului muncă , copie acte identitate părinţi , copie certi� cat de căsătorie părinţi, certi� cat de naştere a copilului pentru care se solicită drepturile , copie certi� cate de naştere a celorlaţi copii, copie livret de familie , stagiu de cotizare eliberat de către Casa de Pensii pen-tru ambii părinţi , copie ultimul concediu medical sau adeverinţă , adeverinte de venit de la ANAF pe ultimii doi ani , dosar plic

1-25 ale lunii

STIMULENTUL DE INSERŢIE

NU ARE BAREM DE VENIT cerere tip, adeverinţă tip angajator (anexa 2), copie acte de identi-tate părinţi , copie certi� cate naştere copii, copie livret de familie , stagiu de cotizare eliberat de Casa de Pensii pentru ambii părinţi , adeverinţă dereluare a activităţii de la angajator , dosar

1-25 ale lunii

LIVRET DE FAMILIE NU ESTE NECESAR cerere tip , copie certi� cate de naştere părinţi , copie certi� cate de naştere copii, copie carte de identitate părinţi

1-25 ale lunii

TICHETE SOCIALE PEN-TRU GRĂDINIŢĂ

MAXIM 284 lei – membru de familie

cerere tip, copie acte identitate părinţi, copie certi� cate de naştere copii, copie livret de familie , copie certi� cat de căsătorie, adeverinţă salariu părinţi, adeverinţă venit de la ANAF, copie talon pensie, copie talon indemnizţie handicap

1-25 ale lunii

S� nţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiţi de către Biserica Ortodoxă la data de 29 iunie a � ecărui an. Aceştia sunt sărbătoriţi împreună datorită faptului că am-bii s-au săvârşit la Roma. Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul iar Sfân-tul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos. Conform Sinaxaru-lui, moaştele celor doi apostoli au fost puse împreună. Conform cercetărilor recente, Pe-

tru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Petru şi Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de către Biserică în textele canon-ice ale Noului Testament (Pavel -14; Petru – 2). Aceştia sunt consideraţi ca � ind printre cei mai importanţi oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos.

Sfântul Apostol Petru provine din oraşul Bet-sadia, localitate situată

pe malul nordic al lacu-lui Ghenizaret, astăzi cunoscută sub numele de El Aradsch, situată în Siria. Numit la naştere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol An-drei. De asemenea, în Sfânta Scriptură este po-menit faptul că Petru, în momentul în care şi-a început activitatea, era căsătorit. Acesta devine ucenic al Mântuitorului în urma unei partide de pescuit. Acela este mo-mentul care marchează

renunţarea lui Petru la toate averile materiale şi decide să îl urmeze pe Ii-sus, devenind astfel „pes-car de oameni”.

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anu-lui 7, într-o familie de evrei provenind din Tar-sul Ciliciei. Numele său la naştere a fost Saul. Acesta ajunge să înveţe sub îndrumarea rabi-nului Gamaliel. Totuşi, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat formă pământeană. În schimb, a fost martor la marti-rizarea Sfântului Ştefan. Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinţei în Dumne-zeu. Pavel este botezat de către episcopul Damas-cului, un om pe nume Anania, moment care marchează schimbarea numelui sau din Saul în Pavel.

29 iunie – S f i n t i i A p o s t o l i P e t r u s i P a v e lSărbătorile lunii iunie

ROMÂNIAJUDEȚUL ARAD

Primăria Comunei BocsigBocsig, nr. 591, jud. Arad; Tel./Fax:

0257325100/0257325101; E-mail: primaria-bocsig@yahoo.com

Nr. 2843/12.06.2017ANUNŢ

PRIMĂRIA COMUNEI BOCSIG orga-nizează licitaţie publică deschisă în data de 07.07.2017, ora 10.00, la sediul său din loc. Bocsig, nr. 591, jud. Arad, pentru vânzarea a doi armăsari a� ați în proprietatea privată a Comunei Bocsig.

Prețul de pornire al licitaţiei este de 5000 de lei pentru � ecare armăsar, pasul de supralici-tare este de 10%, taxa de participare este de 50 lei, iar garanţia de participare este de 500 de lei, reprezentând 10% din prețul de porni-re al licitației, pentru � ecare armăsar.

Documentele aferente licitaţiei pot � achiziționate începand cu data de 20.06.2017 de la sediul Primăriei comunei Bocsig. Ce-rerea de participare insoţită de documentele necesare, precum si de dovada achitarii ta-xei de participare și a garantiei de participa-re se vor depune pâna cel tarziu în data de 06.07.2017, ora 11.00 la sediul primariei.

Informaţii suplimentare: tel. 0257/325100.

Pentru primar,Viceprimar,Iercan Teodor

ANUNȚ PUBLIC

Cu ocazia sărbătoririi pe data de 29 Iunie a Sfi nților Petru și Pavel, urăm încă de pe acum tuturor cetățenilor care își vor serba cu această ocazie ziua de nume, un sincer și călduros

LA MULȚI ANI!Viceprimar,

Consiliul Local

La Mulți Ani de Sfi nții Petru și Pavel

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

Festivalul Dansului Călușăresc O nouă ediție de succesAm putea caracteri-

za acest festival devenit tradiție pentru comuna Bocsig ca pe o zi de sărbătoare pe care toată lumea o cunoaște deja ca și Festivalul Dansului Călușăresc. Ediția din acest an a fost una deosebită, cu un spectacol folcloric de excepție, cu o at-mosferă plină de bucurie și voie bună. O ediție de care mulți ani ne vom aduce aminte, mai ales prin faptul că am văzut prin ansamblul „Țărinuța” expunere fol-corului autentic, am revăzut la Bocsig an-sambluri proprii ale comunei – folclorice și călușari – am văzut soliști vocali de-ai noștri și un taraf care a readus în inima spectatorilor frumoasele melodii ce se

cântau odată pe la noi. Așadar a fost o ediție în care folclorul bocsigan a apărut pe scenă într-un mod desoebit, în aplazu-ele publicului. Cântec, dans, port popular autentic al comunei Bocsig. Toate prin eforturile unor oameni inimoși dar mai ales prin aplecarea spre folclor și tradiții a unor tineri deosebiți.

Toți acești reprezentanți ai folclorului bocigan merită aprecierea tuturor, trebu-ie felicitați și încurajați pentru că fără ei am � avut o sărbătoare a Bocsigului mult mai săracă. Ei au fost cei care au adus su-� et sărbătorii, împreună cu soliștii bocsi-gani care au urcat pe scenă.

Putem a� rma că în cadrul acestui spectacol „Țărinuța” s-a prezentat auditoriului, ream-intind tuturor celor prezenți că și în acest an comuna Bocisg are un ansamblu folcloric de clasă, un ansamblu prin care se continuă tradiția folclorică a co-munei.

Așadar, din nou, „ Țărinuța”, i-a încântat pe toți prin dansu-rile puse în scenă, prin reperto-riul ales, prin deja consacratele costume populare, surpriza � -ind că anul acesta ansamblul nostru a intrat pe scenă și în port tradițional de maramureș, având în program și dansuri speci� ce acestei zone folclorice din România.

Am văzut cu acest prilej și componenți noi în echipa de

dansuri. Componenți pe care dorim să-i felicităm pentru că au ales folclorul, au ales să reprezinte comuna Bocsig, au ales dragostea față de frumos, spectacolul autentic românesc! Felicităm și părinții acestor noi componenți ai ansamblului � indcă i-au susținut pe copiii lor în a se înscrie în formația de dansuri, o formație atât de dragă nouă tuturor.

Nu în ultimul rând, felicităm toți componenții formației no-astre de suflet, aceștia încântân-du-ne cu spectacole de câțiva ani buni, fiecare intrare scenică a lor aducând publicului o fărâmă din comuna Bocsig, acel spirit care poate fi descris simplu, prin cuvintele„ Frumos și Elegant”!

>>> pag. 1

>>> pag. 5

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

Festivalul Dansului Călușăresc O nouă ediție de succes„Festivalul Dansului Călușe-

resc” a reprezentat un nou prilej de a� rmare pentru comuna Bocsig! Cum? Prin organiza-re, prin prezentare, dar mai ales prin ansam-blul nostru drag-„Țărinuța”!

Un ansamblu care ori de câte ori apare pe scenă face furori, adună aplauze după aplauze, murmure de apreciere și de � ecare dată între-barea: de unde sunt? Iar răspunsul este mereu același: din Bocsig!

Așa a fost și de această dată, unde, în fața mi-ilor de oameni prezenți, Țărinuța s-a ridicat din nou peste așteptările tuturor, încântând ochiul și inima celor prezenți.

Iar ca spectacolul să � e complet, ansamblu-lui nostru i s-au alăturat și îndrăgiți soliști vo-cali bocsigani, care au susținut un recital de muzică populară. A fost un spectacol în care reprezentanții folclorului bocsigan au excelat la toate capitolele. Au adus din nou mândrie în inimile tuturor din comuna Bocsig!

Un moment deosebit în cadrul sărbătorii a fost al decernării unor titluri de ctățean deonoare al comunei pentru preotul Oneț Bogdan și profesorul Petru Lăpugean, care însă, datorită stării de sănătate nu a putut � prezent la această decernare, o� ciată de Ciul Ioan Florin și viceprimarul Iercan Teodor.

>>> pag. 4

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

În această zi de sărbătoare pentru co-munitatea noastră locală, am simțit o atmosferă care a fost una a distracției și bunei dispoziții, toată lumea simțindu-se bine în această zi de sărbătoare nu doar pentru comuna Bocsig, ci pentru întreaga zonă.

Grătarele cu mici au fost și ele prezente, � ind deja o tradiție ca mirosul îmbietor al bucatelor pregătite să se simtă peste tot. Toate terasele au fost pline ochi, ceea ce a arătat că există interes pen-tru sărbătoarea comunei noastre, care an de an devine tot mai atractivă și mai căutată.

Întreaga atmosferă a fost una de sărbătoare autentică, în care distracția și voia bună au fost efectiv la ele acasă, poposind în această zi unde altundeva dacă nu la Bocsig!

Așadar, a fost zi de sărbătoare la Bocsig, zi în care s-a mai consumat o ediție a „ Festivalului Dansului Călușăresc”, mani-festarea artistică reușind să � e structurată de așa manieră încât să acopere gusturile tuturor spectatorilor.

Festivalul Dansului Călușăresc O nouă ediție de succesCa în � ecare an, de Rusalii a fost

zi de mare sărbătoare în comuna Bocsig! S-a desfășurat ziua de sărbătoare a comunei-„ Fes-tivalul Dansului Călușăresc”. A fost o zi în care muzica, distracția și voia bună s-au mutat la Boc-sig, spectacolul artistic propus pentru sărbătoare atrăgând o mulțime de spectatori.

Astfel, cu începere de la ora 17:00, toți cei care au dorit să se bucure de o zi de sărbătoare autentică s-au deplasat la Bocsig. Spectacolul pregătit cu această ocazie a fost unul pe măsura așteptării publicului, care a putut urmări dansuri ale unor ansambluri cunoscute, dar și un spectacol muzi-cal de excepție.

A fost cu adevărat o zi de mare sărbătoare, toate scaunele din jurul scenei � ind ocupate din timp de cei veniți a se bucura de spectacolul folcloric pregătit anume pentru acest eveniment de seamă al comunei noastre- Bocsig.

>>> pag. 1

>>> pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

Festivalul Dansului Călușăresc O nouă ediție de succesVă lăsăm în compa-

nia câtorva imagini reprezentative de la ziua de sărbătoare a comunei, deoarece spațiul publicației locale este destul de restrâns, preferând astfel, prin aceste imagini, să vă aducem în fața ochilor amintiri de la acest important eveniment.

>>> pag. 6

Nici cei mici nu au fost uitați, anume pentru ei � ind aduse o mulțime de jocuri, cel mai căutat � ind toboganul gon� abil, care efectiv a fost luat cu asalt de co-piii dornici de a se juca.

Putem spune că toată lumea s-a simțit bine, peste tot putând ve-dea oameni veseli, bucuroși de a patrece la sărbătoarea comenai noastre.

Sărbătoarea, în ansamblul ei, a fost bine organizată, cu un spec-tacol folcloric pregătit pentru toate gusturile.

De remarcat este faptul că tot mai multe o� cialități vin la sărbătoarea comunei noas-tre, printre acestea remarcând pe deputatul Dorel Căprar, deputatul Florin Tripa, depu-tatul Adrian Todor, precum și pe președintele Consiliului Județean Arad, domnul Iustin Cionca.

Am putea scrie pagini despre cât de frumos a fost la această nouă ediție a tradiționalei sărbători

a comunei noastre-„Festivalul Dansului Călușeresc”-, dar ne oprim aici, concluzionând sim-plu: comuna Bocsig a arătat din nou că știe să sărbătorească fru-mos și elegant, a rătat că știe să păstreze vii tradițiile bocsigane, având o zestre folclorică de mare valoare, zestre dusă mai departe de acești tineri minunați care formează ansablul nostru drag „Țărinuța”.

De acum încolo rămân fru-moasele amintiri de la acastă zi de sărbătoare, urmând a ne reântâlni cu „Festivalul Dansului Călușeresc” anul viitor la o nouă ediție care sperăm să � e cel puțin la fel de frumoasă ca cea de anul acesta.

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

Sărbătorită la 40 de zile de la Învierea Domnului, Înălţarea Mântuitorului Iisus Hristos la ceruri a fost decretată și ziua de sărbătorire a eroilor martiri ai neamului, eroi care s-au sacri� cat pentru patrie, pentru întreg neamul românesc.

Astfel, an de an eroii neamului sunt sărbă-toriți în această zi pentru a nu se uita sacri-� ciul suprem făcut de aceștia pentru unitatea și idealurile poporului român. Un sacri� ciu prin care eroii neamului au arătat ce înseamnă patriotismul, au arătat ce înseamnă dragostea de țară, luptând pentru ca astăzi să putem trăi și vorbi liberi, în pace, în această țară atât de frumoasă și dragă tuturor-România!

La Bocsig, așa cum ne-am obișnuit, memo-ria martirilor-eroi ai neamului este mereu cinsită cu toate onorurile cuvenite, primarul Ciul Ioan Florin, viceprimarul Iercan Teodor, alături de preoți, consilieri locali, credincioși și elevi ai școlii, marcând momentul de comemorare printr-o ceremonie o� cială.

Ceremonia a avut loc la monumentul din centrul Bocsigului, unde preoții cultelor ortodox și greco-catolic din Bocsig au o� ciat și o slujbă religioasă de pomenire a eroilor martiri ai neamului românesc.Evenimentul s-a desfășurat imediat după

liturghie, când enoriașii bisericilor ortodoxă și greco-catolică, împreună cu preoții, au ve-nit la monumentul din fața primăriei Bocsig, pentru această zi de mare sărbătoare.Din nou s-a arătat faptul că în comuna noastră există

respect față de valorile patriotice, există re-spect față de cei ce au luptat pentru idealurile poporului nostru, punând aceste idealuri chi-ar mai presus de propria viață.După slujba de pomenire a eroilor neamu-

lui, s-a adus cinstire memoriei acestora prin-tr-un program de poezie și cântece patriotice. Totodată, prin luările de cuvânt, s-a adus în prim plan importanța acestei zile, accentuân-du-se sacrifi ciul suprem al eroilor, căci dacă astăzi putem vorbi de un prezent al păcii într-o Românie liberă, trebuie să ne amintim că acest lucru se datorează acestor eroi pe care îi comemorăm odată cu Inălțarea Mântuitoru-lui.La ceremonie au fost prezenți și veterani

din comună, aceștia bucurându-se de cinstea cuvenită pentru participarea la luptele de apărare a țării, a neamului. Trebuie să adu-cem în prim plan și faptul că întregul eveni-ment s-a bucurat și de prezența tinerilor din Bocsig îmbrăcați în frumoasele noastre cos-tume populare, ceea ce a dat o notă solemnă aparte acestui important moment cu deose-bite implicații istorice.Astfel, putem concluziona afi rmând că la

Bocsig festivitatea de comemorare a eroilor s-a desfășurat într-un cadru solemn, ceremo-nia cuprinzând și depunerile de coroane, semn de cinstire și comemorare a memoriei celor căzuți la datorie!

Ziua Eroilor cinstită în comună!>>> pag. 1