RECLAMELE LA ALCOOL ªICOMPORTAMENTUL

DE CONSUM ALELEVILOR

ªI STUDENÞILOREste uºor de observat cum în lume se constatão ascendenþã a consumului abuziv de alcool,

fenomen dramatic ce produce tulburãri, anemie ºi multipledisfuncþionalitãþi în viaþa individualã ºi comunitarã, mai alesîn zone ºi la populaþii unde existã o slabã dezvoltare eco-nomicã, sãrãcie ºi promiscuitate.

Într-o lume în care fiecare suntem tributari unor interese mai marisau mai mici, rãgazul unui popas cultural devine o realã încântare.ªi atunci când oamenii sunt primitori, însetaþi de culturã, dornici sãofere ºi sã primeascã idei înãlþãtoare, atmosferã caldã, discuþiidiverse ºi incitante, totul se transformã într-o real-itate ce poartã numele de “ Clubul Doina” .

REVOLUÞIA DINDECEMBRIE 1989 -

O TRAGEDIEROMÂNEASCÃ

ÃLENii

M ´ N A SALVATOARE SAU AJUTORUL PROVIDENÞIAL

Rãmas singur, fãrã sprijinul, mãcar moral, alcelor din Grupul de iniþiativã, tracasat ºi obosit,dupã douã luni de cãutãri ºi încercãri eºuate, amfost la un pas de a renunþa. Atunci a apãrut omulprovidenþial datoritã cãruia publicaþia „Vãlenii”existã ºi astãzi. Acest om se numeºte: ALEX MIHAISTOENESCU! Cu ajutorul substanþial al domnuluiStoenescu am înfiinþat S.C. „Valte” SRL. Astfel, înperioada 15-30 septembrie, a apãrut numãrul doial publicaþiei noastre, la o distanþã de 3 luni ºi jumã-tate de apariþia primului numãr.

EDUCAÞIA

Nu fac o pledoarie pro domo, dar n-am sã înþelegniciodatã pe dascãlul care cultivã în mintea elevilor sãigustul pentru spectacol, pentru divertisment, pentrudistracþie în dauna celui pentru lecturã, pentru cultu-ralizarea activã ºi neobositã, pentru formarea uneiconºtiinþe civice participative la viaþa colectivitãþii.Întrucât ºi ce interes slujeºte obligarea unui elev sãcumpere un bilet la concert sau la un spectacol de teatru(care poate costa 50 de mii de lei, 35 de mii de lei) în loc,de exemplu, sã-l convingi sã cumpere o carte sau, de cenu?, un ziar (nu neapãrat cel local)? Dar, pentru cã vor-bim de ziarul local, de ce nu se strãduiesc profesoriinoºtri sã-i convingã pe elevii domniilor lor sã scrie pen-tru ziar (ziarul nostru a publicat ºi publicã orice încer-care literarã, cât de cât reuºitã, a elevilor) stimulându-leastfel apetitul pentru scris ºi citit, pentru culturã îngenere?... Fericirea realã (a unui adolescent) de a-ºivedea numele tipãrit sub un text care îi aparþine (ºi carerãmâne) nu se comparã cu efemera satisfacþie pe care i-o poate procura (sau nu) un spectacol, un concert sau odiscotecã... CETˆÞENI DE ONOARE, DARPE BANI

Uimire, nedumerire ºi multã mâhnire în sufletmi-a produs ºtirea cã „Cetãþeni de oanoare aioraºului”, „Fii” ºi „Fiice”, domni sau doamne ai cân-tecului românesc, pretind bani pentru prestaþia lorartisticã în oraºul care îi cinsteºte ºi care le-a fãcutonoarea supremã de a-i fi adoptat. Sã dãm nume?Mai bine nu! Îndestularea pe care o simt ei cu celecâteva milioane primite de la concetãþenii adora-tori le va fi suficientã!...

Pe când un festival gratuit al „Fiilor” ºi„Fiicelor”, ai „Cetãþenilor de onoare”, ca o bucuriesupremã, ca o revãrsare totalã a dragostei ºirecunoºtinþei pentru oraºul acesta ºi pentruoamenii care-l locuiesc ºi care vin (de voie, de

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Ziarul Vãii Teleajenului

AU MURIT VISÃTORII!? (III)

Anul II, Nr 8, 15-31 Martie 2006VVÃLENii10.000 de lei vechi

1 leunou

Pagina 3Pagina 3

pagina 3pagina 7

pagina 8

pagina 2pagina 2

CLUBUL DOINA - O OAZÃ DE CULTURÃ

Pagina 5Pagina 4

IN MEMORIAM - MIRON RADU PARASCHIVESCU

Dezvoltat la poalele dealurilor subcarpatice ca centru economic de schimb între zonele de ºes ºi de deal,oraºul Vãlenii de Munte este o localitate ce se mani-festã ca centru de interes polarizator pentru celelaltelocalitãþi situate în zona de nord a Vãii Teleajenului.

Pentru toate doam-nele ”i domni”oarelede pe ValeaTeleajenului ”i din

ÎN AªTEPTAREA PRIMÃVERIIVÃLENII DE MUNTE ÎN VIZIUNEA COMPARTIMENTULUIDE URBANISM ªI AMENAJAREA TERITORIULUI

În dimineaþa zilei de 21 decembrie1989, încã pe întuneric, Româniastãtea în cumpãna istoriei. Pro-vocatã profesionist, Armata þãriideschisese focul ºi omorâse ce-tãþeni ai þãrii

S-au împlinit, pe 17 februarie,35 de ani de la moarteascriitorului Miron RaduParaschivescu

2

Dezvoltat la poalele dealurilorsubcarpatice ca centru economicde schimb între zonele de ºes ºi dedeal, oraºul Vãlenii de Munte esteo localitate ce se manifestã ca cen-tru de interes polarizator pentrucelelalte localitãþi situate în zonade nord a Vãii Teleajenului.

Dezvoltarea urbanisticã, so-cialã ºi economicã a oraºului, înperspectiva anilor 2006 – 2010, seva înscrie pe urmãtoarele coordo-nate:

- Centru de interes economic ºisocial polarizator pentru locali-tãþile situate pe Valea Teleajenu-lui;

- Centru industrial în domeniulindustriei prelucrãtoare ºi extrac-tive;

- Staþiune turisticã ºi centru de

coordonare a activitãþilor turis-tice din zona de nord a bazinuluiVãii Teleajenului.

Procesul de urbanizare ºi extin-dere pe orizontalã a oraºului se vadesfãºura în cadrul intravilanuluiexistent (prin utilizarea tere-nurilor libere existente în zoneleprevãzute de Planul urbanisticgeneral), iar ca perspectivã prinînglobarea în cadrul oraºului acomunelor limitrofe (Gura Vi-tioarei, Bughea) ºi aducerea aces-tora la nivelul unor cartiereorãºeneºti.

Zonele de locuinþe dispun dedisponibilitãþi de construire încontinuare în proporþie de 80% însectorul privat ºi de 20% în sec-torul de stat.

În general, zona de locuinþedispune de o tramã stradalã mo-dernizatã (aproximativ 90% dinstrãzi sunt modernizate) ºi în pro-porþie de 80% strãzile oraºului dis-pun de reþele tehnico-edilitarenecesare.

Anual în oraºul Vãlenii deMunte se realizeazã în medieaproximativ 50 de locuinþe noi(locuinþe proprietate particularã).

Numãrul apartamentelor înblocuri de locuinþe a crescut de laan la an deºi nu semnificativ, dar

vizibil totuºi prin noile blocuri ces-au construit în ultimul timp: AC,AC1, AC2. Pânã la sfârºitul anului2007 sunt prevãzute a se realizaîncã 60 de apartamente pentrutineret prin Agenþia Naþionalã deLocuinþe (A.N.L.).

În atenþia Consiliului Local ºi alPrimãriei oraºului nostru a stat ºiîmbunãtãþirea sistemului sanitar,respectiv prin reabilitarea spitalu-lui Vãlenii de Munte, prinrepararea clãdirilor din incintaspitalului: pavilion central, corpadministrativ, farmacie, materni-tate, pediatrie, radiologie, cen-tralã termicã – calitatea actuluimedical fiind substanþial îmbu-nãtãþitã prin realizarea acestorlucrãri.

Învãþãmântul, cu întregul sãu

patrimoniu de clãdiri, a beneficiatcontinuu de investiþii în ultimiiani, investiþii ce au vizat îm-bunãtãþirea confortului termic,realizarea de noi sãli de clasã saunoi unitãþi de învãþãmânt cumsunt Grãdiniþa nr. 3 ºi Grãdiniþanr. 4, la care se adaugã ºi primasalã de sport din oraºul nostru(construitã la Colegiul Naþional„Nicolae Iorga”).Cea de-a douasalã de sport se aflã în construcþie(în parcul din apropierea gãrii)urmând ca în anul 2007 sã fiedatã în funcþiune.

Esenþialã pentru buna des-fãºurare a activitãþilor productiveºi a aspectului general pentruorice oraº, este starea drumurilororãºeneºti. Permanent s-au rea-lizat lucrãri de reparaþii ºi moder-nizãri a strãzilor orãºeneºti, a tro-tuarelor precum ºi construireaunui numãr de 5 poduri în ultimii5 ani.

Modernizarea strãzilor s-a efec-tuat dupã introducerea reþelelornoi de alimentare cu gaze ºi apã ºidupã efectuarea reparaþiilor lareþelele existente.

Deºi reþeaua de alimentare cuapã acoperã 80% din suprafaþaintravilanului localitãþii, sistemulde alimentare cu apã trebuie

îmbunãtãþit deoarece apa furniza-tã cetãþenilor nu atinge para-metrii calitativi ºi cantitativi nece-sari.

În anul 2006 sistemul de ali-mentare cu apã se va înnoi prinintroducerea a 4,2 km. conducte,înlocuirea vanelor defecte, schim-barea branºamentelor vechi ºicontinuarea acþiunii de contori-zare a tuturor consumatorilor.

În paralel cu acþiunea deîmbunãtãþire a sistemului de ali-mentare cu apã, începând cu anul2006, va demara ºi programul deextindere a reþelei de canalizareorãºeneºti. Prin investiþia „Rea-bilitare economicã ºi ecologicã abazinului râului Teleajen” înce-putã în anul 2001 ºi finalizatã înanul 2005, pe programul

P.H.A.R.E., s-a realizat moderni-zarea staþiei de epurare Vãlenii deMunte. Prin extinderea cu 100% acapacitãþii de epurare ºi introdu-cerea treptei biologice de epurarea apelor uzate s-a deschis posibili-tatea introducerii canalizãrii trep-tat în întreg oraºul Vãlenii deMunte. Extinderea canalizãriiorãºeneºti pânã la acoperireaîntregului oraº se va realiza peetape, lucrãrile de execuþie ur-mând sã dureze 6-7 ani.

Problemele legate de protecþiamediului sunt de maximã impor-tanþã ºi pentru oraºul nostru .Prin programul P.H.A.R.E., con-cretizat în Vãlenii de Munte prinrealizarea „Modernizãrii staþiei deepurare”, a „Rampei ecologicezonale” ºi a „Staþiei de brichetarea deºeurilor lemnoase” s-audeclanºat ºi mobilizat forþele ºicapacitãþilor necesare pãstrãrii ºiconservãrii mediului ambiant laun nivel din ce în ce mai apropiatde statele europene dezvoltate.

Grija faþã de oraºul în caretrãim se manifestã ºi în modul încare sunt îngrijite zonele verziexistente în oraº ºi în împrejuri-mile acestuia inclusiv a pãdurilor,pãºunilor ºi livezilor riverane.

Unitãþile industriale existente

au un impact redus asupra mediu-lui ºi sunt grupate în special înzona de nord, nord-vest ºi de suda oraºului. Relaþiile acestora cu

zonele de locuinþe fiind acelea devecinãtate nepoluantã.

Zonele comerciale (situate, maiales, în partea centralã aoraºului), sunt într-un continuuproces de modernizare, extindereºi îmbunãtãþire a dotãrilor nece-sare realizãrii unui comerþ care sãse apropie cât mai mult de nece-sitãþile ºi exigenþele actuale.

Cunoscut în þarã ºi în strãinã-tate ca un oraº cu o bunã tradiþieculturalã oraºul Vãlenii de Munteface eforturi sã se menþinã lanivelul acestui statut. Astfel înultimii ani s-au efectuat investiþiipentru reabilitarea ºi extindereaclãdirilor ce îºi aduc aportulhotãrâtor la actul de culturã: Casade Culturã, Muzeul „NicolaeIorga”, ªcoala de Misionare ºiBiblioteca orãºeneascã „MironRadu Paraschivecsu”. Din zestreaculturalã a oraºului fac parte ºi unnumãr de 34 de construcþii cuaspect arhitectural deosebit, cesunt clasificate ca monumente dearhitecturã pentru care existã opreocupare permanentã de con-servare.

Poziþia oraºului Vãlenii deMunte, în cadrul teritoriuluijudeþului, oferã posibilitãþi pentru

practicarea unor tipuri variate deturism:

- Turism de odihnã ºi recreere;- Turism itinerant cu valenþe

culturale;- Turism de tranzit;- Turism la sfârºit de sãp-

tãmânã;- Agroturism.De asemenea, din oraº, se

poate ajunge cu uºurinþã cãtrezonele montane: Cheia, MunteleRoºu, Masivul Ciucaº pentru prac-ticarea turismului montan, turis-mului de vânãtoare ºi turismuluiºtiinþific.

În deplinã concordanþã cu si-tuaþia economicã a þãrii ºi cu efor-turile generale de apropiere denivelul de dezvoltare al stateloreuropene, oraºul Vãlenii de Mun-te trece printr-o perioadã de con-solidare a principiilor economieide piaþã ºi de creºtere a rentabi-litãþii în toate domeniile de activi-tate.

Concluzia majorã este cãevoluþia oraºului se face pe ace-leaºi coordonate tradiþionale ve-rificate istoric. Aceastã evoluþieeste realã ºi se deruleazã conformprogramelor de dezvoltare exis-tente la nivelul Consiliului Local ºial Administraþiei publice locale.

ªef Compartiment urbanismºi amenajarea teritoriului,

ing. Liviu OPROIU

VÃLENII DE MUNTE ÎN VIZIUNEA COMPARTIMENTULUI DE URBANISM ªI AMENAJAREA TERITORIULUI

ä Actualitate

3

Vãlenii, localitate mai puþin pomenitã în opera luiNenea Iancu, vine în forþã în atenþia opiniei publice întomna lui 1900 când în parlament se dezbãtea legeaþuicii pentru instituirea monopolului bãuturilor spir-toase ºi a impozitului pe grad.

Deziderate legitime este titlul momentului apãrut laUniversul pe 9 octombrie 1900. E vorba de o petiþiunepe care cetãþenii unei „urbe care lucreazã foarte mult cuþuica” au avansat-o parlamentului. Târgul de Munteeste prezentat sec, cu „3600 de locuitori, vreo 6 bise-rici, 4 ºcoale primare ºi 180 de cîrciumi”. Apoi se justi-ficã doleanþele cetãþenilor, care, trebuie sãrecunoaºtem, sunt mult mai ponderate decât cele alelocuitorilor Mizilului, care voiau, nu altceva, decâtmusai Mizilul reºedinþã de judeþ. Vãlenarii cereau cons-truirea unui pod solid de piatrã în oraºul lor, apoi înfiin-þarea unui liceu, o cale feratã pânã în capitala judeþuluiºi, bineînþeles, retragerea proiectului asupra þuicii, careloveºte interesul cetãþenilor alegãtori din Târgul deMunte.

Legea se voteazã totuºi pe 3 octombrie. Costicã

Panaite, simpaticul erou al povestirii Cam târ-ziu…(Univesul, 13 oct. 1900), cu vorba lui cea dulce„C-eºti copil?”, pleacã cu o petiþiune „iscãlitã de maimulte zecimi de cultivatori de prune”. Costicã face elînsuºi „agriculturã de fân ºi de prune” pe o moºie „lacincizeci de kilometri cu trãsura pânã la Ploieºti”, situa-tã „într-unul din cele mai sãlbatice ºi mai sublimepuncte ale Carpaþilor… departe de zgomotul capitalei”.Dar drumul spre Bucureºti este lung ºi greu. Costicã s-aabãtut pe la Vãlenii de Munte, unde s-a încurcat onoapte, apoi s-a mai oprit în Ploieºti, ºi nu se putea sãnu ocoleascã puþin pe la Valea Cãlugãreacã, la un pri-eten, cu ocazia culesului ºi s-a mai încurcat o zi ºi-onoapte. La Bucureºti a tras la Metropol, iar dimineaþa îlaflãm, printr-o fericitã întâmplare, cu vechi colegi deºcoalã, la o halbã º-un mezelic. Iar vechii prieteni îitransmit vestea cea groaznicã: „S-a votat legea!”.Costicã e înmãrmurit: „Ce-º copil?!”

Astãzi, la peste un veac de când Nenea Iancuexpunea „dezideratele legitime” ale paºnicilor cetãþenidin Târgul de Munte, putem spune, cu mândrie, cã

existã calea feratã spre capitala judeþului ºi nu se maiface pânã acolo „douã ceasuri ºi jumãtate cu cãruþa”.Despre poduri ce sã mai vorbim. Pânã ºi cartierul ValeaGardului este legat de oraº printr-un solid pod debeton. Mamele din urbe, care þin la educaþiunea fiilorlor tot atât de mult ca pe vremea lui Caragiale, îºi dauodraslele la unul dintre cele douã licee locale, de undevor merge în Capitalã la Facultatea de Drept sau laAcademia de Poliþie, pentru a pune capãt corupþiunii ºia intra cu fruntea sus în Camerã. Un singur sector a avutîntr-o vreme o decãdere. Nu sunt nici douã decenii decând cârciumile se numãrau pe degete. Dar glorioasarevoluþie din decembrie a alungat tirania ºi acumlucrurile au revenit aproape de statistica lui NeneaIancu.

- Cam câte cârciumi sã fie în târgul nostru, monºer?- ªtiu eu?! ‘fo pa’zeci-cincizeci! Poate suta!- Ce’º copil?!

Prof. Adrian Mihalcea

INEDIT

ION LUCA CARAGIALE ªI VÃLENII DE MUNTE (I)

„REVOLUÞIA DIN DECEMBRIE 1989” O TRAGEDIE ROMÂNEASCÃ (I)

✍ DE ALEX MIHAI STOENESCU

În dimineaþa zilei de 21decembrie 1989, încã pe întu-neric, România stãtea în cumpã-na istoriei. Provocatã profesio-nist, Armata þãrii deschisese fo-cul ºi omorâse cetãþeni ai þãrii.Oamenii ai Miliþiei ºi Securitãþiiarseserã cadavrele victimelorde la Timiºoara, iar Gãrzilepatriotice din acelaºi oraº trã-seserã cot la cot cu forþele derepresiune, fãcând ºi ele vic-time. ªeful statului încãlcaseConstituþia României ºi dãduseordine ilegale, fãptuind dejainfracþiunea de subminare aputerii de stat. ªi cu toate aces-tea, în acea noapte, NicolaeCeauºescu încã mai putea opridezastrul þãrii ºi al naþiuniiprintr-una sau douã deciziiraþionale. Alegerea lui a fost sã

trimitã la Timiºoara câteva zecide mii de muncitori din Olteniacare sã-i batã pe muncitorii dinTimiºoara, sã organizeze la Bu-cureºti un miting prin careintenþiona sã acopere cu legiti-mitate revoluþionar-marxistãacest ordin criminal ºi sã-i ofereîn plus posibilitatea de a ucideîn continuare, în masã. Neaflam în momentul de vârf aldeciziei, adicã în acea clipã încare un om investit cu o respon-sabilitate majorã hotãrãºtesoarta a milioane de oameni,destinul poporului sãu. Uneori,în cazul unor personalitãþi cuanvergurã planetarã, omul careia decizia poate influenþaIstoria. Thierry de Montbrial,fondatorul Institutului Francezde Relaþii Internaþionale, adefinit acest moment: „Pre-viziunea crizelor face sã intervi-

nã mai multe niveluri de incer-titudine. Cu titlu de exemplu,legat de teoria sistemelor, asu-pra cãreia vom reveni, va trebuiacordatã o atenþie specialã for-mei extreme care þine seama deposibilitatea existenþei uneibifurcaþii în cadrul unui sistemdat, susceptibil de ºocuri struc-turale, din care poate rezulta oschimbare a sistemului însuºi(criza sistemicã) (…) Noþiunilede bifurcaþie ºi de crizã sis-temicã vor fi ilustrate de unexemplu. La 7 octombrie 1989,în Berlinul de Est, MihailGorbaciov avea de ales între a-ºi oferi sau a refuza sprijinulfaþã de Erich Honecker. Aceastãsituaþie corespunde foarte binenoþiunii de bifurcaþie. Alegândcea de-a doua alternativã,stãpânul de la Kremlin a pus înacþiune – desigur, fãrã a con-

ºtient de acest lucru – o dinam-icã ce a provocat prãbuºirea U-niunii Sovietice ºi deci, final-mente, o schimbare a sistemu-lui internaþional în ansamblulsãu (crizã sistemicã). Dacã Mi-hail Gorbaciov ar fi ales sã-l sus-þinã pe Erich Honecker într-oacþiune represivã (poziþia acelo-ra pentru care el nu avea de aleseste, din punct de vedere filo-zofic, de nesusþinut), e posibilca sistemul bipolar sã fi su-pravieþuit pentru un timp nede-terminat, ceea ce ar fi atras orelansare a Rãzboiului rece”.Decizia lui Nicolae Ceauºescudin noaptea de 21 decembrie ºidimineaþa de 22 decembrie1989 de a supravieþui la con-ducerea României cu orice preþa declanºat un lanþ de eveni-mente ale cãror consecinþe nu s-au stins nici astãzi, dupã maibine de 15 ani, legând cu inelelesale cãderea generalã a eco-nomiei, a stãrii sociale ºi mo-rale a societãþii româneºti, su-grumând statul pânã la limitade jos a disoluþiei naþionale. Înconsecinþã, preþul pe care îlplkãtim acum – slãbirea accen-tuatã a valorilor statale, supra-vieþuirea îndelungatã a menta-litãþilor ºi structurilor comu-niste, influenþa crimei din de-cembrie asupra vieþii politice ºisociale, prãbuºirea imaginiiinstituþiilor de forþã ale statului( Armata, Justiþia, Poliþia ºiServiciul secret), scena politicãdominatã de impostori ºi ama-tori, penetrarea pânã la niveluri

înalte a spionajului strãin pefondul dezintegrãrii sistemelorde securitate ale statului, pozi-þia internaþionalã inferioarã ºichiar umilã – îºi au originea nunumai în lipsa de reacþie a naþi-unii în faþa dictaturii, ci ºi îndeciziile greºite ale lui NicolaeCeauºescu. Putem estima, la felca în exemplul dat de Thierryde Montbrial, cã Ceauºescu nu aintuit dimensiunea catastrofeipe care a declanºat-o în Româ-nia, astfel cã schimbarea violen-tã de sistem în þara noastrã nu aatins doar faza crizei sistemice– aceasta era oricum iniþiatã laMoscova -, ci a lovit ºi în bazelestatului român. Încã nu ne putemimagina un Ceauºescu adept aldictonului „dupã noi, potopul” ºicontinuãm sã credem cã dicta-torul comunist „se crampona”de Putere din cauza obsesiei pecare o fãcuse pentru destinul sãueroic. Dacã lecþia aceasta nu va fiscrisã în manualul de Istorie alºcolilor noastre, aºa cum a fostîn realitate ºi în întregul sãudramatism cinic, suntem con-damnaþºi sã prelungim încãmulte decenii criza sistemicã pecare a declanºat-o voit MihailGorbaciov în folosul UniuniiSovietice ºi cu sacrificarea, slã-birea ºi dezorganizarea foºtilorsãi sateliþi.

În dimineaþa de 21 decembrie1989 se împlineau 110 ani de lanaºterea lui Stalin, iar 43 decetãþeni ai Capitalei se pregã-teau ca în acea zi sã fie primiþi înPartidul Comunist Român.

4

Cine spune artã, spune limbaj.Un limbaj, fie vorbit, fie pictat, nue niciodatã un lucru al cãrui senssã aparã imediat tuturora - el esteun lucru elaborat, construit, pecare n-ajungi sã-l înþelegi decâtdupã ce ai învãþat un vocabular, osintaxã. Limbajul nostru înseam-nã formã, culoare ºi armonie. Unastfel de limbaj artistic este predatde cãtre doi profesori de nota 10,soþ ºi soþie – CONSTANTIN ºiEUGENIA CIOC.

Domnul profesor ConstantinCioc, nãscut pe 2 noiembrie 1946în comuna Drajna de Jos –Prahova, provenind dintr-o fami-lie de þãrani cu cinci copii - patrubãieþi ºi o fatã - familie cu posibi-litãþi modeste, dovedeºte de miccopil talent la desen. A absolvitLiceul de Arte Plastice din Bucu-

reºti dupã care a urmat cursurile Institutului Peda-gogic de 3 ani din cadrulFacultãþii de Arte Plastice.Doamna profesoarã Euge-nia Cioc, nãscutã pe 19octombrie 1945 la Pãdu-reni - Huºi. A urmat Liceulde Muzicã ºi Arte Plasticedin Iaºi, apoi Institutul Pe-dagogic de 3 ani din cadrulFacultãþii de Arte PlasticeBucureºti. Aici l-a cunoscutpe d-l Constantin Cioc cucare s-a cãsãtorit dupã ter-minarea studiilor.

Domnul profesor Cons-tantin Cioc a predat în maimulte ºcoli: ªcoala Vãr-bilãu - 5 ani, ªcoala Ogretin- 4 ani, ªcoala Drajna de Jos- 1 an, ªcoala Starchiojd -20 ani (din care 4 ani direc-tor coordonator). Din anul

2000 este profesor titular de edu-caþie plasticã la Grupul ªcolarAgromontan „Romeo Constanti-nescu” din Vãlenii de Munte.Doamna profesoarã Eugenia Cioc

a predat, pânã la pensionare, de-senul ºi muzica la ªcoala Drajna.

Crezul lor artistic: „Arta teînalþã ºi te apropie mai mult deoameni”.

Le-a plãcut o viaþã simplã,aproape de naturã ºi s-au simþitbogaþi când prin talentul lor auputut fi de folos celor din jur. Înformarea lor ca profesori, o con-tribuþie deosebitã ºi-a adus-odomnul profesor Traian Brãdea-nu care le-a lãsat pentru toatãviaþa exemplul omului-artist :

„Sã fii simplu, sã munceºtifoarte mult, sã pretinzi foartepuþin ca rãsplatã, sã fugi depoliticã ºi sã-i bucuri pe oamenicu arta pe care o faci.”

Dupã revoluþia din 1989 fami-lia Cioc a conceput împreunã cudomnul Marian Vãcãrelu - direc-tor al Cãminului Cultural dinDrajna de Jos, înfiinþarea ªcoliiPopulare de Artã din localitate.Astfel elevii pasionaþi pot studiamai multe ore educaþia plasticãdacã vor sã urmeze o carierã îndomeniul artelor plastice. În pe-rioada 2002-2004 au reprezentatjudeþul Prahova în Tabãra Naþio-nalã de Picturã „Culorile câmpiei“de la Zimnicea, judeþul Teleor-man . Au obþinut trei ani la rând„Premiul special”. La clasa de pic-turã de la Drajna au fost invitaþidiferiþi oameni de vazã cum ar fi:delegaþia Consiliului European,fostul suveran al României -Regele Mihai ºi domnul PetreRoman când era în funcþia de min-istru de externe al þãrii.

De pe bãncile claselor specialede picturã s-au ridicat studenþipentru Academia de Artã.

Elevi care au intrat la arhitec-turã: Vlãsceanu Tiberiu, Alexan-dru Medina, Vasile Oana. Profeso-ri de desen: Ionuþ Popa, Ilie Caro-lina ºi Mihãilã Mãdãlina. Toþi a-ceºti foºti elevi le sunt recunoscã-tori domnului Constantin Cioc ºidoamnei Eugenia Cioc ºi le ureazãviaþã lungã, sãnãtate ºi putere demuncã în continuare pentru a-ipregãti pe cei mici care au atâtanevoie de oameni ca dumnealor.

Doamna profesoarã Cioc Euge-nia a avut o mare pasiune pelângã desen ºi anume muzica.

A participat cu elevii de sãrbã-tori cu colinde la Patriarhia Ro-mânã.

Multe din lucrãrile personaleale familiei Cioc se aflã în ºcoli, încolecþii particulare din þarã ºistrãinãtate. Doamna Cioc a rea-lizat pictura catapetesmei biseri-cilor „Sf.Alexandru” ºi “Sf.Treime”de la Drajna de Jos. Pentrudãruirea cu care au modelat ta-lentul elevilor de la clasa de pic-

turã de la Drajna de Jos, CentrulJudeþean Pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþionale- Prahova a acordat pe 11 iulie2004, profesorilor Eugenia ºiConstantin Cioc, Diploma deExcelenþã.

Prof. de Ed. PlasticãCarolina ILIE

P r o f e s o r i d e n o t a 1 0

În fiecare adult se adã-posteºte cu sfialã un suflet decopil. Tresare, se minuneazã,vrea sã uite dar, mai ales, cãlã-toreºte în lumea copilãriei cuacel trenuleþ cãruia îi place sãzãboveascã în fiecare staþie.Mi s-a întâmplat de multe orisã mã revãd copil, în primulan de ºcoalã, când sfios, cuspatele încovoiat de ghiozda-nul meu cartonat, am pãºit înclasã. Eram speriat ºi nesigur.Ochii mei cãutau acel cevacare sã mã susþinã. Atunci nuºtiam cã tocmai mâinile caldeºi ochii aceia negri aveau sãfie coloana vertebralã a exis-tenþei mele de elev, în ciclulprimar. Deºi abia mã vedeamdin banca dreptunghiularã ºirigidã, puteam sã prind dinzbor fiecare gest, fiecare surâsºi fiecare învãluire de numereºi litere. Îmi plãcea ticãitulceasului care ne privea de pecatedrã ºi ne mãsura ca o clep-sidrã minutele, pentru a netrimite apoi spre pauzele gãlã-gioase. Era un ceas de masã,vechi, ce se proptea bine pepicioare ºi se strâmba parcã lanoi plimbându-ºi limbile pe

un cadran conºtiincios care,ne avertiza cã nu trebuie sãpierdem nici o secundã.Daroare, doamnã învãþãtoare,chiar am putut sã prindemtoate secundele? Chiar n-amlãsat nici una mai rebelã? Înbuchetul anilor minutele pecare ni le-aþi dedicat ne-auînnobilat, ne-au maturizat, ne-au cãlit ºi ne-au aruncat în vâl-toarea vieþii atât pe noi cât ºipe dumneavoastrã. Aþi mersalãturi de noi ºi ne-aþi învãþatsã prindem trilul ciocârliei, sãne bucurãm de primul fir deiarbã crud, de peticul de cerde dupã ploaie ºi, mai presusde toate, ne-aþi învãþat sã fimoameni. Sã preþuim ce avemºi, mai ales, sã conjugãm ver-bul „a fi”. Eu sunt un om, noisuntem oameni, iar dumneav-oastrã doamnã învãþãtoaresunteþi barometrul drumuluidrept, cu centura de siguranþã– ºi pentru toate acestea vãmulþumesc ºi vã ofer primiighiocei ai acestei primãveri.

Prof. ConstantinMOCIORNITA

ªcoala cu cls. I-VIIITeiºani

Acum maibine de treidecenii, con-sumul de al-cool constitu-ia, alãturi detutun ºi, spo-radic, dro-guri, o proble-mã gravã desãnãtate, în

familiile cele mai competente în ma-terie o situau pe locul patru în lume,dupã morbiditatea ºi mortalitateacauzate de bolile cardiovasculare,cancer ºi accidentele de circulaþie.

În prezent, rata precarã a morbi-ditãþii si mortalitatii datorate con-sumului de alcool nu este cunoscutã,chiar dacã investigaþiile pluri ºi inter-disciplinare din ultimile deceniicunosc o evidentã creºtere.Este uºorde observat cum în lume se constatão ascendenþã a consumului abuzivde alcool, fenomen dramatic ce pro-duce tulburãri, anemie ºi multipledisfuncþionalitãþi în viaþa individu-alã ºi comunitarã, mai ales în zone ºila populaþii unde existã o slabã dez-voltare economicã, sãrãcie ºi promis-cuitate.Aceastã dinamicã gravã aconsumului în exces de alcool semanifestã cu deosebire la tineri prin-

tr-un comportament pervers, deter-minat într-o masurã covârºitoare depotopul de reclame, care sunt din ceîn ce mai agresive.La vârsta tânãrã,mai cu seamã, în perioada adoles-cenþei, când se petrece o adevãratã «crizã de originalitate » sau « crizãjuvenilã » au loc multiple confliceteinterne ºi externe, acte impulsive ºiconduite deviante, manifestate ade-sea prin respingerea modelelor cul-turale ºi a normelor morale propusede adult ºi afirmarea unor modelecontestatare de conduitã. Fumatulsau consumul de alcool la aceastãvârstã îi conferã adolescentului con-ºtiinþa autonomiei ºi sentimentulindependenþei faþã de adult. Pe acestfond comportamentul adolescenþi-lor poate fi puternic influenþat ºischimbat de forþa persuasivã areclamei.

In utilizarea stimulilor emoþionaliîn reclamã se face distincþie între ele-mentele emoþionale periferice ºi uti-lizarea în prim plan a elementeloremoþionale. Prin acestea, produsuleste prezentat ca modalitatea de sa-tisfacere a unei nevoi, de pildã, cândreclama prezintã o petrecere, suge-rând cã o bãuturã alcoolicã o ani-meazã, reclama este un instrumentde influenþare a atitudinilor celor ce

o recepteazã. Un mecanism asemã-nãtor se utilizeazã când relaþianevoie-mijloc de satisfacere nu estetransparentã dar produsul este aso-ciat cu o experienþa emoþionalã maimult sau mai puþin arbitrarã. Pon-derea mare a experienþelor emo-þionale din viaþa adolescenþilor re-prezintã elementele centrale alereclamelor care li se adreseazã. Cânde vorba de reclame la bãuturi alcoo-lice, asocierea cu emoþiile este ine-vitabilã. ªi pentru cã nevoia de a con-suma alcool nu este o trebuinþã fizio-logicã inerentã, creatorii de reclamãmizeazã pe gãsirea unor false nevoi.Acestea, odatã asociate cu stimuliemoþionali puternici devin propriisubiectului care nici nu realizeazã cãideea sau decizia nu a fost a lui de laînceput. Acesta este unul din meca-nismele persuasiunii care funcþio-neazã relativ uºor în cazul adoles-cenþilor, întrucât aceºtia nu au com-plet format sistemul de valori si nicipersonalitatea. Consumul de alcoola crescut constant în ultimii ani înrândul adolescenþilor în contextulunei legislaþii internaþionale ºi sepoate afirma cã reclama se numãrãprintre factorii ce menþin ridicat con-sumul de alcool.

Prof. Mariana DUMITRESCU

ÎNVÃÞÃTOAREI MELE, MARIA POPESCU RECLAMELE LARECLAMELE LA ALCOOLALCOOL “I COMPORT“I COMPORTA M E NA M E N--TULTUL DE CONSUM DE CONSUM A LA L ELEVILOR “I STUELEVILOR “I STU--

5

l Vând Dacia 1310, fabricatãîn decembrie 2000, 39.000 km.rulaþi, taxe plãtite pânã în 2007,culoare albastru-catifea, preþnegociabil. Telefon: 0726-651067;l Vând Dacia 1310, an fabri-

caþie 1990, acumulator nou, taxeplãtite, stare bunã, preþ35.000.000 lei/3.500 lei noi.Telefon: 285.239;l Vând Dacia Break, an de

fabricaþie 1989, alarmã, prim-pro-prietar, stare bunã, preþ avanta-jos. Telefon: 281.764 sau 0790-057395;l Vând Ford Escort, 1, diesel,

fabricat în 1989, 3 uºi, alb, preþ2000 euro. Telefon: 0741-267.364sau 280.159;l Vând Aro-camionetã, fabri-

cat în 1992, taxe plãtite la zi, starebunã, preþ negociabil. Telefon:281.764 sau 0720-057395; l Cumpãr Dacia Berlinã, fab-

ricatã în 2000-2001, de la prim-proprietar. Telefon: 0724-903759;l Închiriez urgent aparta-

ment/casã. Telefon: 0741-607166;l Vând teren pentru casã,

2300 mp., în Poiana Copãceni,preþ negociabil. Telefon:

0746-018045 sau 285.717;l Vând teren în cartierul

Valea Gardului, strada Ungureni,900 mp., prezintã toate facilitãþile(luminã, apã, gaze). Telefon:0746-018045 sau 0746-863537;

l Vând teren construibil,lângã pãdure, ideal pentru casãde vacanþã, 2500 mp., în ValeaGardului. Telefon: 281.832;l Vând teren intravilan,

parcelabil, 5000 mp., avantajepentru o casã de vacanþã, în car-tierul Valea Gardului. Telefon:0721-573941;l Vând telefon Nokia 3650,

camerã foto încorporatã, MMS,GPRS, stare impecabilã. Preþ:4.000.000 lei/1.400 lei. Telefon:0744-121828;l Ofer partide de pescuit la

Dunãre, cazare, ciorbã pescã-reascã-gratis, preþ transport nego-ciabil. Telefon: 0721-458980. l Vând masã 12 per-

soane, 2 damigene 50 litri ,aparat radio, traviata cu pikupcu discuri, aragaz. Preþurifoarte mici. Telefon: 343619.l Vând 2 TV alb-negru,

argaz 3 ochiuri, hotã elctricã,ghiuvetã cu mascã-stare perfec-tã. Preþuri foarte mici. Telefon:343619.l Vând magnetofon ºi par-

briz Dacia, masã de lemn 12persoane. Relaþii la telefon:573455l Vând telefon Ericsson A

2628 S (2003) - 100 RON, Nokia3410 (2004) - 120 RON, stareexcepþionalã, primul propietar.Tel.: 0726/221590.

MICA PUBLICITATE VÃLENii

RedacþiaStr. George Enescu nr. 1

Telefon:0723-246121

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Redactor ºef-adjunct:

Valentin Emil MUªAT

Colectivul de redacþie:Mihai Johann COZORICI,

Ion BOCIOACÃ

Tehnoredactor:Justin Iancu

Potrivit art. 206 CP,responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. Deasemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabili-tatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” esteeditatã de S.C. „VALTE” S.R.L.

Talon de micã publicitate gratuitã

Numele ________________________________________________ Prenumele _______________________________________________Adresa _________________________________________________B.I. seria _______ nr.___________

Semnãtura _______________

Text:_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se depune pe adresa redacþiei din Vãlenii de Munte

strada Goerge Enescu nr.1sau prin telefon, la nr. 0723246121

l numai pentru persoane fizice l

ä transport de persoanepe majoritatea traseelorcu capªt de linie Vªlenii

de Munte;

ä transport local înora”ul Vªlenii de Munte;

ä curse convenþii cufirme din ora” ”i din zonª;

ä curse ocazionale, lacerere, interne ”i inter-

naþionale;

Relaþii laDispecerat (zonaGãrii Vãlenii de

Telefoane: 0788-418.8250788-575.231

J Produse alimentare;J Mezeluri;J Produse de panifi-

caþie;J Fructe;J Cosmetice;J Detergenþi;J Sãpunuri;J Þigãri;J Bãuturi alcoolice;J Lactate;J Dulciuri;J Rãcoritoare;J Îngheþatã;J Ouã;J Articole

mãrunte.Relaþii la telefon: 0244-280.486

0788-250 .126

MAGAZIN N

ON-STOPEfectueazã:

Str. Popa ªapcã nr. 4, Vãlenii deMunte

(vizavi de parcul central al oraºului)

sc VOIAJ TRANSEURO srl

★★★★

★★

★★★★ ★★ ★★

★★★★

★★

Comercializeazã

6

ääVãlenii elevilorcorect-vale

Aveam doar paisprezece ani, cânds-a petrecut totul. Nu am avut timp sãmã obiºnuiesc ºi doar eu ºi conºtiinþamea rãmãseserãm în urmã, sperândcã nu se va întâmpla, deºi trecuse osãptãmânã.

Mã simþeam o datã cu trecereazilelor, mai singurã, fãrã nici o alinare,singurã în întuneric, dintr-odatãlumea mea se prãbuºise ºi au trecutcam douã luni pânã ce mi-am datseama cã trecutul trebuie lãsat înurmã, cã doar viitorul este importantºi ceea ce aduce cu el ºi cã trebuie sãscap din închisoarea în care-mirobisem sufletul. Nopþile le scãldam înlacrimi, mã alina fãrâma de lunãopritã în geam, stelele atârnate decerul negru, posomorât. Mã priveauîn tãcere ºi, pentru a-mi dovedi cã nusunt singurã, vântu-mi ºoptea cântecede leagãn printre frunzele copacilor.

Trecuserã aproape trei sãptãmâniºi era din ce în ce mai rãu. Nu maiconta nimic. Nu mã bucura nimic, nuzâmbeam, mã izolasem în casã.

Fãcând curãþenie prin niºte sertare,am gãsit o carte, am rãsfoit-o în grabãºi am pus-o deoparte, ºi uitându-mãmai atent, am descoperit cã perso-najul principal avusese aceleaºi pro-bleme ca ºi mine. Nu prea înþelegeamnimic, dar, pe mãsurã ce o citeam,sufletul mi se înviora. Am început sãcitesc mai mult ºi mai mult ºi încetulcu încetul mi-am revenit. Începusemsã mã bucur de viaþã. ªi acum, dupãdoi ani sunt aproape dependentã deizvorul cristalin numit „literaturã”,care mi-a inundat sufletul cu multãpace ºi liniºte.

În disperarea mea, când îl rugampe Dumnezeu sã mã ajute, amdescoperit cã literatura este magiaascunsã, o datã descoperitã te în-vãluie ºi te face sã fii altfel decât toþiceilalþi. Am descoperit, astfel, ade-vãrul cuvintelor biblice : „La început afost cuvântul”.

Cãtãlina BORª clasa a IX-a

Gr. ªc. „Romeo Constantinescu”

LITERATURA - IZVOR DE PACE ªI LINIªTE

POVESTE DE VIAÞÃMã chinuie un gând cum cã

viaþa ar fi un joc asemeni uneicireºe amare, o tumorã malignãîntr-un destin ciudat. Mã zbat înîntunericul gândurilor dupã orazã de luminã, dupã o flacãrã cearde pentr-un ideal.

Privesc în jur ºi vãd o lumemãcinatã de urã, lãcomie ºi invi-die. Ce au alþii pare astãzi mai fru-mos, iar în orice zgomot se audedoar sunetul banilor.Într-o lumeanaloagã unui coºmar, într-o luptãpermanentã cu umbre ºi cu rãu-tatea lor, înconjurat de rãu simþicã destinul þi-e împotrivã, vrei salupþi, dar nu poþi ºi orice vis, orice

speranþã se stinge sub braþele lui.Însã cerul albastru, lumina spe-ranþei ce luptã pentru bine îþi dãputerea de a sta în picioare cândsimþi cã totul se nãruie în faþata.Rãutatea capãtã aspectele uneigripe aviare ce ameninþã lumea cudispariþia, iar ura transformãoamenii în nebuni pierduþi înnoapte, fãrã speranþe ºi daþi la oparte.Sunt clipe care trec mereu,sunt zile care apasã pe sufletulmeu, dar lupta cu destinul nupoate înceta deoarece oameniisunt asemenea stâncilor în faþavalurilor. Prin pieptenele vieþiitrec fel de fel de oameni,

muºchetari ai dreptãþii, dar ºiintrigatori. Unii încearcã sã înececruzimea destinului într-o sticlãde votcã, alþii cautã fãrã încetare oraza de speranþã, dar nu existãnici o ºansã de izbândã fãrãpercheziþia sufletelor celor dinjur. Dacã lumea e o poveste ºioamenii un vis, dacã cerul este unocean de speranþã ºi rãutatea uncoºmar, atunci viaþa e o junglã,dar meritã trãitã!

Cristina OPRIªClasa a XI - a DGr. ªc. „Romeo

Constantinescu”

Cum vorbim (IV)CORECT GREªIT EXPLICAÞIE

Optsprezece optusprezece/optisprezece eleviau participat la car-naval.

Numeralele cardinale, de la unsprezece în sus, cu excepþiaurmãtoarelor: sutã, mie, milion, miliard etc., sunt com-puse. Numeralul optsprezece este format din: ,,opt-”+,,-spre-”+ „-zece”. Numeral cardinal prepoziþie simplã nu-meral cardinal simplu

era sã cad Eu eram Verbul ,,a fi” are mai multe valori morfologice:1. verb predicativ (se poate înlocui cu „se aflã”, „exist㔄costã”, „se întâmplã” „aratã” etc.); ex. : Cât este rochia?;Ce este acolo?; Cât este ceasul?2. verb copulativ, realizeazã predicatul nominal împreunã cuun nume predicativ; ex.: Eºarfa este nouã. 3. verb auxiliar (ajutã la formarea timpului perfect al unormoduri); ex.: sã fi plecat; aº fi plecat.4. valoare impersonalã, adicã verbul are aceeaºi formã la

toate persoanele, deoarece acþiunea subiectului nu i se poateatribui. Eu 1/ era 2/sã cad/1. Tu 1/ era2/ sã cazi 1/.„Eu” nu este subiect al verbului „era”, ci al verbului „sãcad”. La schimbarea subiectului, verbul care îºi modificãforma este „ sã cad”: Tu... sã cazi. El...sã cadã. Prin schim-barea topicii, se recunoaºte mai uºor valoarea impersonalã averbului „a fi”: Era1/ sã cad eu 2/. Era 1/ sã cazi tu 2/.

Eu creez crez ceva

Verbul ,,a crea”, deºi are terminaþia ,,-ea”, nu este un verbde conjugarea a II-a, ci de conjugarea I [cre-a]. Conjugândverbul ,,a lucra” putem adãuga terminaþiile de indicativprezent acestui verb la rãdãcina verbului ,,a crea”, adicã la,,cre-” (eu lucrez - eu creez). Forma ,,crez” existã în limbaromânã în alt context; ele sunt conjugãri populare ale ver-bului a ,,crede”.

Coordonator,Prof. Maria Visoschi corect-valenii@hotmail.com

Amintireabunicului

meuDe câte ori privesc La steleÎmi spun cã bunicul meuE printre ele...

De-acolo Mã priveºte cu dragostedeplinã.Între noi existãO înþelegere divinã...

Andreea PETRESCUClasa a VI-a B

Gr. ªc. „R. Constantinescu”

DãruireTotul e negru.ªi singurã sunt.Mi-ai datÎntuneric ºi luminã,Surâs ºi lacrimãBucurie ºi durere.Acum dã-mi libertateaªi alungã-mã din lumea ta.

O lacrimã,un suflet...O durere s-a nãscut azi,O lacrimã a murit ieri.O urã se naºte,Un suflet moare.Din cenuºã el va invia,Din lacrimi va renaºte,Pentru o nouã durere,Pentru o nouã lacrimã,Pentru un nou suflet.

Simina STOICESCUclasa a VIII - a B

Grup ªcolar Agromontan“Romeo Constantinescu”

JURÃMÂNTPrimele ºoapteªi gânduriSe întâlnescÎntr-o lume irealã...

Ce poate fi mai plinDe o mare tãcereDecât cerulÎn acele momente?...

DIANA MOSOR

Cartea, prietena mea

O searã de iarnã

PENTRU MAMAAm cules cu bucurieBusuioc ºi iasomie,Stânjenei ºi albãstreleSã le dau mãicuþei mele.Dac-aº fi un pic mai mareAº culege flori din soareªi din lunã aº lua mãrgeleSã le dau mãicuþei mele.

Luiza Alexandra COCOªILÃClasa a VI-a B

Gr. ªc. « RomeoConstantinescu »

Iarnã, þesutã parcã cu fir deargint. Albul ºi verdele brazilor seadunã într-o armonie desãvâr-ºitã. Aºezatã la cãldurã în fotoliulmeu ºi numai al meu, citesc «Talismanul de Safir » de ElviraBogdan. Mã fascineazã istorioa-rele legate de trecutul istoric.Cufundatã în lecturã cãlãtoresc întimp alãturi de marii voievoziªtefan, Mihai Viteazu ºi alþii. Cemândrã sunt de strãmoºii mei!Mã opresc din citit. Cu ochiiînchiºi visez la cãrþi pe care le-amcitit cu intensitate. De exemplu : «Dumbrava minunatã » a mareluiscriitor Mihail Sadoveanu, care m-

a ajutat sã vãd cu ochii minþii fru-moasa lume a poveºtilor. M-amsimþit legatã de Lizuca, de po-veºtile lui Edmondo de Amicis !...Câte modele de viaþã am desco-perit în aceste mici povestioaredespre copii sãrmani...

ªi câte cãrþi citite, atâtea neste-mate.Tezaurul din cãrþi îmi estesingura comoarã ce nu mai poatefi furatã. Este bogãþia pe carefiecare o poate spori dupã pu-terea sa...

Andreea MOISEClasa a VI-a B

Gr. ªc. « R. Constantinescu »

E searã. Stau în casa bunicilor ºiprivesc pe fereastrã, admirând ta-bloul nocturn al iernii. Printre flo-rile de gheaþã aºternute pe geam ºiprintre umbrele þurþurilor pãtrundîntr-o lume de basm.

Un câmp parcã nemãrginit seîntinde în faþa mea strãlucind înlumina lunii precum cristalele înlumina soarelui. În spate, o serie dedealuri ºi munþi se înºiruie îmbrã-þiºând lanul de cristale. Casele abiase zãresc în departare. Copacii în-mãrmuriþi seamãnã cu niºte fan-tasme ce îºi întind braþele spre cer,

cerând îndurare. Cerul nu prea estesenin, dar, totuºi mândra lunã izvo-rãºte tainic pe bolta cereascã la felca ºi steluþele, fãclii strãlucitoare.

Peste tot acest peisaj începe sã seaºtearnã o ploaie de argint.Seamãnã cu niºte fulgi de lebãdãcare plutesc alene spre pãmânt.

Se lasã o tãcere adâncã, miste-rioasã peste întreg cuprinsul. Este osearã minunatã.

Andreea Elena BORDEAClasa a VI - a B

ªcoala de Arte ºi Meserii“ing. Gheorghe Pãnculescu”

STRADABEREVOIEªTI

Cea mai veche cale de trecerea turmelor de oi, în timpul trans-humanþei, practicatã în multesecole. Trecerea oilor, cu ciobanii,câinii însoþitori ºi mãgarii pesteCarpaþi spre locurile de câmpie ºiDeltã - toamna spre locurilesudice, primãvara în sens invers -a lãsat urme mai ales în topo-nimia locurilor subcarpatice.Bunãoarã, pe Valea Teleajenului,veche cale de circulaþie, s-au sta-bilit locuitori, de regulã ciobani ºinegustori, lãsând posteritãþiinume ca Bughea, Ungureni ºi evi-dent Berevoieºti. Sã fi fost uncioban Berevoi din Berevoieºtii

actuali din nordul judeþuluiArgeº? Legendã sau adevãr? Cucertitudine aceastã stradã poartãºi numele de început al aºezãriinoastre devenitã mai apoiSãcuieni ºi, din secolul al XVII -lea, Vãlenii de Munte. S-a trans-mis, tot prin legendã, existenþape acea cale a unui „Schit Alb”,operã a aceloraºi ciobani în tre-cerea lor prin zonã. Faptul cã peaceastã stradã s-s târnosit la 25octombrie 7235 (1726) o micãbisericuþã Berevoieºti în apro-pierea schitului de pe dealulRuncu al schismaticilor, decianterior celei Mica Filip (1808),dovedeºte cã acolo era nucleulaºezãrii urbane amintite.

Berevoieºtii de jos era o moºiea statului compusã din douã

loturi în întindere de 45 dehectare din care 23 de hectare depãdure în trei pâlcuri: PisculRuncului, Poiana Vãtafului ºiCotul cu Plopi vândutã pe vecidomnului Naum Papazol -Papazoglu (al cãrui mormânt seaflã în curtea bisericii SfântulIoan) pe preþ de 29.000 lei.

Pe harta oraºului stradaîncepe pe careul C2 ºi se continuãpe D2 ºi D1.

Prof. Ion BOCIOACÃ

7

ä Amalgam

ANECDOTE CU “I DESPRE FEMEI(V)

DENUMIREA STRˆZILOR

☛ - Aveþi un câine foartefrumos. De ce nu îl duceþi lao expoziþie?

- Din pãcate, nu se pri-cepe la artã...

☛ - Draga mea, þi-l prezint pe viitorul meu soþ.- Nu-i nevoie, îl ºtiu. Este fostul meu logodnic.

☛ - Soþia mea afirmã cã este foarte sãnãtossã consumãm alimente crude.- Da. Nici nevesti-mi nu-i place sã gãteascã.

☛ Soþul: Dragã, ce avem astãzi de mâncare?

Soþia: Nu ºtiu încã. A picat eticheta de pecutia de conserve.

☛ Într-un anturaj un bãrbat îºi povesteºte suc-cesele amoroase .- Ehei! Câþi încornoraþi am fãcut eu!Soþia auzindu-l replicã sec:- Eu n-am fãcut decât unul...

☛ - Miticã, te previn cã în cel mult o orã soþulmeu va fi acasã.

- Dar n-am fãcut nimic nepermis.- Tocmai. Însã dacã ai intenþia sã faci,

trebuie sã te grãbeºti...Culese de Mihai POPESCU-VÃLENI

ANIVERSAREA A 55 DE ANI DE EXISTENÞ̂ A CLUBULUICOPIILOR DIN VˆLENII DE MUNTE

CLUBUL DOINA - O OAZˆ DECULTURˆ

Într-o lume în care fiecare suntem tributari unor interese mai mari sau maimici, rãgazul unui popas cultural devine o realã încântare. ªi atunci cândoamenii sunt primitori, însetaþi de culturã, dornici sã ofere ºi sã primeascã ideiînãlþãtoare, atmosferã caldã, discuþii diverse ºi incitante, totul se transformãîntr-o realitate ce poartã numele de “ Clubul Doina” .

Clubul Doina a luat fiinþã în urmã cu trei ani din dorinþa cititoarelor fideleale bibliotecii “Miron Radu Paraschivescu” , cãrora li s-a alãturat însãºi doam-na bibliotecarã Alexandrina Miroiu, de altfel ºi gazda acestui club. În cadrulclubului au loc lansãri ºi prezentãri de carte, evocãri culturale, manifestãriartistice, dezbateri pe diverse teme, întâlniri cu scriitorii locali (în special) ºiuneori întâlniri între generaþii (elevi-profesori), în dupã-amiaza fiecãrei zile deluni. Cele 32 de membre permanente ale Clubului Doina sunt în majoritatealor pensionare, însã vin cu plãcere ºi profesoare, cadre didactice, muzeografe,casnice. Într-o oarecare mãsurã, pãstrând proporþiile, întrunirile lor pãstreazãun iz al Cenaclului “Junimea” al lui Maiorescu, unde orice dezbatere se trateazãcu competenþã ºi seriozitate, orice încercare literarã se supune indiscutabilcomentariilor pro ºi contra, iar fiecare idee este profund analizatã. ªi totul searmonizeazã aici perfect: oamenii, locul, cãrþile, ideile, acþiunile realizate saucele viitoare. Un strop de luminã din miezul acestui club (insignifiant - potspune unii) are ºansa de-a “lumina” îincet dar sigur întreg oraºul. Primul pas afost deja facut. Urmeaza altul ºi altul iar voinþa ºi dorinþa membrelor acestuiclub îl vor face cunoscut tuturor. Dar ceea ce este cu adevãrat important estefaptul cã membrele clubului vor continua sã pãstreze cultura localã ºi naþio-

nalã, sã o cunoascã ºi apoi s-o facã cunoscutã ºi altora, sã-ºi aminteascã ºi sãreaminteascã la rându-le tradiþiile, obiceiurile ºi trãsãturile românilor ce neasigurã unicitatea în aceastã lume. Iar treaba odatã începutã este pe jumãtateterminatã, dupã cum spune o vorbã din popor. Clubul Doina ºi-a început misi-unea cu importante lansãri de carte, precum: Constantin Pârvu- “Enciclopediaplantelor” , Valentin Emil Muºat- “În cãutarea titlului pierdut”, Stelian Florescu- «Starchiojd - monografie », “Prilej de admiraþie”, “Colegiul Nicolae Iorga” con-tinuatã cu prezentãri de carte: Nastasia Popa -”Legendele ariciului”, prof. IonBocioacã - “Valenii de munte” (reeditatã), dr.stomatolog Dorel Pârvulescu -“Igiena buco-dentarã”, etc. Sunt aºteptaþi sã-ºi lanseze proaspetele cãrþi MihaiIstudor - o surprinzãtoare carte de poezii ºi Alex Mihai Stoenescu - “Istoria lovi-turilor de stat din România”. ªi pentru cã suntem în luna martie, luna dedicatãfemeii, membrele clubului au pregãtit, ca în fiecare an de 8 Martie, o activitatespecialã sub titlul “Din dragoste pentru sufletul femeii”, urmatã de-o masã fes-

UN UN AN DIN AN DIN ACTIVIACTIVI--TTAATEATEA LUI NICOLAELUI NICOLAE

IORGA: 1928 IORGA: 1928 - A publicat 46 de lucrãri; - A þinut 8 cursuri universitare ºi 370 de prelegeri; - A susþinut 52 de conferinþe ºi nenumãrate discursuri cu ocazia unor întruniri publice ºi la Camerã;- A prezentat 12 comunicãri la Academie;

Prin definiþie decembrie esteluna cadourilor. Iatã de ce am con-siderat cã manifestarea dedicatãaniversãrii a 55 de ani de existenþãa Clubului Copiilor din oraºul nos-tru a fost un cadou pentru copiii -membrii ai cercurilor clubului, pen-tru actuali ºi foºti profesori care auactivat în club sau pentru oricine atrecut pragul clubului ºi a înþeles câtde importantã este o instituþie carese ocupã de timpul liber al copiilor -mai ales în ziua de azi. Lista invi-taþilor care ne-au trecut pragul pe16 decembrie 2005 este lungã daram sã amintesc doar câteva nume:d-nul prof. Gheorghe Borovinã,Inspector general adjunct la ISJPrahova, d-na prof. Anelore Scor-pan, inspector ISJ, d-na VirginiaNãchilã, inspector ISJ, d-nul prof.Tudor Iancu, inspector ISJ, d-nulprof. Florin Angelescu, inspectorISJ, d-na prof. Maria Gheorghe, con-silier Primãria Ploieºti, d-nul ing.Mircea Niþu, viceprimar al oraºuluinostru, d-na Eleonora Cãpãþânã,Primãria Vãleni, directori ºi profe-sori ai ºcolilor din oraº, foºti direc-tori ºi profesori ai clubului nostru ºinu în ultimul rând foºti elevi - mem-brii ai cercurilor clubului. Din rân-dul acestora se remarcã fãrãîndoialã actriþa Maria Dinulescu,fostã membrã a cercului de teatrudin clubul nostru ºi care nu a uitatcã aici a învãþat primele taine aleacestei meserii de excepþie, cea de

actor. Cuvintele ei auemoþionat întreaga asis-tenþã deoarece au fost sin-cere, sensibile ºi adevãrate.Aceste cuvinte sunt cel maifrumos premiu pe carepoate sã-l primeascã un pro-fesor într-o viaþã. Pe lista

invitaþilor de onoare au fost - INMEMORIAM - d-nul Tiberiu Dimitriuºi Gheorghe Dobrin, oameni careau muncit o viaþã în clubul nostru ºia cãror amintire va fi mereu pãstra-tã la loc de cinste, atât în clãdire darmai ales în sufletele noastre.Spectacolul pe care l-am pregãtitpentru aceastã zi minunatã a cu-prins un program de colinde susþi-nut de corul Unison, membrii cer-cului de dans modern au prezentatmai multe dansuri pe categorii devârstã, trupa de teatru ne-a aduszâmbetul pe buze cu selecþiuni dintextele lui Puiu Maximilian - Stela ºiArºinel - iar ansamblul folcloric

Flori de munte a încheiatspectacolul cu un programfolcloric. ªi pentru cãdecembrie înseamnã maiales Moº Crãciun toþi parti-cipanþii - invitaþi, gazde ºicopii - au cântat cu lacrimiîn ochi Moº Crãciun cuplete dalbe. EMOÞIE estecuvântul cheie care poatecaracteriza aceastã zi minu-

natã de 16 decembrie, zi în care s-audepãnat amintiri, s-a cântat, s-a râs,s-a dansat dar mai ales s-a fãcut edu-caþie pentru cã nu trebuie sã uitãmcã, aºa cum spunea Victor Hugo uncopil educat este un om câºtigat. Cusperanþa cã vom mai trãi multe alteclipe ca cea din 16 decembrie necontinuãm activitatea la ClubulCopiilor ocupându-ne în conti-nuare de acest segment delicat: tim-pul liber al copiilor. ªi dacã vorexista mereu copii precum MariaDinulescu înseamnã cã am ºtiut cesã facem cu timpul liber al acestorcopii minunaþi.

Liana TEODOR

8

VALENTIN EMIL MUªAT – O ANTOLOGIE A LITERATURII VÃLENARE (IV)

IN MEMORIAM MIRON RADU PARASCHIVESCU

MIRON RADU PARASCHIVESCU–VIZIUNI POLEMICE

MIRON RADUPARASCHIVESCU

Personalitate incontestabilãa literaturii române ºi emble-maticã pentru cultura oraºuluinostru, Miron Radu Paras-chivescu este ºi astãzi un scriitorcontroversat. Numele lui esterostit cu veneraþie de cercurileliterare serioase, contestat oriminimalizat de intelectualiiminori care amestecã maliþioscriteriile judecãþii de valoareestetice.

Recunoscut de critica literarãdrept un boem subþire printrecãrþi ºi un intelectual de rasã înviaþã, M.R.P. este un frondeurcare surprinde prin originali-tatea formulelor poetice. Des-coperitor de talente (MarinPreda, Virgil Mazilescu, Valeriu

Sîrbu, º. a.) a sprijinit la Vãleniide Munte apariþia revistei„Ecoul” a Liceului „N. Iorga” încare publicau, deopotrivã,elevi ºi profesori, dar ºinume de prestigiu aleliterelor româneºti precumAna Blandiana, Adrian Pãu-nescu, Geo Bogza ori ZahariaStancu.

Preþuirea localã postumãeste inegalã: o stradã ºi bi-blioteca orãºeneascã îi poar-tã numele, un festival ºi spo-radic un cenaclu de merce-nari literari. Din raþiunipolitice a fost abandonatãideea ca una din ºcolileoraºului sã-i poarte numele,în semn de preþuire. Opiniacâtorva efemeride politico-intelectuale a cântãrit maimult decât recunoaºterea

criticii literare, de la NicolaeManolescu la Eugen Simion.

La 17 februarie 1971 poetul s-

a stins din viaþã în vârstã de 60de ani, fiind înmormântat încimitirul din Vãlenii de Munte.

OPERA: Cântice þigãneºti;Pâine, pãmânt ºi þãrani;Cântare României; Laude;Declaraþie pateticã; Bâlci laRâureni; Versul liber; Dru-muri ºi rãspântii; Tristele;Ultimele; Poeme; Amintiri.Traduceri remarcabile din ma-rea poezie ºi prozã a lumii.

Verrieres -Le-Buisson, 29.

martie 1971

Doamnei Miron RaduParaschivescuDoamnã,

Aflasem, vai, de moartea luiMiron Radu Paraschivescu.Cunoºteam munca sa la CaleaRegalã (ºi eram fericit ºi mân-dru); cunosc postfaþa pe care dl.Ion Mihãileanu a avut amabili-tatea sã mi-o aducã. Ea estedatatã Plateau d’Assy, unde,dupã cum ºtiþi, am contribuitmult la fondarea bisericii: des-tinele se întâlnesc în mod stra-niu. Pentru cã e greu sã tri-mitem ceva pânã în România,aþi vrea, doamnã, sã aºezaþi pemormântul sãu o jerbã detrandafiri îndoliaþi, gândindu-vã la mine?

Vã rog sã primiþi omagiilemele ºi vã mulþumesc pentruscrisoarea dv. – care vã ono-reazã pe dumneavoastrã, pe elºi pe mine.

ANDRE MALRAUX

Miercuri, 15 februarie, orele11,00, Casa Memorialã „N. Iorga”a organizat ºi gãzduit, în „sala deoaspeþi”, o întâlnire-dezbatere,consacratã poetului Miron Radu

Paraschivescu, locuitor al Vãle-niului de odinioarã. Au participatprofesorii: Valentin Emil Muºat,Elena Matei, Nicolae Stoica, IonBocioacã, Traian Cepoiu, editor,scriitor ºi un auditoriu iubitor depoezie. Elevii Grupului ªcolarAgromontan „Romeo Constanti-nescu”, coordonaþi de profesoarade românã Maria Visoschi ºi pro-fesoara de muzicã Cremona Ro-taru, au pus în scenã o dramati-zare, dupã volumul „Amintiri”(copilãria lui M.R.P.) ºi un recitalde cântece þigãneºti. În atmosferapatronatã de spiritul mareluiIorga, profesorii prezenþi au evi-denþiat scriitorul avangardist depresã Radu Miron, poetul Whit-manian, maiakovsckian M.R.P.,

autorul rafinatelor „Cânticeþigãneºti”. Poetul ridicã romanþavulgarã ºi cântecul de mahalaspre o demnitate literarã, fascinatfiind de „poezia purã”, adoptândprincipiul cã „poetul nu spunelucruri ce nu s-au mai spus”.

S-au evocat secvenþe de albumdespre M.R.P. la Vãleni – un per-sonaj elegant ºi straniu, cu grãd-inã, casã ºi mãr înflorit, un spiritabstract pentru târgoveþii deodinioarã ai urbei.

Versurile citite subliniazã „e-moþia intelectualizatã” de „poetpublicabil”.

Ceea ce a suscitat interesulpublicului prezent ºi chiar a orga-nizatorilor, a fost filmul docu-mentar consacrat poetului M.R.P.,

realizat ºi conceput de distinsulprofesor Valentin Emil Muºat.

O peliculã emoþionantã, dem-nã de invidiat de orice pretenþioscineast.

Filmul ne invitã subtil în casapoetului vãlenar, în ambientulintimitãþii sale, înconjuraþi deobiecte simple ºi preþioase, dintr-un secol trecut.

Ne vegheazã spiritul mut al luiMiron ºi ne inundã versurilesavuroase, însoþitoare ale casei,grãdinii, pietrei funerare.

Muzica lui Vivaldi ne plimbãprin „locul nemuririi sale” ºi neºopteºte stinse versuri „delampã”.

Pentru câteva momente, profe-sorul V. E. Muºat devine gazdã

spiritualã în casa nemuzeu a luiM.R.P.

Nu ºtim ce sã facem: sãinspirãm aroma stihurilor sale?,sã atingem vulgar cu privireapuþinele lucruri rãmase într-ocasã invadatã de nimeni?

Vizionãm filmul ºi conchidem:spiritele profunde se gãsesc întimp ºi comunicã incandescent.

Coborâm treptele CaseiMemoriale N. Iorga mai triºti cuun gând, mai bogaþi cu un vers:„Un clopot fãrã limbã, mut suntcãrui doar vântul sunã uneorialarma”.

„Veþi înþelege cã sunt o vioarã/Prieteni, care cântã sã nu moarã”.

Prof. Camelia NEAGU

În lumea contemporanã certifi-catul de calitate al unei societãþieste conferit de cultura poporuluirespectiv, de valorificarea ºi pãs-trarea ei. Ivirea unor personalitãþiîntr-un anumit spaþiu, oferã genera-þiilor prezente ºi viitoare o bogãþiespiritualã, forþã idealurilor ºi senti-mentul apartenenþei la statutul decontemporan în eternitate.

Vãlenii de Munte este un oraºmai bogat, avându-i ca pãrinþi spiri-tuali pe Nicolae Ioarga ºi pe MironRadu Paraschivescu. Importanþaexistenþei lor în acest cadru vãle-nean asigurã interesul realizãrii acât mai multor acþiuni cultural-artistice cu ocazia comemorãrii ºianiversãrii lor. Toatã aceastã grijãde-a proiecta manifestãri culturalepentru un scriitor, cu acelaºi prilej,de cãtre 3 instituþii de culturã esteextrem de lãudabilã, dar se ridicãtotuºi o problemã, cea a repetiþiei, atransformãrii unor momenteinedite în unele fade. Este ºi cazullui Miron Radu Paraschivescu (de lamoartea cãruia s-au împlinit, pe 17februarie a.c. 35 de ani), care a ge-nerat, cu acest prilej, o emulaþie de

invidiat la nivelul instituþiilor deculturã din oraº. Situaþia din aniiprecedenþi s-a repetat, înghesuin-du-se activitãþi, pe aceeaºi temã, cusumar asemãnãtor. O singurãschimbare în bine s-a remarcat de 2ani de zile în acest peisaj: Biblioteca« Miron Radu Paraschivescu » ºiCasa de Culturã ºi-au unit eforturileîntr-o manifestare amplã, intere-santã ºi mult mai apreciatã calitativ.ªi totuºi paralelismul nu a fost eli-minat. Muzeul “Nicolae Iorga” aderulat o acþiune, pe cont propriu,cu aceeaºi ocazie. Suprapunereacelor douã acþiuni a fost destul desolicitantã atât pentru publicul ( îngeneral acelaºi) care a dorit sã par-ticipe la ambele manifestãri cât ºipentru invitaþii-vorbitori (sau rea-lizatori de momente artistice). Însãdacã opþiunea de-a face ce vrei cuun nume, adicã cu interesul iscat depoet, cu norocul de a-l avea întreoamenii de vazã ai oraºului, parecumva accesibilã individului în ge-neral, instituþiile de culturã ce vor ºiþin sã-i ducã memoria mai departesunt datoare sã-ºi asume respon-sabilitatea acþiunilor puse în prac-

ticã. Singularitatea unei mani-festãri într-un spaþiu culturalrestrâns evitã paralelismele, valoa-rea realã a acþiunii nu este dimi-nuatã, nu pare cliºeu repetat ºirepetabil, nu plictiseºte ºi nu dãsenzaþia de epuizare, ramânând unproiect pe termen lung ca viziune ºiacþiune concretã.

Încercarea de-a înþelege de ce seîntâmplã acest lucru ne conducespre concluzia cã, necesara comuni-care este absentã ºi cã intereselefiecãrei instituþii de culturã nu seopresc numai la modul de-a seremarca, ci ºi la posibilitatea de-aatrage fonduri, sponsori, finanþãride la buget pe baza « bogatei »activitãþi acumulate. Problema eprea realã ºi dureros de spinoasã,întrucât e greu sã te abþii sã nu in-voci motive, situaþii drept scuzã sausã învinuieºti de proprie incoe-renþã ghinionul coincidenþei deevenimente… ªi totuºi, orice pro-blemã trebuie transformatã, tratatãca o ºansã a originalitãþii unei expe-rienþe culturale.

Cea mai mare parte a acþiunilordedicate poetului Miron Radu

Paraschivescu ar reveni de dreptbibliotecii din oraº, care de altfel îipoartã ºi numele. Muzeul “NicolaeIorga”ar avea, ca opþiune , în cazulsuprapunerii pe aceastã activitate,readucerea în prim plan a unoroameni importanþi ce-au avut legã-turi cu istoricul Nicolae Iorga pre-cum inginerul Gheorghe Pãn-culescu, cel de la care Iorga acumpãrat casa din Vãlenii deMunte, actualmente muzeu, sauMunteanu Râmnic Frasin, ministrula aceea vreme ºi prieten cuistoricul Iorga, în timp ce Casei deCulturã îi rãmân atatea alte posi-bililitãþi de umplere a programuluicultural-artistic, fiind ºi în posesiaunui excelente corale ce ar trebui «exploatatã » la maximum. Desigur,nu sunt eu în mãsurã sã dau indi-caþii ce sã facã ºi cum sã-ºi orga-nizeze activitatea instituþiile de cul-turã din Vãlenii de Munte. E doar ochestiune de observaþie obiectivãce þine de elemenarul bun simþ.

Ideea unei colaborãri frumoasea tuturor celor 3 instituþii de cul-turã vizate mai sus ar aplana oricenemulþumire ºi s-ar îndepãrta posi-

bilitatea revenirii ciclice la aceleaºidiscuþii. Deschiderea existã, mairãmâne de sãvârºit “ împãcarea “tuturor ideilor (ºi nu numai aideilor…) ºi apoi pãstrarea jurã-mântului formal, obiectiv ºi suges-tiv, menit sã lãmureascã o stare defapt ºi s-o canalizeze spre reuºitã.

Tatiana BÃJENARU

9

M A R E L E A B S E N T

✍ dr. Doru GÂJMAN, medic primar de medicinã generalã

Acum câteva zile, ziarele re-latau pe prima paginã drama a doitineri, el-20 de ani, student, ea-18ani, elevã, gãsiþi morþi în casabunicilor bãiatului. Poliþia a ajunsla concluzia cã cei doi tineri s-ausinucis. Pãrinþii celor doi trãiesccea mai tristã, cea mai neagrãperioadã din viaþa lor.

Nu cu mult timp în urmã, ace-leaºi ziare relatau cum în oraºulBraºov mai mulþi tineri au fostprinºi distribuind droguri, eiurmând sã rãmânã pentru maimulþi ani în spatele gratiilor.Pãrinþii, oameni cu bani, cu o po-ziþie înaltã în societate, erau în-groziþi ºi nu înþelegeau faptelecomise de copiii lor.

Exemplele de acest gen suntnumeroase: copii criminali, copiicare se drogheazã, copii hoþi,copii care lipsesc nemotivat de laºcoalã…..

Existã vreo soluþie ca drama lorsã nu fie ºi drama noastrã?

„Când venea tata noaptea de lapãdure din Dumesnicu, îngheþatde frig ºi plin de promoroacã, noiîl speriam sãrindu-i în spate peîntuneric. ªi el, cât era de ostenit,ne prindea pe câte unul, ca la`baba-oarba`, ne ridica în grindã,zicând: `tâta mare!` ºi ne sãrutamereu pe fiecare…

-Ia lasã-i ºi tu, mãi nevastã,lasã-i, cã se bucurã ºi ei devenirea mea, zicea tata, dându-ne huþa. Ce le pasã?...

-Þie, omule, zise mama, aºaþi-i a zice, cã nu ºezi cu dânºii încasã toatã ziulica, sã-þi scoatãperi albi…”

Nu-i aºa cã vã este cunoscuttabloul? ªi nu mã refer la faptulcã este un tablou din „A-mintirile din copilãrie” ale luiCreangã, ci la imaginea în sine.Aproape toþi copii îºi aducaminte de un tatã încãrcat dezãpadã, venind iarna de afarã

cu miros proaspãt de ger. ªi cu cepoftã de joacã venea! Ce plãceremai mare poate exista pentru uncopil decât sã se joace seara cu untatã dornic de relaxare ºi demomente petrecute alãturi decopilul sãu! Însã inevitabil se nascniºte întrebãri: de ce mama nubeneficiazã de acelaºi „trata-ment”? De ce tatãl este învelit înaceastã aurã de veselie, de bu-nãtate, de parcã ar fi un musafir încasã, în timp ce mama este adese-ori consideratã rea de cãtre copii,mai ales atunci când îi discipli-neazã ºi le interzice anumitelucruri? Rãspunsul este acela cãtatãl a fost de-a lungul timpului- ºiîncã mai este- marele absent.

În toate epocile,responsabilitatea

întreþinerii familiei a cãzut pe umerii

tatãlui

chiar dacã uneori mai era aju-tat ºi de ceilalþi membri ai familiei,el era lãudat sau blamat pentruprosperitatea sau, din contrã,pentru sãrãcia familiei lui. El tre-buia sã se zbatã sã scoatã pâinedin piatrã seacã pentru familia lui,el era „navetistul” care pleca lamari depãrtãri pentru a câºtiga unban. Atunci când marea crizã eco-nomicã de la începutul secoluluitrecut a lovit în Statele Unite, cei

mai afectaþi în plan psihologic aufost bãrbaþii, deoarece nu-ºi maiputeau întreþine familiile, iar acestlucru, pe un bãrbat, îl doboarã psi-hic. Însã aceastã absenþã a tatãluiare efecte în planul relaþiilorfamiliale: atât în relaþia tatã-copii,cât ºi în relaþia soþ-soþie.

Dacã în relaþia soþ-soþielucrurile se mai pot „aranja”, mailasã unul, mai cedeazã celãlalt,deoarece bunãstarea familieireprezintã un þel comun, în relaþiatatãlui cu copiii, absenþa acestuiaare efecte mult mai grave.

Faptul cã omul a fost chemat sãcreascã într-o familie heterosexu-alã nu este fãrã însemnãtate. Uncopil are nevoie atât de un modelfeminin,cât ºi de unul masculin; a-l priva voluntar de unul dintre a-ceste modele este un act de ires-ponsabilitate din partea pãrin-þilor.

Atunci când fie modelul feminin, fie

cel masculin lipseºte,copilul nu se dezvoltãcomplet, are un anu-

mit „handicap”, olipsã

Asumarea de cãtre tatã aresponsabilitãþii întreþinerii bu-nãstãrii materiale a familiei nutrebuie sã ducã la iresponsabili-tate în ceea ce priveºte bunãstareasufleteascã a acesteia. Indiferentde cât de mult ar munci ºi de câtde obosit ar fi, tatãl trebuie sã-ºifacã timp sã relaþioneze cu ceilalþimembri ai familiei, ºi în special cucopiii. Cât timp credeþi cã-i lua luiªtefan a Petrei sã-ºi ia fiecare copilîn braþe, sã-l ridice pânã în grindã,sã-i spunã „tâta mare!” ºi sã-lsãrute? Nu cred cã îi lua foartemult, însã a contat foarte mult!Orice moment petrecut împreunãcu familia rãmâne în amintireafiecãrui membru al ei. De aceea,când vine acasã, tatãl trebuie sã se

scuture la uºã de grijile ºi supã-rãrile de la serviciu ºi sã pãtrundãîn casã cu faþa luminatã de bunã-voinþã ºi de dragoste, sentimentepe care sã le transmitã ºi celorlalþimembri ai familiei. Fãcând astfel,va asigura în familia sa o atmos-ferã de înþelegere ºi siguranþã.

Pe de altã parte, tatãl trebuie sãparticipe în egalã mãsurã cu ma-ma la educaþia copiilor. El trebuiesã îºi sprijine soþia în modul de e-ducare al copiilor, necontrazicân-d-o niciodatã în faþa lor. Într-o fa-milie în care soþul îi dã credit so-þiei în tot ceea ce face, fiind de a-cord cu toate deciziile ei, nu se vormai auzi replici de genul: „Mã ducsã-i zic lu` tata, cã el îmi dã voie!”sau ”Pe tata îl iubesc mai mult, cãel nu este aºa rãu ca tine!”

ªi în privinþa anturajului copi-ilor sãi, tatãl are o mare respon-sabilitate. Un tatã responsabil ºicare se gândeºte la binele copiilorsãi nu este preocupat de copiii sãidoar pentru a face impresie. Unasemenea tatã nu va lãsa grijabãieþilor sãi neastâmpãraþi înexclusivitate în sarcina mamei. A-ceasta ar însemna o povarã preagrea pentru ea. El trebuie sã de-vinã prietenul lor ºi sã îºi asumerãspunderea de a-i feri de socie-tatea unor prieteni rãi.

Prin urmare, dacã absenþatatãlui are efecte atât de mariasupra familiei sale, ce este defãcut?

Oricât am vrea sãschimbãm ceva, tatãl

va rãmâne în conti-nuare marele absent

Oricât am vrea sã schimbãm ce-va, tatãl va rãmâne în continuaremarele absentdin familie, deoa-rece condiþiile de viaþã de astãziimpun acest lucru. Însã este greºitsã sacrificãm relaþiile ºi dragosteadin familie pentru asigurarea uneibunãstãri materiale. Gãsiþi-vãtimp sã staþi cu familia dumnea-

voastrã ºi sã consolidaþi legãturiledintre membrii ei. O masã luatãîmpreunã, o orã sau o jumãtate deorã petrecutã alãturi de copii, odiscuþie în familie înseamnã mult;toate acestea reprezintã ocazii deapropiere de copii, de educare alor.

Nu absenþa fizicã este cea careface mai mult rãu, ci absenþa spiri-tualã ºi sufleteascã, absenþa unuimodel, iar pentru astfel deabsenþe nu puteþi aduce scutiri dela medic sau de la serviciu. Prinurmare, asiguraþi-vã din timp cãnu aveþi absenþe, deoarece, înfamilie, absenþele întotdeauna seplãtesc! Nu uitaþi acest lucru!

Se povesteºte cã odatã, un fer-mier nemulþumit de faptul cã fru-moasa lui recoltã a fost completdistrusã de o grindinã, a cerut pu-terea ca pentru un an sã contro-leze vremea. Spunea cã astfel vareuºi sã obþinã o recoltã cum nu s-a mai pomenit. Dorinþa i-a fostîmplinitã ºi, timp de un an, a con-trolat strãlucirea soarelui, intensi-tatea ploii, îngheþul ºi dezgheþul…Ce recoltã credeþi cã a obþinut fer-mierul? Dezastru total. Un vecin,uimit de situaþie, l-a întrebat ce s-aîntâmplat cu recolta. Gospodarula rãspuns trist: „Am uitat de vânt”.Dupã cum ºtim cu toþii, vântul areun rol important în polenizare, oromul nostru l-a uitat cu desã-vârºire.

La fel ca fermierul din poveste,deþinem ºi noi controlul - avemfoarte multe informaþii. Avemrãspunsul la foarte multe între-bãri, ºtim ce-i de fãcut în aproapeorice împrejurare, ºi totuºi nepomenim cu o „recoltã” ratatã înceea ce-i priveºte pe copiii noºtri.SINGURA CALE DE A FORMACOPII BUNI ESTE SÃ DEVENIMNOI MAI ÎNTÂI PÃRINÞI BUNI.

➤ FARMACIA VERDE (IV)

Numitã în unele locuri: „floa-rea Sfântului Ioan”, „buruianã denãduf”, „crucea voinicului” etc. ,sunãtoarea creºte în regiunile decâmpie ºi dealuri.

Are o tulpinã înaltã de pânã la90 de cm. care poartã multe floride culoare galbenã. Prin strivire,din ea curge un lichid de culoareroºie, culoare cãpãtatã, spune le-genda, de la sângele Mântui-torului ce-a picurat din rãnile Luicând era pe Cruce, la picioarelecãruia ar fi crescut câteva fire desunãtoare.

Se întrebuinþeazã planta în-floritã care conþine tanin ºi uleivolatil, precum ºi o substanþã colo-rantã.

Hypericina imprimã planteiacþiune cicatrizantã ºi antisepticã,iar taninul are proprietãþi astrin-gente.

Sub formã de infuzie sunã-toarea se foloseºte cu succes încolitele cronice ºi în bolile de ficat.Infuzia se preparã din douã lin-guri de plantã mãrunþitã la oceaºcã de apã, din care se beadupã fiecare masã câte o lingurã.

Se poate folosi o infuzie mai slabãdintr-o linguriþã de plantã la oceaºcã de apã din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Extern, bãile ºi cataplasmele desunãtoare au proprietatea de acalma durerile, cicatrizeazã rãni-le, mai ales cele produse de arsuri.

Sub formã de gargarã se reco-mandã a se folosi în inflamareagingiilor.

Din sunãtoare se preparã unulei folosit ca pansament în arsurisau la tratarea ulcerului gastric ºia bolilor de ficat.

Uleiul de sunãtoare se obþineprin macerarea florilor acesteia înulei de floarea-soarelui timp de 4-6 sãptãmâni, dupã cum urmeazã:se folosesc 20 g. sunãtoare usca-tã, acestea se umecteazã cu 20 g.alcool concentrat (60 grade),dupã 12 ore se adaugã 200 g.ulei de floarea soarelui. Ames-tecul obþinut se va þine la baie deabur 3 ore, perioadã în care seagitã din când în când. Se lasã 2-3zile dupã care se strecoarã ºi sestoarce cu ajutorul unui sãculeþ depânzã. Dupã o zi se repetã ope-

raþia obþinându-se un ulei deculoare roºcatã. Uleiul se pãstrea-zã la întuneric ºi la rãcoare.Compresele de ceai de sunãtoareau acþiune stimulatoare întenurile îmbãtrânite.

Recoltarea se face în perioadaînfloritului în lunile iulie-august.

Uscarea se face în locuri bineaerate la semiîntuneric.

Pãstrarea se face în saci saupungi de pânzã sau hârtie (inflo-rescenþa întreagã sau sub formãde plantã mãrunþitã).

Prof. Viorel ALEXE

SUNÃTOAREA (HYPERICUM PERFORATUM)

10

PROPGRAM DE ACTIVITATE – 2006

1. Rotonda poeziei: „La steaua!”, searã depoezie dedicatã poetului Mihai Eminescu. –15 ianuarie, Casa de Culturã;

2. Simpozion „Unire-n cuget ºi-n simþiri”– 147 de ani de la Unirea PrincipatelorRomâne. Spectacol omagial ºi SerbareCâmpeneascã. – 24 ianuarie, Casa deCulturã;

3. „Simfonia Iernii” . Expoziþie de picturã– februarie, Casa de Culturã;

4. Atelier de teatru – modulul I - febru-arie, Casa de Culturã;

5. Comemorare Miron RaduParaschivescu – februarie, Casa de Culturã;

6. Balul îndrãgostiþilor – februarie, Casade Culturã;

7. 8 Martie, Ziua Internaþionalã aFemeii”, spectacol omagial – 8 Martie, Casade Culturã;

8. Masã rotundã: „Paºi noi pentru inte-

grarea socialã a rromilor” – martie, Casa deCulturã;

9. Searã de poezie: „Poetul unic al necu-vintelor - Nichita Stãnescu” – martie, Casade Culturã;

10. Balul primãverii – martie, Casa deCulturã;

11. Rotonda poeziei: „Octavian Goga” –aprilie, Casa de Culturã;

12. Atelier de teatru – modulul II –aprilie, Casa de Culturã;

13. „Sãrbãtoarea Sfintelor Paºti”.Concert de muzicã religioasã, expoziþie deicoane ºi ouã încondeiate, tradiþii populare- aprilie, Casa de Culturã;

14. Ziua Tineretului – SerbareCâmpeneascã – 2 mai, Casa de Culturã;

15. „Ziua Europei, Ziua oraºului Vãleniide Munte”. Activitãþi culturale ºi artistice deamploare dedicate acestor evenimente. – 9mai, Casa de Culturã;

16. Expozeu „Nicolae Tonitza” – mai,Casa de Culturã;

17. „Bucuriile copilãriei”: manifestãriculturale, artistice, sportive dedicate Zilei

Internaþionale a Copiilor – 1 Iunie, Casa deCulturã;

18. Seminar. „Educaþia adulþilor, o ºansãa integrãrii europene” – iunie, Casa deCulturã;

19. Ziua drapelului Naþional – 26 iunie,Monumentul Eroilor;

20. Atelier teatral – modulul III – iunie,Casa de Culturã;

21. Universitatea Popularã de Varã„Nicolae Iorga”. Comunicãri ºtiinþifice pediverse teme, lansãri de carte, „Tabãra deVarã a Creaþie”, teatru, picturã, sculpturã,muzicã, dans modern ºi de societate. –august, Casa de Culturã;

22. Masã rotundã: „Terorismul inter-naþional, un flagel al lumii contemporane”– septembrie, Casa de Culturã;

23. Festivalul naþional de poezie „M. R.Paraschivescu” – octombrie, Casa deCulturã;

24. Serbãrile Toamnei la Vãlenii deMunte: Festivalul folcloric „Irina Loghin”,Târgul de Toamnã al producãtorilor de peValea Teleajenului, „Festivalul Þuicii” , „Miss

Valea Teleajenului 2006”, rotonda poeziei„George Bacovia” – octombrie, Casa deCulturã;

25. Comemorare Nicolae Iorga – noiem-brie, Strejnic;

26. Festivalul ªanselor Tale: Comunicãriºtiinþifice, mese rotunde, simpozioane, târ-gul ofertelor de muncã, lansãri de carte –noiembrie, Casa de Culturã;

27. „1 Decembrie, Ziua Naþionalã aRomâniei” – 1 Decembrie, MonumentulEroilor;

28. „Zilele Nichita Stãnescu” – decem-brie, Casa de Culturã;

29. „Sãrbãtoarea Majoratului” – decem-brie, Casa de Culturã;

30. Festivitãþi dedicate Sãrbãtorilor deIarnã – decembrie, Casa de Culturã.

ÎN DOMENIUL CULTURALARTISTIC

- continuarea pregãtirii Ansamblului fol-cloric (dansuri populare, grup vocal,

soliºti), vizând participarea la spectacole,festivaluri naþionale ºi internaþionale ºidescoperirea de noi interpreþi ºi creatori;

- continuarea pregãtirii coralei mixte aCasei de Culturã;

- continuarea pregãtirii tinerilor cuprinºila cercul de dans de societate;

- continuarea pregãtirii grupului deteatru, format de regizorul Mihai Vasile;

- continuarea pregãtirii grupului cameralmixt;

- redeschiderea activitãþii în cadrulTaberei de Varã a Creaþiei: picturã, sculp-turã, artã decorativã, teatru, muzicã (înperioada Universitãþii Populare „N. Iorga”);

- permanent, organizarea unor expoziþiide artã plasticã, artã decorativã, artãmeºteºugãreascã, design vestimentar, ºi culucrãri aparþinând membrilor cercurilorcare funcþioneazã în instituþia noastrã;

- sãptãmânal, organizarea serilor deaudiþie muzicalã ºi a cinematecii (filme do-cumentare, filme de artã ºi filme artistice);

- sãptãmânal, întâlnirile de lucru alemembrilor cenaclului literar „M. R.Paraschivescu”;

- lunar, aducerea pe scenã, pentru pu-blicul nostru, a unor spectacole profesio-niste de diverse genuri.

ÎN DOMENIULUNIVERSITÃÞII

POPULARE

Deschiderea cursurilor de:

- operator date de calcul, începãtoriºi avansaþi;

- programator;- contabilitate asistatã de calculator;- secretar – dactilograf;- limbã englezã, limbã francezã;- ospãtar;- bucãtar;- vânzãtor;- croitorie serie ºi comandã;- picturã;- chitarã;- balet ºi dans modern;- gimnasticã aerobicã.

Iniþierea unor cursuri de asistenþi mate-rnali ºi asistenþi sociali, precum ºi a unorcursuri privind integrarea socialã arromilor din localitate.

Organizarea unor seminarii pe teme deeducaþia adulþilor ºi monitorizarea instituþi-ilor pentru educaþia adulþilor, cu directoriide Cãmine Culturale de pe ValeaTeleajenului.

Întocmirea documentaþiei ºi continua-rea demersurilor necesare pentru auto-rizarea cursurilor de formare profesionalã.

Întocmirea proiectului „Dezvoltareaspiritului antreprenorial” cu finanþareeuropeanã, adresat tinerilor absolvenþi.

Continuarea seminarului „Manage-mentul proiectelor europene” în partene-riat cu Consiliul Judeþean.

Director Casa de Culturãing. Iulia MÃRGÃRITESCU

STERE BECU la Vãleniide Munte (1886-1964)

CASA ORêENEASCà PENTRU CULTURà VÃLENII DE MUNTE

Unul dintre valoroºii artiºti post impre-sioniºti din perioada interbelicã, StereBecu s-a remarcat prin pasiunea arhitec-tului pentru clãdiri de cult, bisericidomneºti ºi de þarã la restaurarea cãro-ra a lucrat (Madona Dudu din Craiova)ºi le-a redat în desene, acuarele ºi pic-turi cât ºi prin pasiunea pictorului ºiacuarelistului pentru culoare.

Traversând satele a admirat pitoresculacestora, a colinelor de la Vãlenii deMunte descoperite cu ocazia participãriila cursurile profesorului Nicolae Iorga

unde a pictat din anul 1924 pânã în1935. Lucrãrile sale demonstreazãatracþia pictorului faþã de naturã, deluminã ºi de culoare, emoþia sur-prinderii pitorescului ºi ineditului.Mereu cãlãtor sensibil ºi romantic aredat pitorescul Egiptului, frumuseþeaBalcicului, aura Orientului Mijlociu.

Spre sfârºitul vieþii, cãlãtor singura-tic,este atras de culorile natale dinmunþii Pindului, pentru a încheia cerculbucuriei de a trãi.

Doina POPESCU

11

PROGRAM DE DEZVOLTARE

economico-socialã a oraºului 1. Proiectare alimentare cu apã a car-tierului Rizãneºti, aproximativ 1,5 km.(Necesitatea obiectivului constã în faptulcã este ultimul cartier din oraº care nuare apã curentã);

2. Proiectarea podului de pe strada „Dr.Istrate” – spre Copãceni. (Pentru accesla grupurile de case care în prezent trecprin pârâu;

3. Proiectarea lucrãrilor de extindere acanalizãrii pentru etapa I ce cuprindestrãzile din zona centralã, de sud ºi sud-est a oraºului. (Se are în vedere în-ceperea extinderii canalizãrii menajere ºipluviale etapa I. Se începe lucrarea pestrãzile unde sunt create condiþii deracordare imediatã ºi sunt de acord toþilocuitorii strãzii);

4. Proiectarea statuii Mihai Viteazul;

5. Proiectare ºi execuþie încãlzire cen-tralã la clãdirile cu destinaþie ginecologieºi laborator din cadrul spitalului Vãleniide Munte. (În prezent clãdirile suntîncãlzite cu gaze în sobe de teracotã. Prinrealizarea încãlzirii centrale se creeazãcondiþii optime pentru realizarea actuluimedical);

6. Proiectare-reabilitare iluminatul stra-dal în oraºul Vãlenii de Munte (Realiza-rea iluminatului public în centruloraºului, Garã –B.C.R., stâlpi ornamen-tali cu douã braþe – lampã carosabil +lampã trotuar – reabilitare iluminat pecelelalte strãzi);

7. Punerea în funcþiune a obiectivuluiGrãdiniþa nr. 4, Vãlenii de Munte, B-dulN. Iorga nr. 96. (Obiectivul a fostînceput în anul 2005 ºi s-au executatlucrãri la parter inclusiv planºeu. Se vapune în funcþiune înaintea începerii anu-lui ºcolar 2006-2007);

8. Terminarea lucrãrilor ºi punerea înfuncþiune a podului de pe strada Dr.Davila. (Au fost executate lucrãrile defundaþie ºi culei pânã la tablier. Se vapune în funcþiune în trimestrul II 2006);

9. Terminarea lucrãrilor ºi punerea înfuncþiune a podului de pe strada Steja-rului (cartier Valea Gardului). (Cons-trucþia a început în anul 2005 ºi s-au exe-cutat lucrãri de fundaþii ºi elevaþii. Va fipus în funcþiune în trimestrul III 2006);

10. Începerea lucrãrilor de construcþie apodului de pe strada Eremia Grigorescupeste pârâul Parasca. (Prin executareaacestui pod se va crea acces spre strãziledin partea de sud a cartierului Cismari.Podul actual se colmateazã dupã fiecareploaie ºi a dus la alunecãri de teren înzonã.);

11. Începerea lucrãrilor de construcþie apodului de pe strada Dr. Istrate. (Se vacrea acces la mai multe familii ce locuiescpe aceastã stradã);

12. Începerea lucrãrilor de execuþie atâta canalizãrii menajere cât ºi a canalizãriipluviale în zona centralã, funcþie de fon-

durile ce se vor putea aloca în anul 2006.(Lucrãrile vor începe pe strãzile undesunt condiþii de racordare imediatã la ca-nalizarea existentã ºi unde toþi locuitoriistrãzilor solicitã racordarea.);

13. Realizarea iluminatului stradal,etapa I. (Se vor executa lucrãrile de rea-bilitare iluminat public conform proiectu-lui. Proiectarea este cuprinsã la punctul 6din program);

14. Continuarea lucrãrilor de construcþiea Sãlii de Sport a oraºului. (ConstrucþiaSãlii de sport a ajuns la cota zero ºi s-aurealizat reþelele necesare. Se va continuadin fondurile C.N.I.);

15. Proiectarea îmbunãtãþirii alimentãriicu apã a oraºului. (Prin proiectare se vorînlocui conductele de transport dinazbociment de la rezervoarele situate înpartea de nord pânã la str. Bolintineanu,pe B-dul N. Iorga ºi ªtefan cel Mare. Deasemenea se va înlocui conducta de lastaþia de pompe la rezervoare );

16. Realizarea de lucrãri de alimentarecu apã prevãzutã iniþial în programul„SAMTID”. (Se va realiza 6,3 km. reþeape strãzile B-dul N. Iorga, ªtefan celMare, George Enescu);

17. Realizarea reþelelor de apã în cartie-rul Rizãneºti. (Se va realiza aproximativ1,5 km. reþea pentru alimentarea ultimu-lui cartier cu apã curentã);

18. Realizarea statuii Mihai Viteazul;19. Realizarea a 60 unitãþilocative prin A.N.L. (Lucrãrilese executã din fondurileA.N.L.);

20. Se vor executa lucrãri dereparaþii la conductele de apãcu uzurã avansatã pe o lungimede 1 km. (Se are în vedereînlocuirea conductelor cu gradavansat de uzurã pe strãzileMihai Bravu,Unirii, Alunilor,Bratocea, Veniamin Costache,Tudor Vladimirescu);

21. Se vor continua lucrãrilede reparaþii la partea caro-sabilã ºi trotuare. (În funcþiede starea drumurilor din pri-mãvara anului 2006 se vornominaliza lucrãrile de între-

þinere ºi reparaþii);

22. Continuarea lucrãrilor de reabilitarea pârâului Vãleanca. (Se vor continualucrãrile de reparaþii în urma calami-tãþilor din anul 2005);23. Realizarea de sisteme antiefracþie ºisisteme de supraveghere video la toateºcolile din oraº. (Necesitatea constã înasigurarea siguranþei în ºcoli);

24. Întocmirea proiectelor de mediu pen-tru nivelul I ºi II necesare închiderii ram-pei de gunoi a oraºului. (Lucrarea esteimpusã de H.G. 349/2005, act normativprin care ni se impune acest lucru);

25. Reabilitarea zonelor verzi ºi a caro-sabilului din parcurile oraºului ºi azonelor dintre blocuri. (Se vor realizatrei covoare cu flori, repara bãncile,asfaltul pe alei, iluminatul, obiectele dejoacã pentru copii ºi tot ce duce la bunaexploatare);

26. Pentru buna funcþionare a sistemuluide învãþãmânt se vor aloca fondurilenecesare reparaþiilor curente ºi altelucrãri. (În baza documentaþiilor ce sevor întocmi ºi a necesitãþilor se vor alocafonduri);

27. Se vor executa lucrãri de apãraremaluri pe pârâul Tãrsica. (Datoritãploilor torenþiale din anul 2005 drumulde pe strada Stejarului a alunecat ºi nece-sitã consolidãri);

28. Apãrare de mal pârâu Parasca înzonele afectate de calamitãþi. (Se va exe-cuta din fonduri solicitate pentrucalamitãþi corelat cu lucrãrile de la podulce se va executa în zonã pentru consoli-darea malului);

29. Achiziþionarea unei autobasculantenecesare la serviciul de Administrare adomeniului public ºi privat. (Auto-basculanta folositã în prezent de A.D.P.este în stadiul avansat de uzurã ºi nu maipoate circula pe drumurile publice);

30. Acþiuni pentru pãstrarea conºtiinþeinaþionale, a valorilor oraºului ºi þãrii.(Se va organiza: - Universitatea popu-larã de varã „Nicolae Iorga”;- Ziua oraºului;

- Serbãrile Toamnei; - Ziua majoratului;- Achiziþionarea de carte ºi publicaþii.VÃLENII DE ALTÃDATÃ

FURT DE GÃINI

La data de 24.01.2006, s-a prezentat la poliþia ora-ºului Vãlenii de Munte, cetã-þeanul Moldoveanu Cornel,din Vãlenii de Munte, stradaBerceni, care a sesizat fap-tul cã autori necunoscuþi au

pãtruns în noaptea de 23/24.01.2006, în curtea locuinþei sa-le, respectiv þarcul pentru pãsã-

ri de unde i-a luat douã gãini. A-cesta a mai sesizat cã în urmã cuo sãptãmânã a mai fost pãgubitde 4 pãsãri din gospodãria sa,prin acelaºi mod de operare,dar nu a sesizat poliþia. Cetãþea-nul M.C. a solicitat ca organelede poliþie locale, sã efectuezecercetãri în vederea identificã-rii autorului, întrucât are teme-rea cã acest fenomen se va repe-ta, având totodatã un sentimentde disconfort ºi insecuritate.

În baza sesizãrii s-a deplasatla faþa locului o echipã opera-tivã din cadrul Poliþiei Vãleniide Munte, compusã din asp.Cojocaru Adrian, asp. BezneaValentin, a.s.a.p.

Popescu constantin ºi a.s.a.p.Stanciu Cãtãlin, care au efectuatcercetãri ºi investigaþii, reuºin-du-se identificarea autorului înpersoana numitului ENACHEDUMITRU, zis „Miticã Brosca-nu”, din Vãlenii de Munte. Au-torul fiind pus în faþa probeloradministrate de poliþie ºi-a re-cunoscut faptele, declarând cãpãsãrile au fost furate din gos-podãria reclamantului la datelemai sus menþionate.

Totodatã organele de poliþieau stabilit ºi persoana cãreiaMiticã Broscanu i-a vândut cele6 gãini, respectiv numitei StoicaVasilica, din aceeaºi localitate,la care s-a gãsit carnea rezultatãdin sacrificarea pãsãrilor.

FURT DIN BISERICÃ

În ziua de 26.01.2006, PoliþiaVãlenii de Munte a fost sesizatãde numitul Popescu Constantin,secretar la Biserica Penticostalãdin Vãlenii de Munte, desprefaptul cã în noaptea de25/26.01.2006, autori necunos-cuþi au pãtruns prin efracþie îninteriorul lãcaºului de unde ausustras un calculator cu toatecomponentele, un acordeon,

patru microfoane un telefon ºiun transformator, bunuri în va-loare totalã de 3000 lei RON.

Faþã de sesizarea fãcutã s-adeplasat la faþa locului echipaoperativã compusã din subin-spector Tãnase Iulian, asap.Ardeleanu Gheorghe, asap.Pîrvu Daniel – toþi din cadrulCompartimentului InvestigaþiiCriminale ºi tehnicianul crimi-nalist asap. Ivãnescu Valentin.În urma cercetãrilor, a investi-gaþiilor ºi a probelor adminis-trate s-a reuºit identificareaautorului spargerii în persoananumitului COJOCARU GHE-ORGHE, din Vãlenii de Munte,cunoscut cu antecedente pena-le. Bunurile sustrase de Cojo-caru Gheorghe au fost gãsite deorganele de poliþie în domici-liul acestuia, prejudiciul fiindrecuperat în totalitate ºi restitu-it pãrþii pãgubite în mai puþinde douã ore de la sesizareafãcutã de acesta. Faþã de fãptu-itor a fost luatã mãsura ares-tãrii preventive, fiindu-i întoc-mit dosar penal pentru sãvârºi-rea infracþiunii de furt calificat,acesta riscând o pedeapsã pri-vativã de libertate cuprinsãîntre 5 ºi 15 ani.

FURT DE BANI

În ziua de 01.02.2006, orele14,00, Poliþia oraºului Vãleniide Munte a fost sesizatã denumitul Staicu Constantin –muncitor la Ocolul Silvic Vãle-nii de Munte, cã în cursul ace-leiaºi zile, orele 13,00, din ves-tiarul de la locul de muncã i-afost sustrasã din portofel sumade 100 lei RON de cãtre o per-soanã care a fugit în momentulîn care a fost surprinsã, reþinân-du-i-se doar semnalmentele.

Procedându-se la verificareaaspectelor reclamate, lucrãtoriicompartimentului InvestigaþiiCriminale din cadrul Poliþieioraºului Vãlenii de Munte, auîntreprins activitãþi specificecare au condus la identificareaºi prinderea autorului în per-soana minorului DUÞÃ GHE-ORGHE, zis „Butoi”, din Vãleniide Munte – „client” permanental Poliþiei.

Suma de bani a fost gãsitãasupra fãptuitorului ºi a fostrestituitã pãrþii pãgubite.

Numitului Duþã Gheorghe i s-a întocmit dosar penal pentrusãvârºirea infracþiunii de furt.

12

POLIÞIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

Poliþia de proximitateîn acþiune

Matematica ºiMatematica ºiviaþa cotidianãviaþa cotidianã

Sfârºituliernii

Suntem la sfârºitul lui Fãurar ºi cupaºi mãrunþi ne-am apropiat deMãrþiºor. Amintirea iernii ce a trecuta rãmas adânc întipãritã în inimilecopiilor. Triºti, dar cu gândul cãiarna va mai sosi peste un an ºi-auluat rãmas bun de la derdeluº ºi dela buna lor prietenã sania.

Acum totul se trezeºte din somnuladânc al iernii. Pe pajiºti, printre peti-cele albe de zãpadã care mai rezistãpe alocuri vor îmboboci flori violeteºi ciorchini liliachii. Primãvara estevestitã de prima floare care îºi vascoate clopoþelul gingaº ºi alb: ghio-celul. Razele soarelui devin din ce înce mai vii, cerul din ce în ce maisenin ºi în fiecare zi vor apãrea alteflori colorate în nuanþe catifelate.Întreg cuprinsul este acoperit de uncovor verde, plãcut, umezit de rouãºi presãrat cu clopoþeii albi ºi par-fumaþi ai lãcrãmioarelor. Pâraieledezgheþate curg iute ºi zbuciumullor se aude din depãrtare.

Primãvara este gazdã primitoarea tuturor animalelor ºi a pãsãrilorcãlãtoare care se întorc din de-pãrtare, înveselind pãdurile cu tri-lurile lor fermecãtoare. În pãdure,copacii îºi îmbracã straiul lor verdeºi strãlucitor, schimbându-ºi înfã-þiºarea posomorâtã.

Primãvara va sosi pentru a daviaþã întregii naturi ºi pentru a neînveseli tuturora inimile.

Elena Andreea BORDEAClasa a VI - B

Matematica este una dintre cele mai importante ºtiinþe carestau la baza evoluþiei omului. Ea este cãrãmida de bazã aevoluþiei celorlalte ºtiinþe exacte - geometrie, trigonometrie fi-zicã, astronomie etc. În decursul istoriei dezvoltarea acestorºtiinþe s-a fãcut în strânsã corelare cu dezvoltarea matematicii.În viaþa cotidianã, nu existã aproape nici un domeniu de activi-tate în care matematica sã nu fie implicatã, fie prin simpla exis-tenþã a cifrelor, fie prin calcule ºi probleme complexe.

Atunci când mergem la piaþã sã facem cumpãrãturi, trebuiesã cunoaºtem matematicã pentru a putea sã ne calculãm va-loarea produselor pe care dorim sã le cumpãrãm. Pentru a neorganiza timpul liber de asemenea trebuie sã ºtim sã socotim ºisã cunoaºtem cifrele. Pentru a merge la serviciu, fiecare îndomeniul lui de activitate trebuie sã foloseascã aparatajulmatematic pentru a mãsura ºi calcula lungimi, suprafeþe, vo-lume, greutãþi etc. La baza fiecãrui lucru realizat de om - cons-trucþii, maºini, utilaje - stau complicate calcule matematice.Ieºirea în spaþiul cosmic sau coborârea în adâncul oceanelor, nus-ar fi putut face fãrã temeinice cunoºtinþe de matematicã.Astãzi suntem în era computerelor, a cibernetizãrii ºi roboti-zãrii activitãþii umane. La baza realizãrii acestor maºinãrii staucalcule matematice complicate. Dacã luãm ca exemplu com-puterul personal, care pentru o parte importantã a oamenilora devenit o banalitate, o sã înþelegem ºi mai bine rolul jucat dematematicã în viaþa noastrã. Aceste minunate maºinãrii, carede multe ori depãºesc capacitatea de memorare ºi operare acreierului uman, au la baza construcþiei lor un foarte complexaparataj matematic.

Folosind zilnic aparatajul matematic în activitatea noastrãacesta aproape s-a banalizat devenind un element comun,obiºnuit al vieþii noastre zilnice. De aceea de multe ori suntemtentaþi sã neglijãm importanþa acestei ºtiinþei. Dar nu trebuie sãuitãm cã în ziua de astãzi un om modern este un om instruit, iarun om instruit este cel care stãpâneºte cu siguranþã aceastãcãrãmidã de bazã a dezvoltãrii ºtiinþelor, care este matematica.

Andreea AVRAM Clasa a VII – a B

Cine n-a reuºit sã participesâmbãtã, 18 februarie a.c., laCasa de Culturã – fie cã n-aºtiut, fie cã n-a mai gãsit loc – aavut ce regreta. O manifestareplenarã, cu supleþe ºi variaþie,din iniþiativa efectivã aInspectoratului de Poliþie Pra-hova (comisar ºef Iulian Bach– implicat direct) a cuprinsexpuneri, comunicãri, specta-col artistic, demonstraþii speci-fice, toate sub genericul:„Poliþistul de proximitate în sprijinul elevilor” din ciclul gimnazial ºiliceal. Elevii au vãzut în poliþiºtii amintiþi, veniþi din toate oraºele pra-hovene, adevãraþii prieteni în pregãtirea antiinfracþionalã. S-au fãcuteforturi pentru explicarea termenului (elveþian la origine, însuºit destatele europene) de „proximitate”, dar care a fost, în sfârºit, explicat cafiind sinonim cu actul de prevenire.

Copiii prezenþi, ba ºi multe cadre didactice au „gustat” un programartistic elevat susþinut detinerii de la PalatulCopiilor din Ploieºti, desoliºti ai Teatrului TomaCaragiu. S-au integratperfect ºi elevi ai oraºuluinostru. Ineditul a constatîn demonstraþia finalã acelor cu cagule, în diferiteipostaze, cu instrumentespecifice acþiunilor ex-treme. Totul a fost deexcepþie – mai puþin lipsaunui ecran central pentruproiecþie - în care acþiune

s-au implicat poliþiºtii locali în frunte cu Vasile Gheorghe, comisar ºef alPoliþiei Vãlenii de Munte.

(B.I.)