Consiliul Local târgumureşean a fost părăsit săptămânile trecute de unii dintre veteranii săi: Molnar Gabor şi Florin Vlas. Fiecare cu motivul lui, fiecare cu istoria lui. Cei doi au decis că e mai bine în afara administraţiei locale. De care par a fi plictisiţi. Înaintea lor au renunţat, mai de bună voie ba forţaţi, la funcţiile publice Bogdan Buda (ex-PSD) şi Constantin Florea (ex-PNL).

Anul VIII, nr. 47612 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 31 oct. - 6 nov. 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Demisii la pas în CL Târgu Mureş

Spuneți ”NU!” destrămării Arhivelor Naționale ale României

Recenza-m-aş dacă m-aş putea opri din râs

În martie 2011, printr-o propunere legislativă foarte insidioasă, s-a încercat scoaterea unui important și valoros volum de documente din custodia și administrarea Arhivelor Naționale ale României. De fapt, demersul a început mai demult. El s-a concretizat însă într-o cerere mult mai hotărâtă și cosmetizată de data aceasta ca ”propunere legislativă”, abia în martie acest an.

„Când mi-aţi dat mesajul nu eram în rază”, aşa a început marele şef de la Institutul Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, să explice într-o emisiune la RTV problema CNP-ului şi a recensământului. „Da e posibil să nu am toate elementele explicative, avem nevoie să determinăm populaţia stabilă a ţării. Nu putem altfel, nu avem criterii”, a continuat statisticianul şef mort de beat în direct.pagina 8 - 9 pagina 4

pagina 6 - 7

După ce au aflat rezultatele reale ale recensământului populaţiei, liderii de la Bucureşti şi-au spus că sunt de căruţă şi au plecat să-i caute pe emigranţi

T

Firmele de top mureşene răsplătite de Camera de Comerţ

CeNePe-ul meu vreţi!Eu nu beau decât apă plată cu lămâie pe

onoarea mea. Chestia aia de la Realitatea a fost o

făcătură. Au trucat vocea ca să mă compromită

Sursele mele de la INS spun că recensământul

arată că vehiculul favorit al românilor

este căruţa. Şi am zis să o testez şi eu

Dacă după recensământ nu

înmulţim la noi să ştiţi că ieşim de la guvernare.

Voi trucat statisticile. Huooo!

O să vedeţi că

românii s-au înmulţit

după reformele mele

şi ideile lu’ şefu

Anul VIII, nr. 476 | 31 octombrie 2011

aşchia nu sare departe de r(om)

Acta non verba!Ceea ce ne diferenţiază de animale, ca specie, este capacitatea de autocon-trol. Până la urmă, nu suntem superiori decât dacă ne distanţăm de neverte-brate prin ceea ce considerăm necesar a transmite celor din jurul nostru printr-un discurs structurat, logic şi raţional. Reprezentanţii filialelor locale ai partide-lor politice au considerat necesară instau-rarea unui dialog civilizat şi coerent. Prin urmare, la începutul verii acestui an au început să organizeze o serie de dezba-teri publice al căror scop, declarat, a fost îmbunătăţirea dialogului între factorii mai mult sau mai puţin de decizie a mu-nicipiului. Tema dezbaterii de săptămâna trecută a fost „Violenţa în spaţiul public”. Sătui de discuţii serbede, fără finalitate, faţă de târgumureşeanul atât de des pre-zent în discursul politicianist local, după

vreo două ceasuri de vorbe aruncate deşuchiat, intervenim. Cine este cel care construieşte discursul public? Cine sunt cei care „servesc” subiectele de actu-alitate? Care este, într-un final, interesul public şi unde se trasează linia între acesta şi interesul pur electoral, imagistic şi lip-sit de conţinut? Cine sunt târgumureşenii atât de „luaţi în gură” de o clasă politică care nu se sfieşte a recunoaşte că „show-ul” bate realitatea, oricât de deontologic ai încerca să fii. Dacă aş suferi, brusc, de un atac de moralitate, aş fi tentată să recunosc că presa este capabilă să mani-puleze orice crâmpei de informaţie relativ decentă care ar răzbate din sfera politicu-lui de culise în sfera informaţiei de ordine publică. Nu voi face asta. Pentru că s-a discutat despre violenţă în limbajul politic public doresc doar să subliniez următorul

aspect: cea mai importantă lecţie, dacă vreţi pentru filosofi, trăsătură a speciei umane este autocontrolul. Pot accepta răzvrătiri de conştiinţă inocentă, pot ac-cepta scăpări de dicţie şi prezenţă, dar faptul că nici PSD, PNL, PC sau PDL nu au un program de instruire coerentă a celor care, ne place sau nu, vor ocupa vremel-nic funcţii de lideri în aparatul de stat, pentru ca astfel de dezbateri să devină de o inocenţă irelevantă, mă depăşeşte. Aveţi pretenţia să fiţi votat de un elec-torat educat. Doamnelor şi domnilor, ce faceţi să educaţi acest electorat? În mo-mentul în care cuvinte precum, ŢARĂ, CETĂŢEAN, ONOARE, COERENŢĂ, devin ter meni pe care suntem obligaţi să-i căutăm în DEX pentru a-i defini, cum mai puteţi avea pretenţia de a fi votaţi? Ca să ne lămurim: credibilitatea voastră stă în cuvinte sau în fapte? Putem visa la un dialog civilizat sau putem doar spera că grâul se separă întotdeauna de neghină şi că nici chiar politica de „pasaj” practicată

în municipiul reşedinţă de trandafiri, mai mult sau mai puţin portocalii, nu poate arăta mai multă decenţă decât cea instituţionalizată la nivelul „mitici să fim, chiar dacă nu ştim de ce”?

Sanda VIŢELAR

2

Marko Bela îşi pregăteşte încet-încet întoar-cerea pe plaiuri mureşene. Nu o spunem noi, nu o spun membrii Uniunii, nu o spun cei din PRM. O spune fiul vicepremierului României. Şi nu oriunde. În primele zile de şcoală, proaspătul şcolar de clasa I i-a răspuns învăţătoarei care îl întrebase de ce a ales Târgu Mureşul în detri-mentul capitalei unde locuiesc cea mai mare parte a timpului părinţii săi. Răspunsul a fost simplu (noi îl redăm cu aproximaţie): „Tata a spus că nu are rost să încep la Bucureşti dacă tot o să ne mutăm aici dîn luna martie”. Cum noi credem că fiul lui Marko, după obiceiul celor de vârsta lui, spune în general adevărul,

vrem să înţelegem care ar fi motivele vicepre-mierului care l-ar putea face să revină pe pla-iuri mureşene din primăvara anului viitor. Oare, apăsat de grijile guvernării, fostul lider al Uni-unii va lăsa responsabilitatea funcţiei de al doi-lea om în guvern unuia mai tânăr? Sau poate cei de la UDMR vor să se retragă de la guver-nare înaintea alegerilor, care li s-ar dovedi fa-tale dacă vor rămâne asociaţi cu PDL? Oricare ar fi varianta, credem că ar fi foarte interesant dacă fiul politicianului maghiar ar participa la celebra emisiune „Copiii spun lucruri trăsnite”.

A.I.

Copiii spun lucruri trăsnite...varianta ungurească

eu unu

revin p

e

plaiuri

natale

o

dată cu

colţul

ierbii. m

i s-a fă

cut

un dor

de cas

ă de

nu ştiu

cum să

vă

explic.

În toată perioada verii, piscina „Mir-cea Birău” a fost închisă mai ales că erau necesare lucrări de renovare. Oricum, a fost „o vară fierbinte” şi amatorii de înot au preferat „Vi-chendul”. Lucru normal având în vedere că acolo sunt alte tarife şi alte posibilităţi de distracţie.

A venit însă toamna şi datele problemei s-au schimbat. Cu toate că nu s-au constatat îmbunătăţiri după redeschidere, totuşi cei care au vrut să meargă la bazin au avut totuşi această posibilitate. Nu şi secţia de nataţie a Clubului Sportiv Şcolar. După ce nu s-au mai putut efectua antrenamente la Week-end, antrenorul Peteley Attila a fost nevoit să-şi pregătească elevii „pe uscat”. Cu mai puţin de o lună înaintea Naţionalelor de

nataţie, sportivii clubului alergau pe terenul de la Liceul Bolyai şi îşi exersau mişcările care trebuiesc făcute în bazin doar pe uscat, la corzi şi spaliere. Sunt exerciţii foarte bune, îmbunătăţesc condiţia fizică dar competiţiile se desfăşoară însă în apă. N-au „intrat la apă” la două săptămâni după redeschiderea piscinei, cu puţin înaintea unor competiţii de la care au venit deseori cu numeroase clasări pe podium. Formalităţile acceptării accesului sportivilor mureşeni la piscină au demarat doar după redeschiderea acesteia. Acum trebuie să se reobişnuiască şi în apă, la noile condiţii, pe unul sau două culoare. Să nu uităm totuşi că este disciplina care a dat singurul reprezentant al sportului mureşean la Jocurile Olimpice, Norbert Trandafir. Acesta este multiplu campion naţional la înot şi a ales deseori să se pregătească pe alte meleaguri.

Dan Ţepoşan

Înotul pe uscat este mai sigur!

Noul consilier local Makkai Gergely la depunerea jurământului în faţa noilor colegi. Nouă ne-au dat lacrimile de atâta emoţie.

Jur să apăr interesele

partidului mai presus de

ale mele, să-l respect pe

Benedek&co şi să lupt

pentru o vreme mai

bună în târgu mureş

3vreme trece,

vreme vine

Consiliul Local târgumureşean a fost părăsit săptămânile trecute de unii dintre veteranii săi: Molnar Gabor şi Florin Vlas. Fiecare cu mo-tivul lui, fiecare cu istoria lui. Cei doi au decis că e mai bine în afara administraţiei locale. De care par a fi plictisiţi. Înaintea lor au renun-ţat, mai de bună voie ba forţaţi, la funcţiile publice Bogdan Buda (ex-PSD) şi Constantin Florea (ex-PNL).

Odiseea demisiilor din CL Târgu Mureş pare că nu se va opri niciodată. După ce a ameninţat timp de câteva luni că îşi va da demisia din forul local, ex-pesedistul Florin Vlas a decis că e momentul să se retragă şi din administraţia locală. „Am demisionat vineri din Consiliul Lo-cal Târgu Mureş. Pur şi simplu am decis eu că este momentul. Am afaceri care merg bine, sunt plecat din ţară foarte mult timp. Nu vreau să mai fac politică, mai ales că pentru mine ea a fost un hobby”, a declarat Vlas. Florin Vlas a fost exclus din partid în luna martie 2011, după ce, în luna februarie a fost suspendat din partid, fără a i se retrage sprijinul politic în CL Târgu Mureş.

Demisii şi excluderi cu cântec în tabăra liberalăDe la începutul său, actualul Consiliu a fost

sortit unor scindări memorabile. Primul care la părăsit a fost ex-consilierul ministrului sănătăţii Victor Mora care nu s-a adaptat la condiţiile de lucru. A fost urmat îndeaproape de colegul liberal Marius Ichim, care a decis după 6 luni viceprimărie că e mai uşor să conduci o crâşmă decât un oraş. După multe vaiete şi convulsii, locul lor a fost luat de Constantin Florea şi Ale-xandru Pui. Primul, s-a trezit peste noapte că nu se mai regăseşte în doctrina liberală şi a fost exclus imediat din partid. Asta nu l-a împiedicat să rămână consilier până în toamna acestui an, când a decis că e momentul să plece fiind înlo-cuit de Călin Ceontea. Şi-a încheiat misiunea cu brio de a le asigura lui Florea&Co majoritatea în Consiliul Local.

PSD-ul lui de treabăÎn tabăra social-democraţilor lucrurile au stat la început destul de calm. Cei doi consi-lieri obţinuţi după alegerile din 2008 părau că lucrează destul de bine. Asta până când au vrut să schimbe actuala conducere a filia-lei judeţene, fapt ce le-a adus mazilirea mai întâi din funcţiile din partid şi mai apoi din cele publice. Primul care a părăsit barca CL Târgu Mureş a fost fostl proprietar de tele-viziune şi coleg de partid al edilului local Do-rin Florea, Bogdan Buda. Aceasta, neprimind funcţia de preşedinte al social-democraţilor târgumureşeni, a avut un discurs furibund care a dus la excluderea din partid. Buda, nu s-a cramponat în funcţia obţinută pe lista de par-

tid şi a preferat să-şi dea o onorabilă demisie din forul local. Nu acelaşi lucru l-a făcut Florin Vlas, fostul preşedinte al organizaţiei din oraşul reşedinţă de judeţ, care deşi a fost exclus din partid şi-a continuat mandatul ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Ca să le arate cine este cel mai tare, Vlas a vrut să-l pună pe „prietenul” Vali Precup în locul demisionarului Buda pentru a le da cu tifla celor din conducere. Nu a reuşit decât să-i încurce câteva luni. Suficient!

După liberali...pesediştii rămân fără aleşi localiDupă ce liberalii au rămas fără nici un consilier local în forul târgumureşean, a venit rândul celor din PSD să nu aibă vreun reprezentant. Cum-necum, excluşii şi mai nou demisionarii Buda şi Vlas nu le-au fost găsit înlocuitori. Asta

poate şi cu ajutorul executivului primăriei şi a secretarului municipiului care au găsit mereu chichiţe legislative pentru a amâna sau a res-pinge anumite nominalizări.

Makkai şi vremea bunăLa polul opus se află partenerii de coaliţiei a pedeliştilor. Cei de la UDMR au reuşit să-l înlocuiască pe demisionarul Molnar în doar câteva zile de la demisia sa. Şeful meteorolo-giei mureşene, Makkai Gergely s-a trezit peste noapte în echipă cu cel care-l critica în urmă cu câteva luni, atunci când se împotrivea desfiinţării sau mutării staţiei meteorologice. Acum va trebui să voteze proiectele executivu-lui la fel ca oricare udemerist ce se respectă.

Albeta Ionescu

Demisii la pas în CL Târgu Mureş

După o pauză de câteva luni în care preşedintele statului, Traian Băsescu, nu a mai spus nimic despre revizui-rea Constituţiei, în această toamnă a revenit în forţă. Totuşi cineva a fost mai rapid. Pensionarii şi Fundaţia Facias au lansat deja la Târgu Mureş campania de iniţiativă legislativă ce-tăţenească de strângere a semnătu-rilor pentru revizuirea Constituţiei. Însă una dintre modificări nu prea i-ar fi pe plac preşedintelui.

Adică, prin strângerea a 500.000 de semnături din partea românilor se poate mişca ceva în ţara asta. S-a constituit un comitet de iniţiativă legislativă cetăţenească, din care face parte şi liderul pensionarilor mureşeni, Ioan Hasaşiu. După alegeri acesta a şi trecut la fapte, mo-bilizând membrii de sindicat să popularizeze informaţia peste tot în zonele de unde se trag. „Oamenii erau încântaţi pentru că cineva s-a gândit să facă odată o regulă şi de jos în sus, nu numai presiuni, ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspunderi care literalmente au demontat legislativul şi au dezechilibrat eco-nomicul”, a declarat Ioan Hasaşiu, preşedintele

Sindicatului Pensionarilor Mureş. Ca să ştie tot poporul şi să obţină targetul vizat, de 20.000 de semnături, organizatorii au anunţat că sunt valabile semnăturile tuturor persoanelor, de la 18 ani în sus. Doar că există un mic impedi-ment. Pe lângă nume, prenume şi semnătură mai este nevoie de seria şi numărul actului de identitate şi CNP-ul. De care cei de la FACIAS se tem că va fi greu de obţinut de la populaţie şi datorită recensământului, pentru că oamenii au fost sfătuiţi pe de o parte să semneze şi pe

de alta să nu semneze, pentru că le-ar fi în pe-ricol identitatea sau se pot face învârteli pe la alegeri. „Tabelul este formulat în baza textului de lege, a fost verificat şi s-a stabilit că aceste date sunt necesare”, le-a declarat Oana Florea, preşedintele comitetului de iniţiativă legislativă cetăţenească şi director executiv al Fundaţiei FACIAS membrilor de sindicat însărcinaţi cu strângerea de semnături.

Nicoleta MARE

Revizuirea Constituţiei, varianta FACIAS şi pensionariiCe schimbări legislative se doresc

„Vrem să informăm românii că articolul 150 din Constituţie le dă dreptul de a avea şi ei iniţiativă legislativă. Sunt trei modificări aduse Constituţiei. Una se referă la schimbarea preşedintelui. O prevedere de bun simţ care ar trebui introdusă în orice Constituţie. Şi anume dacă am votat un preşedinte şi acesta nu mă mulţumeşte prin semnătura a un milion al acelei ţări să pot să suspend preşedintele. Cea de a doua se referă la modificarea pedepselor pentru infracţiuni săvârşite într-o funcţie publică, pentru că una este să fur un măr, eu un simplu cetăţean, şi alta e să fur un măr eu, primar, prefect sau orice persoană care are o funcţie publică. Cea de a treia se referă la infracţiuni deosebit de grave, ca de exem-plu act sexual cu minor sau omor deosebit de grav. Acolo dorim ca aceste persoane să aibă pedeapsă închisoarea pe viaţă şi să nu poată fi eliberate condiţionat cum de cele mai multe ori se întâmplă la noi şi după eliberare nu pot fi urmărite” a prezentat Oana Florea.

Liderul pensionarilor mureşeni, Ioan Hasaşiu într-un moment de deja vu al acţiunilor viitoare iar preşedintele FACIAS, Oana Florea, făcând instructajul completării listei pentru revizuirea Constituţiei

spune-ne drăguţă ce trebuie să facem, că facem..

Fiţi atenţi la ce vă spun.

cu orice preţ aici trebuie să fie completat

cnp-ul

Cei doi liberali ajunşi în Consiliul Local în urma demisiilor colegilor din fruntea listei nu prea au vlagă sau inportanţă într-o mare portocalie

Florin Vlas un hotelier naţional şi internaţional

Şefului agriculturii mureşene Liviu Timar nu-i vine să creadă câtă recoltă a avut judeţul. Şi câtă lipsă de interes au guvernanţii.

după ce am aşteptat luni să fiu consiliu acum abia mi se aude ciripitul

eu unul nu am visat măcar să

ajung aici domnule Benedek.

Băieţi să vă arăt hotelurile mele din târgu mureş şi dubai. de ce să mă agit pentru a fi consilier?

La ce an agricol am avut în mod

normal trebuia să ieşim din recesiune.

dar la noi totul e invers. ne adâncim

şi mai tare.

o lume nebună de legat

Nu e o treabă simplă să administrezi o fabrică precum municipiul Târgu Mureş.

Cornel Brişcaru, PSD

Noi încercăm să facem politică în timpul liber

Mihai Vartolomei, preşedinte TPC Mureş

“Violenţa verbală care se practică în anu­mite instituţii, care sunt periculoase.”

Dragoş Popa, preşedinte PSD Târgu-Mureş

”Lucruri care până (ce) noi nu vom avea reprezentanţi în Consiliul local, nu se vor face.”

Andrei Cocârdan, PSD ”E un loc de dezbatere, nu de rezolvat probleme... nu ne adunăm nici să săpăm gropi, nici să izolăm portocaliu blocurile. Oamenii nu­s nervoşi pe stradă că li s­a făcut lumina mai devreme. (…) Există partide ce­şi doresc dobitoci în jur – şi se poartă ca unii. Avem spectaculoase manifestări bipede, mai ales de la PDL.”

Cornel Brişcaru, secretar executive PSD Mureş

”Ţinem frâiele comunităţii. Oamenii sunt oameni, am eu cunoştinţe de psiholo­gie. Nu pot să cobor pe zona mea, ca un Don Quijote. Pot să zic eu? că eu termin repede Am momentul de naivitate al serii, lăsaţi­mă să mă exprim. Forţă de muncă proaspătă, fresh... Am zăpăcit creierii exe­cutivului şi ai colegilor. Eu cred în diviziunea muncii. Când o s­o fac, la masa asta vor fi mult mai mulţi şi mai potenţi. Eu acum chiar am fost sinceră în ce am zis.”

Ioana Roman, consilier local PDL

”Îmi plac miştourile, dacă sunt făcute subtil. Să vedem şi un alt punct de opinie. Se pare că unde mă duc eu, vine calmul. Un om poate să derapeze..., dar când văd că derapează un Consiliu Judeţean întreg... În mod cert, tu ai drep­tate. Criteriul „cine pupă fundul şefului mai bine”... S­ar putea să fie nevoit să se vândă – nicio problemă.”Mihail Poruţiu, consilier judeţean PDL

Că drumurile noastre sunt cum sunt nu este o noutate. Că plătim taxe peste taxe dar nu vedem rezultate palpabile în calitatea asfaltului nos-tru cel de toate zilele a devenit o ru-tină. O ştire de săptămâna trecută nu poate decât să crească tensiunea arterială a oricărui conducător auto. Registrul Auto Român, cel care, prin-tre altele, are şi menirea de a autori-za service-urile auto a găsit o moda-litate de a mai strânge nişte bani la bugetul de stat.

Toamna se numără taxele şi impozitele. La 1 octombrie, RAR a dat o decizie prin care ta­xele anuale de autorizare a atelierelor auto vor creşte cu de 10 până la 20 de ori. Astfel, atelie rele auto vor trebui să achite, pe lângă cei 1.000 de lei pentru autorizare pe care îi plăteau până acum, câte 90 de lei pentru maximum trei activităţi de service, 50 de lei pentru fiecare ac­

tivitate suplimentară, precum şi 500 de lei pen­tru fiecare marcă auto pe care o reprezintă. Am rămas mască şi am pus mâna pe telefon să­mi sun mecanicul. Oricum se pricepe mai bine la calcule decât mine. Am aflat că, în medie, un atelier auto, efectuează aproximativ 5 activităţi

pentru 20 de mărci auto. Deschid net­ul şi caut pe Google. Pe Mediafax găsesc comunicatul di­rectorului ASSAI, adică Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente, Cristian Muntean. Domnul ne explică în comunicat că taxele de autorizare ar putea ajunge la peste 11.000 de

lei!!!! Exorbitant. Acelaşi Muntean spune că o asemenea taxă ar putea duce la dispariţia a jumătate din cele 7.000 de service­uri auto­rizate din România.Adecă să ne lămurim nenică. Taxe de drum plătim cu duiumul. Drumuri avem pe hârtie. Taxă de primă înmatriculare plătim de ni se usucă buzunarele. Autostrăzi construim cu viteza melcului turbat. Bun, nu vom plăti noi taxele de autorizare ale atelierelor auto, dar vom plăti dublu sau triplu orice reparaţie, in­diferent cât de minoră ar fi. În condiţiile date bicicleta, căruţa, căruciorul, orice mijloc de locomoţie cu tracţiune umană sau animală devine o investiţie mult mai avantajoasă decât automobilul. Nu trebuie să ne facem griji de vreun asteroid care să aterizeze pe pământ şi să facă tehnologia inaccesibilă, nu ne vom în­toarce la epoca de piatră ca urmare a vreunui cataclism sau atac tehnologic extraterestru. Statul român poate face asta mult mai simplu, ca să­l citez pe edilul nostru, dintr­o semnătură cu un pix ne putem trezi, peste noapte chiar, înapoi în evul nemecanizat.

Lex Tetrix

Despre cum ne putem întoarce în epoca de piatră

„deci trebuie să vă facem 5 operaţii,

marca asta de maşină este scumpă, noi

plătim zeci de mii pentru autorizare.

domnule, gata! V-am schimbat roata.

Vă costă 2.000 de lei.”

„Când mi-aţi dat mesajul nu eram în rază”, aşa a început marele şef de la Institutul Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, să explice într-o emisiune la RTV problema CNP-ului şi a recen-sământului. „Da e posibil să nu am toate elementele explicative, avem nevoie să determinăm populaţia sta-bilă a ţării. Nu putem altfel, nu avem criterii”, a continuat statisticianul şef, mort de beat, în direct.

În fapt, dacă ne uităm atent pe formularul de recensământ, chiar pare întocmit de un om cu mai mult alcool în sânge decât prevede legea. Mai mult, recensământul devine subiect de amu­zament când îl asculţi pe şeful de la Bucureşti aruncând cuvinte fără sens din cauza alcoolu­lui. Dar să revenim la formular. „Capul familiei”, „Gradul de rudenie cu capul gospodăriei?” Cine e domnilor care aţi întocmit formularul Capul Gospodăriei? În care act normativ, în vigoare, în legislaţia românească aţi găsit instituţia juridică a capului de familie? Din câte ştim noi noţiunea exista în legislaţia românească, în Codul Civil al lui Cuza, dar de atunci a trecut ceva timp. Mergem mai departe şi ne minunăm din nou. Punctul 6 se completează numai pentru fe­meile căsătorite pentru că numai soţiei i se cere să declare dacă este la prima sau la a doua căsătorie. Mi se pare normal, doar poligamia este recunoscută la noi şi fiecare bărbat poate avea, lejer, două­trei neveste sau câte îi per­

mite buzunarul. „Cărei etnii consideră persoana că aparţine?” este o altă întrebare din numitul formular. Dacă eu consider că aparţin etniei somaleze se pune? Cum verificaţi domnilor că este aşa? Bun, m­am prins, mergem pe buna­credinţă. O altă chestiune interesantă este cea unde trebuie bifat dacă persoana recenzată este fără adăpost. Nici nu vreau să­mi imagi­nez recenzarea persoanelor fără adăpost. La statul profesional găsim opţiunea „lucrător familial (nesalarizat)” pe care o putem declara cu toţii pentru că, dacă stăm drept să judecăm strâmb, toţi lucrăm pentru familiile noastre şi ele, nenorocitele, nu ne plătesc. Ajungem apoi la problemele organizatorice. Trebuie sau nu trebuie CNP­ul? O zi da, o zi ba. „Purtătorul de cuvânt nu avea mandat să vorbească despre asta şi acum nu mai are mandat”, a împleticit

Voineagu în aceeaşi emisiune. Acum dacă nu au luat CNP­ul, recenzorii se vor întoarce că e greu să se dea un telefon la evidenţa populaţiei şi să încetăm o dată cu discuţia asta. Ca ultimă noutate, dacă recenzorul nu ne­a găsit acasă, ne putem recenza pe internet, asta tot aşa, după ce şi­au dat ei seama că, măi, merge mai greu cu umblatul din poartă în poartă. Reve­nind puţin la discuţia despre CNP şi de ce tre­buie INS­ul să ne ştie CNP­ul. Pe bune, nu vă deranjează mai tare litera I din formular unde trebuie să înşirăm dificultăţile de auz, memorie, vedere, comunicare, concentrare? La punctul 43 mă întreabă dacă am dificultăţi de îngrijire proprie, era greu să reducă o pagină la „Sunteţi handicapaţi”!

Lex Tetrix

Recenza-ma-ş dacă m-aş putea opri din râs

„buun, să văd dacă am înţeles. am aici formulare, îi întreb ce cafea beau dimineaţa, care este mâncarea preferată şi dacă au dificultăţi de comunicare. apoi le iau CnP-ul şi am fugit. e bine?”

dorine câ

nd îţi spun

că se pot

aduce inv

estitori

fără probl

eme. uite...

la mine la

Reghin ave

m

fabrici şi

uzine ca

în

trecu

t

Doi primari mureşeni: unul ungur într-un oraş românesc iar celălalt sudist într-unul unguresc.

Două simpatizante înfocate a candidaturii lui Vass la Primărie încântate de decizia UDMR

de mine a fugit nokia şi mulţi alţii.

măcar Ibm-ul să rămână...

uite ce frumuşel mai este levi acesta. Fatăăă eu cu el

votez până la moarte

a mânCa e omeneşte

După lupte seculare începute în 2006 pe fron­tul infrastructurii şcolare, Grupul Şcolar „Con­stantin Brâncuşi” şi­a văzut în sfârşit finalizate investiţiile proiectului guvernamental „Campu­suri Şcolare”. Fiind în galeria celor patru unităţi şcolare mureşene incluse în acest proiect, fostul liceu de construcţii a tăiat săptămâna trecută panglica la inaugurarea cantinei şcolare din incinta complexului şcolar.

Clădirea care adăposteşte Sala Festivă şi Cantina, care a primit acum o haină nouă, are ceva vechime, ea fiind construită între anii 1966 ­1969. Acum a venit momentul mult aşteptat al inaugurării, mo­ment la care au ţinut să asiste şi mai marii judeţului şi oraşului, în frunte cu prefectul Paşcan, vicepri­marul Maior şi generalul Matei. După ce au tăiat panglica, au inspectat noua investiţie, ghid fiindu­le directoarea şcolii, Adri­ana Ţibrea. Au ajuns la destinaţie, punctul final a fost bineînţeles noua cantină, curată, spaţioasă, pregătită să hrănească 300 de su­flete zilnic, nu doar elevii şcolii, ci şi studenţi şi chiar pensionarii de prin părţile cartierului. Revenind la începuturile proiectului, s­a ade­

verit vorba aceea cum că dacă nu ai un sprijin de undeva de sus, greu să poţi face ceva. Gru­pul Şcolar “Constantin Brâncuşi” a fost fericit în această privinţă, inspectorul Dumitru Matei fiind unul din acesta, el fiind cândva, undeva, prin Ministerul Educaţiei când s­a pus la cale acest proiect. Mai mult decât atât, o dată cu

venirea crizei, investiţiile la nivel naţional în cadrul proiectului guvernamental „Campusuri Şcolare” au fost trase pe linie moartă, fiind lăsate în plata Domnului. Şi de această dată, norocul a venit tot de undeva de sus, nu chiar aşa de sus, ci de la Primăria Târgu Mureş care a contribuit şi ea cu ceva bani, cam o treime din

cele 50 miliarde lei vechi cât a valorat investiţia. Astfel, din această săptămână, pe harta Târgu Mureşului există o locaţie proaspăt renovată unde poţi mânca (după ce bunătăţuri erau pe masă la inaugurare, deducem că se poate mânca bine). Mai mult decât atât, rufele murdare au un motiv de satisfacţie, maşinile de spălat din dotarea complexului şcolar fiind pregătite să pună ordine la curăţenia internatelor şcolare din oraş, astfel ca locatarii lor să se bucure de un aşternut curat şi plăcut.În concluzie, loc unde să servim masa avem, o curte unde să nu ne afundăm în noroaie avem, maşina de spălat aşteaptă doar un buton de pornire. Mai rămâne ca şi elevii să­şi facă treaba pe băncile şcolii, şi să aprofundeze bine mate­ria. Să nu mai zică acum că nu au condiţiile ne­cesare, iar cu stomacul plin şi cu cearşaful curat, se poate face şi carte cum trebuie. Mai rămâne să nu­i deranjeze nimeni, cu tot felul de reforme care mai de care mai inventive, şi la vară vor putea puncta frumos pe tabela de marcaj a ba­calaureatului. Poftă mare şi spor la învăţat.

Brâncuşi şi Cantina infinitului!

Învăţătura trece prin stomac la Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”

Un imobil din centrul municipiului Târgu Mureş a trezit patimi peste patimi în ultima perioadă. Mai exact, intenţia familiei Benedek Istvan de a cumpăra clădirea în care a funcţionat o veche centrală a Energomur a trezit instinctul civic al pesedistului Cornel Brişcaru care a sărit ime­diat la gâtul aleşilor. Iniţial ca un zvon, intenţia firmei administrate de Benedek Teresia de a cumpăra terenul de sub imobilul în cauză s­a transformat într­un proiect de hotărâre. Care joia trecută a fost votat de colegii soţului din Consiliul Local cu numai o abţinere. Brişcaru şi atacul la persoanăÎn urmă cu câteva săptămân, candidatul USL la primăria Târgu Mureş, pesedistul Cornel Brişcaru anunţa într­o conferinţă de presă că se intenţionează vânzarea unei foste centrale termice câtre familia Benedek. Cum informa­torii domniei sale au lucrat destul de bine, afirmaţia s­a dovedit reală, existând pe ordi­nea de zi a şedinţei de CL din luna octombrie intenţia a unei astfel de tranzacţii. „S.C. Farma­ceutica B&B S.R.L. cu sediul în Tg. Mureş, P­ţa Trandafirilor, nr. 16, prin administrator Bene­dek Terezia, solicită concesionarea terenului în suprafaţă de 632 mp, teren aparţinând Statului Român, situat în str. Bartok Bela, nr.2”, se arăta

în expunerea de motive a proiectului. Cu re­spectiva firmă aparţine familiei Benedek totul ar părea clar. Mai ales că se specifică şi motivul acestei solicitări: „Solicitarea de concesionare s­a făcut în vederea construirii unui imobil de locuinţe colective cu parter comercial, precum şi amenajarea aleilor de acces pietonal şi auto, a spaţiului verde şi a parcărilor din jurul imobi­lului sus menţionat”Licitaţie în loc de vânzare directăNumai că, vânzarea abuzivă anunţată de Brişcaru, a devenit în acte „licitaţie publică”, procedură la care oricare dintre noi putem participa. Iată ce spune şi hotărârea: „Se aprobă organizarea, în condiţiile legii, a licitaţiei în vederea concesionării terenului din str. Bartok Bela, nr.2, identificat în CF nr. 128005, nr. top 594/1/1/2/4336 în suprafaţă de 632 mp, teren aflat în proprietatea muni­cipiului Târgu­Mureş, în scopul edificării unor construcţii”. Nici preţul de pornire al licitaţiei nu este unul lipsit de importanţă, terenul urmând a fi vândut începând cu aproximativ 150 de euro. „Preţul de pornire la licitaţie, stabilit potrivit fişei tehnice de evaluare a terenului este de 152 Euro/mp fără TVA”.Clădirea în cauză îl are proprietar pe BenedekIntenţia firmei lui Benedek Istvan de a con­

cesiona terenul are şi un alt fundament. In afară de cel imobiliar. Clădirea în cauză se află în proprietatea consilierului local din anul 2000 atunci când a câştigat în instanţă respectivul drept. Pentru a o dărâma sau moderniza, ale­sul are nevoie de terenul de sub clădire. Aşa că a profitat de desfiinţarea centralei şi de influenţa avută în oraş pentru a­şi trage turta

la el în poală. Nimic ilegal, nimic imoral.

Albeta Ionescu

PS: Dacă la respectiva licitaţie se va prezenta doar firma în cauză iar preţul final va fi cel enunţat promitem că vom scrie din nou. De data aceasta în alt mod.

Licitaţii şi multe agitaţii la Târgu Mureş

La tăiat panglici înainte, la război înapoi

Consilierul local Benedek Istvan vrea cu tot dinadinsul să obţină terenul de sub propria clădire

Foşti şi actuali prieteni ai Primăriei nu sunt îngrijoraţi de venirea crizei. De aceea există banul public

Hotărârea instanţei care arată că Benedek este proprietarul clădirii în cauză

aşa măi Claudiule,

ţine pangli-ca s-o taie generalul. Că aşa te-am învăţat la şcoala

Pdl

Poate să vină oricine la licitaţie. numai că îi aver-tizez că le voi lua o chirie pe clădire

de nu se văd

Viceprimarul Claudiu Maior este atât de dedicat preşedintelui ţării încât şi-a mobilat biroul din Primărie cu statuia lui Băsescu

şefu’ v-am pus pe birou statuia, vă ridic în slăvi peste tot, vă idolatrizez mai ceva ca pe şefu de aici. Cum aţi lăasat să mi se întâmple una ca

asta?

băieţi, eu nu le mai am aşa de bine cu şefu da contractele vin gârlă. nici că

îmi pasă!

business is business

Camera de Comerţ şi Industrie Mureş a organizat vi­neri, 28 octombrie, în incinta restaurantului Hotelului Grand din Târgu­Mureş, ceremonia de decernare a diplomelor pentru ediţia a 18­a a „Topului firmelor din judeţul Mureş.” La întocmirea clasamentului din acest an au participat un număr de 15.340 societăţi comerciale care au depus bilanţul contabil la Oficiul Registrului Comerţului. Dintre acestea, în catalogul „Topul firmelor din judeţul Mureş” sunt evidenţiate un număr de 749 firme, dintre care 632 sunt lau­reate ale primelor trei locuri, primul revenind unui număr de 419 firme. Alături de evidenţierea firmelor pe domenii, grupe de activitate şi clase de mărime, următoarele distincţii şi trofee se acordă societăţilor comerciale cu rezultate deosebite, constante de­a

632 de firme premiate de Camera de Comerţ Mureş

Premianţii la categoria ‘ Creativitate’

Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie MureşRemus Benta senior, un senior în domeniul afacerilor

time is money

lungul timpului: Diploma de Excelenţă, Trofeul de Excelenţă şi Diploma pentru Topul Creativităţii. Potri­vit lui Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, evenimentul reprezintă o competiţie de marcă a operatorilor economici cu cele mai bune rezultate economico­financiare si un eveniment cu multiple conotaţii. “Topul este pragmatic, întrucât este un instrument de clasificare al firmelor din judeţul Mureş, conform unei metodologii unice pe ţară, care permite ulterior întocmirea clasamentelor la nivel naţional şi este de recunoaştere publică şi de recompensare a performanţelor mureşene în afaceri, în cadrul unui eveniment special, de amploare şi de rezonanţă în mediile economic şi social ale judeţului nostrum”, a explicat Vasile Pop.

(S.T.)

Câştigătorii şi mai multe amănunte le puteţi găsi în cotidianul Zi de Zi de luni.

Reprezentanta companiei Anvico, ridicându-şi premiul

file de arhive

În martie 2011, printr-o propunere legislativă foarte insidioasă, s-a încercat scoaterea unui important și valoros volum de documente din custodia și administrarea Arhivelor Naționale ale României. De fapt, demersul a început mai demult. El s-a concretizat însă într-o cere-re mult mai hotărâtă și cosmetizată de data aceasta ca ”propunere legislativă”, abia în martie acest an. Erau (și sunt) vizate fondurile create de cultele religioase, precum Actele de stare civilă și Documentele istorice ale episco-piilor, protopopiatelor, parohiilor, școlilor con-fesionale, instituții de caritate, etc., toate având o inestimabilă valoare istorică și documentară.

Este în fapt încă un atac la ceea ce înseamnă statalitatea românească.

Un demers nejustificatÎn anul 2008, într-un interviu acordat jurnalis-tului Nicolae Balint din Târgu-Mureș, profesorul universitar dr. Corneliu Mihail Lungu, fost di-rector al Arhivelor Naționale, făcea următoarea declarație vis-à-vis de insistența cu care UDMR promova la acea vreme unele propuneri referi-toare la Arhivele Naționale ale României. ”UDMR a înţeles şi înţelege greşit, spunea atunci Cor-neliu Mihail Lungu, rolul arhivelor în cadrul unui stat şi a unei naţiuni. Arhivele nu pot face obiectul retrocedării pentru că ele - potrivit legislaţiei naţionale - sunt parte integrantă din fondul arhivistic naţional. După cum prea bine cunoaşteţi, accesul la ceea ce avem noi în ges-tiune şi administrare este liber. Se pot face co-pii, xerocopii, fotocopii. Deci nu există impedi-mente care să împiedice pe cineva să studieze sau să facă copii după documente. Încă din 2005, într-un proiect prezentat de UDMR s-a dorit scoaterea sintagmei “naţional”. Vreau să reamintesc faptul - pentru cei care probabil nu cunosc - că Arhivele Naţionale nu sunt orga-nizate pe etnii, documentele nu sunt nici ma-ghiare, nici turceşti, nici germane…chiar dacă avem documente scrise şi în aceste limbi sau în atâtea altele, ci sunt ale unei naţiuni. Sunt, dacă vreţi, datele de identitate ale acesteia. Vreau să vă dau un exemplu. Chiar arhivele din Ungaria se numesc Arhivele Naţionale ale Ungariei, deci instituţia ca atare conţine în titulatura ei sintag-ma “naţional”. Pe cine deranjează acest lucru, dar mai ales de ce?” (Nicolae Balint, ”Oameni, fapte, atitudini”, vol. I, Editura ”NICO”, Târgu-Mureș, 2008, pp.63-64)

Falsa problemă a preluării abuzive de către stat Timpul a trecut, dar ideea de preluare a unor fonduri a rămas și a fost și mai mult gândită și elaborată. Inclusiv momentul când urma să fie (re)pusă din nou pe tapet. Documentele vizate prin propunerea legislativă care urma să fie promovată prin procedură de urgență pe data de 24 octombrie a.c., sunt fără niciun

echivoc proprietate a statului român și au un caracter exclusiv istoric și practic. Ele fac parte din Fondul Arhivistic Naţional, sunt anterioare anului 1948 și privite cronologic, merg până în Evul Mediu. Se cuvine subliniat în mod de-osebit faptul că ele nu mai servesc funcţionării cultului. Ca atare, o asemenea inițiativă venită din partea deputatului Mártón Árpád Francisc, dar mai ales insistența cu care este ea este promovată de un timp încoace, este cel puțin stranie, mai ales dacă avem în vedere faptul că actuala Lege a Arhivelor Naționale asigură prin conținutul ei, nevoile practice și de documen-tare istorică. Proiectul propus de deputatul mai sus menționat, ar urma să modifice art. 19 al Legii 16/1996, adăugând posibilitatea retrage-rii din proprietatea statului român - Arhivele Naţionale - a fondurilor documentare „preluate abuziv”, indicându-se în acest sens, decretele 153/1950 şi 472/1971. Aceste documentele ar urma apoi să fie reclamate și preluate de epis-copiile diferitelor culte din România. De fapt, ce urmăriți cu adevărat domnilor de la UDMR?

Arhivele solicitate reflectă atacul permanent în identitatea românilor În acest sens, punctul de vedere al dr. Vasile Lechințan, de la Arhivele Naționale din Cluj, este unul cât se poate de nuanțat, pertinent și bine argumentat. ”Să nu uităm, spunea is-toricul Lechințan, membru al F.A.R., într-un articol publicat într-un ziar național, că este vorba de documente extrem de importante pentru istoria românească, documente cre-ate de marile episcopii maghiare care au avut sate întregi de români, ca iobagi. Să nu uităm că reprezentanţii confesiunilor maghiare romano-catolice, reformate şi unitariane au fost cei care în Dieta Transilvaniei au lovit în permanenţă în demnitatea şi viaţa de zi cu zi a românilor transilvăneni, trădându-le intere-sele şi asuprindu-i crunt într-un spaţiu enorm de timp, din Evul Mediu timpuriu până la 1848 şi chiar după, până la 1918…Urmele aces-tor demersuri antiromâneşti se simt cu mare putere morală, culturală şi economică şi astăzi asupra românilor. Arhivele acestor episcopii se vor astăzi luate de la statul român pe motivul

că ar fi fost preluate în mod abuziv de statul comunist în 1950. Să nu uităm că Imperiul Austriac, respectiv împărăteasa Maria Tereza a desfiinţat un ordin religios, şi anume Ordi-nul Iezuiţilor, confiscându-i întreaga avere din imperiu, fără drept de apel, pentru că iezuiţii au lovit în interesele statului austriac.” Cu pri-vire la atitudinea bisericilor romano-catolică, reformată și unitariană față de români, Lechințan a mai adăugat: ”Comportându-se ca nişte asupritori ai românilor timp de secole, stările romano-catolică, reformată şi unitariană din Dieta Transilvaniei au creat o arhivă care trebuie să fie menţinută de către statul român, indiferent dacă a fost luată de comunişti sau nu. Refacerea arhivelor prin această retroce-dare de către confesiunile sus-amintite poate fi considerată în mod clar o restaurare a vechilor constituţii medievale antiromâneşti. Desigur că firească este refacerea făcută prin solicita-rea unor copii, pentru o clarificare a unei pro-bleme sau alta. Dar refacerea prin retrocedare în natură este, repet, o reinstaurare, pe terenul Constituţiei române, a vechilor constituţii me-dievale transilvane care au lovit în interesele şi demnitatea românilor transilvăneni. Arhivele însele, prin vechimea lor, sunt o avere de mili-arde de euro.”

O obsesie legislativă nejustificatăÎn 2008 nu s-a reușit, dar în martie a.c. tema arhivelor a fost, așa cum am mai spus, reluată. E drept, mult mai nuanțat și mai elaborat. Nu s-a reușit nici de această dată. Trebuie adăugat faptul că organizațiile profesionale ale arhiviștilor români, corpul academic și universitar, adică cei direct implicați în valorifi-carea superioară a informațiilor conținute de

Domnilor parlamentari români,

Spuneți ”NU!” destrămării Arhivelor Naționale ale României

Ce acte conțin fondurile solicitate? - ”Actele de stare civilă ce cuprind registrele de născuţi, morţi, căsătoriţi, o prerogativă a statului modern. Ele sunt anterioare anului 1895, când s-a introdus starea civilă de stat. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate. Conform proiectului, aceste acte, cu valo-are genealogică, istorică dar şi practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite structurilor de conducere ale cultelor (orto-doxe, greco-catolice, romano-catolice, re-formate, evanghelice etc.).” - ”Documentele istorice ale episcopiilor, pro-topopiatelor, parohiilor, şcolilor confesio-nale, instituţiilor de caritate etc. reprezintă o mare valoare istorică. Ele acoperă întregul teritoriu al ţării, cuprind întreaga societate şi adesea conțin informaţii mai vechi decât cele oferite de arhivele altor instituţii publice sau ale familiilor. Chiar luate în parte fiecare, arhivele marilor culte „istorice” depăşesc interesul îngust de grup şi au semnificaţie publică mult mai amplă, regională şi chiar naţională.”

Prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu: ”…nu există impedimente care să împiedice pe cineva să studieze sau să facă copii după documente”

arhive...filate

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢ

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢ

Primăria Târgu-Mureş

Primăria municipiului Tîrgu-Mureş, organizează „Curăţenia generală de toamnă”.

În cadrul campaniei se vor transporta deşeurile rezultate în urma curăţeniei efectuate de către cetăţenii municipiului în gospodăriile

individuale şi la asociaţii de proprietari. Programarea străzilor pentru 01-05.11.2011este următoarea:

01.11. Nordului, Prahoei, Dumbravei, Homorodului, Fragilor, Liliacului, Tolstoi, 22 Dec. 1989, C.R.Vivu, Sec. Martiri, Tâmplarilor, Luceafărului, Păcii, Nufărului.

02.11. Coşbuc, Constructorilor, Lăcrămioarei, Grigorescu, Al. Cornişa, Gh. Marinescu, Parc Spital No, D. Cantemir, Dr. Ciugudeanu, G-ral Dumitrache, Răsăritului, Platoului, Ulciorului, Crângului.

03.11. Pădurii, Trebely, Privighetorii, Verii, Korosi Cs. Sandor, H. Coandă, G. Aron, Garofiţei, Posada, Corneşti, Ana Ipătescu, Aluniş, Codrului, Cerbului.

04.11. Argeşului, M. Viteazul, Brigadierilor, N. Iorga, B-dul Cetăţii, Parc B-dul Cetăţii, Cibi-nului, Bujorului, V. Babeş, A. Şaguna, Azuga, Cosminului, Topliţa, A. iancu, Spitalul Vechi, Palas.

05.11. Vişeului, Revoluţiei, Parc Republicii. Arieşului, Motrului, Vlăhuţa, 30 Decembrie, Târnavei, Mărăşti, Parc Mărăşeşti, Mărăşeşti, Eminescu, Brăila, Rozelor, Stelelor, Bistriţei, Călăraşilor, P. Chinezu, Sinaia.

Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imo-bilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (greblare), excepţie făcănd tăierile şi corecţiile de arbori, arbuşti, gard viu, şi să depună deşeurile adunate, la marginea tro-tuarelor, cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

Primardr. DORIN FLOREA

În ateţia organizaţiilor neguvernamentale, formaţiun politice şi instituţiile publice, înfiinţate conform legii, care solicită spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţăMunicipiul Târgu Mureş aduce la cunoştinţa solicitanţilor de spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă că, în perioada 17 octombrie 2011 – 15 noiembrie 2011, se pot face înscrieri în vederea cuprinderii pe „Lista de priorităţi” pentru anul 2012. Solicitanţii care au depus cereri în anii anteriori şi doresc să fie incluşi în „Listele e priorităţi” au obligaţia să se prezinte pentru reactualizarea dosarului.Cererile tip se procură de la cam. 13 (parter) a Primăriei, unde se oferă şi informaţii supli-mentare.

Primar, dr. DORIN FLOREA

aduce la cunoştinţa cetăţenilor că în data de 3.11.2011, ora 14.00, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, va avea loc dezbaterea publică privind programul tăierilor de arbori (domeniul public, asociaţii de locatari/proprietari persoane fizice şi juridice), a planurilor de plantare dendrofloricolă pe domeniul public pentru sezonul toamnă 2011. În acest sens, invităm reprezentanţii instituţiilor de specialitate: I.P.M. Direcţia Apelor Mureş, Direcţia Silvică, Institutul de Pritecţie a Plantelor, Direcţia de Sănătate Publică, Compania Aquaserv, ONG-urile care au obiect de activitate în domeniu, precum şi toţi cei interesaţi, să participe cu propuneri şi sugestii privitoare la derularea acestor programe.Graficul privind tăierile şi plantările poate fi consultat atât la sediul Primăriei (hol central), cât şi pe site-ul institiuţiei (www.tirgumures.ro).

Primar,dr. DORIN FLOREA

arhive, nu au fost consultați. Nici măcar opinia negativă, dar argumentată temeinic a director-ului Arhivelor Naționale - care în fapt reprezintă Guvernul României - nu a fost ascultată. Însă cu o perseverență aproape diabolică și profitând de atmosfera generală de tensiune politică internă, aceeași temă a ”restituirii arhivelor”, a fost reluată în ziua de 24 octombrie a.c. După un ”bun obicei românesc”, propunerea a fost din nou amânată pentru data de 31 octom-brie a.c. ”Boală lungă, moarte sigură!”, sună un proverb românesc. Cineva va trebui însă până la urmă să ”rupă coada pisicii”. Dom-nilor parlamentari români, din opoziție și de la putere, mulți dintre dv. urmași ai acelor iobagi, aveți curajul să vă asumați împreună un ”NU!” hotărât. Aveți această datorie de conștiință față de cei care v-au trimis în Parlament și pe care teoretic încă îi mai reprezentați, dar și față de istoria neamului nostru. Ce ziceți, este această problemă a arhivelor – așa cum vă place să pronunțați deseori pe un ton afectat și ritos – de ”interes național”? Gândiți-vă bine înainte

de a ridica mâna la comandă.

OpiniiDr. Ioan Ranca, fost director al Direcției Județene Mureș a Arhivelor Naționale: ”Desigur, aceste fonduri de arhivă care au fost solicitate sunt importante și pentru minoritatea maghiară. Cei interesați, au însă acces liber, ca oricare alt cetățean român, la aceste arhive. Legea le permite acest lucru fără nicio opreliște. Să nu uităm însă că pentru istoria românilor au o valoare cu totul aparte. Sute de ani, iobagii români de pe pământurile grofilor maghiari, spre exemplu, au plătit taxe și impozite biseri-cilor de altă confesiune. Prin aceste documente putem reconstitui numărul de iobagi români de pe o moșie sau alta, cum s-au maghiarizat ei în timp, cu cât au contribuit românii - fără a beneficia de niciun serviciu din partea acelor culte – la bunăstarea bisericilor respective….” Dr. Ioan Lăcătușu, fost director al Direcției Județene Covasna a Arhivelor Naționale: ”În

acest moment nu există niciun impediment în a fi consultate respectivele fonduri. Se pot face fotografii, microfilme, etc. Este foarte impor-tant de menționat faptul că în cadrul Arhivelor Naționale, prin Serviciile Județene, au fost cre-ate acele condiții propice pentru păstrarea documentelor arhivistice în deplină siguranță, ferite de intemperii, de incendii, de furturi.” Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu-Mureș: ”Bisericile se bucură în momentul de față de toate drepturile asigurate prin Constituție putând să-și orga-nizeze așa cum doresc viața internă. Se bucură de un statut egal și bisericile tradiționale, pre-cum și cele protestante și neoprotestante. Nu văd de ce s-ar opera cu criterii diferite în ceea ce privește memoria istorică a bisericilor…Nu văd nicio justificare logică sau de altă natură. Într-un anume fel, dimpotrivă, cred că spre deosebire de situația actuală a arhivelor, prin retrocedare s-ar îngrădi de fapt accesul la arhive…”

Corneliu CODRESCU

- A P E L -OPRIŢI DESTRĂMAREA ARHIVELOR NAŢIONALE!”Federaţia Arhiviştilor din România (F.A.R.) protestează cu vehemenţă față de noua tentativă a Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de in-formare în masă a Camerei Deputaţilor de a de-poseda Arhivele Naţionale de un fond istoric de valoare excepţională, creat de-a lungul veacurilor de instituţiile bisericeşti din ţara noastră. Printr-o procedură confuză – respingând iniţial proiec-tul de retrocedare a arhivelor bisericeşti, apoi promovându-l ca amendament în alt proiect, în aceeaşi şedinţă – Comisia a înaintat dezbaterii şi votului în plen de luni, 24 octombrie a.c., un proi-ect de modificare a Legii Arhivelor în regim de urgenţă, care aduce prejudicii incalculabile ştiinţei, culturii şi prestigiului statului român, precum şi unor interese private ale cetăţenilor. Proiectul declară abuzive acte legislative dinainte de 1989, pe baza cărora s-a constituit cel puţin 50% din fondul arhivistic naţional actual, transformă epis-copiile în arhive cu documente istorice originale, iar Arhivele Naţionale în beneficiar de mâna a doua, al unor copii după documentele restituite. Ceea ce urmează a fi predat de către Stat către Biserică sunt exclusiv documente istorice şi acte de stare civilă, ambele categorii nefiind necesare funcţionării cultelor şi care în acest moment sunt liber accesibile la Arhivele Naţionale. După căderea unui proiect similar în luna martie a.c., Comisia recidivează, ignorând din nou avizul negativ al Guvernului, al MAI şi al Arhivelor Naţionale în problema restituirii arhivelor istorice către culte, precum şi opiniile unanime, de asemenea nega-tive, ale organizaţiilor profesionale ale arhiviştilor, ale unor personalităţi ale lumii academice şi uni-versitare. Iniţiativa legislativă, calchiată după ex-emplul maghiar, ignoră evoluţia istorică diferită a instituţiilor statului român, experienţele majorităţii ţărilor europene, unde interesul ştiinţific şi cultural predomină în raport cu dreptul de proprietate în cazul bunurilor de patrimoniu cultural şi unde ac-tele de secularizare începând cu secolul XVIII sunt şi azi în vigoare. Corpul profesional al arhiviştilor români solicită Camerei Deputaţilor să retrimită proiectul Comisiei de specialitate, cu recoman-darea ca problemea restituirii arhivelor bisericeşti să fie supusă unei dezbateri publice ample, pe măsura implicaţiei sale asupra întregii societăţi, şi să ţină cont de opiniile specialiştilor în domeniu şi de interesul public general.

COMITETUL DIRECTOR AL F.A.R.”

Dr. Vasile Lechinţan: ”Refacerea prin retro-cedare în natură este, repet, o reinstaurare, pe terenul Constituţiei române, a vechilor constituţii medievale transilvane…”

Dr. Ioan Lăcătuşu: ”au fost create acele conditii propice pentru păstrarea documentelor arhivistice în deplină siguranţă, ferite de intemperii, de incendii, de furturi. (în arhivele judeţene – n.a.)”

Prof. univ.dr. Cornel Sigmirean: ”Nu văd de ce s-ar opera cu criterii diferite în ceea ce priveşte memoria istorică a bisericilor…Nu văd nicio justificare logică sau de altă natură.”

de unde nu-i nici dumnezeu nu cere

În aşteptarea vaccinurilor antigripaleNu s-a instalat bine toamna din punct de vedere al schimbărilor climatice că au început să se înmulţească cazurile de viroze respiratorii. De la o săptămână la alta reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Mureş anunţă noi cazuri de viroze respiratorii raportate de medicii de familie din judeţ, în creştere. În trei săptămâni au crescut de la 3611 cazuri la 4113, iar pneumoniile de la 483 la 639 de cazuri. Din fericire nu a fost nici un caz de gripă. Din păcate încă nu avem vaccinuri. DSP Mureş se afla săptămâna trecută la faza de contractare şi se trăgea nădejdea ca undeva în cursul acestei săptămâni să apară şi vaccinurile. Însă până le vor distribui medicilor de familie şi unităţilor sanitare cu paturi, până vor începe să vină pacienţii care deja au întrebat de vac-cinuri va dura. Iar de la vaccinare mai sunt necesare minim două săptămâni pentru a se forma anticorpii, să apară imunitatea.

Cu banii statului nu e de joacăŞi la Mureş s-au descoperit, în urma con-troalelor efectuate, reţete eliberate ilegal pentru pensionari cu venituri sub 700 lei care pe lângă pensie mai aveau şi alte veni-turi nedeclarate. Mai exact este vorba de-spre 200 de reţete compensate 90%, în loc de 50%. Legea spune că, compensaţia de 90% o au doar pensionarii cu venituri doar din pensia de maxim 700 lei. Dar aceştia au completat declaraţia pe propria răspundere la medicul de familie, omiţând să mai treacă că obţin şi alte venituri în afară de pensie, cum ar fi chirii declarate la Finanţe. Într-un final se va lua o decizie comună pentru a vedea fiecare cum şi cât va trebui să scoată bani din buzunar să dea înapoi statului.

Cum să ieşi pe ascuns din ţară: sub fustele unei femeiCirculă o vorbă în rândul poporului, atunci când o persoană e prea ataşată de părinţi, mai ales de mamă şi stă mereu prin preajma ei, se spune că îi place să stea pe lângă fustele mamei. Şi sub fustele acesteia ar merge treaba, dacă e să faci o infracţiune. O femeie în vârstă de 44 ani din judeţul Mureş a încercat să-şi scoată nepotul din ţară as-cunzându-l sub fustă. Femeia a fost oprită la Punctul de Trecere a Frontierei Petea, unde poliţistul de frontieră i-a cerut să coboare din maşină pentru un control de rutină. Spre surpriza acestuia, sub fustele femeii l-a găsit pe nepotul acesteia, în vârstă de cinci ani. Minorul nu avea paşaport de ieşire din ţară. Femeia este cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă de ieşire din ţară prin trecere ilegală a frontierei de stat.

În plină campanie de depunere a dosarelor pentru ajutoarele de încălzire, după ce întreaga mass-media a trâmbiţat de „n” ori cine are drep-tul să primească şi cine nu ajutoare de încălzire, dar şi ce acte sunt necesare, târgumureşenii parcă tot au urechile înfundate. Aşa că au stat ore în şir pe la cozile intermi-nabile de la ghişul de la Teatrul de Vară pen-tru a se pomeni că li se respinge dosarul, ba că nu sunt eligibili, ba le mai trebuie nu ştiu ce act. Sigur, la prima vedere te pufneşte râ-sul să vezi cum vin oamenii pe la Primărie la biroul Serviciului de Asistenţă Socială cu fel şi fel de întrebări. Dar săracii, ori nu au fost informaţi, ori au înţeles prost. „Am maşină peste 1600 cm cubi mai pot să beneficiez de ajutor de încălzire?” sau „Am panouri solare, nu se dă ceva ajutor de încălzire?”. Şi cum la Târgu Mureş se vor împărţi şi tichete sociale pentru cei care au venituri până în 615 lei, aceste persoane fiind eligibile şi pentru aju-toare de încălzire, municipalitatea s-a gândit să împuşte doi iepuri deodată. Şi ca să nu stea târgumureşeanul la coadă de două ori i s-a cerut două dosare, pentru ambele tipuri de ajutoare. Şi de aici, vin întrebările la cei de la Asistenţă Socială. „Eu stau cu fiica mea. Nu am acte de domiciliu acolo şi nu am nici un venit. Nu se poate să primesc şi eu tichet? Fiica mea primeşte pentru că câştigă puţin. Şi m-am gândit să întreb: mie nu mi se poate da?”, a sunat întrebarea de la o doamnă de etnie rromă. Iar întrebările de acest gen sună gârlă, la fiecare cinci minute. După ce am as-cultat mai bine de 20 de minute în biroul de la Asistenţa Socială, mi-am îndreptat paşii spre Teatrul de Vară. Încă la orele amiezii, coada era destul de lungă, iar un domn, după ce mi-am scos aparatul să imortalizez şi eu câteva imagini, s-a uitat serios la mine şi mi-a spus „Domniţă dragă trebuia să fi venit să vedeţi ce a fost aici de dimineaţă. Uite, coada era

până aici (adică până la blocul din faţa Teat-rului de Vară)”. Deşi mai erau vreo 35 de per-soane la rând, totul se desfăşura cu o viteză de melc şi mai erau şi persoane care, după ce au stat mai bine de o oră la coadă, s-au pomenit că li se respinge dosarul din varii motive. Ori nu au toate actele, ori nu sunt eligibili. „Nu am preluat pentru că nu are rost să preluăm o cerere care din start se vede că nu este eligibilă. Nu are rost să amăgim omul. Dacă venitul lui este mai mare decât plafonul prevăzut de lege sau dacă are mai multe imobile în proprietate, sau autoturism

cu capacitate cilindrică de peste 1600 cm cubi, dacă are depozit bancar în valoare de peste 3000 lei nu preluăm cererea. Am avut situaţii din fiecare. Fiecare a încercat să ex-plice după logica lui sau interesele lui, dar din păcate nu este după cum îşi doreşte fiecare, ci după lege”, a declarat Marta Maior, şeful Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Mureş.Şi cum unde-i lege nu-i tocmeală...doar cei cu pile multe au reuşit să o evite!

Nicoleta MARE

Ajutoarele de încălzire, o problemă cu necunoscute

Statul degeaba pentru unii e un sport maxim. Alţii încearcă să se mai documenteze înainte să se posteze la coadă

Tot nu avem de lucru în oraşul

acesta. măcar aici ne mai încălzim

unii în alţii

Căutarea unui lucru în geanta unei femei înseamnă multă muncă, mai ales când trebuie făcută fără zgomot în toiul unei discuţii

La Colegiul Farmaciştilor Mureş au loc o serie de schimbări. Preşedinta Iustina Vas nu renunţă însă la conducere

rujul, oglinda, cheile...ufff. Oare când mi-am umplut geanta, aşa cum fac femeile, oi fi uitat să

pun pixul şi agenda?

după ce voi fi aleasă în consiliul Judeţean voi candida din nou, neapărat, la funcţia

de preşedinte

Anul VIII, nr. 476 | 31 oct. - 6 nov. 2011 11ce e scris(Oare) rămâne?

Nu ştiu cum e pe la voi la oraş, dar la noi e o toamnă atât de frumoasă cum n-a mai fost de mult! Eram prin curtea din faţă, când a venit poştaşul, puneam florile la adăpost, că noaptea totuşi e rece.

Îţi mulţumesc, draga mea Letiţie, pentru tot ce-mi scrii, că aşa pot şi eu să ţin la curent femeile din sat cu noutăţile, de la politichie până la cele mai noi trenduri ale modei! Dar să nu crezi că eu n-am ce-ţi povesti! Ehei!” Şi încă multe! O ştii pe mama lui Ghiţă, inginerul de la Vi-ena? Aia săraca, are gospodărie undeva prin cătunele astea, ţine animale, grădină şi de toate, dar nu se poate abţine de la pahar! Apoi îţi imaginezi cam ce face! Vaaai, tu! Zilele trecute s-o dus pe la oraş să schimbe nişte valută ca să-i cumpere cadou de ziua lui Ghiţă! Nu ştie nimeni ce a făcut, ce nu, a

fost găsită de o tânără pe cursă, într-un hal de nedescris! Totuşi ştia adresa lui cuscră-sa, tu! Apoi a dat de o fată tare cumsecade care a dus-o aşa cum era, până acasă la cuscra, seara pe la opt- nouă! Îţi poţi imagina ce tare s-or fi bucurat oamenii ăia văzând-o! Mare lucru şi beutura aceasta! Dar de ce nu se consideră alcoolismul o boală, care este, aşa ca în Suedia, tu? No, s-o lăsăm pe biata femeie, ce chestie, totuşi. Vezi, o inimă de mamă, beţivană dar...mamă! Păcat, mare păcat!Vai, tu! Să nu uit! Ghici cine a fost la noi săptămâna trecută? N-ai să ghiceşti în o mie de ani! Nici eu, care îl văzusem deja pe holul casei, era să nu-l recunosc! No? Îţi spun eu! Săndel, tu! N-a mai fost pe acasă de peste doi ani şi plecase din ţară de vreo cinci! Ne-a povestit în două ore, cât a stat pe la noi, de ne-a făcut capul calendar. Nu ştiu care o fi adevărul! La televizor vezi că şi în Spania protestează oamenii, n-au locuri de muncă, una –alta, dar el zice că din 45 de milioane dacă ies 1000 pe stradă se cheamă că au ieşit la aer! Îl ascultam şi nu ne venea

să credem! Aşa de frumos, cursiv şi corect vorbeşte româneşte după cinci ani la Madrid, cum multe prompteriţe nu ştiu vorbi (aşa se cheamă, da? astea de citesc ştirile la tv şi se încurcă în ştiinţă!). Nici nu ştiu ce am reţinut din tot ce a zis! Lucrează la o agenţie de publicitate, persoană fizică, împarte rec-lame cum s-ar traduce. Auzi că acolo nu ai voie să le umpli oamenilor cutiile de scrisori cu tot felul de maculatură ca la noi! În primul rând trebuie să ştii, că acolo sunt legi care se respectă! Incredibil! Nu se trece peste linia continuă pe drum, da, acolo sunt drumuri şi nu parchezi aiurea! Un loc de parcare pe un an e 24 de euro, dar dacă ai parcat aiurea o dată, amenda e 60 de euro, sau aşa ceva! Apoi sunt şi chestii ciudate! Comunităţile stau în cartiere selecte, înconjurate de ziduri, păzite şi cu gardieni la poartă. Vecinii nu se cunosc între ei, nu se întâlnesc, pentru că merg cu maşinile până la garajul de sub casă, vine şofer cu maşina după copiii ce merg la şcoală, cumpărăturile se fac o dată pe săptămână, camerele de luat vederi şi „poli-cia de seguridad” păzesc zona şi nici măcar

publicitate nu poţi să faci dacă reclamele tale nu figurează pe lista portarului! Toată lumea învaţă ...golf! Fotbalul e pentru săraci! Au teren de golf şi piscină toţi spaniolii care se respectă! Încă un lucru ciudat, dacă zici că eşti din Transilvania eşti mai bine primit decât să zici orice altă zonă din România! Ciudat!Vaai, tu Letiţie, iar m-am luat cu vorba şi se prinde fasolea!Scrie- mi!

Te pupă Raveca

Draga mea prietenă, Letiţia!

Vremea e superbă, nu ai zice că e începutul lui noiembrie! Ce ciudat! Ziua e aproape vară, seara îţi îngheaţă urechile şi dimineaţa abia reuşeşti să uiţi de gerul nopţii! La restaurant e aer condiţionat, nu prea am treabă cu vremea de afară, dar când e soare, regret totuşi zilele petre-cute pe terasă! În sală, de obicei vine lume mai selectă. Discută elevat, pun ţara la cale într-un mod ceva mai civilizat decât mă obişnuisem eu cu clienţii mei de pe terasele de cartier. Pe la alea din centru, e altfel, acolo sunt fiţoşi de bani gata! Aici dacă discută lumea mai civilizat, nu prea aud eu multe! Noroc că mai vin pe la bar unii mai guralivi şi prind şi eu câte ceva din minunile urbei! Ultima dată povestea unul

cum i-a fost spart magazinul. Aş fi jurat cu era un butic la mama dracului, dar m-aş fi înşelat! Era în plin centru! Şmecherul o fi studiat locul din timp, a acţionat ca la carte! Nu a lăsat nici urmă de amprente! A spart vitrina cu o mişcare scurtă, a sustras ma-nechinul gata îmbrăcat cu tot ce avea mai selectiv magazinul şi dus a fost. Degeaba au încercat să-i ia urma! Au găsit manechi-nul fără braţ aruncat prin spaţiul verde! Atât! Nu zic că ar fi fost o avere pe manechinul acela, dar cred că era un disperat cel care îl furase! O fi fost un îndrăgostit lulea şi sărac lipit pământului! Or nu avea el cu ce să se îmbrace ori a vrut să-i facă un cadou gagicii! Ce vremuri! Ce moravuri!

Una mică

Din jurnalul barmaniţeiSăptămâna aceasta, la Colegiul Papiu, elevii vor putea achiziţiona revista Pa-piu Underground ajunsă deja la a treia ediţie. Publicaţie a elevilor care prin intermediul pamfletelor şi caricaturilor ironizează defectele şcolii şi a siste-mului educaţional românesc. Revista de caricatură şi umor a fost interzisă anul trecut, în timpul „regimului” de tristă amintire Măşcăşenesc, dar noua adjunctă a liceului, Pop Carmen, este aparent mai deschisă schimbărilor de după 89, a ideilor acelea absurde, cum că omul ar putea avea dreptul la libera exprimare, presă liberă şi păreri proprii, etc. Tema acestui număr este „Revolta”, cu ocazia căderii din funcţie a celei ce a descurajat elevii să vină la Papiu. Pe coperta revistei se poate vedea clădirea Papiului bombardată şi în flăcări, având ca motto versurile celor de la Paraziţii, „Dacă e circ, să fie circ!”. Preţul unei re-

viste este de 5 lei, şi pot fi cumpărate şi primele 2 numere, la acelaşi preţ. (I.P.)

Papiu Underground revine

În calitatea mea de jurnalist, de contribuabil şi de posibil pacient al sistemului sanitar din România, mai arunc o privire din când în când pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii să văd şi eu care mai sunt planurile celor care conduc acest sector în România. Astfel am observat zilele trecute un mare comunicat de presă cu un mare titlu: Ministrul Sănătăţii a participat la Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România. Mi-am dat seama din start că este o mare fâsâială, dar am decis totuşi să citesc comunicatul postat pe site, pentru a vedea ce alte aberaţii se mai scriu pe acolo şi ce mari concluzii s-au tras după întâlnirea dintre ministru şi medici. Să fiu clar înţeles, nu adunarea generală medicilor a fost o fâsâială, ci faptul că s-a anunţat prezenţa lui Ritli Ladis-lau, ministrul Sănătăţii, ca şi cum, vezi Doa mne, acum s-a tranşat problema din sistemul sanitar românesc, iar de acum înainte nu tre-buie să ne mai facem griji, pentru că, nu-i aşa, politicienii lucrează pentru noi. Am să vă re-dau întocmai acest text al comunicatului, sper să aveţi răbdare să-l citiţi, să nu vă enervaţi vă rog, după care voi reveni cu nişte comentarii.

Punctuale. Promit.

COMUNICATUL ”Ministerul Sănătăţii are ca prioritate antre-narea în proiectele sale a tuturor partenerilor care pot influenţa politicile de sănătate în interesul pacientului şi a dezvoltării unei asistenţe medicale de calitate, iar Colegiul Medicilor este un asemenea partener. Intere-sele celor două instituţii sunt comune şi aşa va trebui să rămână şi în viitor”, a declarat astăzi ministrul Sănătăţii, RITLI Ladislau în deschiderea Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România. La întâlnirea medicilor, RITLI Ladislau a solici-tat mai multă implicare din partea comisiilor de specialitate în proiectele demarate de mi-nister, în special pentru cele legate de defini-rea pachetului bazal de servicii, politica medi-camentului, achiziţii de dispozitive medicale, parteneriate public private. Ministrul a amintit elementele comune de colaborare dintre cele două instituţii pentru formarea medicilor, organizarea concursului de Rezidenţiat, libera circulaţie a personalului

medical. În încheiere, RITLI Ladislau a prezentat în cadrul adunării cele trei obiective importante pe care Ministerul Sănătăţii le va derula anul viitor: -managementul financiar, atragerea sistemu-lui privat şi cheltuirea banului public cu mai multă responsabilitate -dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale cu accent pe medicina de familie din mediul rural -profilaxia bolilor netransmisibile, cu accent

pe screeningul de cancer. După cum bine ştiţi, nu mă pot abţine. Obser-vaţi şi dumneavoastră acel limbaj de lemn din prima declaraţie a ministrului Sănătăţii. Oare ăştia chiar se mai aşteaptă ca noi să credem toate balivernele lor!? I-auzi acolo, cică mi-nistrul Sănătăţii are interesul de a ”antrena” toţi partenerii pentru dezvoltarea politicilor de sănătate în interesul pacienţilor. Şi cine-i opreşte? Să-i antreneze! Dar abia acum? Până acum ce au aşteptat. Aud din nou vorbindu-se despre interesul pacientului ca şi cum aces-ta ar conta pentru cei din vârf. Nici vorbă. Dar ce văd mai departe în comunicat? Ministrul Sănătăţii cere sprijin pentru formarea medi-cilor. Păi medicii se formează, dar problema este că pe urmă pleacă din Romînia. Ce-ar fi să ceară nişte sprijin pentru stoparea exodu-lui de medici? Deja m-am enervat foarte tare, aşa că nici nu mai vreau să comentez prea mult şi pe aberaţiile cu dezvoltarea sistemului de acordarea de îngrijiri medicale în dome-niul medicinei de familie în sistemul rural sau pe acele poveşti cu cheltuirea banului public în mod responsabil. Vai de capul şi de zilele noastre ce vorbe grele, ce vorbe mari, dar cine le bagă în seamă domnule ministru? Că Dumneavoastră sigur nu.

Dr. Mengele

Pacientul român

Anul VIII, nr. 476 | 31 oct. - 6 nov. 201112viaţa e un teatru trist

Cine nu-şi respectă valorile, riscă să devină orfan de orice bucurie care să-i lumineze calea spre a merge sănătos înainte. Cam aşa a fost şi ziua de marţi, 25 octombrie, ziua în care România a asistat la o scindare a opiniei publice. Unii contra istoriei, luaţi de valul scaunului şi funcţiei politice, alţi pro unei personalităţi istorice, şi aici mă refer la Majestatea Sa Regele Mihai, care a fost omagiat la împlinirea vârstei de 90 de ani. A venit în faţa Parlamentului şi a ţinut un discurs cum de mult nu s-a mai auzit. În faţa unei clase politice care de mult şi-a pierdut busola a spus printre altele “se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi”. Cu o zi, înainte să se adreseze naţiunii, la Munchen în Germania, in-tra în eternitate una din valorile noastre naţionale, Maestrul Liviu Ciulei, trecea în nefiinţă, la vârsta de 88 de ani, lăsând moştenire culturii române o

imensă comoară, atât în film dar mai ales în teatru, Premiul pentru regie, la Cannes în , 1965, pentru filmul - Pădurea spânzuraţilor find poate etalonul unei cariere excepţionale.

„Spiritul său va rămâne mereu viu”În lunga sa carieră, drumurile Maestrului Ciulei s-au intersectat şi cu spaţiul cultural târgumureşean, în 1975, punând în scenă la Naţionalul din Târgu Mureş, spectacolul Play Strindberg, de Friedrich Dürrenmatt, avându-i în distribuţie pe actorii Ana-tol Constantin, Doljan Constantin şi Muscan Zoe. Naţionalul târgumureşean nu la uitat, şi întreaga suflare regretă dispariţia maestrului precizând într-un comunicat: “În plină maturitate, în 1975, Liviu Ciulei a montat şi în proaspătul (pe-atunci) Teatrul Naţional din Târgu-Mureş. Aducem un omagiu şi pe această cale curajului său artistic, spiritului

său inovator şi ne alăturăm întregii lumi teatrale româneşti internaţionale care deplânge dispariţia marelui artist. Deşi plecat dintre noi, spiritul său va rămâne mereu viu - iar Teatrul Naţional, aflat acum la un început de drum managerial şi artistic, comemorează imaginea lui Ciulei şi va păstra în memorie impulsul generos de a face artă cu sin-ceritate şi demnitate, aşa cum a făcut-o El”.

Un scurt remember Dacă tot e să recurgem la memorie, n-ar strica să mai aplecăm gândul şi la alţi mari dispăruţi care au trudit frumos pe scena teatrului târgumureşan, la Cornel Popescu, Ion Săsăran, Ioan Fiscuteanu, care prin voia sorţii au părăsit lumea teatrului din doi în doi ani. După Fiscu, plecat spre alte scene în alte lumi în 2007, urmându-i ceilalţi, în 2009 (Ion Săsăran) şi Cornel Popescu în primăvara acestui an. Scena e tristă, viaţa merge înainte

mult mai săracă şi mai lipsită de zâmbet. Poetul Adrian Pănescu, scria cândva : „Ce ciudat, acum, când mor actorii, Tragedia ce-au jucat-o moare, Pentru a afla că fără dânşii, Tragedia noastră e mai mare” . Nu ne rămâne decât memoria, şi speranţa că moştenirea lor va fi pildă prezentului, dar mai ales viitorului, despre care chiar Regele Mihai, spunea ”Nu putem avea viitor fără a ne respecta trecutul”.

Alin ZAHARIE

Maestrul Ciulei, pilda Regelui şi amintirea frumoşilor scenei târgumureşene

Consilierul local Bakos Levente, povestind colegilor despre frumoasele anotimpuri tomnatice de altădată, cu aromâ de raki şi bere Efes pe plaiurile Anatoliei de Vest

Când mă gândesc că acum doi ani, pe vremea asta eram în turcia şi făceam baie în Mare. să vedeţi ce primar fain am găsit

acolo, nu ca aici la târgu MureşDupă ce a biruit cu suuces două ediţii la rând a Festilavului de la Răstoliţa, primarul Alunişului, Kocsis Adalbert se gândeşte deja la o nouă postură de director peste platoul „La Alei” pentru anul viitor

Cum minunile de regulă ţin doar trei zile, de ce să nu mă bag la încă o tură să conduc festivalul. Oricum 2012 e un an cu semnul întrebării, vin peste noi ale-

gerile şi cine ştie când mai prin o astfel de ocazie