ziarul valenii / 13

of 8/8
UN ALT ÎNCEPUT UN ALT ÎNCEPUT ªcoala, fãrã loc fix ºi fãrã de timp, rãsãrind pe harta unei geografii spirituale, întruchi- pând de veacuri expresia aceloraºi nevoi! Puterea ei de a renaºte cu fiecare 15 sep- tembrie ºi de a coagula esenþe spirituale în suflete de men- tori ºi ucenici, ne pregãteºte de fiecare datã pentru un alt început. ÃLENii Vine Cãlin Popescu Tãriceanu la tele- viziunea publicã, la o orã de maximã au- dienþã, ºi spune aºa: "Scandalul cu bile- þelul l-a pornit Bãsescu”. Hopa! Uite cine (mai) vorbeºte… Dacã Traian nu ar fi primit biletul de la Cãlin, dacã n-ar fi avut, care va sã zicã (vorba defunctei) "dovada" ar mai fi pornit "dragul" Traian scandalul? Eu cred cã Traian Bãsescu a procedat corect arãtân- du-ne biletul. Altfel ne-am fi întrebat per- petuu: o fi, no fi, e lucrãtura Elenei Udrea, e doar o "fãcãturã" (aºa cum pretindea însuºi premierul mizând pe probalitatea ca el sã se fi pierdut ºi cre- zând cã românul e ignorant ºi oligo- fren)? Iatã cã n-a fost o “fãcãturã”... Cã Traian Bãsescu se comportã ca un marinar n-ar trebui sã surprindã pe nimeni. El chiar a fost marinar ºi, cel puþin, ne-a avertizat cã nu va fi pasiv, cã va fi un "jucãtor". În ce mã priveºte pre- fer grosolãnia marinãreascã “a la Bãses- cu” decât ºmecheria “a la Tãriceanu”. A uitat oare Tãriceanu cã ºi-a dat demisia ºi cã a doua zi, la presiunea "grupului de interese" dirijat de Patriciu a retractat-o chiar a doua zi? A uitat cã a încercat sã influenþeze justiþia în favoa- rea aceluiaºi Patriciu (vezi telefonul dat lui Botoº ºi presiunea asupra Monicãi Macovei)? ªi la urma urmei de ce s-a simþit el obligat sã-i trimitã preºedintelui un bileþel vizându-l pe acelaºi Patriciu? Sigur cã e jenant ºi discutabil ceea ce se întâmplã între cei doi bãrbaþi de stat, dacã privim lucrurile la suprafaþa lor. În realitate situaþia este mult mai gravã ºi Europa ne priveºte cu uimire ºi ironie totodatã. România pare a fi o þarã negu- vernabilã, aºa cum scriu agenþiile de presã europene. GHEORGHE BURDUJAN FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN Ziarul Vãii Teleajenului V V ÃLENii 10.000 de lei vechi 1 leu nou Pagina 3 Pagina 7 pagina 3 pagina 3 pagina 2 pagina 2 INTEGRAREA EUROPEANÃ Fie cã ne dorim sau nu, suntem cetãþeni europeni. Tradiþii comune, acelaºi fenomen revoluþionar, industrial, curente literare comune, unesc europenii care au dobândit conºtiinþa apartenenþei la acelaºi spaþiu. Dar Europa se caracter- izeazã ºi printr-o fragmentare politicã ce nu poate fi ignoratã. Pagina 5 Pagina 7 pagina 3 pagina 6 “SUFERINÞA” DE A FI PEDAGOG CULMEA SERVILISMULUI Cele mai reuºite scenarii aparþin vieþii. Peniþa, când cruce rãstignind clipa prezentã, când penel al trecutului, nu poate convinge fãrã greutatea realului ºi valenþa concretului, fãrã "aura" faptelor aievea, deja intrate în lãcaºul lor, în tiparul vremii. pagina 6

Post on 24-Oct-2015

26 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ziarul local, ziarul orasului valenii de munte, gheorghe burdujan, fundatia armonia

TRANSCRIPT

  • UN ALT NCEPUTUN ALT NCEPUTcoala, fr loc fix i fr de

    timp, rsrind pe harta uneigeografii spirituale, ntruchi-pnd de veacuri expresia

    acelorai nevoi! Puterea ei dea renate cu fiecare 15 sep-tembrie i de a coagula esenespirituale n suflete de men-tori i ucenici, ne pregtetede fiecare dat pentru un alt nceput.

    LENii

    Vine Clin Popescu Triceanu la tele-viziunea public, la o or de maxim au-dien, i spune aa: "Scandalul cu bile-elul l-a pornit Bsescu.

    Hopa! Uite cine (mai) vorbete DacTraian nu ar fi primit biletul de la Clin,dac n-ar fi avut, care va s zic (vorbadefunctei) "dovada" ar mai fi pornit"dragul" Traian scandalul? Eu cred cTraian Bsescu a procedat corect artn-du-ne biletul. Altfel ne-am fi ntrebat per-petuu: o fi, no fi, e lucrtura EleneiUdrea, e doar o "fctur" (aa cumpretindea nsui premierul miznd peprobalitatea ca el s se fi pierdut i cre-znd c romnul e ignorant i oligo-fren)? Iat c n-a fost o fctur...

    C Traian Bsescu se comport ca unmarinar n-ar trebui s surprind penimeni. El chiar a fost marinar i, celpuin, ne-a avertizat c nu va fi pasiv, cva fi un "juctor". n ce m privete pre-fer grosolnia marinreasc a la Bses-cu dect mecheria a la Triceanu.

    A uitat oare Triceanu c i-a datdemisia i c a doua zi, la presiunea"grupului de interese" dirijat de Patriciua retractat-o chiar a doua zi? A uitat c ancercat s influeneze justiia n favoa-rea aceluiai Patriciu (vezi telefonul datlui Boto i presiunea asupra MoniciMacovei)? i la urma urmei de ce s-asimit el obligat s-i trimit preedinteluiun bileel vizndu-l pe acelai Patriciu?Sigur c e jenant i discutabil ceea ce sentmpl ntre cei doi brbai de stat,dac privim lucrurile la suprafaa lor. nrealitate situaia este mult mai grav iEuropa ne privete cu uimire i ironietotodat. Romnia pare a fi o ar negu-vernabil, aa cum scriu ageniile depres europene.

    GHEORGHE BURDUJAN

    Editorial

    FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

    Ziarul Vii Teleajenului

    MECHERUL TRICEANU

    I MARINARUL BSESCU

    SAU DE LA CAUZ LA EFECT

    Anul III, Nr 13, 15-31 Ianuarie 2007VVLENii10.000 de lei vechi

    1 leunou

    Pagina 3Pagina 7

    pagina 3pagina 3

    PERSONALITI

    ALE UNIVERSULUI

    ECONOMIC VLENEAN -

    ZAHARACHESCU ION

    pagina 2pagina 2

    S-a nscut n comuna Ariceti

    - Zeletin, judeul Prahova, la

    data de 09.03.1946

    Consilier local, ales pe lis-

    tele P.D. ncepnd cu anul

    2000 i n prezent.

    Domiciliat n oraul Vlenii de

    Munte.

    INTEGRAREA EUROPEANFie c ne dorim sau nu, suntem ceteni

    europeni. Tradiii comune, acelai fenomenrevoluionar, industrial, curente literarecomune, unesc europenii care audobndit contiina apartenenei laacelai spaiu. Dar Europa se caracter-izeaz i printr-o fragmentare politicce nu poate fi ignorat.

    S-I CUNOATEM PE CONSILIERII NOTRI

    - RDULESCU FLOREA

    Pagina 5Pagina 7

    REGIZORUL

    SENATOR

    SERGIU NICO-

    LAESCU SRUT

    MNA

    TRIBUNULUI

    CORNELIU

    VADIM TUDOR

    pagina 3pagina 6

    S U F E R I N A D E A F I P E D A G O G

    CULMEA SERVILISMULUI

    Cele mai reuite scenarii aparinvieii. Penia, cnd cruce rstignind clipaprezent, cnd penel al trecutului, nu poateconvinge fr greutatea realului i valenaconcretului, fr "aura" faptelor aievea,deja intrate n lcaul lor, n tiparul vremii.

    pagina 6

  • 2Interviu

    PERSONALITI ALE UNIVERSULUI

    ECONOMIC VLENEAN

    Gh. BURDUJAN: - Cine sunteidumneavoastr, stimate domnuleZaharachescu?

    Ion ZAHARACHESCU: - Sunt patro-nul firmei "NIALKOTRANS" din Vlenii deMunte, societate comercial care are caobiect de activitate transporturi rutierede mrfuri i produse de panificaie.

    Gh. B.: - Cu ce profil de activitateai debutat n afacerea dumnea-voastr?

    I. Z.: - Am nceput cu transportul ru-tier de mrfuri dup care am cumpratacest spaiu care a fost n proprietateaS.C. "PROLA" Ploieti i m-am profilat peproduse de patiserie.

    Gh. B.: - Unde v-ai nscut, aicopilrit i ai fcut primii ani decoal?

    I. Z.: - M-am nscut n localitateaStarchiojd unde am copilrit i am fcutcoala general. Apoi mi-am continuatstudiile la Cmpina la Liceul Industrialdup care am absolvit o coal de oferi.ntors la Vlenii de Munte m-am angajatla Uzina Mecanic. A urmat efectuareastagiului militar obligatoriu. Duparmat am revenit la Vleni unde m-amreangajat la Uzina Mecanic, de data astaca ofer pe un autotren, o main destulde mare. A fost greu la nceput, dar m-amdescurcat. Pn n anul 1992 cnd amcumprat un camion, practic un "fiervechi", pe care l-am fcut s funcionezela mine n curte. Am plecat de la UzinaMecanic i am nceput o activitate deunul singur. Am gsit un beneficiar seriosla Timioara i am lucrat pn n anul2003 ca persoan fizic autorizat. A fostgreu, dar am gsit beneficiari serioi, euam fost un om serios i am reuit s punnite bani deoparte. Mi-am fcut o cas nVlenii de Munte, n 2002 am cumpratacest spaiu de la S.C. "PROLA" Ploieti,iar n anul 2003 am nfiinat SocietateaComercial "NIALKOTRANS" S.R.L. i amdemarat lucrrile pentru brutrie. Am

    nceput n primvara lui 2003 i n sep-tembrie, acelai an, am scos prima pro-ducie de pine.

    Gh. B.: - Ai continuat, n paralel,transportul de mrfuri?

    I. Z.: - Da. Am angajat un ofer i mergi astzi pe acelai beneficiar.

    Gh. B.: - Ce v-ai propus n momen-tul n care ai nceput afacerea i ceai realizat din ceea ce v-ai propus?

    I. Z.: - n primul rnd s dau salariibune la muncitori, apoi s ne moder-nizm ct mai mult pentru a scoate pepia un produs de calitate. Am plecat peo reet de cas, din Ardeal. Pot s spunc am realizat destul de mult din ceea cemi-am propus. Muncitorii mei au avutsalariile cele mai mari din toate brutriiledin zona Vleniului, ceea ce mi-a adusdestule critici din partea concurenei.Apoi, pe linia de producie am fcut mo-dernizri, am schimbat utilajele de la uncapt la altul al fluxului pinii, am schim-

    bat mentalitatea oamenilor cu carelucrez, i-am responsabilizat i i-am moti-vat financiar corespunztor

    Gh. B.: - Toi angajaii dumnea-vostr au cri de munc?

    I. Z.: - Da. Toi angajaii mei au cri de

    munc.Gh. B.: - Ci salariai avei?I. Z.: - 25.Gh. B.: - Care este cifra de afaceri

    a firmei pe care o conducei?I. Z.: - Dac nsumm transportul de

    mrfuri cu brutria, la numrul de anga-jai pe care i avem, cifra de afaceri se ridi-c la circa 10 miliarde de lei vechi pe an.

    Gh. B.: - n ce relaii v aflai cuceilali ageni economici?

    Z. I.: - Trebuie s precizez aici c aazisa concuren este foarte mare i de

    cele mai multe ori este neloial. n zonaaceasta, ncepnd de la Vleni, pn laMneciu, Starchiojd, concurena estetotal neloial. n primul rnd din cauzapreului. Productorii mai mici se duc lamagazine cu un pre mai mic pentru actiga noi puncte de desfacere. Suntprintre ei i destui care lucreaz la negru,fr cri de munc pentru angajai

    Gh. B.: - Credei c toate brutriilendeplinesc noile norme ale U.E.privind igiena i securitatea ali-mentar?

    Z. I.: - Sigur c nu! Dar oamenii se stre-coar i se descurc i personal nu credc se vor nchide aa curnd brutriilecare nu ndeplinesc cerinele U.E. Pe zonanoastr de panificaie o s ne excludemsinguri pentru c o s nceap s dea fali-ment unul cte unul. i asta din cauzapreului pinii care este foarte mic, dincauza preului la fin care aproape s-adublat (ceea ce ne-a afectat cel mai mult

    pe toi productorii de produse de panifi-caie). La asemenea politic de preuri efoarte clar c se merge pe pierderi. Dareu sunt pregtit s rezist pentru c, nprimul rnd, mizez pe calitatea pinii pecare o produc. Din pcate foarte puinioameni pun pre pe calitate. Cred clucrurile se vor schimba ct de curnd

    Gh. B.: - Ce planuri de viitor avei?Z. I.: - A fi vrut s mai construiesc o

    hal, s fac o patiserie modern, dar deo-camdat ateptm s vedem ce se ntm-pl cu preul la fain, cu preul pinii iconcurena neloial.

    Gh. B.: - Ce pasiuni extraprofe-sionale avei?

    Z. I.: - Am jucat fotbal fiind legitimat laVleni i la Starchiojd. Acum nu mai prac-tic. n schimb mi plac cltoriile. Amfcut recent un tur al Europei. Decisportul n general i cltoriile pot spunec sunt pasiunile mele. Pe lng acesteaam fcut aici o cresctorie de pete pen-tru c am un gnd secret: s deschid opensiune cu pstrvrie. Deocamdatateptm. Pentru noi, cei din panificaieeste o perioad foarte grea. De dou lunide zile preul la fin a sltat, aproape cs-a dublat i se pare c este o criz defin pe plan mondial. S-au scumpit

    gazele, energia electric, toate s-auscumpit, dar preul pinii st pe loc, esteacelai ca anul trecut. Cred c preul lapine va trebui s creasc cu cel puin omie de lei. Deja n Ardeal pinea este maiscump.

    Gh. B.: - Aderarea Romniei laU.E. v sperie n vreun fel sau altul?

    Z. I.: - Nu m sperie cu nimic. Chiar am

    fost de acord cu noile cerine privindfluxul de fabricaie, curenia i celelalte.Am fcut toate investiiile necesarecerute de U.E.

    Gh. B.: - Deci, n mod inevitabilpreul pinii va crete

    Z. I.: - Va crete! Trebuia s creasc maidemult. n Ardeal kilogramul de pineeste de peste 25 de mii de lei vechi, ntimp ce la noi este n jur de 16 mii de leivechi i calitatea pinii nu difer preamult de la o zon la alta.

    Nu se poate face o pine bun cu banipuini. O materie prim bun este maiscump. S foloseti o drojdie bun, sfoloseti un ameliorator care este omolo-gat, s faci pinea n trei trepte, toate

    astea au un pre care nu se regsete npreul de vnzare al pinii ca produsfinit.

    Gh. B.: - Eu v mulumesc pentruacest interviu i v doresc ca toateplanurile pe care vi le-ai proiectatpentru viitor s se realizeze attpentru binele dumneavoastr per-sonal ct i pentru binele comu-nitii vlenene.

    Interviu relizat deGh. BURDUJAN

    ( Int( Interer viu cu domnul ION ZAHARAviu cu domnul ION ZAHARACHESCUCHESCU, manager al S.C, manager al S.C . NIALK. NIALKOOTRANS S.R.L.)TRANS S.R.L.)

  • 3Art.1. Se stabilesc unele contravenii i sanciunilece urmeaz s se aplice pentru fiecare dintre acestea,conform anexei ce face parte integrant din prezentahotrre.

    Art.2. Persoanele/compartimentele funcionalendreptite s constate contraveniile i s aplice

    sanciunile de rigoare, sunt: primarul, viceprimarul,secretarul, Poliia Comunitar, Oficiul urbanism i ame-najarea teritoriului i Directorul Direciei Patrimoniu.

    Art.3. Contravenientul poate achita pe loc sau n ter-men de cel mult 48 de ore de la data ncheierii proce-sului - verbal, ori dup caz, de la data comunicrii aces-tuia, jumtate din minimul amenzii.

    Art.4. Amenzile aplicate se vor face venit la bugetullocal al oraului Vlenii de Munte. Ele se vor ncasa dectre Serviciul Impozite i taxe locale.

    Art.5. Hotrrea intr n vigoare ncepnd cu datade 01 mai 2006.

    ncepnd cu data de 01 mai 2006, toate reglemen-trile legate de contravenii i sanciuni din hotrreanr.5/27 ian.2006 adoptat de ctre Consiliul Local aloraului Vlenii de Munte, se abrog. Orice hotrrecontrar prezentei nu se mai aplic.

    Art.6. Hotrrea se va afia la sediul Primrieioraului Vlenii de Munte i n celelalte locuri de afiajpublic din localitate.

    S-i cunoatem pe consilierii notriMembru al Comisiei de

    specialitate nr. 1, Activi-ti economico - financia-re i agricultur.

    "n aceast calitate amparticipat la promovareatuturor proiectelor dehotrri, prin analizaacestora n cadrul comi-siei i prin avizarea lor.

    Am condus, atunci cnda fost cazul, de 1-2 pe an,edinele Consiliului Lo-cal.

    Am participat la edin-

    ele ordinare sau extraor-dinare, prin luri de cu-vnt, prin vot.

    Am participat lunar lantlniri ceteneti, ceeace mi-a permis s cunoscproblemele cu care seconfrunt cetenii orau-lui i s-i ajut n rezolva-rea acestora.

    Nu am fost un negati-vist. n activitatea de con-silier am pornit ntotdeau-na de la ideea c lucrurilebune, n beneficiul cet-

    eanului, nu auculoare politic.

    n activitateade consilier amavut n vederepromovarea, nprimul rnd, ai n i i a t i v e l o rcare au condusla dezvoltareae c o n o m i c ,social i cul-tural a orau-lui Vlenii deMunte"

    Actualitate

    RDULESCU FLOREA

    S-a nscut la datade 09.03.1946 n loca-litatea Ariceti-Zeletin,judeul Prahova. Domi-ciliat n oraul Vlenii deMunte.

    Profesia: economist;Ocupaia: Manager la Spitalul Vlenii de

    Munte.Consilier local, ales pe

    listele P.D. n anul 2000i n prezent.

    HOTRREA CONSILIULUI LOCAL

    (privind stabilirea unor contravenii i sanciunile ce urmeaz s se aplice n cazurile

    de constatare a lor)

    Avd n vedere prevederile legale cuprinse n:- art.38 alin.(2) lit. e), alin.(7) lit.a) i alin.9 i art.104 alin.(1) lit.e) i

    alin.(6) lit.a) din Legea nr.215/2001 privind administraia public local,cu modificrile i completrile ulterioare;

    - O.U.G.nr.45/2003, privind finanele publice locale, aprobat cu modi-ficri i completri prin Legea nr.108/2004, cu modificrile i complet-rile ulterioare;

    - art.251 - 256 din Codul Comercial;Vznd referatul de specialitate ntocmit de ctre Serviciul adminis-

    traie public local, prin care se propune asocierea cu ConsiliulJudeean Prahova, n vederea finanrii i realizrii n comun a nouluisediu al Primriei oraului Vlenii de Munte, i avizul comisiei pentruactiviti economice - financiare i agricultur;

    n temeiul prevederilor art.46 din Legea nr.215/2001 privind adminis-traia public local cu modificrile i completrile ulterioare;

    Consiliul Local al oraului Vlenii de Munte adopt prezenta hotrre:

    A r t .1. Se aprob asocierea n participaiune a Consiliului Local aloraului Vlenii de Munte cu Consiliul Judeean Prahova n vedereafinanrii i realizrii (construirii) n comun a lucrrii publice de interespublic local "Construirea sediului Primriei oraului Vlenii de Munte,pe str. Berevoieti, nr.3A, judeul Prahova".A r t . 2 . ( 1 ) Se mandateaz primarul oraului Vlenii de Munte - ec.

    Stelian Manolescu s semneze contractul de asociere n participaiune.n exercitarea mandatului de la alin.(1), primarul oraului Vlenii de

    Munte va avea n vedere urmtoarele prevederi contractuale principale:a) Obiectivul contractului:

    Construirea noului sediu al Primriei oraului, Vlenii de Munte, pe str.Berevoieti, nr.3A;

    b) Durata contractului: Un an, cu posibilitatea de prelungire prin acordul de voin al prilor;

    c) Aporturile prilor:1. Consiliul Local al oraului Vlenii de Munte particip cu terenul afe-

    rent investiiei i finanarea investiiei n procent de 50%;2. Consiliul Judeean Prahova particip cu finanarea investiiei n pro-

    cent de 50%. Proprietatea asupra tuturor bunurilor aduse n asociaiune:

    Construcia ce se va realiza i terenul aferent acesteia vor aparinedomeniului public al oraului Vlenii de Munte. Proprietarul de drept vafi oraul Vlenii de Munte.

    HOTRREA CONSILIULUI LOCAL

    HOTRREA CONSILIULUI LOCAL

    (privind aprobarea asocierii Consiliului Local

    al oraului Vlenii de Munte

    cu Consiliului Judeean Prahova, n vederea

    construirii noului sediu al Primriei oraului

    Vlenii de Munte, pe str.Berevoieti, nr.3A)

    HOTRRI ALE CONSILIULUI LOCAL

    din oraul Vlenii de Munte

    HOTRREA CONSILIULUI LOCAL

    (privind aprobarea drii n administrare a unor imobile Casei de Cultur

    a oraului Vlenii de Munte)

    Consiliul Local al oraului Vlenii de Munte adopt prezenta hotrre:

    Art. 1 - Aprob transmiterea unor cldiri i aterenurilor aferente acestora, aflate n domeniulpublic al oraului Vlenii de Munte i administrat deConsiliul local al oraului Vlenii de Munte, n admi-nistrarea Casei de Cultur a oraului Vlenii deMunte, instituie public cu personalitate juridic.

    Datele de identificare ale imobilelor sunt pre-vzute n anex, ce face parte integrant din prezen-ta hotrre.

    Art. 2 - Imobilele date n administrare se vorfolosi conform destinaiei i scopului pentru care aufost construite, cu respectarea reglementrilor legalen vigoare.

    Art. 3 - Consiliul Local al oraului Vlenii deMunte va controla periodic modul de administrare aimobilelor n cauz, care se va menine n continuaren proprietatea public a oraului Vlenii de Munte.

    Art. 4 - Cheltuielile necesare pentru ntreinerea,gospodrirea, repararea, consolidarea i moder-nizarea bunurilor imobile date n administrare Caseide Cultur a oraului Vlenii de Munte se vor supor-ta din bugetul de venituri i cheltuieli al acestei insti-tuii publice, ce va primi i subvenii de la bugetullocal al oraului Vlenii de Munte.

    Art. 5 - Sunt interzise: nstrinarea, concesio-

    narea, darea n locaie de gestiune i schimbarea des-tinaiei imobilelor date n administrarea Casei deCultur a oraului Vlenii de Munte.

    Este permis nchirierea unor spaii, n situaiacnd acestea sunt disponibile, fr a se mpiedicadesfurarea activitilor de baz ale Casei deCultur a oraului Vlenii de Munte, folosindu-se catemei legal al chiriei hotrrile adoptate de ctreConsiliul Local al oraului Vlenii de Munte.

    Art. 6 - Predarea - primirea bunurilor prevzute nanex se face pe baz de protocol ncheiat ntreprile interesate, n termen de 15 zile de laadoptarea prezentei hotrri.

    Art. 7 - Patrimoniul Consiliului Local al orauluiVlenii de Munte se va diminua cu valoareabunurilor prevzute n anex, iar Casa de Cultur aoraului Vlenii de Munte, va face nregistrarea aces-tor bunuri n evidenele sale contabile.

  • 4 transport de persoanepe majoritatea traseelorcu capt de linie Vlenii

    de Munte;

    transport local noraul Vlenii de Munte;

    curse convenii cufirme din ora i din zon;

    curse ocazionale, lacerere, interne i inter-

    naionale;

    Relaii la

    Dispecerat (zona

    Grii Vlenii de

    Telefoane: 0788-418.8250788-575.231

    J Produse alimenta-re;

    J Mezeluri;J Produse de panifi-

    caie;J Fructe;J Cosmetice;J Detergeni;J Spunuri;J igri;J Buturi alcoo-

    lice;J Lactate;J Dulciuri;J Rcoritoare;J ngheat;J Ou;J Articole

    mrunte.Relaii la telefon: 0244-280.486

    0788-250 .126

    M

    A

    G

    A

    Z

    I

    N

    N

    O

    N

    -

    S

    T

    O

    PEfectueaz:

    Str. Popa apc nr. 4, Vlenii deMunte

    (vizavi de parcul central al oraului)

    sc VOIAJ TRANSEURO srl

    C

    o

    m

    e

    r

    c

    i

    a

    l

    i

    z

    e

    a

    z

    VLENii

    RedaciaStr. George Enescu nr. 1

    Telefon:0723-246121

    VLENII DE MUNTE

    Redactor-ef:Gh. BURDUJAN

    Colectivul de redacie:Mihai Johann COZORICI,

    Camelia NEAGU

    Potrivit art. 206 CP,responsabilitatea juridicpentru coninutul articolu-lui aparine autorului. Deasemenea, n cazul unoragenii de pres i persona-liti citate, responsabili-tatea juridic le aparine.

    Publicaia Vlenii esteeditat de S.C. VALTE

    S.R.L. i Fundaia ARMONIA

    Fiecare dintre noi a citit,mcar o singur dat, la vre-mea noastr, o carte pentrucopii. Valenele educative aleunei astfel de incursiuni nlumea mirific a copilriei nuse poate s nu fi lsat amintiride neuitat. Fie c ne referim la

    nemuritoarele "Amintiri dincopilrie" de Ion Creang, fie cne referim la "Micul Prin" deAntoine de Saint Exupery,(capodopere ale genu-lui, n egal msur),toate crile pentrucopii (i nu numai)sunt mai mult dectnecesare pentru for-marea viitorului adult.Fiina uman este oentitate bio-psiho-social aflat ntr-ocontinu devenire.Dac din punctul devedere biologic, vremnu vrem, ajungem lamaturitate odat cu tre-cerea timpului, dinpunctul de vedere alverticalitii morale ial formarii noastre caspirit avem nevoie,ntr-o prim etap de

    crile pentru copii att pentruconinutul lor profund educa-tiv, ct i pentru clipele de"recreaie" i real ncntare

    estetic pe care o obinem prinidentificarea cu eroii (de regulpozitivi) acestor adevrateeantioane de via. A scriecri pentru copii este, de celemai multe ori, mult mai dificildect a scrie un roman sau unvolum de versuri pentruaduli

    Anastasia Popa este autoareaunor asemenea cri: "Iana,vrjitoarea pozna", "Excursieprin dicionar", "Abecedarulviu", "Surprizele iepuraului",Povetile iernii". Cri educa-tive, utile, necesare, vitale pen-tru copiii notri pe care, uneori,trebuie s-i "reeducm" n spiri-tul revenirii la plcutele lecturiale scrisului tiprit i nu n spi-ritul excesului, pn la intoxi-care, utilizrii calculatoruluisau al imaginilor televizate

    Prof.Mihai Johann COZORICI

    CRILE PENTRU COPII - O NECESITATE VITAL

    Dincolo de latura instituional, coalareprezint un ansamblu de suflete imini unite printr-o curiozitate intelec-tual, dar i de dorina de a se impune,de a fi permanent primul ntre egali.

    coala pune n eviden spiritul decompetiie, una din trsturile gene-ralumane, care manifestat n sens pozitivconstituie un important factor de pro-gres.

    Semnificative pentru elevi nu suntcldirile sau locurile unde nva ci

    emoiile, tririle prin care trec zi de zi imai ales persoanele care le ndrumpaii pe un drum care ascunde numaimistere.

    ntre vis i realitate coala se con-fund cu un zbor de pescrui deasupravalurilor nspumate ale mrii, zburndpentru nlarea viselor dependeni tot-deauna de timp. Razele de soare iscurtele furtuni de var dau sens vieiicare uneori pare o cirea amar ntr-un destin ciudat.

    Timpul, acest venic inamic al omu-lui, te face s vezi coala ca pe unbasm, o carte n care fiecare filreprezint o parte din sufletul tu.Ajungnd la ultimul capitol al acesteicri, n care inocena i candoareaprimelor file se transform n contiinai responsabilitatea vieii, din neguravremii strlucesc momen-tele n care aisimit c trieti cu adevrat, c viaaare un sens i c visele pot prinde aripichiar dac uneori pare imposibil.

    Alturi de acestea apar persoanelecare prin sprijin i ncredere i-au datfora de a trece peste micile dezam-

    giri, deziluzii i de a te bucura cu ade-vrat de visele ndeplinite.

    Dup trecerea timpului, trezindu-teca dintr-un vis contientizezi faptul cnu e chiar uor s spui adio unor ani ncare copilria i adolescena se con-topesc n ceea ce numim coal.

    n ultima clip realizezi faptul cnvnd te narmezi cu o fclie care-ilumineaz paii pentru tot restul vieii

    Cristina Mdlina OPRIClasa a XII-a D

    Grup colarRomeo Constantinescu"

    D U P D O I S P R E Z E C E A N I

  • 5UNITATEA SPITALICEASC CUINTERNARE CONTINU I DE ZI

    VLENII DE MUNTE

    DOCUMENTELE POT FI CONSULTATE LA SEDIUL A.P.M. PRAHOVA, STR. GH. GR. CAN-

    TACUZINO NR. 306, PLOIETI, DE LUNIPN VINERI NTRE ORELE 09,00 I 15,00.

    DEPUNEREA DOCUMENTAIEITEHNICE N VEDEREA OBINERIIAUTORIZAIEI DE MEDIU PENTRU

    OBIECTIVUL:

    SPITSPITAL ORENESCAL ORENESCCU AMPLASAMENTUL N STR.

    NICOLAE IORGA NR. 10

    ANUN

    ANUNTFUNDAIA O. S. ARMONIA

    ANUN DESCHIDEREA FILIALEIDIN VLENII DE MUNTE

    INFORMAII LA TELEFON 0723-246.121 SAU LA REDACIA PUBLICAIEI VLENII

  • Puini dintre dumneavoastr auavut, probabil, curiozitatea irbdarea s lectureze, cu nedi-

    simulat atenie, o aa zis "oper"semnat de senatorul P.R.M. CorneliuVadim Tudor. Am fcut-o noi alegnd,pentru ilustrarea pragului de "nalt per-forman intelectual" a senatorului-tri-bun, una dintre crile mult ndrgite deautor: "IDEALURI".

    Trebuie s recunosc faptul c muncaa fost sisific, dar efortul a meritat ccinumai astfel mi-am putut da seama cese afl dincolo de verva spumos-intelec-tualist a unui politician abil al crui dis-curs vrjete i neal deopotriv, eplin de perle i putregaiuri totodat. Ammai neles de ce are Corneliu VadimTudor o att de visceral ur mpotrivaunor intelectuali de frunte ai elitei cul-turale romneti precum sunt Patapie-vici, Pleu, Liiceanu

    " Brncoveanu a fost victima uneiadin cele mai mari tragedii familiale dinistoria lumii" (pag. 8), "Personal, eunu vd n hrisovul () lui Vlad epe dinanul 1459, actul de natere alaezrii" (pag. 127), "Fora dacilorajunsese att de mare nct cel puin ndou rnduri a existat pericolul ca ei s-i ocupe pe romani" (pag. 61) etc.

    Desprinse din volumul "Idealuri" allui Corneliu Vadim Tudor, aceste citateexprim caracterul ludic i imatur alnzestrrii autorului.

    Publicistica semnat de C.V.T., apre-ciat, se pare, pentru originalitateapunctelor de vedere personale, intro-duce acea privire de sus, grbit iautoritar, care i d posibilitatea srateze sistematic la modul duios sauagresiv. Or, este ndeobte cunoscut, li-bertatea (n spaiul ficiunii) celui cescrie despre istorie nu poate fi totalatunci cnd se pornete de la DOCUMENTsau de la o personalitate a istoriei; eaeste cu att mai limitat cu ct docu-mentul, evenimentul sau personalitateasunt mai importante, mai sacre pentruistoria naional.

    Astfel ficiunea funcioneaz n dau-na adevrului istoric deturnndu-i sen-surile. A vorbi despre "tragedie fami-lial" ar putea s nsemne, de pild (frs fim ironici), a vorbi despre abandonulde familie, iar a neglija puterea i autori-tatea documentului sau a atribui dacilortendine expansioniste sunt aciuni cali-ficabile n sfera delirului.

    Nu poi folosi istoria ca pretext pen-tru manifestarea calitilor (reale saunchipuite) scriitoriceti

    Din exemplu urmtor se detaeazalte dou idei fanteziste care ncep sfie de acum caracteristice distinsului

    publicist: " viile, nmulindu-se ntr-ovreme att de mult i amenintor pen-tru sntatea fizic i moral a naiei,nct Burebista, de comun acord cumarele preot Deceneu, care i aveasediul (sic!) ntr-o peter () le-a redusconsiderabil" (pag. 62).

    Avem, deci, naiune n timpul luiBurebista, iar "nmulirea viilor" prezin-t un pericol pentru "sntatea fizic imoral" a naiei

    Exist n textele lui C.V.T. o anumitndrjire a spunerii ceea ce l conduce,inevitabil, la verbalism - fondul ideatic,ct i punerea (corect) n pagin acuvntului fiind supuse alteritii con-ceptuale i lingvistice: "miraculoasajustiie imanent a istoriei" (pag. 47),

    "Avem o istorie bogat, plin de groz-vii, dar i de fapte iradiante" (pag. 8),"Unii (rani - n.n.) deveneau, ce-i drept,subiecte de studii etnografice, dar astanu-i nclzea cu nimic". (pag. 134), "Dinvechea biografie a Brganului () adisprut () evadarea din istorie". (pag.136), " tratatul de nelepciune spatde Neagoe Basarab n imediata vecin-tate a caprelor de munte" (pag. 76)etc. Iar din seciunea a doua a crii,aceste versuri "antologice" sunt edifi-catoare: "// bag plumbii n miei c/prea fac strmbtate neic//" i "//te-nepeneti n rou/ ca o pild frnt-ndou/" (pag. 201-202).

    n condiiile n care autorul dilatproporiile unor lucruri nesemnificative(astfel iau natere efectele de redun-dan ce mpovreaz majoritatea arti-colelor sale) i afieaz un entuziasmnemotivat, strident, artificial, precum io greu mascat improprietate a terme-nilor, textul se autonomizeaz i ncepes funcioneze singur caligrafiind ade-vrate calambururi: "Sfntul Nicolaecel cu sgeata aurit n vrf". (pag.141), "ngnduratul Hamangiei"

    (pag. 67), " imagine perfect, holo-grafic aproape" (pag. 54), "actelede brbie superb" (pag. 163),"complexul psihologiei" (pag. 80),"s ne ntoarcem napoi" (pag. 80).a.m.d.

    Abilitatea nedisimulat cu care C.V.T.intersecteaz timpul istoriei cu acela albiografiei individuale are ca efect nega-tiv accentuarea (n context) roluluideterminant al elementului autobiogra-fic: "Aceste rnduri sunt scrise de untnr pe care gazetria l-a furat sportu-lui (). Am practicat aproape toate spor-turile, posibile i imposibile (sic!) att cabiat srac ct i ca sportiv de perfor-man, ca arunctor de suli". (pag.131). Discursul de mare fal despre sinenu se rezum numai la acest citat (v.majoritatea textelor). Tnrul pe care"gazetria l-a furat sportului" se maiautodenumete: "tnr creator", "om decultur i art" (pag. 77), "tnr poetcrescut n umbra fr pereche a mareluiEminescu" (pag. 40). i pentru c tot l-am pomenit pe Eminescu (ca s intrmn firea crii de fa), acesta "deopo-triv de gigantic ca poet i ca autor decosmogonii" (pag. 126), " a aternuttimpului una din celebrele sale scrisoripe malul heleteului preschimbat acumn trand pentru angajaii IFA" (pag.111).

    O atenie special merit, cred eu,articolul "Poezia de care avem nevoie",ilustrativ pentru pragurile de nalt per-forman ale volumului. Nvalnica (saunrvaa) scriere demasc aici (i nunumai aici) acuitatea contradicieiaflat n raport de consecuie cu vani-tatea manifest a spunerii totale i, nconsecin, termenii n care autorulpune problema "poeziei de care avemnevoie" alctuiesc un extraordinaramestec de sensuri: "tiu o serie depoei - de altfel talentai - care i maipermit uneori s se joace cu propriul lorhar: pe lng faptul c i creeaz sin-guri (sic!) un prejudiciu, ei mai consumi hrtie tipografic". Acesta ar fi(conform sugestiei oferite de text) polulpoeziei de care NU avem nevoie.

    S vedem ce se afl la cellalt pol:"La cellalt pol, cel al bizareriilor cu-tate cu lumnarea, al clilor mestecaidinadins (sic!), vom gsi, dincolo demimetism, o condamnabil lips depudoare civic". ncurcnd pistele , senelege c aici Corneliu Vadim Tudor aterminat prin a se rtci

    Publicistica, se tie, respinge super-fetaia ndoielnic, stilul amfiguric,esopic, esoteric i promoveaz, fiindostil verbalismului, concizia stilistici acribia istoric.

    Gh. BURDUJAN

    6

    educatie

    Cele mai reuite scenarii aparinvieii. Penia, cnd cruce rs-tignind clipa prezent, cnd penelal trecutului, nu poate convingefr greutatea realului i valenaconcretului, fr "aura" fapteloraievea, deja intrate n lcaul lor,n tiparul vremii. Aici, n peri-metrul acestui crmpei alb, ncare corabia sufletului a aruncatcu putere ancora Cuvntului,rsar mereu germenii comu-nicrii, ca ncununare a condiieiumane. Expresie a creterii prin

    educaie, Cuvntul rmne "ba-gheta magic" a pedagogului,intervenid strategic n ceea cecoala i propune: nu doar spregteasc pentru via, ci s fieea nsi via.

    Altfel spus, acceptnd tradu-cerea n echivalene educative,pedagogului i revine misiunea dea pune n micare reorganizarea,reconstrucia i transformareacontinu a elevului. Proces dedezvoltare a personalitii i deindividualizare vocaional pe

    fondul umanizrii progresive prinsocializare, educaia este n fapt oncercare de autoevaluare, auten-tificare i identificare, un produsal raportrii copilului la modeluladultului, ca printe sau pedagog.n confruntarea neloial cu multi-pli factori "din umbr" care con-cur la formarea elevului, foraeducativ se dovedete a fi attemanaia modelului cultural pro-pus, ct mai ales a itineraruluiparcurs pn la configurarea aces-tuia.

    Pedagogul devine, n egalmsur, matrice spiritual i formotrice educaional. El este fac-torul dinamic valorificator alconinutului cultural i social alunei epoci, pentru care "a tri nspiritulalitatea instituiei, a adop-ta idealurile ei, a crete n tradiiaei, a te integra tuturor aciunilorei, nseamn a ctiga spirituali-tate de profesor".

    ntors spre lumin, ntreg sufle-tul su trebuie s se schimbe per-petuu i s sufere contopit cu cel

    al "copilu-lui elev",cci sufe-r i n anaterii i n n o i r i iprin edu-caie sempletete esenial cu vocaia sa-crificiului.

    Director adj. Camelia PETCU

    Grup colar Mneciu

    "Viaa unei naiuni nu efcut numai din zile de biru-in i de srbtoare. Toatesuferinele, toate lacrimile tre-cutului intr i se fac una cubucuriile triumfului n com-poziia aceasta misterioascare se cheam sufletul unuineam, iar sufletul acesta tre-buie pzit cu sfinenie ca srmi ntreg. Uitarea e unnceput de ruin. Cu ct griji strng alte neamuricomoara lor de amintiri, oscrisoare, o fotografie, o cli-mar, o hain... scumpermie de la oamenii lormari, de la eroii lor care, astfelslvii, sunt pururea de fa"

    Cuvintele lui Alexandru Vlahu- sun mustrtor pentru cei cerisipesc incontient o comoar:patrimoniul cultural naional. Elene aduc aminte c Dumnezeulunei comuniti mici se mainumete i istorie local, pstratprintr-un muzeu sau printr-omonografie sau cu sprijinul amn-durora...

    Cartea cercettorilor Alexan-dru Barbu i Valeriu Neamu"Hrisovul pdurilor de brad" ajun-s la ediia a II-a (edituraPrinteuro, editura Publi-Sigmaprima ediie) ne aduce aminte cavem un nume i renume: Avem resurse verzi (pdurea), cenuii

    (inteligenele umane), albastre (apele curgtoare strnse n bara-jul Mneciu)...

    Adunate cu migal, argumenteleistorice, economice, culturale isociale ne conving c avem unrost n marele mers al planetelor,c meritm s existm n acest"capt al osiei lumii" (LucianBlaga). Trecutul i prezentul suntgarania viitorului. i dac "oboal nvins e orice carte"- cuexpresia aceluiai Lucian Blaga,monografia comunei Mneciueste o sum a unor doruri idureri, a unor izbnzi i nfrn-geri, scris cu auriul solar, cualbul ce ne marcheaz tmplele isufletul, inevitabil, cu roultrandafiriu al marilor iubiri. Cuacea culoare inconfundabil ce neaduce aminte c i "cernealaneleptului valoreaz ct sngeleviteazului". Mulumunid pentrulecia de patriotism i iubire pen-tru lecia de frumos asumat i deistorie, promitem s continum otradiie. Cele 50 de premiiobinute de elevii Grupului colarMneciu Ungureni la istorie ialte discipline socio-umane aratdimensiunea european i naio-nal a cestei mici localiti.Pentru c aa cum spunea un poetpe nedrept uitat, tot ce a privit i s-a prut unic, nu i-a dat voie smoar.

    Din ce am aflat cartea aceastaeste i un fragment de solidaritateuman, pentru c la apariia ei aucontribuit sponsori din cele maivariate medii: industrie i turism(Ileana Pupez), medicin (MariaMota) i domeniul bancar (MirceaMoisescu), Biserica OrtodoxRomn (Aurelian Catrina i EmilMoisescu) - i lista poate conti-nua.

    Importani sunt cu toii cei careau contribuit la aceast ctitorie desuflet - iar noi, cronicarii, am con-semnat evenimentul.

    Alexandra POPA i Sabina TRLUNGEANU clasa a X-a A,Grupul colar Mneciu

    " Un sacrificiu autentic presupune ntrunirea unei duble valori i a unui dublu coninut calitativ: al cauzei i al sacrificatorului." (Th. Mann)

    S U F E R I N A D E A F I P E D A G O G

    O carte util pentru istoria localitii Mneciu:

    "Hrisovul pdurilor de brad.

    CORNELIU VADIM TUDORI SUPERFETAIA PUBLICISTIC

  • Fie c nedorim sau nu,suntem cetenieuropeni. Tradiiicomune, acelaifenomen revolu-ionar, industrial,curente literarecomune, unesc eu-

    ropenii care au dobndit contiinaapartenenei la acelai spaiu. DarEuropa se caracterizeaz i printr-o frag-mentare politic ce nu poate fi ignorat.

    Ce este Uniunea european? Esteansamblul statelor care au drept obiec-tiv principal realizarea intrrilor eco-nomice i politice n acest grup. MembriiParlamentului European sunt alei prinvot universal, n timpul alegeriloreuropene. Sesiunile sale plenare au loc

    la Palatul European de la Bruxelles.Printre statele membre ale UniuniiEuropene, amintim: Frana, Germania,Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda,Anglia, Islanda, Danemarca, Grecia,Spania, Portugalia, Finlanda, Suedia.Din cele nou limbi oficiale pe care lepromoveaz, cele mai utilizate sunt:engleza, franceza, germana.

    Condiiile pe care Romnia trebuies le ndeplineasc pentru a atinge acestobiectiv major sunt: consolidarea insti-tuiilor democratice, garantarea drep-turilor omului, protejarea drepturilorminoritilor, respectarea obligaiilor castat membru al U.E. i crearea institui-ilor capabile s asigure respectareaacestei legislaii.

    Consider c aderarea Romniei laU.E. prezint multe avantaje: creterea

    economic, realizarea Uniunii mo-netare, mai buna cooperare politic,social, juridic i cultural, apariia denoi locuri de munc, posibilitatea de abeneficia de un puternic sprijin finan-ciar, intrarea n angrenajele politiceexterne i creterea securitii.

    Pentru ceteanul romn, aceasta vansemna: libera circulaie a oamenilor, acapitalului, a mrfurilor, dispariiatuturor frontierelor, posibilitatea de acltori fr viz, dreptul de a munci ide a se stabili n orice ar din U.E., omai bun asisten medical i proteciesocial, creterea nivelului de via ngeneral.

    Elena STAMA,

    cls aVII-a D

    Grup colar Mneciu

    7

    Actualitate

    FFARMAARMA CIA VERDE (VII)CIA VERDE (VII)

    UN ALT NCEPUT

    Scoala, acest spaiu cultu-ral al druitorilor i primi-torilor, ce i schimb fr

    ncetare rolurile! coala, fr locfix i fr de timp, rsrind peharta unei geografii spirituale,ntruchipnd de veacuri expresiaacelorai nevoi! Puterea ei de arenate cu fiecare 15 septembriei de a coagula esene spiritualen suflete de mentori i ucenici,ne pregtete de fiecare dat pen-tru un alt nceput.

    Anul acesta, porile colii s-audeschis sub cupola toamnei unuinou an colar mai plin de spe-

    ran i cu puteri sporite, anumepregtite pentru a-i primi cumse cuvine oaspeii: preedinteleConsiliului Judeean, FlorinAnghel, subprefectul judeuluiPrahova, Nicolae Alexandri,inspectorul general adjunctGheorghe Borovin i reprezen-tani ai MEC, Merima Petrovici,director general adjunct CNFP,nsoit de profesorul universitardr. Vasile Molan i doi experi nstandarde, politici i metodologiieducaionale, din Olanda iScoia.

    O coal care se druiete cul-turii i oamenilor ei nu poate fi

    dect lumin. Am nvat s pri-mim ca s putem drui. Cci nune putem limita la a preda regula,ci vrem s dobndim pricepereade a modela excepia, nu doar stransformm elevii n depozitariai cunotinelor noastre, ci maiales s-i "contaminm" cu ceea ceavem mai de pre: puterea spiri-tului, uneltele voinei i pri-ceperii, valorile morale. "Dacexist o medicin a sufletelor,sensul ei rsturnat fa de medi-cina obinuit, e de a mbolnvi."

    Ne-am ntmpinat oaspeii cudorina vie de a rememora pentruei istoria noastr.

    Le-am bucurat ochiul i iniman soarele lui septembrie i i-amfcut prtaii crezului i spe-ranelor proprii. i ne vor fi isto-rie toi acei care ni se altur nncercarea de a deseleni drumulspre cultur elevilor notri, de afi mesageri ai educaiei, cea caredezmrginete, mblnzete gri-jile, rutile i nesiguranele,nnobileaz timpurile i locurile intemeiaz destine i viei su-fle-teti.

    Director prof, Gabriela DESPAN

    Grup colar Mneciu

    n zona noastr sunt fneei pajiti bogate n plante aro-mate, care dau miros plcutfnului cosit. Fneaa este oasociaie de plante ierboase(70% graminee, 20% legumi-noase si 10% celelalte plantensoitoare) aa cum pdureaeste o asociaie de arbori.Lupta grea din pdure pentrulumin este uneori mai aprign fnea, dndu-i astfel o vari-aie de plante de diferite talii.Plantele din fnea nu se preagrbesc s apar primvara devreme. Primele care i aratcolii sunt gramineele, iar prinaprilie-mai ncep s se iveasctoate plantele care alctuiescfneaa, iar n lunile iunie-iulie,apar neuitatele tablouri cereunesc multitudinea de flori,de forme i culori de neuitat.Omul le ntrerupe viaa cosin-du-le, ajungnd astfel hranbun pentru animale iarna.Gramineele nfresc repede ise ndesesc dup cosire n timpce celelalte plante se refac maigreu fie din rdcinile rmasen pmnt, fie din seminelecare au apucat s cad. Dacvara este lung i bogat n ploi

    fneaa mai poate fi cosit odat nu nainte de a-i lsaplantele smna pe sol asi-gurndu-i astfel prezena i nanul urmtor.

    Nimic nu poate fi mai atrg-tor i mai mulumitor sufle-tete dect o fnea nfloritn toiul dezvoltrii ei.

    Frumuseea i mireasma flo-rilor ne ncnt privirea i neinflueneaz gndurile.

    Ctre toamn, cnd celelalteplante cu flori s-au trecut,fneele sunt presrate debrndua de toamn (Col-chicum autumnale). Culoareapetalelor ca de ametist ne aducaminte de brndua de prim-var (Crocus heuffelianus).Cea dinti d toamna numaifloarea ca o plnie lungit, cupetalele puin rsfrnte.Frunzele ies n primvar cndse coace i fructul. E oburuian otrvitoare pe care

    nu o pasc animalele, dar neatrage prin gingia ei naintede a se aterne zpada.

    Luminia MICLESCUGrup colar Mneciu

    Integrarea European

    Plant erbacee, peren, heliofil, cu cerine ridicate fade umiditate, comun prin pajiti, fnee, puni nsorite,poieni, margini de pdure, livezi. Se mai numete, anghe-lin, talpa - gtii, tata-caprei, urechia ursului etc.

    Vegeteaz pe soluri revene-jilave. Rizom cilindric din carepornesc numeroase rdcini dese, subiri, ramificate lavrf. Din rizom se formeaz o rozet de frunze eliptic-ovale, cu suprafaa reticulat, vrful obtuz, marginea cre-nat sau ondulat. Tulpina nalt de 25-30 cm., poart 6-18 flori galbene-aurii, grupate ntr-o umbrel simpl.

    Planta are importan terapeutic n medicina uman iveterinar avnd proprieti farmacodinamice: fluidifiantal secreiilor bronhice, emolient, expectorant, antiseptic,sedativ, sudorific, calmant, cicatrizant, hemostatic. Estefolosit pentru tratarea tusei, rinitelor, rinosinuzitei, pneu-moniei, tulburrilor gastrointestinale, afeciunilor renale ivezicale.

    Se recolteaz primvara de timpuriu i n timpul nflori-tului. Se spal ntr-un curent de ap. Se usuc la soare saun poduri nvelite cu tabl, bine aerisite. Uscare artificialla 40-50 grade celsius. Florile se recolteaz pe timp frumosdup ora zece. Se usuc la umbr ntr-un singur strat. Sepstreaz n pungi sau saci de hrtie.Medicina uman, uz intern: Pentru tratarea tusei dediverse etiologii, rinitelor, rinito-sinuzitelor, pneumoniei(adjuvant), bronitei, gripei, guturaiului, durerilor de cap,nevralgii i ca tonic nervos, astmului bronic, rcelii. Uz extern: pentru combaterea hemoragiilor externe, cal-marea i tratarea rnilor, cu efect cicatrizant, pentru cal-marea durerilor de msele i de cap.Medicina veterinar, uz intern: Pentru tratarea afeciunilorpulmonare, renale, cistitelor.Uz extern: Pentru tratarea zonelor traumatizate.Cataplasme locale cu decoct sau infuzie.

    Prof. Viorel ALEXE

    PRIN FPRIN FNEE.. .NEE.. .

    coala, frloc fix i fr de timp,

    rsrind pe harta uneigeografii spirituale,

    ntruchipnd deveacuri expresia acelo-rai nevoi! Puterea ei

    de a renate cu fiecare15 septembrie i de acoa-gula esene spiri-

    tuale n suflete dementori i ucenici, nepregtete de fiecare

    dat pentru un altnceput.

    C I U BC I U B O I CO I C A - C U C U LA - C U C U L U IU I

  • 8SALA DE SPORT A ORAULUI VLENII

    DE MUNTE NTRE VIS I REALITATE

    TERMEN DE EXECUIE: 12 LUNITERMEN DE NCEPERE: 18.04 2003

    TERMEN DE FINALIZARE: 31.12.2006

    UN SUBIECT LA CARE VOM REVENI

    BENEF IC IAR : CONS I L IUL LOCAL

    CONSTRUCTOR: S.C.INDSERV S.R.L.

    CINEVA A GREIT LA CALCULE:TREBUIA SA FIE DAT N FOLOSIN

    LA DATA DE 18.04.2004

    Cu trei ani ntrziere Sala de Sport a oraului mai are mult pn la finalizare...

    "Mi-ar fi plcut s fiu profe-sor. Profesorul este fabricant deoameni. Profesorul seamn cuun tmplar care ia un lemn mur-dar din noroi, l spal i facemobil de lux" (Petre uea).

    Aa am simit de fiecare datcnd, mn n mn cu "bobocii"clasei I am intrat n coal, i-amprivit n ochi cu ncredere i ampornit s construiesc "mobila delux" cu mijloacele mele, ncoala aceasta de la marginea

    de nord a oraului Vlenii deMunte, coala nr. 4.

    i alturi de mine reuesc sobin performane an de an,colegele mele, strlucitele nv-toare: Magdalena Buza, ElenaClin, Elena Oprica.

    ntr-o coal curat, linitit,cu un climat confortabil, eleviinotri ating performaneleoricror coli cu dotare materia-l superioar, fiind participanii premiani ai concursurilor:"Olimpicii cunoaterii", "Copiiimileniului 3", "Inteligene pra-hovene", evideniai n re-zolvarea problemelor din"Axioma".

    Negreit, performanele seobin doar dac n fiecare clipi propui s faci "mobil de lux".

    nv. Maria FULGAcoala nr. 4

    Vlenii de Munte

    OMUL SFINETE LOCUL

    S-au mplinit mai bine de doiani de cnd la Grupul colarAgromontan "Romeo Constan-tinescu" s-a nfiinat Consiliul

    Consultativ al Elevilor. Aceastorganizaie alctuit din efi declas a ncercat pe parcursulcelor doi ani de existen s

    comunice cu tinerii, s le afleproblemele i s ncerce s-iajute.

    C.C.E. a ncercat s ajute iali copii, din afara colii, mobi-liznd ntreaga coal pentrustrngerea de fonduri destinatecopiilor din Valea Plopului.Astfel C.C.E. s-a deplasat la Valea

    Plopului, n cursul anului 2006,cu o donaie de fructe, jucrii ihaine. n afara donaiilor, mem-brii C.C.E. din coala noast a

    oferit copiilor de acolo un stropde afeciune, dragoste inelegere.

    Orice necunosctor ar spunec acelor copii nu le lipsetenimic, c au tot ceea ce le trebuiepentru a crete i pentru anva. Aa i este. Din punct devedere material nu le lipsetenimic. Printele Tnase are grijde aceasta, dar ei, copiii, poatec nici nu-i cunosc prinii(muli dintre ei fiind abando-nai).

    Printele Tnase a organizato adevrat campanie mpotrivaavortului.

    C.C.E. de la coala noastrsper ca prin aciunea sa s fieun exemplu demn de urmat pen-tru ceilali. Douzeci de elevi i-au deschis inima pentru ValeaPlopului.

    Sorina COSTACHEClasa a VIII-a B

    Gr. c. "R. Constantinescu"

    UN ZMBET

    PENTRU VALEA

    PLOPULUI