ziarul agricultorilor

4
IULIE – SEPTEMBRIE 2015 O inițiativă Ziarul Agricultorilor PIAțA TERENURILOR AGRICO- LE îșI MENțINE șI ANUL ACES- TA O EVOLUțIE ASCENDENTă, rata anuală de creștere a prețurilor depășind pragul de 25% în unele zone ale țării. Cu toate acestea, deși fenomenul de creștere s-a menținut constant din 2008 până în prezent, prețurile de pe piața locală sunt acum inferioare valorii medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene și varia- ză între 1.500 și 6.000 de euro/hectar (fără mijloace fixe), fapt care expli- că creșterea numărului investițiilor străine în agricultura românească. Fenomenul este favorizat și de intra- rea în vigoare a Legii nr. 17 din 2014, care dă posibilitatea străinilor per- soane fizice să cumpere terenuri în România. La sfârșitul anului trecut, investitorii străini dețineau în propri- etate sau arendă aproximativ un mili- on de hectare de teren arabil, ceea ce reprezintă peste 10% din suprafața arabilă a României (estimată la 9,4 milioane de hectare), iar în primele luni ale anului curent s-a înregistrat o creștere de circa 10%, ajungându-se la un total de aproape 1,1 milioane de hectare. Alături de investitorii stră- ini, foarte active pe piața tranzacțiilor sunt și companiile locale și asociațiile agricole, care dețin deja suprafețe medii și/sau mari și doresc să crească gradul de comasare a acestora. Continuarea în pagina 3 » Prețul terenurilor agricole crește și în 2015 Cererile unice de plată APIA au intrat în faza cu penalități La 15 iunie a expirat termenul-limită de depunere a cererilor unice de pla- tă către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). După această dată, fermieri pot depune în continuare cererile - online (prin intermediul aplicației IPA online) sau în format fizic (pe hârtie) - timp de încă 25 de zile lucrătoare, însă plățile vor suferi o penalizare de 1% din valoare pentru fiecare zi de întârziere, conform Ordonanței de Urgență nr. 15/2015 (art. 13 alin. 1), publicată în Monitorul Oficial din 3 iunie a.c. M ăSURA COMISIEI EUROPENE DE ELIMI- NARE A COTELOR LA LAPTE, pusă în prac- tică de la 1 aprilie a.c., a stârnit un val general de proteste. Nu numai în România, ci și în alte țări din cadrul UE în care producătorii mici și mijlocii de lapte acuză efectele aces- tei măsuri. Sunt proteste jus- tificate, cel puțin la ni- vel local, pentru că deja o serie de scenarii negative încep să devină reale. De exemplu, un important produ- cător care activează în zona Centrală și de Vest a României a anunțat că nu va mai pre- lua laptele de la producătorii care livrează sub 800 de litri pe zi. Ori, o asemenea măsu- ră afectează foarte mulți fermieri care dețin cel mult 10 vaci și care nu sunt înscriși în asociații capabile să livreze cantități mari de lapte și să negocieze contracte ferme cu procesatorii. ZIARUL AGRICULTORI LOR | IULIE – SEPTEMBRIE 2015 1 Continuarea în pagina 3 » Continuarea în pagina 3 » Piața românească a laptelui după eliminarea cotelor: între scenarii catastrofice și speranțe de redresare

Upload: gabriel-vasile

Post on 23-Jul-2016

247 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Analize si informatii utile din agribusiness-ul romanesc. Un proiect editorial sustinut de Banca Transilvania

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul Agricultorilor

IULIE – SEPTEMBRIE 2015O inițiativă

Ziarul Agricultorilor

Piața terenurilor agrico-le își menține și anul aces-ta o evoluție ascendentă, rata anuală de creștere a prețurilor depășind pragul de 25% în unele zone ale țării. cu toate acestea, deși fenomenul de creștere s-a menținut constant din 2008 până în prezent, prețurile de pe piața locală sunt acum inferioare valorii medii înregistrate la nivelul uniunii europene și varia-ză între 1.500 și 6.000 de euro/hectar (fără mijloace fixe), fapt care expli-că creșterea numărului investițiilor străine în agricultura românească. Fenomenul este favorizat și de intra-rea în vigoare a legii nr. 17 din 2014, care dă posibilitatea străinilor per-soane fizice să cumpere terenuri în românia. la sfârșitul anului trecut, investitorii străini dețineau în propri-etate sau arendă aproximativ un mili-on de hectare de teren arabil, ceea ce reprezintă peste 10% din suprafața arabilă a româniei (estimată la 9,4 milioane de hectare), iar în primele luni ale anului curent s-a înregistrat o creștere de circa 10%, ajungându-se la un total de aproape 1,1 milioane de hectare. alături de investitorii stră-ini, foarte active pe piața tranzacțiilor sunt și companiile locale și asociațiile agricole, care dețin deja suprafețe medii și/sau mari și doresc să crească gradul de comasare a acestora.

Continuarea în pagina 3»

Prețul terenurilor agricole

crește și în 2015

Cererile unice de plată APIAau intrat în faza cu penalitățiLa 15 iunie a expirat termenul-limită de depunere a cererilor unice de pla-tă către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). După această dată, fermieri pot depune în continuare cererile - online (prin intermediul aplicației IPA online) sau în format fizic (pe hârtie) - timp de încă 25 de zile lucrătoare, însă plățile vor suferi o penalizare de 1% din valoare pentru fiecare zi de întârziere, conform Ordonanței de Urgență nr. 15/2015 (art. 13 alin. 1), publicată în Monitorul Oficial din 3 iunie a.c.

M ăsUrA COMIsIeI eUrO Pene De eLIMI-nAre A COteLOr LA LAPte, pusă în prac-

tică de la 1 aprilie a.c., a stârnit un val general de proteste. nu numai în românia, ci și în alte țări din cadrul Ue în care producătorii mici și mijlocii de lapte acuză efectele aces-tei măsuri.

sunt proteste jus-tificate, cel puțin la ni-vel local, pentru că deja

o serie de scenarii negative încep să devină reale. De exemplu, un important produ-cător care activează în zona Centrală și de Vest a româniei a anunțat că nu va mai pre-lua laptele de la producătorii care livrează sub 800 de litri pe zi. Ori, o asemenea măsu-ră afectează foarte mulți fermieri care dețin cel mult 10 vaci și care nu sunt înscriși în asociații capabile să livreze cantități mari de lapte și să negocieze contracte ferme cu procesatorii.

ZIARUL AGRICULTORI LOR | IULIE – SEPTEMBRIE 2015 1

Continuarea în pagina 3»Continuarea în pagina 3»

Piața românească a laptelui după eliminarea cotelor:între scenarii catastrofice și speranțe de redresare

Page 2: Ziarul Agricultorilor

P rincipiul „unde sunt doi, puterea crește” este validat nu doar de istoria mişcărilor sindicale, ci și de lobby-ul şi presiunea susţinute de asociaţiile profesionale din diverse domenii de activitate.

Asocierea în scopul unei mai bune reprezentări în faţa autorităţilor este o practică bine așezată și în agricultura românească, unele dintre organizații având ca punct de pornire începutul anilor ’90. Astfel, există numeroase forme de asociere, atât pe activităţi şi ramuri specifice, cât şi la nivel judeţean, regional și național. Unele voci spun că ar fi chiar prea multe, ceea ce devine o slăbiciune a sistemului prin imposibilitatea conso-lidării unei strategii unitare. Invariabil, obiectivele tuturor asociaţiilor pro-fesionale sunt în general comune: promovarea domeniului, reprezentarea intereselor membrilor, activităţile de lobby, negocierea politicilor publice din agricultură cu autorităţile, participarea la elaborarea strategiilor şi legislaţiei în domeniu, reprezentarea în plan intern şi extern etc. Comple-mentar, organizațiile mari îşi informează membrii despre evoluţia pieţei, organizează evenimente și participarea la târguri și expoziţii, oferă mem-brilor susținere logistică, editează reviste sau chiar oferă consiliere pentru accesarea de subvenții și finanțări. Cele mai reprezentative sunt asociațiile și federațiile naționale, care au o reprezentare relevantă în teritoriu şi care devin parteneri de dialog ai autorităților. Fără a face un top al importanței, menționăm: LAPAr – Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din româ-nia, FnPAr – Federaţia naţională a Producătorilor Agricoli din românia, APnFL – Asociaţia Profesională naţională Legume-Fructe , ACeBOP – Asociaţia Crescătorilor şi exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din românia, Federația Crescătorilor de taurine, APCPr – Asociația Producă-torilor de Carne de Porc din românia etc.

Un aspect specific pentru piaţa locală este divizarea acestor entități în diverse organizaţii. Spre exemplu, agricultura ecologică are nu mai puţin de opt asociaţii naţionale sau regionale, dintre care se disting: Asociația Operatorilor din Agricultură ecologică BIO rOMÂnIA, Federația naţi-onală a Agriculturii ecologice, Asociaţia Bioagricultorilor din românia BIOterrA” etc. Similar, pe segmentul „Ovine și Caprine” există nu mai puţin de 69 de asociaţii locale/județene şi două organizații naționale/regi-onale: Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din românia și Asociația Crescătorilor de Ovine. Există totuși o mișcare de consolidare a acestor forme de asociere, pe măsură ce factorii de decizie înţeleg că puterea de negociere crește direct proporțional cu numărul membrilor. Beneficiile apartenenței, directe sau indirecte, la aceste organizații sunt evidente, implicând: semnarea unui document de aderare şi respectarea regula-mentelor interne, plata unei taxe și participarea la şedinţele periodice. În cele mai multe cazuri, fiecare dintre aceste asociaţii are un site, unde există informaţii suplimentare, date de contact și unde se poate depune o cerere de aderare. Dacă un asemenea site nu există, este posibil ca organizația în discuție să aibă doar o relevanță locală, iar activitatea să fie conjuncturală.

2 IULIE – SEPTEMBRIE 2015 | ZIARUL AGRICULTORILOR

Federaţii şi asociaţii profesionale în Agricultură.

Cine apără/reprezintă interesele domeniului?

Piața românească a laptelui după eliminarea cotelor:

între scenarii catastrofice și speranțe de redresare

Urmaredin pagina 1

»Situația eSte agravată de faptul că prețul de achiziție al laptelui eSte anul aceSta mai mic cu aproape o treime față de cel din 2013, fapt care îi afectează în mod direct și pe producătorii mijlocii care au investit și/sau au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea producției de lapte.

l Federația Agrostar estimează că 60% dintre fermele de lapte ar putea sa dispară

l sindicatul național al Crescătorilor de Bovi-ne afirmă că 80% din fermierii cu 3-4 vaci vor renunța la creșterea animalelor.

l Asociația Patronală română din Industria Laptelui susține că din cele 130 de fabrici de lactate vor ramâne circa 70.

l Phil Hogan, comisarul european a declarat că eliminarea cotelor de lapte expune țara noas-tră la o invazie de produse lactate din import,

l studiu ernst&Young arată că românia se nu-măra printre țările care urmau să resimtă efectele negative ale acestei măsuri

În avalanșa de scenarii pesimiste încep însă să se între-vadă și o serie de semnale pozitive. cum ar fi, de exemplu, înmulțirea inițiativelor de creare de asociații, federații și cooperative ale producătorilor de lapte. e adevărat, astfel de exemple nu sunt - încă - foarte numeroase, dar crește numărul fermierilor mici și mijlocii care doresc să se asoci-eze pentru a achiziționa și/sau construi mici fabrici de pro-duse lactate. o altă posibilă soluție de ieșire din impas este migrarea fermelor de bovine din zona producției de lapte către cea de producție de carne. este însă - după cum pre-cizează specialiștii - o soluție de durată și care presupune, și ea, un sprijin consistent din partea statului. de cealaltă parte, reprezentanții ministerului agriculturii și dezvol-tării regionale susțin că au lansat măsuri de compensare a efectelor eliminării cotei la lapte încă de anul trecut, când, în afară sprijinului acordat pe cap de animal pentru crescă-torii de bovine, au introdus și o subvenție pentru producția de lapte, încurajând astfel creșterea producției. un al doilea argument al madr în acest sens este că reducerea tva-ului la 9% și la lapte și produse lactate va contribui nu doar la creșterea competitivității produselor autohtone, ci, mai ales, la relansarea consumului pe plan local.

dincolo de scenarii, soluții și argumente, cert este că in-dustria laptelui - una dintre cele mai productive ramuri ale industriei alimentare din românia - va înregistra anul acesta un recul. care nu se va resimți direct, într-o prima fază, de către consumatori, ci mai ales de producătorii mici și mijlocii și de procesatorii autohtoni, care vor trebui să se adapteze din mers la condițiile unei piețe liberalizate, pe care impor-turile în creștere generează un nivel ridicat de concurență.

Page 3: Ziarul Agricultorilor

CerereA UnICă De PLAtă ACOPeră AtÂt AjUtOAreLe ACOrDAte De LA BUgetUL De stAt CÂt șI AjUtOAreLe eUrOPene șI InCLUDe:

l schema de plată unică pe suprafață (sAPs),l ajutorul național tranzitoriu,l plata redistributivă,l plata pentru practici agricole benefice pentru climă și

mediu,l plata pentru tinerii fermieri,l schema de sprijin cuplat pentru sectorul vegetal și zoo-

tehnic,l schema simplificată pentru micii fermieri.

Beneficiarii plăților APIA sunt fermierii activi persoane fizice și/sau juridice care desfășoară activități agricole ca utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale. Ce-rerile unice de plată se pot depune la centrele județene APIA (pentru suprafațele de peste 50 hectare teren agricol) și la centrele locale APIA (pentru suprafețele de până la 50 hectare). Producătorii agricoli care folosesc apa pentru irigații trebuie să depună, odată cu cererea unică de plată, și documentele doveditoare ale dreptului de folosire a apei pentru irigații.

Se pot depune cereri de plată pentru exploatații cu o suprafață mi-nimă de un hectar, formate din parcele de cel puțin 0,3 hectare. Pentru vii, livezi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole sau arbuști fructiferi, parcela trebuie să aibă o suprafață de cel puțin 0,1 ha și/sau (dacă este cazul) să dețină un număr minim de animale. Pentru sere și solarii, suprafața minimă trebuie să fie de 0,3 ha, cu o suprafață minimă a parcelelor de 0,1 ha.

O altă categorie reglementată prin intermediul unei ordonanțe de urgență a Guvernului este cea a fermierilor care depun cereri pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor și fânețelor. Noua versiune a actului legislativ include acum și fermierii care nu dețin ani-male, dar care desfășoară alte activități agricole specifice categoriei de folosință a pășunilor și fânețelor, reprezentați de aproximativ 260.000 de deținători de pajiști în suprafață totală de 1,35 milioane ha.

Fermierii care nu au mai depus cereri de plată în anii trecuți, tre-buie să se înregistreze întâi la APIA, în Registrul Unic de Identificare. La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agri-col (inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic) și/sau a animalelor. Documentele trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și să fie valabile cel puțin până la data de 1 de-cembrie a anului curent.

ZIARUL AGRICULTORI LOR | IULIE – SEPTEMBRIE 2015 3

D upă ce, în ultimii 25 de ani, a înregistrat un regres continuu, pomicultura autohtonă intră, în sfârșit, într-un proces național de modernizare, recon-versie și replantare. revitalizarea este susținută

prin intermediul Programului național de Dezvoltare rurală (PnDr) 2014-2020, submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, care beneficiază de fonduri de 70,5 milioane de euro pentru anul în curs.

la momentul actual, principalele provocări cu care se confruntă pomicultorii români sunt reprezentate de fărâmițarea, diminuarea și defrișarea suprafețelor cultiva-te, îmbătrânirea plantațiilor și tehnologia învechită. pentru a oferi răspuns acestor probleme, proiectele admise în ca-drul submăsurii 4.1a acoperă de la investiții de moderniza-re a fermelor pomicole, a pepinierelor și a unităților de pro-cesare la nivelul fermelor, până la investiții în înființarea și/sau modernizarea căilor de acces și achiziționarea sau dezvoltarea de software.

ghidul solicitantului publicat de ministerul agricul-turii și dezvoltării rurale precizează speciile eligibile, precum și punctajele care se acordă în funcție de fiecare specie și de sistemul de cultură utilizat. Solicitanții, fer-mieri persoane fizice sau juridice, pot beneficia de fon-duri nerambursabile în proporție de 50%, până la cel mult 90%. fermele mici (8.000-11.999 So) pot obține finanțări de 100.000 de euro pentru achiziții simple, 300.000 de euro pentru investițiile în activitatea de producție și 450.000 pentru investițiile care susțin crearea lanțului alimentar integrat producție-procesare-comercializare la nivelul fermei. la polul opus, fermele mari (peste 250.000 So) pot porni de la 250.000 de euro, ajungând la un ajutor maxim de 1.050.000 de euro.

potrivit oficialilor madr, obiectivul este ca, până în 2020, suprafața cu livezi a româniei să crească la peste 200.000 ha, de la cele proape 160.000 ha existente la ni-velul anului curent, în paralel cu obținerea diversificării producției, creșterea calității produselor și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole.

Urmare din pagina 1»pentru revitalizarea

și modernizarea pomiculturii

Liber la fonduri

Cererile unice de plată APIAau intrat în faza cu penalități

Page 4: Ziarul Agricultorilor

4 IULIE – SEPTEMBRIE 2015 | ZIARUL AGRICULTORILOR

Contact: [email protected] site: www.finantariagricole.ro

În ULtIMII AnI, POtrIVIt sPeCIALIștILOr, valoarea de achiziție a tere-nurilor a început să fie condiționată de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: l situația juridică a lotului scos la vânzare (drept de proprietate, intabulare, situație cadastrală etc.); l gradul de comasare

a terenului; l ordinul de mărime a amplasamentelor; l amplasarea acestuia față de rutele de acces; l tipul de sol și/sau existența studiilor pedologice; l tipurile de culturi anterioare și de lucrări de fertilizare efectuate; l existența surselor de apă și/sau a sistemelor de irigații; l prezența sau proximitatea capacităților de stocare și/sau procesare.

La momentul actual, potrivit studiilor de piață, terenurile din zona de Vest a României înregistrează cele mai mari prețuri de tranzacționare (valoarea medie este de 5.500 euro/ha), urmate de cele din Sud-estul țării (5.000 euro/ha) și cele din zona de Est (3.500 de euro/ha). Specialiștii estimează că măsu-rile de încurajare și înlesnire a comasării terenurilor agricole incluse în Pro-gramul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, precum și creșterea cererii interne și externe, vor contribui la menținerea evoluției ascendente a valorii prețurilor terenurilor agricole și în următorii 5 ani.

Prețul terenurilor agricole crește și în 2015

Cum se justificăinvestiția într-un utilaj agricol modern?PerFormanţa în agricultură nu se Poate Face cu muncă manuală intensivă sau cu utilaje vechi de Peste 30 de ani. Parcul de tractoare din românia se ridică la peste 165.000 de unităţi, dintre care însă două treimi sunt pro-duse înainte de 1989. evident, orice fermier îşi doreşte ultimul model de tractor, combină sau presă de balotat, însă costurile inhibă, de cele mai multe ori, orice entuziasm antreprenorial. este nevoie de o analiză comparativă intre diversele specifica-ţii, deoarece diferenţele între un echipament modern și unul de generaţie veche pot fi relevante. CAPACItAteA De reCOLtAre. una dintre cele mai performan-te combine de pe piață are un heder de 10,7 m şi un rezervor pen-tru cereale de 12.500 litri, ceea ce permite recoltarea unei supra-

feţe uriaşe practic fără oprire. evident, nu oricine îşi permite un astfel de „monstru mecanic” şi nu

orice are nevoie de asemenea performanțe. capacitatea de recoltare trebuie corelată şi cu suprafaţa agricolă, deoarece perioada de recoltare este din ce în ce mai scurtă, iar

obținerea unei producții de calitate presu-pune o viteză mai mare lucru. pentru majo-

ritatea producătorilor, echipamentele diverselor serii au, procentual, diferenţe de productivitate mai mari

decât diferenţele de preţ. COnsUM reDUs De COMBUstIBIL. din discuţiile avute cu fermierii a reieşit că pentru arat, un tractor de generaţie veche, u650 cu trei brăzdare, va avea probabil un consum de 22-24l/hectar, în timp ce un model modern va înregistra valori de 15-18l/hectar. diferenţele sunt mari, iar sumele economisite pot fi con-siderabile chiar şi pentru o fermă mică. de asemenea, unele mo-dele noi utilizează numai motorină simplă, inclusiv biodiesel, fără aditivare, ceea ce reduce preţul alimentării. PIerDerI CÂt MAI MICI. o combină modernă are pierderi foar-te mici la recoltare, cu valori care merg, în funcţie de producător și utilaj, de la cca 0,2 până la un maxim de 1%, față de generațiile vechi, care înregistrează valori de 2% şi peste. la o producție me-die de 3,5 tone la hectar şi un preţ mediu de 200 euro/tonă, re-ducerea pierderilor cu 1% înseamnă 7 euro/hectar, iar la ferma de 500 h înseamnă 3500 euro/an, iar câştigul poate fi similar şi pen-tru alte culturi. reDUCereA sUPrAPUnerII rÂnDUrILOr. Sistemele de ghidare prin satelit au un impact major asupra reducerii gradu-lui de suprapunere a rândurilor. unii producători atestă redu-cerea suprapunerilor cu până la 90% atât în urma stabilirii po-ziţiei în teren prin gpS, cât şi prin utilizarea de senzori. aceasta precizie, chiar dacă aduce costuri suplimentare deloc neglijabile la achiziționare, are un impact mare asupra productivităţii și eficienței.

în concluzie, achiziţionarea unui utilaj agricol de ultimă generaţie nu trebuie să rămână doar un vis frumos pentru fermi-erii români. în funcţie de situaţie, calculele pot arăta că o astfel de investiţie nu e doar justificată, ci și, mai ales, recomandată.

Urmaredin pagina 1»

A grICULtUrA eCOLOgICă înregIstreAză șI în rO-MÂnIA, în ULtIMII AnI, O Creștere COnstAntă

A sUPrAFețeLOr șI A nUMărULUI De FerMIerI. Evoluția ascendentă s-a menținut și în 2014, când creșterea numă-rului operatorilor ecologici înregistrați a fost de circa 13%, ajungându-se la o va-loare de aproximativ 17.000 la sfârșitul anului (față de 15.000 cât se înregistrau la finele lui 2013) și la aproape un milion de hectare cultivate ecologic.Trecerea treptată de la formele tradiționale de agricultură la metodele de producție ecologică este susținută de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin variate măsuri și mijloace de finanțare. Principalul instrument este, în prezent, noul Program Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), care include o măsu-ră dedicată special sprijinirii accelerării conversiei și menținerii metodelor și practicilor de agricultură ecologică (Măsura 11). Fondurile alocate prin PNDR susținerii dezvoltării în această direcție sunt de peste 200 de milioane de euro, iar plățile acordate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la nivelul anului 2014, prevăd alocarea unor sume de: l 500 de euro/hectar/an pentru cultivarea legumelor; l 620 de euro/hectar/an pentru livezi; l 530 de euro/hectar/an pentru vii; l365 de euro/hectar/an pentru cultivarea plantelor medicinale. MADR analizează în pre-zent oportunitatea introducerii în PNDR a unui pachet de sprijin financiar alocat pajiștilor (pășuni și fânețe) certificate ecologic, care ar putea contri-bui consistent la creșterea numărului de fermieri și de suprafețe certificate ecologic. Specialiștii estimează că măsura va avea un impact direct asupra crescătorilor de vaci, respectiv a producției de lapte bio. Din păcate, deși s-a înregistrat o creștere constantă a producției ecologice la nivel național, Ro-mânia se confruntă cu o cerere încă scăzută la nivel intern, peste 90% din produsele bio fiind exportate.

sporește numărul „convertirilor” la agricultura ecologică

APIA a anunțat că se pot depune până la 5 iulie cererile pentru ajutorul de minimis în agricultura ecologică, ce se acordă beneficiarilor care au îndeplinit condițiile de eligibilitate în anul de cerere 2013. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării rurale nr.1017/2015, pentru anul 2015 termenul de înregistrare a operatorilor în agricultura ecologică se prelungește până la data de 30 iulie inclusiv. românia a propus statelor Ue limitarea costurilor de certificare în domeniul agriculturii ecologice, măsură cu efect direct asupra prețurilor produselor bio.

Info util: