Citiþi în paginele 4 ºi 5 un interviu cu domnul

DEPUTATMIHAI CRISTIAN

APOSTOLACHE

GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU

SCOALÃ-TE TU, CASÃ MÃ PUN EU

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 40, IANUARIE, 2012

paginele 4 ºi 5

DIN NOU DESPRE NONVIOLENÞÃ

Trãim în democraþie ºi avem, deci, posibilitatea dea ne exprima liber. Constrângerile nu mai vin dinafarã, din exterior, cenzura, când este cazul, fiindfãcutã de fiecare, respectând convingerile morale pro-prii, normele consimþite prin educaþie, bunul-simþ.

Nu existã post TV care sã nu anunþe caimportante ºtiri despre accidentele petre-cute pe ºoselele din România. Mai rar cei

implicaþi în asemenea evenimente nedoritescapã nevãtãmaþi sau cu rãni uºoare.

ÃLENiiZiarul Vãii Teleajenului VVÃLENii

Camelia NEAGU

GENEROZITATEA - SEMNUL IUBIRII

Un incendiu puternic s-aprodus pe 13 decembrie2011 la aºezãmântul dinValea Plopului, undepreotul Nicolae Tãnaseadaposteºte ºi hrãneºtepeste 400 de orfani ºisãraci.

ÎN EXCLUSIVITATE

REFORME 2009 - 2012Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul

Mãsuri pentru stimularea relansãrii economice:A. Mãsuri pentru salvarea locurilor de muncã ºi stimulareaabsorbþiei ºomerilor;B. Stimularea investiþiilor publice;

pagina 3pagina 7

Acesta este subtextul ºi esenþa urle-telor pe care Antonescu Crin le-a slobo-zit în ºedinþa extraordinarã a Parlamen-tului României. Victoraº Ponta, copreºe-dinte a struþocãmilei politice Alianþa So-cialistã, nu a fost mai prejos. Ascul-tându-l pe Antonescu l-am avut pe Caþa-vencu lui Caragiale în faþa ochilor... Undiscurs cu spume la gurã, studiat ºi re-petat ore în ºir în faþa oglinzii, din cares-a reliefat un singur cuvânt: “jos”! ªidoar trei substantive: Bãsescu, Boc, Gu-vernul. Orice frazã ar fi debitat sfârºeacu aceste trei cuvinte. ªtiu ei bineAntonescu ºi Ponta ceea ce cer. VorPuterea, Puterea cu orice preþ. “Scoalã-te tu, ca sã mã pun eu”! Deºi afirmãcontrariul. Din pãcate existã multãlume naivã care sã uitã în gura lor, careîºi imagineazã, amarã iluzie, cã odatã ceaceºtia vor pune mâna pe putere, înRomânia va ºi începe sã curgã râuri delapte ºi miere. Oameni orbiþi de promi-siuni deºarte ºi înfierbântaþi de necazu-rile proprii care sunt reale ºi nu trebuieeludate, nu mai vãd realitatea aºa cumeste ea: miliarde de oameni de pe întrea-ga planetã au de suferit din cauza crizeieconomice ºi financiare care a cuprinsºi România. Antonescu-Ponta nu aucurajul sã le spunã cetãþenilor din piaþãcã NU le vor da pensii mãrite, cã NU vormajora salariile, cã NU le vor rezolvadoleanþele, pentru cã NU AU CUM. Dinacest punct de vedere prestaþia lorpoliticã este una periculoasã pentru cãriscã sã ducã în neant ceea ce s-a pututrealiza pânã acum prin sacrificiul româ-nilor. De ce nu mai au rãbdare câtevaluni pânã vor avea loc alegerile la ter-men? E simplu. Au simþit cã economiaîncepe, încet dar sigur, sã se redresezeºi cã existã riscul ca ei ºi alianþa lorcomunistã, sã scadã în sondaje ºi sãpiardã alegerile.

pagina 3pagina 7

pagina 3pagina 3

LA SCURT TIMP DELA DAREA ÎN

FOLOSINÞÃ, MAREACTITORIE ªI

EMBLEMA PRIMARULUI “CARE ESTE”,

WC-UL PUBLIC DE 65.000 DE EURO

FÃRÃ TVA, DIN PARCUL ORAªULUI

VÃLENII DEMUNTE,

PREZINZÃ MOBILIER STRICAT

ªI IGRASIE!

MARE ªTIRE, MARE!

pagina 3pagina 7

SCANDALOS

2

PAGINA DE MÃNECIU

UN PARTENERIAT DE SUFLET- Bucuria de a dãrui

Ultimele zile ale luidecembrie, înainte devacanþa de iarnã nu au

adus fulgii de nea mult astep-taþi de copii. Totuºi, într-o sin-gurã bãtaie de inimã, cei miciºi cei mari - copii, profesori,pãrinþi - s-au bucurat de rezul-tatele obþinute dupã un semes-tru de trudã ºi de mari emoþii.

Larma voioasã din curteaºcolii vestea parcã venireaCrãciunului cu darurile lui, cuvesele colinde, cu iz de brad ºicozonaci.

Joi, 22 decembrie, la Grupulªcolar Mãneciu a avut loc ºe-dinþa de analizã la învãþãturã,la sfârºitul cãreia doamnadirectoare Gabriela Despanne-a anunþat, cu mândrie justi-ficatã, cã a fost demarat, la ini-þiativa dumneaei, un Proiecteducaþional care poartã titlul:"Mediul AmbientalNatural. Educaþia prinCurriculum IntegratUnitar". Dacã veþi avea curiozitatea sãfaceþi anagrama titlului proiec-tului, veþi descoperi numelelocalitatii noastre - MÃNECIU.Parteneri sunt: I.S.J. Prahova,Asociaþia "Tinerii voluntari" -Valea Cãlugareascã. Cu puþinãimaginaþie, descifrãm ºi sem-nificaþia copacului care ilus-treazã proiectul: pe coroana

este trecut titlul: MediulAmbiental Natural - deci,oricine va înþelege cã acestproiect a fost dictat de dra-gostea ºi grija pentru nãturã;pe trunchiul sãu scrie:"Educaþie" - reprezintã mij-loacele prin care vom realizaceeace ne vom propune încadrul proiectului, iarrãdãcinile copacului ne conduccu gândul la atitudinea pe caredorim sã le-o cultivãm elevilor:toleranþã, participare, impli-care; la metode: voluntariat,parteneriat ºi la cele douã tal-gere ale balanþei: societateacivicã - arii curriculare.

Fiecare arie curricularã aprimit lista ºcolilor partenerecu care urmeazã sã realizezeacþiuni în comun finalizate prinelaborarea unui eseu struc-turat, în funcþie de activitate ºide arie curricularã.

Primii care s-au înscris înacest proiect au fost profesoriidin Aria curricularã de Limbãºi Comunicare (limba românã,limba francezã ºi limbaenglezã). Sufletul acesteiacþiuni care a pus accentul pevoluntariat a fost doamna pro-fesoarã de limba românãJulieta Jercan. Cu entuziasmulcaracteristic dascãlilor, dânsa aexpus în cadrul ºedinþei de ca-tedrã activitatea, primind apro-barea doamnei directoareGabriela Despan, a ºefilor decatedrã Ondina Jercan - limbaromanã ºi Alina Preda - limbimoderne ºi a colegilor de cate-drã. S-au oferit sã o sprijinedirect ºi sã o însoþeascã doam-nele profesoare: Adina Baciu,

Traian Soare - profesori delimba francezã ºi doamnaAdina Simion - profesor delimba românã.

Concret, a fost vorba desprecolectarea unor ajutoare (ali-mente, îmbrãcãminte ºijucãrii) care urmau sã fietransportate la Asociaþia Pro-Vita de la Valea Screzii,patronatã de pãrinteleNicolae Tãnase. Mai mulþielevi de la clasele: a II-aC, aIV-aB, a V-aA,B ºi C, a VI-aA,B, a VII-a C, a VIII-a C, aX-a C, aXI-a B, C, D, a XII-aB, a XIII-a A au rãspuns cuentuziasm acestei invitaþiidatoritã domnilor diriginþi carele-au explicat pãrinþilor ºi copi-ilor despre semnificaþia uma-nitarã ºi religioasã a acesteiacþiuni.

În ziua de vineri, 23 decem-brie, doamnele profesoareJulita Jercan, Adina Baciu,Adina Simion ºi domnul profe-sor Traian Soare au însoþit unnumãr de 28 de copii la ValeaScrezii. Transportul a fost asi-gurat de firma domnuluiCornel Ghiuþã, care s-a alãturatacþiunii de voluntariat, cãlãto-ria fiind gratuitã.

Primul popas a fost la ªcoalacu clasele I-IV din ValeaScrezii, unde ne aºteptaucopii, majoritatea fiind de laAsociaþia Pro Vita ºi parte-nerul nostru de proiect, dom-nul director profesor CãlinMarian Condrea de la ªcoalacu clasele I-VIII Poseºti -Pãmânteni, alãturi de doam-nele învãþãtoare de la ªcoalacu clasele I-IV Valea Screzii -

Maria Stan ºi Mãdãlina Bejgu.Am fost întâmpinaþi cu multãcãldurã ºi ospitalitate, uitândde frigul de afarã.

În sala de clasã frumosîmpodobitã elevii clasei a VI-aB de la Grupul ªcolar Mãne-ciu, coordonaþi de doamnadirigintã - profesor Adina Baciuau interpretat cântece ºi poeziiîn limba francezã cu tematicãreligioasã ºi colinde în limbaromânã.

Au urmat elevii coordonaþi dedoamna profesor învãþãtorMaria Stan de la ºcoala gazdãcare împreunã cu elevii auprezentat o frumoasã scenetãavând ca tema NaºtereaMântuitorului. Am apreciatdãruirea cu care elevii au inter-pretat rolurile ºi costumelerealizate împreunã cu doamnaînvãþãtoare. Aplauzele furtu-noase au rãsplãtit muncamicilor actori.

Elevii claselor a V-a C, a VI-aA, a VII-a C ºi a XI-a B, de laGrupul ªcolar Mãneciu îndru-maþi de doamnele profesoareAdina Simion, Julieta Jercan ºidomnul profesor Traian Soare,au recitat cu emoþie poezii ºiau cântat frumoase colindecare au emoþionat asistenþa.

La fel de talentaþi au fost ºielevii doamnei institutorMãdãlina Bejgu care ne-au co-lindat cu un Pluguºor inspiratdin realitãþile locale, lucruapreciat de cei prezenþi.

Menþionãm cã aproximativ85% din elevii ºcolii sunt înplasament la Asociaþia Pro Vita

Activitatea copiilor s-aîncheiat într-o atmosferã sãrbã-

toreascã, datoritã apariþiei luiMoº Crãciun care a împãrþitdaruri celor mici...

Dupã ce am vizitat ºcoala ne-am îndreptat veseli spre sediulAsociaþiei Pro Vita. Acolo amvizitat mai multe apartamenteºi am remarcat condiþiile bunedar ºi curãþenia din camere.Micuþii erau vioi ºi se jucau.Am fost conduºi ºi la clãdireacare cãzuse pradã flãcãrilor:doar câteva farfurii au rãmasîntregi. Scândurile înnegrite,mirosul de fum încã persistent,dupã o sãptãmânã, ºi aspectuldezolant ne-au impresionatprofund.

Gazdele ne-au oferit un paharde ceai cald ºi covrigi. Amdescãrcat toate pachetele, amdiscutat cu reprezentanþii aso-ciaþiei ºi am fãcut fotografii.

La întoarcere am schimbatimpresii cu copii care au mãr-turisit cã sunt fericiþi pentrugestul pe care l-au fãcut ºirecunoscãtori lui Dumnezeu cãau pãrinþi.

Chiar dacã la rãdãcinilecopacului despre care vorbeamla început nu a fost menþionatcuvântul generozitate ne-amdat cu toþii seama cã ea esteseva care menþine viu copacul.

Pliniu spune cã "pentru a figeneros înseamnã a fi nobil" Noi am putea zice cã estesinonim cu altruism ºi dezin-teres, cãci generos este celcare se bucurã mai mult sãofere decât sã primeascã.

Dir. Prof. Gabriela DESPAN,Prof. Julieta JERCAN, Prof. Adina BACIU

Decembrie… Crãciun…Sãrbãtoarea colindelor -eveniment tradiþional în

viaþa Grupului ªcolar Mãneciu,coordonat de prof. RalucaDragomir.

An de an, serbarea de Crã-ciun reflectã bucuria naºteriiDomnului pe care o simþim cutoþii - elevi ºi cadre didactice.Astfel, prin colinde, cântece deiarnã, dansuri, mici scenete ºipoezii, elevii au împãrtãºitaudienþei - reprezentanþi aiautoritãþilor locale, care suntalãturi de ºcoalã mereu, cadredidactice ºi pãrinþi - din bucu-ria sãrbãtorilor de iarnã.Spectacolul a fost minunat!

Punctul culminant al serbãriia fost programul complexprezentat de elevii clasei a V-aA, sub atenta supraveghere ad-nei prof. Adina Zaharia.Colinde, scenete, poezii, înromânã, englezã ºi francezã,toate structurate într-un ade-vãrat mini-spectacol. S-a remar-cat eleva Mihaela Rodica

Despan, care ºi-a demonstratmulti-talentele sale. A recitatpoezii minunat, ºi-a jucatrolurile din scenete în românãºi englezã ca o mare actriþã,iar sunetele pianului au prinsviaþã sub delicata sa atingere.A creat o NOAPTE DE VISprin interpretarea cu maremãiestrie a unor piese clasice.

Elevii din ansamblul coral alºcolii, sub coordonarea d-neiprofesoare Mariana Trãscãu,au cântat un colaj de colindetradiþionale culese de d-na pro-fesoarã din regiunea VãiiTeleajenului.

Ansamblul de dansuri popu-lare - coordonat de d-l profesorTraian Soare ºi care includeelevi din toate formele deînvãþãmânt: primar, gimnaziuºi liceu - a adus un strop detradiþionalism ce a încântataudienþa.

Un grup de liceeni, cãrora lis-au alãturat foºti elevi ai liceu-lui - acum studenþi, îndrumaþide d-nele profesoare Alina

Preda, Ondina Jercan ºi EginaBuftea-Jercan, ne-a prezentatcântece ºi colinde în englezã ºifrancezã. De asemenea, elevii coordo-

naþi de d-nele profesoare AdinaSimion, Corina Toma, AdrianaCârstocea, Ileana Dãnilã, ElenaStan, Victoria Mihalcea ºiJulieta Jercan au pregãtitmomente speciale de colindeºi poezii.

Elevii clasei a VI-a B, subîndrumarea d-nei profesoareAdina Baciu, au cântat colinderomâneºti ºi în limba francezã,fiind acompaniaþi la orgã deeleva Celine Negoiþã. Am fostfascinaþi de vocile pure ºi val-sul prezentat de cei mai mici"elevi" de la Grãdiniþa nr.1 dinMãneciu, coordonaþi de d-neleeducatoare Daniela Cursaru ºiLuminiþa Petre. Un momentdeosebit a fost prezentat deelevii îndrumaþi de d-neleînvãþãtoare Carmen Dinu ºiDenisa Dragomir. Colindelelor, interpretate impecabil de

micuþii cls. a IV-a ne-au adusbucurie ºi luminã în suflet.

D-na directoareGabriela Despan afost desemnatã deMoº Crãciun sãîmpartã darurituturor elevilorimplicaþi înaceastã activitate,daruri oferite de: - d.l Primar alcomunei Mãneciu- ing. ªtefan Lupu;- d.na ing. IleanaPupeza ºi d.l ing.Adrian Pupeza; - d.l ing. Sorin Teju - Vãlenii deMunte; - d.l Radu Ion ºi d.na RaduMaria - Preº. Comitetului dePãrinþi; - d.l ing. Vasi Eugen - Repre-zentant agent economic.Mulþumim celor care ne-au

fost alãturi, d.lui ConsilierLocal Ion Petre, pãrinþilor,elevilor, tuturor salariaþilorºcolii: profesori, administra-

tori, femei de serviciu, munci-tori de intreþinere, portar, la-

borant, care au asigurat bunadesfãºurare a evenimentelor.Felicitãri meritã din plin toate

cadrele didactice care au pre-gãtit serbarea ºi cei peste 600elevi care au urat, transmiþândtuturor LA MULÞI ANI!

Prof. ºi Ing. Gabriela DESPAN - Director Gr. ªc. Mãneciu

Prof. Raluca DRAGOMIR -Consilier Proiecte ºi Programe

Sãrbãtoarea colindelor la Grupul ªcolar Mãneciu

3

Actualitate

Guvernul RomânieiI. Relansarea economicã

II. Reforme asumate în 2009 – 2012

III. Impactul economic al de- ciziilor luate

IV. Prioritãþi pe termen scurtºi mediu.

RELANSAREA ECONOMICÃ

1. De unde am pornit?2. Viziunea Guvernului în

confruntarea cu criza eco-nomicã ºi financiarã

2.1 Evitarea derapajeloreconomice majore.

2.2 Mãsuri pentru dimi-nuarea deficitului bugetar.

2.3 Mãsuri pentru stimu-larea relansãrii economice

1. La preluarea man-datului în 2008 Guver-nul a avut trei adversarimajori:

- CRIZA ECONOMICÃ – ceamai severã din ultimii 60 ani

- DEFICIT BUGETAR de5,7% (cf. metodologiei euro-pene) în an cu vârf de creºtereeconomicã (7,3%), care a dusla declanºarea procedurii dedeficit excesiv de cãtre Comi-sia Europeanã.

- UN STAT NEREFORMATºi DECIZII IRESPONSABILEale Guvernului Tãriceanu, carea angajat cheltuieli sociale pedatorie, fãrã nicio acoperire:

(7 acte normative care auacordat majorãri salariale în2008);

(creºterea punctului de pen-sie în 2008 de la 581,3 lei la697,5 lei).

Viziunea Guvernuluiîn confruntarea cu crizaeconomicã ºi financiarã

2.1. Evitarea derapajeloreconomice majore;

2.2. Mãsuri pentru diminua-rea deficitului bugetar ºi însã-nãtoºirea finanþelor publiceprintr-un efort major al Guver-nului, din care:

a) - douã treimi s-au centratpe eficientizarea ºi reducereacheltuielilor publice;

b) - o treime a vizat creº-

terea veniturilor bugetare. 2.3. Mãsuri pentru stimula-

rea creºterii economice sãnã-toase pe termen lung, în condi-þiile unor dezechilibre macro-economice grave acumulate,care au redus spaþiul fiscalnecesar redresãrii economice.

2.1. Evitarea derapa-jelor economice majore.

- Deficitul bugetuluigeneral consolidat s-arfi apropiat de 10% din

PIB în anul 2009 ºi de14% din PIB în anii2010 ºi 2011 în absenþamãsurilor de austeritateluate de Guvern:

- În trezoreria Statu-

lui au intrat 8,15 mld.euro în urma Acorduluicu FMI, Comisia Euro-peanã ºi Banca Mondialã

Valoarea totala a sumelortrase de catre BNR si MFPpâna în prezent: 17,94 mld.euro, din care 11,94 mld. eurode la FMI.

- Diminuarea decalajelorîntre câstigul salarial mediubrut din sectorul bugetar ºicel privat.

*) Datele se refera la statis-

ticile din activitãþile economice(agregate dupã activitateaomogenã) conform CAENREV2 de administraþie publicã,învãþãmânt ºi sãnãtate ºi asis-tenþã socialã (inclusiv sectorprivat pentru învãþãmânt -cca.3%, respectiv sãnãtate ºiasistenþã socialã - cca. 5%),exclusiv forþele armate ºi per-sonalul asimilat (MApN, SRI,MAI etc.).

- Salariul mediu net peeconomie a crescut cu 13%în perioada 2008-2011 de la1.309 lei la 1.478 lei

2.2. Mãsuri pentrudiminuarea deficituluibugetar:

A. Mãsuri pentru efi-cientizarea ºi reducereacheltuielilor publice

- Reducerea cu 25% a salari-ilor din sectorul bugetar,

- reducerea cu 15% a indem-nizaþiilor de somaj ºi a celorpentru creºterea copilului.

- Reducerea cu 50% a norma-tivelor de cheltuieli privindconsumul de carburanþi pentruinstituþiile publice ºi reducereacu 20% a cheltuielilor cu bunu-rile ºi serviciile rãmase de exe-cutat pe semestrul doi al anu-lui 2010,

- Restructurarea a 67 de spi-tale.

- Desfiinþarea, comasarea ºi reorganizarea a 141 de agenþiiguvernamentale.

- Blocarea posturilor vacante ºi ocuparea a numai 15% dincele vacantate ulterior în sis-temul bugetar;

- Interzicerea cumului pen-siei cu salariul în sistemul bu-getar, pentru pensionarii careau o pensie mai mare decâtcâºtigul salarial mediu brut.

- Îngheþarea valorii punctuluide pensie în anii 2010 ºi 2011;

- Recalcularea pensiilor spe-ciale – a pensiilor de serviciuºi a pensiilor militare de stat –ºi includerea acestora în sis-temul public de pensii.

B. Mãsuri pentrucreºterea veniturilor bu-getare:

- Revenirea la procentele decontribuþii sociale din ian 2008

- Creºterea cotei standard ataxei pe valoare adãugatã de la19% la 24%.;

- Extinderea sferei de aplica-re a contribuþiei de asigurãride sãnãtate de 5,5% la pensiilemai mari de 740 lei/lunar;

- Majorarea nivelului accize-lor la unele bãuturi alcoolice,þigarete, benzinã ºi motorinã;

- Lãrgirea bazei de impozita-re prin impozitarea veniturilordin dobânzi, a tichetelor demasã, a tichetelor cadou ºi aaltor venituri realizate de per-soanele fizice;

- Majorarea impozitului dato-rat de persoanele fizice caredeþin mai multe clãdiri ºi impo-zitului pentru mijloacele detransport cu capacitate cilin-dricã de peste 2000 cm³;

- Creºterea gradului de colec-tare a taxelor ºi a impozitelorprin diminuarea evaziunii fis-cale.

2.3. Mãsuri pentrustimu-larea relansãrii econo-mice:

A. Mãsuri pentru salvarealocurilor de muncã ºi stimula-rea absorbþiei ºomerilor;B. Stimularea investiþiilor pu-blice;C. Stimularea investiþiilor pri-vate

a) - Stimularea investiþiilorprivate prin ajutoare de stat;

b) - Stimularea investiþiilorprivate prin garanþii de stat;D. Programe pentru susþinereaindustriei ºi a dezvoltãrii dura-bile;E. Programul Prima Casã;F. Programul de promovare aexporturilor;G. Mãsuri pentru accelerareaabsorbþiei fondurilor europene;H. Diminuarea poverii adminis-trativ – fiscale;

a) - Simplificarea ºi îmbunã-tãþirea administrãrii fiscale;

b) - Mãsuri pentru sprijini-rea contribuabililor aflaþi în di-ficultate;

c) - Facilitãþi fiscale acor-date mediului de afaceri ºiinstituþiilor publice;

d) - Modificarea legii conta-bilitãþii.I. Mãsuri pentru combatereaevaziunii fiscale;J. Sprijinirea agriculturii.

A. Mãsuri pentru sprijinireafirmelor care angajeazãtineri, ºomeri sau persoanevulnerabile:- Reglementarea ºomajului

tehnic prin scutirea de la platãa contribuþiilor cãtre bugetulde stat ºi al asigurãrilor socialepentru angajator, pe o perioa-dã de maximum trei luni,urmând ca salariatul sã pri-meascã 75% din salariul debazã corespunzãtor locului demuncã ocupat (Beneficiari:548.999 persoane angajate ºi13.459 firme pânã la 31 decem-brie 2010);- Scutirea de la plata CAS pen-tru firmele care angajeazã ºo-meri (Beneficiari: 6.072 per-soane angajate ºi 3.625 firmepânã la 31 decembrie 2010);- Subvenþii acordate angajato-rilor care încadreazã în muncãºomeri în vârstã de peste 45ani sau ºomeri care sunt pã-rinþi unici susþinãtori ai famili-ilor monoparentale.

a) - Angajatorii sunt scutiþi peo perioadã de 1 an de la platacontribuþiilor sociale pentruºomaj aferente persoanelorrespective, angajate pe o peri-oadã nedeterminatã.

b) - Subvenþia acordatã anga-jatorilor: 500 lei/lunã/persoanãangajatã, maxim 12 luni;

c) - Angajatorii au obligaþia dea menþine ºomerii în activitatetimp de cel puþin 2 ani;

d) - 20.312 persoane benefi-ciare pânã la 31 dec. 2011;- Subvenþii acordate angajato-

rilor care încadreazã în muncãºomeri care mai au 3 ani pânãla pensionare.

a) - Angajatorii beneficiazãlunar, timp de maximum 3 ani,de o subvenþie de 500 lei.

b) - 266 persoane beneficiarepânã la 31 dec. 2011;- Firmele care angajeazã pe pe-rioadã nedeterminatã persoanecu handicap beneficiazã lunarde 500 lei, timp de 12 luni.

a) - Angajatorii au obligaþia dea menþine ºomerii în activitatetimp de cel puþin 2 ani.

b) - 233 persoane beneficiarepânã la 31 dec. 2011;- Subvenþii acordate angajato-rilor care încadreazã în muncãtinerii absolvenþi;a) - Angajatorii sunt scutiþi pe

o perioadã de 1 an de la platacontribuþiilor sociale pentruºomaj aferente persoanelorrespective, angajate pe o pe-rioadã nedeterminatã;b) - Subvenþia se acordã timp

de 12 luni (18 luni în situaþiaabsolvenþilor-persoane cu han-dicap), perioadã în care benefi-ciazã lunar ºi de o sumã dife-renþiatã în funcþie de nivelulstudiilor:

- 500 lei pentru nivelul depregãtire primar ºi gimnazial;

- 600 lei pentru nivelul depregãtire liceu ºi post-liceal;

- 750 lei pentru nivelul uni-versitar;c) - Angajatorul este obligat sã

menþinã în activitate angajatul2 ani dupã finalizarea subven-þiei.d) - Buget alocat în 2011:

93,75 mil. lei.e) - 6.574 persoane beneficia-

re pâna la 31 dec. 2011- Încurajarea uceniciei ºi anga-jarea tinerilor pe perioada va-canþelor;

a) - 250 lei/lunã pentru anga-jatori ºi contravaloarea lunarãa serviciilor de instruire teore-ticã a ucenicului, fãrã a depãºi100 lei lunar;

b) - 250 lei/lunã pe student /elev angajat pe perioada vacan-þelor, pentru cel mult 60 zilelucrãtoare într-un an calenda-ristic;

c) - Buget alocat în 2011: 457mii lei.

d) - 945 tineri au fost anga-jaþi pe perioada vacanþei pânãla 31 dec. 2011.

B. Stimularea investiþi-ilor publice.- Creºterea alocãrilor bugetarepentru investiþii publice:

a) - în anul 2008: 32,6mld. lei;

b) - în anul 2011: 36,1mld. lei

c) - în anul 2012: 38,1mld. lei

(Continuare în ediþia viitoare)

REFORME 2009 - 2012Document realizat de Cabinetul Consil ierului de Stat

Andreea Paul

-5,7-7,3 -6,9

-4,2

-5,7

-9,9

-13,7 -14-16

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2008 2009 2010 2011

Deficit bugetar efectiv/estimat (%PIB)

Deficit bugetar în absenþa mãsurilor guvernamentale

9,791 mld euro

2,151 mld euro

5 mld euro

1 mld euro

Banca Naþionalã aRomâniei

Ministerul FinanþelorPublice

Banca Mondialã

Uniunea Europea

Fondul MonetarInternaþional

2.067

2.185

1.761

1.8451.902

2.217 2.223

1.654

1.745

1.878

2.026

2.1171.988

1.885 1.890

1.500

2.000

2.500

2008 2009 2010 2011 2012

4

INTERVIU

UN OM POLITIC AUTENTIC ÎL CUNOAªTEÞI DUPÃ FAPTELE SALE, NU DUPÃ VORBE

Reporter: Domnule de-putat, vreau sã ºtiu, pentruînceput, cum aþi încheiatanul 2011?

Sfârºitul de an 2011 a fostunul excelent atât din punctde vedere politic, cât ºi dinpunct de vedere personal.

În plan politic am avut sa-tisfacþia sã constat cã efortuldepus de mine pentru susþi-nerea dezvoltãrii localitãþilordin zonã este apreciat ºi deunele autoritãþi locale ºi, ast-fel, am devenit, la propunereaprimarului din Starchiojd ºicu aprobarea consiliului local,cetãþean de onoare al acesteilocalitãþi. De asemenea, mãbucur cã am reuºit sã atragfondurile necesare pentruînceperea lucrãrilor la noulsediu al Protoieriei Vãleni,instituþie necesarã pentruîntreaga zonã, nu numai pen-tru Vãlenii de Munte ºi amputut sã pun în aplicare maimulte proiecte cum ar fiproiectul "Produs de ValeaTeleajenului" care a constat înorganizarea la Palatul Parla-mentului a unei expoziþii cuproduse din zona Vãii Teleaje-nului, proiect continuat de unaltul pe care l-am organizat laVãlenii de Munte, intitulat"Gala Premiilor Valea Teleaje-nului", acþiune ce a avutmenirea de a premia oameniicare au contribuit prin efortullor la promovarea ºi dezvolta-rea Vãii Teleajenului. Nu înultimul rând, doresc sãamintesc ºi de proiectul"Parlamentul pentru tineri",proiect prin care am urmãritsã promovez modul în carefuncþioneazã Parlamentul îngeneral, Camera Deputaþilor,în special.

În plan personal sfârºitulde an a fost marcat de douãevenimente majore ºi anumesosirea pe lume a celei de-adoua fetiþe a familiei ºiobþinerea titlului de doctor îndrept al Universitãþii din

Bucuresti, tematezei de doctoratfiind "Statutuljuridic al pri-marului în drep-tul românesc ºiîn dreptul com-parat".

Mai suntcâteva zile ºiîncepe o nouãsesiune parla-mentarã ordi-narã. Cum cre-deþi cã se vadesfãºura acti-

vitatea Parlamentului înaceastã sesiune?

Ne aflãm la începutul unuian cu o încãrcãturã politicãputernicã deoarece este anulîn care vor avea loc alegeriatât pentru autoritãþile locale,judeþene, cât ºi pentru forulreprezentativ suprem alpoporului, Parlamentul. Prinurmare va fi un an agitat, iarla nivel parlamentar, agitaþiava fi ºi mai mare pentru cãcei din opoziþie, profitând deprezenta permanenþã a mass-media în clãdirea Parlamen-tului, vor încerca continuu sãprovoace un scandal mediaticcare sã-i aducã în centrulatenþiei. Inclusiv convocareasesiunii extraordinare aParlamentului a avut acelaºirol.

Legat de scandaluri,anul 2012 nu a începuttocmai bine pentru PDL,Preºedintele TraianBãsescu ºi Guvernulagitând apele cu proiectullegii sãnãtãþii.

Aºa este. Preºedintele agreºit când l-a atacat pe RaedArafat, dar ºi noi am greºit caparlamentari cã am tolerat caGuvernul sã vinã în Parla-ment ºi sã-ºi asume rãspun-derea pe legi care trebuiau sãtreacã prin procedurã parla-mentarã obiºnuitã.

Pe fond, însã, sistemul desãnãtate trebuie reformat ast-fel încât cetãþeanul sã benefi-cieze de servicii medicalecorespunzãtoare.

Nu întâmplãtor m-am impli-cat din 2009 încoace înatragerea de fonduri pentrumodernizarea SpitaluluiOrãºenesc Vãlenii de Munteºi sunt bucuros, în primulrând cã am salvat acest spitalde la închidere, iar în aldoilea rând cã am reuºit sã-lmodernizez. Totodatã, mãbucur cã ºi administraþia

localã a înþeles cât de impor-tant este acest spital ºi,urmând exemplul meu, s-aimplicat în susþinerea luifinanciarã.

Constat cã dumneavoas-trã recunoasteþi cã s-auimplicat ºi alþii în susþi-nerea spitalului, însãceilalþi nu recunosc con-tribuþia dumneavoastrã.

Depinde de modul în careai fost educat. Dar aº vrea sãmai spun ceva. În timp ce pri-marul Oraºului Vãlenii deMunte are la dispoziþie unbuget de 192 miliarde leivechi, eu ca parlamentar nudispun de nici un buget ºi, cutoate astea, am reuºit sãconving diverse ministere sãaloce fonduri pentru spital,pentru ºcoli, pentru alimen-tãri cu apã ºi canalizare, pen-tru culte etc. Cum e mai sim-plu: sã te foloseºti de fon-durile pe care le ai la dispo-ziþie sau sã ai 0 lei ºi sã aduciîn zonã zeci de miliarde pen-tru investiþii?

În legãturã cu închi-derea unor obiective dinzonã, de curând MinisterulTransporturilor a decissuspendarea circulaþieitrenului pe tronsonulPloieºti-Mãneciu. Nu aþiputut face nimic?

Mai întâi de toate trebuiesã ºtiþi cã liderii de sindicatdin CFR m-au anunþat despreaceastã decizie dupã ce aceas-ta era deja luatã.

Dacã ºtiam din timp poatecã situaþia era alta astãzi. Darºi aºa, în data de 17 ianuarie2012, m-am adresat Ministru-lui Transporturilor printr-oscrisoare prin care i-am solici-

tat sã revinã asupra decizieide suspendare a circulaþieitrenului pe acest tronson.

Mai trebuie sã ºtiþi ºi faptulcã nu numai tronsonulPloieºti-Mãneciu a fost închis,ci ºi Ploieºti-Slãnic ºi Ploieºti-Târgoviºte, tronsoane carede-a lungul timpului au aduspierderi mari companiei decãi ferate devenind astfel opovarã pentru fiecare cetã-þean al acestei þãri. De altfel,închiderea unor tronsoane decale feratã nerentabile repre-zintã una din condiþiileimpuse de FMI. Iar ca sã fimsinceri pânã la capãt, oriceom raþional ºtie cã nu seajungea într-o astfel de situ-aþie dacã toþi cei care cãlã-toreau cu trenul pe aceastãrutã îºi luau bilet sau abona-ment ºi dacã controlorul îºifãcea datoria. Dar aºa cum amprecizat, preocupare dinpartea mea existã pentrugãsirea unei soluþii de rezol-vare a acestei probleme, iaruna din soluþiile posibilepoate fi concesionarea cãtreun operator privat, pentru cãdincolo de problema trans-portului, mai intervine ºiproblema disponibilizãrii acirca 100 de persoane, lucrucu care nu pot fi de acord.

Domnule deputat, ziuade 15 ianuarie a fostdeclaratã printr-o lege iniþi-atã de dumneavoastrã ºide alþi colegi parlamentari,Ziua Culturii Naþionale. Aþiorganizat ceva cu ocaziaacestei zile?

Pentru început vreau sã-miexprim bucuria pentru faptulca Parlamentul României afost de acord cu declarareaprin lege a zilei de naºtere apoetului nepereche, ca Ziua

Culturii Naþionale.În legãturã cu acþiunile

organizate pentru a marcaaceastã zi, va precizez ca amdepus în data de 15 ianuarie,împreunã cu câþiva tineri, unbuchet de flori la statuia luiMihai Eminescu din Ploieºti,iar pe data de 16 ianuarie amoferit câte o carte cu versuride Eminescu fiecãrei ºcoli dincele 10 localitãþi care alcãtu-iesc Colegiul 5 Valea Teleaje-nului.

Sãptãmâna trecutã, maiexact pe 21 ºi 22 ianuarie,Uniunea Social Liberalãdin Vãlenii de Munte aorganizat în faþa sediuluiPSD un miting împotrivaactualei guvernãri. S-a stri-gat inclusiv Apostolachetrãdãtor. Cum catalogaþiaceastã acþiune?

Aceastã acþiune are o isto-rie interesantã. Vineri seara,la Pensiunea Vera ºi Livia dinVãleni au fost chemaþi o partedin membrii PSD cãrora li s-aoferit o masã, prilej cu careMircea Cosma ºi ConstantinFlorin, cunoscut sub poreclade Bebe Moacã, le-au trasatdirecþiile de acþiune pentru adoua zi.

Din pãcate pentru ei, dacãla masa de vineri seara aufost prezente în jur de 70 depersoane, la mitingul de sâm-bãtã ºi duminicã au fostprezente 15 persoane sâm-bãtã, respectiv 22 persoaneduminicã.

Deci dacã analizãm dinpunct de vedere economic aufost cheltuieli mari ºi eficienþãzero.

(continuare în pagina 5)

( INTER(INTER VIU CU DOMNUL DEPUTVIU CU DOMNUL DEPUTAAT MIHAI CRIST MIHAI CRIS TIAN APOSTIAN APOS TT OLAOLA CHE)CHE)

5

INTERVIU

UN OM POLITIC AUTENTIC ÎL CUNOAªTEÞI DUPÃ FAPTELE SALE, NU DUPÃ VORBE

(continuare din pagina 4)

În legãtura cu sintagma Aposto-lache trãdãtor, existã un proverb carespune "Cine zice, ãla este". Trãdãtorisunt cei care nu au fãcut nimic pentruromâni ºi pentru România. Eu nu mãinclud în aceastã categorie.

Domnule deputat, aveþi o ima-gine bunã în rândul oamenilor dinoraº ºi din zonã, datoritã activi-tãþii dumneavoastrã intensã. Cutoate astea, existã câþiva oameniîn oraº care pe unde merg nu uitãsã arunce câte o vorbã urâtã laadresa dumneavoastrã. Cu ce i-aþideranjat pe aceºti oameni?

Nu toatã lumea este de acord cuideile ºi acþiunile mele ºi acest lucrueste un lucru firesc.

Dar, dupã cum aþi spus ºi dum-neavoastrã, oamenii în general au opãrere bunã despre activitatea mea ºipentru acest lucru þin sã le mulþu-

mesc. Desele întâlniri pe care le-amavut cu oamenii din zonã, mi-audemonstrat cã existã sprijin pentrumine ºi pentru acþiunile pe care leiniþiez. Dar existã o categorie deoameni care fac parte din grupul deinterese din fruntea Primãriei Vãleniide Munte, oameni care au tot intere-sul sã mã discrediteze ºi sã inventezefel de fel de lucruri despre mine,scopul fiind acela ca ei sã ramânã încontinuare conectaþi la rezervorul debani publici reprezentat de PrimãriaVãleni. Un om politic autentic îlcunoasteþi dupã faptele sale, nu dupãvorbe.

Mai este o categorie de oamenicare nu sunt de acord cu mãsurileluate de guvern ºi este normal sã fieaºa. Dar, dupã cum s-a vãzut, acestemãsuri au ajutat economia româneas-cã sã-ºi gãseascã stabilitatea, echili-brul pierdut ca urmare a crizei mondi-ale ºi a greºelilor clasei politice dincei 21 de ani trecuþi de la revoluþie.Dacã nu se luau aceste mãsuri, astãzine aflam ºi noi în situaþia Greciei,Italiei, Ungariei etc.

O ultimã categorie este a celorcare au crezut cã dacã stau lângãmine, îmi vor influenþa deciziapoliticã, desigur în beneficiul lor. S-auînºelat. Decizia politicã se ia pentruinteresul public nu pentru interesulpersonal al unuia sau altuia. Acceptorice sfat, orice idee, dar când vinevorba de o decizie politicã sau de ac-þiune politicã, acestea trebuie sã fie înconsens cu interesul general ºi nu

individual. Dacã alþii au ajuns îndiverse funcþii dând din coate, eu amajuns în aceastã funcþie datoritã votu-lui acordat de cetãþeni ºi pentru mineînseamnã o mare responsabilitate.

Imaginea mea este de fapt imagi-nea fiecãrui cetãþean din Vãleni,Mãneciu, Drajna, Gura Vitioarei,Teiºani, Izvoarele, Ceraºu, Poseºti,Starchiojd, Bãtrâni.

Orice titlu pe care îl obþin, oricediplomã pe care o primesc sunt ºi aleoamenilor din cele 10 localitãþi aleColegiului 5 Valea Teleajenului. Dar ºiorice vorbã urâtã care îmi este adre-satã, este adresatã de fapt ºi fiecãruicetãþean din aceastã zonã.

Dar oamenii mai fac ºi greºeli...

Dacã n-am face greºeli, n-am fioameni. Dar nu este o problemã sãgreºeºti, problema intervine cândpersiºti în greºealã.

Revenind la acþiunile de stradãale opoziþiei, credeþi cã acestea vãvor crea probleme în perspectivã?

Orice om are dreptul sã seexprime ºi sã-ºi susþinã ideile politice.În legãturã cu acþiunile de stradã aleUSL Vãleni, speram ca cei care auiniþiat astfel de acþiuni sã-ºi cearãscuze cetãþenilor oraºului pentru cei65.000 euro fãrã TVA cheltuiþi pentruWC-ul public din parcul oraºului. Darcum spuneam ºi cu altã ocazie, proba-bil acesta este simbolul activitãþiiactualei conduceri a oraºului.

La finele anului trecut aþi re-nunþat la calitatea de preºedinteal Organizaþiei PDL Vãlenii deMunte ºi l-aþi propus în locul dum-neavoastrã pe domnul IoniþãConstantin care a fost acceptatprin vot de toatã lumea prezentãîn salã. Ce v-a determinat sã faceþiaceastã mutare?

Rolul meu a fost sã pun organizaþiape un drum nou ºi sã þin oameniiuniþi, lucru pe care l-am realizat. Am

considerat ca organizaþia poate fun-cþiona ºi fãrã mine ºi atunci am luataceastã decizie. Domnul Ioniþã mi-ademonstrat în toatã aceastã perioadãcã vrea, ºtie ºi poate sã conducã o ast-fel de organizaþie. Un om care a ter-minat ASE-ul cu 9,55 la timp ºi nu la50 de ani ca alþii, înseamnã cã esteun om capabil ºi instruit. Un om careºi-a luat soarta în propriile mâini ºi a

pus bazele unei afaceri pe care amenþinut-o 21 de ani ºi a dezvoltat-oînseamnã cã este un om hotãrât,ambiþios ºi creativ. Un om care are ofamilie ºi a avut grijã sã le asigurecopiilor un trai decent ºi sã-i îndrumeîn viaþã pe drumul corect, renunþândîn favoarea lor la munca depusã în cei21 de ani ºi pãstrându-ºi doar rolul deconsilier înseamnã cã este un om

echilibrat ºi calculat.Un om care ºi-a format în jurul sãu

o echipã la partid, înseamnã cã poatesã-ºi facã echipã ºi în administraþie.De aceea l-am ales pe domnul IoniþãConstantin.

Un mesaj pentru cetãþenii dinVãlenii de Munte?

Le spun cã voi rãmâne acelaºi omdeschis ºi implicat în rezolvarea pro-blemelor zonei, iar în ceea ce priveºteconducerea oraºului, le spun cãVãlenii de Munte meritã mai mult.

Mulþumesc domnule Deputatpentru interviul acordat.

Vã mulþumesc ºi eu.

( INTER(INTER VIU CU DOMNUL DEPUTVIU CU DOMNUL DEPUTAAT MIHAI CRIST MIHAI CRIS TIAN APOSTIAN APOS TT OLAOLA CHE)CHE)

Parlamentul RomânieiCamera Deputaþilor

Birou ParlamentarDeputat Mihai Apostolache

Vãlenii de Munte, Aleea Alunilor, nr.1,

Judeþul Prahovamihaiapostolache5@yahoo.com

Cãtre: Ministerul Transporturilor

ºi al Infrastructurii

În atenþia: DoamneiMinistru Anca Boagiu

Stimata Doamnã Ministru,

În calitate de deputat alVãii Teleajenului din JudeþulPrahova vã adresez rugã-mintea de a reveni asupradeciziei de suspendare a cir-culaþiei trenurilor pe ruta

Ploieºti-Mãneciu din celpuþin douã motive. Înprimul rând, închidereaunui astfel de tronson arconduce la disponibilizareaa cel puþin 100 de persoanecare lucreazã acum încadrul CFR ºi, astfel, s-arcrea noi probleme socialeºi, în al doilea rând, odatãcu închiderea circulaþiei peacest tronson de cale feratãs-ar da posibilitatea dis-trugerii infrastructurii detransport, infrastructurãcare a costat statul românfoarte mulþi bani. Totodatã,

trebuie sã aveþi în vederefaptul cã orice tronson decale feratã neutilizat devineþinta hoþilor de fier vechi ºi,în scurt timp, veþi constatacã tot efortul statului românde a construi infrastructuriCFR se va duce pe apa sâm-betei.

Tot cu aceastã ocaziedoresc sã vã reamintesc fap-tul ca aþi promis cã veþi gãsio soluþie ºi în ceea ce priveº-te construirea în zona VãiiTeleajenului a unei ºoseleocolitoare, investiþie aºtep-tatã de toþi locuitorii din

aceastã zonã, în special decei din Oraºul Vãlenii deMunte.

Având în vedere faptul cãsunteþi un ministru activ ºipreocupat ca activitatea detransport sã se desfãºoareîn condiþii corespunzãtoa-re, va mulþumesc anticipat.

Cu apreciere, Deputat Mihai Apostolache

Adresa a fost depusã laMinisterul Transporturilorîn data de 17 ianuarie 2012.

6

Actualitate

ªi totuºi, fericirea...

Mãcar odatã-n viaþãai simþit ce-i fericirea!

Sentimentul e pu-ternic, uiþi de tot me-nirea.

Corpul parcã îþi plu-teºte, fãrã aripi simþicã zbori.

Vezi cum anormalule normal – mergi cucapu-n nori.

Dar ce folos cã to-tul þine prea puþin!

Esenþele tari nu seþin în sticlele de vin.

Fericirea se stingerepede ºi piere;

Suferinþa se vinde-cã în timp – e amarãca o fiere.

Uneori o spui cã-iprea crudã soarta pen-

tru tine,Dar speranþa e în

noi – când þi-e greu eavine.

Aºa cum dupãnoapte vine-ntotdeau-na zi,

Gândeºte-te cã feri-cirea iarãºi va veni.

Puterea banilorCrezi cã dacã ai

bani totul îþi aparþine;Uºor omenia se de-

pãrteazã de tine.Problemele cotidi-

ene nu le mai vezi,Pe omul de rând

începi sã nu-l maicrezi.

Vezi cum banii îþidau puterea necesarã

ªi uiþi de sãnãtateata de-odinioarã.

Vrei ca toatã lumeaþie sã se aplece

Iar tu sã treci prin-tre ei nepãsãtor ºirece.

Banii pentru tinechiar ca nu mai au va-loare;

Uiþi cã pentru mulþiacesta-i oful cel mai

mare.Case, vile ºi maºini

la tine-s fãrã numãr,La toþi te uiþi acu-

ma peste umãr.

Soarele din þarã demult nu-þi mai con-vine,

Mergi în Dubai cãacolo te simti tu bine.

Elicopterul este-acum un simplu apa-rat

De când cu baniijos tu l-ai cumpãrat.

Pe omul de rândtu-l tratezi ca pe unfraier,

Dar ºi sãracul respi-rã acelaºi aer.

În faþa lui te creziun zeu neiertãtor,

Dar ºi sãracul tevede cã eºti-un muri-tor.

Nababule de oricefel, nu uita cã viaþa

Pe pamânt este tre-cãtoare ca ºi dimi-neaþa.

Tot aurul ºi banii cenu-ncap într-un vapor

Nu te ajutã sã deviinemuritor.

DON FLORARDESCHIDEÞI FERESTRELE SUFLETULUI

SPRE LUME!

Bisanne de Solei afirma cã"viaþa e o glumã ºi, dacã vrei sãtrãieºti fericit, învaþã sã râzi deea."

Propria-þi existenþã sedovedeºte uneori o farsã, cãciviaþa este cu toane, cu suiºuri ºicoborâºuri. Uneori se dovedeºteparfumatã ca o livadã de meriînfloriþi, purã ca zãpada de peimensele câmpii pustii, alteoriînsângeratã ca un abator, nevoitãsã facã faþã uraganelordezlãnþuite din interior sau dinexterior.

Mereu, viaþa scoate un ele-ment surprizã care îþi puneinteligenþa la încercare! Îmi parerãu cã trebuie sã afirm dar socie-tatea este sinonimã cu o junglã;are atâtea capcane prin care

poate acapara total sau parþiallibertatea individului, gãseºteatâtea modalitãþi de a-l umili…

ªi ce dacã? Mi-am propus sã-iînvãþ pe elevii mei sãsupravieþuiascã oricând! Dinmijlocul bãlþilor hidoase, încon-juraþi de nisipurile miºcãtoare,prinºi de liane otrãvitoare, audatoria sã gãseascã puterea de ase detaºa de tot. Demnitatea îþiimpune sã nu te laºi învins oricear fi!

Parodiind ceea ce te-a rãnit, tevindeci mai uºor!

Oricum: "ridicolul este doar oprejudecatã. Cei care au curajulsã înfrunte ridicolul cuceresclumea." (Mirabeau)

Prof. Elena STAN

PARODIA - FORMÃ DESUPRAVIEÞURE

Se petrece în “spatele uºilorînchise”, dar este o problemãcomunitarã, socialã ºi de sãnã-tate publicã. Violenþa domes-ticã este un cumul e compor-tamenete coercitive ºi de atacfizic, sexual ºi psihic sãvârºitde un membru al familieiasupra altui membru alaceleiaºi familii;

- este produsã prin forþã;- este repetitivã;-este instrumentalã (agre-

sorul controleazã partenera,obþine ceea ce doreºte de laea);

- este intenþionalã (se pro-duce cu intenþia de control ºidominare);

- este învãþatã (violenþa nueste înnãscutã).

VIOLENÞA DOMESTICÃ Educaþia, general vorbind, este un fenomen socio-uman care asigurã transmiterea informaþiilor ºideprinderilor de la o generaþie la alta, în scopul for-mãrii personalitãþii ºi creãrii unor condiþii normale deconvieþuire. Educaþia vizeazã dezvoltarea tuturorforþelor umane, atât fizice cât ºi spirituale. Un roldeosebit în dezvoltarea forþelor spirituale ale omului îlare educaþie religioasã.

Prin educaþie religioasã se urmãreºte formarea ºidesãvârºirea caracterului religios-moral, sau ,,îndum-nezeirea omului''. Se ºtie cã morala este strâns legatãde religie, indiferent de confesiune.

Unii din marii pedagogi îºi întemeiazã, nu doar prin-

cipiile, ci ºi metodele ºi mijloacele educaþiei, pe criteriiexclusiv moral-creºtine. Pedagogul ceh J. COMENIUS(1592-1670) vede în educaþie un factor preocupat deperspectiva vieþii veºnice. Immanuel KANT (1714-1804) considerã cã formarea caracterului moral tre-buie sã fie scopul educaþiei. Fr. HERBART (1776-1841)propune concentrarea materiilor de învãþãmânt pebaze morale. Alt mare pedagog, J. PESTALOZZI (1749-1832) nominalizeazã credinþa ºi iubirea, drept valoripedagogice ideale. Marii noºtri profesori G.G.ANTONESCU (1882-1953) ºi Simion MEHEDINÞI (1869-1962) considerã cã educaþia religioasã trebuie inclusãobligatoriu în educaþia integralã. Chiar ºi cele maiavansate ºtiinþe moderne (fizica, genetica, biologiaetc.) ºi implicit predarea lor în ºcoalã reclamãredactarea unui anumit cod deontologic stabilit înfuncþie de un sistem de valori morale.

Din cele arãtate mai sus nu trebuie sã rezulte cãeducaþia religioasã se ocupã numai de formarea per-sonalitãþii morale. O persoanã religioasã este ºi o per-soanã cu moralã sãnãtoasã. Nimeni nu poate spune cãadevãrurile de credinþã creºtine nu reprezintã ade-vãrate norme de purtare. De aceea informaþia cu unconþinut religios este în acelaºi timp ºi principiu moral.

Educaþia religioasã nu poate realiza în concret ide-alul înalt al oricãrei religii - desãvârºirea moralã - darea poate sã formeze caractere religios-morale. Într-osocietate cu astfel de caractere va domni pacea,dragostea , înþelegerea ºi toleranþa. Ne putem închipuicum ar fi lumea dacã toþi oamenii s-ar ghida dupãporunca mântuitorului care spune sã-L iubim peDumnezeu ºi pe aproapele nostru ca pe noi înºine.

Prof. Valeriu IORDACHE

EDUCAÞIA RELIGIOASÃ

Niciodatã tristeþeanu mi-a sfâºiatmai tare inima ca

atunci când am vãzut ocasã cu scânduri bãtutela ferestre ºi cu uºilezãvorâte cu piroane saulacãte uriaºe. Creierulomului este conectat ºi el"la lume" prin ferestrelesale: ochii ºi urechile.

Generaþia actualã aales sã-ºi batã piroane înurechi ºi sã-ºi lipeascãochii cu super-glue. Ceimai mulþi adolescenþi îºibombardeazã timpanelecu o muzicã de calitateîndoielnicã. Prin cãºti,decibelii ºi bãtãileîndrãcite ale tobelorinundã mintea; sub acestefect nociv, materia cenu-ºie se clatinã, emisferele

tremurã ºi se strâng do-rind sã evadeze.

Cine sã mai receptezetrilul nevinovat de privi-ghetoare, adierea crista-linã a vântului prin tufeleînflorite de liliac, ºezã-toarea izvoarelor sautropotul furtunii?

Generaþie demnã demilã! Credeþi-mã pe cu-vânt cã erau mai inte-resante locuinþele lacus-tre propuse de Bacoviacelor care nu se regã-seau în epoca în caretrãiau. Lacustra te apro-pia de sânul naturii. (…)

Ah, dar ne-au rãmasochii! Cu ei poþi distingegraþia ºi culoarea, te poþibucura de zorii dimineþii,deprinzi tainele litera-turii ºi te laºi sedus deea!

- Sã citesc o carte,doamnã profesoarã? Semirã un licean de parcã l-aº fi trimis sã jefuiascã obancã. Dar asta e curatãpierdere de timp!... ªi ast-fel pironim doi ochi tineriºi frumoºi în ecranul cal-culatorului. Câte nu sepot vedea aici? Filme (nuspun ce gen), fotografii

(nu spun de care) ºijocuri! Cu ajutorul com-puterului poþi simulaemoþii ºi sentimente, teserveºti cu idei gata fa-bricate, fãrã sã-þi maistorci mintea!

Mai este timp sãobservi lacrimile dinochii mamei sauexasperarea din ochiiprofesorului?!

… Pierdem nopþileºi dormim zilele, urânddin tot sufletul dimi-neþile.

Am cunoscut oamenicare se trezeau cuoroare în zori, în locsã-I mulþumeascã luiDumnezeu cã le-adãruit cu generozitateîncã o zi din viaþã!

Dragi adolescenþi,deschideþi larg feres-trele sufletului sprelume ºi bucuraþi-vã dezori!

Cãci dimineaþa nu estealtceva decât triumfulvieþii, redeºteptarea dinsomn ºi paºi demni fãcuþiîn luminã!

Prof. Elena STANGrup ªcolar Mãneciu

7

ACTUALITATE

DIN NOU DESPRE NONVIOLENÞDIN NOU DESPRE NONVIOLENÞÃÃ

Trãim în democraþie ºiavem, deci, posibilitateade a ne exprima liber.

Constrângerile nu mai vin dinafarã, din exterior, cenzura,când este cazul, fiind fãcutã defiecare, respectând convingerilemorale proprii, normele con-simþite prin educaþie, bunul-simþ. Aici nu intrã în discuþie,desigur, legile þãrii, care, princonvenþie unanimã, trebuierespectate de toþi membrii uneisocietãþi. Pe de altã parte,lumea din jurul nostru esteextrem de eterogenã, opiniilediferite, informaþiile variate,binele ºi rãul coexistã, mode-lele sunt efemere ºi diverse.Asaltaþi de toate acestea, copiiitrebuie sã înþeleagã lumea dinjurul lor, sã-ºi creeze o scarãcorectã a valorilor, sã înþeleagãnecesitatea de a studia ºi de afi oneºti, deschiºi, prietenoºi.

Într-un articol publicat anultrecut informam cititorii despreo iniþiativã a ºcolii noastre,GRUP ªCOLAR AGROMON-TAN, de a se implica, alãturi deªcoala cu clasele I-VIII, nr. 3,Inspectoratul ªcolar, CasaCorpului Didactic ºi CentrulJudeþean de Resurse ºiAsistenþã Psihopedagogicã din

judeþul Ialomiþa, dar ºi de liceedin diverse regiuni ale þãrii, înrealizarea PROIECTULUIEDUCATIV REGIONAL,,Toleranþã zero faþã de vio-lenþã!". Dupã înscrierea ºcoliica partener la activitãþile deru-late în acest proiect, s-a formatechipa de acþiune (cu urmã-toarea componentã: prof. ing.CURSARU NICOLAE, director;prof. limba ºi literatura româ-na, BUZEA MAGDALENA,coordonator; prof. limba ºi lite-ratura englezã, COTUNÃLUIZA; prof. educaþie muzicalã,ROTARU CREMONA; prof.învãþãmânt primar, NEDELCUGABRIELA; prof. învãþãmântprimar, IORDACHE CRISTI-NA).

Îndrumaþi de profesorii lor,elevii au creat colaje, filmuleþeºi PPT-uri pe teme antiviolenþã,un imn al proiectului, o expozi-þie localã cu aceeaºi temã, auinterpretat o piesã de teatru,au scris compuneri, eseuri,având ca temã lupta împotrivaviolenþei ºi mãsurile ce seimpun pentru crearea unuispaþiu sigur. Apoi au fostextrem de încântaþi sã par-ticipe, pe data de 10 iunie2011, la activitatea deprezentare a unor modele debunã practicã din ºcolilepartenere, desfãºuratã de cãtreªcoala cu clasele I-VIII, nr. 3,Slobozia, la CENTRUL CUL-TURAL UNESCO "IONELPERLEA".

Iatã, pe scurt, povesteaacelei zile de varã:

Am pornit dimineaþa, într-ozi care nu se hotãra dacã sã fieînsoritã sau ploioasã. Am cân-tat, ne-am jucat, am admirat

câmpiile pline cu maci roºii, amfãcut cunoºtinþã cu alþi copii ºiprofesori din ºcolile partenereºi le-am prezentat propria con-tribuþie la proiect. Apoi am fostîn vizitã la ªcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, unde am fostîntâmpinaþi cu deosebitã cãl-durã de cãtre gazdele noastre.La întoarcere, deºi începuse sãplouã, am dorit sã vedemParcul de vacanþã "Hermes",unde ne-au întâmpinat TurnulEiffel în miniaturã ºi frumoºiicai care ne-au purtat în primelenoastre lecþii de echitaþie. Ampromis cã vom reveni, dacãeste posibil, chiar în anul urmã-tor.

Misiunea noastrã, ca ºcoalã,este deopotrivã sã facem tot cene stã în putere sã creãm unmediu sigur pentru elevii noºtriºi sã-i conºtientizãm cã pot con-tribui la realizarea acestuiachiar prin propriul lor compor-tament, adicã dovedind bunapurtare în orice situaþie, nudoar în mediul ºcolar.

Participarea noastrã caºcoalã partenerã ºi anul acestala proiectul care a devenitnaþional, implicând 900 elevidin 36 ºcoli partenere ºi ºcoalagazdã, a venit de la sine, ca odorinþã fireascã. Þelul este,cum credem cã aþi înþeles, dealtfel, sã spunem NU violenþei,continuând eforturile din anulºcolar trecut alãturi de foºtiiparteneri, dar ºi de alþii noi, pecare-i vom cunoaºte cu prilejulactivitãþilor propuse acum.Despre toate acestea veþi aflaînsã într-un articol viitor.

Prof. Magdalena BUZEA

Un post TV: "Azi la ora... omaºinã intratã pe contrasensa lovit frontal altã maºinã în

care se gãseau... persoane. În urmaimpactului...". Alt post TV: "Din cauzaunei depãºiri neregulamentare...Ocupanþii maºinii... au decedat...". Altpost TV... Alt post TV... Nu existã postTV care sã nu anunþe ca importanteºtiri despre accidentele petrecute peºoselele din România. Mai rar ceiimplicaþi în asemenea evenimentenedorite scapã nevãtãmaþi sau cu rãniuºoare. Cauzele? Deºi pare paradoxal,accidentele produse din cauzavitezelor mari sunt cele mai puþine.Majoritatea accidentelor se producdin cauza depãºirii vitezei impuse peanumite tronsoane ºi depãºirii "întrombã" a coloanelor de maºini.Urmeazã nesemnalizarea schimbãriide direcþie, neacordarea de prioritateºi neasigurarea la ieºirea din dru-murile secundare în cele principale.Cu o pondere mai micã, nerespectareaculorii roºii a semafoarelor îºi ia larându-i "cota" de accidentaþi grav.

Dacã cele descrise se "rezolvã"între maºini, colacul peste pupãzã îlpun accidentele suferite de pietoni petrecerile prevãzute în scopul traver-sãrii ºoselelor. Referitor la acest ade-vãrat fenomen, putem observa înultimii 2-3 ani o creºtere îngrijorã-toare a celor rãniþi sau morþi PE TRE-CERILE DE PIETONI!

Totuºi tema articolului nu esteanaliza accidentelor ºi a cauzelorprovocatoare ale acestora, ciimpotenþa mai tuturor televiziunilor ºia multor ziare în a gãsi subiecte,impotenþa manifestatã prin agãþareaunui subiect ºi întoarcerea lui pe toatepãrþile. Pentru ca un subiect sã devinãSUBIECT, vedem în studiouri o droaiede invitaþi; oameni de specialitate dindiverse domenii ºi "bãtãtori de limbãîn cerul gurii" sunt supuºi unui ade-vãrat tir de întrebãri - multe de-a drep-tul stupide - din partea realizato-rilor/moderatorilor emisiunilor respec-

tive care pun invitaþii în situaþiijenante. Au fost accidente din care aurezultat 8 -10 persoane decedate ºipeste 10 rãnite - cazurile autocarelorsau microbuzelor implicate în acci-dente prezentate la vremea respectivã- ºi aceste accidente au fost semnalateîn telejurnalele acelor zile; eventual aumai fost pomenite ºi în ziua urmãtoareproducerii lor ceeace este firesc.Accidentul în care a fost implicatã"vedeta" TV Huidu ºi care a dus ladecesul a trei persoane nevinovateaflate în maºina zdrobitã ºi datã pestecap de tancul pe patru roþi condus decel amintit ºi rãnirea celorlalte -excepþie facând copiii - vine în spriji-nul afirmaþiilor mele despre impotenþateleviziunilor în gãsirea de subiecte."Fruntaºe pe ramurã" s-au dovedit ace-leaºi "Realitatea" ºi "Antena 3" carefreacã subiectul zile în ºir cu studio-urile pline ochi cu invitaþi ºi cu tele-foanele deschise pentru pãreri aleunor persoane publice absente dinstudiouri. ªefi ai poliþiei, ziariºti, piloþide curse, avocaþi, medici din diversedomenii, analiºti, psihologi... au fosthãrþuiþi cu tot felul de întrebãri ºi ipo-teze fiind forþaþi sã rãspundã la ele.Spre cinstea lor, majoritatea invitaþilorau rãspuns strict la nivelul la care auajuns cercetãrile. (Cu toatã tragediaevenimentului nu a lipsit ºi comi-cul: AJOFM-ul nu ºtiu care s-a apu-cat sã cerceteze dacã bona copiilorera sau nu angajatã cu contractlegal! În fapt, asistãm la realitateatristã cã unii cetãþeni sunt maicetãþeni decât restul cetãþenilor ºicã, în timp ce autorii ºi victimeleunor accidente egale sau chiar maigrave decât cel petrecut la Timiºulde Sus sunt trataþi simplu ºi nor-mal, când este vorba despre o"vedetã" - oricare ar fi ea - se faceun tam-tam exagerat ºi se ajungela niºte amãnunte de toatã jena.

Gh. SÂRBU

Un incendiu puternic s-a pro-dus pe 13 decembrie 2011 laaºezãmântul din Valea Plopului,unde preotul Nicolae Tãnase ada-posteºte ºi hrãneºte peste 400 deorfani ºi sãraci. Focul a cuprins

mai multe construcþii, printrecare o salã de mese, depozitul cu30.000 de cãrþi, magazia de ali-mente, un birou ºi mai multeanexe.

Asociaþia Pro Vita înfiinþatã depreotul Nicolae Tãnase, ocro-teºte peste 200 de asistaþi, copiiorfani sau proveniþi din familii cuprobleme sociale, prunci aban-

donaþi, femei gravide ºi mamecare se aflã în situaþii dificile.

Sensibilizaþi de aceastã neno-rocire, elevii ,,Grupului ªcolarAgromontan ,,R. Constantines-cu,, Vãlenii de Munte ºi cadrele

didactice au iniþiat ºi organizattimp de o sãptãmânã o acþiuneumanitarã cu strângere de pro-duse de strictã necesitate pentrucei aflaþi în nevoie, alimente destrictã necesitate (paste fãinoase,zahãr, ulei, fãinã, mãlai, gris, oþet,arpacas, produse de panificaþie,conserve, altele…)

Acþiunea s-a încheiat pe 21

decembrie, timp în care volun-tarii au achiziþionat alimente deprimã urgenþã. Câþiva elevi înso-þiþi de profesorii Camelia Neaguºi Daniela Duþã s-au deplasat pe22 decembrie 2011 la asociaþiacreºtinã Pro Vita de la ValeaScrezii cu o maºinã pusã la dis-poziþie prin amabilitatea domnu-lui Galuºcã Gelu.

A fost o cãlãtorie într-undecembrie alb ºi umed, ca unzbor pe nori vaporoºi. O povesterece, cu suflete calde printrecopaci de cleºtar.

La Valea Screzii am gãsitoameni din toate regiunile þãriisosiþi cu obiecte de primã necesi-tate pentru cei care au adãpostaici, la Pãrintele Tãnase.

Impresionantã aceastã solida-ritate la care se stãtea la coadã!

Am vãzut acolo cã generozi-tatea nu constã în a da mult, ci ada atunci când trebuie.

Noroiul frãmântat ºi zgomotulutilajelor care înlãturau ce arãmas dupã incendiu pãreau cãnu deranjeazã pe nimeni.Stãteam sã ne vina rândul sãdebarasãm alimentele ºi priveamatmosfera cu o curiozitate afec-

tivã. Pãrea un decor rupt din celemai pitoreºti ºi rustice tablourigrigoresciene: douã tuciuri marifierbeau pe pirostrii mâncareacopiilor din aºezãmânt, elevii seîntorceau de la ºcoalã prin mâlulcare inundase uliþa, câteva utilajenivelau locul, bãrbaþii munceautãcuþi, femeile pregãteau hranamicuþilor, un preot dãdea binecu-vântare sub cerul liber, reporterialergau sã ia interviu unoroameni care se miºcau prea rapidpentru microfoanele lor, princlisa chinuitã.

La radioul maºinii, Holograf neþine companie ,,Poþi sã-mi iei totce-am mai scump pe lume/ …Darsã nu - mi iei niciodatã dragos-tea/… ,, De la distanþã pãrea oserbare câmpeneascã în plinã

iarnã.Doamna Tatiana Samoilã

responsabila aºezãmãntului ne-amulþumit pentru iniþiativã ºi pre-satã de situaþie ne-a lasat sã nedescurcãm. Am înþeles cã acumºi aici, oamenii au timp numaipentru muncã ºi rugãciune, cele-lalte fiind de prisos.

Am stat cuminþi la rând, amlãsat darurile ºi ne-am întors maifericiþi, cu soarele prietenosþâºnind prin valul de ceaþã dis-persat pe nesimþite. Sufletulcurat al copiilor generoºi ºi aicelor care au contribuit la aceastãacþiune umanitarã a fãcut caîntoarcerea sã fie seninã ºi calmã,cea mai frumoasã lecþie de diri-genþie, sub semnul iubirii ºiînþelepciunii.

Felicitãri celor care s-au impli-cat!

Prof. Camelia NEAGU

MARE ªTIRE, MARE!

GenerGener ozitozit atat ea - semnul iubiriiea - semnul iubirii

8

VÃLENii

RedacþiaTelefon:

0723-246121VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Prof. Camelia PETCU,Prof. Georgeta CHIROIU

Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Camelia NEAGU,

Prof. Jeannette CIMANGA

Potrivit art. 206 CP, responsa-bilitatea juridicã pentru conþi-nutul articolului aparþine au-torului. De asemenea, în cazulunor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabili-tatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA” ziarul.valenii@yahoo.com

Misterul morþii mareluipoet Nicolae Labiº(1935-1956) dãinuie ºi

astãzi. Un destin tragic,încadrat de date uluitoareprin modul în care au fosthãrãzite: s-a nãscut ºi s-a stinsdin viaþã în aceeaºi lunã,decembrie (nãscut 2 decem-brie 1935, satul PoianaMãrului, comuna Mãlini -decedat 22 decembrie 1956,Bucureºti). La 21 de ani, vârs-ta când tinerii din alte þãriabia îºi serbeazã majoratul,în noaptea de 9 spre 10decembrie 1956, poetulajungea sub roþile unui tram-vai ºi se stingea 12 zile maitârziu.

Cel mai tânar dintre scri-itorii ce contau atunci, fiu deînvãþãtori, arborelegenealogic al lui NicolaeLabiº era, din punct devedere cultural, cât se poatede nobil pe linie maternã,fiind strãnepotul lui IonCreangã. Format mai târziula ªcoala de Literaturã ,,MihaiEminescu" din Bucureºti i-aavut profesori pe MihailSadoveanu, Tudor Vianu ºiCamil Petrescu. Labiº era deo maturitate surprinzãtoare,fin cunoscãtor al literaturiiromâne ºi universale, ºi maiales lucid. Pentru presupuse-le lui "abateri de la morali-tatea ºcolii ºi disciplinã", înprimãvara anului 1954, în

cadrul Uniunii de lucru aTineretului au avut loc dis-cuþii despre el ºi, cu un votîmpotri- vã, s-a decis exclud-erea sa din rândurile organi-zaþiei. Pedeapsa nu a fostconfirmatã de organele supe-rioare, posibil datoritã inter-venþiei lui Mihail Sadoveanu.Temperament dinamic, fus-ese un sincer adept al ide-alurilor comuniste, dar, pevreme ce creºtea, devenea totmai incomod pentru regim.În acest sens stau mãrturiemai multe cãrþi: ,,Hora morþii.Consemnãri despre prietenulmeu Nicolae Labiº" de Imre

Portik, ,,Timpul asasinilor" deCezar Ivãnescu sau ,,NicolaeLabiº" de Florentin Popescu.Chiar în volumul luiGheorghe Tomozei, apãrutînainte de 1989, razbat astfelde mãrturii. FlorentinPopescu lanseazã ideea cã,prin unele fapte, NicolaeLabiº devenise primul

disident notabil: recitase,,Doina" lui Eminescu într-unlocal din centrul Bucureºtiu-lui, într-o dimineaþã; la nuntaIoanei Zamfir cu AtanasieToma ceruse Basarabia,împreunã cu Paul Goma, pen-tru reîmplinirea RomânieiMari; cântase imnul regal lao-laltã cu familia Covaci ºi StelaNeagu. In revista,,Luceafãrul", din iunie 1970,Marin Preda mãrturiseºte cãlui Nicolae Labiº i se pregãteaexcluderea din U.T.M. Pentrua evita întrebãri-le incomode,Securitatea a decis sã-lexcludã pe poet dintre cei vii.Sosit printre primii la cel

internat la Spitalul deUrgenþã din Bucureºti, pri-etenul sãu bun, Aurel Covaci,a fost rugat de poet sã tran-scrie pe hârtie un epitaf, cutitlul ,,Pasãrea cu clonþ derubin?: ,,Pasãrea cu clonþ derubin / S-a rãzbunat, iat-o, s-arãzbunat. / Nu mai pot s-omângâi. / M-a strivit /Pasãrea cu clonþ de rubin. //Iar mâine / Puii pãsãrii cuclonþ de rubin / Ciugulindprin þãrânã / Vor gãsi poate /Urmele poetului NicolaeLabiº / Care va rãmâne oamintire frumoasã…"

Gabriela POPA

(continuarea în ediþiaurmãtoare)

UN DESTIN FRÂNT PREMATUR

IZVOARELEStr. Principalã, D.N. 1A

Tel: 0728246155 /0749066965Email:aronsrl92@gmail.com.

VÃLENII DE MUNTEStr. Nicolae Iorga, Nr. 99

Tel: 0728246155 / 0749066965Email: aronsrl92@gmail.com