?

1 EURO..............................15.39481 Do lar ame ri can ............. 11.85401 Leu românesc ................ 3.54581 Ru blă ru sească ............... 0.3718

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Este o prostie să cruţi ceea ce nu știi pentru cine păstrezi.”

Syrus

Cursul valutar 16.12.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 16 decembrie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

16.12.2011

Soare, 3 9 0C

17.12.2011

Soare, 1 11 0C

Sf. Pror. Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Festa electorală jucată intereselor ruseşti

Marian Lupu, garantul (interimar) al Constituţiei, incită la încălcarea prevederilor constituţionale

Muncitorii extracomunitari aflaţi legal în UE vor avea drepturi similare celor ale cetăţenilor europeni

Maria Bieşu, „vocea de aur” a Republicii Moldova, are o pensie de doar 1800 de lei

22

33

44

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

IMPORTANT

INTERNAŢIONAL

SOCIAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2496TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 46 (826)

EDI|IA DE VINERI

Şantajul ca stil de guvernare

Candidatul Marian Lupu, „pe faţă şi pe verso”

La data scrierii acestui material, până la alegerea sau nea-legerea lui Lupu în funcţia de președinte al ţării, mai este o zi, prin urmare, nu putem ști care va fi rezultatul acestui „exerciţiu democratic”, cum îi place irepetabilului candidat să spună. Singurul „concurent” înregistrat în cursa prezi-denţială, Marian Lupu, trăiește sentimente amestecate. Pe de o parte, el încearcă să fi e optimist (nu chiar în măsura în care este optimist Mihai Ghimpu) și zice că voturile există. Pe de alta, falnicul democrat este bântuit de temeri că nu va fi ales. Dedublarea personalităţii, nu altceva.

LUP

U

Guvernarea la derdeluş

Chirtoacă, asul care doarme în mâneca lui Ghimpu

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Povestea unui tânăr cu dizabilităţi, părăsit

de mamă şi uitat de autorităţi

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii

din Pogăneşti

O pereche de mănuşi – cadoul la care visează

un copil din satul Cioara

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

„Poeta care a contribuit la renaşterea naţională în Republica Moldova şi la democratizarea

şi europenizarea României”

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

Astăzi este o zi decisivă pentru singu-rul și permanentul candidat al Alian-ţei la președinţie. Marian Lupu și-ar putea vedea împlinit visul său de o viaţă sau s-ar putea trezi cu speranţe-le spulberate iremediabil. Între timp, lucrurile s-au precipitat și nu tocmai așa cum și-ar fi dorit interimarul.

Joi, Comisia specială pentru alegerea președinte-lui a respins propunerea liderului democrat de a le cere aleșilor poporului să-și arate buletinele de vot la ieșirea din cabină. Astfel, interimarul nu le mai poate pretinde deputaţilor să-i demonstreze cum au votat. Potrivit membrilor comisiei, în felul acesta va fi respectat votul secret și nu va fi infl uenţată decizia deputaţilor. Adică, exact ceea ce prevede Hotărârea Curţii Constituţionale din ianuarie 2000.

Decizia Comisiei speciale nu a fost unanimă. Pen-tru ea au votat doar deputaţii PLDM și PCRM, în timp ce reprezentanţii PD și PL au fost împotrivă. Totoda-tă, Comisia nu a specifi cat cum se va proceda și dacă vor fi anulate alegerile, în cazul în care vreun susţi-nător mai înfocat al interimarului va face abstracţie de această interdicţie și își va demonstra buletinul.

Precizările erau necesare și pentru că interimarul are un fel aparte de a „consulta” și a interpreta legis-laţia. Cu un dispreţ total pentru norma legală, înal-tul demnitar de stat a declarat: „Eu voi arăta rezul-tatul votului, colegii de la partid vor face absolut la

fel, fi indcă noi înţelegem bine că Comisia în termeni juridici nu are împuterniciri să adopte asemenea de-cizii”.

Liberal-democraţii cred că decizia privind modul în care vor vota deputaţii trebuie lăsată la discreţia fi ecăruia dintre aceștia. Liberalii, ca întotdeauna, s-au arătat surprinși și năpădiţi de semne de între-bare.

Între timp, nici înţelegerea privind anexa supli-mentară la Acordul de constituire a AIE 2 nu mai pare bătută în cuie. Șeful democraţilor a ironizat pe seama proiectului de document propus de PLDM, afi rmând că acesta ar fi unilateral.

Replica maliţioasă a premierului a venit cu promp-titudine. Acesta i-a recomandat democratului să se concentreze pe ziua de vineri și să se prezinte așa cum i se cuvine unui pretendent la funcţia de pre-ședinte al ţării. „Îmi pare că domnul Lupu se concen-trează asupra unui obiectiv fals”, și-a dat cu părerea premierul, menţionând, totodată, că așteaptă pro-puneri de îmbunătăţire a documentului respectiv.

Problema este dacă se va reuși „îmbunătăţirea” și semnarea acestei noi anexe până la ora „X”. Și dacă nu a vrut cumva Filat să sugereze că falnicul demo-crat ar putea rămâne și mai departe doar la condiţia de „pretendent la funcţia de președinte”.

Cu siguranţă, ziua de 16 decembrie l-a prins pe Marian Lupu copleșit de îndoieli și măcinat de sus-piciuni. Dar, cine știe, că nu aduce anul ce-aduce ceasul.

Citiţi un grupaj de materiale la tema dată în pagi-na 3.

Marian Lupu între sublim Marian Lupu între sublim şi ridicol, la un pas de şi ridicol, la un pas de

glorie sau de eşecglorie sau de eşec

16 DECEMBRIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Criza din Zona Euro a provo-cat prăbușirea monedei unice europene. Cursul pentru un euro, stabilit, ieri, de Banca Naţională a Moldovei, este de 15 lei și 37 de bani.

Ultima dată un euro a costat mai puţin de 15 lei și 40 de bani, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei, în august 2010. La începutul acestui an, moneda unică europeană valora exact cu un leu mai mult decât astăzi. Astfel, cei care au depus, la începutul acestui an, o mie de euro în bancă au pierdut până în decembrie 1.000 de lei. De fapt, au avut de pierdut de două ori. Și asta pentru că euro s-a depreciat faţă de începutul anului cu șase procente, iar preţurile au crescut cu aproximativ opt la sută.

Oamenii spun că deprecierea monedei unice europene îi afectează, mai ales pen-tru că suntem în ajunul sărbătorilor, când trebuie să schimbe euro pentru a face cumpărături.

În același timp, experţii susţin că euro ar putea să se deprecieze și mai mult. „În mare parte, căderea euro este determinată de

noutăţile privind un nou val de recesiune în Uniunea Europeană. Căderea la circa 1,29 este una neașteptată și încă nu se cunoaște care va fi pragul minim. Se pare că euro va atinge, faţă de principalele valute, un prag de stabilizare. Potrivit mai multor opinii, acesta ar putea fi 1,25-1,27”, a menţionat Roman Chircă, directorul Institutului Eco-nomiei de Piaţă.

Deprecierea euro îi afectează, în special,

pe exportatorii care vând mărfurile pe piaţa

europeană și iau mai puţini bani, atunci

când schimbă euro în lei. De asemenea, au

de suferit cei care primesc euro de peste

hotare, precum și cei care au salarii fi xate

în moneda unică europeană.

www.publika.md

Simulacrele de „alegeri demo-cratice” din zone controlate de Federaţia Rusă, precum Ab-hazia, Oseţia de Sud, par a-i fi jucat festa Kremlinului.

În ultimele două „scrutine prezidenţia-le” din Abhazia, favoriţii Moscovei au fost învinși de exponenţii opoziţiei. În prezent, chiar dacă Rusia a recunoscut independenţa Abhaziei, iar locuitorilor acestei regiuni se-paratiste li s-a acordat în proporţie de sută la sută cetăţenia rusă, raporturile dintre Moscova și Suhumi sunt tensionate. Un di-ferend teritorial a ieșit din latenţă. Federaţia Rusă pretinde o parte din teritoriul Abhaziei, iar Suhumi se opune, ameninţând cu rupe-rea oricăror legături cu marele său vecin și protector. Existenţa unor subiecte sensibile pe „agenda ruso-abhază” este unul dintre principalele motive pentru care favoriţii Moscovei pierd „alegerile democratice”. Este vorba mai mult despre comportamentul și reacţia alegătorilor din această regiune, de-cât despre o luptă reală între promoscoviţi și antimoscoviţi, întrucât, după ce se văd în funcţii, reprezentanţii opoziţiei abhaze devin, la rândul lor, favoriţi ai Moscovei. De reţinut, deci, faptul că Moscova pierde de fi ecare dată alegerile în Abhazia, fi ind nevoită să „repare” pierderea prin aduce-rea câștigătorilor în graţiile sale. Ceea ce demonstrează că Moscova, cu tot controlul politic și militar exercitat efectiv în Abhazia, rămâne destul de vulnerabilă în această regiune separatistă din Georgia.

În Oseţia de Sud observăm aceeași si-tuaţie. La „alegerile prezidenţiale” din 27 noiembrie 2011, favoritul Moscovei, Anatoli Bibilov, a pierdut în favoarea reprezentan-tului opoziţiei, Alla Djioeva, care a acumulat 51% din sufragii. „Curtea Supremă de Jus-tiţie” din Oseţia de Sud a anulat rezultatele scrutinului, interzicându-i Allei Djioeva să mai candideze la următoarele alegeri. Într-un efort de câștigare a sprijinului rusesc, Djioeva a făcut un viraj propagandistic spre Moscova, jurându-i credinţă eternă. Rușii nu au rămas reci la schimbarea macazului de către contracandidatul favoritului lor. După protestele locuitorilor din Oseţia de Sud, „Curtea Supremă de Justiţie” și-a revizuit propria hotărâre și Djioeva poate candida la alegerile care vor fi organizate din nou. S-a văzut, așadar, cum poate schimba starea de

lucruri un simplu jurământ de credinţă faţă de Moscova.

În Transnistria, de altfel cea mai mare dintre toate regiunile separatiste din spaţiul fostei URSS, lucrurile se prezintă cumva asemănător. Cu toate acestea, există un șir întreg de aspecte diferite de ceea ce observăm în Abhazia și Oseţia de Sud. Igor Smirnov, eternul favorit al Moscovei, a căzut în dizgraţie, noul favorit fi ind Anatoli Kamin-ski. Kremlinul este conștient că Smirnov nu mai este calul breaz care să tragă efi cient la căruţa intereselor rusești de dominaţie și control în regiune. Kaminski le inspiră mai multă încredere factorilor de la Moscova. În ajunul „prezidenţialelor” de la Tiraspol, Mos-cova a insistat în genere pe neparticiparea lui Smirnov la scrutin. În acest sens au făcut declaraţii publice Serghei Narâșkin, șeful administraţiei prezidenţiale din Federaţia Rusă, și Nikolai Patrușev, secretarul Consi-liului de securitate al Rusiei. O campanie propagandistică fără precedent împotriva lui Igor Smirnov și a membrilor familiei sale a fost purtată de mediile apropiate Kremli-nului, iar Comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse le-a intentat mai multe dosare fi ului și nurorii lui Smirnov. Rezultatele prelimi-nare anunţate miercuri, 14 decembrie, de „Comisia Electorală Centrală” de la Tiraspol nu mai lasă loc de tăgadă: Smirnov a fost

eliminat din cursă. Candi-daţii care au trecut în tu-rul doi sunt Evgheni Șev-ciuk (38,53%) ș i A n a t o l i K a m i n s k i ( 2 6 , 4 8 % ) . A c e ș t i a s e vor confrunta din nou la 25 d e ce m b r i e, în turul doi al „prezidenţia-

lelor”. Precum se cunoaște, Kaminski este favoritul Moscovei, iar Șevciuk este favoritul Kievului. Mai mulţi observatori și analiști po-litici sunt de părere că în turul doi Kaminski va ieși învingător. Nu pentru motive ce ar ţine de libera exprimare a sufragiilor, ci pen-tru motive de geopolitică într-un context în care Moscova nu-și dorește să-i cedeze Ucrainei controlul din regiune.

Dincolo de aceste aspecte ale jocului de-a scrutinele în zonele separatiste controlate de Moscova, trebuie să observăm că chiar în Rusia democraţia pare a-i juca festa Kre-mlinului. După alegerile pentru Duma de Stat din 4 decembrie, când partidul premi-erului Vladimir Putin a pierdut majoritatea constituţională, un val de proteste masive ale alegătorilor a cuprins Moscova și marile orașe din Rusia. Scânteia care a aruncat în aer echilibrul societăţii ruse au constituit-o fraudele masive semnalate la ultimele parla-mentare. Situaţia nu prevestește nimic bun pentru Vladimir Putin, favoritul Kremlinului în Rusia, ca să forţăm nota cu o doză sănă-toasă de ironie, în perspectiva prezidenţia-lelor preconizate pentru 4 martie 2012.

Alegerile din Rusia, ca și „alegerile” din enclavele separatiste controlate politic, economic și militar de Moscova și fiind percepute drept extensiuni ale acesteia în afara graniţelor recunoscute internaţional, demonstrează o dată în plus cât de fragilă și vulnerabilă este puterea Kremlinului în raport cu masele imprevizibile de alegători. Iar „succesul” electoral al Moscovei în Trans-nistria trebuie interpretat în contextul mai larg al încă destul de complicatelor relaţii ale Rusiei cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Suntem încrezători. Timpul va confi rma că Rusia, în ciuda eforturilor ei de menţinere în estul Republicii Moldova, va fi nevoită în defi nitiv să cedeze. Sub presiunea partenerilor săi occidentali, sub presiunea propriului electorat, dar și sub presiunea concetăţenilor noștri ţinuţi cu forţa în ghe-toul geopolitic numit Transnistria.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

În dimineaţa zilei de joi, 15 decembrie, o știre de senzaţie s-a răspândit cu viteza fulgerului în presa rusă: guvernatorul Băncii Transnistriei, Oksana Ionova, a dat bir cu fugiţii!

Agenţia RIA Novosti scrie, citând portalul „Lenta PMR” de la Tiraspol: „Bancherul-șef al Transnistriei, Oksana Ionova, care s-a afl at timp de mai mulţi ani în fruntea Băncii Republica-ne a Transnistriei, a fugit subit din republică”.

„Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse nu exclude par-ticiparea Oksanei Ionova la de-lapidarea ajutorului umanitar acordat Transnistriei de către Rusia. În dosarul delapidării ajutorului umanitar în mărime de 160 de milioane de ruble fi -gurează viceguvernatorul Băn-cii Republicane a Transnistriei, Oleg Briziţki, și fostul bancher Oleg Smirnov, fi ul președintelui Transnistriei”, se mai arată în știrea RIA Novosti.

Sursa citată mai menţio-nează că „până în ultimul timp, Ionova s-a ascuns pe teritoriul Transnistriei, dar se vede că re-zultatele alegerilor prezidenţi-ale, în urma cărora eternul pre-ședinte al nerecunoscutei repu-blici, Igor Smirnov, a suportat o înfrângere, au determinat-o pe Ionova să dea bir cu fugiţii. Potrivit observatorilor locali, Io-nova avea rolul de „sac cu bani” al familiei Smirnov și cunoaște toate secretele privind fl uxurile fi nanciare obscure”.

Portalul „money.ru” relatea-ză că în cadrul cercetărilor în dosarul delapidării ajutorului umanitar acordat de Moscova, „Comitetul de Anchetă al Fede-raţiei ruse a efectuat perche-ziţii în apartamentul Oksanei Ionova, care îi aparţine cu titlu personal, din Moscova. Ulterior, bancherul transnistrean nr. 1 a fost anunţat în urmărire inter-naţională”.

Nota FLUX: Oksana Albertov-na Ionova s-a născut la 3 iunie 1966, la Tiraspol. A absolvit, în 1984, Colegiul de Economie și Finanţe din Chișinău, în 1980 – Universitatea de Stat din

Chișinău și, în 2001 – facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). Din august 2000 a fost „ministru al veniturilor” de la Tiraspol. Între anii 2003 și 2007 s-a aflat în fruntea „serviciul fi scal de stat al Transnistriei”. În 2007 a fost numită în funcţia de „asistent al președintelui Trans-nistriei pentru problemele economice și fi nanciare”. Între 1 ianuarie și 23 aprilie 2008 a fost șefă a „serviciului de stat pentru supravegherea financiară în Transnistria”. Ionova a condus

Banca Transnistriei începând

cu 23 aprilie 2008, când a fost

desemnată, la propunerea

„președintelui” Smirnov, de

către așa-zisul „soviet suprem”

de la Tiraspol, succedându-l pe

Aleksei Melnik. Deţine cetăţe-

nia Republicii Moldova, pe cea a

Federaţiei Ruse și pe cea „trans-

nistreană”. Deocamdată,w nu

se cunoaște ţara în care a fugit

Ionova pentru a scăpa de urmă-

rirea internaţională anunţată

de autorităţile ruse.

FLUX

Moldova va achita datoriile faţă de Gazwprom cu

conducte de gazeValoarea proprietăţii cu care Guvernul

este dispus să-şi achite datoriile este estimată la un miliard de lei

Guvernul Moldovei preconizează, în scopul rambursării parţiale a datoriilor istorice ale republicii pentru gazele rusești consumate, să transmită societăţii pe acţiuni moldo-ru-se „Moldovagaz”, al cărei pachet de control (50%) îl deţine SAD „Gazprom”, conducte de gaze de presiune medie, construite în anii recenţi din mijloacele bugetului de stat și esti-mate anterior aproximativ la un miliard de lei.

Despre aceasta a declarat viceprim-ministrul, ministrul Eco-nomiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazăr. Potrivit lui, aceste conducte au fost transmise anterior în gestionarea „Moldovagaz”, însă acum ele rămân în sold la autorităţile locale. Valeriu Lazăr a subliniat că Guvernul Moldovei intenţionează, după inven-tarierea completă și evaluarea costului acestor conducte, să le introducă în capitalul social al ÎM „Moldovagaz”.

Ministrul Economiei a menţionat că „Gazprom” a fost de acord anterior cu această capitalizare a întreprinderii mixte. Valeriu Lazăr a spus că, în urma introducerii conductelor în cauză în capitalul social al SA „Moldovagaz”, Guvernul Moldovei și-ar putea majora cota acţiunilor sau să achite o parte a datoriei is-torice pentru gaze a malului drept al Nistrului (fără Transnistria), care constituie aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit lui, a doua opţiune este mult mai reală. SA „Moldovagaz” a fost înfi inţată în anul 1999.

Principalii acţionari ai SA „Moldovagaz” sunt „Gazprom” (50%), Guvernul Republicii Moldova în faţa Agenţiei Proprietăţii Publi-ce de pe lângă Ministerul Economiei (35,33%) și administraţia Transnistriei prin Comitetul pentru administrarea proprietăţii Transnistriei (13,44%).

Sursa: noi.md

Votăm ce vreţi voi, dacă votaţi ce ne trebuie nouăNe-am obișnuit deja că de-

ciziile în Alianţă sunt luate pe principiu de barter: votăm ceea ce vă trebuie vouă, dacă votaţi ceea ce ne interesează pe noi. Modificările legislative, legile importante, aproape toate au fost votate în ultimii doi ani prin șantaj reciproc sau la mica înţelegere. Astfel, nu există nici o garanţie că guvernanţii vor opta în favoarea deciziei celei mai bune pentru ţară sau a une-ia de conjunctură și de interes personal. Niciodată nu se știe dacă un proiect sau altul este cri-ticat pentru că este într-adevăr prost, sau pentru că se dorește exercitarea unor presiuni asupra partenerilor de guvernare.

Zilele acestea asistăm la un târg de zile mari, în joc fi ind iarăși bugetul ţării, a cărui adoptare a coincis în timp, din pură întâm-plare, cu alegerea candidatului democrat în funcţia de șef al sta-tului. De ce zic iarăși? Până a ne referi la acest aspect, ar fi cazul să ne amintim condiţiile în care a fost adoptată Legea bugetului pentru anul în curs. La ședinţa în plen din 31 martie 2011, Mihai Ghimpu, șeful liberalilor și unchiul primarului general al capitalei, a condiţionat deschis votarea bugetului de stabilirea datei alegerilor locale pentru 5 iunie. Îndată ce data alegerilor a fost stabilită așa cum și-au dorit liberalii, aceștia au votat fără probleme bugetul, chiar dacă anterior au criticat dur proiectul, au avut o sumedenie de obiecţii și au jurat că nu votează, dacă nu se fac modifi cările de rigoare. Au fost fondate criticile liberalilor? De unde să știm, dacă acestea nu au mai contat în momentul în care Ghimpu a obţinut ceea ce a dorit.

Modifi cări legislative în stil liberalDe altfel, pe parcursul aces-

tor doi ani de afl are la putere, Mihai Ghimpu a insistat să-i fi e votate toate năstrușniciile care i-au venit lui în cap. Și aliaţii au votat, pentru că, la rândul lor, au avut nevoie de voturile liberalilor. Astfel, după alegerile locale de anul acesta, au fost aprobate modifi cări legislative prin care a fost lichidată funcţia de președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Motivul era la suprafaţă. Alianţa nu mai deţinea majoritatea în Consiliu, iar acest fapt îi crea primarului o stare de disconfort.

Liberalii erau pe cale să modi-fi ce iarăși Codul Electoral pentru a extinde de la două săptămâni la trei luni termenul în care Co-misia Electorală Centrală trebuie să organizeze alegeri repetate. Motivul era clar: comuniștii solicitaseră în instanţă invalida-rea mandatului de primar al lui Dorin Chirtoacă. Apoi, liberalii au renunţat, nu pentru că i-ar fi convins partenerii cu argumen-te logice, ci pentru că, între timp, a dispărut riscul unor alegeri repetate la Chișinău.

Atunci când nu-i sunt sa-tisfăcute doleanţele, Mihai Ghimpu devine direct, incisiv și gata să-și dea viaţa pentru adevăr. A fost suficient ca li-beral-democraţii să nu susţină proiectul liberalilor cu privire la statutul municipiului Chiși-nău, care prevedea extinderea împuternicirilor primarului, pentru ca Ghimpu să promi-tă dezvăluiri dintre cele mai intime din viaţa Alianţei. „N-o să mai tac atunci când Alianţa nu va susţine proiectele PL”, a promis el, precizând că până atunci a tăcut de dragul popo-rului și al Europei. Deci, marele om politic și de stat, luptător

pentru adevăr și dreptate, este gata să ascundă orice matra-pazlâcuri ale guvernării, atâta timp interesele sale personale și de partid sunt respectate. In-genuu cum este, fostul spicher și interimar a ameninţat să nu mai susţină iniţiativele colegilor din AIE dacă nu vor fi sprijinite proiectele liberalilor. Și pare că se ţine de cuvânt.

Bugetul în schimbul preşedinteluiDupă cum ziceam, anul aces-

ta aprobarea principalului do-cument fi nanciar al ţării a coin-cis, în mod fericit, cu alegerea șefului statului. Preparativele au început din vreme: liberal-democraţii au încercat să amâne data alegerilor și să pună anu-mite condiţii. „Nu vom parti-cipa la stabilirea datei alegerii președintelui până nu votăm tot pachetul de legi solicitat de Guvern, pentru a fi adoptate în regim prioritar”, a punctat președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ. Democraţii au ripostat, afi rmând că alegerea șefului statului va facilita vota-rea politicii fi scale și a bugetului pentru anul viitor și va garanta stabilitatea pentru următorii trei ani. În această primă dispută, democraţii au învins, iar liberal-democraţii au fost nevoiţi să se conformeze. Cu votul unanim al parlamentarilor, alegerile au fost fixate pentru data de 16 decembrie. „Vom urmări să nu se producă o nouă schimbare a configuraţiei Alianţei”, au avertizat liberal-democraţii în disperare de cauză.

Mai apoi, reprezentantul PD a criticat dur politica bugetar-fiscală pentru 2012, afirmând că aceasta ar fi o mare deza-măgire și o dovadă a lipsei de profesionalism a Ministerului de Finanţe. Democraţii și liberalii au formulat un șir de obiecţii pe marginea documentului respec-tiv, iar comisia parlamentară de profi l a amânat în câteva rân-duri elaborarea unui raport pe marginea proiectului respectiv. Totodată, democratul Adrian Candu a ţinut să precizeze că obiecţiile democraţilor sunt constructive și că aceștia nu

condiţionează nici pe departe votarea bugetului cu alegerea președintelui ţării.

În replică, Vladimir Filat le-a amintit colegilor din alianţă că proiectul a fost adoptat cu votul unanim al Cabinetului de Miniștri, Președintele comisiei parlamentare economie, buget și fi nanţe, iar Veaceslav Ioniţă și-a învinuit partenerii din ali-anţă de populism politic: „Dacă unii dintre parteneri sunt deza-măgiţi, să-și întrebe reprezen-tanţii în Executiv cu ce se ocupă ei acolo. Nu vreau să se creadă că bugetul și politica fi scală este a PLDM și că ni se face o favoare atunci când se votează aceste legi. Bugetul este al ţării”.

În schimbul de replici s-a inclus și liberalul Mihai Ghimpu, care a anunţat cu multă vervă și legitimă mânie că nu va susţine creșterea accizelor la ţigări, la băuturile tari și la importul de automobile, în scopul acumulă-rii de venituri la Bugetul de Stat: „Noi, liberalii, nu vom susţine toate aceste propuneri care vin de la Guvern. Rezerva statului este la vamă. Cineva încearcă să ne îndrepte în altă direcţie, ca să nu discutăm serios problemele pe care le avem”.

Filat vrea garanţii, dar le va avea oare?La televizor, premierul ne-a

vorbit despre integrarea eu-ropeană, despre angajamen-tele faţă de partenerii externi, despre Moldova fără Voronin și despre responsabilităţi faţă de cetăţeni. Ne-a explicat cine duce greul guvernării, apoi s-a resemnat și a cerut de la Lupu garanţii în schimbul votului. „Marian Lupu să semneze o anexă la acordul Alianţei prin care să se angajeze să nu facă o coaliţie cu Partidul Comuniștilor după alegeri, iar AIE să susţină Guvernul”, a solicitat acesta.

Lui Marian Lupu propunerea respectivă nu i-a picat prea bine. „Eu am toate temeiurile să gân-desc că cine pune o asemenea întrebare nu are gânduri curate”, a replicat el deranjat și ofensat. La scurt timp însă, lucrurile nu i s-au mai părut atât de grave, iar după ședinţa Consiliului AIE toate problemele, supărările și suspiciunile s-au spulberat în mod miraculos. Rămâne doar să ghicim cine și ce pârghii a apăsat și ce „argumente” au fost invocate.

Astfel, după ședinţă, Vladimir

Filat a precizat că este optimist în privinţa alegerii președin-telui. Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a renunţat să mai caute pe unde este „rezerva statului” și a promis să voteze și proiectul politicii bugetar-fiscale, și pe candidatul alianţei la președin-ţie. Candidatul plin de speranţe, Marian Lupu, s-a declarat mai mult decât dispus să semneze „un document echilibrat” de garanţie. Ce va conţine acest document rămâne, deocamda-tă, o taină, pe care o vom afl a doar la o nouă reglare de conturi între aliaţi.

Prima etapă a înţelegerii a și fost deja executată. Joi, 15 de-cembrie, majoritatea parlamen-tară a votat, așa cum a promis, proiectul politicii bugetar-fi scale în prima lectură. Vineri, la ora 14, urmează pasul decisiv – alege-rea președintelui. De rezultatul scrutinului, probabil, va depinde rapiditatea cu care va fi adoptat pachetul de legi solicitat de Gu-vern, inclusiv Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012. Pentru că, până la urmă, orice ar spune aleșii noștri, nu calitatea acestor documente, ci conjunctura și interesele vor fi determinante în luarea deciziilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Şantajul ca stil de guvernareŞantajul ca stil de guvernareDincolo de ridicolul și nefi rescul mod în care înţeleg să ne guverneze cei care au acaparat puterea în Repu-blica Moldova, situaţia care s-a creat este și una destul de periculoasă. Pericolul rezidă în perceperea eronată de către politicieni a ceea ce consideră ei că semnifi că „actul guvernării” și modul pervers în care aceștia își soluţionează problemele personale și de grup, punând la bătaie interesele ţării și ale cetăţenilor.

Valeriu Lazăr: - Suntem gata Valeriu Lazăr: - Suntem gata să ne dăm și sufl etele în contul să ne dăm și sufl etele în contul

datoriilor faţă de Gazprom.datoriilor faţă de Gazprom.

Festa electorală jucată intereselor ruseşti Moldovenii, afectaţi de deprecierea monedei euro

Bancherul nr. 1 al lui Smirnov a dat bir cu fugiţii

16 DECEMBRIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Lupu – un cadou de Crăciun pentru poporLa drept vorbind, acum chiar

nu mai are nici o importanţă dacă povestea de Crăciun a in-terimarului va avea un „happy end”. Pentru că, după specta-colul caraghios, dezgustător și grotesc pe care l-a oferit Lupu, cramponându-se timp de doi ani, cu nesimţire și disperare maniacală, de funcţia de preșe-dinte, alegerea sau nealegerea sa nu mai are nici o relevanţă. Câtă autoritate poate să inspire un personaj care s-a tot milogit în căutare de voturi, a nesocotit legislaţia, inclusiv prevederile Constituţiei, a făcut tot felul de declaraţii belicoase, a recurs la intimidări și șantaj, doar pen-tru a se instala în funcţia mult râvnită?

Despre faptul că nu a avut alte gânduri decât cel de mă-rire, Lupu a recunoscut chiar la recenta Adunare a aleșilor locali ai PD. Criza politică și toată vânzoleala legată de alegerea președintelui, în opinia lui, a „distras” atenţia guvernării de la „problemele primordiale ale ţării”. Adică, chiar dacă ar fi vrut Lupu să se mai gândească în ultimii doi ani și la nevoile ce-tăţenilor acestei ţări, gândul la fotoliul prezidenţial i-a „distras” în permanenţă atenţia și l-a ţinut în stare de paralizie morală.

Scenarii de groază de la Marian LupuȘeful democraţilor le-a vorbit

celor prezenţi despre coșmaru-rile sale nocturne legate de ziua de 16 decembrie și îngrijorarea că ar putea să nu mai ajungă președinte. „Noi căutăm voturi,

dar cineva merge pe urmele noastre și le dezbate. Și așa mergem pe cerc pe parcursul ultimilor doi ani”, le-a spus Lupu aleșilor locali ai PD. Trebuie să înţelegem că aceste „căutări” presupun anumite recompen-se? Iar cei care „merg din urmă” oferă mai mult și le strică demo-craţilor piaţa?

Declaraţiile interimarului au sunat ca o alertă de gradul zero și un anunţ de stare excepţiona-lă. Cineva se împotrivește unui rezultat pozitiv, a constatat șeful democraţilor, menţionând plin de neliniște că nu exclude „un scenariu negativ” pe 16 decem-brie. Și atunci, în cazul acestui „scenariu negativ”, praful se va alege din toată guvernarea și povestea ei de succes. Mai mult, Lupu este gata să depună eforturi susţinute pentru a ani-hila „acţiunile forţelor care nu doresc alegerea președintelui”. Marian Lupu nu a specifi cat ce presupune această „anihilare”, dar, cu puţină imaginaţie, am putea presupune.

Republica Moldova are șanse „să intre pe un făgaș de stabilita-te economică și socială”, doar cu condiţia alegerii președintelui, a avertizat Lupu. Dar dacă ne gândim la faptul că pretenden-tul este numai unul, iar deputaţii vor trebui să aleagă dintre spi-cherul Marian Lupu și interima-rul Marian Lupu, ne dăm bine seama că doar prin înscăunarea acestuia avem șanse de propă-șire. Alternativa ar fi doar hao-sul și „alegerile parlamentare anticipate”. Democraţii trebuie să fi e pregătiţi pentru ambele scenarii, le-a dat de grijă șeful. Iar responsabilitatea pentru consecinţele acestor alegeri tre-buie să și le asume cei care le-au declanșat, a atenţionat el.

Candidul candidat şi sacrifi ciul supremDeci, „candidul” Marian Lupu

nu consideră că ar avea și el vreo responsabilitate în acest sens. Fostul protejat al lui Voronin vorbește despre nealegerea președintelui ca despre o ca-lamitate care a intervenit fără știrea și contribuţia sa. Noi chiar am putea admite că Lupu nu este obsedat de funcţia de pre-ședinte, așa cum insinuează unii. Că nu a fost pe cale să formeze, tot de dragul funcţiei, o coaliţie de guvernare cu comuniștii. Că nu s-a căciulit pe la Moscova și nu a cerșit graţiile autorităţilor de acolo. Că din drag de ţară, nu de funcţii, a acceptat toţi așii anticonstituţionali ai lui Ghimpu. Putem accepta ideea că Marian Lupu chiar nu și-a dorit să ajungă președinte, dar s-a sacrificat pentru că, prin Acordul de constituire a Alianţei, funcţia respectivă i-a fost juruită Partidului Democrat. Dar oare respectivul partid nu putea să propună un alt candidat decât Lupu, din moment ce acesta a ajuns o fi gură indezirabilă pen-tru toată lumea? Nemaivorbind de faptul că democratul nu avea de ce să se cramponeze și să se prevaleze de respectivul Acord,

atâta timp cât nici AIE 1, nici AIE 2 nu a avut numărul necesar de voturi pentru instalarea sa. Dar Lupu a preferat să compromită „principiile și valorile”, să per-manentizeze alegerile, decât să accepte ideea că altcineva ar putea ajunge în înalta funcţie.

Diacov zice că Lupu este „puţin idealist”, medicii zic că este sănătosDe-a dreptul interesant este

faptul că nici colegii săi de partid nu sunt prea convinși de șansele lui Lupu și poate că unii nici nu ţin cu tot dinadinsul să-l vadă pe acesta președinte. Onorabilul Dumitru Diacov, de exemplu, a califi cat afi rmaţiile interimarului despre existenţa unor voturi în favoarea sa ca pe „un mesaj psihologic”. Mai mult, acesta a afi rmat la un post de radio că Lupu este „puţin idealist” și pre-zintă situaţia ca fi ind mai bună decât este în realitate.

Totuși, chiar dacă Diacov consideră că Marian Lupu are o percepţie a lucrurilor în ușor dezacord cu realitatea, trebu-ie să vedem și partea bună a situaţiei. Aspectul pozitiv ţine de starea de sănătate a can-didatului care și-a luat zilele trecute certifi catul. Lupu a avut

grijă să se facă filmările de rigoare, pentru ca toată lumea să se convingă de faptul că este bun de președinte. Medicii l-au măsurat, i-au luat analize, l-au pipăit, l-au întrebat de una și de alta. Psihiatrul a constatat că este apt pentru exercitarea func-ţiei, iar interimarul a explicat că ușoarele probleme de tensiune arterială i se trag din prea multă grijă pentru ţară. Spectacolul lipsit de decenţă și de bun-simţ pe care ni l-a oferit aspirantul la șefi a ţării putea fi mai jenant doar dacă procedura ar fi pre-supus și o consultaţie la medicii urolog sau proctolog.

Filat a cerut şi i s-au dat… garanţiiCu certifi catul medical în re-

gulă și cu semnăturile colegilor de Alianţă în buzunar, lui Lupu nu i s-a mai părut deocheată și ofensatoare cererea liberal-de-mocraţilor de a semna o nouă anexă la Acordul de constituire a AIE, prin care i-ar oferi premi-erului garanţia că nu va crea ulterior o coaliţie cu Partidul Comuniștilor. Altfel spus, că după instalarea sa în funcţie, nu va debarca Guvernul Filat împreună cu deputaţii comu-niști. După ședinţa de marţi, 13 decembrie, a Consiliului Alian-ţei, nici politica bugetar-fi scală

propusă de Guvern nu i s-a mai părut interimarului o catastrofă și o mare dezamăgire, așa cum o califi cau cu doar câteva zile în urmă fruntașii democraţi. Nici Mihai Ghimpu nu mai are nimic de obiectat. Într-un acces de mare patriotism, el a spus că vo-tează, semnează și garantează tot, pentru că așa o cere intere-sul ţării și al interimarului.

Aceste măsuri de precauţie, anexe și scrisori de garanţie, semnate și parafate „cu pis-tolul la tâmplă”, trebuie să ne sugereze gradul de încredere și înţelegere care există între componentele Alianţei. Câtă greutate au aceste garanţii și cine le va respecta, este o altă chestiune. Mai ales că abia s-a potolit scandalul cu anexele secrete prin care aliaţii și-au pus în slujba propriilor partide in-stituţii de stat care nu puteau fi politizate. Cu câtă grabă și exces de zel, cei care le-au semnat, nu-și dădeau rândul în a le dezavua și a le face publice! Vom avea și un episod doi al anexelor?

Din câte au lăsat să se în-ţeleagă cei trei șefi de partide după ședinţă, târgul s-a produs, iar evenimentele ar urma să se deruleze cam în felul următor: Alianţa votează „bugetul lui Filat” în prima lectură, deputaţii PLDM îl votează pe Lupu preșe-

dinte „în lectură fi nală”, Alianţa votează (dacă mai vrea) bugetul în varianta defi nitivă, astfel că toată lumea merge în vacanţa de iarnă veselă și împăcată.

Măcinat de neîncredere, Lupu vrea să încalce ConstituţiaTotuși, până la această bu-

curie colectivă, ar mai fi câteva probleme de rezolvat. Demo-craţii trebuie să mai „convingă” minimum trei deputaţi, comu-niști sau ex-comuniști, asta nu mai contează, să se pătrundă de importanţa momentului și să-l voteze pe Lupu. De asemenea, cu toate semnăturile și cu tot sistemul de garanţii colective, Lupu se teme de „surprizele” pe care i le-ar putea oferi aliaţii. Din acest motiv, el insistă în conti-nuare să-i fi e arătate buletinele de vot, pe faţă și pe dos, ca să vadă el cum și-au făcut datoria colegii. Faptul acesta este deo-sebit de grav, pentru că Legea Supremă a ţării stipulează clar că votul este secret, iar analiștii politici au atenţionat asupra acestui fapt. Există și o hotărâre a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat expres într-o situaţie similară și a explicat noţiunea de vot secret. Sau poate că în noua

conjunctură politică, Înalta Cur-te ar putea da o altă interpretare prevederilor constituţionale? Pe asta să mizeze cel care pretinde a fi garantul Constituţiei?

Pe de altă parte, toate aceste derapaje anticonstituţionale sunt trecute cu vederea și se produc cu încuviinţarea tacită a ofi cialilor europeni. Structurile europene nu au avut o atitudine tranșantă atunci când guverna-rea de la Chișinău a acţionat „pe lângă lege” și nici atunci când a modificat legislaţia în funcţie de interesele conjuncturale ale partidelor. Faptul că aceste par-tide au ajuns la putere pe valul anticomunismului, cu lozinci prodemocratice și proeuropene, nu este o circumstanţă atenuan-tă. Dar pentru europenii plictisiţi deja de epopeea alegerilor prezidenţiale de la noi, se pare, este important ca președintele să fi e, în sfârșit, ales. Nerespec-tarea procedurilor și normelor legale nu mai deranjează și nu mai contează, atâta timp cât ţara noastră trebuie să-și confi rme statutul de „poveste de succes” a Europei.

Între timp, în Republica Mol-dova se vorbește tot mai des despre uzurparea puterii în stat. Dar ce contează. Președinte să avem.

Ioana FLOREA, FLUX

Important

Candidatul la șefi a statului, democratul Marian Lupu, insistă în continuare ca deputa-ţii să-i demonstreze, „pe toate feţele”, buleti-nele de vot la ieșirea din cabină. După ședinţa de marţi, 13 decembrie, a Consiliului AIE, acesta a reiterat că el își va arăta buletinul. De asemenea, și colegii săi din Partidul Demo-crat le vor arăta tuturor celor dornici să vadă cum și pentru cine au votat. Și asta în pofi da faptului că mai mulţi analiști și politicieni au atenţionat că alegerea președintelui ţării de către deputaţi în Parlament se face prin vot secret și nicidecum altfel. Mai mult, există o Hotărâre expresă a Curţii Constituţionale în acest sens, din 4 ianuarie 2000, care a explicat univoc semnifi caţia sintagmei „vot secret”.

În maniera frivolă și nihilistă în care actu-ala guvernare abordează legislaţia, Lupu ne asigură că a verifi cat cadrul legal, „inclusiv (și) deciziile Curţii Constituţionale de la timpul său”. Așa cum a înţeles el din ceea ce a verifi cat, pretenţia lui de a i se demonstra buletinele de vot ar fi perfect legală și nu ar veni în contradicţie cu legislaţia în vigoare.

Am verifi cat și noi Hotărârea Curţii „de la timpul său”, iar ceea ce am citit acolo nu ni se pare deloc în concordanţă cu ceea ce vrea să facă dublul demnitar de stat Marian Lupu. Astfel, CC a ajuns la concluzia că „alegerea șefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă”. Totodată, „deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la func-ţia de Președinte al Republicii Moldova în așa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută și infl uenţată de nimeni”.

Astfel, Curtea Constituţională a hotărât defi nitiv că: „Sintagma „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Constituţie exprimă un ca-racter al dreptului de vot și semnifi că posi-bilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candi-daţii propuși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii”.

S-ar părea că lucrurile sunt cât se poate de clare, nu însă și pentru Marian Lupu, pen-tru care dilema shakespeariană „a fi sau a nu fi ” trebuie să se rezolve doar la modul „a fi ”.

Îi propunem carismaticului candidat al Partidului Democrat și celui care se conside-ră apt să devină un garant al Constituţiei să mai lectureze o dată Hotărârea respectivă, pentru că, ulterior, scrutinul prezidenţial ar putea fi contestat la Înalta Curte, iar rezultatele alegerilor ar putea fi anulate. Sau Marian Lupu contează totuși pe o nouă interpretare a articolelor din Constituţie?

HOTĂRÂREA CURŢII HOTĂRÂREA CURŢII CONSTITUŢIONALECONSTITUŢIONALE

privind interpretarea unor prevederi ale art. 78, alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova

Nr.39 din 04.12.2000

În numele Republicii Moldova,Curtea Constituţională în compo-

nenţa:Gheorghe SUSARENCO - președinteNicolae CHISEEV - judecătorMihai COTOROBAI - judecătorConstantin LOZOVANU - judecătorIon VASILATI - judecător-raportor

cu participarea grefi erului Lucia Popa, deputatului în Parlament, Anatol Ciobanu, unul din autorii sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Con-stituţională, Ion Creangă, conducându-se de art. 135, alin. (1), lit.b) din Constituţie și art. 4, alin. (1), lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în ședinţă plenară deschisă dosarul privind interpre-tarea unor prevederi ale art. 78, alin.(1) din Constituţie.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Vasile Cotună, Anatol Ciobanu, Vladimir Ciobanu, Gheorghe Duca, Gheorghe Marin, Ecaterina Mardarovici, Vasile Nedelciuc, Vitalia Pavlicenco, Iurie Roșca, Eugen Rusu, Alexei Siloci, Andrei Strâmbeanu și Grigore Sârbu, prezentată în conformitate cu art. 24 și 25 din Legea cu privire la Curtea Constitu-ţională și art. 38 și 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constitu-ţionale din 2 decembrie 2000 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond și înscrisă în ordinea de zi.

Având în vedere materialele dosarului, normele legislaţiei interne speciale, precum și normele internaţionale în domeniu, au-diind informaţia judecătorului-raportor și argumentele participanţilor la ședinţă,

Curtea Constituţională a Curtea Constituţională a c o n s t a t a t :c o n s t a t a t :

1. În sesizarea depusă la 1 decembrie 2000, grupul de deputaţi în Parlament enumeraţi mai sus solicită interpretarea prevederilor art. 78, alin. (1) din Constituţie sub următoarele aspecte:

a) „sintagma „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Constituţie impune în mod obligato-riu completarea buletinului de vot în mod secret în cabina (camera) pentru vot secret, astfel exprimarea voinţei persoanei să nu fi e cunoscută public?

b) Încălcarea procedurii de votare secretă prin completarea în public a buletinului de vot constituie o încălcare a normelor art. 78, alin. (1) din Constituţie și care sunt consecin-ţele juridice în acest caz?

c) Neadoptarea (neaprobarea) de către Parlament a rezultatelor votării constatate de către Comisia specială rezultată din încăl-carea procedurii de votare secretă, atrage

anularea rezultatelor votării în general, ceea ce înseamnă că primul tur de alegeri nu a avut loc și procedura de votare necesită de a fi reluată de la început?”

2. Examinând problema abordată în se-sizarea grupului de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională reţine următoarele:

Interpretarea normelor juridice constitu-ie o activitate de stabilire a voinţei autentice a legislatorului, a sensului ei adevărat și deplin, urmărindu-se scopul ca orice normă de drept să fi e percepută și aplicată în strictă conformitate cu prevederile ei.

3. Curtea Constituţională consideră că este în drept să interpreteze doar sintagma „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Consti-tuţie. Curtea, de asemenea, consideră că la interpretarea acestei sintagme trebuie să se ţină cont și de clauzele prevăzute în art. 38 din Constituţie, art. 52, alin. (1), art. 54, alin. (1) din Codul electoral*, art. 8, alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”, art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice la care Republica Moldova este parte.

Potrivit art. 38, alin. (1) din Constituţie, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin su-fragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Principiile constituţionale enu-merate sunt în deplină concordanţă cu art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice, conform cărora alegerile puterii de stat trebuie să fi e oneste, să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal și prin vor secret, sau după o procedură echivalentă, care ar asigura exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.

În conformitate cu dispoziţia art. 78, alin. (1) din Constituţie, Președintele Republicii Moldova se alege de către Parlament prin vor secret, iar art. 8, alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la proce-dura de alegere a Președintelui Republicii Moldova” prevede că votarea pentru can-didaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret.

Analiza prevederilor menţionate permite să se tragă concluzia că alegerea șefului statului de către Parlament printr-o altă mo-dalitate decât prin vot secret este interzisă. Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art. 78, alin. (1) din Constituţie și art. 8, alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ și trebuie să fi e respectate întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea Preșe-dintelui Republicii Moldova.

Textele normelor, cuprinse în art. 78, alin. (1) din Constituţie și în art. 8 din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000, stabilesc că exprimarea voinţei alegătorului și mo-dalitatea de exprimare a ei trebuie să fi e necondiţionat secretă. Aceasta înseamnă că deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova în așa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută și infl u-enţată de nimeni. Potrivit art. 4, alin. (1),lit. e) din Legea nr. 1234-XIV din 22 sep-tembrie 2000, aceste condiţii trebuie să fi e create de către Comisia specială instituită de Parlament, care este obligată să organi-zeze și să asigure pregătirea și desfășurarea votării pentru candidaţii la funcţia de șef al statului.

Interpretarea logico-gramaticală și siste-matică a sintagmei „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Constituţie permite Curţii Con-stituţionale să tragă concluzia că această sintagmă este un caracter al dreptului de vot și exprimă posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși la funcţia de Președinte al Republicii Moldova, fără ca această manifestare să poată fi cunoscută de alţii.

De menţionat că atât Legea „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”, cât și Codul electoral prevăd o serie de garanţii de natură să asigure secretul votului. Astfel, Comisia specială stabilește modelul și textul buleti-nului de vot, prin care se asigură caracterul identic al buletinelor de vot. Organizarea și desfășurarea votării pentru candidaţii la funcţia de șef al statului de către Comisia specială include, bineînţeles, stabilirea de către aceasta a locului special (cabină, cameră), unde alegătorul își va exprima vo-inţa. În sensul prevederilor constituţionale și al dispoziţiilor art. 52 din Codul electoral, votarea se efectuează într-un local special amenajat cu mese la care se eliberează bu-letinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret și cu urne de vot, iar art.54, alin.(1) din Codul electoral prevede expres că alegătorul completează buletinul de vot nu-mai în cabina pentru votarea secretă. Aceste prevederi legale sunt caracteristice pentru toate tipurile de alegeri, inclusiv pentru cele prezidenţiale. Date fi ind aceste dispo-ziţii legale, Curtea Constituţională relevă că exprimarea voinţei de către deputaţii în Parlament, care participă la alegerea șefului statului, prin ștergere cu o linie din buletinul de vot a numelor candidaţilor contra cărora votează într-un alt loc decât locul special (cabină-cameră), stabilit de către Comisia specială conform legislaţiei în vigoare, nu garantează secretul votării.

4. Cât privește întrebările formulate în

punctele „b” și „c” din sesizarea grupului

de deputaţi în Parlament, Curtea Constitu-

ţională nu poate să-și expună punctul de

vedere pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art. 135, alin.(1), lit.e)

din Constituţie, una din atribuţiile exclusive

ale Curţii Constituţionale este confi rmarea

rezultatelor alegerii Președintelui Republi-

cii Moldova, iar potrivit art.12 din Legea

nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu pri-

vire la procedura de alegere a Președintelui

Republicii Moldova”, numai Curtea Consti-

tuţională examinează constituţionalitatea

alegerii șefului statului și validează rezulta-

tele alegerilor. În plus, este de remarcat că

art.17, lit.b) din Legea cu privire la Curtea

Constituţională interzice categoric judecă-

torilor Curţii Constituţionale să ia poziţie

publică sau să dea consultaţii în probleme

de competenţa Curţii. Deci, în cazul în care

Curtea Constituţională și-ar exprima opinia

în prezenta hotărâre asupra întrebărilor

formulate în punctele „b” și „c” din sesizare,

aceasta ar însemna că Curtea ar lua poziţie

publică într-o problemă care în viitor ar pu-

tea face obiectul examinării de către Curtea

Constituţională, ceea ce ar constitui o încăl-care a prevederilor art.17, lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Soluţiona-rea acestor probleme ţine în exclusivitate de competenţa Parlamentului.

Pentru considerentele menţionate, în temeiul art.135, alin.(1), lit. b) din Constitu-ţie, conducându-se de art.27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 și 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea ConstituţionalăCurtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ș T E :H O T Ă R Ă Ș T E :1. Sintagma „vot secret” din art.78, alin.

(1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot și semnifi că posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii.

2. Prezenta hotărâre este defi nitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în „Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova”.

Preşedinte Gheorghe SUSARENCO

Chişinău, 4 decembrie 2000

Candidatul Marian Lupu, „pe faţă şi pe verso” Candidatul Marian Lupu, „pe faţă şi pe verso” La data scrierii acestui material, până la ale-gerea sau nealegerea lui Lupu în funcţia de președinte al ţării, mai este o zi, prin urma-re, nu putem ști care va fi rezultatul acestui „exerciţiu democratic”, cum îi place irepetabi-lului candidat să spună. Singurul „concurent” înregistrat în cursa prezidenţială, Marian Lupu, trăiește sentimente amestecate. Pe de o parte, el încearcă să fi e optimist (nu chiar în măsura în care este optimist Mihai Ghimpu) și zice că voturile există. Pe de alta, falnicul de-mocrat este bântuit de temeri că nu va fi ales. Dedublarea personalităţii, nu altceva.

Marian Lupu, garantul (interimar) al Constituţiei, incită la încălcarea prevederilor constituţionale

?LU

PU

16 DECEMBRIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInterna\ional

În perioada 7-8 decem-

brie curent, o delegaţie

a creștin-democraţilor

din Moldova, condu-

să de Victor Ciobanu,

președintele PPCD, a

participat la Congresul

Partidului Popular Euro-

pean (PPE), organizat la

Marsilia, Franţa.

Din Republica Moldova, la

congresul PPE a participat și

premierul moldovean Vlad Filat,

președinte al Partidului Liberal

Democrat din Moldova, care,

de asemenea, este membru al

familiei populare europene.

Aproape 2 000 de partici-

panţi din 39 de ţări au fost pre-

zenţi la cel de-al XX-lea Congres

al PPE.

Printre personalităţile de

prim rang ale politicii europene

care au participat la congres

s-au numărat: președintele

Franţei Nicolas Sarkozy, can-

celarul german Angela Merkel,

premierul polonez Donald Tusk, care deţine și funcţia de preșe-dinte în exerciţiu al Consiliului UE, premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, premierul Ungariei, Victor Orban, prim-ministrul Lituaniei, Andrius Ku-bilius. Aceștia au ţinut discursuri în care au subliniat faptul că Europa se afl ă într-o criză evi-dentă, menţionând că e nevoie de consolidarea forţelor tuturor statelor europene pentru a nu lăsa ca UE să devină un proiect falimentar.

La Congres au mai participat președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președin-tele Parlamentului European, Jerzy Buzek, președintele Gru-pului PPE din Parlamentul Eu-ropean, Joseph Daul, secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz, secretarul general al UMP, Jean-François Copé.

Congresul PPE a adoptat rezo-luţia „Europa spre progres”, care reprezintă strategia pe termen lung a grupului PPE, precum și o serie de alte rezoluţii, inclusiv

„Crearea locurilor de muncă: o prioritate pentru politicile de creștere economică”. Acestea vin ca răspuns și soluţie la criza economică actuală.

Cu ocazia congresului, s-a întrunit și Summitul PPE al șe-fi lor de stat și de guvern, care a convenit asupra unei declaraţii pentru depășirea crizei mone-dei euro. Mai exact, declaraţia Summitul PPE cheamă la: a) im-plementarea consolidării fi scale; b) consolidarea guvernării; c) refacerea stabilităţii fi nanciare; e) creșterea competitivităţii și a potenţialului de creștere.

Președintele PPCD, Victor Cio-banu, a avut mai multe întâlniri și discuţii cu colegii europeni în cadrul cărora i-a informat asupra situaţiei politice din Republica Moldova.

În cadrul aceluiași eveniment s-a desfășurat Consiliul Studen-ţilor Democraţi Europeni (EDS) și adunarea YEPP (Tinerii Parti-dului Popular European), la care au participat Lucia Cujbă, preșe-dintele organizaţiei de tineret a

PPCD „Noua Generaţie”, și Elena

Catâșev, secretar pentru relaţii

internaţionale al PPCD.

PPE este cel mai mare și cel

mai influent partid politic la

nivel european, care întrunește

în prezent șaptezeci de partide-

membre din treizeci și nouă de

ţări. Acest grup politic deţine

la ora actuală președinţia Co-

misiei Europene, a Consiliului

European și a Parlamentului

European. Din PPE mai fac parte

șaisprezece șefi de state și de gu-

verne din ţările membre ale UE

și șase - din afara UE, precum și

treisprezece membri ai Comisiei

Europene. De asemenea, PPE

are cel mai numeros grup din Parlamentul European. Aceas-tă organizaţie internaţională reunește partidele de orientare creștin-democrată, populară și conservatoare de pe continent.

Amintim că PPCD a aderat la PPE în anul 2005.

Biroul de presă al PPCD

Angela Merkel: Ieşirea UE din criză va dura ani

Cancelarul german An-gela Merkel a declarat miercuri, 14 decembrie, că Marea Brita-nie va rămâne un membru important al Uniunii Euro-pene, în ciuda faptului că a refuzat să se alăture noului

pact menit a rezolva problemele care au con-dus la criza datoriilor din uniunea monetară, și a atras atenţia că ieșirea Uniunii Europene din criză va dura ani, relatează agenţiile inter-naţionale de presă.

La summitul european de la sfârșitul săptămânii trecute, premierul britanic David Cameron a blocat încercarea cancela-rului Angela Merkel de a aduce toate cele 27 de state membre ale UE împreună pentru a schimba Tratatul UE, decizie care a izolat Londra.

Cancelarul german a afi rmat miercuri, într-un discurs în par-lamentul de la Berlin, că, deși regretă decizia Londrei, „Marea Britanie va continua, fără îndoială, să fi e un partener important în Uniunea Europeană”.

„Marea Britanie este un partener de încredere pentru Europa nu doar în chestiunile de politică externă și de securitate. Marea Britanie este, de asemenea, partener în multe alte chestiuni, în competitivitate, în piaţa internă, comerţ, protejarea climei”, a spus Merkel.

Pe de altă parte, cancelarul german a mai afi rmat că Uniunea Europeană poate ieși mai puternică din criza datoriilor dacă guvernele vor da dovadă de răbdare și își vor urma planul de a-și integra economiile.

„Sunt convinsă că dacă vom avea răbdarea și rezistenţa necesare, dacă nu vom lăsa ca obstacolele să ne doboare, dacă mergem constant înainte spre o uniune fi scală și a stabilităţii, dacă fi nalizăm de fapt uniunea economică și monetară, atunci ceea ce am spus că este scopul nostru de la începutul crizei se va împlini”, a afi rmat Merkel.

„Atunci Europa nu doar că va depăși această criză, dar va ieși din criză mai puternică decât atunci când a intrat în ea”, a adăugat șefa guvernului de la Berlin.

Ea a atras totuși atenţia că ieșirea din criza datoriilor, care a virat spre o „criză de încredere” faţă de toată Europa, este “un proces care nu va dura săptămâni sau luni, ci ani”.

Sursa: Agerpres

Migranţii din ţări non-UE care lucrează legal în UE se vor bucura de drepturi simi-lare cu cele ale cetăţenilor comunitari în ceea ce pri-vește condiţiile de muncă, securitatea socială și accesul la serviciile publice.

Toate acestea sunt incluse într-o nouă legislaţie, „permisul unic”, votată marţi de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, se arată într-un co-municat. Noua legislaţie va permite lucră-torilor străini să obţină permise de muncă și de ședere printr-o procedură unică.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a-și adapta legislaţia naţi-onală la noile reglementări.

Directiva „permisul unic” vine în com-pletarea altor măsuri privind migraţia legală, precum „cartea albastră”, și este concepută pentru a facilita migraţia ne-cesară pentru a satisface nevoile de pe piaţa muncii din UE.

În cadrul dezbaterii de luni, raportoa-rea în acest dosar, eurodeputata franceză Véronique Mathieu (PPE), a declarat că „directiva privind permisul unic permite un răspuns parţial la criza de forţă de muncă care se profi lează la orizont”.

„Ea permite, de asemenea, un control al forţei de muncă. Este mai bine să avem o migraţie legală, să dejucăm orice ten-tativă de fraudă și de migraţie ilegală. În afara faptului că vom simplifi ca proce-durile pentru permisul de rezidenţă și de muncă, permisul unic va permite o bază comună de drepturi pentru lucrătorii din statele terţe și lucrătorii din UE. Ega-

litatea de tratament a lucrătorilor este esenţialul acestei directive”, a adăugat Véronique Mathieu.

Aceste reguli nu afectează puterea de decizie a ţărilor UE în ceea ce privește admiterea muncitorilor non-UE sau nu-mărul celor admiși, ci acestea vor trebui să decidă într-un interval de patru luni dacă acordă sau nu aprobare pentru permis unic.

Directiva propusă ar reduce, de ase-menea, procedurile administrative ale cetăţenilor ţărilor terţe, permiţându-le să obţină permise de muncă și de ședere într-un stat membru printr-o procedură unică. Totodată, legea va permite com-pletarea aplicaţiei de către migranţii din ţări terţe sau de către angajatorii UE ai acestora.

Normele s-ar aplica cetăţenilor non-UE care doresc să trăiască și să lucreze într-un stat membru sau care locuiesc și muncesc deja legal într-o ţară UE. Noua lege nu ar include rezidenţii pe termen lung, refugiaţii și lucrătorii detașaţi (care sunt deja incluși în alte norme UE), lucră-torii sezonieri sau cei transferaţi în cadrul unei companii (de asemenea, incluși în alte directive UE).

Cei care deţin un permis unic ar be-nefi cia de un set de drepturi similare cu cele ale lucrătorilor din UE, precum standarde de muncă de bază decente, recunoașterea calificărilor, dreptul de a se afilia la sindicate, drepturi de pensie, asigurări sociale, servicii oferite de oficiile forţelor de muncă și locuinţe publice. Ţările UE ar putea

aplica restricţii specifi ce pentru aceste drepturi.

Ca regulă generală, muncitorii non-UE se vor bucura de același acces la protecţie socială ca cetăţenii UE. Cu toate acestea, statele membre ar putea aplica restricţii pentru deţinătorii de contracte de muncă pe o durată mai mică de șase luni. Pentru cetăţenii non-UE care urmează să studie-ze într-o ţară UE asistenţa socială ar putea fi , de asemenea, limitată. Statele membre vor avea, totodată, posibilitatea de a restricţiona accesul muncitorilor străini care au locuri de muncă la serviciile pu-blice, cum ar fi locuinţele.

La cererea deputaţilor europeni, direc-tiva asigură faptul că lucrătorii non-UE vor primi pensii când revin în ţările lor de origine, în aceleași condiţii și la aceleași rate ca și cetăţenii statelor membre.

Tot la solicitarea europarlamenta-rilor, cetăţenii non-UE și cei care sunt înregistraţi ca șomeri vor benefi cia de formare profesională și educaţie. În tim-pul discuţiilor, eurodeputaţii au respins propunerea ţărilor membre de a limita aceste servicii doar la muncitorii străini angajaţi. În ceea ce privește accesul la învăţământul universitar sau la formare profesională care nu se referă direct la ocuparea forţei de muncă, ţările mem-bre ar putea impune condiţii specifi ce precum competenţa lingvistică.

Având în vedere că legea adoptată de Parlament marţi a fost deja aprobată de către statele membre, votul PE va încheia procedura legislativă. Odată ce directiva este publicată în Jurnalul Ofi cial al UE, statele membre vor avea doi ani pentru a o transpune în legislaţia naţională.

Sursa: AGERPRES

Refuzul constant al Serbiei de a le acorda drepturi românilor timoceni din partea de sud-est a acestei ţări a dus miercuri, 14 decembrie, la o decizie fără precedent în relaţiile bilaterale româno-sârbe. Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat a dat miercuri aviz negativ Acordului de asociere și stabilizare a Serbiei la UE, decizia fi ind adoptată, potrivit senatorului Viorel Badea. Motivul invocat de acesta se referă la drepturile etnicilor români din Serbia care nu sunt respectate. Potrivit senatorului PD-L, Viorel Badea, o serie de dezbateri au avut loc, miercuri, în Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat, pe care o prezidează. „În urma consultărilor cu membrii comunităţii româ-nilor din Serbia și a informărilor primite de la instituţiile care se ocupă de problematică am ajuns la concluzia că avizul pentru Acor-dul de asociere și stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atâta timp cât autorităţile sârbe nu sunt cu adevărat preocupate pentru a readuce o normalitate în ceea ce privește tratamentul aplicat comunităţii de români din Serbia”, a spus Viorel Badea. Senatorul a amintit că au avut loc mai multe reuniuni ale comisiei mixte româno-sârbe în care reprezentanţii autorităţilor române i-au solicitat părţii sârbe o fl exibilizare mai mare

în ceea ce privește respectarea drepturilor comunităţii noastre din Serbia, care nu a fost însă resimţită. „Mai mult decât atât, liderii comunităţii românilor continuă să fi e anchetaţi de poliţia și de autorităţile de anchetă din Serbia, Biserica încă nu se bucură de tratamentul pe care noi l-am so-licitat, așa că, nefi ind nici una dintre aceste condiţii îndeplinite, majoritatea membrilor Comisiei a decis să acordam un aviz nega-tiv Acordului”, a spus Viorel Badea. De ani de zile, principalii lideri ai românilor din această parte a Serbiei sunt prigoniţi de autorităţi în încercarea de intimidare în a-și afi rma și conserva identitatea naţională.

Sursa: karadeniz-press.ro

Fricţiunile bilaterale dintre Rusia și State-le Unite au escaladat în ultima lună pe fondul unor proble-me mai vechi: scutul antirachetă sau lini-ile de aprovizionare din Afganistan, și ar putea duce la o nouă criză privind adera-rea Rusiei la Orga-nizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Însă Moscova nu urmărește ruperea relaţiilor cu Washingtonul, ci pe cele dintre SUA și Europa, potrivit analiștilor agenţiei de analiză Stratfor. Liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a pre-zentat la sfârșitul lunii noiembrie noua strategie de apărare a Rusiei, ocazie cu care a subliniat faptul că ţara sa și-a exercitat „voinţa politică” de a deschide un nou capitol în relaţiile cu SUA si NATO, însă Washingtonul a refuzat oferta. Med-vedev se referea în acest caz la faptul că Rusia își schimbase strategia în cazul scutului antira-chetă și, în loc să se opună categoric, a propus o schemă de cooperare, bazându-se pe următorul principiu: dacă Iranul și alte ameninţări, și nu Ru-sia, sunt motivul real pentru extinderea scutului, atunci colaborarea Moscovei ar fi bine primită. Propunerea aceasta a fost respinsă de SUA și de majoritatea membrilor NATO. Stratfor notează

că există indicii referitoare la îngrijorările Euro-pei Centrale ca urmare a acestui fapt. Mai mult, faptul că SUA începe să cedeze în chestiunea aderării Rusiei la OMC (care a făcut, cu succes, presiuni și asupra Georgiei să nu se mai opună aderării) pentru a putea să trimită provizii în Af-ganistan prin Rusia (după ce Pakistanul a închis liniile) și, astfel, nu reacţionează mai puternic la agresiunea Rusiei ridică întrebări în rândul europenilor cu privire la intenţia Washingtonului de a își „da” relaţiile cu Europa Centrală la schimb pentru liniile de aprovizionare prin Rusia. Însă în această mișcare, dacă se va exagera, Moscova riscă să creeze o reacţie opusă celei scontate, și anume o unifi care unilaterală a SUA cu Europa împotriva Rusiei pe problemele de securitate regională, se precizează în material.

Sursa: karadeniz-press.ro

CONGRESUL AL XX-LEA AL PPE:

Să nu lăsăm ca UE să devină un proiect falimentarSă nu lăsăm ca UE să devină un proiect falimentar

Lucia Cujbă cu președintele EDS, Juraj AntalLucia Cujbă cu președintele EDS, Juraj Antal

Lucia Cujbă cu președintele PNTCD Lucia Cujbă cu președintele PNTCD din România, fostul prim-ministru din România, fostul prim-ministru Victor Ciorbea (stânga)Victor Ciorbea (stânga)

Președintele PLDM, premierul Președintele PLDM, premierul Vladimir Filat, la tribuna Vladimir Filat, la tribuna Congresului al XX-lea al PPECongresului al XX-lea al PPE

Victor Ciobanu cu președintele PPE, Victor Ciobanu cu președintele PPE, Wilfried MartensWilfried Martens

Victor Ciobanu la lucrările CongresuluiVictor Ciobanu la lucrările Congresului

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

PELERINAJ în �ARA SFÂNT 5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nop i)

Pre : 700 EURO/pers. ( toate taxele incluse)Copiii (4 10 ani) 600 EURO

Grup: 20 persoane

Plecarea din Chi in u: Duminic , 5 februarie, ora 17. Sosirea la Chi in u: Duminic , 12 februarie, ora 12.

Deplasarea Chi in u–Bucure ti (tur-retur) cu microbuzul

Orar de zbor TAROM (pot surveni modific ri)BUCURE TI (Aeroportul Henri Coand ): RO 155 ora 06.00 TEL AVIV ora 09.35TEL AVIV (Aeroportul Ben Gurion ): RO 154 ora 00.45 BUCURE TI ora 03.45

Ziua 1. Chi in u Bucure ti Tel Aviv Haifa Caesarea Mt.Tabor–Cana Galilei–NazarethZiua 2. Iordan Mt. Fericirilor – Tabgha – Capernaum – NazarethZiua 3. Ierihon Qumran – Marea Moart Hozeva – IerusalimZiua 4. Ierusalim – BetleeemZiua 5, 6. Ierusalim Jaffa – Tel AvivZiua 7. Tel Aviv Bucure ti Chi in u

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

STRATFOR:

SUA ar putea bloca accederea Rusiei în OMC pe fondul scutului antirachetă

Muncitorii extracomunitari afl aţi legal în UE vor avea drepturi similare celor ale cetăţenilor europeni

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

România se pune în calea spre UE a Serbiei

16 DECEMBRIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Că barca AIE ia apă și în curând va deveni o epavă politică o știe toată lu-mea. Unii lideri ai AIE chiar o recunosc public. Spre exemplu, capul liberalilor, Mihai Ghimpu, a participat recent la o emisiune radiofonică în care a afi rmat că, chiar dacă coaliţia de guvernare se destramă și se compromite, PL va rămâ-ne pe linia de plutire pentru că el are un as în mânecă. Și acest as este chiar nepotul său drept, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. „Vă spun un secret. Este vorba de Dorin Chirtoacă. Dacă AIE se compromite, vreau ca Dorin Chirtoacă să rămână de rezervă. Nu ca să câștige el sau PL, dar ca să câștige cetăţenii Republicii Moldova. El este cel care a deschis ca-lea spre democraţie și o va continua”, a declarat Mihai Ghimpu. Șeful liberalilor crede că nepotul său este salvatorul democraţiei din Republica Moldova. Ghimpu vorbește de Chirtoacă de parcă acesta ar fi Mesia.

Din păcate, trebuie să constat, deja a câta oară, că sărmanul Mihai Ghimpu a pierdut simţul realităţii, dacă, în ge-neral, l-a avut vreodată. Ghimpu putea să spună asemenea nerozii despre nepotul său – salvatorul democraţiei, cu vreo patru ani în urmă, pe când tânărul Dorin era la începutul primului său mandat, când lumea încă nu știa că acesta nu are nici o idee despre modul de administrare a orașului, că este total incompetent în materie de adminis-traţie publică locală. Acum însă aceste lucruri au devenit evidente. Acum toţi știu că Chirtoacă nu e în stare de nimic. O recunosc chiar și mulţi dintre aliaţii de guvernare ai liberalilor.

Mai rău. Ajuns la cel de-al doilea mandat, Chirtoacă nu doar că nu a învăţat să administreze eficient, cu chiverniseală, orașul, dar s-a transfor-

mat și într-un birocrat lacom, cinic și ipocrit. Doar burta și gușa îi lipsește ca primărașul să se înscrie perfect în șirul demnitarilor și birocraţilor noștri rapaci și corupţi. În rest, toate celelalte vicii Chirtoacă le întrunește cu prisosinţă.

Metamorfoza primarului a devenit extrem de evidentă la ultima sa plim-bare prin Piaţa centrală a orașului. Să vedem care este povestea.

Însoţit de directorul Întreprinderii Municipale „Piaţa Centrală”, Ion Stratu-lat, care este și consilier pe lista Parti-dului Liberal, Dorin Chirtoacă a început să-i ia la trei parale pe comercianţii care își vindeau marfa în afara perimetrului pieţei. „De ce nu vreţi să vindeţi în pia-ţă?”, a întrebat primarul în mod ipocrit, de parcă el nu ar ști de ce nu-și vând ţă-ranii marfa în piaţă. „Nu-s locuri. Locuri-le sunt de mult vândute acolo. Noi locuri acolo nu avem”, i-au răspuns aceștia. La care primarul le-a trântit următoarea replică: „ Poftim, iaca trecem și acum aţi vedea câte tarabe sunt libere”. De parcă faptul că o tarabă liberă este tot una cu o tarabă la care își poate vinde marfa un ţăran simplu care nu intră în schemele corupte și criminale ale celor care fac legea la Piaţa Centrală.

O ţărancă a încercat să-i explice pri-marului cum stau lucrurile: „Noi venim de la sat și toate mesele sunt prinse. Ni se spune că nu se poate, că aici e ocupat. Locuri libere sunt, dar nu ne lasă pe noi să vindem”. Deși directorul Pieţei Centrale, Ion Stratulat, era alături, edilul nu l-a luat la întreări pe acesta de ce ţăranii nu au loc în piaţă, iar tot felul de intermediari, precupeţi care vând produse agricole de import – au.

Mai la vale o doamna a încercat să-i vorbească primarului despre o altă problemă. Și anume despre faptul că în Piaţa Agricolă se vând mai multe măr-

furi neagricole, industriale, aproape toate de import, fără a elibera bon de casă, fără nici o evidenţă fi scală. „Dacă e piaţă agricolă, să fi e piaţă agricolă, să nu se vândă haine și ce vrei în piaţa ceea”, spunea doamna. Doar că aceste reproșuri au trecut pe lângă urechile lui Chirtoacă, deși ar fi fost corect ca acesta să-l întrebe pe Ion Stratulat, directorul pieţei, cum se face că mărfuri de tot felul, care numai produse agricole crescute de ţăranii noștri nu-s, sunt comercializate în piaţă și, mai ales, fără bon de casă.

Au urmat un șir de reproșuri și acuzaţii perfect întemeiate la adresa primarului. „Nimic nu aţi făcut. Sunteţi a doua oară la putere (al doilea mandat – n.n.), dar nimic nu faceţi, nimic-nimic, pentru lume”, spunea o mătușă.

Alta l-a acuzat pe primar că s-a îmbuibat din funcţia pe care o deţine. „Vorbiţi de cultură? Într-o ţară săracă nu poate să fi e cultură, într-o ţară în care lumea e săracă și există doar o mână de oameni bogaţi. Restul sunt toţi săraci”, a spus aceasta. La care Chirtoacă s-a grozăvit, pretinzând că și el e sărac lipit pământului: „De acord, dacă sunt și eu printre cei bogaţi, să dea Dumnezeu și dumneavoastră să aveţi la fel”. Drept răspuns, mătușa i-a spus primarului verde-n ochi: „O, dar de-ar da Domnul să trăiesc ca dumneata măcar în jumătate”.

Primarul, deși are puţin peste 30 de ani, și-a permis să fi e porcos și chiar sca-bros cu niște doamne afl ate la o vârstă înaintată. După ce una dintre ele l-a întrebat ce face la Primărie, Chirtoacă a replicat cu răutate, lăsând publicul mas-că: „Nimic, dorm toată ziua, doamnă. Nu vreţi să mergeţi cu mine la Primărie să dormim acolo?”. Asta a pus vârf la toate. Echivocurile, vulgaritatea și ten-ta sexuală din cuvintele lui Chirtoacă arată un stil. Iar stilul, precum știm de la antici, este însuși omul.

O altă doamnă, copleșită de sărăcie și necazurile cotidiene, i-a spus adevă-rul gol-goluţ despre schemele crimina-le prin care administraţia municipală și o parte dintre consilieri fac averi în Piaţa Centrală: „Piaţa este ocupată de precupeţi pentru că consilierii iau dijmă de aici. Aveţi bani iacă așa (face un gest arătând cu mâna la gât). Borâţi de atâţia bani”.

„Matahală ce ești, iei din gura oame-nilor mâncarea. Faceţi doar politică”, l-a mustrat o altă mătușă necăjită. Și încă o replică: „Daţi-ne locuri de muncă, să avem unde munci, că iaca ședem în stradă”.

Deci, această matahală, care a ieșit în

Piaţa Centrală ca să facă politică, să-și lustruiască imaginea, nu ca să rezolve problemele chișinăuienilor aflaţi la limita disperării, este asul din mâneca lui Ghimpu, care trebuie să ne conducă pe calea spre democraţie.

Culmea este că după ce și-a încheiat marșul deloc glorios prin Piaţa Centrală, Chirtoacă a declarat că „nu a crezut că se poate ajunge la o asemenea situaţie când, în plin centrul orașului, să aibă loc vânzare în asemenea proporţii fără să fi e respectate măcar o parte a buchii legii”, având în vedere că se comercia-lizează mărfuri fără aparat de casă, fără evidenţă fi scală. Deci, Chirtoacă este primar deja de mai bine de patru ani și abia acum a ajuns să cunoască ce se întâmplă la doar câteva sute de metri de sediul Primăriei? Oare primarul nu a văzut că artera principală a orașului, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost transformat într-un bâlci, căci în perimetrul dintre străzile Armenească și Tighina se comercializează mărfuri industriale la fel ca în piaţă? Și dacă

primarul a avut nevoie de 4 ani ca să

observe aceste ilegalităţi, de câţi ani

va avea el nevoie ca să le lichideze?

Probabil că încă patru ani nu-i vor fi de

ajuns. Și nici măcar zece. De ce? Simplu.

Gurile rele spun că unele persoane

care controlează Piaţa Centrală pun în

buzunare, în fi ecare zi, câteva milioane

de lei. Și, în mod sigur, lucrul acesta nu

se face fără știrea și „binecuvântarea”

primarului general Chirtoacă. Iar edilul

nu-și dă binecuvântarea chiar așa, pe

gratis. Trebuie milostivit și el, sărma-

nul, în cea mai bună tradiţie liberală și

„europeană”. Așa că primarul o să lase

lucrurile să meargă cum au mai mers,

că merg bine pentru el. Poate că până

la încheierea mandatului o să mai facă

o plimbare-două prin piaţă, să se mai

dea încă o dată în spectacol, să se mai

războiască cu niște ţărani, chiar cu

riscul de a mai fi huiduit și înjurat. Și

doar atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Punct de vedere

Statistica prostiei – bucuria politicienilor

Nemţii mor de ciudă și invidie când se uită peste statisti-cile moldove-nilor, la per-formanţele, inimaginabile pentru ei, dar atinse de noi. Nu, cer scuze, la performan-ţele Guvernu-lui (deloc mio-ritic, dar foarte pragmatic) de la Chișinău.

Acum atenţie! Ţineţi-vă bine de scaune … în 10 luni 2011, exporturile din Moldova au crescut cu impresionanta cifră de aproape 52% (51,6%). Trebuie să vă mai spun ceva (dar așa ca să nu audă toţi, că imediat se apucă să facă interpretări greșite, părtinitoare, partinice etc.) – și importurile au crescut cu aproape 40% (38,3%) și au fost în mărime de peste 4 miliarde de dolari, comparativ cu exporturile de numai 1,7 miliarde de dolari.

Dar să revenim la exporturi. Știţi care-i secretul? Jumătate din totalul exporturilor sunt, de fapt, reexporturi – adică 825,8 milioane de dolari. Acum lucrurile parcă sunt mai clare și întrebă-rile dispar, dar și performanţele se topesc. Performanţele devin chiar neperformanţe, deoarece, practic, nu avem producţie și exporturi, adică nu avem economie și valoare adăugată. Ei, acum nemţii pot să doarmă liniștiţi.

Și cum spune un bun prieten de-al meu: „Asta nu e tot, e doar o parte! Anul acesta am văzut tone de mere aduse din Polonia și reexportate drept moldovenești.” Hm… Iaca este statistica, iaca nu mai este!!!

Adevăratele performanţe ale moldovenilor sunt, de fapt, în altă parte. Dar, Guvernul și politicienii nu prea doresc să vorbeas-că despre ele. Ce modești mai sunt și conducătorii noștri!!! Dar să le spunem noi! Să ne lăudăm cu ceva!!!

Adevărul care doareRepublica Moldova este în top cinci lideri mondiali după volu-

mul remitenţelor raportate la PIB. Date ale Băncii Mondiale arată că, în anul 2010, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă mai mult de 1 miliard 300 de milioane de dolari. Această sumă este de 23,2% raportată la Produsul Intern Brut.

Prima ţară în top este Tadjikistan, cu un volum al remitenţelor de 31% raportat la PIB, după care urmează Lesotho cu aproape 29%. Pe locul trei este Samoa, iar după Moldova, adică pe locul cinci, este o altă ţară din CSI, și anume Kârgâzstan, cu remitenţe de aproape 21% faţă de PIB.

Top ţări după remitenţe1. Tadjikistan – 31%2. Lesotho – 28,6%3. Samou – 24,8%4. Moldova – 23,2%5. Kârgâzstan – 20,8%Cei mai mulţi bani au fost transferaţi în Moldova de către

muncitorii moldoveni din Rusia – aproape 440 milioane de do-lari, după care urmează Italia și Ucraina. Aproape 80 milioane de dolari au venit de la moldovenii care muncesc în SUA și circa 60 milioane de dolari de la cei din România.

De unde vin banii1. Rusia – 437 de milioane de dolari2. Italia – 240 de milioane de dolari3. Ucraina – 191 de milioane de dolari4. SUA – 78 de milioane de dolari5. România – 58 de milioane de dolariBanca Mondială mai arată că peste hotarele ţării lucrează

aproape 800 de mii de moldoveni. Cei mai mulţi sunt în Rusia – circa 300 de mii, și în Ucraina – de aproape 170 mii de persoane. Numărul moldovenilor care muncesc în Italia se apropie de 90 de mii, iar în România sunt aproape 40 de mii de cetăţeni moldo-veni. Top cinci al ţărilor unde lucrează moldovenii este încheiat de SUA – cu peste 25 de mii de persoane.

Unde muncesc moldovenii1. Rusia – 284 de mii de persoane2. Ucraina – 168 de mii de persoane3. Italia – 89 de mii de persoane4. România – 39 de mii de persoane5. SUA – 25 de mii de persoaneBanca Mondială estimează pentru acest an un volum al remi-

tenţilor în Republica Moldova de peste 1,5 miliarde de dolari.Acestea sunt statisticile, aceasta ne este ţara, aceștia suntem

noi, aceștia ne sunt conducătorii, aceasta ne este soarta!!! Poate o schimbăm?

Anatol CÂŞLARU, vox.publika.md

Președintele nu va fi ales dintr-un motiv foarte simplu: AIE, insistând pe candidatura lui Lupu, a respins orice dialog cu opoziţia comunistă, respec-tiv PCRM nu va vota, iar grupul Dodon refuză și el să voteze un candidat AIE. Fără Dodon și fără PCRM, AIE nu are cum să-l aleagă pe Lupu (pentru care nici măcar Godea nu se știe dacă votează) și nici pe un alt reprezentant al alianţei de guvernământ.

O asemenea evoluţie a lu-crurilor îi convine de minune premierului Filat. El a făcut totul ca nu cumva comuniștii lui Voro-nin să se înţeleagă cu democraţii

lui Lupu în privinţa alegerii lui Lupu și, mai ales, instalării unui nou guvern. Vă amintim că după ce Lupu a anunţat că își depune candidatura la funcţia de șef al statului, premierul Filat a spus că PLDM votează pentru acesta doar dacă i se vor oferi garanţii că, după alegerea președinte-lui, PD nu va coaliza cu PCRM, constituind o nouă majoritate parlamentară și debarcând Gu-vernul Filat.

Astfel că marţi, 13 decembrie, liderii celor trei formaţiuni de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, au convenit că „toate partidele

din AIE vor semna un acord prin care se angajează să nu facă alianţă cu comuniștii după ale-gerea președintelui”. În aceste condiţii, este mai mult decât sigur că deputaţii PCRM nu vor vota pentru candidatul AIE. Comuniștii nu au cum să vote-ze pentru Lupu mai ales după manifestaţiile de protest de duminică, în care au făcut cu ou și oţet guvernarea.

Lupu, cel mai vinovat din toată fauna politică moldovenească Deci, președintele nu va fi

ales. Cred că deja este timpul să rostim răspicat numele celui care se face vinovat de această situaţie. Desigur, sunt vinovate toate formaţiunile parlamentare de guvernământ, în primul rând, AIE, dar și comuniștii. Nu sunt fără păcat nici Godea și Dodon, toţi deputaţii sunt responsabili de criza care durează mai bine de doi ani și jumătate. Dar cel mai vinovat este totuși Marian Lupu, care vrea cu orice preţ să devină președinte, chiar cu pre-ţul crizei fără precedent în care a adus o ţară întreagă.

Marian Lupu este personal responsabil de ceea ce se întâm-plă astăzi în Republica Moldova. Dacă acest personaj ar fi avut măcar puţin bun-simţ și ar fi re-nunţat la pretenţia de a deveni președinte, atunci Parlamentul

poate ar fi ales pe altcineva și as-tăzi Republica Moldova nu s-ar fi bălăcit în mocirla în care se afl ă.

Criza politică și consecinţele catastrofale pe care le are aceas-ta asupra situaţiei economice și sociale nu-i deranjează pe guvernanţii noștri, deși oamenii de rând au ajuns la limita de jos. Guvernanţilor le arde a glume. Iată, spre exemplu, premierul Filat își permite să se victimize-ze, pretinzând că el ar fi cel care duce tot greul guvernării, iar cei-lalţi parteneri de coaliţie, adică Lupu și Ghimpu, doar profi tă.

„Noi câteodată suntem în situaţia unor copii care sunt la datul cu săniuţa de pe derdeluș. Toţi urcă veseli pe sanie, vin la vale, dar când la deal să ducă sania, PLDM-ul trebuie să ia săniuţa s-o ducă la deal”, a de-clarat Filat.

Vai, sărmanul premier Filat, s-a înhămat la „săniuţa” AIE și trage la deal ca un cal la arat. Iar Lupu și Ghimpu doar vin veseli la vale.

S-ar putea ca premierul să aibă parţial dreptate atunci când pretinde că el muncește mult, iar Lupu și Ghimpu trândă-vesc. Nu că Filat ar fi tare harnic și foarte eficient. Comparaţia făcută de Filat este valabilă din alte considerente. Pur și simplu, atât Lupu, cât și Ghimpu sunt total incapabili de a munci, de a produce ceva, ei sunt buni doar pentru a face demagogie (la Ghimpu am putea adăuga și

glume de prost gust, mojicisme).

Astfel că, în comparaţie cu ei,

Filat arată foarte bine, harnic și

înţelept.

În primăvara anului viitor

vom avea, probabil, alegeri par-

lamentare anticipate (asta dacă

parlamentarii nu vor întinde ale-

gerea președintelui încă pe vreo

doi ani). Dacă în primăvară vom

avea un nou scrutin parlamen-

tar, atunci este sigur că nu se vor

schimba predispoziţiile de vot

ale electoratului și actualele par-

tide parlamentare vor reintra în

Parlament și anul viitor ne vom

confrunta cu problema alegerii

șefului statului. Starea de blocaj

se va menţine. Există o singură

soluţie ca lucrul acesta să nu se

întâmple: să vină în Parlament

alte forţe politice.

Anul 2012 trebuie să ne adu-

că o schimbare radicală. Iar

schimbarea radicală înseamnă

fără comuniști, fără liberali, fără

democraţi și fără liberali-demo-

craţi. Acesta trebuie să fi e toastul

închinat la masa de Anul Nou de

cei cărora le pasă și care înţeleg

ce se întâmplă în ţara aceasta.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Guvernarea la derdeluşGuvernarea la derdeluşAcum o săptămâ-

nă, când interimarul Lupu a anunţat so-lemn că își înaintează candidatura la func-ţia de președinte, am afirmat că șeful sta-tului nu va fi ales pe 16 decembrie și că, cel mai curând, iarăși vom avea alegeri par-lamentare anticipate. Acum suntem și mai îndreptăţiţi să cre-dem că președintele nu va fi ales și criza

politică și instituţională va dura încă mult și bine, adică mult și rău, pentru că de doi ani și ceva ni se întâmplă numai lucruri proaste (deși nici până atunci nu era foarte vesel).

Chirtoacă, asul care doarme în mâneca lui Ghimpu

Din înregistrările video, plasate pe internet de Pro TV Chișinău, Din înregistrările video, plasate pe internet de Pro TV Chișinău, putem desluși foarte clar cum directorul Întreprinderii Municipale putem desluși foarte clar cum directorul Întreprinderii Municipale

„Piaţa Centrală”, Ion Stratulat, o îmbrâncește cu un gest larg, „Piaţa Centrală”, Ion Stratulat, o îmbrâncește cu un gest larg, chiar în faţa presei, a camerelor de luat vederi, pe mătușa care chiar în faţa presei, a camerelor de luat vederi, pe mătușa care

i-a spus primarului general că este matahală.i-a spus primarului general că este matahală.

16 DECEMBRIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

ADRESAREADRESARE

Mult stimate domnule Marian LUPU, Președinte interimar al Republicii Moldova, președinte al Parlamentului

Mult stimate domnule Vlad FILAT, Prim-ministru al Republicii Moldova

Noi, membrii Consiliului de conducere al Uniunii Muzicienilor din Moldova, în ședinţa deschisă din 7 decembrie 2011, cu participa-rea personalităţilor marcante din domeniu, considerăm că Teatrul de Operă și Balet a atins un înalt nivel artistic, fi ind recunoscut și peste hotarele Moldovei, în mare parte datorită Ma-riei Bieșu. Aportul Mariei Bieșu în cultura ţării noastre este de neevaluat, fapt care a determi-nat multe scrisori și adresări atât a oamenilor de cultură, cât și a oamenilor de rând în presă și la UMM. Ţinem să vă aducem la cunoștinţă că, la 24 aprilie 2012, se împlinesc 50 de ani de când pe bolta operei universale s-a aprins o stea, lumina căreia a fost văzută pe toate me-ridianele globului. Numele ei este Maria Bieșu. Specialiștii o apreciază ca fi ind una dintre cele mai celebre voci ale secolului XX (și nu numai), voce de o frumuseţe rară, de o nuanţă și un timbru cu valoare de unică, nemaiîntâlnit pe scenele operei mondiale. Cea mai bună Cio-Cio-San din lume, laureată a concursului „P. I. Ceaikovski” etc., ea a fost invitată, de-a lungul timpului, să evolueze pentru

cele mai prestigioase teatre lirice din lume, inclusiv la Teatrul „Bolșoi” din Moscova și la „Metropolitan” din New York. Maria Bieșu însă a preferat să cânte pe sce-na teatrului care a lansat-o, nu s-a lăsat dusă în ispită

de a fi inclusiv remunerată pe potriva talentului. A cântat aici, la Chișinău, pentru poporul său. Festivalul „Invită Maria Bieșu”, ajuns la a XX-a ediţie, contribuie la intensifi carea procesului de eurointegrare.

Astăzi, inegalabila noastră Maria Bie-șu are o pensie de 1 843 de lei. Acest fapt este incalifi cabil și trezește indignarea admiratorilor acestei voci divine, priete-nilor din străinătate a ilustrei cântăreţe. Această pensie nu-i asigură nicidecum condiţii de existenţă. Atribuirea numelui „Maria BIEȘU” Teatrului de Operă și Balet, va compensa cel puţin moral umilinţa în care s-a pomenit primadona. Suntem convinși: conferirea numelui de „MARIA BIEȘU” teatrului căruia Domnia Sa i-a slujit cu strălucire și devotament o jumătate de secol, este fi rească și binevenită. Prin acest gest avem posibilitatea de a ne manifesta stima și recunoștinţa faţă de unul din cele mai vigu-roase talente pe care le-am avut și le avem. Consiliul de conducere al UMM și toţi participanţii la ședinţă susţin unanim această propunere și insistă ferm ca Teatrului de Operă și Balet să-i fi e conferit numele „MARIA BIEȘU”.

În numele Consiliului de Conducere, vicepreşedintele Uniunii Muzicienilor

din Moldova, Om Emerit, Parascovia BERGHIE

Social ⁄ economic

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

MOLDOVA i ARDEALUL Drume ie în Ceahl u – muntele sfânt al românilor

6-8 ianuarie 2012 (3 zile/3 nop i) Plecarea din Chi in u : Joi, 5 ianuarie, ora 19. SSosirea la Chi in u: Duminic , 8 ianuarie, ora 23. Traseu: Chi in u Ia i Petru Vod Dur u Bicaz Lacul Ro u Pâng ra i Bistri a Piatra Neam Chi in u.

Ziua 1, Vineri, 6 ianuarie IA I în nocturn pe jos pe traseul: Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui tefan cel Mare i Sfânt, M n. Sf.Trei Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, unde se

afl moa tele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, Pia a Unirii, monumentul Libert ii, M n.Sih stria: Sf.Liturghie, Chilia i Mormântul p rin ilor Cleopa Ilie i Ionichie B lan. M n.Sihla (pe tera Sf.Teodora de la Sihla) i/sau Schitul Sf.Daniil Sihastrul Urcare/coborâre pe jos în mun i M n.Secu, M n.Petru Vod : Vecernia, sfaturi duhovnice ti de la p rintele Iustin Pârvu. Cazare: Dur u.

Ziua 2, Sâmb t , 7 ianuarie M n.Dur u: Sf. Liturghie, icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului, pe jos spre Cascada Duruitoarea 30m, M n.Ceahl u: Urcare/coborâre pe jos în mun ii Ceahl u spre vârfurile Toaca i Panaghia (1905m alt.) cu un popas la cabanele Fântanele (1100 m alt.) i Dochia, M n.Dur u: participare la Vecernie. Cazare: Dur u.

Ziua 3, Duminic , 8 ianuarie Lacul i Barajul Izvorul Muntelui (trecerea pe jos a barajului). Lacul Ro u, Cheile Bicazului (coborâre pe jos cu trecere prin tunel).. M n.Pâng ra i Sf. Liturghie i/sau M n. Bistri a: Icoana f c toare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul i mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun. Piatra Neam : urcare în mun i cu telegondola, Biserica Sf.Ioan i Turnul lui tefan cel Mare i/sau Biserica Sf.Treime. Program liber în ora 1 or ;

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Costurile de oportunitate ale unui cadru concurenţial şi regulator defi cientVizualizarea grafică a fluc-

tuaţiilor preţului la benzină în

Moldova și România pe parcur-

sul anului curent ne permite să

înţelegem mai bine gravitatea

problemei pe care o abordăm.

Astfel, pe lângă faptul că, per

ansamblu, preţurile în Moldova

par mult mai rigide, există și

diferenţe vizibile între ajustările

făcute în perioade de ieftinire

și scumpire. Spre exemplu, în

primele 5 luni din 2011, când

carburanţii s-au scumpit pe

plan regional, companiile pe-

troliere moldovenești nu au

ezitat să mărească preţurile

interne cu 11% la benzină și

18% la motorină. Însă în a doua

jumătate a anului curent, în po-

fi da perioadelor de apreciere a

monedei naţionale și de ieftinire

a carburanţilor la bursele regio-

nale, preţurile locale au rămas

neschimbate. Acest comporta-

ment asimetric al companiilor

petroliere din Moldova persistă

pe parcursul ultimilor ani, fapt

ce a fost demonstrat anterior

de către EXPERT-GRUP, prin intermediul unui simplu model econometric.

Cauzele principale ale acestei rigidităţi a preţurilor derivă din carenţele cadrului concurenţial și regulator a pieţei moldove-nești de carburanţi. Astfel, prin-cipalele probleme ţin de:

- Nivelul înalt de concen-

trare a pieţei. Două companii controlează peste jumătate din importurile de benzină (Lukoil Moldova și Petrom Moldova) și motorină (Lukoil Moldova și Tirex-Petrol). Este evident că, în asemenea situaţie, probabilita-tea unor aranjamente necom-petitive între participanţii pieţei este foarte înaltă. Drept dovadă este faptul că ajustările de preţ sunt efectuate, practic, simul-tan, iar preţurile de la panou sunt identice (cu excepţia com-paniei Bemol, care benefi ciază de facilităţi fi scale).

- Existenţa unor bariere pen-

tru intrarea pe piaţă a noilor

jucători. Nivelul înalt de concen-trare a pieţei mai este explicat și de cadrul regulator. Astfel, con-form Legii nr. 461-XV cu privire la piaţa produselor petroliere, pentru obţinerea licenţei pentru import și comerţ cu ridicata, compania trebuie să deţină

spaţii de depozitare de minim 5 mii de metri cubi (echivalent cu circa 100 vagoane de tren) și să posede un capital statutar de minim 8 milioane de lei. În acest fel, legislaţia protejează poziţia de piaţă a companiilor mari, pentru care cerinţele impuse nu reprezintă o problemă, în timp ce pentru companiile mai mici acestea sunt exagerate. Prin urmare, companiile mai mici activează, în mare parte, în baza licenţei pentru comerţ cu amănuntul, care interzice importul și comerţul cu ridica-ta. Mai mult decât atât, cadrul regulator obligă comercianţii cu amănuntul să achiziţioneze produsele petroliere numai (!) de la importatori, care, de regu-lă, sunt companii mari. Având în vedere faptul că importatorii ac-tivează inclusiv pe segmentul de comerţ cu amănuntul, este cre-ată situaţia în care companiile care nu deţin licenţă de import sunt obligate să se aprovizio-neze de la concurenţii săi. Prin urmare, activitatea companiilor mici este vădit restricţionată de către cadrul regulator, acestea fi ind discriminate în raport cu companiile mari.

- Preavizarea modifi cărilor de preţuri. Metodologia privind formarea preţurilor prevede o perioadă de minim 3 zile în care companiile trebuie să noti-fi ce ANRE și să prezinte calcule privind noile preţuri pentru a obţine aprobarea organului de reglementare. Aceasta frânează esenţial procesul de ajustare a preţurilor locale, datorită perioadei dintre necesitatea reală a ajustării și aprobarea organului de reglementare. Tot-odată, aceasta poate servi drept pârghie de influenţă politică asupra companiilor petroliere în anumite perioade de timp. Spre exemplu, în perioadele elec-torale sau în ajunul lucrărilor sezoniere agricole organul de reglementare ar putea fi tentat să refuze sau să amâne pentru o anumită perioadă de timp cererile companiilor petroliere de majorare a preţurilor.

- Stocurile. Metoda de pla-fonare a ratei de rentabilitate predispune companiile să acu-muleze stocuri mai mari, luând în calcul faptul că cheltuielile aferente întreţinerii acestora sunt deductibile. Prin urmare, scumpirea/ieftinirea carburan-ţilor la burse vine cu o întârziere

mai mare, până nu se epuizează stocurile procurate la preţurile vechi. Acest factor este amplifi -cat și de faptul că companiile pe-troliere moldovenești, datorită producerii interne infi me, sunt dublu dependente de stocurile proprii și de cele ale partenerilor externi, fapt ce, la fel, se trans-pune printr-o ajustare de preţ mai lentă.

Cine sunt perdanţii şi cine sunt benefi ciarii?Această rigiditate a preţuri-

lor la carburanţi, asociată cu o ajustare asimetrică a preţurilor locale la cele externe, permi-te companiilor petroliere, în anumite perioade de timp, să acumuleze supraprofi turi. Ast-fel, pe parcursul anului curent au existat cel puţin două astfel de perioade. Prin urmare, este absolut evident faptul că prin-cipalii benefi ciari ai acestei situ-aţii sunt companiile petroliere. Acestea acumulează surplusuri din contul consumatorilor care, de cele mai multe ori, sunt ne-voiţi să plătească preţuri nejus-tifi cat de înalte. Spre exemplu, deși preţul final la benzină în Moldova este net inferior celor din UE, preţul fără impozite este practic la nivelul mediei din UE și chiar superior sau similar cu multe state net importatoare de produse petroliere (ex: Lu-xemburg, Irlanda, Slovenia, Le-tonia, Malta). Totodată, aceasta afectează și nivelul general al preţurilor producătorilor locali

care folosesc masiv carburanţii în procesul de producţie și distri-buţie și, prin urmare, afectează competitivitatea prin preţ a acestora.

Un alt benefi ciar important este statul, pentru care nivelul nejustifi cat de înalt al preţurilor nu face decât să aducă acumu-lări mai mari la buget. Astfel, încasările din TVA și accize în urma comercializării benzinei, motorinei și a gazului lichefi at, în 2010, au constituit aproxi-mativ circa 10% din veniturile totale și 13,5% din veniturile fi scale la Bugetul de Stat.

Să nu uităm însă că aplicarea unui preţ nejustifi cat de mare implică nu doar surplusuri pen-tru producător și pierderi pentru cumpărător, dar și importante costuri pentru economie în general.

Ce urmează de făcut?Rigiditatea preţurilor locale

la carburanţi este un simptom clar al unui cadru concurenţial și regulator defi cient, dar și ser-vește drept o sursă importantă de costuri pentru economie. Prioritatea de bază a deciden-ţilor de politici ar trebui să fi e liberalizarea deplină a pieţei prin demontarea barierelor de intrare pe piaţă și a altor forme de reglementare redundantă, precum și ameliorarea concu-renţei dintre participanţi. În acest sens, pe termen scurt sunt necesare cel puţin următoarele acţiuni:

- Modifi carea articolului 13 din Legea privind piaţa produ-selor petroliere prin eliminarea cerinţelor ca compania să deţină depozite petroliere în volum de minim 5 mii de metri cubi și a unui capital propriu de minim 8 milioane de lei pentru obţinerea licenţei de import și comercia-lizare cu ridicata a benzinei și motorinei.

- Modificarea punctului 5 din Regulamentul cu privire la comercializarea cu amănun-tul a produselor petroliere în sensul eliminării obligativităţii comercianţilor cu amănuntul să achiziţioneze cu ridicata produse petroliere numai de la importatori.

- Stabilirea unui singur tip de licenţă pentru comerţul cu amă-nuntul și ridicata a produselor petroliere. Astfel, vor fi eliminate cazurile de discriminare prin care importatorii și comercian-ţii cu ridicata au dreptul și la comerţ cu amănuntul, iar cei cu amănuntul nu au dreptul la comerţul cu ridicata.

- Simplificarea formulei de calcul a preţurilor de comerci-alizare a produselor petroliere pentru a asigura transparenţa formării preţurilor.

- Excluderea punctului 4.8 din Metodologia aplicării și calculării preţurilor la produsele petroliere, conform căreia, com-paniile trebuie să notifi ce ANRE înainte de punere în aplicare a noilor preţuri.

Adrian LUPUŞORSursa: expert-grup.org

Datele Biroului Naţional de Statistică din Moldova arată că, în luna octombrie, câștigul salarial mediu a crescut, în general, cu aproximativ 10 la sută faţă de acum un an, deci, cel puţin în statistici viaţa moldovenilor ar trebui să fi e mai bună. Guvernul, ca peste tot în lume în aceste momente de criză fi nan-ciară, caută să impună impozite mai mari pentru cei cu mai multă dare de mână. Despre acest subiect a stat de vorbă jurnalista de la postul de radio Euro-pa Liberă, Valentina Ursu, cu analistul economic Iurie Gotișan.

- Fără îndoială că cei înstăriţi trebuie să plătească mai mult și asta indiferent dacă aceștia au sau nu venituri la vedere. Însă pentru

asta ar fi bine să fi e stabilite reguli transparente de joc. Or, meca-nismele de impozitare indirectă specifi cate în noua politică fi scală nu prea indică o claritate adecvată. În plus, probabil, ar trebui să existe, de exemplu, un plafon anume de la care să se pornească proceduri legale de impozitare a celor cu ve-nituri mari și foarte mari. Din câte îmi amintesc, în proiectul prezentat Parlamentului plafonul este de 300 de mii de lei. Totuși, cred că 500 sau 600 de mii de lei ar fi o sumă mai potrivită, sau două-trei trepte de impozitare.

- Campania „Avere la vedere” nu ne-a spus foarte clar totuși câţi oameni bogaţi există în Re-publica Moldova. O persoană cu venituri de 15-20 de mii de lei este neapărat un om bogat?- Este nevoie să colectăm mai

mult, și acest lucru este posibil prin taxarea suplimentară a averi-lor mari. Cu siguranţă, bogăţia în

Moldova nu înseamnă 5 sau 6 mii de lei pe lună, sau suma pe care aţi specificat-o. De fapt, nu sunt bogaţi oamenii care trăiesc doar din salariu, cu puţine excepţii. De aceea, este nevoie de generalizarea declaraţiilor de venit și avere. Astfel se pot evidenţia sau identifi ca cei cu venituri mici, dar cu averi mari, ar trebui și ei impozitaţi pe măsură. Polarizarea societăţii o spune de la sine, spre exemplu, or, unele analize calitative sau subiective arată că peste 80 la sută dintre cetăţeni o duc destul de rău, pe când vreo 10 la sută exagerat de bine.

- Cei care se împotrivesc taxă-rii bogaţilor argumentează că aceasta ar putea să ducă la de-teriorarea mediului de afaceri, la stoparea investiţiilor. Ar avea impact negativ? - Nu cred că este adevărat,

nivelul evaziunii fi scale la noi este extrem de mare, de peste 10 la sută din Produsul Intern Brut. Mai mult,

chiar autorităţile au declarat că în jur 50 la sută din economia ţării este în subteran, adică jumătate din sistemul economic este nefi scalizat. Or, sincer vorbind eu nu cunosc o altă ţară unde ar exista un număr atât de mare al mașinilor de lux, a caselor rezidenţiale, care apar ca ciupercile după ploaie ș.a.m.d. Avem un stat captiv, prizonier al unor elite, care deseori deturnea-ză resursele publice în scopuri proprii.

- Taxele și impozitele mai mari ar putea deveni însă o nouă modalitate de a tăia pe altă cale din benefi ciile sociale ori a creș-te costul de întreţinere a micilor întreprinzători. Ce măsuri ar trebui să fi e întreprinse?

- O soluţie ideală în acest sens ar fi introducerea unui sistem infor-matic unic, care ar putea colecta în timp real informaţiile despre venit, avere, loc de muncă, ajutoare etc., adică la nivel de individ și să fi e core-late aceste date. Fiindcă alternativa la creșterea veniturilor este doar cercul vicios al tăierii cheltuielilor. Nu putem ajunge la zero procente cheltuieli, fi indcă asta ne dezbină ca stat. Oricum, cheltuielile de pro-tecţie socială la noi sunt 50 la sută din media europeană, ca procent în Produsul Intern Brut. După cum am mai spus, bogaţii trebuie să plătească mai mult. E nevoie doar de voinţă politică și de capacitate managerială la Ministerul de Finan-ţe, dar de putut se poate.

Sursa: europalibera.org

Campanie de învăţare a limbii române pentru minorităţile

etnice din Moldova

Cinci centre de învăţământ și predare a limbii române pentru minorităţile etnice vor fi înfi inţate în Republica Moldova. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chișinău și în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţi-lor, sunt predate câteva discipline în limba română.

Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a menţionat joi, 15 decembrie, în timpul unei conferinţe de presă, organizată de Biroul Relaţii Interetnice, că centrele vor oferi servicii de învăţare a limbii române, dar și cursuri de formare pentru cadrele didactice, astfel ca absolvenţii acestora să se poată integra mai ușor în mediul lingvistic și social. Centrele urmează să fi e dotate cu utilaj de calcul și video performant, materiale didactice, astfel ca să trezească interesul între-gii populaţii pentru studierea limbii române, a specifi cat Potâng.

Elena Beleacova, director general al BRI, a subliniat că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoașterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum și la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate. Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au benefi ciat de un vast program de predare și învăţare a limbii române, desfășurat cu sprijinul fi nanciar al Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Cinci absolvenţi al acestui pro-gram au primit joi certifi cate de cunoaștere a limbii de stat.

Limba română în liceeÎncepând cu anul de studii 2011-2012, în zece licee din Republica

Moldova, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor naţionale, sunt predate câteva discipline în limba română. Cele zece licee au fost desemnate de Ministerul Educaţiei, la solicitarea administraţiilor acestora și a părinţilor, în cadrul proiectului „Integrarea socială și lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română”.

Cele zece instituţii implicate în proiect sunt: Liceul „V. Suhomlin-ski” din Edineţ, Liceul „T. Șevcenko” de la Briceni, liceul „C. Popovici”, Râșcani, liceul „A. Pușkin”, Bălţi, și liceul cu aceeași denumire din Ungheni, Liceul „M. Lomonosov”, Călărași, Liceul „I. Neciui-Leviţki”, Chișinău, Liceul „G. Gaidarji”, Comrat, Liceul „N. Guboglo”, Ceadâr-Lunga, și Liceul numărul 2 din Taraclia.

Tatiana Potâng, viceministru al Educaţiei, a ţinut să precizeze că școlile implicate în proiectul-pilot au avut posibilitatea de a selecta clasele, dar și disciplinele care sunt predate în limba română, trans-mite Moldpres. Acest proiect are menirea de a favoriza crearea unui mediu de comunicare în limba română pentru minorităţile naţionale, care întâmpină difi cultăţi în acest sens.

După implementare, rezultatele acestui proiect-pilot vor constitui bazele unei Strategii naţionale de integrare socială și lingvistică a elevilor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, extin-derea acestui proiect pe întreg eșantionul de elevi va condiţiona elaborarea, pentru Republica Moldova, a unei noi Concepţii de predare, învăţare și evaluare a limbii române în școlile alolingve și va determina revizuirea Planului-cadru și reconceptualizarea politicii curriculare în domeniu.

Iniţiativa a fost preluată din experienţa unor state europene, dar și din mai multe foste ţări sovietice, precum Georgia sau Letonia. Potrivit lui Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului Republicii Moldova, în 2010, Guvernul a alocat 90 de mii de lei pentru edita-rea unor manuale și cărţi utilizate în școlile și grădiniţele pentru minorităţile naţionale.

Sursa: karadeniz-press.ro

Un grup de oameni de cultură, membri ai Uniunii Muzicienilor din Moldo-va (UMM), le-au adresat o petiţie președintelui interimar Marian Lupu și premierului Vladimir Filat, prin care le solicită con-ferirea numelui „MARIA BIEȘU” Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chi-șinău, cu ocazia împlinirii, pe 24 aprilie 2012, a 50 de ani de creaţie artistică a cunoscutei interprete. De asemenea, artiștii își exprimă indignarea faţă de faptul că, deși și-a slujit ţara cu devotament, pro-movând Republica Mol-dova în lumea întreagă, ajunsă la bătrâneţe, Maria Bieșu benefi ciază de o pen-sie mizeră de doar 1 843 de lei. Vă prezentăm mai jos textul Adresării:

Despre unul din paradoxurile pieţei moldoveneşti de carburanţiÎn situaţia în care pre-ţurile locale depind preponderent de cele de import, ar fi logic să ne așteptăm ca fl uctuaţiile externe să-și găsească o anumită refl ecţie și pe piaţa internă. Nu și în ca-zul pieţei moldovenești de carburanţi. Astfel, deși preţurile de import formează circa 55%-60% din preţul fi nal la benzi-nă și motorină, compa-

niile petroliere autohtone ezită să ajusteze preţurile locale la variaţiile preţurilor externe. Prin urmare, în pofi da multiplelor episoade de ieftinire a cotaţiilor bursiere și de apreciere a monedei naţionale, din luna mai și până în prezent, preţurile locale la benzi-nă și motorină au rămas neschimbate. Situaţia pare și mai bizară dacă o comparăm cu cea din România – principalul furnizor de carburanţi în Moldova – unde companiile ajustează preţurile de câteva ori pe lună. În cadrul acestei scurte analize vom încerca să găsim explicaţia acestui paradox, să identifi căm benefi cia-rii și perdanţii, precum și să schiţăm posibilele soluţii care ar trebui întreprinse de decidenţii de politici.

IURIE GOTIŞAN:

„Nivelul evaziunii fi scale depăşeşte 10 la sută din PIB”

Maria Bieşu, „vocea de aur” a Republicii Moldova, are o pensie de doar 1800 de lei

16 DECEMBRIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Reportaj

„Nu ţin mânie pe mama mea, Dumnezeu cu ea”Petru ne-a povestit că a vor-

bit o singură dată cu mama sa, dar nu s-au înţeles, pentru că ea îi vorbea în găgăuză și în rusă, iar el nu înţelege aceste limbi. De asemenea, el spune că nu-i

supărat pe ea pentru faptul că

l-a abandonat.

„Am stat la școală trei ani

după ce am terminat studiile.

Nu am avut ce face, pentru că

părinţii s-au lepădat de mine.

Directoarea a fost foarte bună cu

mine și mi-a permis să mai stau

acolo. După aceea, m-au adus

aici. Aici ajut și eu cu ce pot: aduc

lemne de foc, mătur câte o dată, mai ajut pe la bucătărie. În rest ascult muzică, privesc televizo-rul. Le mulţumesc oamenilor de aici că m-au adus la acest centru și că au grijă de mine. Dacă nu ar fi fost ei, m-ar fi trimis la o casă de bătrâni, și acolo nu e bine. Lumea spune că acolo nu e bine. Părinţii m-au părăsit la naștere. Am fost nu demult cu doamna primar acasă și nu vor să mă accepte pentru că am tată de al doilea și el a zis că dacă mama mă primește acasă, se desparte de ea și îi ia și copiii. Și mama nu vrea să rămână singură și s-a lepădat de mine.

Ea a vorbit atunci cu mine, însă eu nu am înţeles ce spu-ne, pentru că vorbește doar în găgăuză și în rusă, iar eu nu înţeleg aceste limbi. Eu am vrut să mă întorc acasă la părinţii mei, dar n-am avut ce să fac. Nu sunt supărat pe mama mea, să răspundă pentru păcatele ei. Eu nu ţin mânie, Dumnezeu cu ea”, a concluzionat băiatul.

„L-am dus la mama lui, dar ea s-a lepădat a doua oară de el”Anastasia Hatmanu este fost

cadru didactic la școala-internat din Hâncești, iar în momentul

de faţă ocupă funcţia de primar

al satului Pogănești din același

raion. Tot ea este cea care a

reușit să deschidă în Pogănești,

acum un an, cu sprijinul fi nanci-

ar al unui cetăţean elveţian de

origine germană, un centru de

asistenţă socială pentru copiii

sărmani și bătrânii neajutoraţi,

cărora le oferă zilnic de mâncare.

Recent, cu aproximativ o lună

în urmă, la iniţiativa Anastasiei

Hatmanu, un centru similar a

fost deschis și în satul vecin,

Cioara.

Îl cunoaște pe Petru de mic,

de când încă învăţa la școală.

Astăzi a ajuns să fi e pentru el ca

o a doua sa mamă.

„Pe perioada cât am lucrat

la școala-internat din orașul

Hâncești, am cunoscut mai

multe istorii care m-au marcat

profund. Preocuparea noastră

a fost reintegrarea copiilor în

familiile lor biologice, lucru ce

nu întotdeauna ne reușea. Eu

am fost și în funcţia electivă de

membru al comitetului sindical

de la școala-internat și, împre-

ună cu asistentul social de la

această instituţie, am fost la

familia lui Petru Curmaniţchi,

în raionul Ceadâr-Lunga, satul

Chiriet-Lunga, cu intenţia de a

integra acest copil în familia lui

biologică. El are mamă care locu-

iește împreună cu soţul ei. Pe ta-

tăl său biologic nu-l cunoaștem.

Prin intermediul Registrului de

evidenţă a elevilor, am afl at că

mama lui trăiește și am reușit să

o găsim”, și-a început povestirea

primarul satului Pogănești, Ana-

stasia Hatmanu.

„Petru a fost abandonat la

maternitate și a crescut la școa-

la-internat. Când a absolvit

cursul gimnazial, trebuia să

plece de la școală. Noi, afl ând

că are mamă, am mers în satul

respectiv și am încercat să-l in-

tegrăm în familia lui. Am găsit-o

pe mama lui în câmp, la strâns

porumb, am stat mult de vorbă

cu ea. Petru era cu noi. I-am

arătat mamei băiatul, i-am spus

că este un copil drăguţ, deștept,

cuminte, bineeducat. Mama lui

este de origine găgăuză, vorbea

când în rusă, când în găgăuză.

Ne-a spus că nu are cum să-l pri-

mească deoarece s-a recăsătorit

și actualul său soţ nu-i permite

să-l ia acasă. Am încercat să o

convingem că el poate să-i fi e

de ajutor, însă ea nu a vrut să

asculte. Petrică a văzut dintr-o

parte că eu discut cu mama lui

în contradictoriu, s-a coborât

din mașină, s-a apropiat de mine

și mi-a șoptit că nu-i nevoie să

insist, dacă mama lui nu-l vrea,

și că este dispus să se întoarcă

înapoi la școală. El nu știa că noi

nu mai avem dreptul să-l ţinem

la școala-internat și că suntem nevoiţi să-l integrăm în altă parte. Mama lui, cu care Petrică seamănă extrem de mult, nici nu a vrut să vorbească cu el. Ne-a zis că nu avea nevoie de el și că nu degeaba l-a abandonat la maternitate. Când ne întorceam

înapoi cu mașina, Petrică era foarte trist și abătut. Această situaţie m-a sensibilizat profund și m-am gândit că aș putea face ceva pentru el. Și am vorbit cu partenerul nostru din Elveţia care finanţează Centrul social și i-am cerut permisiunea să-l

luăm pe băiat să trăiască aici”,

ne-a povestit doamna primar.

Potrivit ei, Petru s-a acomo-

dat destul de repede la noua sa

casă, se înţelege bine cu perso-

nalul de la Centru și este de mare

ajutor la gospodărie.Olga CUŞNIR, pentru FLUX

La „Casa Angela” din Cioara am ajuns exact în momentul când perso-nalul descărca proviziile necesare pentru pregă-tirea hranei. Vedem o casă bătrânească recent renovată în care sunt amenajate două camere: în una se gătește mânca-rea, în cealaltă iau masa doi copii micuţi.

„Avem în îngrijirea noastră 15 bă-trâni și 15 copii. La o parte dintre aceș-ti bătrâni le ducem mâncarea acasă, de zi, pentru că sunt bolnavi, stau la pat și nu se pot deplasa singuri. Este vorba de niște oameni singuri care au rămas fără nici un ajutor și care nu sunt în stare nici să se hrănească. Alţii, care se pot deplasa, vin singuri aici și mănâncă. Copiii cărora le oferim mâncare sunt, de asemenea, sărmani, fi e orfani, fi e din familii numeroase care o duc greu. Vin aici după ore și

iau prânzul”, ne-a spus Tamara Laur, care, împreună cu o altă femeie din sat, Nadejda Raţă, este responsabilă de distribuirea mâncării pe la casele bătrânilor.

Natalia Golban, care gătește mân-carea pentru cele 30 de persoane, ne-a spus că, deși această muncă nu este ușoară, este satisfăcută de ceea ce face. „În fiecare zi, le pregătesc câte două feluri de mâncare. Astăzi avem borș cu varză, iar la felul doi – hrișcă cu sos și pește prăjit”, ne spune femeia.

Vrea să devină bucătar când va creşte mare, ca să nu mai ducă lipsă de mâncareÎi întrebăm pe cei doi copii dacă

le-a plăcut mâncarea. Emoţionaţi, aceștia dau afirmativ din cap. Îi cheamă Sergiu și Ileana și ambii sunt în clasa I. „Îl întrebăm pe Sergiu ce își dorește să devină când va crește

mare. „Bucătar”, ne răspunde el cu

voce stinsă. Îl întrebăm dacă îl așteap-

tă pe Moș Crăciun și ce și-ar dori să-i

aducă. Se uită neîncrezător la noi și

răspunde timid: „Vreau să-mi aducă

mănuși”.

Centrul „Casa Angela” din Cioara

este parte a aceluiași proiect din

care face parte și „Casa Diana” din

Pogănești și a fost deschis un an mai

târziu. Ambele centre sunt susţinute

fi nanciar de doi cetăţeni elveţieni de origine germană, Ludolf și Sibylle von Usslar, care investesc anual pentru întreţinerea lor câte 3 000 de euro.

Autorităţile, surde şi mute la durerea propriilor cetăţeniCoordonatoarea proiectului,

primarul din Pogănești, Anastasia Hatmanu, ne-a spus că a selectat

persoanele care beneficiază de

hrană împreună cu asistentul so-

cial, directorul școlii, directoarea

grădiniţei și cu oamenii din sat care

cunosc mai bine situaţia acestor

oameni. „I-am selectat în funcţie de

gradul de vulnerabilitate. Copiii care

benefi ciază de ajutor sunt cei din

familii monoparentale, avem și doi

copii orfani de ambii părinţi”, ne-a

explicat Anastasia Hatmanu. Tot ea

ne spune că, deși a făcut numeroase

demersuri către autorităţile raionale

și centrale, cerându-le să contribuie

și ele cu vreun ajutor, astfel încât

numărul beneficiarilor de hrană

gratuită să poată fi mărit, nu a primit

nici un răspuns până în momentul

de faţă.

„Proiectul nostru are ca scop și

apropierea dintre generaţii, adică

să-i învăţăm pe copii să fi e deschiși

și toleranţi în raport cu bătrânii, să-i

ajute, să conștientizeze că bătrânii

au nevoie de ajutorul celor tineri,

iar tinerii să înveţe din experienţa

celor mai în vârstă. Ne-am propus

ca acești copii care provin din fami-

lii nevoiașe să înţeleagă că există

situaţii mult mai complicate decât

ale lor. De asemenea, îi antrenăm în

diverse activităţi după puterile lor,

de exemplu, anul acesta am strâns,

împreună cu copiii, fl ori de mușeţel

și măcieș, pentru ceaiul pe care tot

lor li-l preparăm. În curtea Centrului

din Pogănești avem o mică grădină,

unde am sădit cartofi , morcovi, iar

copiii s-au implicat și ei, lucrând

după puterile lor. Tot copiii sunt cei

care îngrijesc fl orile din curte. Acest

Centru este foarte necesar pentru

comunitatea noastră. Chiar recent,

niște persoane pe care le-am ajutat

ne-au spus că dacă nu erau prânzu-

rile noastre, ei riscau să moară de

foame iarna trecută. Sunt persoane

care vin singure la noi și iau masa.

Aceștia sunt cei care se pot depla-

sa. Celor care nu se pot deplasa le

ducem prânzul acasă”, ne-a spus

primarul.

Doi medici şi o asistentă medicală la 1 700 de persoaneAnastasia Hatmanu ne mai spune că

și-ar dori foarte mult să extindă aceste centre, astfel încât, pe lângă hrana pe care le-o oferă, să le poată acorda oa-menilor și unele servicii medicale. „Pe viitor, mă gândesc să extindem acest Centru, astfel încât să putem acorda și servicii medicale. Însă pentru acest lucru e nevoie să-l amenajăm, să procu-răm echipament corespunzător, avem nevoie de specialiști, pentru că ne con-fruntăm cu o mare criză de specialiști în domeniul sănătăţii. În momentul de faţă avem doar doi medici și o asistentă medicală care fac faţă cu greu la 1700 de persoane. Și bineînţeles că și servi-ciile medicale lasă de dorit, iar primul centru medical specializat se afl ă la 55 de km distanţă de Pogănești, în satul Cărpineni”, ne-a mai explicat doamna primar.

Olga CUŞNIR, pentru FLUX

Povestea unui tânăr cu dizabilităţi, părăsit de mamă şi uitat de autorităţiPovestea unui tânăr cu dizabilităţi, părăsit de mamă şi uitat de autorităţiAbandonat de cei apropiaţi, un tânăr cu dizabilităţi,

absolvent al şcolii-internat din oraşul Hânceşti, urma să-şi petreacă restul vieţii la un azil de bătrâni

OAMENI DE LÂNGĂ NOI

Drama lui Petru Curmaniţchi a început încă pe când era un prunc neajutorat, după ce mama sa l-a abandonat la maternitatea unde l-a adus pe lume. A crescut la școala-internat pentru copii cu dizabilităţi din Hâncești, care i-a fost și casă, și masă, până s-a făcut mare. Petru suferă de o disfuncţie locomotorie la piciorul drept, în rest este un tânăr integru la minte și bineeducat. A absolvit cursurile gimnaziale la internatul din Hâncești acum circa patru ani. După absolvirea studiilor, școala-internat nu mai putea să-l întreţină, iar Petru urma să părăsească institu-ţia. În lipsa unor programe de stat efi ciente de reintegrare în societate a copiilor orfani cu dizabilităţi, administraţia școlii a fost pusă în faţa unei situaţii extrem de grea: să-l oblige să părăsească internatul, fără a avea posibilitatea de a-i oferi vreo oportunitate. Nefi ind în stare să arunce în stradă un copil singur și neajutorat, direcţia instituţiei a continuat să-l întreţină și să-l găzduiască. Astfel, Petru a locuit, contrar regulamentului instituţiei, încă o perioadă de trei ani la școala-internat...

După o tentativă eșuată de a integra tânărul în familia sa biologică, Petru urma să fi e transferat să locuiască la un azil de bătrâni. Situaţia băiatului a marcat-o profund pe o fostă învăţătoare de a sa de la internatul din Hâncești, care nu a fost în stare să-l abandoneze. Astfel, Petru a ajuns să locuiască la un Centru de asistenţă socială din satul Pogănești, Hâncești, unde, după cum spune chiar el, nu-i lipsește nimic…

O pereche de mănuşi – cadoul la care visează un copil din satul Cioara

Tamara LaurTamara Laur Natalia GolbanNatalia Golban

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii din Pogăneşti

Anastasia Hatmanu și Petru CurmaniţchiAnastasia Hatmanu și Petru Curmaniţchi

16 DECEMBRIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Ce simplu-ar fi , dacă-aş trăi cumva

Mai altfel, mai supus, mai cu momentul,

Dar eu nu pot, şi toată viaţa mea

E-o lacrimă ce-şi curge monumentul”.

Leonida Lari, „Testamentul”

G`ndul s=pt=m`nii

IN MEMORIAM LEONIDA LARIIN MEMORIAM LEONIDA LARICALEIDOSCOP

16 decembrie EvenimenteEvenimente1554: Wilno (Polonia): Este parafat “Tratatul de

alianță și de pace eternă” între Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei, și Sigis-mund al II–lea August, regele Poloniei

1607: Lupte pentru domnia Moldovei între fi ii lui Ieremia Movilă și Simion Movilă. În lupta de la Ștefănești, în 16 decembrie, Constantin Movilă l–a înfrânt pe vărul său Mihailaș, cucerind tronul Moldovei

1653: Oliver Cromwell devine Lord protector al Angliei, Scoției și Irlandei (până în 1658)

1773: În provincia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniști distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcă-turi de ceai. Evenimentul, cunoscut ca Boston Tea Party, devine una din scânte-ile Revoluției americane (1776-1784)

1811: În New Madrid, din Missouri, SUA, are loc primul cutremur dintr-o serie lungă de cutremure severe

1848: Adunarea fruntașilor români transilvă-neni la Sibiu, unde se adoptă o petiție națională prin care se protestează împotriva “unirii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848

1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918 și 1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pământ ce au fost împărțite țăranilor, modifi cându–se astfel structura proprietății în noua Românie)

1920: Unul dintre cele mai devastatoare cutre-mure din istorie a avut loc în provincia chineză Gansu. Numărul persoanelor decedate s-a ridicat la 200.000

1938: Este înfi ințat Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II–lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un decret–lege cerea tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze jurământ de credință regelui

1944: Al Doilea Război Mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: “Ofensiva din Ardeni”

1945: Moscova. Conferința miniștrilor Afa-cerilor Externe ai URSS, SUA și Marii Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere include-rea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ, precum și organizarea de alegeri libere

1970: A avut loc premiera fi lmului “Love Story”, regia Arthur Hiller, fi lm ce a avut un imens succes de public (protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal)

1989: Timișoara. De la nemulțumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fi e strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timișorenii se strâng în Piața Catedralei. În noap-tea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine

2000: Colin Powell a devenit primul secretar de stat afro-american din istoria SUA

NașteriNașteri1485: Catherine de Aragon, regină a Angliei

(d. 1536)1770: Ludwig van Beethoven, compozitor

german (d. 1827)1775: Jane Austen, scriitoare engleză (d. 1817)1790: Regele Leopold I al Belgiei (d. 1865)1804: Victor Buniakovski, matematician rus (d.

1889)1866: Vasili Kandinski, pictor rus (d. 1944)1888: Alexandru I al Iugoslaviei (1929-1934)

(d. 1934)1902: Rafael Alberti, scriitor spaniol (d. 1999)1917: Arthur C. Clarke, scriitor britanic de SF

(d. 2008)1936: Constantin Flondor, artist plastic1943: Tudor Olteanu, comparatist și teoretician

literar (“Morfologia romanului euro-pean”)

1953: Leonard Oprea, prozator, eseist român1964: Mircia Giurgiu, politician român1972: Željko Kalac, fotbalist australian1973: Scott Storch, rapper, producător ame-

rican1979: Mihai Trăistariu, cântăreț român1985: Aylin Cadâr, cântăreață și actriță

româncă de origine turcă

DeceseDecese1871: Willibald Alexis, scriitor german (n. 1798)1897: Alphonse Daudet, scriitor francez (n.

1840)1921: Camille Saint-Saëns, compozitor francez

(n. 1835)1922: Gabriel Narutowicz, primul președinte

polonez (n. 1865)1943: Nicolae Ghica-Budești, arhitect, unul

dintre promotorii stilului neoromânesc în arhitectură (n. 1869)

2001: Georges Bernier, critic de artă francez, cel care a înfi ințat, la începutul anilor ´50, prestigioasa revistă de artă “Ľ Oeil”.

Marţi, 13 decembrie, cea mai

cunoscută poetă din Basarabia, Leo-

nida Lari, a fost petrecută pe ultimul

drum. Liuba Tuchilatu pe numele

ei adevărat, poeta a avut parte de

funeralii naţionale, Guvernul Re-

publicii Moldova a alocat suma de

1.300 de euro din fondul de rezervă

pentru servicii funerare.

Printre personalităţile culturale

din Republica Moldova care au

avut parte de funeralii naţionale se

mai numără interpreţii Ion și Doina

Aldea-Teodorovici, poetul Grigore

Vieru, cântăreţul de muzică popu-

lară Nicolae Sulac, poetul Anatol

Codru, regizorul Valeriu Gagiu și

compozitorul Mihai Dolgan.

Leonida Lari s-a născut la 26

octombrie 1949, la Bursuceni, în

apropiere de municipiul Bălţi, într-o

familie de învăţători, mama sa fi ind

Nadejda Tuchilatu. Este autor a 24

de volume de poezie și proză și a tra-

dus din marea poezie universală.

Pentru creaţia sa a fost răsplătită

cu premiile: România Mare, premiul

“Flacăra, Totuși iubirea”, premiul

revistei “Cronica” (Iași), premiul

“Tibiscus” – Serbia, premiul “Acade-

miei Române” pentru poezie, “Mihai

Eminescu”. Este cetăţean de onoare

al municipiului Bacău (1993), Cava-

ler al Ordinului Republicii (1996,

Republica Moldova).

A absolvit Universitatea de Stat

din Moldova, Facultatea de fi lolo-

gie. A fost colaborator la Muzeul de

literatură „D. Cantemir” din Chișinău (1971-1973), redactor la revista “Literatura și Arta” (1985-1988) din RSSM, redactor-șef al primei publicaţii în grafie latină din Re-publica Moldova - “Glasul naţiunii” (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare naţională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovi-etul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începând cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).

Leonida Lari a fost membru al Partidului România Mare timp de aproape 10 ani, ea obţinând în total trei mandate de deputat (primul dintre ele obţinându-l pe lista PNŢ-CD, după care a trecut la PRM).

La începutul lunii februarie 2005, pe când era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunţat că demisionează din acest partid deoarece preferă „libertatea de a gândi și de a acţiona” și „un

limbaj civilizat chiar faţă de adver-sarii politici”.

Marţi, 13 decembrie, poeta Leo-nida Lari a traversat pentru ultima dată Piaţa Marii Adunări Naţionale, locul de unde, la marile adunări naţionale de la începutul anilor ’90, era nelipsită din tribune. Sicriul ei a fost condus pe ultimul drum de sute de oameni. Cortegiul a pornit de la Teatrul Naţional de Operă și Balet spre Cimitirul Central, făcând un popas la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, unde au fost recitate poezii din opera regretatei poete și interpretate cântece patriotice.

Ambasadorul României, Marius Lazurcă, a venit cu un mesaj de recunoștinţă din partea președin-telui și premierului român, Traian Băsescu și Emil Boc. „Trecerea la cele veșnice a Leonidei Lari este momentul potrivit să ne amintim despre contribuţia ei la renașterea naţională în Republica Moldova, la democratizarea și europenizarea României”, a spus diplomatul.

În ultimul ei drum însă, poeta nu a fost scutită de atacuri, în ziua în care a fost înmormântată, agenţia rusească de știri Regnum publi-ca două articole defăimătoare la adresa poetei (găsiţi pe această adresă unul dintre ele: http://www.regnum.ru/news/1478633.html).

Agenţia rusească scria că Leonida

Lari ar fi îndemnat să spălăm străzile

cu sânge rusesc, iar copiii rușilor să

fi e arși. Drept „confi rmare”, Regnum

aduce un citat ce ar fi aparţinut

Leonidei Lari: „Fie ca mâinile mele

să fi e până la coate în sânge, dar îi

voi arunca peste Nistru pe ocupanţi,

venetici și mancurţi, îi voi goni din

Transnistria și voi, românii, adevăra-

ţii stăpâni ai acestui pământ chinuit,

veţi primi casele lor, apartamentele

lor împreună cu mobila… Noi îi vom

forţa să vorbească românește, să ne

respecte limba și cultura…“.

Afirmaţia pretinșilor jurnaliști

ruși a fost însă dezminţită de cole-

gii de breaslă ai Leonidei Lari și de

cei alături de care a militat pentru

mișcarea de eliberare naţională de

la începutul anilor ’90, care spun că

astfel de declaraţii nu se regăsesc în

discursurile sau scrierile ei.

Dumnezeu s-o odihnească în

pace.

Deși creaţia ei literară este una caracterizată de ro-mantism, poeta Leonida Lari a fost o fi re nonconfor-mistă. S-a logodit cu Ștefan cel Mare, a militat până-n ultima sufl are pentru unirea Basarabiei cu România, de peste două decenii nu s-a despărţit de bentiţa ei cu care a rugat să fi e înmormântată, a fost con-secventă în declaraţii, ambiţii și idealuri. În ultimii ani s-a luptat însă cu o boală necruţătoare, cancerul mamar, care a învins-o, la 62 de ani. Când diagnosti-cul medicilor a sunat ca un verdict, Leonida Lari, care locuia și activa în România, la București, s-a întors la Chișinău, împreună cu mama ei, pe care o ţinea aproape, și care a decedat și ea acum o lună.

La Muzeul Naţional de Istorie și Etnografi e Naturală din Chișinău a fost vernisată expoziţia jubiliară a Clubului Femeilor „Curcubeu”. Expo-nate ale muzeului sunt acum lucruri care, cu ani în urmă, făceau cinste și fală oricărei gospodine – obiecte realizate manual, cu folosirea unor tehnici străvechi, dar și moderne. Cele 40 de membre ale clubului, care nu sunt meșteri profesioniști, au expus feţe de masă, feţe de per-nă, icoane, bijuterii și alte obiecte de artizanat pe care, dacă le privești cu mai multă atenţie, nici nu-ţi vine a crede că de ele s-a atins mână de om, parcă au apărut printr-o vrajă sau au fost realizate de un pictor iscusit. Despre această expoziţie, dar și despre clubul „Curcubeu”, ne povestește Valentina Onofreescu, șefa secţiei Expoziţii a muzeului.

- Cum a început să activeze la Muzeul Naţi-onal de istorie și Etnografi e Naturală Clu-bul femeilor „Curcubeu”?- Acest club a fost înfi inţat în 1991 de un

grup de entuziaști, amatori de lucru cu cro-șeta, laseta, de broderii și alte meșteșuguri naţionale, ca un club pe interese. Conducă-toarea clubului este Ludmila Berezin, care este tehnolog-economist de meserie, dar căreia îi place tot ce este frumos și ea conduce de zece ani acest club. Este o femeie care ţine la fi ecare membru din clubul ei și la fi ecare lucrare, are o atitudine maternă faţă de fi ecare. Ea a pregătit pentru expoziţie toate exponatele, a călcat feţele de masă, milieurile, prosoapele. A avut grijă ca expoziţia să fi e atât de interesantă și frumoasă cum o vedeţi dvs. acum.

- Cât va dura această expoziţie? - Până pe data de 22 ianuarie. Se desfășoa-

ră în perioada sărbătorilor de iarnă și este o expoziţie cu vânzare, așa că dacă v-a interesat ceva de aici, puteţi cumpăra pentru un cadou unei persoane dragi.

- Câţi artiști amatori își expun aici lucrări-le?- 40 de meșteri. Multe dintre doamnele care

fac parte din clubul „Curcubeu” sunt meșteri populari, lucrările lor au fost văzute și apreciate de Uniunea Meșterilor Populari din Republica Moldova, iar obiectele realizate de elevi au trecut testul de calitate și originalitate. Cine dorește să deprindă aceste meșteșuguri poate veni la noi la muzeu, la ședinţele clubului, pen-tru că aceste doamne oferă lecţii începătorilor gratis. În fi ecare duminică, de la ora 11 până la ora 13, în una din sălile muzeului, clubul își ţine ședinţele. Doamnele se adună, fac schimb de experienţă, învaţă, se informează. Și să vedeţi, când a fost inaugurată expoziţia, fi ecare meșter avea emoţii pentru exponatele sale, dar au admirat sincer și au lăudat lucră-rile colegelor. Există o concurenţă loială între acești meșteri.

- Dar ce vârste au?- Sunt de diferite vârste, de la 30 până la

peste 80 de ani.

- Tinerelele de 17, 18 ani nu prea vin?- Nu, probabil, au alte interese la această

vârstă, dar noi le așteptăm. La expoziţie veţi admira și două lucrări ale unui băiat, este vorba de Artur Creangă, fi ul Alei Creangă, una dintre membrele clubului.

- Sala de expoziţii a muzeului arată ca o casă mare. Au mai fost astfel de expoziţii aici?- Da, este a treia la număr: am mai organi-

zat la 10, 15, 20 de ani de activitate a clubului “Curcubeu”. Sperăm să organizăm o astfel de expoziţie și la aniversarea de 50 de ani. Au mai fost expoziţii mici într-o sală de la parter a unor membre din acest club, dar expoziţii de grup au fost doar trei.

- Ce obiecte conţine această expoziţie?

- Vedeţi aici diverse exponate: feţe de masă extraordinar de frumoase și de bine lucrate, prosoape, milieuri, icoane, tablouri realizate în diferite tehnici, de la batic la broderie, tablouri executate din panglici, lucrări cioplite în lemn, bijuterii, tapiserie, jucării, șaluri, pernuţe, gu-lerașe. Sunt expuse lucrări realizate în diferite tehnici de broderie: lasetă, croșetă, frivolite, punct plat. Exponatele de aici pot înfrumuseţa orice interior, dar sunt binevenite și pentru cadouri. Victoria Rusu, de exemplu, expune mai multe lucrări, tablouri brodate, lucrări exe-cutate cu croșeta, Valentina Oleinic are lucrări deosebite, executate din panglici din mătase. Valentina Ţurcanu are lucrări în diferite dome-nii, și lasetă, și croșetă, și broderie, și bijuterii. Merită apreciere lucrările Ninei Gavrilova, a Niculinei Tkacenko, care a expus trei feţe de masă incredibile, ea este meșter popular. Lu-crările Ninei Grigorieva au două feţe, nu găsiţi aici nici un nod, nici o stângăcie. Irina Croitor a expus icoane brodate, prosoape; Ludmila Lu-chiancenco, la peste 80 de ani ai ei, face feţe de

mesă, cioplește și în lemn, este foarte talentată și energică. Lucrările Elisavetei Marin parcă sunt fotografi ate, nici nu-ţi vine să crezi că mâna omului a știut să redea cu atâta exactitate culori și texturi atât de bogate, și aceste lucrări sunt executate cu acul. Natalia Milean are lucrări pentru copii, realizate cu croșeta. Un capitol aparte este cel al icoanelor brodate sau realiza-te cu croșeta. Lucrările sunt elegante, rafi nate. Doamnele din acest club sunt meșteri amatori, au diferite profesii: profesori, economiști etc., nu au cursuri, studii speciale în acest domeniu, dar le unește pasiunea pentru frumos.

- Dacă înainte o fată nu se căsătorea până nu-și făcea singură zestrea, astăzi mește-șugurile populare sunt uitate, obiecte din astea greu găsești și în cuferele femeilor foarte în vârstă.- Așa este, dar le putem reanima, trebuie

doar să existe interes pentru ele, pentru că nu-și pierd niciodată valoarea. Aceste lucrări au și valoare artistică, dar aceste îndeletniciri pot

fi recomandate și în scop terapeutic. Vizitaţi

această expoziţie, o să vă creeze o dispoziţie

de sărbătoare, o să vă reamintească de înde-

letnicirile mamelor, bunicilor dvs. și poate o să

încercaţi și dvs. să creaţi astfel de capodopere.

Păcat să se piardă aceste meșteșuguri din zes-

trea neamului nostru.

- Noi vă mulţumim pentru bunăvoinţă și vă dorim succes în continuare!- Mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

„Poeta care a contribuit la renaşterea naţională „Poeta care a contribuit la renaşterea naţională în Republica Moldova şi la democratizarea în Republica Moldova şi la democratizarea şi europenizarea României”şi europenizarea României”

COMORILE SUFLETULUI

Meşteşuguri populare care păstrează şi întregesc zestrea neamului

O fotografi e care prezintă

Mănăstirea Chiajna-Giu-

lești s-a clasat pe prima

poziţie în secţiunea euro-

peană a topului Wiki Love

Monuments 2011, alcătuit

de site-ul Wikimedia.

Fotografia câștigătoare este realizată de Mihai Petre și prezintă Mănăstirea Chiajna-Giulești din apropierea Bucureștiului, într-un peisaj hibernal. În fotografi e apare și o persoană, surprinsă din profi l, afl ată la mică distanţă de una din-tre intrările în mănăstire.

“Fotografi a unei mănăstiri, în-conjurată de zăpadă, în apropiere de București, reprezintă o com-poziţie extraordinară, refl ectând pe deplin caracterul misterios al acestor ruine. Echilibrul culorilor, mediul înconjurător și acel om,

afl at în mijlocul pustietăţii, fac ca monumentul să pară mai mare decât este în realitate și creează un efect uimitor. Astfel, ruinele par că au prins viaţă, în urma efectului combinat al acestor elemente”, se afi rmă în comunicatul emis de membrii juriului.

Pe locul al doilea s-a clasat pictura murală dintr-un conac din Purila (Estonia), care prezintă casa de vară pe care proprietarul acestuia, Friedrich Gustav von Helff reich (1759-1845), o deţinea în orașul Tallinn.

Fotografi a care prezintă ruinele fostei mănăstiri Anhausen din apropiere de Satteldorf (Germa-nia) ocupă poziţia a treia în acest top.

Pe locurile următoare în Top 10 s-au clasat fotografi i care prezintă portul minier Hotellneset din Nor-

vegia, fântâna Fontaine des mers din Place de la Concorde din Paris, capela bisericii Sfântul Alexandr Nevsky din parcul Alexandria din Sofi a, Cabanele Sennalpe Batzen și Alpe Batzen din Schröcken (Austria), Vechiul cimitir evreiesc din Cimitirul Central din Viena, străvechiul cimitir Hjortsberga din Suedia și Cimitirul și osuarul Doua-umont din Verdun (Franţa).

Pentru alcătuirea topului Wiki Love Monuments pe 2011, pes-te 165.000 de fotografii au fost propuse, provenind din 18 ţări. Fiecare ţară a nominalizat, în urma unui concurs naţional, câte zece fotografi i, ce au fost analizate de un juriu internaţional.

Fotografi a câștigătoare în sec-ţiunea europeană a acestui top anual al monumentelor - cea a Mănăstirii Chiajna-Giulești - a fost

singura imagine care a fost favorita tuturor membrilor juriului și a câș-tigat primul loc, la mare distanţă de fotografi ile concurente.

Juriul a fost alcătuit din Michael Biedowicz - directorul departa-mentului foto de la „Zeit Magazin”, Ann Branch - directoarea progra-mului Cultural din Comisia Euro-peană, Sebastiaan ter Burg - foto-graf profesionist, Tomasz Ganicz - președintele Wikimedia Polonia, Jose Gustavo Gongora - filolog, Marina Milella - arheolog, și Sneška Quaedvlieg-Mihailovic - secretar general al Europa Nostra.

Pentru determinarea fotogra-fi ei câștigătoare în secţiunea eu-ropeană, juriul a avut în vedere următoarele criterii: calităţile tehnice ale fotografi ei (claritate, luminozitate, perspectivă etc.), originalitate / amplasament și caracterul util al fotografi ei pentru site-ul Wikipedia.

Wikimedia Commons este o arhivă centralizată pentru imagini, muzică, clipuri muzicale și texte, care a fost lansată pe 7 septembrie 2004. Wikimedia include mai multe proiecte - Wikipedia, Wiktionary, Wi-kibooks, Wikisource, Wikiquote etc.

PATRIMONIUL EUROPEI

O mănăstire veche românească în Top 10 cele mai frumoase monumente

16 DECEMBRIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Dacă prestigiul de care se bucu-ră monarhismul este doar cu puţin mai mare decât cel al fascismului, a fi monarhist nu este privit la fel de apreciativ ca faptul de a face parte din comunitatea Amish. Să nu mai lungesc, însă, vorba și să spun răs-picat de ce sunt monarhist: Sunt monarhist pentru că sunt democrat. Prin urmare, cred că forma oricărei ordini politice ar trebui să fi e deter-minată de aspecte precum voinţa poporului, tradiţiile și obiceiurile lui, preocuparea pentru familie și comu-nitate, precum și pentru viitorul unei ţări. Iar monarhia este cea mai înaltă formă de democraţie.

La aceasta mi se va răspunde, în primul rând, că democraţia se bazea-ză tocmai pe o astfel de ordine, pe care tirania o neagă; că democraţia pune în primul plan voinţa poporu-lui, iar monarhia, voinţa tiranului. Totuși, este limpede pentru mine că, mai ales în forma de democraţie caracteristică vremurilor noastre, aceasta permite impunerea voinţei unei minorităţi bine situate, deţină-toare a puterii fi nanciare, conduce la anihilarea obiceiurilor și tradiţiilor unui popor și nu este preocupată de viitorul unei ţări. E adevărat că un rege poate fi tiran, dar aceasta este, mai degrabă, o excepţie decât o re-gulă.

Tirania reprezintă o deviere de la forma adevărată de monarhie și se instaurează, în general, în vremuri de declin, dar, chiar și atunci, regele trebuie să își arate susţinerea faţă de o forţă afl ată deasupra lui, de pildă, o armată puternică sau o oligarhie co-mercială. Un rege, la fel ca și un pre-ședinte, trebuie să cântărească bine forţele și interesele din regatul său. Dar regele este liber să chibzuias-că asupra justeţii argumentelor, pe când președintele nu poate decât să numere voturile. Și chiar dacă preșe-dintele ar putea încerca să se atașeze de o anumită doctrină, până la urmă, singurul lucru de care va fi ademenit va fi puterea; iar puterea aparţine celui care controlează voturile și care va ajunge, foarte probabil, să contro-leze și banii. Și regele poate fi atras de putere și bani, dar are libertatea de a fi și un susţinător al dreptăţii. Și chiar atunci când regele este un ti-ran, el poate fi identifi cat. Mult mai grav este atunci când oamenii trăiesc într-o tiranie pe care nu o pot numi, într-un sistem în care formele demo-craţiei servesc doar pentru a masca o realitate caracterizată drept tiranie. Este situaţia din vremurile noastre.

Această teză necesită o analiză mai detaliată, pe care o voi efectua în trei părţi. În prima parte voi face o critică a democraţiei electorale de astăzi. În a doua parte voi realiza o analiză a monarhiei ca formă de guvernare. În ultima parte voi exa-mina instituţiile americane care, în vremuri de restriște, au putut să se dezvolte în forme monarhice (așa-dar, mai democratice).

Dogma democraţieiDemocraţia modernă, care este

preferată oricăror alte forme de organizare, a ajuns să însemne de-mocraţie electorală, în cadrul căreia conducătorii statului sunt aleși prin vot secret în cadrul unor plebiscite organizate periodic. Această formă de democraţie a devenit dominantă cu mult timp în urmă și a ajuns să reprezinte, în mentalitatea comună, singurul sens al democraţiei. În ul-timii 100 de ani s-au purtat nume-roase războaie în lume pentru a o face mai „sigură“, astfel încât această formă să fi e adoptată în cât mai mul-te părţi ale lumii. Este ca și cum am porni de la convingerea că un nivel „optim“ de șoc și groază ar converti cetăţenii Bagdadului în republicani și democraţi convinși sau ar trans-forma Afganistanul într-o suburbie a orașului Seattle.

Dacă pentru democraţie suntem gata să ucidem și să murim, atunci această formă de organizare capătă statut de religie, fi e și una seculară. Precum o religie, democraţia elec-torală are la bază un sacrament, o li-turghie și o dogmă. Sacramentul este votul secret, liturghia, campania elec-torală, iar dogma este aceea că alege-rile reprezintă voinţa poporului.

Dar este această dogmă adevăra-tă? Este „voinţa poporului“ cu ade-vărat reprezentată de 51% dintre alegători? Evident, nu toţi cetăţenii merg la vot, așadar, se poate ca voin-ţa participanţilor la vot să nu repre-zinte nici pe departe voinţa poporu-lui. Mi s-ar putea răspunde că tocmai oamenii care s-au prezentat la vot, manifestându-și în acest mod preo-cuparea pentru soarta ţării lor repre-zintă voinţa poporului. Totuși, acest argument scapă din vedere faptul că există oameni (ca mine, de pildă) pre-ocupaţi sufi cient de mult de soarta ţării lor încât să nu se prezinte la vot; oameni pentru care nici un partid nu mai poate fi acceptat sau, și mai grav, pentru care ambele partide sunt de fapt un singur partid, între ele fi ind diferenţe nesemnifi cative, care au importanţă doar pentru divertismen-tul și manipularea publicului.

Dacă pe buletinele de vot ar exis-ta rubrica „nici unul dintre cei de mai sus”2, poate că această opţiune ar aduna cele mai multe voturi și ar fi cea câștigătoare. În orice caz, nu este adevărat că voinţa unei majorităţi slabe de votanţi poate fi ușor echiva-lată cu „voinţa poporului“.

Mai mult, ne putem întreba dacă o majoritate slabă poate valida cu adevărat o decizie esenţială, care îi angajează pe toţi oamenii să consim-tă la acţiuni importante cu implicaţii pe termen lung. De exemplu, este echitabil ca 51% dintre alegători să îi forţeze pe toţi ceilalţi să accepte intrarea într-un război? Sau să fi e de acord cu războiul permanent împo-triva copiilor, care este avortul? Exis-tă, desigur, anumite chestiuni asupra cărora poate decide o majoritate de

51%, dar problemele fundamentale nu se pot încadra printre acestea.

O altă problemă privitoare la dogma reprezentării este că exis-tă două categorii de care nu se ţine cont la alegeri: oamenii care nu mai sunt și cei care nu s-au născut încă, trecutul și viitorul. Într-o democraţie electorală, interesele celor care tră-iesc în prezent sunt dominante. În privinţa primului grup, unii vor spu-ne că nu ar trebui să ne cramponăm de trecutul mort și că libertatea pe care trebuie să o câștigăm în primul rând este libertatea faţă de părinţii noștri. Este un grăunte de adevăr și aici, moartea face și ea parte dintr-un rost. Totuși, viaţa nu se reduce la momentul prezent și nici o genera-ţie, oricât de avansată știinţifi c ar fi , nu poate cuprinde totalitatea vieţii și nu poate decide singură care este modul corect de vieţuire în lume.

Lumea de acum este rezultatul deciziilor și acţiunilor care i-au alcă-tuit trecutul. Tradiţiile noastre con-centrează întreaga înţelepciune a trecutului, referitoare la cum să tră-im în lume și în comuniune unii cu ceilalţi. Este, desigur, o cunoaștere incompletă, iar sarcina noastră este de a o îmbogăţi și de a o transmite mai departe. Astfel, tradiţia vine din trecut, dar este orientată spre viitor. Democraţiile tind însă să erodeze tradiţiile prin cultivarea dorinţelor prezentului. G. K. Chesterton a nu-mit tradiţia „democraţia celor care nu mai sunt“3, iar democraţia reală ţine seama și de oamenii care nu mai sunt, dar care fac totuși parte din ea.

Abandonând trecutul, democraţia abandonează și viitorul. Îi împovărăm pe copiii noștri cu datorii pe care nu le pot plăti, cu războaie pe care nu le pot câștiga, cu obligaţii pe care nu le pot onora. Nu facem nimic pentru a împiedica deteriorarea infrastructurii și slăbim capacitatea copiilor noștri de a sta pe propriile picioare. Votăm legi care ne asigură pensii mari, crezând că putem trăi din taxele plătite de copii,

chiar dacă reducem numărul copiilor pe care îi aveam, lăsând o povară și mai grea pe umerii celor care rămân.

Prin abandonarea trecutului și a vi-itorului, democraţia nu mai poate să reprezinte nici prezentul, pentru că, fără a mai avea drept călăuză trecutul și fără preocuparea pentru viitor, pre-zentul își pierde realitatea. Momentul prezent este efemer, el devine istorie imediat ce e trăit. Fără tradiţie și fără o orientare spre viitor, momentul pre-zent devine un fel de Alzheimer cultu-ral, fără memorie și direcţie.

„Liturghia“ democraţieiDacă dogma este greșită, liturghia

– deci campania electorală – dă bătăi de cap. De fapt, alegerile sunt pieţe care stabilesc preţuri foarte mari de intrare. Pentru a intra într-o campa-nie prezidenţială și a fi susţinut de un partid, un candidat ar trebui să aibă 50 de milioane de dolari în buzunar doar pentru a fi credibil. Această sumă nu reprezintă toate cheltuielile pe care va fi nevoit să le facă, ci doar un avans. Suma nu îi cumpără pe alegători, asigură doar credibilita-tea, iar fără această credibilitate (i.e. banii) candidatul nu va putea avea susţinere din partea presei. Cheltuie-lile totale vor ajunge la o sumă mult peste avans.

La alegerile din 2008, costul cam-paniei s-a ridicat la suma impresio-nantă de 5,3 miliarde de dolari, iar aceste cheltuieli au fost doar pentru cursa electorală la nivel naţional. Sunt foarte puţine surse de fi nanţare a unei campanii, iar procesul politic trebuie să fi e, inevitabil, dominat de aceste surse. Corporaţiile și organiza-ţiile care fi nanţează alegerile văd în acest lucru o investiţie, așteptându-se să le aducă un câștig substanţial. Câștigul vine sub forma subvenţiilor, a legilor și reglementărilor favora-bile, a accesului la înalţii ofi ciali și a scutirilor de taxe. Aceasta poate fi cea mai mare investiţie pe care o pot face corporaţiile. Însă toate acestea

conduc direct la oligarhie, contra-riul democraţiei, la instaurarea unei Republici a comitetelor de acţiune politică [„a Republic of PACs“]4 în lo-cul unei forme de guvernare în care puterea o deţine poporul.

Dar de ce este nevoie de atât de mulţi bani? Pentru că arta politică în democraţie nu este cea a deliberării și convingerii [prin prezentarea unor soluţii viabile], care sunt relativ ne-costisitoare, ci este arta manipulării și a propagandei, pentru care sunt irosiţi extrem de mulţi bani. Aproape niciodată nu se face apel la inteli-genţă, ci la latura pur emoţională. În democraţie, calea spre putere și mo-dalitatea de a câștiga loialitatea din partea susţinătorilor este exagera-rea micilor diferenţe dintre partide. Candidaţii trebuie să găsească o mo-dalitate prin care să creeze impresia că sunt diferiţi unul de celălalt, chiar (sau mai ales) dacă sunt într-un pro-fund acord. Cu cât sunt mai iraţiona-le argumentele în favoarea unui can-didat, cu atât mai ușor se produce manipularea. Problemele reale pot constitui subiectul unor argumente reale, care pot fi convingătoare pen-tru alegători, ceea ce ar diminua de-votamentul fanatic pe care îl cer poli-ticienii. Astfel, vor găsi, de pildă, că e mai important să dezbată problema dacă Obama este sau nu musulman decât dacă acesta înţelege mecanis-mele care declanșează o criză fi nan-ciară. Prima chestiune face subiectul unei dezbateri emoţionale și care nu are legătură cu faptele, în timp ce a doua presupune cunoaștere și inte-ligenţă.

Metoda cea mai utilizată în ma-nipularea democratică este crearea unui „celălalt“ demonic. Membrii altui partid sunt portretizaţi nu ca oameni care pornesc de la premise diferite și ajung la concluzii diferite, ci ca personaje care urmăresc, în mod deliberat și malefi c, să distrugă ordi-nea socială și politică. Raţiunea este înlocuită de teamă, iar dacă oamenii se tem de celălalt partid, performan-ţa celor care îl demonizează nu mai are importanţă. Oricât de incompe-tent se dovedește un partid, el va apela mereu la strategia demonizării celuilalt partid. Există, fără îndoia-lă, idei și opinii care pot conduce la distrugerea unei societăţi, dar sunt (dacă sunt) puţini oameni care își propun anihilarea ordinii sociale; mai curând, ei au o viziune diferită sau, adesea, eronată asupra modului cum ar trebui să arate această ordine.

Tendinţa demonizării se observă cel mai clar atunci când democraţia este impusă unor naţiuni cu elemen-te etnice, culturale și religioase di-ferite. Deși există mereu o anumită tensiune socială în aceste naţiuni, sub regi, imperii sau chiar sub dicta-turi, oamenii găsesc o modalitate de a trăi împreună într-o pace relativă. Dar atunci când apare democraţia electorală în aceste naţiuni, fi ecare grup și trib îl demonizează pe ce-lălalt, rezultatul fi ind războiul civil, epurare etnică și genocid. Într-ade-văr, epurarea etnică a devenit cel mai periculos act al ordinii democratice. Nu îmi vine în minte nici o excepţie de la această regulă. Am vrut sa con-struim o lume democratică sigură; din nefericire, am făcut din democra-ţie o primejdie pentru lume.

„Sacramentul“ democraţieiCu minore excepţii, democra-

ţia se desfășoară în spaţiul „sacru“ reprezentat de cabina de votare, corespunzând stranei unde se face spovedania. Acesta este locul unde

alegătorul, singur și izolat, își măr-turisește credinţa sa adevărată. Este, probabil, cea mai înaltă expresie a fi lozofi ei individualiste a omului modern. Dar ne putem întreba dacă acest individualism este compatibil cu democraţia însăși sau cu orice for-mă rezonabilă de comunitate. Con-form fi lozofi ei utilitariste moderne, nu există un bine comun, nu există nici lucruri care să fi e considerate în mod obiectiv bune. „Bun“ înseamnă doar „bun pentru mine“, iar votul, doar o expresie a interesului egoist. Prin urmare, o problemă precum, să spunem, avortul nu este „bună“ sau „rea“ în sine, ci doar „bună pentru mine“, iar alegerile nu fac decât să totalizeze lucrurile care sunt consi-derate bune în mod privat.

Dar votul secret nu este singura formă de vot. Există forme delibera-tive: reuniunea preelectorală, întru-nirea alegătorilor pentru rezolvarea treburilor obștești, întrunirile de grup, care sunt mult mai potrivite pentru realizarea binelui comun. Vo-tarea în aceste cazuri este publică, iar un spaţiu este rezervat pentru deliberare și convingerea publicu-lui. În astfel de adunări, argumentul „acest lucru e bun pentru mine“ nu este convingător; doar argumentele de genul „acest lucru este bun pen-tru noi“ sau, mai simplu, „acest lucru este bun“ pot convinge.

Este adevărat că orice grup poate fi la fel de iraţional sau chiar mai ira-ţional decât sunt indivizii izolaţi. To-tuși, într-un grup există mereu posi-bilitatea ca oameni lucizi și chibzuiţi să îi poată convinge pe ceilalţi cetă-ţeni cu privire la un program inteli-gent și să înlăture tendinţa naturală a democraţiei de a recurge la emoţie și iraţionalitate.

În timp ce cabina de votare se aseamănă stranei unde se face spo-vedania, întrunirea de grup este si-milară mai mult comuniunii.

Este democraţia democratică?Ne putem întreba dacă ordinea

politică actuală este cea pe care ne-am dorit-o cu adevărat, dacă voinţa reală a poporului este reprezentată de instituţiile noastre. Atât republica-nii, cât și democraţii, liberalii și con-servatorii au serioase îndoieli că așa stau lucrurile. De fapt, acesta poate fi singurul punct în care ambele părţi cad de acord: cele două grupuri ajung împreună la concluzia că lucrurile au evoluat într-o direcţie greșită.

Sugerez că răspunsul se afl ă în absolutismul modern. Un lucru este cunoscut prin ceea ce îl limitează în mod fi resc, iar un lucru care nu are li-mite devine opusul lui însuși. În acest fel, democraţia, sacralizată și absolu-tizată, se transformă în contrariul ei, într-o oligarhie prost deghizată, care folosește toate mijloacele de propa-gandă pentru a convinge publicul că votul fi ecăruia contează. Astfel de de-generări au precedent în istorie. Im-periul Roman de Apus a păstrat for-ma și funcţiile republicane. Funcţiile de consul, chestor, edil și tribun s-au menţinut și aveau loc campanii încin-se și extrem de costisitoare pentru ocuparea acestora. Armata nu măr-șăluia nu sub steagul împăratului, ci sub cel al SPR (Senatul și Poporul Romei). Dar totul era un simulacru; puterea se afl a, de fapt, în mâinile împăratului și ale armatei și clasei de comercianţi/proprietari de pământ ale căror interese le reprezenta, în timp ce voturile plebei erau cumpă-rate cu mijloacele celui mai mare stat al bunăstării din lume. Dar, cel puţin, romanii își puteau vedea împăratul, îi

cunoșteau numele, îl puteau iubi sau urî. Nouă nu ni se permite să îi vedem pe adevăraţii noștri conducători și nu ni se îngăduie niciodată să îi numim. Un simulacru de democraţie acoperă o realitate oligarhică.

Acestea fi ind spuse, ne putem însă întreba: „Ar fi fost mai bine dacă am fi rămas sub conducerea regelui Geor-ge5? Domnia sa nu pare să-i fi ajutat pe britanici, popor care nu seamănă cu nici un alt popor mai mult decât cu cel american“. Această afi rmaţie, deși îi va ofensa pe prietenii mei en-glezi, conţine totuși un sâmbure de adevăr și ridică o întrebare la care trebuie răspuns. Pentru că, într-ade-văr, noţiunea de monarhie a cunos-cut, în acea vreme, o deviere spre absolutism, care a transformat-o în contrariul ei, iar regii de naţionalita-te germană ai Angliei au favorizat o astfel de evoluţie fi indcă au tolerat acumularea puterii oligarhice.

Pentru a ne forma o idee clară despre monarhie, va trebui să ne întoarcem în timp, nu doar până în Evul Mediu, ci chiar până în vremea lui Aristotel. Însă acesta va fi subiec-tul unui alt articol.

Traducere de Irina BAZON

Traducerea s-a făcut după: John C. Médaille, On Democracy and Kings, Remnant Columnist,

Texas, 20 septembrie 2010.

Notele traducătoruluiNotele traducătorului

1 Flat Earth Society este o organizaţie cu sediul în Lancaster, California, care susţine teoria pământului plat.

2 În România, Eugen Bădăuţă a propus, în 2010, schimbarea sistemului de vot prin introducerea unei rubrici intitulate „Nimeni“, precum și a posibi-lităţii sancţionării de către alegători a oamenilor politici corupţi sau incom-petenţi. Mai multe detalii, aici: http://www.ziuaonline.ro/politica/propune-re-de-schimbare-a-sistemului-de-vot-ce-include-rubrica-nimeni.html.

3 „Tradiţia ar putea fi defi nită ca o extindere a drepturilor civile. Tradiţia înseamnă să dai drept de vot celei mai obscure dintre clase, strămoșilor noștri. E democraţia celor morţi. Tra-diţia refuză să se supună măruntei și arogantei oligarhii a celor care se în-tâmplă să umble pe pământ. Toţi de-mocraţii obiectează la descalifi carea oamenilor prin accidentul nașterii; tradiţia obiectează la descalifi carea lor prin accidentul morţii. Democra-ţia ne spune să nu neglijăm opinia unui om cumsecade, chiar dacă aces-ta este grăjdarul nostru. Tradiţia ne cere să nu neglijăm opinia unui om cumsecade, chiar dacă acesta este străbunul nostru. Eu oricum nu pot separa cele două idei, democraţia și tradiţia. Mi se pare evident că repre-zintă una și aceeași idee. Îi vom avea pe cei morţi la sfatul nostru. Vechii greci votau cu pietre, ei vor vota cu pietre de mormânt. E cât se poate de regulamentar și de ofi cial, de vreme ce majoritatea pietrelor de mormânt, ca și majoritatea buletinelor de vot, sunt marcate cu o cruce.“ (G. K. Chesterton, Ortodoxia sau dreapta-credinţă, Ed. Paralela 45, 2000)

4 Political Action Committee (PAC), Comitetul de Acţiune Politică, este o organizaţie politică din Statele Unite al cărei scop este strângerea și distribuirea de fonduri în vederea fi nanţării campaniilor electorale ale candidaţilor la funcţii politice (sursa: crispedia.ro).

5 Regele George al III-lea, regele Angliei între 1760 și 1820, în timpul căruia s-a desfășurat Războiul American de Independenţă.

John MédailleSursa: atreiafortaromaniapro-

funda.blogspot.com

FiatLUX

Despre democraţie şi regiDacă spui că ești

monarhist ești

privit ca și cum

ai spune că te-ai

alăturat Flat-Earth

Society1 sau că

ai aderat la teza

geocentrismului,

sau la teoria con-

form căreia lumea

ar fi apărut acum

6.000 de ani.

Un imens crepuscul adie

asupră-ne. Ne înclinăm cu

o blândă resemnare spre

pământ. Suntem robiţi

pământului, lipiţi pămân-

tului...

Economicul! Acesta e mult lăudatul

mister al mizeriei noastre, al decăde-

rii noastre, al scăderii noastre morale.

Primatul economicului! Aceasta e lo-

zinca zilei de azi. A tragicei zile pe care

o îndurăm...

Ce rătăcire ne poate face să luăm

ultima, cea mai palidă dintre feţele ră-

ului, dintre expresiile decăderii drept

cauza lui?

Cauza acestei mari depresiuni cu

multiple aspecte este, incontestabil, morală. Pierim din cauza abjecţiei care ne-a cuprins. Pierim fi indcă ne încli-năm spre glie, fi indcă am uitat, acolo sus în ceruri, principiile frumuseţii, formele altitudinii morale. Suntem in-capabili să ne salvăm sufl etul.

Un avânt spre cer, o undă din aerul munţilor, o fl acără să ne cuprindă. Nu putem înălţa fruntea dacă sufl etul ne e inert, dacă gândul ne este fără aripi...

Primatul economicului! Dar aceas-ta se pronunţă de trei secole, de când începe de fapt istoria știinţei economi-ce. De pe atunci - adusă ca un val de tristul materialism al secolelor XVII și XVIII - economia politică a putut răsări ca o preocupare. Furia de a descoperi un sens tristei incoherenţe a lucrurilor

economice a sporit azi la maximum. Și adevărul este că ele n-au nici unul. Nici unul, dacă nu acela pe care suntem ca-pabili să li-l dăm.

Noi împrumutăm materiei un sens. Materia depinde de sufl etul nostru. Ideea biblică a unui om capabil să mute din loc munţii, să arunce munţii în mare, nu este o parabolă. Ce spun? E un cumplit adevăr. Dar pentru aceasta se cuvine să ne armăm de credinţă, de frumuseţe morală, să ne facem sufl ete tari...

Prins în tristul vârtej al materialis-mului, omul a început să caute legile sale, legile sufl etului său, tot mai jos, din ce în ce mai jos. Numărul noilor știinţe care invadau laboratoarele, uzinele, universităţile creștea enorm.

O ploaie satanică de “isme” s-a abă-tut asupră-ne. Toate solicitau intrare în cugetul nostru, toate se obligau să ne modifi ce. Expresii ale unei implicări tot mai adânci a sufl etului în materie. Economia însăși cunoaște atâtea deri-vaţii minore...

Primatul economicului! Atâta timp cât îl vom afi rma e semn că nu ne-am liberat de condiţia materiei, de starea de servitute în care ne zbatem. Dar sunt sigur că odată răsturnată preju-decata lui, într-o umanitate însetată de frumuseţe, de fl acăra unui intens ideal, economicul se va modifi ca prin-tr-un farmec. El nu se va manifesta ca o stihie rebelă, așa cum se arată azi.

Aceste lucruri sunt spuse nu de un ignorant. Ci de unul pe care această

faţă a materialismului îl pasionează.

Cu ţesătura ei de enigme, cu pseudo-

legile ei...

Și cel ce scrie acestea este mirat, nu

de incompetenţa acelor ce lucrează

cu entitatea economică - o, nu! - ci de

imensa lor competenţă, de sinistra lor

competenţă.

Toţi acești fervenţi ai economicului,

atenţi la realitatea lui, orbiţi de câteva

fenomene de repetiţie se cred pose-

sorii unor soluţii, unui hic miraculos.

Și nu pot crede – n-ar putea-o crede

niciodată - că mărirea sau decăderea

economicului e o problemă de frumu-

seţe morală.

Dan BOTTA

Sursa: axa.info.ro

Născut pe 26 sep-tembrie 1907, la Adjud (Vrancea),

Dan Botta (Botha) este descendentul unei vechi familii nobiliare ardelene, strămoșii săi Martin și Mihail Botha fi ind recu-noscuţi, la 1579, drept voievozi ai Cetăţii și Ţinutului Chioarului din Maramureș.

Tatăl scriitorului, Theodor Bo-tha, a fost unul dintre patrioţii care au militat pentru drepturile românilor din Transilvania, fapt pentru care a fost persecutat de autorităţile habsburgice și a fost nevoit să se refugieze în Moldo-va, unde și-a desăvârșit studiile și a devenit medic. Fiind medic la Adjud, Theodor Botha a cunos-cut-o pe Aglaia Franceschi – care avea origine corsicană din partea tatălui – cu care s-a căsătorit.

Dan Botta, fratele scriitorului și actorului Emil Botta (1911 - 1977), și-a făcut clasele primare la Adjud, a urmat studiile secundare la Lice-ul Unirea din Focșani, apoi absol-vit Colegiul Sf. Sava din București și și-a obţinut licenţa în drept și, în același timp, în litere tot în Ca-pitală. Dan Botta a mai absolvit și Institutul de Educaţie Fizică, ca unul care era îndrăgostit de sport, pe urmele idealului antic “minte sănătoasă în corp sănătos”.

Prima sa poezie, sonetul “Clo-pot sfãrâmat” (“după Baudelai-re”), îi apare în revista Societăţii de lectură “Ion Heliade Rădules-cu” a elevilor liceului Sfântul Sava,

intitulată “Ramuri fragede” (anul I, nr. 4, 29 martie 1925, p. 2). De-vine, încă din vremea studenţiei, cercetător la Ofi ciul de Studii al Ministerului de Finanţe, cu spri-jinul lui Mihail Manoilescu. Tot în studenţie începe să colaboreze la diferite publicaţii: Calendarul, L’ Independence Roumaine, Ram-pa, România Literară, Gândirea.

În 1931 debutează editorial cu volumul de versuri Eulalii, la Edi-tura Luceafărul, prefaţat de Ion Barbu, cu desene de Pierre Grant si cu un portret de Mac Constan-tinescu.

În vara lui 1932, se afl ă printre iniţiatorii și participanţii simpozi-

oanelor Asociaţiei Criterion, ală-turi de Petru Cormanescu, Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu. Con-ferenţiază sub fi rma Criterionului, dar și la Radio despre: Conceptele Mediteranei, Pârvan și contem-plaţia istorică, Geniul dacic în lume, Fântânile mistice ale Lucea-fărului, Frumosul românesc.

Un volum de eseuri, Limite (Ed. Cartea Românească), îi apa-re în anul 1936, în anii următori tipărind operele dramatice Co-media Fantasmelor (Ed. “Miron Neagu”, Sighișoara, 1939), Alkes-tis (Ed. “Universul literar”, 1939) și Scenariu pentru un fi lm roman-tic Sărmanul Dionis (“Gândirea”,

1940). Împreună cu Octavian Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, în 1941, fondează revista “Dacia”, în care publică articolele “Misiunea romană”, “Legea Românească”, “Libertatea Roânească”, “Insti-tuţiile Romei”, “Basarabii: sensul unor mari tradiţii” și altele.

Începând din 1943, până la instaurarea regimului comunist, lucrează, la început, în redacţia Enciclopediei României, sub co-ordonarea profesorului Dimitrie Gusti, apoi este directorul gene-ral al instituţiei. În această calita-te, revizuiește și restructurează, potrivit cu viziunea sa în ches-tiunile sociale, economice, cul-

turale și istorice, volumele I și II; conduce direct volumele III, IV si V (acesta, dedicat culturii, a fost tipărit dar n-a mai apărut pe pia-ţă, regimul comunist dispunând topirea sa și punerea în rândul publicaţiilor interzise).

În anul 1944, Dan Botta începe lucrul la un laborios studiu fi lolo-gic asupra genezei limbii române ca sinteză thraco-romană-bizan-tină, care durează 14 ani și însu-mează 1200 de pagini. În aceeași perioadă, scrie ciclul de sonete Cununa Ariadnei și dramele De-liana și Soarele și Luna – apărute postum în Scrieri (Editura pentru Literatură, 1968). Sub comuniști,

lui Dan Botta i se interzice să pu-blice literatură originală și abia la sfârșitul anilor ’60 îi apar tra-ducerile: Regele Ioan de W. Sha-kespeare (Opere, vol. I Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958), François Villon (Balade și alte poeme, Editura de Stat pen-tru Literatură și Artă, 1958) Oe-dip Rege de Sofocle și Troienele de Euripide (Tragicii greci, Edi-tura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958).

Dan Botta a murit pe 13 ianu-arie 1958, la doar 51 de ani, în urma unui atac de cord.

Horia BRAD, martie 2008, rostonline.org

Primatul economicului Primatul economicului Suntem fi i celui mai trist dintre secole

Dan Botta. 50 de ani de la moarte

Majestatea Sa Regele Mihai I al RomânieiMajestatea Sa Regele Mihai I al României

16 DECEMBRIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată de ciuperci marinateIngrediente: 300 g ciuperci sau de mâ-

nătărci, sare, piper, 1 lingură oţet, 1 căţel de usturoi, 1 ardei iute, 1 ardei gras, 1 lin-guriţă miere, 1 legătură pătrunjel verde, 1 ceapă mică roșie

Mod de preparare: Ciupercile se lasă să fi arbă în apă cu sare, acoperite cu ca-pac până se înmoaie. După ce au fi ert, se scot într-o sită și se scurg bine. Se curăţă ardeiul, ceapa, ardeiul iute și usturoiul și se spală bine. Se taie în bucăţi mici și se pun într-un bol cu apă, sare și boabe de piper și se lasă să dea în câteva clocote. Ciupercile opărite se amestecă cu sara-mura și se lasă câteva ore să se răcească bine. Se spală pătrunjelul verde, se toacă mărunt și se pune peste ciuperci. Această salată se servește rece sau la temperatura camerei, cu un pilaf sau o altă mâncare de post.

Salată de fasole Ingrediente: 250 g fasole boabe (fi artă

cu o ceapă, doi morcovi și un păstârnac),

1 ceapă roșie, 1 ridiche mare sau o legă-tură de ridichi de lună, 1 ardei gras roșu, 1 legătura pătrunjel, sare, piper proaspăt măcinat

Pentru dresing: 2-3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, piper

Mod de preparare: Se pun boabele de fasole într-un castron mai mare. Se adau-gă ceapa tăiată rondele, peste care s-a presărat un praf de sare, ridichea tăiată bucăţi, ardeiul gras tăiat cubuleţe și pă-trujelul verde tocat mărunt. Se presară puţin piper și se amestecă. Se potrivește la gust cu un dresing făcut din ulei, oţet îndoit cu apă, sare și puţin piper și se poa-te servi.

File de macrou la cuptorIngrediente: 600-800 g fi le de macrou,

300 ml vin alb dulce, 2 lămâi, 4 roșii, 100 ml ulei de fl oarea-soarelui, 100 g brânză tofu, sare, piper boabe și măcinat, 2 frun-ze de dafi n

Mod de preparare: Fileul de macrou se pune în tavă cu sare, piper, ulei, vin și foi de dafi n. Se bagă în cuptor la foc potrivit. În acest timp, se taie roșiile rondele, se condimentează cu sare și piper și se pun peste bucăţile de macrou. Se acoperă cu o folie sau cu un capac și se lasă să se înă-bușe. Se încearcă dacă s-a pătruns bine fi leul de macrou și, spre sfârșit, se adaugă brânza tofu (cubuleţe sau prin răzătoarea mare). Macroul se servește ornat cu felii de roșii coapte și rondele de lămâie. Se stropește cu multă zeamă de lămâie.

Peşte în aspicIngrediente: 1.5 kg pește proaspăt (știu-

că, șalău, păstrăv), 1 ceapă, 3 morcovi, 1 păstârnac, 1 rădăcină subţire de pătrun-jel, sare, piper boabe, 2-3 foi gelatină, 1-2 lămâi, 1-2 linguri oţet, 50 ml vin alb, pă-trunjel verde

Mod de preparare: Ceapa, morcovii, păs-târnacul și pătrunjelul se pun la fi ert în 2 l

de apă cu sare. Când zarzavatul este fi ert,

se trage vasul deoparte, se condimen-

tează supa după gust, cu sare și zeamă

de lămâie. Se adaugă puţin oţet, vin alb

și câteva boabe de piper, apoi se pun și

bucăţile de pește. Se trece supa pe foc și

se lasă să fi arbă acoperit, la foc mic, 15-20

minute. Se strecoară puţină supă (200 ml)

și se pune la rece, apoi se adaugă gelatina

și se lasă la înmuiat, până se absoarbe tot

lichidul. Peștele se curăţă de aripioare și

oase, se aranjează în formele pentru as-

pic, alături de câteva bucăţi de morcov

tăiate rondele, felii de lămâie și pătrunjel

verde. Se strecoară și restul de supă, apoi

se adaugă gelatina înmuiată, se pune pe

foc, se amestecă până se topește gelati-

na. Se răcește, dar fără să se închege și se

toarnă peste pește, în vasele pregătite.

Se lasă la rece să se închege, iar când se

servește se răstoarnă pe un platou și se

ornează după preferinţe.

Cartofi umpluţiIngrediente: 8 cartofi mari, 200 g brânză

tofu, 200 ml smântână sau maioneză de

post, 2 cepe verzi, 2 ardei capia, 2 castra-

veţi, 6 creveţi decorticaţi, pătrunjel verde,

sare, piper, mărar

Mod de preparare: Se spală cartofi i bine,

apoi se așază într-o tavă și se bagă la copt,

la 180 0C. După ce sunt gata, se scot, se

lasă 5-10 minute să se răcească, apoi se

crestează în patru, cu ajutorul unui cuţit.

Într-un bol, se mărunţește brânza tofu,

apoi se amestecă cu 100 ml smântână

sau maioneză de post, cu ceapa verde

și pătrunjelul tocate mărunt și se condi-

mentează cu sare și piper, după gust. Într-

un alt vas, se amestecă castraveţii tocaţi

mărunt cu 100 ml smântână, cu creveţii

decorticaţi și fi erţi și cu mărarul tocat mă-

runt. Se condimentează cu sare și piper,

în funcţie de preferinţe. Cartofi i umpluţi

cu crema de brânză se ornează cu fi re de

ceapă și cartofi i umpluţi cu pasta de cre-

veţi se ornează cu fi re de mărar.

Cornuri cu macIngrediente: Pentru aluat: 500 g făină, 1

cub de drojdie de bere, 100 g zahăr, 150

ml apă, 150 g margarină vegetală, 1 lin-

gura coajă de lămâie, 1 pachet zahăr va-

nilat

Pentru umplutură: 200 g gem de caise,

150 g mac, 50 g zahăr, 2 linguri zeamă de

lămâie, 1 lingura coajă de lămâie

Mod de preparare: Se dizolvă drojdia de

bere și o linguriţă de zahăr în 2-3 linguri

de apă călduţă. Se lasă la crescut 10 minu-

te, apoi se toarnă în făina cernută și se fră-

mântă cu margarina frecată cu restul de

zahăr, restul de apă călduţă, zahărul va-

nilat și coaja de lămâie. Se acoperă cu un

șervet și se lasă la dospit jumătate de oră.

Pentru umplutură, se amestecă gemul cu

zeama de lămâie și macul fi ert în apă cu

zahăr și coajă de lămâie. Aluatul crescut

se întinde într-o foaie subţire de 5-6 mm,

de formă dreptunghiulară. Se întinde um-

plutura, se rulează și se taie bucăţi de 3-4

cm, care se așază într-o tavă unsă cu puţin

ulei. Se pune tava în cuptorul încins și se

coace la foc potrivit, până se rumenesc

puţin, aproximativ 30 de minute.

Fursecuri cu aluneIngrediente: 150 g margarină vegeta-

lă, 2 linguri miere, 5 linguri zahăr tos, 20 linguri zahăr pudră, 250 g făină albă, 80 g alune prăjite nesărate, 1 lingură zeamă de lămâie, 1 linguriţă amoniac bicarbonat de amoniu, 1 praf sare

Mod de preparare: Frecăm spumă mar-garina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie, amoniacul și sarea. Adăugăm făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat omogen. Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care fa-cem o biluţă. Așa procedăm până termi-năm tot aluatul. Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră și prin alune pisate. Căutăm să le apăsăm ușor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele. Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa ușor cu furculiţa și le așezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt.

În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o cu-loare aurie frumoasă.

Reţete de postReţete de post

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

MureleMurele sunt fructele murului – un arbust din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze pal-mat-compuse și cu fl ori albe sau roz dispuse în umbele, ce apar la sfârșitul primăverii sau începutul verii. Fructul este comestibil și are un aspect negru-lucios.

Benefi cii:De la mur, se folosesc atât fructele, cât și cele-

lalte părţi componente: frunze, tulpini rădăcine, toate având efecte benefi ce asupra sănătăţii.

Previn apariţia cancerului cervical Previn apariţia cancerului cervical și de sânși de sân

Datorită conţinutului ridicat de fi toestrogen, murele au efecte benefi ce asupra sănătăţii fe-meilor, protejându-le de cancerul cervical și de sân.

Caracter astringentCaracter astringentMurele au proprietăţi astrigente generate

de conţinutul ridicat de tanin. Acesta întărește ţesuturile, ameliorează sângerările minore și ajută la tratarea diareei și a infl amaţiilor intes-tinale. Consumul de mure e indicat, din aceleași motive, și pentru infecţii ușoare precum iritaţii ale gingiilor și dureri în gât. Tot datorită taninu-lui, murele sunt folosite pentru tratarea hemo-roizilor.

Conţinut ridicat de antioxidanţiConţinut ridicat de antioxidanţiMurele sunt pline de antocianine – respon-

sabile pentru culoarea lor intensă. Aceste sub-stanţe au proprietăţi puternic antioxidante, fi -ind sprijinite și de vitaminele C și E și de acidul elagic. Toate protejează împotriva cancerului și a afecţiunilor cronice, inclusiv a celor cardiace. De asemenea, antioxidanţii întârzie procesul îmbătrânirii, îndepărtând sau ameliorând in-clusiv bolile psihice.

Sursă naturală de salicilSursă naturală de salicilMurele conţin salicil, substanţă activă regă-

sită în aspirină. Prin urmare, au efecte antiin-fl amatorii. Persoanele cu toleranţă scăzută la aspirină trebuie să fi e moderate în consumul de mure.

Surse bogate de fi breSurse bogate de fi breDatorită seminţelor foarte mici, murele con-

ţin fi bre solubile – precum pectină, protejând astfel sănătatea sistemului digestiv și preve-nind obezitatea.

Frunzele, tulpina sau rădăcinile de murFrunzele, tulpina sau rădăcinile de murNu numai fructele pot fi utilizate în scopuri

medicinale. Întrucât sunt bogate în tanin, și frunzele, tulpinile și rădăcinile de mur pot fi utilizate, sub formă de ceai. De obicei se reco-mandă acest ceai pentru tratarea diareei sau a dezinteriei, sau, pur și simplu, ca tonic. Trebuie menţionat că ingredientele uscate sunt mai pu-ternice decât cele proaspete.

Prepararea ceaiului:Prepararea ceaiului:Puneţi o lingură de frunze sau rădăcină de

mur mărunţite într-o cană cu apă afl ată la tem-peratura de fi erbere. Acoperiţi și lăsaţi timp de 15 minute. Împotriva diareei, se va bea 1/2 cană de ceai la fi ecare 3 ore. Ceaiul are un gust acri-șor-amărui.

Poţi evita agitaţia cum-părăturilor de iarnă. Inspiră-te din ideile propuse mai jos...

Un copac strălucitorUn copac strălucitorNu-ţi surâde ideea bradului tra-

diţional de Crăciun, împodobit cu globuri de toate culorile? Poţi să-ţi creezi singură un pom special, de sărbătoare, care va atrage atenţia musafi rilor. Trebuie să faci rost de niște crengi obișnuite pe care să le acoperi cu spray argintiu. Împodo-bește-le cu ghirlande argintii, pune la bază niște cutii de cadouri, glo-buri și, eventual, câteva lumânărele. Aranjamentul fi nal va fi spectaculos și nu ocupă mult spaţiu.

În centrul atenţieiÎn centrul atenţieiAșază un pahar elegant, din argint,

pe un suport de prăjituri etajat. Pune pe fi ecare nivel globuri argintii, aurii și din sticlă și împodobește aranja-mentul cu panglici decorative subţiri sau crenguţe de brad.

Piesa de rezistenţă va fi bucheţelul de fl ori cu care vei umple paharul.

Pont: Suportul tău de prăjituri este colorat? Folosește globuri la fel de

colorate, pentru un aspect modern.

Flori nemuritoareFlori nemuritoareDacă mai ai coroniţa pe care ai

agăţat-o la ușă anul trecut, păstrea-

ză baza și redecoreaz-o. Îţi sugerez

să folosești fl ori de hortensie artifi -

ciale, pentru că sunt mici, grupate în

bucheţele care diminuează aspectul

de plastic. Pentru o ghirlandă boga-

tă trebuie să folosești cât mai multe,

însă efectul este garantat. Va ieși o coroniţă deosebită pe care, bineînţe-les, o vei putea folosi și anul următor.

Fructe... de iarnăFructe... de iarnăAceastă coroniţă arată nemaipo-

menit agăţată atât pe ușile de exteri-or, cât și în interiorul casei. Caută un cadru de coroniţă, împodobește-l cu crenguţe (le poţi găsi în magazinele de grădinărit) și, pentru un plus de efect, adaugă în partea de jos un bu-cheţel de fl ori.

Mă iubește, nu mă iubește...Mă iubește, nu mă iubește...Cauţi un ambalaj special pentru

cadoul pe care vrei să-l oferi per-soanei dragi? Alege unul din hârtie hand-made. Leagă-l cu o panglică lată și pune-i o eticheta veselă.

Avantaje.ro

Vrei să fi i frumoa-să din cap până-n picioare? Nimic mai simplu! Ai la îndemâ-nă câteva sfaturi de îngrijire, cu rezultate rapide. Iată despre ce este vorba!

Pentru părPentru părAi părul tern? Își recăpătă

strălucirea, dacă aplici o dată pe săptămână, o mască re-paratoare dintr-un gălbenuș, două linguri de ulei de ricin, două linguriţe ulei din ger-meni de grâu, două linguriţe de miere de albine, trei pică-turi de ulei esenţial de rozma-rin. Aplici amestecul pe părul spălat și lași masca să acţio-neze o jumătate de oră, după care te clătești cu apă călduţă.

Pentru mâiniPentru mâiniPoţi avea mâini catifelate

toată iarna, aplicând o cremă hrănitoare cu ulei de cocos și de migdale. De asemenea, ex-foliază-ţi pielea o dată sau de două ori pe săptămână, insis-tând pe cuticule. Poţi prepara o mască cu efect abraziv, care dă rezultate foarte bune, din două linguriţe de sare mari-nă și o două linguri de ulei de măsline.

Pentru picioarePentru picioarePentru călcâie fi ne, aplică o

cremă hidratantă specială cu ulei de portocale, în fi ecare seară, după duș, și puneţi o pereche de ciorapi de bum-bac. O dată pe săptămână, ex-foliază-ţi pielea cu un amestec abraziv preparat din mălai și ulei de măsline. Pentru tălpi mai poţi folosi piatra ponce.

Pentru buzePentru buzeProtejează-și buzele de frig

folosind un balsam hidratant cu unt de Shea sau cu unt de

cacao. De asemenea, evită să-ţi umezești buzele când ești afară. Dacă folosești ruj, în sezonul rece, alege unul hidratant. Pentru buze moi și catifelate, aplică seara, înainte de culcare, un strat subţire de miere amestecat cu gălbenuș.

Pentru corpPentru corpO baie caldă cu uleiuri vola-

tile de mandarină îţi destinde simţurile. În plus, folosește o spumă de baie cu miros de ciocolată. La fi nal, masează-ţi corpul cu un produs exfoliant, insistând pe coate și pe ge-nunchi.

Pentru tenPentru tenPoţi preveni roșeaţa provo-

cată de frig, aplicând o mască hidratantă preparată dintr-o banană, o lingură de iaurt și o linguriţă de miere. La fi nal, aplică o cremă cu efect antio-xidant, cu extract din sâmburi de strugure.

Aroma iernii este accen-tuată de mirosul bradului, al portocalelor, al miro-deniilor și, nu în ultimul rând, al scorţișoarei.

Presărată peste bunătăţile prepa-rate de bunica, scorţișoara te seduce cu mirosul ei delicios și îţi încântă pa-pilele gustative. Dacă mai punem la socoteală faptul că are și numeroase benefi cii asupra sănătăţii, scorţișoara ar trebui să fi e o mirodenie de neînlo-cuit pentru cât mai multe persoane.

Utilizarea acestui condiment va-loros datează de mii de ani. Evreii, grecii și romanii foloseau scorţișoa-ra atât ca parfum și condiment, cât și ca medi-cament. Până în secolul al XVII-lea, europenii priveau scorţișoara ca pe un simplu condiment culinar, însă începând cu secolul XIX, medicii re-comandă folosirea acestei mirodenii pentru îm-bunătăţirea stării de sănătate.

Ajută la creşterea temperaturii corpuluiÎntărirea sistemului imunitar este unul dintre

cele mai importante benefi cii ale scorţișoarei, reducând riscul apariţiei răcelii sau gripei. Asoci-ată îndeosebi cu vremea rece, scorţișoara ajută la creșterea temperaturii corpului. Dacă ai tot timpul mâinile și picioarele reci, o cană cu ceai la care adaugi și puţină scorţișoară va rezolva pro-blema.

Menţine densitatea osoasăBogată în calciu, magneziu, fi er și fi bre, aceas-

tă mirodenie a iernii are numeroase alte benefi cii asupra organismului: ajută la formarea și funcţi-onarea corectă a celulelor roșii din sânge, men-ţine densitatea osoasă și calmează articulaţiile

infl amate, ajută la digestie și la dizolvarea gră-similor, luptă împotriva bacteriilor și ciupercilor, intensifi că procesele cognitive și crește aportul de fi bre (se adăugă o linguriţă de scorţișoară la un castron de fulgi de ovăz sau la o ceașcă de ca-fea și se consumă în fi ecare zi).

Reglează nivelul zahărului din sângeMai mult de atât, numeroase studii realizate

de Colegiul American de Nutriţie au avut ca re-zultat faptul că scorţișoara poate regla nivelul zahărului în sânge, fi ind de un real folos pentru persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 2. O cantitate de 1 g până la 6 g de scorţișoară consumată zilnic reduce glucoza din sânge cu 18-29%, trigliceridele cu 23-30% și colesterolul negativ cu până la 27%.

Studiile publicate de cercetătorii de la Depar-tamentul Agriculturii din Maryland, SUA arată că o cantitate mică de scorţișoară consumată, intro-dusă în alimentaţia de zi cu zi, stopează dezvol-tarea celulelor canceroase la persoanele bolnave de leucemie sau limfom.

ŞTIAŢI CĂ…Guma de mestecat îmbunătăţeşte

performanţele la şcoalăElevii care mes-

tecă gumă înainte de teste obţin note mai bune. Conclu-zia aparţine unui grup de cercetători de la Universitatea St. Lawrence din New York, care a realizat un studiu potrivit căruia per-formanţele elevilor care mestecă gumă timp de cinci minute înainte de un examen cresc considerabil, spre deosebire de cei care nu o fac, informează Daily Mail.

Îmbunătăţirea rezultatelor școlare în acest fel are la bază un proces de stimulare prin masticaţie, care durează aproximativ 20 de minute, potrivit psihologilor. Studiile anterioare au demonstrat că orice activi-tate fi zică sporește performanţele creierului, însă această nouă cerce-tare nu doar confi rmă ceea ce se cunoștea anterior, ci întărește ideea că până și cel mai mic efort fi zic are fi x același efect.

Pentru realizarea cercetării, experţii au analizat efectele pe care le are mestecatul gumei asupra a 80 de elevi în prag de absolvire. Jumă-tate dintre subiecţi au folosit gumă de mestecat, cu sau fără zahăr, îna-inte sau în timpul examenelor. Aceștia au fost supuși unor evaluări a nivelului de cunoștinţe costând în rezolvarea de exerciţii logice. Notele lor au fost comparate cu cele ale elevilor care nu au mestecat gumă.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute de cei care au mestecat gumă cu cinci minute înainte de începerea testului, la polul opus afl ân-du-se cei care au mestecat gumă în timpul evaluării, ceea ce se pare că le-a distras atenţia și i-a împiedicat să obţină note mari. Asta din cau-ză că “resusele creierului sunt împărţite între procesul de masticaţie și cel cognitiv”, spune doctorul Serge Onyper, cel care conduce echipa de specialiști care a realizat studiul.

O cercetare similară fost iniţiată în anul 2002 de către Universitatea Northumbria din Marea Britanie. La acel moment, doctorul Andrew Scholey, unul dintre specialiști, încerca să explice efectele pozitive ale gumiei de mestecat asupra activităţii creierului.

“Nu este vorba de vreo substanţă pe care să o conţină guma de mes-tecat, ci despre textura ei rigidă în timpul actului de masticaţie. Asta face diferenţa. În plus, am descoperit că se produce o creștere a pul-sului cardiac, de cinci sau șase bătăi pe minut ale inimii, atunci când mestecăm gumă. Asta nu are legătură cu activitatea creierului, însă faptul că se pompează o cantitate mai mare de sânge, ajută la o mai bună oxigenare a creierului, ceea ce îmbunătăţește funcţia cognitivă”, a explicat Scholey.

Eleganţă şi lux la tine acasă!

ÎNGRIJIRE

Frumoasă de sărbătoriSĂNĂTATE

Scorţişoara stopează dezvoltarea celulelor canceroase

16 DECEMBRIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-tar. “Descoperirile anti-

chităţii”. 7.00, 13.45, 14.45, 18.45, 5.10 Res-piro. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Recital de orgă. 8.35 Film-copiilor. “ZLATOVLASKA, FATA CU PĂRUL DE AUR” (Cehia). 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.35 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30, 5.20 Natura în obiectiv. 13.00, 4.25 Gala Premiilor Teatrului “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMI-LIE” (SUA, 2007). 16.30 La mulţi ani! Dedica-ţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis. 21.25 Săp-tămâna sportivă. 22.00, 23.15 Film. “NUNTĂ DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 4.10 Colinde, colinde... 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altidu-dine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert

15.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 24 - 27 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishi-new 20.40 X Factor. Decizia 8 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

05:45 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări

pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teles-hopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASĂ: Capca-na pentru Mos Craciun (Santa Trap) (r) (co-medie/family) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ella fermecata (Ella Enchanted) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 00:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Moste-nitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Poves-tiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:15 Film: De pază de Cră-ciun - Vacanţă fără griji (r) 09:00 Film: Un Crăciun cu Dennis 10:45 Teleshopping

11:00 Serial: Pariu cu viaţa, episod special (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Mada-gascar 2 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Busola de aur 17:45 Happy Hour, ediţie specială 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eroi de sacrifi ciu 22:45 Film: Strania poveste a lui Benjamin Button 02:15 Film: Eroi de sacri-fi ciu (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Happy Hour, ediţie specială (r) 06:00 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 Лев Дуров в фильме “Странные взрослые”

07:30 Олег Борисов в комедии “За двумя зайцами” 08:45 “Служу Отчизне!” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teles-hopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:15 “Специальное задание” 14:30 Владислав Галкин, Александр Балуев, Алексей Кравченко, Игорь Лифанов “Спецназ” 17:25 Премьера. “Владислав Галкин. Улыбка на память” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fi i Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 “Мульт личности” 23:15 “Yesterday live” 00:20 “Что? Где? Когда?” Финал года 01:30 Фильм Владимира Гостюхина “Ботанический сад” 03:05 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:35 Игорь Скляр, Александр Панкратов-Черный, Елена Цыплакова в фильме “Мы из джаза”

7 . 0 0 F i i părinte, fi i d e ș t e p t !

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 9.55, 19.20, 6.15 TVR-55. 10.10 Repere sacre. 11.30 55 de ani de folclor. 13.00 Deschide ușa, creștine! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 16.00 Înainte și după Toma. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 21.35 Gala cântecului românesc. 1.10 O dată’n viaţă. 4.10 Moș Crăciun. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 COMME PAR MAGIE 8:00 CONCERT DE NOEL 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COM-ME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:09 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:17 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:22 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:30 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:38 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:46 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:08 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:27 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 SECRETS D’HISTOIRE 20:34 VU DU CIEL 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:00 LASCARS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, MON TIBET... 2:35 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCU-MENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respi-

ro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. De-prinderile nocive”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Portrete în timp. 14.35 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Stop discriminarea. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40

Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45

Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mir-cea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esme-ralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Eu sunt Moșul (r) - Moș Cră-

ciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun exis-tă! 14:00 Film: Cum să pui la cale un Crăciun Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4144 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour � Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără scăpare 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Legenda Regelui Elefant 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Film: Fără scăpare (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Подпольная империя”. Новый сезон 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Александр Збруев, Олег Ефремов в фильме “Мой младший брат” 03:55 Давай поженимся!

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Profesorul trăsnit. 11.45, 17.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festi-valul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.10 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi! 1.15 ÎnTrecerea anilor. 2.55 Sport. 4.00 Garantat 100%. 4.55 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-TION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 ST-CAMILLE : LES IRRÉDUCTIBLES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SANGLOT DES ANGES 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHAT ET SOURIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LUCKY LUKE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:52 DIVERTISSEMENT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45, 12.45, 17.40, 22.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Modul activ de viaţă”. 10.30 Ghidul sănă-tăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Cuvintele Credinţei. 14.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00 Videoteca copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Portrete în timp. Boris Molea, maestru în artă. 23.15, 0.10 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 1.05 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40

Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 25 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45

Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mir-cea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esme-ralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Păcatele trecutului, partea

a II-a - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) - Moș Crăciun există! 14:30 Film: Eu sunt Moșul Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4138 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour � Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: O crimă perfectă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Serviciul Român de Comedie (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 “Среда обитания”. “Градус праздника” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Убийство” 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Остросюжетный фильм “28 недель спустя” 03:55 Давай поженимся!

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Ești părinte, fi i deștept! 11.45, 17.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi! 2.05 La vie en rose. 2.50 Sport. 4.00 Ceaușescu și poporul. 5.00 Serial. “PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MON-DE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE GORILLE VOUS SALUE BIEN 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SANGLOT DES AN-GES 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SECRETS D’HISTOIRE 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SUITE NOIRE 1:51 SUITE NOIRE 2:53 DIVERTISSEMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45

Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună di-mineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Stresul”. 10.30 Casa mea. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Accente economice. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.15 Dor. Dumitru Matcovschi. Poezia cântată. 14.10, 17.40, 1.45 Respiro. 14.25 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacu-lui. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.10 Descoperă Moldova. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Templul muzicii. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010.

Ep. 24 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 25 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Te-

leshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (roman-ce) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshop-ping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Comoara din Damasc, par-

tea a II-a - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Grădiniţa lu’ Tăticu’ (r) Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4142 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour � Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un cuplu mortal 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Film: Urmărire pe autostradă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Film: Un cuplu mortal (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Маленькие гиганты большого кино 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 Городские пижоны “Terra Nova” 02:55 “Primele știri” (rom) (R) 03:25 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 03:50 Давай поженимся!

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Ești părinte, fi i deștept! 11.55, 17.50, 3.55, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 0.00 Teleenciclopedia. 1.45 Tezaur folcloric. 2.35 Iubiri dincolo de ecran. 2.45 Sport. 4.00 Tero-rist, erou martir. 4.55 România, zi de zi! 5.00 Serial. “PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi-5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:34 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 MUTIARI LÉGENDE D’UNE PERLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FOR-TUNES 15:54 FORTUNES 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSE-MENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 21:30 LE JOURNAL DE FRAN-CE 2 22:00 BRASSENS, LA MAUVAISE RÉPUTATION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LE DIABLE ROUGE 2:38 DIVERTISSEMENT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Eric Clapton. Crossroads. Program

muzical. 8.05 Documentar. “Descoperirile an-tichităţii”. 8.55 “La mulţi ani!” cu “Lolypops”. Pro-gram muzical. 9.45 “Metamorfoză de Crăciun”. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Mu-nicipal de Păpuși “Guguţă”. 10.30, 1.15 Știinţă și inovare. 11.00 Cirque du Soley. 12.30 “Pastel de iarnă”. Spectacol muzical cu formaţia “Mile-nium”. 15.00 Documentar. “Eurobox”. 15.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.00, 17.15, 3.00, 4.10 “Aprindeţi luminile...” Spectacol folcloric de colinde și obiceiuri calendaristice. Ediţia a XII-a. Transmisiune în direct din studioul mare al Radiodifuziunii. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 O seară în fami-lie. 21.25 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMILIE” (SUA, 2007). 23.15 Festivalul de romanţe “Crizantema de Aur 2011”. Secţiunea interpretare. 0.30 Do-cumentar. “Drumeţii”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.45 Colinde, colinde... 2.15 Cultura azi. 5.05 Fii tânăr! 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Next Top

Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Pro-dus autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 8 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătima-

șe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teles-hopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASĂ: Casa cu amintiri (A Golden Christmas) (r) (comedie/family) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (ro-mance) 20:30 Cinema ACASĂ: Capcana pentru Mos Craciun (Santa Trap) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Mostenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă româneas-că: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv q Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Zâmbete într-o pastilă - Moș Crăciun există!

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) - Moș Crăciun există! 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: De pază de Crăciun 2 - Vacanţă fără griji 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Crăciun în Ţara Minunilor - Moș Crăciun există! 17:00 Film: Goana după cadou (r) q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Pariu cu viaţa, episod special 23:00 Concert Ștefan Bănică 01:00 Film: Crăciun în Ţara Minunilor (r) 03:00 Concert Ștefan Bă-nică (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 06:15 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 А лександр Зацепин. В огнедышащей лаве любви...”

07:05 Фильм “Таро, сын Дракона” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Леонид Филатов. Чтобы помнили...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Леонид Филатов. “Про Федота-Стрельца, удалого молодца” 13:15 “Лев Дуров. Я всегда напеваю, когда хочется выть” 14:00 Алиса Фрейндлих, Юозас Будрайтис в фильме “Опасный возраст” 15:35 Александр Балуев, Светлана Ходченкова в фильме Станислава Говорухина “Благословите женщину” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Фильм “Благословите женщину”. Продолжение 19:25 “Болеро”. Финал 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Время 21:45 “DA sau NU” 23:00 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 02:05 Комедия “Микс” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Юрий Соломин, Людмила Максакова, Виталий Соломин в музыкальном фильме “Летучая мышь”

7.00 Teleen-ciclopedia. 8.10 Bebe

magia. 9.00 - 14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30 Profesorul trăsnit. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.05 Tezaur folcloric. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20 55 de ani de muzică. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 23.40 Dănutz S.R.L. 1.15 La toată casa-i lumină! 2.05 55 de ani de sport. 3.00 Sport. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR-55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 COMME PAR MAGIE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:12 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:17 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:25 TiVi-5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:33 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:03 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:04 COMME PAR MAGIE 13:30 LE SAPIN DE NOËL DES CRÉATEURS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:39 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA MAGIE DE.... 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:24 MAGIC CIRCUS SHOW 21:03 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOËL SOUS LES ÉTOILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:56 STUDIO 12 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Vizita la medic”. 10.30 Documentar. “Euroma-xx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAU-TY”. 13.40 Svitanok. 14.10, 17.40, 5.10 Respiro. 14.25 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). 16.00 Vector european. 16.30 Magazinele EURO 2011. 18.00, 1.15 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Eric Clapton. Crossroads. Program muzical. 1.10 Descoperă Moldova. 1.45, 3.50 Music Mania. 5.25 Medalion muzical. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fi ul meu

11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătima-

șe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teles-hopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teles-hopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film se-rial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Casa cu amintiri (A Golden Christmas) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (r) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Cum să

pui la cale un Crăciun (r) - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Crăciunul pe strada Chestnut Mos Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4145 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Goana după cadou 22:30 Film: Fraţii Grimm 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Happy Hour (r) 03:00 Film: Fraţii Grimm (r) 05:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 06:00 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Поле чудес 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Пусть говорят с Андреем Малаховым 23:15 Прожекторперисхилтон 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Что? Где? Когда? 01:25 Кевин Костнер в комедии “На трезвую голову” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Мэрилин Монро в фильме “Можешь не стучать” 05:05 Замри, умри, воскресни

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Profesorul trăsnit. 11.50, 17.50, 1.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.10 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi! 2.05 Judecă tu! 2.55 Sport. 4.00 e-Forum. 4.25 Rom european. 4.55 Electrecord 80. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-DIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - LES AS DE LA JUNGLE : OPÉRATION BANQUISE 11:00 FLASH INFO 11:02 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 BRASSENS, LA MAUVAISE RÉPUTATION 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:06 FLASH INFO 21:08 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 22:54 FORTUNES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE SANGLOT DES ANGES 2:38 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agri-

col. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 11.00 Reporterul de gardă. 11.30 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.40, 5.20 Săptămâna sportivă. 14.10 Cultura azi. 15.00 Vedete la bis. 16.00 Ma-gazinul copiilor. 16.30 Medalion muzical. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Petalo romano. 18.30 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Descoperă Moldova. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.20 Portrete în timp. 3.50 J.Strauss. “Poveștile pădurii vieneze”. 5.10 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura pre-sei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 23 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 24 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP)

(romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mir-cea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (15) (divertisment) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv q Ce se în-tâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r)

Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Promotor (r) 11:30 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.2 - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Ști-rile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Seri-al: Tânăr și neliniștit, ep.4141 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Crime online 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Promotor (r) 02:45 Apropo TV (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 13:25 “Участковый детектив” 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:30 Майкл Джексон и его доктор 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Остросюжетный фильм “Халк”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. Episodul 1. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Aș-teaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Se-rial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 3.55, 6.150 TVR-55. 19.30 Zoo show. 0.00 Teleenciclopedia. 1.55 Prim plan. 2.45 Sport. 4.00 Piepturi goale și buzunare pline. 4.55 România, zi de zi! 5.00 Serial. “PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”. 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATI-ONALES 6:46 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:34 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MITTERRAND ET LES ESPIONS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTUNES 20:23 FORTUNES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES PORTES DE LA NUIT 2:38 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA BIODIVERSITÉ MENACÉE : QUELLES SOLUTIONS POUR DEMAIN ?

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 23 DECEMBRIE 24 DECEMBRIE 25 DECEMBRIE 22 DECEMBRIE 19 DECEMBRIE 20 DECEMBRIE Luni 21 DECEMBRIE

Miercuri

16 DECEMBRIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Pentru început, o întrebare-standard: când și în ce împreju-rări te-ai alăturat aripei tinere a PPCD, „Noua Generaţie”?- Ţin minte foarte bine ziua în

care s-a întâmplat poate cel mai mare eveniment din viaţa mea. A fost în vara anului 1996. Aveam 16 ani și eram licean în clasa a zecea la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din Căușeni. Nu a fost ceva întâm-plător, totul a început din tradiţia de familie. Părinţii și rudele mele au stat la baza formării fi lialei Fron-tului Popular Creștin Democrat din Căușeni. Așa am ajuns să-l cunosc pe Vlad Cubreacov, care atunci era responsabil de fi liala Căușeni a FPCD și cel mai tânăr deputat în Parlament. După câteva discuţii cu domnul Cubreacov am decis să mă implic și așa am constituit Organizaţia de tineret a FPCD, fi liala Căușeni.

- Aderarea ta la o organizaţie politică avea legătură cu pla-nurile tale de viitor, în eventu-alitatea unei cariere politice?- Nu am urmărit nici o secundă

scopul de a face o carieră politică. Dar peste mulţi ani de zile am afl at că Vlad Cubreacov, de fapt, asta a și dorit, să fac carieră politică. Asta e profesia poate cea mai responsa-bilă – vânător de sufl ete, și vreau să-i mulţumesc lui nea Vlad pentru faptul că sunt și eu unul dintre cei pe care i-a vânat.

- Ești secretar general al PPCD, în ce constă munca ta?- Sunt secretar general al PPCD

din 2009, la al treilea mandat. A fost o onoare pentru mine faptul că la propunerea domnului Iurie Roșca, delegaţii partidului m-au votat și au avut repetat încredere în mine. Conform statutului sunt responsabil de tot ce ţine de or-ganizarea internă a partidului. Să știţi că foarte multă lume mă întreabă cu ce mă ocup și în ce constă munca mea. Și când le zic că în atribuţiile mele intră să

conduc secretariatul general și să execut deciziile luate de instanţele partidului, să administrez treburile partidului, să ţin evidenţa și să răs-pund de recrutarea personalului, să asigur funcţionarea departa-mentelor, să pregătesc ședinţele Consiliului Naţional și ale Biroului Permanent, să asigur completarea și păstrarea arhivelor partidului, să asigur legătura cu fi lialele și cu organizaţiile autonome, să prezint Biroului Permanent rapoarte des-pre activităţile Secretariatului ge-neral și perspectivele organizaţiei, toată lumea face ochii mari și nu înţelege exact despre ce este vor-ba. Este adevărat faptul ca munca mea este una foarte specifică și este și normal că multă lume să nu mă înţeleagă, dar vreau să vă spun că este ceva foarte interesant, dar și responsabil, când știi că tot ce faci tu este pentru binele ţării pe care o servești cu dăruire.

- Povestește-ne cum s-a schim-bat viaţa ta din perioada în care participai activ la proteste și până în prezent? - După absolvirea liceului am

depus dosarul la Facultatea de Drept a Universităţii “Nicolae Titulescu” din Craiova, apoi am făcut masteratul în studii NATO la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative din București. Am revenit în Moldova și m-am încadrat plenar în activităţile de partid. Între timp am făcut stagiu la grupul Partidului Popular Eu-ropean din cadrul Parlamentului European și am fost bursier al Departamentului de Stat al SUA, unde, timp de o lună, am făcut cunoștinţă cu sistemul politic al SUA. La 30 de ani m-am căsătorit și aproximativ 4 luni în urmă soţia Aliona mi-a dăruit încă un motiv în plus pentru a trăi cu rost în via-ţă – un îngeraș de fată pe care am numit-o Ruxanda. Timp liber am foarte puţin, dar atunci când se ivește o ocazie pescuiesc sau joc o partidă de tenis de masă.

„Pentru a avea o democraţie consolidată în Republica Moldova, justiţia trebuie practicată de persoane competente şi cu demnitate”- Cunoaștem că ești jurist de profesie, practicarea acestei meserii în Republica Moldova îţi aduce împlinirile și satisfac-ţiile pe care mizai atunci când ai ales facultatea?- Chiar dacă sunt licenţiat în

drept nu activez full time în dome-niu. Sunt jurist la Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe” și intenţionez să-mi iau, în scurt timp, licenţa de avocat. Este un domeniu care îmi place și pentru a avea o democraţie consolidată în Republica Mol-dova, justiţia trebuie practicată de persoane competente și cu demnitate.

- Mulţi dintre colegii tăi de ge-neraţie și de proteste au ales să plece peste hotare pentru a-și perfecţiona studiile, pentru a munci la salarii mai bine plă-tite, pentru alte perspective. Ce te ţine pe tine în Republica Moldova?- Noi nu trebuie să devenim o

nouă generaţie de emigranţi. Cu toţii trebuie să punem umărul la construcţia statului nostru, trebuie să avem răbdare și prin munca noastră zilnică să lăsăm cât mai multe urme. Da, este foarte difi cil să-ţi plătești facturile în Republica Moldova, dar, până la urmă, totul depinde ce misiune alegem în via-ţă. Eu cred că noi suntem obligaţi să facem faţă provocărilor aici, la noi acasă, pentru a asigura un viitor acestei ţări.

„Aş vrea să am atât de mulţi copii ca, la un moment dat, să uit cum îi cheamă”- În preajma vârstei de 30 de ani tinerii deja încep să-și facă planuri despre ce vor face, cu ce se vor ocupa la pensie și unde le-ar plăcea să-și petrea-

că bătrâneţile. La ai tăi 30 de ani ce planuri de viitor, gânduri și vise ai? - Vreau ca viţa mea pe pământ

să nu fie zadarnică, vreau să fiu util pentru cel de lângă mine și pornind de aici se leagă toate planurile de viitor. Sunt înconju-rat de o echipă extraordinară și sunt absolut convins că împreună vom face lucruri bune pentru ţara noastră. Și vreau să am mulţi copii. Glumeam cu soţia spunându-i că aș vrea să am atât de mulţi copii ca, la un moment dat, să uit cum îi cheamă, să-i încurc pe nume. Rar vezi astăzi familii tinere cu mulţi copii. Am devenit mai egoiști și când cineva spune că este foarte greu să-i crești, că nu ajung bani, eu întotdeauna zic că părinţilor și buneilor noștri le-a fost mult mai greu. Să nu căutăm scuze, trebuie căutate soluţii.

- Abilităţile și experienţa pe care ai acumulat-o în perioada protestelor anticomuniste de exemplu, atunci când NG era foarte activă, te ajută în activi-tatea de acum? - În timpul protestelor eram

la studii în Craiova, dar eram cu gândul la cei din Piaţă. Am orga-nizat câteva mitinguri la Craiova în susţinerea celor din Piaţa Marii Adunări Naţionale. A fost o perioa-da foarte importantă în formarea mea, atunci am luat niște decizii care mă motivează și astăzi.

- În 2002, tinerii au fost foarte activi și au manifestat intens pentru a-și impune punctul de vedere, pentru a-și exprima dezacordul, opiniile în legătură cu unele acţiuni ale guvernan-ţilor. De atunci o astfel de par-ticipare în masă a tinerilor nu a mai fost atestată în Republica Moldova, cum crezi, de ce nu s-a întâmplat asta? Nu au avut tinerii motive să se revolte? - Cred că este vorba mai mult

de indiferenţă și de gândul perma-nent al tinerilor de a pleca din ţară. Puţini își văd viitorul aici și de asta sunt indiferenţi. Trebuie schimbată atitudinea. Aici e cheia.

- Se vorbește mult despre fap-tul că tinerii nu sunt implicaţi în structurile-cheie ale statului, în funcţii de conducere. Cum crezi, situaţia s-ar îmbunătăţi

dacă cele mai importante func-ţii în stat ar fi deţinute de tineri de vârsta ta?- Exemplul Georgiei și al Ţărilor

Baltice este foarte elocvent în acest sens. Rezultatele importante obţinute se datorează, în primul rând, faptului că ei au schimbat garnitura de vârstă în structurile-cheie ale statului. Ei au demonstrat că teoria conform căreia tinerii nu pot guverna din cauza lipsei de experienţă este greșită. Cel mai important în cazul Republicii Moldova nu este experienţa, dar viziunea și viteza de reacţie. Restul se învaţă foarte repede. Mentali-tatea, anumite clișee moștenite din perioada sovietică nu pot fi schimbate. Or, astăzi nu putem evolua dacă rămânem tot acolo, cu gândul la cât de bine era pe vremuri. Generaţia mea este cea care trebuie să-și asume guver-narea statului și să fi e acceptată. Vorbind de formaţiunea politică pe care o reprezint vreau să vă spun că președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Victor Ciobanu, va împlini în câteva zile 27 de ani. Toţi cei 15 vicepreședinţi și mai mult de jumătate din șefi i fi lialelor noastre teritoriale sunt tineri de până la 35 de ani. Suntem în plin proces de reformare a partidului și ne reușește foarte bine. Asistăm la un schimb de generaţii foarte reu-șit. De asta are nevoie și Republica Moldova.

- Dacă ar fi să participi la ela-borarea unui proiect de lege, ce ţi-ai dori să promovezi sau să stopezi?

„I-aş pedepsi pe cei care practică evaziunea fi scală exact ca pe cei care comit omoruri”- Este vital pentru Republica

Moldova să aibă un pachet de legi care să prevină și să stopeze eva-ziunea fi scală. Anual sunt furate până la 5 bugete de stat în timp ce Guvernul ia credite cu procent. Cineva fură azi ca în codru, iar copiii noștri vor întoarce datoriile. Noi avem suficienţi bani în ţară pentru a trăi decent, cu drumuri bune. Problema este că acești bani se fură. Eu i-aș pedepsi pe cei care practică evaziunea fi scală exact ca pe cei care comit omoruri.

- O să insiști ca pe viitor copiii tăi să opteze pentru o meserie anume?- Nu o să insist, dar am să-i

sfătui. Așa au procedat și părinţii mei cu mine.

- Există ceva de ce îţi este tea-mă că nu o să-i poţi proteja de asta nici pe copiii tăi?- Este naiv să crezi că ești atot-

puternic și poţi controla totul. Unul Dumnezeu poate asta. Ce putem face noi ca părinţi este să le dăm o educaţie cât mai bună. În acest fel o să-i protejăm cel mai efi cient.

- Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare!

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cursuri particulare de tobeBaterist profesion-

ist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la bat-erii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559Contacte: 022566791; 079007559

BerbecAcum vreţi să reparaţi ce aţi stricat în ul-timele zile și veţi reuși. Înlocuiţi teama cu un dram de curaj și orgoliul cu mai multă căldură sufl etească.TaurDorinţa de confort le poate depăși pe ce-lelalte, iar terenul cel mai alunecos e în familie, unde aveţi impresia că lucrurile sunt mai ușor de controlat.GemeniLăsaţi pentru orele de după-masă pro-blemele serioase în săptămâna ce ur-mează, sunt șanse mai mari să vi se îm-plinească anumite dorinţe, de exemplu să puteţi dialoga cu cei apropiaţi, care să vă asculte și să vă înţeleagă.RacVă ocupaţi cu atenţie de chestiunile fi -nanciare și de cheltuieli. Cu cât vă adân-ciţi mai mult în astfel de probleme, cu atât vă cuprind gândurile negre.LeuSunteţi plini de viaţă, dornici să vedeţi feţe surâzătoare și veselie în jur. Puneţi și voi umărul la dorinţele celor din jur, cu ce aveţi la îndemână.FecioarăDinamismul vostru se manifestă la nivel mental. Gândurile se succed cu repezi-ciune, planurile se derulează, dar resur-sele lipsesc.BalanţăAveţi toate șansele să vă petreceţi săptă-mâna ce urmează în compania unor per-soane vesele. Așa vă veţi da seama că v-a lipsit această lipsă de griji.ScorpionE o perioadă importantă, cu situaţii ur-gente, în care trebuie să spuneţi replici bine alese și să vă susţineţi imaginea de persoane puternice.SăgetătorReveniţi la forma mentală bună. Prima schimbare pe care o produce această revenire va fi la nivelul optimismului cu care veţi privi spre viitor.CapricornVă oferiţi ocazii de a vă bucura de cele re-ușite până acum, fără să uitaţi de faptul că sunt multe de rezolvat și că mereu vor fi probleme.VărsătorSe reface legătura cu un posibil partener de afaceri care nu a fost disponibil în ulti-ma perioadă. Posibilităţile de dezvoltare vi se par acum mai bune.PeştiDorinţa voastră de a vă dezvolta în conti-nuare nu se potrivește cu ritmul de lucru al celor care iau decizii sau se ocupă de organizarea treburilor administrative.

16-23 decembrie16-23 decembrie

GENERAŢIA 2002

Dinu Ţurcanu: „Avem sufi cienţi Dinu Ţurcanu: „Avem sufi cienţi bani în ţară pentru a trăi decent”bani în ţară pentru a trăi decent”

Dragi cititori, continuăm să vă prezentăm exponenţi ai „Generaţiei 2002”, tineri inteligenţi, cu studii superioare te-meinice, pregătiţi să formeze astăzi elita politică, culturală, socială a societăţii noastre și să aducă schimbarea necesară de care are nevoie Republica Moldova și care ni se promite de politicienii care ne cer votul de 20 de ani încoace.

Dinu Ţurcanu, secretar general al Partidului Popular Creș-tin Democrat, este astăzi invitatul rubricii noastre.

Sherlock Holmes dansează pe muzică lăutărească

Coloana sonoră a celui de-al doilea fi lm “Sher-lock Holmes”, intitulat “Jocul umbrelor”, include o piesă românească, pe care personajul princi-pal al peliculei dansează.

“Romanian Wind” este titlul piesei românești incluse pe coloana sonoră a noului “Sherlock Holmes 2: Jocul Umbre-lor”, care îl va face pe Robert Downey Jr. să danseze pe marile ecrane, din 23 decembrie.

În regia lui Guy Ritchie, “Sherlock Holmes 2: Jocul Um-brelor” îl readuce pe Robert Downey Jr. în rolul celui mai faimos detectiv din lume, iar pe Jude Law în interpretarea formidabilului său partener, Dr. Watson.

TONITZA L-A DEVANSAT PE GRIGORESCU

290.000 euro – preţ record pe piaţa de artă românească

Tabloul “În iatac”, de Ni-colae Tonitza, a fost vândut pentru suma de 290.000 de euro, miercuri seară, la Licitaţia de Iarnă a casei Artmark, devenind astfel cea mai scumpă lucrare tranzacţionată pe piaţa de artă românească, potrivit Mediafax.

“În iatac” reprezintă, po-trivit specialiștilor, cel mai valoros nud realizat de Nico-lae Tonitza și scos vreodată la vânzare. Tabloul - care fusese evaluat la 150.000 - 250.000 de euro - este clasat în categoria “Tezaur” a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil și provine din renumita colecţie a doctorului Iosif Dona.

Precedentul record de autor pentru Nicolae Tonitza a fost stabilit în iulie, tot la o licitaţie a casei Artmark, prin vânzarea lucrării “Afi ze”, pentru 160.000 de euro.

Până miercuri seară, cea mai scumpă lucrare vândută pe piaţa de artă autohtonă a fost “Fata cu mărgele roșii”, de Nicolae Grigorescu, adjudecată în aprilie la licitaţie pentru suma de 270.000 de euro. Tabloul nu avea un titlu dat de Grigorescu, casa de licitaţii care l-a tranzacţionat numindu-l “Ţărăncuţă odihnindu-se”, însă proprietarul a preferat titlul “Fata cu mărgele roșii”. În prezent, acest tablou este expus public la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, după ce pro-prietarul său a decis să îl cede-ze în custodia instituţiei.

O hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri, 14 decembrie, de Cabinetul de Miniștri. Astfel, în ter-men de o lună, va fi apro-bat și Programul naţional de manifestări cultural-artistice consacrate Anului

Ion și Doina Aldea-Teodo-

rovici. Hotărârea urmează

a fi discutată în Parlament.

În 2012 se împlinesc 20 de

ani de la tragicul accident

care le-a curmat viaţa

îndrăgiţilor interpreţi.

COMEMORARE

Anul 2012 va fi consacrat lui

Ion şi Doina Aldea-Teodorovici