PLDM, un partid frate cu glia

Majoritatea parlamentară a votat ieri, în prima lectură, Codul Educaţiei. Documen-tul a fost prezentat în plen de ministrul Educaţiei, Maia Sandu, iar adoptarea lui a fost precedată de dezbateri aprinse. Opoziţia comunis-tă s-a pronunţat împotriva proiectului.

Dezideratul principal al noii legi a învăţământului, potrivit ministrului, este că educația trebuie să devină o prioritate națională în Republica Moldova.

„Noul Cod Educaţional se bazează pe principiile de dezvoltare durabilă a sistemului educaţional. Acest Cod are următoarele obiective: asigura-rea relevanţei studiilor la toate nive-lurile și promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii; asigurarea legăturii cu piaţa muncii; monitorizarea și evaluarea calităţii în educaţie, dez-voltarea, sprijinirea și motivarea ca-drelor didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate”, a menţionat ministrul Educaţiei.

Potrivit noii legi, învăţământul va fi obligatoriu până la vârsta de 18 ani. De asemenea, este prevăzută angajarea prin concurs a cadrelor didactice, dar și evaluarea periodică a acestora, precum și a programelor de studii.

Dacă majoritatea parlamentară

și deputaţii liberali au lăudat pro-

iectul, fracţiunea PCRM și unii aleși

neafi liaţi au acuzat ministerul de

resort de populism electoral. Co-

muniștii au întrebat, de ce proiectul

a ajuns în Parlament tocmai acum,

înainte de alegeri, deși acesta este

discutat de mai mulţi ani.

Ministrul a replicat că reforme-

le prevăzute în cod nu sunt nici pe

departe populiste, ci dimpotrivă,

ele sunt difi cile și pot provoca rezis-tenţă. Legea urmează să fi e aproba-tă în trei lecturi, lectura fi nală fi ind programată până la sfârșitul acestei sesiuni.

FLUX

12.07.2014

Noros, 16 30 0C

11.07.2014

Noros, 19 30 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.11791 Do lar ame ri can ............. 14.04231 Leu românesc ................. 4.35091 Ru blă ru sească ............... 0.4121Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Natura reîncepe mereu aceleași lucruri, anii, zilele, ceasurile; așa se creează un

fel de infi nit și de eternitate.”

Pascal

Cursul valutar 11.07.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 11 iulie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Aduc. moașt. Sf. Dr. și Făcăt. de minuni Chir și Ioan; Sf. Mc. Papia

Taxe ilegale la Piaţa Centrală din capitală

South Stream sau Moldova în faţa unui test serios de securitate energetică

Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vest (2)

Eduard Şevardnadze, omul din spatele căderii Cortinei de Fier

22

44

66

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

GEOPOLITIC

EVENIMENT

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 26 (951)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Euroiluzii Cele mai periculoase iluzii sunt acelea care imobilizea-ză și dau speranţe deșarte. Ele nu doar că nu produc nimic, ci chiar stagnează orice schimbare pozitivă și, în cele din urmă, pot provoca o demoralizare totală și de-generare, atunci când spe-

ranţele nu se mai adeveresc. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, cu visul liberalizării vieţii politice după cădere URSS, care, în viziunea majorităţii cetăţenilor, trebuia să fi e urmat de prosperitate la nivelul vieţii din Occident. În unele momente, am reușit să depășim în democratizare Vestul, am aderat la toate organizaţiile internaţionale posibile, am semnat tot ce ni s-a propus, am efectuat reforme structurale la insistenţa „par-tenerilor externi”, însă standardele de viaţă nu s-au ridicat, ci dimpotrivă, au degenerat și mai mult. De ce se întâmplă toate aceste lucruri?

Continuare în pag. 3

Codul Educaţiei, adoptat de Codul Educaţiei, adoptat de Parlament în prima lecturăParlament în prima lectură

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Despre curajul ex-ministrului Marinuţă şi dauna „propriilor analize” (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

11 IULIE 201422F L U XF L U X Actual

Suntem o ţară profund agrară, prin urmare, politicienii noștri nu au cum să nu fi e înfrăţiţi și ei cu glia. Chemarea pământului devine insuportabil de intensă, mai ales în perioadele electorale, când aceștia, ţărani din talpă, lasă birouri, lasă treburi de stat, renunţă la vizitele peste hotare și pogoară pe câmpurile patriei, să asculte foșnetul spicelor, să admire rodul pămân-tului. Și evident, să ne arate nouă, tuturor, că ei sunt una cu poporul, că le împărtășesc grijile și le știu păsurile, că se pricep la toate și că, ce mai atâta vorbă, doar cu ei avem șanse de prosperare.

Mai-marii zilei își arată preocu-pările pentru muncile câmpului în imagini grăitoare de care abundă reţelele de socializare, dar și comu-nicatele ofi ciale ale unor instituţii de stat. Excelează la acest capitol libe-ral-democraţii, iar „tradiţia” se trage încă de la fostul premier și șef PLDM,

Vladimir Filat, care, pe când avea de condus o ţară, a pozat ori de câte ori a avut ocazia, ba într-o combină la seceratul grâului, ba privind cu le-gitimă mândrie la pătlăgica autoh-tonă, ba admirând ca un cunoscător borcanul de murături. Premierul nostru bun la toate mergea să vadă cu ochii lui cum sunt crescuţi porcii, să drămăluiască cu propriile mâini găinile, să aprecieze, ca un cunoscă-tor, dacă sunt bune de adunat boa-bele de grâu.

Obiceiul i-a rămas și acum, mai ales că, în calitate de simplu șef de partid, este mai greu să te menţii în atenţia publicului. Astfel că vizitele „de lucru” pe la șantiere, întreprin-

deri, ferme se ţin lanţ, fi ind refl ecta-te copios pe reţelele de socializare, în numeroasele poze pe care și le face alături de oameni simpli, din popor. Al nostru Vlad Filat constată cu satisfacţie, în cadrul acestor vizi-te, că avem întreprinderi care dau producţie bună, că toată ţara „este un șantier”, că agricultorii au adunat o roadă bogată, care este pusă „la borcan”.

Apucăturile de nomenclaturist sovietic de a inspecta colhozurile și sovhozurile au fost preluate și de succesorul lui Filat. Actualul prim-ministru, Iurie Leancă, nu a rezistat tentaţiei și s-a aburcat voinicește, ca un Făt-Frumos din poveste, nu în

șaua calului, ci în cabina unei com-bine, de unde a admirat lanurile în-tinse și bogate. Iar această recoltă bogată, fără îndoială, nu avea cum să crească fără munca sa plină de abnegaţie și fără îndrumarea parti-dului din care face parte.

Acum că nici ceilalţi fruntași pe-ledemiști nu vor să rămână pe din-afara procesului de înfrăţire cu glia. Cu pălăria pe-o ureche și cu gândul la alegerile din toamnă, Valeriu Stre-leţ și-a tras și el câteva poze printre spicele de grâu, postând alături de acestea și un text, producţie pro-prie, plin de o încărcătură emoţio-nală aparte: „ M-am convins astăzi că și în Republica Moldova se poate

face agricultură performantă, bine

tehnologizată, după standardele

europene. Am văzut și am „simțit”

o excelentă recoltă de grâu de înal-

tă calitate (circa 6 tone per hectar),

într-o regiune care până nu demult

se considera defavorizată. Așa că o

spun cu fermitate chiar și pentru cei

mai aprigi critici, cinici, sarcastici și

sceptici: Înainte Moldova!”

Departe de noi gândul de a fi ci-

nici ori sarcastici. Noi chiar ne bucu-

răm sincer și așteptăm alte poze, de

la culesul cartofi lor, sfeclei de zahăr

și a altor culturi agricole. Pentru că

până în toamnă vor fi destule.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

PLDM, un partid frate cu gliaPLDM, un partid frate cu glia

Miercuri, 9 iulie, ofi ţerii CNA și procurorii au desfășurat mai multe acţiuni de urmă-rire penală la Întreprinderea Municipală Piaţa Centrală, în cadrul unui dosar de corup-ţie. Astfel, timp de aproape cinci ore, au fost efectuate 13 percheziţii în blocul adminis-trativ al pieţei, dar și la do-miciliile unor reprezentanţi ai administraţiei. Potrivit ofi țerilor Centrului antico-

rupţie, dosarul a fost deschis acum câteva luni, după ce mai mulţi comercianți s-au plâns de faptul că administrația pieței colectează taxe ilegale.

„Au fost ridicate documen-te și unele obiecte. Nu pot să spun acum care, ca să păstrăm secretul urmăririi penale. Ma-terialele au parvenit în adresa Centrului de la Procuratura municipiului Chișinău, inves-tigaţiile au durat câteva luni,

am încercat să facem și noi

măsuri de investigaţie specia-

lă, deja trebuie să vedem care

vor fi rezultatele”, a declarat

șeful Direcției urmărire pena-

lă CNA, Bogdan Zumbreanu,

pentru PublikaTV.

Potrivit datelor preliminare

de care dispune CNA, vânză-

torii erau obligaţi să achite

plăţi neofi ciale fără a le refl ec-

ta în evidenţa contabilă. Din

spusele unor comercianţi, ta-

xele variau în funcţie de locul

de amplasare a gheretei sau

mesei, precum și de volumul

mărfurilor vândute. Astfel, de

la un vânzător de citrice s-ar fi

perceput lunar, în afara plăţii

de arendă, câte 200-300 de

euro pentru un loc de comerţ.

Procurorii estimează o sumă

lunară de aproximativ 4 000

000 de lei percepută ilegal.

Aceste cifre ar putea, pro-

babil, să explice, de ce oame-

nii care vor să-și realizeze sur-

plusul de producţie obţinut în

propriile gospodării preferă

să vândă în stradă și nu în in-teriorul pieţei.

Exact cu o zi înainte de des-cinderea CNA, analistul eco-nomic Gheorghe Costandachi posta pe blogul său un articol intitulat „Corupţia și mizeria au pus stăpânire pe Chișinău”, în care se referea și la situaţia de la Piaţa Centrală, pe care a numit-o „simbolul gunoiștii Republicii Moldova”.

„În prezent, Chișinăul a de-venit un bazar mare, unde găsești tot ce îți dorești. Toată marfa falsifi cată este vândută în Piața Centrală. Vinuri, co-niacuri, votcă, bere, țigări, de cele mai remarcabile mărci din lume, acolo le găsești practic pe degeaba. Și asta în ochii conducerii primăriei”, scrie analistul.

Conducerea acestei piețe

– mari gunoiști, este corup-

tă până în măduva oaselor și

este numită de Partidul Libe-

ral, punctează Costandachi,

adăugând: „Haosul, murdăria

și fărădelegea din centrul ca-

pitalei nu au mai cunoscut așa

proporții în evoluția orașului”.

„Piața Centrală produce va-

loare adăugată de 15-20 de

ori mai mare decât se declară

ofi cial.

Pasajele din centrul capita-

lei sunt pline de buticuri ad-

ministrate tot de echipa dlui

Chirtoacă, iar pentru chirie

arendașii achită cote simbo-

lice.

Presupun că diferența din-

tre cotele reale de arendă a

buticurilor și cea declarată se

achită în buzunarul cuiva.

Însă în buzunarul cui, ar

trebuie să ne spună Primarul

General, dl Dorin Chirtoacă”,

opinează expertul.

Poate că totuși ne va spune

Centrul Anticorupţie?

FLUX

Taxe ilegale la Piaţa Centrală din capitalăAdministraţia Pieţei Centrale din capitală percepe plăţi neofi ciale de la comercianţii care-și vând aici marfa, se afi rmă într-un comunicat al Centrului Naţional Anticorupţie. Conducerea întreprinde-rii municipale va fi citată de CNA și procurorii anticorupţie pentru audieri în dosarul depășirii atribuţiilor de serviciu prin perceperea de taxe ilegale de la persoanele care închiriază locuri pentru comerţ. Este vorba despre șeful întreprin-derii și patru șefi de direcţii, în ale căror birouri au fost găsite mai multe documente, acte conta-bile, înscrisuri în ciornă, dar și ștampile ale unor agenţi economici. Totodată, vor fi audiaţi selectiv agenţi economici care desfășoară aici activităţi de comerţ.

11 IULIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Din timpuri vechi, când s-a produs sincopa,Ne ducem viaţa triști și indispuși,Visând să aderăm la Europa,Dar să-i avem alături și pe ruși...

Ajunși în Parlament fără menire,Rostim cu disperare manifestul:- Ne vrem în Europa! Vrem Unire!Și nu ne pasă ce vor zice restul!

Dar strigă alţii, aprigi de grumaz,(Ei sunt din Est și nu-și trădează Estul):- Ba mergem spre Ural! Spre CaucazȘi nu ne pasă ce vor zice restul.

O deputată castă, dar beţivă,Enunţă cu elan pionieresc:- Moldova-i un proiect de perspectivă, –Mă vor și-n Est... și-n Vest mă preţuiesc...

De-aceea vă îndemn emancipată:Dacă dorim ca ţara să prospere,Nu ne unim cu nimeni niciodată! –Să vină ei la noi și să adere!

Și-n clipa asta dulce și fi erbinte,Cuprinsă de un vis sodomian, În mintea deputatei fără minteSe naște un Imperiu Moldovean.

Și dominaţi de un elan prolifi c,Se pun pe loc cu toţii de acord,Întemeind un nou partid politic –„Moldova is saving the world”. *

Și ţara asta, plină de nevoi,Printre rechini devine o rechină,Încât se cer alăturea de noiTanzania, Mongolia și China.

America, trufașă cum o știm,Își ia drapelul cu steluţe NovaȘi zic yankeii: - Fraţilor, venimSă aderăm degrabă la Moldova.

Se roagă Putin, sus pe o turelă,Simţind acut că i se trece timpu’:- Accept să stau cu pușca santinelăÎn piaţă, lângă lespedea lui Ghimpu!

Se face rând... Imperii, monarhiiSe mișcă-n ritm alert de bossanovaȘi vin bătrâni, vin tineri și copiiSă-și ia cetăţenia de Moldova...

E forfot mare! E învălmășeală!Și, disperat, se roagă tot ilotul:- Nu mai rămâne loc pentru tocmeală –Să ne conducă Ghimpu și nepotul! Vin state mari... Peninsule... Enclave...Văzând ce noroasă e partida,Cer suzeranitatea naţiei moldaveCinci continente (fără Antarctida).

Se-adună-aici întregul mapamond,Și face coadă lungă la Ungheni;Și cere negrul, cere omul blondAdeverinţele de moldoveni...

În vamă îi așteaptă cu sfi ală Ministra Frumuseţii, M. Bucluk,În lenjerie strict naţionalăȘi-i cheamă în partid la Plahotniuc.

Alăturea apare o stilistăȘi cere insistent, dar cu poclon,În manieră strict comsomolistă,Să cotizeze pentru I. Dodon...

Dezamăgit, se supără un lordȘi-ntreabă sec, cu glasul oţărât:- Moldova is mendicant the world?*Și – pleacă toţi de unde au venit...

Vai, ţara asta-i plină cu intrușiȘi nu se știe care-s mai păgâni –O jumătate-or fi păgânii ruși,Dar altă jumătate-s cei... latini!

De-aceea stăm posaci și indispuși,Ca-n timpul vechi, când s-a produs sincopa:O jumătate mai visând la ruși,Iar restul aspirând la Europa...

aprilie-mai 2014*Moldova este salvatoarea lumii (engl.)*Moldova este miloaga lumii? (engl.)

Urmare din pag. 1Societatea basarabeană este bolna-

vă de „visul european”. Ideea „integrării europene” a devenit un substituent al „viitorului luminos” din perioada sovie-tică, însă există și o diferenţă majoră: comunismul era prezentat ca un rezul-tat al muncii solidare a întregii socie-tăţi, în timp ce „integrarea europeană” ni se prezintă ca un dar miraculos, care ne va face fericiţi. Doar că nimeni nu spune că odată ce ne vom pomeni în spaţiul european, va trebui să mun-cim mult mai mult și la un preţ mult mai mic, pentru a face faţă concuren-ţei economice neloiale. Se insinuează faptul că afl area în spaţiul european ar însemna în mod automat și „civilizarea” sau „îmbunătăţirea ni-velului de trai”. Totuși, cum rămâne cu păturile sărace de la periferiile marilor orașe europene, care locuiesc în ghetouri, împreună cu șobolani și păduchi? Oare cineva este atât de naiv să creadă că am putea fi „mai integraţi” în Europa decât vagabonzii din Londra sau Paris? Trebuie să înţelegem că statutul de vagabond este un maxim pe care îl putem pretinde în cadrul unei „Europe Unite”. Posibilitatea de a căuta prin tomberoane e un mare „privilegiu”, pe care ni l-a oferit Bruxellesul. În acest caz, unde ne este „mândria naţională”, despre care tot timpul ţipă la TV unii „eurofi li de profesie”?

Să folosim o scurtă parabolă: imaginaţi-vă că un miliardar cheamă un vagabond în casa lui de lux. Vagabondul e obsedat de ideea că odată ce va păși pragul castelului de lux va deveni și el un bogătaș. Cu toate acestea, miliardarul l-a pus la spălat closetul. Bine, pe de o parte, spă-latul closetului este mai bun decât vagabonda-jul, însă miliardarul îl vede doar la acest nivel. Dacă vagabondul nu părăsește această casă de lux, în pofi da comodităţii și hranei care îi este oferită, el riscă să rămână pentru tot restul vie-ţii doar un servitor de cea mai joasă speţă. Este adevărat, în stradă viaţa lui ar deveni mai grea, însă prin muncă are o șansă să devină și el un miliardar, pentru că în afara zidurilor castelului, nimeni nu îi determină poziţia socială.

Exact așa e și cazul Moldovei – UE poate doar păstra un statu-quo, dar nu va putea să ne ajute în dezvoltarea economică și politică.

O altă minciună cu care des se manipulează este nivelul de trai și organizarea societăţilor din ţările europene. Bunăstarea, cultura, relaţia dintre oameni din Franţa, Germania sau Olan-da se datorează istoriei fi ecărei din aceste ţări, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană, de-ocamdată, nu a produs nimic cu ce s-ar putea lăuda. Nu există o cultură a Uniunii Europene, nu există o bunăstare a Uniunii Europene. Exis-tă doar o bunăstare a ţărilor europene care se datorează condiţiilor istorice prielnice în care s-a pomenit fi ecare ţară în parte. Deocamdată, Uniunea Europeană (mai exact, birocraţia eu-rounională cu mentalitate socialistă) a produs doar norme absurde și interdicţii care lovesc în

prosperitatea fi ecărui stat-membru și limitează dezvoltarea economică.

Vorbim foarte mult de ieșirea de sub infl uen-ţa Moscovei, odată cu „integrarea europeană”, însă uităm că pentru ţările europene, Rusia este mai importantă decât statele periferice. Avem de ales, de fapt, între a negocia direct cu Mos-cova, exploatând relaţiile create în perioada sovietică, și între a ceda Bruxellesului calitatea de negociator și intermediar. Are cineva iluzia că Berlinul sau Parisul va dialoga cu Moscova în favoarea intereselor noastre?

Integrarea europeană sau eurasiatică nu sunt neapărat fenomene rele sau bune în sine. To-tul depinde de modul în care noi putem utiliza aceste procese în promovarea interesele noas-tre economice. Deocamdată, tot ce înseamnă „integrare” a Republicii Moldova presupune cedarea poziţiilor și intereselor noastre strate-gice, cât timp nu avem piaţă internă închegată, deschiderea nelimitată. Nicio guvernare nu a avut interesul și voinţa de a crea o pătură pu-ternică de producători autohtoni, care ar folosi liberul schimb pentru o „expansiune economi-că”. În condiţiile existente în Republica Moldo-va, Acordul de asociere (care include și Acordul de liber schimb) este un adevărat dezastru, în-trucât el favorizează doar importul și oligarhia locală care trăiește de pe urma acestor impor-turi. A se vedea declaraţia Uniunii Producători-lor de Zahăr, care ne anunţă deja că patru din cele cinci fabrici de zahăr urmează să fi e închi-se, iar zecile de mii de familii vor trebui să plece unde le văd ochii.

Să listăm un pic persoanele infl uente din stat. Câţi dintre ei se ocupă cu producţia, încât să fi e interesaţi de promovarea unei politici econo-mice adecvate? O bună parte a oligarhiei noas-tre este implicată în activităţi de import-export și sfera serviciilor. Cum atunci putem avea iluzia că această clasă politică ar avea interesul de a schimba lucrurile spre bine? Actuala clasă poli-tică are doar două interese majore: stimularea emigraţiei, care ar aduce remitenţe, și construc-ţia supermarketurilor și locurilor de agrement, unde aceste remitenţe ar fi consumate. Se pare că, în următoarele decenii, „dezvoltarea econo-mică” se va mișca doar în această direcţie.

Octavian RACU

P.S.1. La îndemnul câtorva politicieni autohtoni nu am publicat pamfl etul înainte de 27 iunie pentru a nu împiedica, după cum au considerat dânșii, semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova și UE... Sunt mândru că Acordul a fost semnat, iar aportul meu e aproape decisiv...

P.S.2. Îi informez cu respect pe criticii și analiștii zeloși că opţiunea mea geopolitică poate fi – și chiar este – diferită de cea descrisă în pamfl et; însă nu pot să nu constat cu tristeţe că, cel puţin la ora actuală, starea de lucruri din ţară se aseamănă mult cu cea din pamfl et...

P.S.3. Orice asemănări de situaţii și nume cu stări sau persoane din realitatea noastră sunt, în mod sigur, simple asemănări. În defi nitiv, ceea ce aţi citit e un simplu pamfl et, nimic mai mult...

Nicolae ROŞCA

HAI, EUROPA! HAI, ASIA!Pamfl et apoliticPamfl et apolitic

Euroiluzii Euroiluzii

11 IULIE 201444F L U XF L U X Geopolitic

Cum să evităm dezavantajele şi să valorifi căm avantajeleÎn Republica Moldova se discută

mult despre dezvoltarea și implemen-tarea tehnologiilor de utilizare a ener-giei alternative. Acest efort este foarte important, dar ar fi o naivitate să se creadă în posibilitatea asigurării com-plete, prin aceste tehnologii, a necesi-tăţilor energetice ale ţării. Chiar și acele ţări din Uniunea Europeană care au implementat pe larg tehnologii avan-sate de obţinere și utilizare a energiei alternative continuă să importe canti-tăţi imense de gaze rusești. Energia eo-liană, solară, biomasa etc., pot să devi-nă resurse efi ciente pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și pentru comunităţile locale. Dar întreprinderi-le industriale sau alte tipuri de entităţi (cum ar fi , de exemplu, CET-urile), care sunt extrem de importante pentru sta-bilitatea ţării, au cu totul alt gen de ne-cesităţi în ceea ce privește consumul de resurse energetice.

Republica Moldova este interesată ca livrările de gaze din Rusia să fi e stabile, iar preţurile – rezonabile. Pentru aceas-ta, autorităţile trebuie să poarte un di-alog direct și pragmatic cu Moscova. În acest context, ar fi logic ca Moldova să poarte negocieri directe cu Gazprom privind livrările de gaze rusești, fără implicarea Ucrainei, aceasta din urmă fi ind doar o ţară de tranzit. Aspectul respectiv este cu atât mai important, cu cât în viitorul previzibil, Moldova va depinde de livrările de gaze din Rusia. Totodată, ar fi logic să admitem și acel fapt că dacă Rusia va sista livrarea ga-zului său către Ucraina, atunci livrările gazelor către statele terţe vor deveni problematice.

Gazoductul Iaşi-Ungheni nu are gazeEste cazul să menţionăm și faptul

că mult-așteptata dare în exploatare a conductei Iași-Ungheni nu va avea ca efect automat soluţionarea proble-mei principale – umplerea conductei sau, cu alte cuvinte, „de unde să luăm gazele”? Voi menţiona că în actuala confi guraţie, gazoductul respectiv este o realizare mai mult politică decât eco-nomică. Acesta nu va face faţă necesi-tăţii de gaze a Moldovei.

Alt aspect mai puţin cunoscut este faptul că gazoductul cu pricina se oprește la Ungheni. Astfel, pe lângă lipsa gazului, conducta respectivă este una de importanţă locală și nu are cum să soluţioneze problema necesităţii aprovizionării cu gaze a întregii repu-

blici. Dacă acesta ar fi fost construit măcar până la Dondușeni, am fi putut vorbi despre o conexiune completă a sistemului nostru de aprovizionare cu gaze.

Pe de altă parte, este evident și acel fapt că România, ea însăși importând gaze din Rusia, nu poate să garanteze umplerea gazoductului Iași-Ungheni din propriile resurse.

Perspectivele tranzitului gazului rusesc prin MoldovaLa nivel ofi cial, Moscova nu sugerea-

ză că ar intenţiona să renunţe la actuala cale de tranzit prin cele trei ţări (printre care este și Moldova). În acest context, trebuie să luăm în calcul situaţia din Ucraina, deoarece sectorul energetic al RM depinde în mare parte de evoluţiile din Ucraina, de perspectivele exportu-lui gazului rusesc prin South Stream, precum și de o eventuală extindere a Nord Stream.

Cu alte cuvinte, nu este cazul să ex-cludem cel mai prost scenariu. Iar Chiși-năul trebuie să-și construiască relaţiile cu Moscova de o manieră care să nu pe-ricliteze securitatea energetică a ţării.

Republica Moldova nu are sufi ciente resurse energetice propriiProblema principală a Moldovei, în

contextul pe care îl avem în vedere, este lipsa propriilor resurse energetice sufi ciente pentru acoperirea necesită-ţilor ţării, precum și legătura puternică cu un singur furnizor. Aici este cazul să menţionăm că volumul anual de gaze naturale importate din Rusia și consu-mate în Moldova este de aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi, pentru care ţara noastră achită 370 de dolari pen-tru o mie de metri cubi.

Este evident că legătura prea strân-să cu un singur furnizor de gaze este o adevărată provocare pentru ţară. Din această perspectivă, riscul să fi m de-branșaţi este unul sporit.

Totodată, acesta este și un semnal ce indică asupra necesităţii ca chestiunii gazului să i se acorde atenţia cuvenită, iar diplomaţia noastră să manifeste un activism energic pe marginea acestui subiect în relaţiile externe.

Ucraina şi problema livrărilor reversiveLa 16 iunie 2014, Ucraina a fost tre-

cută la regimul de achitare în avans a gazelor rusești. Astfel, deja au apărut anumite restricţii, specifi cul acestora constând în faptul că în ţara vecină va fi

furnizată exact acea cantitate de gaze pentru care aceasta va plăti. În situaţia creată, în conductele de gaze din Ucrai-na ar putea, în general, să fi e pompate exclusiv volumele de tranzit, care vor tranzita și teritoriul RM, asigurând ast-fel necesarul de gaze al ţării noastre.

Una dintre modalităţile de diversifi -care a surselor de gaze luate în calcul este reversiunea spre Ucraina dinspre Europa de Vest, pe care ţara vecină in-tenţionează să o efectueze prin Slova-cia, utilizând în acest scop gazoductul Vojany-Ujgorod. Livrarea gazelor prin acest traseu este planifi cată pentru luna septembrie 2014. Volumul preco-nizat de gaze ce ar urma să fi e pompat prin această conductă este de 27 de mi-lioane de metri cubi anual. Compania ucraineană Naftogaz a și răscumpărat capacităţile de tranzitare ale acesteia până în 2019. Din unele declaraţii făcu-te de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ar rezulta că furnizările reversi-ve de gaze rusești către Ucraina nu ar fi contrare înţelegerilor dintre Bratislava și Gazprom. Și acesta este un aspect important.

Totodată, nu mai puţin important este și acel fapt că Rusia nu o singură dată a lăsat să se înţeleagă că este gata să restricţioneze livrările de gaze către acele sisteme de transportare dinspre care vor fi fi xate furnizări reversive.

Actualul rol al Moldovei la tranzitarea gazelorPentru înţelegerea mai largă a rolu-

lui Moldovei în acest context, trebuie să menţionăm și faptul că în 2012, vo-lumul total al tranzitului de gaz rusesc prin ţara noastră către statele din Bal-cani a constituit 19 miliarde 620 de milioane de metri cubi. Astfel, Moldo-va are și rolul de conector, asigurând livrarea acestui tip de resursă ener-getică dinspre Răsărit spre Apus. Voi mai adăuga aici că Moldova este și un teritoriu de tranzit al gazelor naturale spre România. Anume din Rusia Româ-nia își acoperă volumele de gaze care nu-i ajung. Bucureștii au încetat să mai cumpere direct aceste gaze începând cu anul 1990.

Este cazul să amintim și faptul că, an-terior, România a refuzat să colaboreze cu Gazprom în vederea construcţiei So-uth Stream. Este evident că, odată cu lansarea gazoductului respectiv, rela-ţiile româno-ruse în chestiunea gazului vor suferi schimbări. În linii generale, relaţiile dintre cele două state au fost în ultima vreme difi cile și tensionate, iar instalarea sistemelor antiaeriene pe te-ritoriul românesc a condus la o degra-dare vizibilă a acestor relaţii.

Gazul din Marea NeagrăExtragerea gazelor naturale în zona

riverană a Mării Negre se afl ă abia în faza de examinare. Este o chestiune de timp. În cadrul acestei faze urmează să fi e confi rmată sau infi rmată rentabili-tatea extragerii în această zonă. Abia după aceasta se va putea vorbi despre unele termene privind demararea pro-cesului propriu-zis. Aici voi menţiona faptul că în 2012 a fost forată prima sondă din istoria ţării noastre. Aceasta avea o adâncime de o mie de metri. Rezultatele investigaţiilor arată în mod evident că o eventuală demarare a ex-tragerii de hidrocarburi din zăcăminte-le fâșiei riverane ar putea să coincidă cu sfârșitul acestui deceniu.

Gazele de şist în MoldovaLa fel de ambiguă rămâne a fi și ches-

tiunea explorării gazelor de șist, care până la ora actuală ridică multe semne de întrebare din perspectiva consecin-ţelor de ordin ecologic. Deocamdată, tehnologiile de extragere a gazelor de șist sunt disponibile numai în SUA, unde s-a produs o adevărată „revoluţie de șist”. Iar în privinţa perspectivelor de extragere în Moldova a gazelor de șist, care ar putea să devină o alternativă pentru gazul pompat prin conductă, trebuie să fi m cât se poate de prudenţi și chiar rezervaţi. Extragerea acestuia, la ora actuală, este cel puţin lipsită de o justifi care economică. Pentru acest gen de explorări sunt necesare teritorii libere. Iar aici vom menţiona faptul că Europa este una dintre părţile cele mai dens populate din spaţiul eurasiatic, cu o densitate a populaţiei de cinci ori mai mare decât în SUA. Pe de altă parte, și compoziţia geologică a zăcămintelor de șist în Europa cedează categoric ce-lor americane. Acesta este neprielnic pentru explorare, întrucât șistul euro-pean este cu mult mai fragmentat, are dimensiuni mult mai mici și se afl ă la adâncimi mult mai mari decât în Ame-rica de Nord.

Moscova, Kiev, Bruxelles, WashingtonRelaţiile difi cile dintre Kiev și Mos-

cova în problema gazelor, criza ucrai-neană, precum și presiunile exercitate ale Washingtonului în acest context (care este interesat în menţinerea ten-siunilor dintre Rusia și UE), ar putea să împingă autorităţile de la Moscova spre o decizie de schimbare a atitudinii faţă de ţările terţe. Iar un atare dezno-dământ ar putea să aibă repercusiuni dintre cele mai nefaste asupra securi-tăţii energetice a ţării noastre. Într-un atare context, ar fi logic să admitem o posibilă creștere repetată a preţului la gaze pentru consumatorii interni din Moldova. De aceea, pe fundalul crizei ucrainene, Moldova ar trebui să devină mult mai consecventă în promovarea politicilor de diversifi care a surselor de energie.

Surse alternative şi regenerabile de energieVreau să menţionez că ţara noastră

dispune de un mare potenţial în dome-niul producerii energiei din surse rege-nerabile, în special din biomasă, aceas-ta fi ind obţinută din deșeurile agricole, precum sunt paiele de grâu și alte cere-ale. Însă această direcţie la noi încă nu a fost dezvoltată la un nivel satisfăcător.

Cât privește energia solară, cu cer-titudine, numărul de zile cu soare în

ţara noastră este semnifi cativ. În acest sens, mai ales regiunile de sud sunt foarte potrivite, întrucât acolo se înre-gistrează cel mai înalt nivel de radiaţie solară din toată ţara. Cu toate acestea, numărul de baterii solare instalate în RM rămâne până în prezent nesemnifi -cativ. Anterior în Moldova a cunoscut o răspândire largă utilizarea colectoare-lor solare (confecţionate preponderent artizanal). Acestea erau utilizate cu precădere în localităţile rurale la încăl-zirea apei. Dar este evident și acel fapt că utilizarea energiei solare, dincolo de atractivitatea sa, reprezintă o metodă scumpă de obţinere a energiei, la fel ca energia eoliană. Totodată, sursele respective mai sunt caracterizate și de instabilitate. Ele pot fi luate în consi-derare pentru viitor, doar ca elemente de diversifi care. De aceea, în direcţia respectivă trebuie să se lucreze foar-te intens, chiar dacă importul de gaze naturale și de petrol pentru noi sunt inevitabile.

Dileme privind gazul lichefi atO altă sursă de diversifi care, deși

scumpă și ea, dar pe care nu este cazul să o excludem cu desăvârșire, este po-sibilitatea de importare a gazului liche-fi at. Trebuie să menţionăm că anterior au fost purtate tratative în acest sens cu Ucraina, privind o posibilă construc-ţie a unui terminal în regiunea Odesa. Fusese arendată și o uzină fl otabilă. Pe atunci se credea că potenţialii exporta-tori vor fi unele state din Golful Persic (Catar), din Africa de Nord și de Vest (Egipt, Algeria, Nigeria). Dar criza ucrai-neană a lăsat o amprentă adâncă în geografi a diversifi cării livrărilor de gaz.

Trei concluziiConcluziile care se impun, pornind

de la această analiză, sunt eviden-te. Republica Moldova trebuie să se concentreze pe următoarele sarcini, îndreptate spre fortifi carea securităţii energetice: 1) depunerea unor eforturi interne susţinute în vederea dezvoltă-rii și aplicării tehnologiilor de utilizare a energiei alternative și regenerabile; 2) utilizarea tuturor posibilităţilor în sensul diversifi cării surselor externe de energie; 3) utilizarea la maximum a instrumentelor diplomatice în relaţiile cu Rusia pentru asigurarea pe termen scurt, mediu și lung a stabilităţii im-porturilor de gaze naturale, necesare pentru anumite tipuri de infrastructuri sociale deosebit de importante, dar și pentru industrie.

Oleana CHINDÂBALIUC, expert în geopolitica resurselor

energetice, doctor în ştiinţe politice, cercetător la Institutul de Cercetări

Juridice şi Politice al AŞM

Sursa: newsmoldova.md

South Stream sau Moldova în faţa unui South Stream sau Moldova în faţa unui test serios de securitate energeticătest serios de securitate energetică

Construcţia gazoduc-tului „South Stream” urmărește livrarea gazului rusesc în ţă-rile Europei de Sud și Centrale prin bazinul Mării Negre. Proiectul se dezvoltă progresiv, având toate șansele să fi e realizat. Sub aspectul confi guraţiei geopolitice, această realitate nouă modi-fi că esenţial tabloul fl uxurilor de expor-

turi energetice, precum și ponderea actorilor de pe piaţa gazului. Republica Moldova la ora actuală este o ţară de tranzit pentru o parte a gazului rusesc exportat în Europa, iar punerea în funcţiune a gazoductului South Stream ar putea lipsi ţara noastră de acest statut specifi c, care ne oferă anumite avantaje.

11 IULIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

Potrivit experţilor FMI, decizii-

le Curții Constituționale, prin care

au fost reduse atribuțiile Băncii

Naționale a Moldovei (BNM) și a fost

limitată independența și activita-

tea efi cientă a Comisiei Naționale a

Pieței Financiare (CNPF), au limitat

capacitatea acestor organe de re-

glementare de a întreprinde măsu-

rile necesare.

Directorii executivi au îndemnat

autoritățile să ajungă la un con-

sens și să întreprindă acțiunile ne-

cesare în contextul recomandărilor

formulate de experții Programului

de evaluare a sectorului fi nanciar

(FSAP), inclusiv să adopte în regim

de urgență actele legislative care

să restabilească în deplină măsură

atribuțiile de reglementare și supra-

veghere ale BNM și CNFP.

Este necesară consolidarea

protecției juridice a membrilor

consiliului de administrare și a

angajaților, au mai precizat experţii.

În afară de aceasta, ei au recoman-

dat cu insistență aplicarea cerințelor

privind respectarea standardelor

prudențiale și consolidarea guver-

nării corporative în sectorul bancar,

inclusiv prin asigurarea dezvăluirii

informației cu privire la structura

acționariatului.

Directorii executivi au subli-

niat necesitatea menținerii unui

nivel înalt de supraveghere a

operațiunilor „Băncii de Economii”

până la etapa când banca se va

conforma pe deplin cerințelor de

reglementare stabilite. Eu au mai

menționat că băncile care nu se con-

formează cerințelor de reglementa-

re ar trebui obligate să elaboreze și

să implementeze un plan limitat în

timp, cu termene concrete privind

eliminarea defi ciențelor. De ase-

menea, se impune consolidarea în

continuare a cadrului de gestionare

a crizelor și a regimului de prevenire

și combatere a spălării de bani.

Experţii constată că Moldova a în-

registrat rezultate economice bune

în anii 2010-2013 și și-a revenit pu-

ternic de la contracția cauzată de

seceta din 2012. Însă, potrivit lor,

activitatea economică în 2014 va fi

caracterizată de o încetinire sem-nifi cativă, determinată de evoluția moderată a producției în agricultură și în sectoarele conexe, precum și de activitatea economică mai redusă a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei.

Conturile externe se vor deteri-ora și ele în 2014. Se prognozează creșterea defi citului contului curent până la circa 7,5 la sută din PIB, în urma creșterii mai mici a exporturi-lor și a scăderii remitențelor.

„În contextul programului, Moldo-va a realizat succese remarcabile în domeniul consolidării bugetar-fi sca-le, dar ulterior succesele respective au pierdut din teren. Defi citul buge-tar general s-a redus în 2013 până la 1,8 la sută din PIB, comparativ cu 6,3 la sută în 2009, dar, dată fi ind mo-difi carea politicilor promovate, se prognozează o creștere a defi citului bugetar până la 2,6 la sută în 2014 și 4,6 la sută în 2015. În consecință, se prognozează o tendință de creștere în continuare, pe termen mediu, a nivelului datoriei publice și datoriei garantate de stat, care deja a atins 30 la sută din PIB în 2014”, se mai arată în raportul Consiliului de Di-rectori Executivi al FMI.

Experţii au încurajat autoritățile să adopte măsuri pentru reducerea treptată a defi citului bugetar până la un nivel compatibil cu prognoza privind asistența ofi cială disponibi-lă pe termen mediu. Ei au accentuat importanța mobilizării potențialului de colectare a veniturilor și a con-tinuării reformelor structurale în

domeniul bugetar-fi scal, inclusiv în ceea ce privește asigurările sociale și descentralizarea bugetară, pre-cum și adoptarea legii cu privire la responsabilitatea bugetară, care să asigure ancorarea fermă a politicilor bugetar-fi scale.

În document se subliniază că im-plementarea consecventă a refor-melor structurale este crucială pen-tru stimularea creșterii economice potențiale și reducerea sărăciei. Iar creșterea productivității și sporirea competitivităţii poate fi asigurată doar prin dezvoltarea mediului de afaceri, sporirea investițiilor în infra-structură și consolidarea acțiunilor privind dezvoltarea resurselor uma-ne.

Experţii nu văd cu ochi buni inten-ţiile guvernării de a majora pensiile și salariile, aceasta fi ind, mai degra-bă, o acţiune populistă electorală,

fără o acoperire fi nanciară reală. Sa-

lutând „rezultatele economice per-

formante și progresul atins în redu-

cerea sărăciei pe parcursul ultimilor

ani” (pentru unii, progresul în redu-

cerea sărăciei este totuși discutabil),

directorii executivi atrag atenția că

planurile privind majorarea semnifi -

cativă a pensiilor și salariilor și acor-

darea ad-hoc a facilităților fi scale ar

putea duce la inversarea situației.

După cum informează PublikaTV,

Moldova a pierdut ultima tranșă

dintr-un suport fi nanciar de 567 de

milioane de dolari acordate de or-

ganizaţie. Cele aproximativ 77 de

milioane de dolari nu au intrat în

vistieria statului, după ce Guvernul a

decis introducerea impozitului unic

în agricultură, majorarea pensiilor și

majorarea salariilor funcţionarilor.

FLUX

Experţii FMI atenţionează asupra Experţii FMI atenţionează asupra riscurilor sporite din sistemul bancarriscurilor sporite din sistemul bancar

Existenţa unor defi cienţe semnifi cative în sistemul ban-car impune aplicarea unor măsuri hotărâte din partea autorităţilor statului, a avertizat Consiliul de Directori Executivi al FMI. Într-un raport al Consiliului, care a aprobat recent rezultatele consultărilor derulate pe parcursul anului 2014, în baza prevederilor Statutului FMI și a primei monitorizări postprogram pentru Repu-blica Moldova, se arată că riscurile privind stabilitatea sistemului fi nanciar au sporit din cauza unor probleme grave de guvernare corporativă în sistemul bancar.

Așa cum se obișnuiește deja printre politicieni, declaraţiile respective au fost făcute pe o reţea de socializare, ţinta ata-cului fi ind, în special, membrii conducerii PLR, Ion Hadârcă, Ana Guţu și Oleg Bodrug.

„Hai să fi m serioși. Plecarea mea din funcţie a fost ONORABI-LĂ, ca să nu fi u trimis din funcţie, prin sustragerea (sic!) nestatuta-ră a susţinerii politice, așa cum s-a procedat cu domnul Ministru Gheorghe Șalaru. Dar la coman-da ȘEFULUI, sustragerea susţi-nerii politice a membrilor fon-datori ai PLR este obligaţiunea actuală a conducerii partidului. Cu toate că am fost membri fon-datori și eu, și domnul Șalaru, la ordinul cuiva din alt partid, în detrimentul viitorului PLR, am fost vânduţi pe bani grei și noi, și ministerele care le-am condus. Cineva face bani foarte grei. Iar membrii simpli ai PLR sunt doar mioriţe”, susţine Marinuţă.

Ex-ministrul deplânge soar-ta formaţiunii care ar putea

să degenereze în ceva „foarte mizerabil”: „Păcat. Am început ceva măreţ, dar avem șansele să terminăm ca ceva mizerabil, foarte mizerabil”. Și dacă cineva ar putea avea rezerve în privin-ţa „începutului măreţ”, sfârșitul mizerabil ar putea fi mai aproa-pe de adevăr.

În opinia lui Marinuţă, genii răi ai PLR sunt cei trei fruntași care fac un joc dublu în cadrul partidului. „Cu regret, Hadârcă, Bodrug și Guţu joacă un alt joc decât cel al celor 20.000 de mii de membri ai PLR. Banul pentru ei este mai presus decât demni-tatea și promisiunile”, își conti-nuă acuzaţiile fostul ministru, care, se pare, nu este dispus să părăsească formaţiunea. El de-clară cu mult patetism că, deși îi este rușine că facă parte din acest proiect, nu are încotro: „Eu nu îmi trădez echipa, chiar dacă ea mă trădează pe mine. Timpul ne este judecător și Dumnezeu să ne ajute pe noi și neamul nostru”.

Conducerea liberalilor re-formaţi, surprinsă la culme, a califi cat declaraţiile lui Vitalie Marinuţă drept nedemne și calomnioase. În cadrul unei șe-dinţe a biroului politic al PLR, convocat de urgenţă, fostul ministru a fost chemat să dea socoteală.

Într-un comunicat al formaţi-unii se menţionează că lui Ma-rinuţă i s-a cerut să-și probeze afi rmaţiile din postarea respec-tivă. Iar bravul ostaș ar fi bătut în retragere și și-ar fi exprimat regretul „pentru situaţia creată și pentru cele întâmplate”.

Vitalie Marinuţă a recunos-cut că nu deţine niciun fel de probe, se spune în comunica-tul PLR, iar afi rmaţiile sale sunt ”subiective, decise în urma pro-priilor analize” și confi rmă gra-tuitatea celor spuse.

„Menţionăm că ulterior de-misiei de „onoare” din funcţia de ministru al Apărării, demisie surprinzătoare și necoordona-tă cu conducerea partidului, Vitalie Marinuţă s-a „autosus-pendat” din activitatea politică și a solicitat o pauză care a co-incis cu perioada importantă de constituire a organizaţiilor teritoriale”, au mai punctat co-legii (deocamdată) de partid ai fostului ministru de la Apărare.

Biroul politic al PLR a con-damnat gestul lui Vitalie Ma-rinuţă, pe care l-a considerat drept încălcare disciplinară gravă „prin care se aduc pre-judicii imaginii partidului” și a constatat „întreruperea de fac-to a relaţiei lui Vitalie Marinuţă cu partidul care l-a susţinut și promovat“.

Înseamnă această întrerupe-re „de facto” a relaţiei că Mari-nuţă a fost dat afară din partid? Potrivit copreședintelui PLR, Ana Guţu, se pare că nu. Aceas-ta a declarat pentru Naţional FM că Marinuţă este în continu-are vicepreședinte al partidu-lui, și doar congresul formaţiu-nii este în măsură să-i retragă această calitate. Totodată, ea a opinat că ex-ministrul ar avea ceva frustrări legate de demisie și tocmai aceste frustrări l-au determinat să vină cu aceste ofense grave.

Și un alt coleg de-al său de partid, Valeriu Saharneanu, i-a adus critici dure, afi rmând pe blogul său că toată munca lui Marinuţă în cadrul formaţiunii „s-a redus la promovarea per-soanei sale și nu la construcţia de partid care era extrem de necesară și care muncă a căzut pe umerii altor colegi. Niciuna dintre sarcinile avute pe linie

de partid, fi e organizarea fi li-alelor teritoriale de care a fost responsabil, fi e pregătirea de congres, nu le-a onorat în ni-ciun fel, ele rămânând breșe lă-sate în construcţia partidului”.

Ce l-a determinat totuși pe Marinuţă să facă respectivele afi rmaţii, rezultate „în urma propriilor analize”? De care, iată, pare să se fi dezis deja, dacă au înţeles corect colegii săi de partid. Ori propriile ana-lize l-au dat de sminteală, ori Marinuţă este pe cale să se în-regimenteze într-o altă forma-ţiune politică, mai atractivă din punct de vedere electoral.

Însă cel puţin un mulţumit pare să existe în această situ-aţie. Cu siguranţă, acesta este fostul șef de partid al ex-mi-nistrului, Mihai Ghimpu, care anterior aproape că l-a luat la pumni pe Marinuţă, dar s-a răz-boit dur și cu ceilalţi „trădători” desprinși din PL.

„Marinuţă zice acum că ei s-au vândut, dar eu am zis încă de atunci”, a declarat el la un post de televiziune, califi când PLR drept un „partid mort”, care nu are cum să treacă pragul electoral. Și poate acest lucru l-a simţit și Marinuţă?

Ioana FLOREA, FLUX

Despre curajul ex-ministrului Marinuţă şi dauna „propriilor analize”

Liberalii reformaţi au fost loviţi de unde nici nu s-ar fi așteptat. Unul dintre artizanii Partidului Liberal Reformator, ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, și-a acuzat colegii de partid, pentru care banul este „mai presus decât demnitatea și promisiunile”, de faptul că ar fi vândut funcţiile de ministru al Apărării și ministru al Mediului.

11 IULIE 201466F L U XF L U X Eveniment

Continuăm publicarea opiniilor membrilor Clu-bului Universității Popu-lare, exprimate în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Efectele sem-nării Acordului de asoci-ere și a Acordului de liber schimb cu Uniunea Euro-peană asupra Republicii Moldova”. Prima ședință a Clubului UP a avut loc la 27 iunie și a fost refl ectată în „Flux”, la 4 iulie curent: http://www.fl ux.md/arti-cole/16338/ , http://www.fl ux.md/categorii/53/

Olga Olga GONCEAROVAGONCEAROVA: :

„În Ţările Baltice, puterea niciodată nu a mers împotriva propriului popor”

Președintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova, doc-tor în fi lologie, și-a axat alocuțiunea pe necesitatea de a discuta și a ne-gocia efi cient cu reprezentanții Uni-unii Europene, ținându-se cont de interesele economice și politice ale cetățenilor Republicii Moldova.

Știți, eu nu am niciun fel de pretenții față de Europa. Nici față de comisarii europeni, nici față de Pirkka Tapiola, nici față de Dirk Schuebel. În genere, niciun fel de pretenții nu am. Eu am pretenții față de autoritățile noastre. Pentru că, dacă vom privi cum s-au desfășurat procesele eurointegra-toare în alte țări, atunci vom observa că acolo, inițial, doar 20 de procente din populație opta pentru integrarea europeană. În aceleași Țări Baltice au fost trei referendumuri, în urma căro-ra s-a ajuns la cifra de 51 de procente și încă nu se știe cum au făcut ca să iasă așa. Dar acolo puterea, indife-rent de partidele afl ate la guvernare, niciodată nu s-a pronunțat împotriva propriului popor și a propriei țări. Cehii au spus franc și deschis: „Dacă interziceți cârnăciorii noștri, nu avem de gând să ne integrăm”. Iar estoni-enii au spus: „Dacă aveți de gând să interziceți pescuitul și conservarea scrumbiei, despre care ne spuneți că e prea mică, dar care, de fapt, este standardul scrumbiei noastre, atunci noi nu vrem să ne integrăm cu voi”. Doar autoritățile noastre spun: „Faceți cu noi tot ce vreți, pentru că noi, înainte de alegeri, vrem să zbu-răm în Europa, să intrăm cu trenul ra-

pid, fi e și pe ultima treaptă...”. Adică, problema nu e Uniunea Europeană și nici standardele ei duble; este vorba de modul în care noi înșine ne potri-vim această haină și de politica noas-tră de a tăcea și a înghiți standarde-le lor duble. Noi ne-am adunat aici, suntem cu toții deștepți și frumoși, le spunem aproape în cor celor de sus dezacordurile noastre, inclusiv de pe ecranele televizoarelor, dar, vorba proverbului: „Câinii latră, caravana merge înainte”.

Eu iubesc foarte mult Moldova, dar nu-i pot înțelege pe cei care afi rmă că trebuie să fi m doar cu Uniunea Europeană sau doar cu Comunitatea Statelor Independente. Această po-ziţie nu este corectă. La urma urmei, lumea este foarte fl exibilă și trebuie să avem creieri ca să găsim soluții în cele mai difi cile situații. Noi sun-tem mici și nu vom fi vreodată ab-solut independenți. Noi nu suntem Elveția și nu ne putem permite acest lucru. De aceea trebuie să chibzu-im profund și măcar o singură dată după mulți ani să elaborăm ideea națională care să ne unească. Vorbim de 23 de ani despre necesitatea iden-tifi cării ideii naționale și rămânem doar cu vorbele.

Igor Igor CĂLDARECĂLDARE: :

„Rusia ne poate cauza pierderi la export în sumă de la 0,7 până la 1 miliard de dolari SUA” Igor Căldare, doctor în economie,

consideră că Acordul de asociere este o catastrofă pentru economia noastră și estimează că, într-un an de la începerea implementării lui, va fi distrus „tot ce a mai rămas din industrie”, iar agricultura va fi dobo-râtă la pământ. Căldare susține că

negociatorul Acordului din partea RM a fost o persoană a cărui ageri-me lasă de dorit.

Să presupunem că Acordul de aso-ciere va fi ratifi cat de 28 de parlamen-te naționale ale țărilor UE. Și atunci ce se va întâmpla cu noi, cu țara noastră, din ianuarie 2015?

Voi începe cu Rusia. În primul rând, trebuie să înțelegem că odată cu do-cumentele votate în cadrul CSI, așa-numita comisie interstatală sau MGS, urma să fi e semnate și acorduri bila-terale, iar noi avem un acord bilateral doar cu Belarus. Asta ne pune într-o situație foarte incomodă: Rusia poa-te să introducă toate barierele exis-tente în orice moment. Sunt zeci de bariere, noi vorbim aici de 2-3 barie-re, dar, în realitate, ele sunt mult mai

multe. Putem ajunge în situația în care producția noastră va fi de două ori mai scumpă decât cea din alte țări, chiar și din Uniunea Europeană.

Următorul element. Dacă Rusia va introduce aceste bariere, ele ne pot cauza pierderi în sumă de la 0,7 miliarde de dolari SUA până la 1 mi-liard de dolari din volumul exportu-lui. Având un export anual total de 2,2 miliarde de dolari, noi am putea pierde jumătate sau aproape jumă-tate. Asta ar fi o adevărată catastrofă. Noi deja avem un volum de import ce depășește de două ori și jumăta-te exportul: importăm anual mărfuri și servicii de 5,2 miliarde de dolari și exportăm de doar 2,2 miliarde. De-fi citul balanței comerciale este de 3 miliarde de dolari: deci, deja suntem în stare de catastrofă, iar acești bani îi suplinim de la gastarbeiteri. Dar dacă 500-700 de mii de moldoveni își vor pierde locurile de muncă în Rusia ca urmare a semnării acordului, atunci vom ajunge într-un singur an în sta-re de sărăcie-lucie, pentru că vom exporta mai puțin și nu vom avea bani să facem faţă importurilor, fi ind vorba, în primul rând, despre hidro-carburi, a căror preț crește continuu.

Iar acum ceea ce ține de Uniunea Europeană. Aici problema-cheie rezi-dă în standardele și directivele euro-pene. Fiecare capitol al Acordului se fi nalizează cu o trimitere la directive. Iată în ce constă problema: în Uniu-nea Europeană sunt circa 200 de di-rective.

Ca să înțelegeți unde vom ajunge cu reglementările și cu standardele. În Uniunea Europeană sunt peste 22 de mii de standarde. În 20 de ani, noi am implementat ceva mai puțin de 1000 de standarde europene ca stan-darde naționale. Câte sute de ani ne mai trebuie ca să le implementăm pe celelalte? Însă e posibil să implemen-tăm 20 de mii de standarde de care are nevoie economia noastră în 7-10 ani. Dar pentru asta trebuie formate comitete tehnice care vor face deriva-te tehnice de la standardele europe-ne; vor scoate de acolo pozițiile care ne vor distruge economia, nu le vor accepta mot-a-mot. Aceste cel puțin 10-15 comitete tehnice vor trebui să activeze zi și noapte, timp de 10 ani, fi ind vorba de un lucru tehnic extrem de voluminos și care necesită foarte multă minuțiozitate, efort și timp. Dacă însă vom implementa standar-dele scriind pur și simplu pe copertă „standard moldovenesc” acolo unde scrie „standard european”, atunci am păţit-o! Pentru că agricultura și rămășițele de industrie nu sunt în sta-re pentru moment să îndeplinească

cerințele reglementărilor tehnice sau ale directivelor și standardelor euro-pene. Se va produce o degradare în interiorul țării, pentru că n-o să cores-pundem documentelor normative.

Acum despre consecințe. Așadar, dacă e să operăm cu cifre, nu cu emoții sau caracteristici de ordin ge-neral, acest acord, timp de un an de la începerea implementării lui, ne va distruge complet ceea ce a mai rămas din economie și ceea ce a mai rămas din industrie și, evident, va pune la pământ agricultura.

Vă dau un exemplu. Pentru a întreține un hectar de viță-de-vie, timp de un an, e nevoie să fi e in-vestite circa 600 de euro. Câți euro primește un agricultor moldovean în calitate de ajutor de la stat? Mai nimic. Iar un agricultor european primește 407 euro pentru un hectar.

Consecințele pentru noi. Defi citul balanței comerciale va crește de la 3 la 4,5 miliarde de dolari. Nu vom avea cu ce să închidem această gaură fi nanciară și este posibil să devenim un stat falimentar. Iar atunci ni se va dicta ce să facem și ce legi să adop-tăm. Dl Midrigan a spus că primul lucru care ne așteaptă este vânzarea terenurilor agricole persoanelor fi zi-ce străine. Acest risc este adevărat. La prețurile de astăzi, pământul moldo-venesc costă cam 3-4 miliarde de do-lari. Pentru o companie super mare nu e o problemă.

Și consecințele pentru noi ca po-por: din producători ne vom trans-forma în consumatori, însă vom consuma ca și cantitate și calitate de 1,5-2 ori mai puțin față de ceea ce consumăm astăzi. Noi vom consu-ma în mod preponderent servicii și bunuri materiale din credite, astfel înfundând țara în datorii, iar dato-riile vor genera alte efecte mult mai grave. De aceea, pentru noi asta este o catastrofă. Nu se vorbește deschis despre consecințele și viitorul nostru pentru că nimeni nu a calculat aceste consecințe.

Acum vreau să vă deschid o taină foarte mare. Din partea Republicii Moldova tratativele au fost purta-te de către Octavian Calmâc, vice-ministrul Economiei, care este un băiat bun, însă citește și înțelege foarte încet. Vorbesc serios, nu e o glumă, credeți-mă. Am lucrat împre-ună în cabinete alăturate; Octavian gândește foarte greu, unele lucruri trebuie să i le explici de trei-patru ori. Eu mă enervam până ajungea să înțeleagă un lucru simplu ca bună ziua. Vă închipuiți ce fel de tratative au fost pe marginea acestui Acord? Ce i s-a dat, aceea a și acceptat!

Denis Denis SIMOVSIMOV: :

„Suveranitatea unui stat nu se transmite prin semnarea câtorva hârtii, ea se vinde din cauza unor datorii enorme”

Doctorul în economie Denis Simov abordează semnarea Acor-dului de asociere din perspectiva luptei geopolitice dintre Moscova și Washington, disputa ţinând, în defi -nitiv, de extinderea blocului NATO.

Aș vrea să trec de la detaliile Acordu-lui de asociere cu Uniunea Europeană la cauze, deoarece, înțelegând cauzele lucrurilor care se întâmplă, putem tra-ge și o concluzie corectă. Din punctul meu de vedere, cauza evenimentelor care se produc și a acceptării pripite a Ucrainei și Moldovei în Uniunea Euro-peană este trecerea la etapa practică a realizării Uniunii Eurasiatice.

La momentul actual, Uniunea Euro-peană nu dorește ca Moldova și Ucrai-na să devină membri deplini sau mem-bri asociați. Eu cred că elitele politice ale Uniunii Europene au fost puse în fața faptului hotărât de patronul lor de peste ocean – Statele Unite; pentru ni-meni nu este un secret faptul că toate deciziile importante ale Uniunii Euro-pene se iau la semnalul Washingtonu-lui. Eu cred că Uniunii Europene, care se afl ă în perioada de postcriză și tre-buie să-și restabilească economia (aici este vorba, în primul rând, de Germa-nia și Franța – locomotivele UE, care, deocamdată, demonstrează creșteri nesemnifi cative în economie, nemai-vorbind de Italia, care este înfundată în datorii), i se mai bagă pe gât, i se mai pun în cârcă Ucraina și Moldova.

Am putut observa cu toții un schimb de replici nostim dintre Uni-unea Europeană și SUA atunci când una dintre ele încerca să arunce pe

Ne-am putea pierde suveranitatea din cauza datoriilor enorme

Republica Moldova nu este pregătită să se Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vest integreze efectiv nici în Est, nici în Vest (2)(2)

11 IULIE 2014 77 F L U XF L U XEveniment

umerii celeilalte grija pentru ajuto-rul Ucrainei; pentru că ei au făcut ce au făcut, dar establishment-ul ucrai-nean cere să i se semneze un cec: ei trebuie să demonstreze poporului rezultatele, iar bani nu sunt. În de-fi nitiv, au decis să pună cheltuielile respective în cârca Uniunii Europene. De aceea, personal cred că Uniunea Europeană nu știe ce să facă acum nici cu Ucraina, pentru că decizia pri-vind trecerea ei pe orbita UE a fost luată în grabă, nici cu Moldova.

Consider că după semnarea acestui acord, în timpul apropiat nu vor fi fă-cute niciun fel de acțiuni concrete. Va urma ajustarea legislației și a regula-mentelor naționale la cele europene, așa cum s-a făcut și până acum. Asta deși nu ne-a împiedicat nimeni să ad-optăm experiența pozitivă ale țărilor lumii fără a ne angaja în niciun fel de uniuni. Nu sunt un eurosceptic, nu sunt nici sceptic al integrării în Uni-unea Vamală sau în alte uniuni. Dar consider că există o presiune politică, o presiune ideologică și doctrinară, o presiune a spațiului informațional asupra cetățenilor Republicii Moldo-va, prin care ni se inoculează ideea că suntem cea mai coruptă țară, că avem un nivel de califi care foarte scăzut, că nu putem face nimic de sine stătător, că mereu trebuie să fi m sateliții unei anumite țări. Cred că această ideo-logie a dat roade și s-a transformat într-o realitate constantă acceptată în mod unanim: „Nu putem face ni-mic de unii singuri, de aceea trebuie să ne predăm cuiva”.

Eu zic că noi nu trebuie să ne pre-dăm nimănui, avem sufi ciente resur-se intelectuale, iar resurse fi nanciare, de fapt, nu ne trebuie atât de mult pe cât ne trebuie o înțelegere corectă a lucrurilor și o doctrină națională, o idee națională. Iar ideea națională, a cărei necesitate o resimțim deja cu toții, trebuie formulată inclusiv ținându-se cont de ideile expuse la întruniri precum este cea a Clubului Universității Populare. Cred că Clubul UP, alături de alte inițiative sociale să-nătoase, ar putea deveni o platformă solidă care să genereze discuții des-pre doctrina națională.

În defi nitiv, acest document a fost semnat și cred că nu trebuie să ne facem prea multe griji în legătură cu acesta. Trebuie să înțelegem că nu semnarea propriu-zisă ne obligă la ceva serios, dar ceea ce va urma după semnare. Pentru că, ţinând cont de experiența mondială, suveranitatea statului nu se transmite prin semna-rea unor hârtii, ea se vinde în fi ecare zi în baza unor datorii enorme. Respec-tiv, infl uența asupra unor țări se reali-zează nu prin semnarea unor tratate, cum ar fi tratatul de la Lisabona pen-tru țările membre UE, ci prin datoriile imense în care au fost împinse țările respective. Este clar că au fost deci-zii ale elitelor politice și fi nanciare, în urma cărora țările au rămas cu datorii mari și s-au pomenit fără suveranitate. Țărilor Uniunii Europene li se dictează în fi ecare zi cum trebuie să se compor-te. Doar foarte puține dintre ele, așa cum s-a menționat și aici, au știut să-și protejeze interesele economice. Mie îmi este simpatic premierul Ungariei, Viktor Orban, care, la cererea Uniunii Europene de a majora prețul la ener-gia electrică în legătură cu cutare și cutare lucru, a scăzut prețul cu 6,6 pro-cente, a redus semnifi cativ prețurile la gaz și a făcut țara mai atractivă pen-tru investitori. În consecință, multe întreprinderi situate în vecinătate se reamplasează în Ungaria, pentru că acolo resursele energetice sunt mai ieftine. Iată un lider care, fi ind presat de prevederile unor documente difi ci-le, semnate cu UE, manifestă bărbăție, forță și inteligență pentru a acționa în interesul țării sale.

Aș mai vrea să menționez câte-va aspecte nedorite pentru noi, cei care nu vrem ca țara noastră să se

transforme într-un teritoriu, așa cum a menționat dl Midrigan. Care este scopul luptei geopolitice? Desigur, nu această debandadă economică, ci amplasarea infrastructurii militare NATO. Adică acum și Ucraina, și Mol-dova vor fi atrase în semnarea trata-tului cu Alianța Nord-Atlantică. Cred că în timpul apropiat vom auzi voci ferme în acest sens. Eu cred că anume extinderea NATO este scopul suprem al celor care dau indicații din Washin-gton. Iar în ceea ce privește semnarea Acordului de asociere, rostul semnă-rii lui și a altor documente este de a nu permite ca Ucraina și Moldova să pornească în altă direcție. Ţinând cont de acest punct de vedere, cred că trebuie să avem o atitudine pru-dentă față de pierderea neutralității noastre, trebuie să fi m foarte atenți la împrumuturile externe pe care le luăm, și poate chiar să le limităm prin lege, pentru că datoria externă a cres-cut nemaipomenit. De asemenea, nu trebuie să permitem companiilor și corporațiilor străine să cumpere tere-nuri agricole și monopoluri naturale. Eu cred că dacă vom reuși aceste lu-cruri, vom putea revedea anumite decizii în benefi ciul cetățenilor noștri.

Jurnalista Natalia Jurnalista Natalia UZUNUZUN: :

„Europa este mai mult decât o etichetă frumoasă, în spatele căreia se ascunde o concurenţă acerbă și dictatul băncilor...”

În linii mari, în perioada care a precedat semnării Acordului de aso-ciere a Republicii Moldova la Uniu-nea Europeană au fost desfășurate mai multe „mese rotunde” și diverse conferințe, ai căror participanți au analizat din toate punctele de vede-re acest document și au expus critici întemeiate pe marginea lui. Însă, din păcate, autoritățile nu au luat în con-siderare opinia societății.

Acum trebuie să continuăm discuțiile la temă, dar să le atribuim mai multă concretețe, deoarece vom fi nevoiți să vorbim nu despre ceea ce ni se poate întâmpla, ci despre ceea ce deja se întâmplă și are un impact negativ asupra unor sau altor aspec-te ale vieții noastre.

În particular, planul de acțiuni al Guvernului nostru pentru realiza-rea dispozițiilor prezentului Acord nu pot să nu provoace nedumerire printre experți. Planul respectiv are puncte care prevăd o atenție spo-rită față de îmbunătățirea situației grupurilor socialmente vulnerabile și măsuri de perfecționare a planifi -cării bugetare. Dar ce fel de măsuri se au în vedere? Diferite mese ro-tunde, discuții, ședințe, consfătuiri, conferințe ș.a., acțiuni pe care vor tre-bui să le realizeze organizațiile non-guvernamentale. Prevederi foarte largi. Autorităților locale le este reco-mandat să lupte pentru promovarea principiilor toleranței, iar Ministeru-lui Justiției – să introducă modifi cări în legea cu privire la mediere.

Pornind de la cele expuse mai sus, să încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat astăzi? Unii spun că e un

eveniment istoric. Dar Europa astăzi nu mai este aceeași ca acum zece ani, când ea reprezenta un exemplu atractiv pentru Moldova. Astăzi țările care s-au alipit la Uniunea Europeană pe parcursul acestor zece ani au nos-talgii pentru echitatea socială pe care au pierdut-o odată cu extinderea Uniunii Europene, tot așa cum unii dintre noi tânjim pentru benefi ciile pierdute pe care le-am avut în Uniu-nea Sovietică.

Dar în UE are loc, totodată, și un schimb de opinii foarte activ. Noi, de asemenea, trebuie să ne angajăm în acest schimb de opinii cu privire la problemele actuale ale vieții noas-tre, pentru a împărtăși experiența și cunoștințele noastre, pentru a veni cu ceva necesar și util societății. Trebuie să ajutăm societatea să înțeleagă că UE nu este doar o etichetă frumoa-să, în spatele căreia se ascunde o concurență acerbă, dictatul băncilor, degradarea morală, dar și să realize-ze că în Uniunea Europeană există oameni care gândesc, oameni care remarcă aceste fenomene și procese negative, care nu doar critică politica actuală a birocrației europene, dar și elaborează la modul serios scenarii ale viitorului lor, inclusiv scenarii des-tul de dure.

Nina Nina DIMOGLODIMOGLO, liderul , liderul Guvernului tinerilor: Guvernului tinerilor:

„Găgăuzii nu știu ce vor face cu producţia lor când nu o vor mai putea vinde din cauza standardelor europene”

Regiunea din care vin trăiește din agricultură. Oamenii noștri se întrea-bă îngrijorați, ce vor face când nu-și vor mai putea vinde producția din cauza normelor și standardelor Uniu-nii Europene și după ce țările Uniunii Vamale vor închide piața, deci nu va mai exista cerere nici în Est, nici în Vest? Nimeni nu dă un răspuns clar la aceste întrebări.

În mod normal primează econo-mia, pe urmă politica. La noi totul este invers. Nimeni nu știe ce va fi cu economia regiunii găgăuze după semnarea acestui acord. Ar fi bine dacă în cadrul ședințelor Clubului nostru vom putea auzi opinii ale unor economiști, juriști, politicieni competenți cu privire la aceste pro-bleme de o importanță vitală atât pentru Găgăuzia, cât și pentru Mol-dova în ansamblu.

Mai există o problemă care ne preocupă în mod special pe noi, gă-găuzii. Autoritățile ne-au dat asigu-rări că după semnarea Acordului de asociere cu UE, relațiile Moldovei cu Rusia nu se vor înrăutăți în niciun caz. Dar astăzi vedem că Moscova ne avertizează la modul serios asupra sancțiunilor care ar putea fi impuse Moldovei pentru a proteja piața Ru-siei și piețele altor țări din Uniunea Vamală. Știm că toate propunerile venite din partea Rusiei de a discu-ta și a conveni cu privire la proble-mele stringente nu au fost auzite de autoritățile de la Chișinău, în acest sens practic nu s-a făcut nimic.

Jurnalistul Dmitri Jurnalistul Dmitri CALACCALAC: :

„Autorităţile moldovenești și poporul trăiesc în realităţi absolut diferite”

Judecând după zarva propa-gandistică ridicată de autoritățile moldovenești în ajunul semnării Acor-dului de asociere cu UE, astăzi trebuia să se întâmple o minune. Sau sfârșitul lumii, sau dimpotrivă, nașterea unei lumi noi. De fapt, nu s-a întâmplat nici una, nici alta. Întrebarea care se impune este de ce semnarea acestui acord este percepută atât de diferit de societatea moldovenească? Unii sunt cuprinși de euforie, iar alţii – de un pe-simism și un scepticism profund.

În opinia mea, problema este că autoritățile Republicii Moldova și poporul moldovenesc trăiesc în realități complet diferite. Prin urma-re, consider că principalul obiectiv al Clubului nostru este de a apro-pia cât de puțin aceste realități. Un eminent lider politic britanic a spus odată că Marea Britanie nu are aliați și dușmani permanenți, ea are doar interese permanente. În Moldova totul este invers. Autoritățile noastre caută în permanenţă și dușmani, și prieteni, fără a ține cont de interesele naționale permanente.

În Acordul de asociere semnat as-tăzi nu este absolut nimic nou, fi indcă el vine să înlocuiască Acordul prece-dent de parteneriat și cooperare. Din păcate, toate comentariile cu privire la acest acord, pe care le-am auzit în ultima vreme, speculează cu presupu-neri, informații inexacte, creează mi-turi pozitive sau negative ce alimen-tează societatea moldovenească.

Prin urmare, unul dintre obiecti-vele Clubului este să demaște aces-te mituri, să ajute comunitatea să înțeleagă în mod clar și corect ce re-

prezintă Uniunea Europeană și Uniu-nea Vamală, prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc, care sunt principiile lor de bază și așa mai departe. Una dintre greșelile care se repetă în mod constant pe ecranele TV constă în aceea că, chipurile, în Uniunea Vama-lă toate standardele sunt joase, iar în Uniunea Europeană – înalte. De fapt, și în Rusia, și în Belarus standardele, de exemplu, la produsele alimentare sunt cu mult mai înalte decât în Uniu-nea Europeană, inclusiv la conținutul de pesticide sau îngrășăminte chi-mice. De exemplu, prezența debutil-ftalatului în vinuri nu este admisă în Rusia, dar este acceptată de standar-dele europene. Din acest motiv, Rusia nu primește vinul nostru, iar Uniunea Europeană permite livrările de vinuri moldovenești pe piețele sale.

Sergiu Sergiu PANUȘPANUȘ, întreprinzător: , întreprinzător:

„Nimeni nu știe cum ne vom dezvolta mai departe”

Situația businessului autohton nu este rea, ea este, pur și simplu, catas-trofală! Pe parcursul ultimilor ani, în Republica Moldova se face o propa-gandă agresivă a integrării europene, dar nimeni nu poate spune clar ce se întâmplă în economia noastră, în sec-torul fi nanciar, cum și ce trebuie să fa-cem pentru a ieși din criză, nimeni nu știe cum ne vom dezvolta mai departe.

Cred că atâta timp cât la Washin-gton sau Bruxelles se decide ce să facem și încotro să mergem, lucruri-le nu se vor schimba în bine. Deja de trei ani are loc procesul de cumpăra-re a terenurilor agricole de către stră-ini. Au fost cumpărate sute de mii de hectare de pământ, care rămân ne-cultivate, în timp ce prețul lor crește. Acestea sunt investiții în agricultură? Așa se dezvoltă economia țării? Dacă nu ne vom trezi cu toții și nu vom spu-ne lucrurilor pe nume, nu vom putea schimba nimic în bine. Am lucrat în ultimii cincisprezece ani în cadrul mai multor organizații obștești. Acolo au fost elaborate mai multe propuneri concrete cu privire la ce și cum să fa-cem în Moldova pentru a edifi ca un stat prosper, dar autoritățile s-au fă-cut a nu auzi glasul nostru.

Avem nevoie de un dialog cu Guvernul pentru ca poporul să înțeleagă ce se întâmplă în țară, pen-tru ca oamenii să se implice în tre-burile țării lor. Pentru că altminteri oamenii fug din Republica Moldova. Specialiștii părăsesc țara. Astăzi este foarte difi cil să găsești profesioniști care să lucreze în diferite proiecte ce se derulează în Republica Moldova, deoarece toți sunt plecați în străină-tate, unde au un loc de muncă și un venit decent. Este necesar să adu-cem oamenii înapoi acasă, să-i con-vingem că este nevoie de munca lor aici, că fără participarea lor nu vom putea ridica și dezvolta țara. Dacă nu vom face acest lucru, atunci ce rost va avea acest acord? Cum ne vom asocia cu UE fără a ridica economia, fără rezolvarea problemelor noastre sociale, după ce am pierdut toată populația aptă de muncă?

Material pregătit de Igor PÂNZARU, FLUX

11 IULIE 201488F L U XF L U X Externe

UCRAINA, APROAPE DE FALIMENT: Experţi danezi prognozează

prăbuşirea statalităţii Democraţia din Ucraina a eșuat, ţara este aproa-pe de faliment, este de părere publicaţia daneză Jyllands-Postens.

În sprijinul acestei poziţii, cotidianul invocă opinii ale unor experţi. ”Ucraina este aproape falimentară, avem de-a face cu un stat insolva-bil, în care puţine mai funcţionează. Să califi ci Ucraina drept o ”a doua Somalie” poate ar fi prea mult, însă lucrurile merg spre aceasta”, afi rmă general-maiorul Karsten Jacob Meller, expert în cadrul Institutului da-nez de cercetări internaţionale, fost atașat militar la ambasadele Da-nemarcei la Moscova, Kiev și Minsk.

Opinia lui Meller este împărtășită de Claus Mathiesen de la Acade-mia Militară din Copenhaga. ”Lucrurile se îndreaptă spre un stat ne-sustenabil. Văd posibilă destrămarea Ucrainei”, a spus Mathiesen.

Potrivit lui Meller, declaraţiile politicienilor occidentali despre situ-aţia din Ucraina sunt, în majoritatea cazurilor, nefundamentate. ”În Occident, preferăm în special o gândire unilaterală, în alb-negru, când este clar unde este binele și unde este răul. Drept rezultat, prezentăm dorita dezvoltare democratică a Ucrainei drept realitate. Însă realita-tea este aceea că în Ucraina se înregistrează cea mai gravă explozie a ”războiului rece””, a spus Meller.

Sursa: economica.net

În 1985, anul în care Mihail Gorbachev îl numește pe Eduard Șevardnadze ministru de Externe, acesta era un ilustru necunoscut pe scena internaţiona-lă. Șevardnadze a murit luni, 7 iulie, la vârsta de 86 de ani, lăsând în urmă o legendă pe care chiar el însuși a alimentat-o: aceea de „eliberator al Europei de Est”.

În ciuda lipsei de experienţă pe plan internaţional, acesta a jucat un rol important în reducerea folosirii armelor nucleare, încheind acorduri la cel mai înalt nivel pentru a opri cursa de înarmare nucleară. Pe plan intern, liderul georgian nu a avut același succes, fi ind alungat de la putere și acuzat de corupţie.

Eduard Șevardnadze s-a născut la 25 ianuarie 1928, la Mamati, în apropiere de orașul Lanchkhuti, localitate din vestul Georgiei, pe atunci parte din Republica Federa-lă Transcaucaziană, un teritoriu ce cuprindea Georgia, Armenia și Azer-baidjan.

Tatăl său era dascăl și, în același timp, un comunist înfl ăcărat. În ciu-da opoziţiei mamei, în 1946 tânărul Șevardnadze se alătura aripii tinere a Partidului Comunist, avansând ra-pid în structurile politice. În 1972, acesta avea să ocupe funcţia de lider

al comuniștilor georgieni, deschi-zându-i noi orizonturi și oportuni-tăţi celui care avea să arunce primul pumn de ţărână pe coșciugul comu-nismului est-european.

Lupta cu nomenclatura În anii ’70, Șevardnadze a dus o

luptă acerbă împotriva birocraţiei, încercând să introducă reforme și idei bazate pe principiile economi-ei de piaţă. S-a aplecat foarte mult asupra propriului partid, de multe ori confi scând vilele luxoase sau mașinile liderilor comuniști și elibe-rându-i din funcţie la cea mai mică bănuială de corupţie.

Într-adevăr, reformele lui Șevar-dnadze, consideră mulţi analiști po-litici, au avut un rol semnifi cativ, unii sugerând că georgianul a fost iniţia-torul reformei economice în URSS – celebra glasnost – nu Gorbaciov. Ca ministru de Externe, în ultima parte a anilor ’80, acesta a fost martorul unor evenimente extraordinare pe plan internaţional, fi ind catalizato-rul multor iniţiative ce aveau, mai târziu, să capete conotaţie istorică. În această calitate, Șevardnadze a negociat o serie de reforme în do-meniul proliferării armelor nucleare, cel mai important acord fi ind cel din 1987, când o serie întreagă de arme nucleare au fost interzise la nivel mondial.

Tot Șevardnadze a iniţiat retra-gerea trupelor sovietice din Afga-nistan, jucând, în același timp, și un rol important în obţinerea indepen-

denţei ţărilor din Europa de Est. Într-un interviu acordat „Adeva-

rul”, în 2009, fostul șef al diplomaţiei sovietice din timpul căderii Cortinei de Fier a vorbit despre evenimen-tele din ’89. „Nu ne-am gândit la un contracandidat. Bineînţeles, ne gân-deam că Ceaușescu va cădea până la urmă, cunoșteam situaţia, știam că populaţia este nemulţumită, fi ind-că era dictatura unei singure familii. Dar nu am avut pe cineva pe care să-l punem în locul lui. Știţi, totul s-a petrecut foarte repede”, a mai spus Șevardnadze, subliniind și că nu a știut nimic despre teroriștii care au tras în România în timpul evenimen-telor din decembrie 1989 și că, dacă ar fi știut, acest lucru nu l-ar fi împie-dicat să efectueze vizita ofi cială în România, care a avut loc în ianuarie 1990.

Un promotor al relaţiilor Mosco-vei cu Occidentul și, în același timp, prieten al secretarului de Stat ame-rican James Baker, fostul președinte georgian și-a atras și mulţi dușmani în interiorul Cortinei de Fier.

Demisia sa din decembrie 1990 l-a luat prin surprindere chiar și pe Gorbaciov. Nemulţumit de faptul că „elemente conservatoare” din eșa-lonul politic rusesc capătă din ce în ce mai multă infl uenţă în interiorul Kremlinului, demisia sa a fost un avertisment pentru liderul URSS. Într-adevăr, când tancurile intrau în Moscova în vara anului 1990, părea că acesta avusese dreptate.

Puciul nu a avut succes, Șevar-dnadze întorcându-se în fruntea

diplomaţiei ruse în august 1991, de

data aceasta la cârma unui minister

ce reprezenta un imperiu căzut.

Preşedintele GeorgieiÎn anii ce au urmat după căderea

URSS-ului, ţara sa natală, Georgia, se

prăbușea și ea. Un război civil izbuc-

nește și economia e grav afectată de

perioada de tranziţie. În primăvara

lui ’92, Șevardnadze se întoarce la

Tbilisi, după fuga fostului preșe-

dinte, celebrul scriitor Zviad Gam-

sakhurdia.

Acesta a reușit să oprească războ-

iul civil și să restaureze ordinea, însă

economia a rămas destul de fragi-

lă în urma schimbărilor politice. În

1995, în urma unei încercări de asa-

sinat asupra sa, este ales președinte

al Georgiei. Moștenește probleme

cu separatiștii din nordul ţării – zonă

ce în 2008 avea să fi e disputată într-

un alt război cu Rusia.

Cariera sa politică a luat sfârșit

în 2003, în timpul „revoluţiei tran-

dafi rilor”, când presiunea publică

și nemulţumirea faţă de reformele economice lente l-au forţat să-și dea demisia. Câţiva ani mai târziu, într-un interviu pentru canalul britanic BBC, acesta mărturisea că „demisia sa a fost singura soluţie pentru evi-tarea vărsării de sânge”.

Eduard Șevardnadze a fost o per-sonalitate infl uentă pe scena politi-cii internaţionale, de multe ori mai popular decât mulţi alţi lideri so-vietici. A devenit o voce infl uentă în Georgia, însă asta nu l-a împiedicat să se confrunte cu critici și un nou mod de a face politică, unul pe care nu l-a acceptat sau încurajat.

Șevardnadze a susţinut, în ne-numărate ocazii, că ar fi ajutat la încheierea Războiului Rece și la eli-berarea Europei de Est, spiritul său democratic fi ind cel mai contestat și, într-un fi nal, lovitura de graţie fi ind administrată chiar de cei ce înţele-geau democraţia în termeni diferiţi faţă de viziunea sa asupra spaţiului sovietic.

Sursa: adevarul.ro

Eduard Şevardnadze, omul din Eduard Şevardnadze, omul din spatele căderii Cortinei de Fierspatele căderii Cortinei de Fier

O escaladare dramatică a confl ictului dintre Israel și Hamas s-a produs în ultimele zile, când atacurile cu rachete s-au intensifi cat de ambele părți.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis, miercuri, 9 iulie, că va intensifi ca atacurile asupra grupării palestiniene Hamas, în Fâșia Gaza, la fi nalul unei reuniuni cu șefi i din Apărare, și a declarat că militanții palestinieni vor plăti scump pentru atacurile cu rachete asupra Israe-lului, potrivit evz.ro.

Ministerul israelian al Apărării a declarat că au fost lovi-te circa 160 de obiective în Fâșia Gaza, miercuri dimineață, și au avut loc 150 de atacuri aeriene cu o zi înainte. De asemenea, sistemul israelian de apărare antidrone a in-terceptat 56 din cele 255 de rachete trase din Gaza în ulti-mele zile, iar celelalte au căzut în zone nepopulate.

Ministrul israelian al Informațiilor, Yuval Steinitz, a pre-cizat că „ar putea deveni necesară” o operațiune teres-tră, iar ministrul Apărării, Moshe Ya’alon, a adăugat că operațiunea de securitate contra grupării Hamas „nu se va încheia, cel mai probabil, în zilele următoare”.

Pe de altă parte, potrivit Alray, agenția de presă a mișcării palestiniene Hamas, care deține controlul în en-clava palestiniană, șaptezeci și șapte de persoane au fost ucise și alte peste 550 au fost rănite în bombardamentele intense întreprinse de Israel în Fâșia Gaza, relata ieri agen-ţia DPA, citată de agerpres.ro.

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit ieri de urgenţă pe tema situaţiei din Fâșia Gaza. Reuniunea a fost cerută de ambasadorii ţărilor arabe la ONU, în cursul unei întâlniri, miercuri, cu președinţia rwandeză a Consiliului, relatează AFP, citat de mediafax.ro.

„I-am solicitat președintelui reunirea Consiliului și tra-tarea situaţiei grave din Gaza”, a declarat pentru presă ambasadorul kuwaitian Mansour Al-Otaibi, care s-a ex-primat în numele grupului arab. El a cerut Consiliului „să contribuie la încetarea agresiunii israeliene și pedepsirii colective a poporului palestinian”.

Adresându-se presei, ambasadorul israelian Ron Prosor a afi rmat „că (mișcarea) Hamas a declanșat acest confl ict și nu oferă loc pentru alte opţiuni”. Totodată, el a subliniat că armata israeliană „recurge la atacuri precise pentru a evita uciderea civililor”.

În cadrul reuniunii, secretarul general ONU, Ban Ki-moon, a făcut o prezentare a situaţiei, după care au urmat consultări cu ușile închise între cei 15 membri ai Consiliu-lui.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, i-a cerut miercuri premierului israelian Benjamin Netanyahu să dea dovadă de reținere și a denunțat numărul tot mai mare de pierderi de vieți în rândul civililor în Fâșia Gaza, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.

În cadrul unei întâlniri cu presa, el a condamnat din nou ferm „multiplele tiruri de rachete” dinspre Fâșia Gaza spre Israel. ”Aceste atacuri sunt inacceptabile și trebuie să în-ceteze”, a declarat secretarul general ONU.

Evitând să condamne în mod direct raidurile israeliene, Ban Ki-moon a menționat totuși că a discutat telefonic cu Netanyahu pentru a-i „cere să dea dovadă de o maximă reținere și să respecte obligațiile internaționale de a pro-teja civilii”. „Denunț numărul tot mai mare de pierderi de vieți în rândul civililor din Gaza”, a spus înaltul responsa-bil.

FLUX

ESCALADAREA VIOLENŢEI ÎN FÂŞIA GAZA

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit de urgenţă

11 IULIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

NSA a primit în 2010 mandat pentru interceptări în 193 de ţări

Agenţia ame-ricană pentru Securitatea Na-ţională (NSA) a primit mandat judiciar, în anul 2010, pentru interceptarea comunicaţiilor a 193 de state și organizaţii internaţionale, inclusiv ale României și Republicii Moldova, conform unor documente secre-te obţinute de cotidianul The Washington Post.

Instanţa de supraveghere a serviciilor de informaţii (FISC) a oferit în anul 2010 un mandat judiciar care permite Agenţiei pentru Securitatea Naţională să intercepteze orice tip de comunicaţii de interes pentru Sta-tele Unite.

Practic, instanţa federală specială a oferit mandat pentru intercepta-rea, în caz de nevoie, a comunicaţiilor tuturor statelor membre ONU, cu excepţia Marii Britanii, Canadei, Australiei și Noii Zeelande (cu care SUA au relaţii privilegiate), precum și ale unor entităţi precum Banca Mondi-ală, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană și Organizaţia In-ternaţională pentru Energie Atomică.

Washington Post a prezentat copia unui document ofi cial cu caracter secret, furnizată de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia.

Mandatul oferit de FISC nu arată că NSA a interceptat neapărat comu-nicaţii din toate aceste ţări și entităţi, dar, în caz de necesitate, Agenţia americană poate efectua interceptări în mod legal.

„Aceste documente relevă atât scopul potenţial al activităţilor de spio-naj, cât și rolul modest pe care instanţele îl au în materie de supraveghe-re”, acuză Jameel Jaff er, un reprezentant al organizaţiei American Civil Liberties Union.

Agenţia pentru Securitatea Naţională nu a avut o reacţie ofi cială, dar ofi ciali NSA au explicat că există totuși numeroase instrumente de veri-fi care a activităţilor de spionaj, care trebuie să primească autorizarea di-rect de la președintele Statelor Unite.

Sursa: mediafax.ro

David Cameron a promis „să facă lumină deplină” în cazul actelor de pedofi lie

Premierul britanic David Cameron a promis, luni, 7 iulie, „să facă lumină deplină” asupra actelor de pedofi lie care ar fi fost comise în anii ’80 și ’90 de către membri ai guver-nului și deputaţi, după dispariţia misterioasă a dosarelor pe acest subiect.

„Sunt foarte hotărât să se facă lumină deplină asupra acestor acuzaţii și vom cerceta toate pistele pentru a descoperi adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, a declarat David Cameron.

„Este important ca poliţia să știe că poate merge oriunde unde ancheta o va conduce”, a dat asigurări premierul britanic.

Apelurile pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi se multiplică de câteva zile, după dispariţia misterioasă a dosarelor pe acest subiect.

„Este esenţial ca toată lumea să tragă învăţăminte din ceea ce a fost gre-șit”, a continuat liderul conservator, a cărui ţară este încă traumatizată de afacerea Jimmy Savile, moderator al BBC decedat în 2011, care este consi-derat în prezent de Scotland Yard drept „unul dintre cei mai mari infractori sexuali din istoria ţării”.

Ministerul britanic de Interne a recunoscut că 114 dosare referitoare la acuzaţii de abuzuri sexuale contra unor copii între 1979 și 1999 au dispărut.

Dosarele i-au fost transmise în 1983 ministrului de Interne din perioada respectivă, Leon Brittan, de către deputatul laburist Goeff roy Dickens, mili-tant împotriva maltratării copiilor.

Leon Brittan, ministru infl uent în guvernul lui Margaret Thatcher, s-a apă-rat luni, dând asigurări că a primit „un pachet cu documente conţinând acu-zaţii în legătură cu comportamente sexuale extrem de neadecvate” și că a predat dosarele autorităţilor competente, „potrivit practicii normale”.

Ministrul de Interne, Theresa May, l-a însărcinat luni pe Peter Wanless, președintele Societăţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, să efectueze un nou audit asupra raportului din 2013 și asupra modului în care au fost utili-zate informaţiile pe care le-a dezvăluit.

De asemenea, ministrul britanic a anunţat deschiderea unei anchete mai generale asupra modului în care instituţiile publice gestionează cazurile de abuzuri asupra unor copii.

Luni dimineaţa, aproximativ 72.000 de persoane au semnat o petiţie pri-vind deschiderea unei anchete naţionale pe marginea acestor suspiciuni.

Sursa: mediafax.ro

Membri importanţi ai Partidului Conservator din Marea Britanie au pregătit un plan de limitare a imi-graţiei din ţările sărace deja mem-bre ale Uniunii Europene, precum România și Bulgaria, sau aspirante la aderare, ca parte a procesului de renegociere a relaţiei Regatului Unit cu blocul comunitar, relatează Daily Mail.

Astfel, ar urma să fi e limitat numărul imigranţi-lor din ţări unde salariile și ajutoarele sociale sunt mult mai mici decât în Marea Britanie. O astfel de măsură, care atentează la principiul de bază al UE privind libertatea de mișcare, ar fi primit susţinere din partea unor membri ai guvernului, notează Daily Mail.

Conservatorii afl aţi la originea propunerii vor ca reforma imigraţiei să se afl e în centrul eforturilor de renegociere a relaţiei cu Bruxellesul. Conform propu-nerii, vor exista “două inele în Europa”, Marea Britanie și alte state din afara zonei euro, precum Danemarca și Suedia, urmând a se angaja într-o integrare mai pu-ternică.

Ţările din “celălalt inel” ar urma să se concentreze pe comerţ, iar reglementările în afaceri, legislaţia privind drepturile omului și drepturile la benefi cii vor fi reduse radical.

Premierul David Cameron s-a angajat să renegoci-eze apartenenţa Marii Britanii la UE înaintea unui po-sibil referendum privind ieșirea din blocul comunitar până la sfârșitul lui 2017. David Cameron se confruntă cu apeluri din partea parlamentarilor conservatori de a prezenta măsurile pe care speră să le obţină în pro-cesul de renegociere.

Unii membri ai Partidului Conservator vor ca el să adopte o poziţie mai dură în privinţa imigraţiei, pentru a reduce ameninţarea reprezentată de partidul UKIP,

antieuropean și antiimigraţie, la alegerile generale de anul viitor. David Cameron a evocat în trecut pro-puneri privind limitarea imigraţiei din ţări care aspiră la aderarea la UE, precum Turcia și Albania, până când economiile lor vor fi aliniate la cea britanică, amintește Agerpres.

Însă unii parlamentari conservatori vor ca ideea să fi e extinsă și să includă și ţări care sunt deja membre. Cetăţenii acestor ţări vor avea în continuare permisiu-nea de a veni în Marea Britanie, însă numărul lor va fi limitat.

La începutul acestui an au existat informaţii privind o divizare a guvernului în privinţa posibilităţii de a in-clude în programul electoral al Partidului Conservator angajamentul de a opri afl uxul de lucrători din cele mai sărace ţări europene.

Ministrul de Interne, Theresa May, ar fi unul dintre cei în favoarea limitării numărului de imigranţi din sta-tele deja membre ale UE. Însă criticii pun sub semnul întrebării capacitatea lui David Cameron de a renego-cia relaţia Marii Britanii cu UE după ce a eșuat în încer-carea de a împiedica numirea lui Jean-Claude Juncker, considerat prea federalist, la președinţia Comisiei Eu-ropene.

Sursa: evz.ro

Culmea ironiei în Germa-nia: SUA spiona comisia parlamentară germană care investiga acţiunile de spionaj ale SUA.

Un agent al serviciilor secrete ger-mane a fost arestat, acum o săptă-mână, suspectat că spiona în favoa-rea SUA. Un responsabil cu rang înalt din cadrul serviciilor germane de in-formaţii (BND) confi rmă în ediţia de duminică, 6 iulie, a ziarului Frankfur-ter Allgemeine am Sonntag (FAS) că unul dintre agenţii lor, arestat mier-curi, a spionat pentru Statele Unite, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Toate dovezile arată că a lucrat pentru americani”, a declarat pentru publicaţia germană această sursă cu rang înalt.

După cum a informat presa ger-mană, el și-ar fi propus serviciile, de asemenea, spionajului rus, intrând în contact cu Consulatul Rusiei la Munchen și din acest motiv ar fi fost descoperite acţiunile sale în calitate de agent dublu.

În vârstă de 31 de ani, acest cola-borator al BND lucra pentru servi-ciile americane de informaţii de la sfârșitul lui 2012 și ar fi furat peste 200 de documente, scrie FAS.

Agentul dublu a primit sarcina de a strânge documente despre co-misia parlamentară din Bundestag

care investighează operaţiunile de culegere de informaţii desfășurate în Germania de Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA), potrivit sursei amintite.

În context, serviciile de contraspi-onaj germane au primit o sarcină fără precedent în ultimii 70 de ani, după ce a fost descoperit agentul german care spiona în favoarea Sta-telor Unite ale Americii.

Germania a anunţat că plănuiește să monitorizeze operaţiunile din do-meniul informaţiilor (în engl., intelli-gence) ale aliaţilor săi, inclusiv cele ale Marii Britanii, Statelor Unite sau Franţei.

Politica de contraspionaj fără pre-cedent a fost a anunţată de minis-trul de Interne al cabinetului condus de Merkel, Thomas de Maiziere. El a declarat pentru cotidianul Bild că vrea „monitorizare de 360%” a tutu-ror operaţiunilor privind colectarea de informaţii derulate pe teritoriul Germaniei.

Anunţul său a venit după ce mai mulţi parlamentari germani au cerut expulzarea agenţilor americani din Germania care l-au folosit pe agen-tul dublu german pentru a obţine informaţii secrete, în schimbul unor sume de bani.

FLUX, după dcnews.ro

MAREA BRITANIE FORŢEAZĂ IAR MÂNA UE:

Vrea să limiteze imigraţia din ţări ca România şi Bulgaria

AGENT DUBLU ÎN GERMANIA:

Contraspionajul german, măsuri fără precedent Contraspionajul german, măsuri fără precedent împotriva SUA, Franţei şi Marii Britanii împotriva SUA, Franţei şi Marii Britanii

11 IULIE 20141010F L U XF L U X Investiga\ie

„În Moldova, săptămâna stan-dard de muncă are 6 zile pentru muncitorii care croiesc haine pentru companii care ar include Primark și Tesco (5 zile pentru muncitorii din alte industrii). Doar una din cele 3 fa-brici investigate plătește orele mun-cite peste program sâmbăta”, scrie The Guardian. „Muncitorii descriu lupta zilnică pentru supraviețuire: ei își cresc propria mâncare, iau credi-te și pot doar să viseze la concediu, zile libere sau economii din salariu. Un muncitor moldovean a spus: „Avem noroc că ne creștem propri-ile legume în sat și vara asta mân-căm. Dar iarna e foarte greu”, mai menționează publicația.

În urma studiului și a atenției presei, brandurile vizate încearcă să scape de acuzații. Tesco spune că a încetat să cumpere haine din Moldo-va acum un an, iar un reprezentant Primark se apără, spunând că fi rma livrează doar un mic procent din bunuri din țară, dar că va „investi-ga urgent toate acuzațiile aduse la cunoștința publicului”.

Dar care e situația, exact, în Mol-dova? Industria confecțiilor este un angajator și exportator major al economiei țării. Din 2001 până în 2008, exportul de confecții s-a triplat, iar aproximativ 80% din sectorul confecțiilor și textilelor confecționează haine (tăiat/cusut/aranjat). Principalele destinații pen-tru confecții sunt Italia (35%), Ro-mânia (12%), Marea Britanie (11%), Germania (10%), Rusia (6%) și Polo-nia (5%). Studiul mai arată că mun-citorii aleg să lucreze în sectorul de confecții din lipsa altor oportunități de muncă.

80-90% din haine sunt produse pentru export (Outward Proces-sing Trade/Lohn-System), ceea ce înseamnă că fabricile moldovenești practic asigură doar forță de mun-că ieftină pentru un profi t relativ

mic – un compromis pe care multe fabrici de confecții sunt nevoite să-l facă pentru a se menține pe piață. Sistemul Lohn este nociv pentru producția locală: deși asigură locuri de muncă, fabricile produc exclu-siv pentru export, nu își dezvoltă brand-uri și cumpărători proprii (locali sau internaționali), care să le asigure un profi t sustenabil, și depind aproape în exclusivitate de condițiile cumpărătorului (brandul internațional sub a cărui umbrelă operează), care poate oricând să le dea papucii în favoarea altor piețe de muncă mai ieftine.

Puterea pe care o au brandurile internaționale din producția de îm-brăcăminte în raport cu economiile mai fragile, cum e cea a Moldovei, este evidentă: fabricile sunt forțate să vină cu prețuri cât mai mici, ran-dament de muncă cât mai mare și standarde de protecție a muncii cât mai fl exibile – povară care cade, în fi nal, pe umerii ultimei verigi din acest lanț: muncitorul din industria de confecții.

De ce vin investitorii în Moldova? După o istorie lungă de producere în Asia, în special în Bangladesh, China și India, brandurile se reorientea-ză către piața de muncă ieftină din Europa de Est. Condițiile de muncă îngrozitoare în care muncitorii din Asia fac hainele de fi rmă sunt deja cunoscute în Vest. Unul din motivele pentru relocarea producției este și cumpărătorul european, care pre-feră să cumpere o haină cu eticheta „made in Europe” în loc de un ob-scur „made in Bangladesh” – în spe-cial după catastrofa de la Rana Plaza, când o clădire ce adăpostea câteva fabrici de textile dintr-o suburbie a capitalei Bangladeshului, Dhaka, s-a prăbușit și a îngropat în ruinele ei peste 1000 de oameni.

Bettina Musiolek, coautor al stu-diului, afi rmă însă că cercetarea a

demitizat conceptul conform căruia „made in Europe” înseamnă și mun-că corectă.

Clean Clothes Campaign a făcut câteva vizite la fabricile de confecții din Moldova care produc în siste-mul Lohn pentru branduri precum Naf Naf, Primark, Tesco, Benetton, Versace, Dolce & Gabana, Armani, Max Mara. În urma unor interviuri cu muncitorii, au fost depistate nu-meroase încălcări sistematice ale drepturilor de muncă: salarii mult sub salariul decent minim, frica răs-pândită în rândul muncitorilor de a se exprima, munca fără contract sau cu contract care stipulează salariul minim în timp ce restul banilor sunt plătiți neofi cial direct muncitorului. Contractele cu durată determinată de 6 luni sau un an sunt practicate pe larg, majoritatea muncitorilor au contracte cu durată fi xă, extinderea cărora depinde de volumul de mun-că prestat, munca peste program nu e înregistrată și nici plătită așa cum prevede cadrul legal, munca peste program este regulă, nu excepție în fabrici, iar sărbătorile ofi ciale nu sunt recunoscute: o muncitoare a in-dicat că i s-a permis să ia liber doar 2 din cele 15 sărbători ofi ciale în 2013.

În practică, muncitorii primesc o normă lunară pe care trebuie să o îndeplinească și sunt plătiți per bu-cată. În unele cazuri, dacă muncesc doar timpul legal (40 ore/săptămâ-nă), muncitorii pot îndeplini doar 60% din normă și sunt, în general, plătiți sub sau la limita salariului minim de doar 71 de euro pe lună. Unii muncitori au menționat că pot câștiga în jur de 70 de euro sau mai puțin în cazul în care nu lucrează peste program. Alți muncitori afi r-mă că dacă muncesc doar orele le-gale de lucru, pot obțin un salariu de 118-128 euro pe lună, inclusiv bonusuri.

„Nimeni nu ne obligă să lucrăm peste program, dar dacă vrem să în-deplinim norma și să mai facem un ban – trebuie s-o facem. Dacă mana-gerul ne spune că trebuie să ieșim la lucru sâmbătă sau de o sărbătoare, trebuie să venim. Uneori, muncitorii cer permisiunea de a rămâne acasă pentru sărbători, însă în aceste ca-zuri ei trebuie să caute un motiv se-

rios pentru asta, cum ar fi , de exem-plu, o problemă de sănătate”, afi rmă o muncitoare.

Transportul zilnic spre și dinspre fabrică costă în jur de 25-30% din salariu. Astfel, muncitorului nu-i rămân decât 38-43 de euro pe săp-tămână pentru cheltuieli personale (în condițiile unei săptămâni de lu-cru normale de 40 de ore). O dată pe an muncitorii de la unele fabrici pot obține potențiale adaosuri și bonu-suri neofi ciale de aproximativ 70 de euro.

„Dacă lucrezi peste program în fi -ecare zi, poți face uneori 2800 MDL (151 Euro). Luna trecută, copilul s-a îmbolnăvit și a trebuit să stau acasă. Am câștigat numai 1800 de lei (97 Euro). Din acești bani, 600 (32 Euro) s-au dus doar pe transport. Nu îmi permit să lucrez peste program pen-tru că trebuie să prind ultimul auto-buz înapoi spre satul meu”, spune o muncitoare.

În plus, muncitorii dispun de puține pârghii pentru a-și putea apăra drepturile lor de muncă. Ma-nagementul fabricilor mizează, pe de o parte, pe înjosirea sau pedepsi-rea muncitorilor care refuză să lucre-ze peste program pentru a încuraja munca suplimentară neplătită și, pe de altă parte, pe recompense acor-date muncitorilor ascultători și care muncesc peste program. Drept re-zultat, muncitorii care mențin relații bune cu managerul sunt docili și dispuși să lucreze mult peste nor-mele prescrise de Codul Muncii și au șansa să avanseze în comparație cu cei care insistă să lucreze 8 ore pe zi.

Paradoxal, unele muncitoare nu ezită totuși să-și exprime mân-dria că produc pentru branduri internaționale.

Dar au oare de ce să se bucure? Întrebarea-cheie ar fi : brandurile de modă care contractează fi rme moldovenești pentru producție în sistemul Lohn contribuie la redu-cerea sărăciei în Moldova sau se fac responsabile pentru reproducerea ei? Crearea de locuri noi de muncă este benefi că doar în condițiile în care munca este prestată cu respec-tarea drepturilor de muncă și a legi-lor statului gazdă. În caz contrar, așa cum demonstrează și această cerce-tare, atât forța de muncă, cât și eco-nomia țării sunt în pierdere.

În prezent, salariul mediu al mun-citorilor intervievați acoperă 21% dintr-un salariu decent minim și 26% din limita de subzistență legală. Din-tre indicatorii de sărăcie, muncitorii menționează cel mai des incapaci-tatea de a plăti facturile comunale, în special, cheltuielile de încălzire

pe perioada rece, care se soldea-ză adesea cu debranșarea încălzirii pentru întregi blocuri de locuit; îm-prumuturile dese și incapacitatea de a le întoarce; nutriția foarte proastă cu produse de proastă calitate; lip-sa vacanțelor, imposibilitatea con-sumului cu scopuri recreative (ex. masă la restaurant) și neparticiparea la evenimente sociale sau culturale.

Studiul indică și un șir de soluții pentru redresarea situației, care ur-mează să vină în special de la brand-urile internaționale – câștigătorii fi nali și monopolizatorii puterii în acest puzzle.

Ca prim pas imediat, cumpărăto-rii globali trebuie să se asigure că muncitorii în Moldova primesc un salariu net (excluzând munca peste program) și bonusuri de minimum 122 euro (60% din salariul mediu pe economie).

Ca pas următor, salariul net ar trebui crescut până la nivelul sala-riului decent estimat. Alte măsuri pe care brandurile internaționale ar trebui să le implementeze: să res-pecte legislația privind contractele de muncă, precum normele privind zilele libere și munca peste program (+50% pentru primele 2 ore peste program și rată dublă pentru restul orelor, munca efectuată sâmbăta – max. 120 ore/an), să țină cont de săr-bătorile ofi ciale, să plătească salariul și contribuțiile sociale în mod legal, să elimine munca peste program neplătită, plata per bucată, abuzul contractelor de scurtă durată și fur-tul concediului plătit al muncitorilor.

Guvernul, prin inspectoratele de muncă are două opțiuni: 1. să nu acționeze în continuare din frica de a nu deranja investitorii sau 2. să își facă datoria. Prima opțiune menține statu-quoul descris mai sus. A doua opțiune, cea difi cilă, ar însemna ali-nierea la o mișcare globală ce adună organizații din societatea civilă și gu-verne care își propun – deja cu unele succese remarcabile – să pună pre-siune pe brandurile internaționale de modă pentru a le face responsa-bile de modul în care fac business în țările în curs de dezvoltare.

„Dar brandurile vor merge în altă țară!”– ar putea spune unele voci panicate. Nu neapărat – globul e rotund: cu o comunitate globală puternică (care există și crește), cu piața asiatică discreditată, curând nu vor mai exista ieșiri de serviciu și brandurile vor fi nevoite să respecte legile statelor est-europene în care produc. Deci, ce alegem?

Corina AJDER

Sursa: platzforma.md

Brandurile internaţionale de modă Brandurile internaţionale de modă încalcă drepturile de muncă în Moldovaîncalcă drepturile de muncă în Moldova Recent, Moldova a intrat iar în atenția presei internaționale: publicația britanică The Guardian a pu-blicat rezultatele unui studiu efectuat de Clean Clothes Campaign, o coaliție de ONG-uri și organizații sindicale din industria textilă, care arată că branduri precum Zara sau Primark încalcă drepturile muncitorilor din industria de confecții din Europa de Est.

11 IULIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete

al zemstvei basarabene Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe.

Zemstva gubernială a Basarabiei a luat în propria gestiune gimnaziul particular pentru fete, fondat în 1864 de către Liubovi Beliugova.

În luna martie 1880, Zemstva basarabeană guber-nială a achiziţionat un lot de pământ viran, afl at la colţul străzii Guberniale și Podoliei. La 24 mai 1881 a fost pusă piatra de temelie a gimnaziului, iar la 3 august 1882 – construcţia clădirii era terminată. Au-torul proiectului și a devizului era G.F. Lonsky, supra-vegherea era asigurată de arhitectul Kurkovsky.

Clădirea este construită în două etaje, amplasată la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, cu faţadele aliniate liniilor roșii. Prin colţul teșit, orientat spre intersecţia străzilor, este organizată intrarea de onoare în clădire, sub forma unui portic din două co-loane ale ordinului doric, pe care se sprijină balconul etajului, lărgit lateral de loggia mai îngustă. Loggia de la etaj este mărginită de un portic din patru co-loane ale ordinului ionic, proiectat pe fundalul pere-telui străpuns de golurile ample în arc în plin cintru, corespunzător cancelariei. Intrarea conduce într-un

vestibul larg, de unde accesul este în două aripi, cu amplasarea claselor de o parte a unui culoar larg, lu-minat prin ferestrele orientate spre curte. Accesul la etaj se efectua printr-o scară cu trei rampe. Faţadele sunt soluţionate cu aceleași elemente ale decoraţiei plastice: la parter și etaj ferestrele sunt în arc în plin cintru, paramentul parterului este în bosaje, a etaju-lui – neted, pe al cărui fundal se profi lează detaliile în spiritul arhitecturii renașterii italiene: pilaștri între ferestre, arhivolte cu muluri, bolţarul central eviden-ţiat, baluștri sub plita de pervaz. O intrare secundară conducea dinspre str. Pușkin, soluţionată sub forma unui portic, dominat de un balcon la etaj.

La începutul secolului al XX-lea, din partea curţii a fost alipită capela Sf. Nicolae, autor, se presupune, este M. Seroţinski. Accesul are loc de pe palierul scă-rii de acces la etaj, sub capelă fi ind un spaţiu folosit în calitate de sală sportivă de iarnă. Interioarele erau luminate prin ferestre largi, pereţii decoraţi cu stuca-turi și imaginea îngerilor la colţuri.

Sursa: monument.sit.md

6.VIII.19936.VIII.1993Telefonează de la Constanţa Marin Mincu (e

profesor la universitatea de acolo). Bucuros de vești bune. Care anume? „Cele din parlament”. Da, ieri nu s-a votat intrarea în CSI. N-au ajuns 4 voturi.

Altceva? Mi-a citit versurile. Vorba dumisale: „Mi-au plăcut foarte mult”. Pe dl Mincu îl cred. Sobru, exigent, uneori distins până la cinism ni-ţel brumat. Nu vin în Ţară? Ar fi bucuros să mă aibă oaspete la cursurile de vară ce ţin, la Con-stanţa, până pe 20 august. „Mai am câţiva mol-doveni”, zice. Se interesează de Cimpoi. A apărut nr. 2 al „Paradigmei” (revistă redactată de Min-cu) în care se vorbește și despre cartea șefului.

Chestia cu „Erata” din „LA”, în care dau peste cap grando-ego-mania lui Mihai Cimpoi, prin-de… a prinde. Mă întâlnește grafi cianul Isai Cârmu și, zâmbind larg, cu subtext (cu… sub-mustăţi) mă întreabă: „Completarea ceea din erată se referă și la tine?”. Îi răspund cu aceleași subtexte și sub-mustăţi… Dar egolatrul prota-gonist s-o fi dumerit?

Alaltăieri, o șuetă împreună cu Mânăscurtă și Dabija. Discuţii pe teme acute, cu coniac mult, la care – văd! – ţine/ rezistă și Nicolae. Nu e greu de imaginat cam ce, pe cine și cât am tot tocat noi…

A, da, ieri telefonează Ioan Adam de la Bucu-rești. Din partea editurii „Eminescu”, veste bună de la directorul Mircea Ciobanu: au fost sponso-rizări, 2 milioane de lei, pentru publicarea cărţii lui Cimpoi. Se creează impresia că toată lumea caută bani pentru manuscrisele președintelui: „Hyperion”, „Porto-Franco”, „Eminescu”, alţii. Să fi e într-un ceas… – ba, în ceasuri bune! Chiar dacă drumurile ni se vor răzleţi. Voi trece la „EUS” (Editura Uniunii Scriitorilor).

8.VIII.19938.VIII.1993Hi, hi! pentru prima oară scriu pe masa de

bucătărie (de când suntem în apartamentul de la Ciocana), dându-mi seama că aproape de 8 ani respect un tabiet: cel de-a… cel de a înge-nunchea cu coatele doar pe masa mea de scris (de altfel, și ea are aproape 8 ani, procurată încă din vremea când locuiam în garsoniera de pe str. Lomonosov, lângă căminele Universităţii, unde găzduisem cinci ani în studenţia mea). Deci, am cinat copios, astăzi făcând piaţă se-rioasă, după strânsul veselei punând pe masă Jurnalul. Probabil, sub copertele lui strivesc și unele fărâmituri foarte mărunte, dacă, presu-pun, nu am curăţat bine cuvertura. (Trebuia, pur și simplu, scuturată.) În fi ne, detaliile dem-ne – cine știe?! –… de consemnare ar fi urmă-toarele: Ieri îi ajut pe Andrei și Lenuţa să-și mute mobila (încă împachetată) dintr-o cameră în alta a noului lor apartament – sunt în repara-ţii și, în funcţie, de indicaţiile meșterului, fâţâie lemnele nobile dintr-o parte în alta. Acum vreo 3 săptămâni, am făcut prima… dislocare de obiecte strategice în cadrul unei locuinţe ome-nești confortabile. Unul zice – aici, altul – ba dincoace. Nervi și ţandără sărită de pe limbă și dinţi, ca totdeauna când se pune la cale un cuib nou. Cred că am fost inspirat, făcându-le câteva reprize de destindere psihologică à la „cavale-rii râsului” din fi lmele date de TVR duminica, la „Tranzit, ora 25”. Pentru că ce altceva să faci, când un el și o ea, gospodarii, nu pot împărţi o cârpă de șters podelele, să zicem? Lenuţa zice: „Ambii sunteţi în chiloţi”, noi de fapt fi ind în șort, iar constatarea doamnei artiste plastice are altă motivaţie, pe care mi-o dă Andrei. Cică, deunăzi, se înţelesese cu Spiridon Vangheli să se întâlnească la guvern, ca să intre pe la șef și șefuleţi cu problemele (fi nanciare, bineînţeles!) ale PEN-ului. (Ei, în tandem, vor să plece în Spa-nia, la Congresul PEN și au nevoie de valută). Andrei urcă pe la oarecine, iar când coboară să-l întâlnească pe Vangheli, aude mare hărmălaie în hol, la intrare. Cineva (poliţistul de schimb) zice: „Da’ știu eu că sunteţi mare scriitor, însă nu vă pot permite să intraţi îmbrăcat în chiloţi”.

Explicaţia: Vangheli, în șort, în șlapi de plajă, se revoltă că nu i se permite să intre la Sangheli, prim-ministrul. Poliţistul nu zice „Pantaloni scurţi”, ci – chiloţi. Scriitorul pentru copii insis-tă, poliţistul – Hâncul de el – ba! „Nu vă dau voie în chiloţi!” Vangheli ameninţă că o să-i facă bu-cata; poliţistul – neînduplecat. Așa și nu a fost lăsat să intre în clădirea guvernamentală cele-britatea cu pantaloni scurţi

Iar pe timpul celălalt, al comuniștilor, fuse-sem martor la un alt scandal, asemănător, când miliţianul cretinizat, tot acolo, dar atunci – holul CC-ului, se ciondănea cu o doamnă (tovarășă), care vroia să intre la șefi me, fi ind însă îmbră-cată în pantaloni (lungi). Ca și Vangheli, cel cu pantaloni scurţi, n-a izbutit nici ea, în pantaloni lungi…

13.VIII.199313.VIII.1993Acum patru zile a murit Ion Vatamanu… su-

bit și, posibil, precum în cazul multor artiști de real talent care au, deseori, un regim nictemer, prelungindu-și zile în nopţi, în lungi taclale des-pre toate ale lumii și artei, – adică, a murit subit și, poate că, oarecum absurd. Precum mulţi ar-tiști de valoare. S-a stins în preajma castelului pe care și-l construia pe dealul de la Valea Mo-rilor. El, bărbat la 56 de ani, ce se gândea? Con-struiesc eu, prin jertfă, griji și neodihnă, această fortăreaţă, pentru că o mai duc vreo 15-20-25 de ani sau poate chiar 30… E o lecţie repetată a milioana oară (la plural) în lume, dar din care – să vedeţi! – nu tragem învăţămintele necesare sau, dacă le trag unii, ei sunt foarte puţini. Din câte am înţeles, această lecţie a însușit-o înţe-lepţește Constantin Noica: în casă nu avea nici măcar birou, ci o planșetă pe care o punea pe genunchi ca să scrie. Cărţile, cele mai multe, le împrumuta de la bibliotecă. Deloc excese, deloc vânzoleli inutile întru asigurarea noto-rietăţii și bunăstării. Da, a fost un fi losof; un… ego-fi losof.

La înmormântarea lui Vatamanu – lume mul-tă, cortegiu imens. Mormântul – lângă cel al lui Anton Crihan, ex-deputat în „Sfatul Ţării”, care a votat Unirea, la a cărui înmormântare Vatama-nu fusese președintele comisiei funerare. He! Și ce-a zis dragul de Ion atunci, după ce se cam încheiase – tot la cafeneaua „Guguţă” – prazni-cul de pomenire a fostului mare bărbat? A zis, cu niţică doză de umor și autoironie: „Eu, ca pre-ședinte al comisiei funerare, consider că ne-am achitat cu misiunea. Eu zic că l-am înmormântat frumos și să dea Domnul să mă îngroape și pe mine la fel”. Astfel că, precum zice românul, par-că n-ar fi vorbit într-un ceas bun… A vorbit într-un ceas foarte grăbit…

În ajunul înmormântării, am fost solicitat să rostesc un cuvânt de rămas bun la programul de știri „Mesager” al televiziunii. Știam că deja prin lume se vânturau fel de fel de zvonuri, legende în legătură cu atacul de cord al lui Ion și am găsit, cred, un moment spulberător de versiuni ma-cabre, amintindu-mi cum, acum vreo 8-10 ani, făceam împreună cu Vatamanu o călătorie spre nordul plaiului, ajungând, când reveneam de la Cernăuţi, și până la Costiceni, până la pragul casei sale părintești, de unde dulcea Moldovă și dulcea Bucovină deschid un orizont de munţi și de brazi, iar dincolo, peste Siret, – o salbă de mă-năstiri, de dor și de neuitare. În acel îndelungat periplu, căci am parcurs împreună circa o mie de kilometri, ne-am povestit multe unul altuia, la un moment dat Ion Vatamanu amintindu-și de o cumpănă, de o nenorocire pe care avuse-se să o tragă în tinereţe, când fusese supus unei operaţii complicate la inimă. „Dar acum gata, nu mai simt inima, mă simt bine”, spuse el, bătând cu gest superstiţios în volanul mașinii pe care o conducea…

Cam așa am vorbit, și încă altceva, sugerân-du-le ascultătorilor nefasta continuitate dintre acea intervenţie pe cord, pe care a suportat-o poetul în tinereţe, și subita curmare a bătăilor de inimă, care se întâmplase pe 9 august 1993. A doua zi, la funeralii, destul de multe persoa-ne – multe necunoscute – s-au tot apropiat de mine, interesându-se mai amănunţit de opera-ţia cardiologică din tinereţea lui Ion Vatamanu. Dumnezeu să-l ierte, odihnească-se în pace…

Căci zicea Serafi m Saka: „Vatamanu nu că o via-ţă, ci a trăit patru vieţi”. Erau incluse aici și acele escapade nictemer, acele densităţi de emoţii și manifestări într-un ritm necunoscut majorităţii oamenilor, și atât de fi resc-nefi resc multor ar-tiști.

14.VIII.199314.VIII.1993Fără voia mea, paginile prezentului jurnal se

transformă într-un acatist. Și nu mă pot opune acestei continui libaţii de vin, dar – vezi, Doam-ne! – și de cerneală întristată, deoarece este vor-ba de persoane dragi mie. Astfel, afl u din „LA” că s-a stins profesorul Nucanor Jereghie (scrie preotul Ţepordei). Cum să nu-mi aduc aminte de această distinsă persoană? A fost printre primii oameni cu sufl et larg pe care i-am cunoscut, în 1987, la București. În casa dlui Arcadie Donose ne-a făcut acele poze memorabile, inclusiv cea cu Matei Vișnec, care, după vreo două săptă-mâni după aceea, avea să rămână în exil, în Franţa. Dragul de Domn Jereghie fusese atât de amabil, încât hălădui pe undeva pe la periferiile Bucureștiului, pentru ca să ne găsească minuna-tul album din cinci discuri al Mariei Tănase, pe care ni-l făcu cadou. Era în ziua când la dl Arca-die Donose venise pe ospeţe și marele regizor Ion Popescu-Gopo, însă dl profesor deja plecase și n-am mai avut cine să ne facă poze împreună cu celebrul cineast. Pentru ei doi și pentru toţi ceilalţi oameni dragi – Sit tibi terra levis…

15.VIII.1993 15.VIII.1993 Aurelia-Aura Christi-Potlog s-a întors de la

București. Mi-a îndeplinit rugămintea să-i trans-mită lui Cezar Baltag revista „Basarabia” în care e publicat dialogul nostru. Nimerise tocmai la festinul organizat cu ocazia zilei de naștere a protagonistului „Vieţii românești”. (În dicţiona-rul lui Marian Popa este indicată ziua de 26 iulie 1937.) Cadoul – chiar revista (Christi neștiind de evenimentul propriu-zis). Vai, se face o lectu-ră colectivă, cu voce tare, a dialogului. Apoi se aleg fragmente, recitindu-se. Un mic spectacol. Cei prezenţi – entuziasmaţi, cu fl oarea laudei pe buze. La drept vorbind, ar fi avut motiv să se bucure cu toţii, deoarece, când vorbește de co-lectivul de la „VR”, Baltag îi pomenește pe toţi, găsind cuvinte foarte frumoase despre fi ecare, schiţând, parcă, un microportret colectiv…

Da: în interviu îl întrebam pe Cezar Baltag ce ar însemna o rugăciune adresată Spiritului Suprem. El mi-a răspuns ceea ce mi-a răspuns și a răspuns înţelept, frumos. Eu însă, recunosc, pe atunci nu aveam un răspuns la întrebarea pe care i-o adresasem. Acum, parcă aș presupune unul. O rugăciune este o invocaţie ce se referă în egală măsură la existenţa terestră și la cea de Dincolo a individului. Adică, iartă-mă, Doamne, pentru ca să-mi fi e bine și aici, și după venirea mea acolo, la Tine.

Lucruri stranii: primesc un răvaș (de fapt, nu răvaș, ci ceva mai simplu) de la Serafi m Belicov. Procedeu de-a dreptul neobișnuit pentru scrii-torii chișinăuieni: avem la îndemână telefonul, și la domiciliu, și la serviciu. Apoi, pare-se, acum câteva zile am dat nas în nas cu Serafi m. Până să deschid plicul, fac diverse presupuneri. Des-chid: o fi lă albă, curată și, decupată, o recenzie din „Moldova suverană” (4/ 2, 1990), „Răspuns și răspundere”, în care scrie despre cartea mea de interviuri omonimă. Gestul „mut” al lui Serafi m să aibă un anumit subtext? Dacă da, e cel al unui coleg oarecum supărat, crezând, vezi Doamne, că eu aș avea cine știe ce putere acolo, la US, însă nu-mi orientez raza atenţiei/ generozităţii și asupra colegului de generaţie… Iluzii și vână-toare de vânt…

De ce m-aș teme de anumite sincope ce in-tervin în cursivitatea Jurnalului? Elaborat oricât de amănunţit, un jurnal nu dă totuși întreaga măsură ca esenţă și experienţă de existenţă, ca biografi e a celui care scrie.

Despre „Le feu sacré” al lui Du Plessys se vor-bește la p. 116 a cărţii lui Marcel Raymond „De la Baudelaire la suprarealism”, apărută în 1970 la ed. „Univers”, lucrare pe care, sunt sigur, a cu-noscut-o Cimpoi, împrumutându-i titlul „Focul sacru”, despre care, de altfel, am scris și eu nu mai ţin minte unde.

Leo BUTNARU

RĂSPUNS ŞI RĂSPUNDERE(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

11 IULIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Librăria „Geanta cu cărți”, în colabora-re cu Universitatea Populară prezintă cartea „Păcatele tinereții și sănătatea familiei” de Constantin Zorin, tradusă din rusă de Eugeniu Rogoti și tipărită cu binecuvântarea Preasfi nțitului Galac-tion, Episcopul Alexandriei și Teleor-manului, de Editura Sophia în cadrul colecției „Psihoterapia ortodoxă”.

„Pe fi ecare dintre noi glasul conștiinței ne îndeamnă la bine, însă de cele mai multe ori respingem această chemare, ne folosim în mod greșit libertatea, atât spre răul nostru, cât și spre răul celor din jur, – notează auto-rul în prefața cărții. – Crezând că ne bucurăm de viață, cădem de fapt în capcana nemiloa-să a păcatului. Păcatul distruge conștiința, paralizează voința, întunecă sentimentele, murdărește trupul. Păcatul destramă familii, omoară copii în pântecele mamelor, aduce di-verse boli”.

Cartea „Păcatele tinereții și sănătatea fami-liei” este alcătuită din cinci capitole: Oglinda Iubirii, Lângă prăpastia dragostei, Motivele dragostei, Este oare sigur acest „sex” sigur? Binecuvântează, Doamne, rodul pântecelui și patru addende: Soțul și soția: întrebări și răs-punsuri, profi laxia certurilor domestice, Sfân-

tul Apostol Simon Canaaneul – rugător pentru fericirea soților, și Sfânta Cuvioasa Sofi a din Suzdal – ajutătoare a celor din nevoi.

Pentru a vă face o idee despre această car-te, vă propunem un fragment din capitolul „Lângă prăpastia dragostei”, în care autorul pornește de la înțelepciunea biblică pen-tru a ajunge la lumea contemporană, în care relațiile intime pun în fața omului o serie de probleme serioase:

„...În Biblie se povestește despre povestea a trei tineri, gărzi de corp ale împăratului per-san Darius, care au făcut o competiție între ei. Fiecare trebuia să scrie ce consideră a fi cel mai puternic pe pământ. „Să vedem al cui va fi mai tare, iar al cărui cuvânt va fi mai înțelept, aceluia îi va da lui regele Darius daruri mari și laude mari.”

Unul a scris că cel mai tare este vinul, al doilea că este regele, iar al treilea, cel mai înțelept, pe nume Zorobabel, că cele mai tari sunt femeile, iar peste toate mai tare adevă-rul. Auzind despre această competiție, regele a poruncit ca fi ecare dintre tineri să explice opțiunea sa, în prezența tuturor bărbaților de stat. Zorobabel a avut o cuvântare lun-gă, în care sunt idei deosebite: O, bărbaților! Drept este că cel mai mare este regele, și

mulți sunt oamenii, și tare este vinul! Dar cine îi stăpânește sau cine domnește peste ei? Au nu sunt femeile? Femeile au făcut pe regele și pe tot poporul care stăpânește marea și pă-mântul. Și din ele s-au născut, și acestea au crescut pe cei ce sădesc viile, din care se face vinul. Ele fac îmbrăcămintea oamenilor, și tot ele prilejuiesc mărirea oamenilor, și oamenii nu pot fără de femei. Și de vor aduna aur și argint și tot lucrul frumos, când văd o feme-ie frumoasă la chip și la frumusețe, pe toate acestea lăsându-le, la ea caută și cu gura căs-cată privesc la ea, și toți pe ea o aleg mai mult decât aurul și decât argintul și decât tot lucrul frumos. Lasă omul pe tatăl său, care l-a hrănit, și țara sa și se lipește de femeia sa. Și cu feme-ia sa își dă sufl etul și nu-și mai aduce aminte nici de tatăl său, nici de mama sa, nici de țară. Și din acestea se cuvine să știți voi că femeile vă stăpânesc...”

„Păcatele tinereții și sănătatea familiei” de Constantin Zorin și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din Ro-mânia, inclusiv cele ale ieromonahului Sa-vatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada Corob-ceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Poezii ale scriitoarelor Nina Cassian și Doina Ioanid au fost incluse într-un top internaţional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani, informează publicaţia britanică The Guardian.

Specialiștii în poezie de la Southbank Centre din Londra au selectat din opere scrise în ultimii 50 de ani și nu s-au mai concentrat în realizarea acestui clasament pe opţiunile tradiţionale, precum creaţiile poetei engle-ze Barrett Browning și cele ale lui William Shakespeare, considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

Scriitorii din acest top au fost aleși din 30 de ţări, de la Sfânta Lucia până la Kurdistanul irakian, iar în lista celor mai frumoase poeme a fost inclusă și România, graţie po-etelor Nina Cassian și Doina Ioanid.

Astfel, „The Yellow Dog/ Câinele galben”, de Doina Ioanid, și „Lady of Miracles/ Donna miraculata”, de Nina Cassian, se nu-mără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Poemul „Câinele galben” a apărut în volumul „Ritmuri de îmblânzit aricioaica” (Editura Cartea Românească, București, 2010).

„Câinele galben”: „Cu inima în mînă, am mers prin oraș, pășind pe prima zăpa-

dă din anul ăsta. Și inima mea, stropită cu vin și oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboșarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pământ al făgăduinţei. Nu-mai un câine mare și galben s-a îndurat de mine, a venit spășit

și mi-a mâncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă fl oarea-soarelui”.

În limba română, poezia Ninei Cassian a apărut cu titlul „Donna miraculata”, în volumul „Ambitus”, publicat în anul 1969, la Editura pentru Literatură.

„Donna miraculata”:„De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul

luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea car-casă, / nici ochiul devenit mai fi x și sferic, // nici zdreanţa mâini-lor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfi gurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind”.

Echipa de la Southbank Centre din Londra a lucrat la clasa-ment în ultimul an, considerând acest top „o adevărată selecţie internaţională și diversă din punct de vedere stilistic” a celor

mai bune 50 de poeme din ultimii 50 de ani.În clasament sunt incluși și scriitori tineri, precum po-

eta Warsan Shire, dar și autori consacraţi, precum Chinua Achebe și Ted Hughes.

„A fost greu să fi m constrânși noi înșine la (a alege, n.r.) doar 50 de poeme, dar consider că am venit cu o ofertă mi-nunat de bogată și variată a unora dintre cele mai frumoa-se poezii de dragoste din lume”, a declarat scriitorul James Runcie, care a făcut parte din echipa de selecţie, fi ind citat de publicaţia britanică The Guardian.

Poeziile vor fi citite pe 20 iulie, la Londra, la ceea ce spe-cialiștii de la Southbank Centre se așteaptă a fi „un eveni-ment fără precedent”. În cadrul manifestării, 50 de persoa-ne, de la actori la poeţi, vor recita câte un poem din acest top.

Evenimentul face parte din Festivalul Dragostei (Festi-val of Love), dar și din Festivalul Internaţional al Poeziei (Poetry International festival), acesta din urmă fi ind înfi in-ţat de Ted Hughes, în 1967.

Sursa: descopera.ro

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Păcatele tinereţii şi sănătatea familieiPăcatele tinereţii şi sănătatea familiei

Două poezii româneşti se regăsesc în Top 50 cele mai frumoase poeme de dragoste din lume

Un tablou de Matisse, furat în urmă cu un deceniu, a fost

returnat Venezuelei

O pictură din 1925, realizată de francezul Henri Matisse, a cărei valoare este estima-tă la 3 milioane de dolari, a fost returnată Venezuelei de Statele Unite ale Americii, la peste un deceniu după ce a fost furată dintr-un muzeu din Caracas.

Autorităţile din Venezuela consideră că tabloul „Odalis-ca cu pantaloni roșii/ Odalisque a la culotte rouge” a fost furat din Muzeul de artă contemporană din Caracas în 2002, însă dispariţia operei a trecut neobservată o perioa-dă, deoarece hoţii au pus un fals în locul acesteia.

„Tabloul este bine conservat”, a declarat ministrul Cul-turii din Venezuela, Fidel Barbarito, televiziunii locale, de pe aeroportul din Caracas, unde tabloul, ambalat într-o cutie albă, a sosit în ţară, după ce un tribunal din Florida a autorizat returnarea picturii.

Fidel Barbarito a precizat că tabloul va trece printr-un „proces de aclimatizare” delicat, timp de 72 de ore, și va fi expus din nou în muzeu în aproximativ două săptămâni. Tabloul a fost recuperat în iulie 2012, într-o operaţiune or-ganizată de FBI într-un hotel din Miami Beach, unde Pedro Marcuello Guzman, un cubanez în vârstă de 48 de ani, a oferit lucrarea poliţistului sub acoperire, pentru suma de 740.000 de dolari, recunoscând că a fost furată.

Muzeul de artă contemporană din Caracas, fostul mu-zeu Sofi a Imber, a cumpărat tabloul de la Marlborough Gallery din New York, în 1981, pentru suma de 400.000 de dolari

Sursa: adevarul.ro

11 IULIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI.

6.15 Medalion muzical. 6.30 Serial.

„AGRODOLCE”. 7.15 Serial. „UN PREOT

PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Festivitatea

de închidere a Campionatului Mondial de Fotbal 2014. 9.25

Fotbal non-stop. 10.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

13.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 13.40

Reporter de gardă. 14.10 World stories - lumea în reportaje.

14.45 Art-club (рус). 15.15 Știinţă și inovare. 15.45 Film în desen

animat. „Regina soarelui”. 17.45, 1.20 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 19.00, 4.05 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Ac-

cente economice. 20.25 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 21.25

Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în timp. Ion Mercic, artist

plastic. 22.50 Cultura azi. 23.45 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

2.30 Concertul nocturn de vară din Viena. 4.35 Evantai folcloric.

5.20 Legendele muzicii. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.

md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial

20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că

ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături

(r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Film:

Brigada pestriţă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4751 15:00 Film:

Vremea dreptăţii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Bani însângeraţi 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 2, sezon 5 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:10

„Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Ясмин”. Продолжение

16:20 „За и против” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

„Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri”

(rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Фильм

Дэнни Бойла „Пекло” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30 „Контрольная

закупка”

06:00 Новости. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 56 серия 08:00 Новости. 08:50 Черные кошки.

Военный. Россия 2013 5 серия 09:50 Понять простить. 11:30

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять

простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 56 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Черные кошки. Военный. Россия 2013 5 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 56 серия 23:55

Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de

divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:26 TÉLÉTOURISME 5:52 PASSE-MOI LES JUMELLES 6:47 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JT DES NOUVELLES

TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES

AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:27 FLASH INFO 10:30

GARDEN PARTY 11:00 DÉFILÉ DU 14 JUILLET 14:00 14 JUILLET -

INTERVIEW DU PRÉSIDENT DE LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE 15:03

COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 BOULEVARD DU PALAIS 21:04

ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 AVENTURE EN INDOCHINE 1946-1954 23:33 HABITAT

07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES

COMPÈRES 2:29 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 2:38 LES CARNETS DU

BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinţei. 7.15 Serial. „UN PRE-

OT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru

copii. „Tineri și sălbatici”. 10.20 Moldovenii de pretutindeni. 10.50

Accente economice. 11.20, 3.10 Documentar. „Balada pădurii:

munţii Tinlin”. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la

noi. Program de divertisment. 14.20 Spipridon Vangheli s-a întors

acasă. 14.50 Dor. Program muzical. 15.20 Documentar. „Castelele

Europei”. 16.05 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Unda Bugea-

cului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Ploaia de stele”.

Concurs municipal al tinerelor talente. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Dialog social. 22.40 În premieră, 23.50 Serial. „UN PREOT

PRINTRE NOI”. 2.40 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 4.30 Dumitru

Matcovschi. „Tata”. Spectacol.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești

a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasi-

unii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50

Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara

(r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Vremea dreptăţii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4752 15:00 Film:

Dansând la Harvest Moon 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Solo 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Chuck, episodul 3, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20

de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10

„Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение

16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Департамент”.

Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20

„Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Игорь Лифанов,

Андрей Федорцов в боевике „Егерь” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30

„Контрольная закупка”

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 57 серия 08:00 Știri. 08:50

Черные кошки. Военный. Россия 2013 6 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 57 серия 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 6 серия

19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 57 серия 23:20 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NA l5:30 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA

l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX

9:57 DOFUS 10:08 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:35 JAR-

DINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 ÉPICERIE

FINE 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:37 LA VÉRITÉ SUR LES

TEMPLIERS 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:37 J’ENRAGE DE SON ABSENCE 21:12 PREMIERS PAS

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVEUX 22:50 AVEUX 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:53 PARTIR AUTREMENT

3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.20 - ȘTIRI.

6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Docu-

mentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10

Cinemateca universală. 7.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00,

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Cântec, dor și

omenie. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 „Ploaia de stele”. Concurs

municipal al tinerelor talente. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10,

17.45, 1.30 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Film

pentru copii. „VACANȚA LA BUNICI” 15.10 Fii tânăr! 15.55 Magazinul

copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.00 Avangaraj. 23.30 Serial. „UN PREOT PRINTRE

NOI”. 2.45 Documentar. „Începutul visului olimpic”. 4.30 Fii tânăr!

5.15 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film

Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Seri-

al: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii (sfârșitul seri-

alului) 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50

Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul

casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dansând

la Harvest Moon (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4753 15:00 Film:

Extemporal la dirigenţie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:30 Fotbal: Strømsgodset - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 4, sezon 5 00:00 Fot-

bal: Strømsgodset - Steaua (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10

„Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25

„След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 Премьера. „Сергий Радонежский. Заступник Руси” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

„Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri”

(rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Лидия

Федосеева-Шукшина, Сергей Никоненко в фильме „Трын-трава”

02:40 „Prima Oră” (R) 04:20 „Контрольная закупка”

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 58 серия 08:00 Știri. 08:50

Черные кошки. Военный. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15

Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 58 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час

суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные

кошки. Военный. Россия 2013 7 серия 19:10 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012

22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия

2010 58 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NA l5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49

POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE

RUE 10:32 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00

FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE

11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPI-

CERIE FINE 13:37 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04

MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES MAUVAISES

TÊTES 21:04 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:34 HABITAT

07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES

LIMIERS 1:51 LES LIMIERS 2:39 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE

LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15,

1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca univer-

sală. 7.10 Legendele muzicii. 7.20 Serial.

„UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Se-

rial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri

și sălbatici”. 10.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 10.30

Știinţă și inovare. 11.00 „Copiii soarelui”. Program distractiv. 12.00

O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 14.20 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 14.50,

3.10 Documentar. „Euromaxx”. 15.15 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi

și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Po-

vestea. 19.50, 4.30 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20

Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.50 Legendele muzicii.

2.40 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film in-

dian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești

a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna

primul episod 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de

închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Extemporal la dirigenţie (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4754 15:00

Film: O mare cumpănă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Pericol în Seattle 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 23:05 Serial: Chuck, episodul 5, sezon 5 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный

фильм 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Prime-

le știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”.

Продолжение 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 „Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele

știri” (rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10

Михаил Ульянов, Ия Саввина в фильме „Частная жизнь”

02:45 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 08:00

Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 8 серия

09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012

14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия

2013 8 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 23:20

Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de

divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 FOOT DE RUE 10:31

FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12

L’ÉPICERIE 13:38 AMBASSADES ET PALAIS DIPLOMATIQUES 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:48 MAUVAIS

KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:37 LES LIMIERS 20:27 LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:01 MINCE ALORS ! 23:39 LES BRIGANDS 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:42

TV5MONDE LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

14 IULIE 15 IULIE 16 IULIE 17 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

11 IULIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAceastă săptămână va fi una a reu-șitelor pe toate planurile și, deși veţi efectua ore suplimentare, veţi fi re-compensat fi nanciar sufi cient cât să acceptaţi acest sacrifi ciu, deoarece vă afl aţi într-un moment ascendent al carierei.

TaurVă așteaptă schimbări importante în carieră și în viaţa personală. Chiar dacă schimbările bruște vă sperie, nu este cazul să intraţi în panică, este vorba despre o evoluţie fi rească în carieră și în viaţa privată.

GemeniÎn acest interval, s-ar putea să fi ţi mu-tat pe alt post în cadrul aceleiași com-panii și să fi e nevoie să urmaţi un curs de formare profesională. Orice s-ar întâmpla, veţi fi la înălţimea aștep-tărilor.

RacNu reușiţi să vă concentraţi prea bine la serviciu, cert este că nu veţi avea prea mare spor și că veţi funcţiona mai mult pe baza rutinei. Dacă aţi întâlnit o persoană care vă place, nu ezitaţi și luaţi iniţiativa.

LeuVa fi o săptămână încărcată la servi-ciu, deoarece va trebui să acoperiţi și sarcinile unor colegi afl aţi în conce-diu. În timpul realizării unui proiect, veţi cunoaște câteva persoane noi, care vă vor ajuta într-un mod neaș-teptat.

FecioarăPentru a aduce toate proiectele la zi, veţi face ore suplimentare, astfel în-cât să vă puteţi planifi ca vacanţa cu cel puţin o lună înainte. Dacă aveţi experienţă într-un anume domeniu, s-ar putea să fi ţi promovat într-un post de formare a noilor veniţi în fi r-mă.

BalanţăÎnainte de a vă face planuri de conce-diu, sunteţi nevoiţi să puneţi ordine în lucruri, înainte ca situaţia să scape de sub control. Renunţaţi la spiritul critic și evitaţi observaţiile negative, mai ales dacă lucraţi în echipă.

ScorpionÎn acest interval, daţi dovadă de un spirit de observaţie ieșit din comun, iar la serviciu ajutaţi un coleg să în-drepte o greșeală care ar putea afecta munca celorlalţi. Fiţi foarte atenţi cui împrumutaţi bani în viitorul apropiat.

SăgetătorDacă sunteţi în căutarea unei slujbe, aveţi șansa să fi ţi chemaţi la interviu și veţi avea succes. Nu ezitaţi să dis-cutaţi deschis pretenţiile voastre sa-lariale. CapricornDacă lucraţi pentru aceeași compa-nie de mai mult timp, vă așteaptă câ-teva schimbări în bine, care nu exclud o promovare și măriri de salariu. Sim-ţiţi că este momentul să vă faceţi pla-nuri de viitor cu partenerul de cuplu.

VărsătorSunteţi receptiv la ideile colegilor și lucraţi cu multă hărnicie. Șefi i vor aprecia acest lucru și vă vor recom-pensa. Deși nu sunteţi adeptul ges-turilor romantice, dragostea voastră pentru partenerul de viaţă este in-tensă ca în prima zi.

PeştiVeţi candida pentru alt post, dar, deși competiţia este acerbă, trebuie să vă păstraţi calmul. Persoana iubită este alături de voi și nu știe cum să vă mai intre în voie. Spre mijlocul săptămânii se instalează oboseala.

11-18 iulie11-18 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 750TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15,

1.00 Sub același cer. 6.45 Chișinăul de ieri

și de azi. 7.10 Drepturi fundamentale ale

cetăţenilor UE puse în joc. 7.20 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Documentar.

„Euromaxx”. 10.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.05 Docu-

mentar. „Domnitza Lanitou Kavounidou”. 12.00 Dor. Program muzical.

12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.25 Documentar. „La drum!”. 15.30 Ring

Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Documentar. „Acasă, în Marienfi ld”. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

0.50 Legendele muzicii. 2.40 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 3.40

Știri pozitive. 4.30 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate. 5.35

Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55

Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic

02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md

06:00 Divertisment: Bucătăria iadului (r)

07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că

te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea

(r) 14:30 Divertisment: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru

că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O mare cum-

pănă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Film: Eu de ce m-am căsătorit? 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lumina rece a dimineţii

22:45 Film: Fortăreaţa 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Ce se întâmplă, docto-

re? (r) 02:30 Film: Fortăreaţa 2 (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10 „Ясмин”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25 „След” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

„Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:35 „Время” 22:10 „Точь-в-точь” 01:10 „Primele știri” (rus) 01:20

„Городские пижоны”. Премьера. „Билли Джоэл. Окно в Россию”

02:35 Фильм „Приключения Форда Ферлейна” 04:10 Комедия

„Пропало лето”

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 60 серия 08:00 Știri. 08:50

След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 60

серия 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом

Астаховым. 17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия

2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00

Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

60 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:33

LES BELGES DU BOUT DU MONDE

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA

l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS

10:09 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:34 JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00

FLASH INFO 11:02 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEW YORK NEW YORK 11:57

FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10

FLASH INFO 13:13 À LA DI STASIO 13:37 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 LES LIMIERS 15:53 LES LIMIERS 16:45 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES

FEMMES SE l19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS

DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UN AUTRE MONDE 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Global 3000”. 6.40 Portrete în timp. 7.05

Film. „MEȘTERUL MANOLE” („Telefilm-

Chișinău”). 8.35 Desene animate. „Patoruzito”. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Documentar. „La drum!”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil

nou. 12.00 În Premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.20, 2.25 „Țara asta a

uitat de noi”. Spectacol al Teatrului „Satiricus”. 15.00 Festivalul „Ia

Mania”. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. Glebus Sainciuc.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 „Cântec, dor și

omenie”. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014- anul Dumitru

Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. „SFATURI DE

VIAȚĂ” (SUA, 2007). 0.05 Fii tânăr! 0.50 Avangaraj. 1.50 Portrete

în timp. 4.30 Documentar. „Acasă, în Marienfi ld”. 5.30 Moldovenii

de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film

indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa

diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30

Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul

casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Eu de ce m-am

căsătorit? (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.4,

sezon 1 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping

13:20 Masterchef - Proba celebrităţii, ep.1 (r) 15:15 Film: Bebeluși

geniali 17:00 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de

ani 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45

Las Fierbinţi, sezon 4 22:30 Film: Cabina telefonică 23:45 Film: Te

iubesc, Phillip Morris 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:30 I like IT (r) 03:00 Film: Cabina telefonică (r) 04:15 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Детектив „Без права

на ошибку” 07:35 Татьяна Догилева, Юрий

Богатырев в фильме „Нежданно-негаданно”

09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера.

„Александр Ширвиндт. Главная роль” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:25 „Идеальный ремонт” 13:25 Премьера.

„Мгновения. Татьяна Лиознова” 14:25 Кино в цвете. Татьяна

Доронина, Олег Ефремов в фильме Татьяны Лиозновой „Три

тополя на Плющихе” 15:45 Андрей Миронов, Александра

Яковлева, Олег Табаков, Николай Караченцов в фильме

„Человек с бульвара Капуцинов” 17:25 „Вышка” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:15 „Вышка”. Продолжение 19:30 „Две

звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:30 „КВН”. Премьер-лига 01:10

Арнольд Шварценеггер в фильме „Хищник” 02:50 Аль Пачино в

комедии „Автора! Автора!” 04:35 Фильм „Сашка”

6:00 Știri. 6:30 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de

divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять

простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Большая разница.

21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE

l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:50 LIBRE

ÉCHANGE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI

A L’ECOLE 10:08 CAJOU 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:15 CAJOU

10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41

YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER

PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:33 MA VIE

APRÈS LE SPORT 13:01 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ

UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 16:00 UN HÔTEL À LA MAISON

17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MON-

DE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ

19:37 FORT BOYARD 21:27 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:01 LE VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00

VITAL DÉSIR 2:38 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA

l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. „Apa, aurul albastru”. 7.15 Cuvinte-

le Credinţei. 8.00 Portrete în timp. 8.40

Dialog social. 9.00 Documentar. „Drumeţii”. 9.30 Documentar.

„Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00

Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Documentar. „Global

3000”. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Castelele

Europei”. 13.45 Integrarea romilor în viaţa socială. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. „SFATURI

DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 16.35, 3.00 World stories - lumea în

reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00

La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20

Săptămâna sportivă. 22.20 „Istoria nu uită, nu iartă...”. 0.30

Erudit-cafe. 1.15 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 2.45 Tezaur. 3.30

Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35

Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film

artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert

19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md

20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic

23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00

Film artistic

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-

mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona

18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc

20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei

(r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bebeluși

geniali (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate,

ep.5, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:05 Te-

leshopping 13:20 MasterChef - Proba celebrităţii ep.2 15:15

Film: Cum să dai afara din casă un burlac de 30 de ani (r) 17:00

Film: Uite cine vorbește 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Cei trei mușchetari 23:00 Film:

Omul invizibil 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00

Film: Omul invizibil (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Карен Шахназаров.

„Жизнь коротка!” 07:05 Фильм Карена

Шахназарова „Курьер” 08:35 „Служу

Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Te-

leshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:15 „По Следам великих русских

путешественников” 13:10 „Среда обитания” 14:00 „Сергей

Безруков. Успех не прощают” 14:55 „Что? Где? Когда?”

15:55 „Универcальный артист” 17:30 „Минута славы” 19:00

„Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza

saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Большая премьера.

Фильм „Восстание планеты обезьян” 23:50 „Повтори!”

Пародийное шоу 01:55 Фильм „Новый старый дом” 03:25

Джин Хэкмен в триллере „Коллективный иск”

6:00 Новости. 6:30 Program

de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять

простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25

Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:20

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 TERRIENNES

7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH

INFO 10:07 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:08 CAJOU 10:14 T’CHOUPI

A L’ECOLE 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES

MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVEL-

LES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:04 RIDING ZONE

13:02 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK

NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR

17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS

DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PAR-

TIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ

19:37 NUS & CULOTTÉS 20:28 RIO, GRAVITÉ ZÉRO 21:30 LE JOUR-

NAL DE FRANCE 2 22:00 DIABOLO MENTHE 23:38 ARGILE 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

1:00 MINCE ALORS ! 2:37 LES FEMMES SE l3:30 TV5MONDE LE

JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

18 IULIE 19 IULIE 20 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

11 IULIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Introduși pe piaţa alimentară

pentru dublarea producţiei,

hormonii de creștere sunt

substanţe care le sunt date

animalelor pentru a lua în gre-

utate mult mai repede decât

în mod obișnuit. Deși sunt o

adevărată „mană cerească"

pentru producători, aceștia

devin sursă de boli grave pen-

tru consumatori, creând un

lanţ de efecte secundare încă

de la vârste fragede.

Pubertate precoce, cancer digestiv, cancer de sân, cancer de prostată sau obezitate. Acestea sunt principalele efecte pe care hormonii de creștere din alimentele comercializate pe piaţă le au asupra organismului.

„Hormonii de creștere sunt sub-stanţe care au efecte dezastruoase asupra organismului. Procesul utiliză-rii lor este unul speculat la maximum în industria alimentară, atât pentru animale, cât și pentru vegetale. Lovi-tura e primită în plin de consumatori atunci când în farfuriile lor ajung ali-mente pline de astfel de substanţe. Aceștia ajung în cabinetele medica-le cu o serie de boli grave: cancer de prostată, cancer de sân, cancer diges-tiv, obezitate.

În cazul copiilor, intervine puberta-tea precoce, apare menstruaţia la vâr-ste foarte mici, apare supraponderabi-litatea și poate fi afectată tiroida. Unul dintre hormonii de creștere utilizaţi mai ales la animale este estrogenul, cel care declanșează toate dereglările hormonale la copii și adolescenţi. De aici apare pubertatea precoce, celulita la vârste foarte mici, o creștere rapidă în greutate.

Carnea roșie și laptele integral con-ţin grăsimi saturate care cresc riscul apariţiei bolilor de inimă", a explicat dr. Cristina Cristache, medic primar chirurg, competenţă în proctologie și nutriţie, București.

„Alimentele au adaos de aditivi „Alimentele au adaos de aditivi care imită gustul natural"care imită gustul natural"

Medicul susţine că obiceiul con-sumatorilor de a-și umple coșul de cumpărături cu mezeluri este la fel de dăunător. Asta pentru că astfel de alimente conţin aditivi alimentari care induc dependenţă.

„Unul dintre cei mai utilizaţi aditivi este glutamatul de sodiu, o substanţă care imită perfect gustul condimente-lor naturale și care provoacă adicţie. Acesta este utilizat în alimentele pro-cesate care sunt produse din carne de calitate inferioară. În plus, grăsimea și

pieliţa din care sunt realizate aceste produse conferă doar o falsă senzaţie de saţietate, fără a acoperi valoarea nutriţională de care organismul are nevoie", mai susţine medicul.

Rezistenţa la antibiotice, o altă Rezistenţa la antibiotice, o altă „provocare"„provocare"

Efectele consumului de alimen-te ce conţin hormoni de creștere nu se opresc aici. Pe lângă substanţele amintite, carnea poate conţine și an-tibiotice care nu sunt eliminate din organismul animalelor și care ajung, prin consum, și în organismul uman.

„Utilizarea antibioticelor în pro-ducţia alimentară dezvoltă rezistenţa

la antibiotice a consumatorilor. Din acest punct de vedere, pericolul cel mai mare este acela că, ajunși în situ-aţia în care au nevoie de un tratament de acest fel, pacienţii nu mai răspund la el. În acest caz, medicii trebuie să ex-perimenteze mai multe tipuri de trata-mente care să ajute la însănătoșire", mai spune medicul.

Pe lista alimentelor care conţin toa-te aceste substanţe se numără și mân-carea de tip fast-food. Medicul susţine că aceasta nu face altceva decât să îngrașe și să priveze organismul de proteine și glucide sănătoase care să susţină energia organismului.

RTV.net

SĂNĂTATE

Ameninţarea din alimente: hormonii Ameninţarea din alimente: hormonii de creştere care produc cancer!de creştere care produc cancer!

FARMACIA NATURIIAliment-

medicament – castraveteleBogat în potasiu (105 mg %), fosfor (15 mg %), calciu /11 mg%), vitamina A (21 mg%), C (5-25 mg %), cas-travetele mai conține sodiu, fi er, zinc, iod, vitaminele B1 și B2.

Este indicat în stări subfebrile, intoxicații, colici și iritații intes-tinale, litiaza renală și vezicală, iritații ale căilor urinare, ale pielii și căilor respiratorii, în diabet za-harat, dureri abdominale, hemo-roizi, colibaciloză, tuse. Este un bun detoxifi ant sangvin, diuretic, depurativ (contine 95% apă), la-xativ, antiinfl amator. Împotriva iritațiilor intestinale este indicat mai ales fi ert, deoarece crud poa-te fi indigest.

Sucul de castraveți, la rândul său, este un excelent depurativ, laxativ, antiinfl amator și detoxifi -ant. Extern, este efi cace în tonifi e-rea și catifelarea tenului, comba-terea ridurilor și a pistruilor.

Mytex.ro

Se știe că ochelarii de soare sunt un accesoriu extrem de util și modern în garderoba fi ecărei fa-shionistă. Îţi vor proteja ochii de razele arzătoare ale soarelui, dar trebuie să ai grijă, de fi ecare dată când achiziţionezi o nouă pereche de ochelari, ca aceștia să aibă lentile tratate special contra raze-lor UV. Ochelarii de soare pot fi purtaţi atât vara, cât și în sezonul rece; de fapt, ori de câte ori apare o rază de soare (ia exemplu de la italieni!).

Vara aceasta poţi să-ţi achiziţionezi ochelari cu fel de fel rame simpatice în culori deosebite. Alege forma de ochelari care se va potrivi perfect fi zionomiei tale și mizează pe culori care să se potrivească tenului tău și mai ales a outfi turilor din garderobă. Ţine cont de o regulă: mărimea ochelarilor trebuie să fi e proporţională cu cea a feţei, iar forma lor trebuie să contureze perfect forma feţei.

Iată câteva sfaturi utile în achiziţionarea ra-melor perfecte tipologiei tale:

• Dacă ai faţa ovală vei putea purta cam toate formele de oche-lari. Fie optezi pentru rame supradimensionate în stil vintage ori alegi rame în stil aviator, oricum ar fi vei arăta senzaţional.

• Dacă ai faţa rotundă, trebuie să creezi iluzia că faţa ta este,

de fapt, alungită și îngustă. Astfel, alege formele pătrăţoase ori dreptunghiulare și musai rame su-pradimensionate.

• Dacă ai forma feţei în formă de inimă, cu frunte și pomeţi ceva mai pronunţaţi faţă de zona bărbiei, atunci trebuie evitaţi ochelarii su-pradimensionaţi. Optează pentru ramele în for-mă „cat-eye“ (ochi de pisică).

• Dacă forma feţei tale este pătrată, atunci va trebui să porţi ochelari cu rame rotunde ori ova-le. Astfel vei da fi zionomiei feţei un efect feminin, iar fruntea și maxilarele vor fi frumos mascate.

• La o faţă alungită trebuie să porţi ochelari cu rame în stil retro care să-ţi scurteze forma feţei. Cei cu aplicaţii sunt potriviţi unei astfel de fi zio-nomii.

• Dacă ai faţa în formă de diamant (o formă foarte rară de altfel, cu pomeţi foarte pronunţaţi, frunte îngustă și bărbie proeminentă și ușor as-

cuţită), va trebui să porţi modele care să nu depășească pomeţii. Ramele ideale pentru tine vor fi cele pătrate și puţin rotunjite la colţuri și ramele ovale, dar și modelul „ochi de pisică“.

Glamourmagazine.ro

Plantele nu ar trebui să lipsească din nicio locuinţă, însă, atunci când le alegi, trebuie să acorzi atenţie mai multor detalii. Descoperă ce plante poţi alege, în funcţie de stilul decorativ în care este amenajată locuinţa.

Stilul shabby chic începe să se bucure din ce în ce mai mult de popularitate. Aces-ta se remarcă prin atmosfera primitoare, imprimeurile fl orale sau de tip patchwork și prin elementele vintage. Florile pe care le întâlnim cel mai des într-un spaţiu shab-by chic sunt cele de liliac. În afară sezonului lor, poţi opta pentru lalele sau pentru fl ori de câmp, albe ori în culori pastelate. Am-plasează-le în stropitori metalice vechi sau în carafe vintage.

În cazul în care ai locuinţa amenajată într-un stil clasic sau casual, în care elegan-

ţa se îmbină cu confortul, atunci plantele pe care trebuie să le ai sunt hortensiile. Cu aspectul lor extrem de elegant și impună-tor, îţi vor pune încăperea în valoare. Dacă nu dorești să cumperi hortensii proaspăt tăiate, deși nu sunt plante de interior, le poţi creste și în ghivece.

Dacă ai o locuinţă contemporană, în care materialele moderne, texturile, su-prafeţele lucioase și formele fl uide, atunci orhideele sunt cele mai potrivite plante. Ușor de crescut, acestea, prin aspectul lor plăcut, îţi vor echilibra compoziţia și îţi vor înveseli spaţiul.

Spaţiile minimaliste îmbină culorile ne-utre, liniile drepte, elementele din lemn, beton și suprafeţele lucioase. Într-un ase-menea spaţiu, îţi recomandăm să optezi pentru niște plante voluminoase, dar sim-

ple, amplasate în ghivece înalte, cu fi nisa-je brute, precum betonul aparent. Yucca, Copacul Dragon, Zamioculcas și Dracaena sunt doar câteva exemple de plante potri-vite stilului minimalist. Poţi folosi câteva elemente din bambus, ce vor echilibra spa-ţiul minimalist și îl vor încălzi.

Condo.kudika.ro

STUDIU

Ce boli rişti să faci chiar dacă arăţi bine

Persoanele care arată bine au mai puţine șanse să se îmbolnăvească decât persoanele deloc atractive sau moderat atractive, potrivit unui studiu realizat de cerce-tătorii de la Universitatea Cincinnati.

Studiul a fost făcut pe un eșantion de 15.000 de subiecţi, cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani și e primul care confi rmă că există o relaţie între gradul de atractivitate și sănătate.

Persoanele care au participat la studiu au fost monitorizate de cercetători încă de când aveau 10 ani. Subiecţii au fost aleși folosind drept etalon o «scară a atractivităţii» care avea următoarele opţiuni de evaluare: foarte atractiv, deloc atractiv, moderat atractiv.

Rezultatele generale ale studiului au demonstrat că există o corelaţie între frumuseţea fi zică și riscul de îmbolnăvire. Ast-fel, riscul de a avea colesterol mărit era mai scăzut cu 13% la bărbaţii care au fost evaluaţi ca fi ind foarte atractivi. Riscul de tensiune arterială era mai scăzut cu 20%, riscul de depresie cu 15%, riscul de ADHD cu 23% și riscul de balbism cu 21%.

În ceea ce privește femeile, procentele nu au fost cu mult di-ferite. Astfel, riscul de a avea tensiune arterială ridicată era mai scăzut cu 21% în cazul femeilor frumoase, riscul de a face dia-bet cu 22%, iar riscul de a suferi de astm era mai scăzut cu 12%.

Rezultatele au mai demonstrat și existenţa unei legături între gradul de atractivitate și apariţia bolilor psihice, mai ales în ca-zul femeilor. Astfel, în cazul femeilor frumoase riscul de a suferi de depresie era cu 17% mai scăzut decât în cazul femeilor mo-derat atractive, în timp ce riscul de ADHD era cu 18% mai mic.

De asemenea, studiul a arătat că femeile și bărbaţii mai pu-ţin atrăgători aveau șanse mai mari să nu își găsească un parte-ner și să aibă copii, comparativ cu femeile și bărbaţii care arată bine.

Economistul Nils Braakmann, care a coordonat studiul, a de-clarat pentru o publicaţie americană că persoanele mai puţin atrăgătoare sunt mai expuse și riscului de fi tratate mai rău la locul de muncă, lucru care sfârșește prin a avea un impact ne-gativ asupra stării lor de sănătate.

One.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Ochelarii de soare care ţi se potrivesc cel mai bine

Plante de interior, în funcţie de stilul decorativ al locuinţei

11 IULIE 20141616F L U XF L U X Interviu

- Pentru început, o să te rog să-mi spui cât a durat lucrul la fi lmul „Te iubesc, Ion și Doina” și cum ai reușit să faci rost de materiale pentru această peliculă?- Am fi lmat în toamna anului

2013. În paralel adunam informație, vizionam materialele din arhiva familiei, căutam alte materiale ine-dite. Eu am conceput acest fi lm ca pe o confesiune a Doinei și a lui Ion adresată spectatorului de astăzi. Mi-am dorit să le fac simțită prezența, să pară vii, să avem senzația că ei înșiși își povestesc viața și o fac acum, aici. Ș-apoi cine ar fi putut fi mai aproape de adevăr decât ei înșiși? De aceea am căutat scrupulos interviurile cu ei, care s-au păstrat la radio și televiziune. Apoi am realizat interviurile cu cei care i-au cunoscut. Din luna februarie a acestui an am început să montez. A fost mai greu cu retușările, cu sunetul, mai ales cu fragmentele emisiunilor televizate la care participă Doina și Ion, care s-au deteriorat în timp.

- Pe mine, în acest fi lm, cel mai mult m-a înduioșat relația lui Ion și Doina, o dragoste în care nu mai avea loc nimeni.- În fi lm există multe lucruri subti-

le, dar elocvente cu referire la aceas-tă iubire, pe care gura târgului a co-mentat-o diferit, dar care pe mine personal m-a mișcat profund și m-a inspirat. În fi lm există un gând, expri-mat de Valeriu Matei, care după mine conține chintesența fi lmului: în viață are dreptate cel care iubește mai

mult. Or, Ion și Doina au avut această capacitate de a iubi mai mult. Iar iu-birea lor a generat creații sublime și un tandem muzical care se bucură și astăzi de admirația publicului. Dra-gostea le-a sudat destinele în așa fel, încât și pragul morții l-au pășit împre-ună. La fi nalul fi lmului există un mo-ment pe care eu l-am tratat ca pe o premoniție a morții lor în doi. Atunci când ei pleacă în ultimul lor drum, se aude vocea unui jurnalist care îi întreabă, referindu-se la primul lor accident: „Ion, ce ți-ai dorit tu atunci (după accident) cel mai mult?” iar Ion îi răspunde: „Aveam dureri foarte mari și n-aveam răbdare să vină soția mea la mine”. După cel de-al doilea accident, care a fost fatal, Ion a murit imediat, iar Doina a mai supraviețuit câteva ore, după care și-a dat sufl etul, grăbindu-se la Ion, care o aștepta…

- Se vede în acest fi lm o atitudine personală, o amprentă delicată, sensibilă …

- Demult mi-am dorit să fac un fi lm de dra-goste. Și aici a încăput și dragoste, și poezie, și muzică, dar și zbucium, și durere. Felul lor de a fi m-a cucerit. Cunos-cându-i, am început să-i respect și mai mult. Erau niște oameni foar-te sinceri și foarte acce-sibili, deschiși. Viața și muzica lor m-a inspirat. Dar în altă ordine de idei, am avut liberta-tea și timpul necesar pentru a structura și a țese acest fi lm așa cum l-am simțit eu. Nimeni nu mi-a impus nimic. Când am început să lucrez la fi lm, pe mine m-a înduioșat dorul lui Cristi pentru părinții săi, în care, pe undeva m-am regăsit pe mine,

care-i duc dorul tatei. Și am încer-cat să redau acest dor dureros care ni se cuibărește în inimă și care ne apasă după plecarea la cele veșnice a oamenilor dragi. Pe durata muncii mele asupra acestui fi lm am avut multe momente de refl ecție asupra vieții și a morții în general, pornind de la destinul personajelor mele.

- Ca profesionist, ce ai descoperit lucrând la acest fi lm?- Este prima mea lucrare de lung-

metraj. Și am montat singură fi lmul. Eu mai montasem singură diverse lucrări, dar un fi lm de lungmetraj – nu. Multă lume îmi spunea: „Poate lucrezi cu un editor? O să-ți fi e mai simplu să te concentrezi pe regie…". Dar pentru mine montajul e ca și actul de scriere a unui text. Am în față o coală albă de hârtie unde îmi înșir gândurile, pun semnele de punctuație, tai și adaug. Înainte de a purcede la montaj, eu am o schiță

de scenariu, pe care o urmez, dar, de fapt, un documentar se naște la masa de montaj. Pe parcursul montajului am avut câteva momente de blocaj, când nu știam ce să fac cu anumite secvențe și atunci m-am detașat pe o perioadă, după care am revenit la

fi lm și l-am structurat altfel. Când lucram, mă gândeam la spectato-rul tânăr, care ar trebui să cunoască mai multe lucruri despre creația și aportul lor la cauza națională. Poa-te pentru unii spectatori, ultimele secvențe ce refl ectă perioada de Renaștere Națională par lungi, dar eu intenționat le-am lăsat mai lungi. De exemplu, momentul cu războiul de la Nistru sau Cerbul de Aur. E bine ca tinerii să știe că a evolua pe atunci pe scena Cerbului de Aur sau în fața soldaților din Transnistria erau niște acte de curaj cu aceeași greutate, iar Doina și Ion au fost niște oameni curajoși și niște deschizători de dru-muri și de inimi.

- Este un fi lm profund omenesc, mi-a plăcut că persoanele cu care ai discutat despre Ion și Doina au fost integrate perfect regizoral, i-am perceput ca pe personaje-cheie într-un fi lm mare. Cum i-ai selectat?

- Unii dintre ei au fost nevoiți să-și aducă aminte și lucruri du-reroase sau să scoată în vileag și anumite dedesubturi, dar toți au fost deschiși și au vorbit cu mult drag de Ion și Doina. Am făcut lista intervievaților împreună cu Cristi și doamna Eugenia Ma-rin, sugerându-le să-mi recomande oamenii care le-au fost aproa-pe în diferite perioade ale vieții: prieteni din copilărie, adolescență, studenție, de la începu-tul activității lor artis-tice și de mai pe urmă. Lista era mult mai lun-gă, dar o parte din oa-menii apropiați Doinei și lui Ion sunt plecați

în străinătate. Unii au fost ocupați și, până la urmă, au rămas cei pe ca-re-i vedeți în fi lm. Probabil că ai se-sizat că în documentar se vorbește mult despre colaborarea celor doi interpreți cu cineaștii, apariția lor în fi lmele muzicale ale momentului. Fiind din breasla cineaștilor, eu am insistat să-i abordez pe regizorii care i-au fi lmat. Este și domnul Andrei Bu-ruiană, și doamna Elena Iliaș. Pe oa-menii ăștia i-am inclus eu în listă…

- În timpul lucrului asupra fi lmului ai fost în interiorul acestei povești de dragoste. Ce impresie ți-a fă-cut?- Știi ce am mai descoperit eu da-

torită fi lmului? Eu credeam că Doina a insistat să apară pe scenă, că ea ar fi vrut să se manifeste, dar din măr-turisirea apropiaților, a fost invers, de fapt. Inițiativa a venit din partea lui Ion. El a dorit s-o aibă pe Doina alături și în viață, și pe scenă. Și zi-ceai să vorbim despre dragoste. Ei au știut să formeze un cuplu, dar și un tandem muzical. Să se armonize-ze și să se completeze. Cum spunea și Cristi, Doina prețuia foarte mult creația lui Ion și îl ajuta să-și ducă proiectele la bun sfârșit, ceea ce e foarte important pentru un artist, care are nevoie de o muză, dar o muză care să-i aprecieze și să-i valo-rifi ce creația. Este important să ai în preajmă un om care crede în tine și te încurajează.

Pe de altă parte, Doina era cea care selecta textele. Ea venea cu o cultură și o sensibilitate formată de mediul în care a crescut și studiile sale fi lologice. Într-un interviu la radio, cineva îi întreba cum colabo-rează ei cu scriitorii. Și ei vorbeau despre colaborări și, la un moment dat, Doina zice: „acum lucrăm la niște texte de-ale lui Ion Vatamanu și ne întâlnim cu autorul ca să adap-tăm textele la muzica lui Ion”. Am căutat cu înfrigurare acele cântece pe versurile lui Ion Vatamanu și, din păcate, nu le-am găsit. S-au rătăcit sau poate n-au fost fi nalizate. Viața lor tumultoasă, mereu pe drumuri, în turnee, probabil, le oferea puțin timp pentru creația propriu-zisă. Mă întreb totuși când au reușit să adune atâtea piese antologice, muzică la spectacole, muzică de fi lm, simfo-nii, dacă în ultima perioadă ei erau prezenți practic la toate manifestări-le și evenimentele culturale din țară. Apropo de materialele de arhivă. Spre surprinderea și decepția mea, am găsit prea puține materiale de arhivă pe peliculă în cinemateca stu-dioului Moldova-Film, ei fi ind niște fi guri reprezentative pentru perioa-da de Renaștere Națională. Eu nu înțeleg ce s-a întâmplat cu kilometrii de peliculă fi lmate atunci, unde la si-gur trebuie să existe și Doina, și Ion Aldea-Teodorovici. Eu am găsit doar câteva cadre.

- Dar există posibilitatea ca fi lmul acesta să fi e accesibil și pentru oamenii de la țară?- Anul acesta nu am făcut fes-

tivalul Cronograf, dar facem CRO-NOGRAF CadRO TUR, o caravană cinematografi că care include cinci-sprezece localități din republică, dar și din vecinătate, în care vom merge cu proiecții de fi lm. Vom prezenta publicului documentarul „Te iubesc, Ion și Doina” și câteva documentare de la secțiunea cadRO a festivalului CRONOGRAF. Sunt foarte curioasă cum vor percepe oamenii de la țară acest fi lm și ce reacții vor fi . Noi vom urmări aceste reacții și în toamnă vom arăta la Chișinău un fi lmuleț despre această caravană cu proiecții de fi lm.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

(Continuare în numărul următor.)

„…Există un regizor care trăieşte în interiorul „…Există un regizor care trăieşte în interiorul meu, un visător care ţese fi lme…”meu, un visător care ţese fi lme…”

Îmi place Leontina Vatamanu. O admir ca om și ca pro-fesionist. Iar după fi lmul „Te iubesc, Ion și Doina” i-am mărturisit sincer că o iubesc pentru felul cum știe ea să muncească, cu dragoste, dăruire, pasiune și multă sensibilitate, ca o dantelăreasă.

Am provocat-o la o discuție, care a avut loc după pre-miera fi lmului. Am lăsat deoparte textul, ca să se mai stingă emoțiile fi lmului, dar ele, împreună cu impresiile și cu furnicăturile acelea de sub piele, încă persistă. Dacă nu ați avut ocazia, mergeți să vedeți lungmetrajul Leontinei Vatamanu – „Te iubesc, Ion și Doina”, un fi lm documentar frumos ca un fi lm artistic de dragoste, în care regizoarea ne-a prezentat cu muzică și delicatețe doi oameni frumoși și talentați și o singură poveste de iubire, irepetabilă, care mai dăinuie încă.