Acordul, aderarea şi un referendum pentru

„vectorul” lui Filat

28.06.2014

Soare, 13 26 0C

27.06.2014

Soare, 11 24 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.03981 Do lar ame ri can ............. 13.98591 Leu românesc ................. 4.34221 Ru blă ru sească ............... 0.4153

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi liber.

Gabriel Liiceanu

Cursul valutar 27.06.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 iunie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Pror. Elisei; Sf. Ierarh Metodie

Postelectorala 2014-2015. Scenarii

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

Ieromonahul Petru Pruteanu: „Suntem chemaţi să-L vedem pe Hristos într-un sărac, cerşetor, poliţist sau judecător…”

Copiii moldoveni cu autism, internaţi în instituţii psihiatrice şi sedaţi cu medicamente pentru schizofrenie şi alte boli mintale

33

44

66

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

JUSTIŢIE

INTERVIU

SOCIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 24 (949)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Deputaţii comunişti cer demiterea

preşedintelui Timofti Deputaţii din fracţiunea PCRM au înaintat un demers către Parlament în care au solicitat demiterea din funcţie a șefului statului, Nicolae Timofti, invocând multiple încălcări ale Constituţiei din partea acestu-ia, care pun în pericol independenţa și integritatea Republicii Moldova.

Comuniștii consideră că președintele Timofti sfi dează Legea Supremă atunci când face declaraţii privind aderarea ţării noastre la NATO, neso-cotind statutul ei de neutralitate. De asemenea, deputaţii comuniști sunt nemulţumiţi de faptul că șeful statului nu a dat curs iniţiativei lor de a or-ganiza un referendum privind vectorul extern al Republicii Moldova. În demersul opoziţiei se mai menţionează că președintele a încălcat Consti-tuţia atunci când a declarat că limba ofi cială în Republica Moldova este limba română.

Continuare în pag. 5

Parlamentul României a adoptat o declaraţie privind demisia preşedintelui Băsescu (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Parlamentul a adoptat ieri, în prima lectură, un proiect de lege menit să sporească transparenţa și calitatea ac-ţionariatului bancar, precum și responsabilitatea pentru încălcări în sectorul fi nanciar-bancar.

Proiectul prevede operarea mo-difi cărilor și completărilor la Legea instituţiilor fi nanciare și Legea cu privire la gaj, transmite INFOTAG. Potrivit viceministrului Justiţiei, Ni-colae Eșanu, „proiectul este îndrep-tat spre consolidarea posibilităţilor Băncii Naţionale de a efectua efi ci-ent funcţia de supraveghere și re-glementare a sectorului bancar”.

Conform modifi cărilor, va fi di-minuată cota substanţială de la 5% până la 1%, ceea ce va asigura trans-parenţa în structura acţionariatului din băncile comerciale din Republi-ca Moldova. Vânzarea pachetelor de acţiuni mai mari de un procent se va face doar în baza permisiunii Băncii Naţionale.

De asemenea, se prevede interzi-cerea transmiterii acţiunilor băncii în calitate de gaj, pentru a exclude

riscul infl uenţei creditorului asupra debitorului, în cazul dat – acţionar al băncii. Printr-un alt amendament sunt introduse modifi cări la Codul Penal, stabilind răspunderea pentru nerespectarea regulilor de control asupra băncilor.

Potrivit ziarului Adevărul, Comisia Naţională a Pieţei Financiare și Aso-ciaţia Băncilor din Moldova sunt îm-potriva acestor modifi cări.

În opinia președintelui ABM, Le-onid Talmaci, reducerea de la 5% la 1% a cotei acţiunilor bancare ce

pot fi cumpărate fără acordul BNM „va avea un impact negativ asupra sectorului fi nanciar și va limita cir-culaţia acţiunilor emise de bănci pe piaţa de capital”.

FLUX

Parlamentul a aprobat consolidarea regimului Parlamentul a aprobat consolidarea regimului de sancţionare în sectorul fi nanciar-bancar

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

27 IUNIE 201422F L U XF L U X Actual

Delegaţia din care fac parte și câţiva miniștri a sosit la faţa locului în ajun. Ieri, premierul a participat la sesiunea Consiliului de Coope-rare Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde a declarat că ţara noastră este pregătită să devină „din fruntaș al Parteneriatului Estic candidat la aderare”.

Ce are în vedere premierul când spune că suntem gata de pasul cel mare? Ofi cialii occidentali care s-au tot perindat pe la noi în ultima vreme, este adevărat, ne-au lăudat pentru „succesele extraordinare” pe care le-am obţinut. Dar tot ei aten-ţionau imediat asupra tergiversă-rii reformelor, a lipsei de progrese în lupta cu corupţia, a încălcărilor fl agrante ale normelor legale, a si-tuaţiei grave din sistemul bancar, a lipsei de transparenţă în procesul de privatizare etc. Pe de altă parte, acești emisari europeni nici nu au legat semnarea acordului de înce-putul unor proceduri de aderare și nici nu au făcut promisiuni în acest sens.

În schimb, politicienii de la noi sunt extrem de darnici în promi-siuni în preajma alegerilor parla-mentare din toamnă. Potrivit lor, aderarea nu ar ţine de o perspecti-vă prea îndepărtată, iar pentru asta ar trebui „să muncim foarte mult” și, evident, să-i aburcăm tot pe ei la putere la viitorul scrutin.

Șeful liberal-democraţilor Vladi-mir Filat a numit chiar și un termen concret, anul 2016, când Republica Moldova ar putea să obţină statutul de ţară-candidat la aderare în UE. (Spre deosebire de promisiunea despre o Moldovă fără sărăcie, când nu ne-a spus în ce an se va întâmpla asta, așa că va trebui să mai aștep-tăm.)

„Eu nu am nevoie să îmi spună cineva că Republica Moldova are perspectivă europeană. Eu știu și voi face ca acest lucru să devină re-alitate”, a declarat cu multă emfază Filat, într-un interviu pentru Ziarul Naţional.

Iar după obţinerea statutului de ţară-candidat, următoarea etapă va fi solicitarea calităţii de stat mem-bru UE, ne umple de speranţe ex-premierul. Astfel, cu pași glorioși și cu Filat în frunte, am putea adera la Uniune chiar în 2020, atunci când Republica Moldova va fi naliza Stra-tegia Naţională de Dezvoltare.

Până în anul 2020 se vor face sim-ţite deja mai multe benefi cii de pe urma semnării Acordului de Asoci-ere cu UE și apropierii noastre de Uniunea Europeană, este sigur Fi-lat.

La fel de optimist este și subalter-nul său de partid, premierul Iurie Leancă. Doar că de data aceasta, el nu mai promite să-și dea demisia, în cazul în care aderarea nu se va pro-duce în 2020.

Pe lângă Strategia naţională, PLDM și-a prezentat și propriul Plan 2020, despre care șeful formaţiunii a spus că „este unul foarte realist, cu acţiuni concrete și măsurabile”. Obiectivele strategice incluse în

plan sunt edifi carea unui sistem de educaţie calitativă, mai multe locuri noi de muncă, consolidarea unui stat de drept fără corupţie (sic!) și asigurarea viitorului european pen-tru Moldova.

Are ce are „al nostru Vlad Filat” cu vectorii. Luat de val el a „ameninţat” că nu exclude organizarea unui re-ferendum pentru stabilirea vecto-rului extern al Republicii Moldova în Constituţia ţării. Că tot sunt la modă referendumurile.

„Trebuie să se scrie clar în Consti-tuţie că Republica Moldova are sco-pul de a deveni membru UE. Proba-bil, prin referendum, ca oamenii să se expună. Nu este exclus să aibă loc chiar împreună cu alegerile par-lamentare. Dar noi încă n-am vorbit despre aceasta, e doar o idee”, a de-clarat Filat în cadrul unei emisiuni la postul RTR Moldova.

În opinia șefului PLDM, „viitorul european al Moldovei este susţinut de majoritatea cetăţenilor”. „Dova-da acestui fapt este actuala coaliţie de guvernare, suportul popular ma-joritar pe care-l au partidele proeu-ropene. Reieșind din acest fapt, un referendum naţional privind con-sfi nţirea vectorului european ar fi o acţiune de unitate naţională și dez-armare a partidei minciunilor. Îi am în vedere pe comuniști și sateliţii lor”, a comentat el pentru Moldpres,

mai menţionând că această acţiune ar fi și un test „pentru partidele care se declară proeuropene”.

De unde are Filat această siguran-ţă că „vectorul european” este susţi-nut de majoritatea cetăţenilor și că partidele proeuropene se bucură de suportul „popular majoritar”? Poate că știa el din timp ce vor spu-ne datele recentului sondaj de opi-nie, care parcă a venit să confi rme cele spuse de politicianul vizionar?

Ne punem această întrebare toc-mai pentru că colegii săi de coali-ţie nu par să împărtășească același optimism în privinţa unei susţineri populare masive. Chiar zilele aces-tea, șeful democraţilor Marian Lupu afi rma în cadrul unui interviu pen-tru radio Europa Liberă că încrede-rea cetăţenilor în actuala clasă poli-tică (proeuropeană) ar fi în scădere, din cauza luptelor politice: „Toate sondajele ne demonstrează în ul-timii ani că societatea este cam di-vizată: jumătate la jumătate. Acest rezultat difi cil, de fapt, este rodul acelor eforturi ale reprezentanţilor clasei politice: unii trag într-o par-te, alţii trag în altă parte, mulţi oa-meni sunt debusolaţi, dezorientaţi. Cu părere de rău, în lupta noastră politică aici, în Republica Moldova, deseori sunt aplicate metode de manipulare, dezinformare, de min-ciună grosolană”.

Și aici ne bate gândul că aceas-tă „idee” a lui Filat nu este decât o nouă acţiune de imagine, o încerca-re de a-și pune colegii într-o lumină defavorabilă, adică, un element al „luptelor politice” despre care vor-bește Lupu.

Filat ar putea să fi e cât de opti-mist vrea, dar iată ce crede despre perspectivele Moldovei de a obţine statutul de candidat, de exemplu, analistul politic al Fundaţiei James-town și Eurasia Daily Monitor, Vla-dimir Socor, care este, de altfel, un înveterat susţinător al apropierii Republicii Moldova de UE. În cadrul

emisiunii Ora Expertizei de la Jurnal TV el a opinat că ţara noastră nu va căpăta acest statut prea curând: „Ar putea avea loc după câţiva ani în care se poate demonstra aplicarea cu succes a Acordului de Asociere. Pentru că încă sunt semne de în-trebare în Europa dacă Republica Moldova are capacităţile necesa-re să aplice cu succes prevederile Acordului”.

De asemenea, Socor a apreciat că sunt șanse minime ca ţara noastră să adere la UE în 2020.

„Este o dată optimistă, chiar poa-te prea ambiţioasă. Până atunci Republica Moldova ar putea să de-monstreze că poate să aplice Acor-dul, dar consider că va mai fi nevoie de câţiva ani”, a precizat analistul.

Și tot în acest context ar trebui să se ţină cont și de declaraţia de ieri a comisarului european pentru Ex-tindere, Stefan Fule, cu referire la

România și Bulgaria și la procesul de extindere.

În cadrul unui interviu, ofi cialul european a afi rmat că atât statele membre, cât și cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere.

„Mai presus de orice, aderarea României și Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea întregului proces. Pentru că a fost pentru prima dată când UE a decis să introducă un mecanism special de cooperare și verifi care asupra statelor membre”, a declarat el, adăugând că standardele pentru

aderare vor fi extinse și înăsprite: „Statele candidate trebuie să de-monstreze că legislaţia adoptată funcţionează”.

Între timp, la noi organele de forţă descoperă comploturi și provocări puse la cale în preajma semnării Acordului de asociere. Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informaţii și Securitate, „investighează un caz de pregătire a unor cetăţeni ai Republicii Moldo-va pentru desfășurarea de activităţi cu caracter subversiv și anticonsti-tuţional, ce ar putea dăuna securi-tăţii de stat și integrităţii teritoriale a ţării”. În cadrul cauzei penale au fost reţinute două persoane, bănu-ite de implicare în aceste activităţi.

Și parcă nu avertiza Vladimir Filat că s-a cam înmulţit numărul spioni-lor și diversioniștilor în ţara noas-tră?

Ioana FLOREA, FLUX

Acordul, aderarea şi un referendum Acordul, aderarea şi un referendum pentru „vectorul” lui Filat pentru „vectorul” lui Filat

După o bună perioadă în care guvernanţii s-au întrecut în declaraţii patetice despre marile avantaje și benefi cii care ne așteaptă după semnarea Acordului de asociere cu UE, după ce au tot căutat dușmanii care se împotri-vesc „parcursului nostru european” și nu vor binele pa-triei, după mai multe acţiuni demonstrative de reţinere a unor funcţionărași corupţi, prinși cu mită de câteva sute de lei, care trebuiau să arate lumii întregi că la noi se luptă din greu cu corupţia, a venit, în cele din urmă, ziua cea mare. Astăzi, prim-ministrul Iurie Leancă sem-nează la Bruxelles Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

27 IUNIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Așadar, ce scenarii postelectorale

sunt posibile și ce factori ar putea

să determine noile conjuncturi de

după scrutinul parlamentar ordinar

2014? Vom scoate în evidenţă une-

le posibile deznodăminte legate de

structura sistemului politic din RM.

Formarea majorităţii parlamentareRiscul unei crize parlamentare

determinată de imposibilitatea for-

mării unei majorităţi parlamentare

absolute (50+1 deputaţi) nu este

luat în calcul de analiști. Șansele ca

după alegeri să se cristalizeze o ma-

joritate în Legislativ sunt destul de

mari. Singura necunoscută rămâne

componenţa viitoarei coaliţii. Iar de

componenţa acesteia va depinde

mult politica externă a RM. De ase-

menea, este fi resc să admitem că

negocierile pentru formarea majo-

rităţii absolute vor dura cu atât mai

mult și vor fi cu atât mai difi cile cu

cât numărul de partide participante

la acest proces va fi mai mare. Tot-

odată, dat fi ind faptul că sistemul

politic nu oferă nicio șansă pentru majorităţile simple, nu ar fi cazul să se creadă cu ușurinţă în lipsa totală a riscului unei crize în procesul de formare a majorităţii.

Alegerea preşedintelui ParlamentuluiÎn cazul în care majoritatea va fi

formată, președintele Parlamen-tului va fi ales fără mari difi cultăţi, deoarece chestiunea respectivă va face parte din agenda negocierilor între membrii viitoarei coaliţii. Oda-tă cu ocuparea funcţiei respective, la nivelul adunării legislative se va instaura o relativă stabilitate, de-oarece pentru alegerea spicherului sunt necesare doar 51 de voturi, iar pentru demiterea lui tocmai 2/3.

Alegerea şefului statuluiÎn 2009, anume problema alegerii

președintelui ţării a declanșat criza politică ce a durat până în martie 2012 și s-a încheiat odată cu alege-rea lui Nicolae Timofti. În 2014, dacă

nu se va întâmpla ceva ieșit din co-mun, Parlamentul nou ales nu va fi pus la difi cila încercare de a desem-na șeful statului cu cele trei cincimi problematice din voturile tuturor deputaţilor aleși. Parlamentul nu va mai trece printr-o astfel de cumpă-nă, pentru că președintele Timofti a fost ales cu o întârziere de circa doi ani, fapt ce a „desincronizat” alege-rile pentru Legislativ de procedura de alegere de către deputaţi a pre-ședintelui. Dar sarcina respectivă este doar amânată, în condiţii „nor-male”, cel târziu până în primăvara lui 2016. Partea pozitivă este că ale-gerea noului șef al statului nu recla-mă un nou vot de încredere acordat de către Parlament Guvernului, cum se întâmplă în cazul validării noului Legislativ.

Noul Cabinet de MiniştriTestul fi nal, după care Parlamen-

tul va putea să-și înceapă cu ade-vărat activitatea curentă, dacă-l va susţine, va fi acordarea votului de încredere noului Guvern. În cazul în care va exista o majoritate par-lamentară consolidată și funcţio-nală, singura difi cultate ar putea să apară în relaţiile dintre Președinte și Legislativ. Potrivit Constituţiei, numai șeful statului este în drept să desemneze candidatul la funcţia de prim-ministru, iar acesta, la rândul său, va cere Parlamentului susţinere pentru componenţa cabinetului și pentru programul de activitate. Nu putem exclude, la această etapă, o divergenţă majoră între președinte și majoritatea parlamentară. Șeful statului ar putea să desemneze un

candidat pe care majoritatea din Le-gislativ îl va respinge. Dacă nu se va ajunge la un compromis, ar putea să apară circumstanţe reale, prevăzu-te de Constituţie, pentru dizolvarea Parlamentului. Și atunci criza se va extinde pentru o perioadă greu de estimat.

Interacţiunea între Parlament, Guvern şi PreşedinteDacă dominantele ideologice și de

politică externă actuale se vor „stră-muta” în peisajul politic de după ale-geri, disfuncţiile și animozităţile vor fi , în principiu, similare celor cunos-cute astăzi.

Dacă însă majoritatea parlamen-tară va împărtăși viziuni diferite și, de exemplu, va căuta să avanseze mai mult în spaţiul eurasiatic, nu este exclusă o confruntare continuă între Parlament, Guvern și Președin-

te. Din considerente „oportuniste”, majoritatea parlamentară ar putea chiar să-și dea votul de încredere pentru un premier neagreat (pe care oricând ar putea să-l detroneze) doar ca să nu se ajungă la alegeri parlamentare anticipate. Numai că într-un asemenea caz, colabo-rarea dintre Parlament și Guvern, una foarte necesară, va fi extrem de anevoioasă, iar ideea de dezvoltare armonioasă a ţării se va transforma într-un vis irealizabil, cel puţin în atare condiţii.

Ceea ce trebuie să reţinem este faptul că fără o reformă constituţio-nală profundă și responsabilă, pro-ces care ar face abstracţie de persoa-ne și de conjuncturi, riscul apariţiei a tot felul de crize politice și blocaje instituţionale rămâne la ordinea zi-lei în Republica Moldova, reprezen-tând una dintre restanţele majore și impardonabile ale clasei politice.

Sursa: newsmoldova.md

Postelectorala 2014-2015. ScenariiPostelectorala 2014-2015. ScenariiLa ora actuală, nimeni nu ar cuteza să facă decât, poate, un pronostic foarte aproximativ despre peisajul politic și componenţa Parlamentului RM de după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an. Dincolo de trendurile și dominantele cunoscute, evoluţiile viitoare vor fi determinate de o serie de factori imprevizibili ce se vor manifesta în modalităţi „originale” și vor deter-mina accederea în Parlament a unor partide, precum și rămânerea celor mai multe partide în afara adunării le-gislative. Dar ceea ce poate fi prevăzut ţine de efectele anumitor interacţiuni din interiorul și dintre instituţiile politice din ţara noastră.

Un ultim sondaj de opinie făcut public zilele acestea de Centrul de Cercetări Sociologice din Moldova îi dă tot pe comuniști drept câști-gători în topul prefe-rinţelor alegătorilor. Dar atestă o scădere a susţinătorilor PCRM, comparativ cu sondajele anterioare, și o creștere cumulată a partidelor de la guvernare. Totodată, autorii studiului remar-că un procent încă foar-te mare al indecișilor.

Astfel, dacă duminica vii-toare ar avea loc alegeri parla-mentare, Partidul Comuniști-lor ar obţine 26,2% din voturi, Partidul Liberal Democrat – 17,1%, Partidul Democrat – 9,9%, iar Partidul Liberal ar acumula 7,2%.

Sub pragul electoral s-ar si-tua Partidul Liberal Reforma-tor, cu un scor de 4,2%, Mișca-rea Antimafi e – 1,7%, Partidul Socialiștilor – 1,3%, Partidul Nostru – 1,3%, altor partide revenindu-le 2,7%. Totodată, numărul indecișilor este de 28,5 la sută, adică aproape o treime dintre respondenţi.

Dacă i-am lua în calcul doar pe cei deciși, voturile s-ar re-partiza în felul următor: PCRM – 37%, PLDM – 24%, PD – 13,5%, PL – 10,2%, PLR – 5,0%,

Mișcarea Antimafi e – 2,5%, PSRM – 1,8%, Partidul Nostru – 1,8%, alte partide ar acumu-la împreună până la 4,2%.

Cele mai grave probleme pe care le-au identifi cat respon-denţii sunt cu precădere de ordin economic – sărăcia, lipsa locurilor de muncă, preţurile mari, dar și problemele care ţin de funcţionarea statului, care sunt considerate extrem de importante de către ce-tăţeni, printre acestea fi ind corupţia, birocraţia, educaţia, medicina, infrastructura. La întrebarea „Care dintre urmă-toarele probleme credeţi că afectează mai mult Republica Moldova?”, 26% au răspuns că preţurile la produsele pe-troliere, cursul valutar – 22%, impozitele mari – 20%, priva-tizarea BEM – 9%, separatis-mul – 8%, optimizarea școlilor – 7%, darea în concesiune a Aeroportului Chișinău – 6%.

Potrivit datelor sondajului, 31 la sută dintre cetăţeni ar con-sidera că direcţia în care se în-dreaptă ţara este bună, iar 39% cred că direcţia este greșită. Aproximativ o treime nu s-au putut pronunţa în acest sens.

Noutatea acestui sondaj, așa cum notează autorii, ar fi creșterea substanţială a susţi-nătorilor vectorului european al ţării noastre. Astfel, potrivit cercetării, 46 la sută dintre ce-

tăţeni consideră că Republica

Moldova ar trebui să se regă-

sească în Uniunea Europeană,

32% – în cea vamală, iar 22 la

sută sunt indeciși.

Cu totul incredibilă pare

creșterea fără precedent a op-

ţiunii pentru aderarea Repu-

blicii Moldova la NATO, până

la 43 la sută din numărul celor

intervievaţi. Să fi e acesta un

tribut tot mai deselor și mai

insistentelor iniţiative ale ofi -

cialilor de la noi privind abo-

lirea statutului de neutralitate

și aderarea la blocul militar

nord-atlantic?

Aceste date par parado-

xale, în contextul în care la

întrebarea, cine dintre liderii

mondiali s-ar potrivi mai bine

pentru Republica Moldova, cei

mai mulţi dintre respondenţi,

34 la sută, ar vrea să-l vadă în

fruntea ţării pe Vladimir Pu-

tin. Clasamentul este urmat

de cancelarul german Angela

Merkel, cu 28%, președintele

Belarusului, Aleksandr Luka-

șenko – 13%, președinţii Ro-

mâniei, Traian Băsescu, și cel

al SUA, Barack Obama, fi ind la

un scor egal de 11%.

Sondajul de opinie a fost re-

alizat în perioada 26 mai – 10

iunie 2014, pe un eșantion de

1100 de persoane din toate

regiunile ţării și mediile de trai

(rural/urban).

Câtă încredere putem avea

în sondaje într-un an electo-

ral? Mai ales că la noi, de cele

mai multe ori, cine plătește,

acela „comandă muzica”.

Analistul politic Cornel Ciu-

rea, de exemplu, nu exclude că

rezultatele sondajelor prezen-

tate opiniei publice în ultima

perioadă, inclusiv cel la care

ne referim, ar putea constitui

încercări de manipulare, în

pragul alegerilor.

Expertul de la IDIS Viitorul

a opinat, citat de NOI.md, că

datele sondajelor, în special în

partea care se referă la intenţi-

ile de vot și ratingul partidelor

politice, ridică mai multe sem-

ne de întrebare, iar interpreta-

rea acestor date ar trebui făcu-

tă cu multă prudenţă.

„Aceste date merită a fi , cel

puţin, privite, dar examinarea

lor trebuie făcută cu maximă

atenţie, pentru că în ultimul

timp avem tot mai des sonda-

je care ne prezintă lucruri du-bioase, mă refer aici și la ulti-mul sondaj al Barometrului de Opinie Publică. Toate aceste sondaje ne prezintă practic o scădere a ratingului PCRM și o creștere a ratingului unor par-tide din coaliţia de guvernare”, a menţionat Ciurea pentru NOI.md.

Expertul consideră că re-zultatele acestor sondaje ar putea să refl ecte tendinţe noi în ceea ce privește opţi-unile politice ale cetăţenilor, dar ar putea să constituie și instrumente de manipulare. „Nu putem ști cu certitudine despre ce e vorba, întrucât nu avem elemente clare”, a expli-cat Ciurea.

FLUX

Sondajele de opinie – tendinţe reale ori încercări de manipulare?

28,5% 2,6% 1,3% 1,3% 1,7% 4,2% 7,2% 9,9% 17,1% 26,2%

Nu sunt hotarat Altul Partidul Nostru PSRM Miscarea Antimafie PLR PL PDM PLDM PCRM

23 National 10 Iunie 2014

34%

28%

13% 11% 11%

1% 2%

Vladimir Putin Angela Merkel Alexandr Lucasenco

Traian Basescu Barack Obama David Cameron Altul

47 National 10 Iunie 2014

27 IUNIE 201444F L U XF L U X Justi\ie

Cabinetul de Miniștri a apro-bat recent proiectul de hotă-râre cu privire la aprobarea Concepţiei de reformare a Procuraturii. Documentul prevede noi mecanisme de responsabilizare a pro-curorilor, de funcționare a instituțiilor care răspund de examinarea abaterilor disciplinare, dar și modifi ca-rea procedurii de numire a Procurorului General.

În opinia ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, acesta ar trebui să fi e confi rmat de către șeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un singur mandat, de 7 ani. „O asemenea schimbare însă ar implica modifi carea Constituţiei. Până acum, Procurorul General era numit de Par-lament”, a explicat Efrim.

În opinia autorilor, noua concepție prevede instituirea unor garanţii pentru asigurarea independenţei Procuraturii, dar și a activității pro-curorilor. Astfel, se propune stabili-rea unui buget separat, unic, format și aprobat într-un alt mod decât cel de până acum, care să asigure exclu-derea pârghiilor de infl uenţă asupra instituţiei; reglementarea exactă a structurii și competenţelor organe-lor de autoadministrare a Procura-turii; reglementarea clară a ierarhi-ei procurorilor și delimitarea clară între „subordonarea administrativă” și „subordonarea procesuală” a pro-curorilor; reglementarea riguroasă a treptelor de control ierarhic în ca-drul procedurii penale; instituirea unui mecanism clar de sancţionare disciplinară și penală a procurorului; modifi carea mecanismului de admi-tere în profesia de procuror etc.

Totodată, proiectul stipulează majorarea de trei ori a salariilor și pensiilor pentru procurori și desfi in-ţarea procuraturilor specializate, cu excepţia Procuraturii anticorupţie și a Procuraturii pentru combaterea crimei organizate.

Într-o analiză publicată de News-Moldova este exprimată opinia că autorii concepţiei au făcut o tenta-tivă de a plasa considerentele lor în contextul real din RM și au consta-tat, din capul locului, două lucruri esenţiale.

„În primul rând, au făcut menţiu-nea că în Europa, la care în momen-tul de faţă se raportează (cel puţin retoric) RM, există două tipuri de procuratură. Primul tip este siste-mul „în care parchetele se bucură de independenţă totală faţă de parla-ment și guvern”. Cu alte cuvinte, este vorba despre o procuratură parte integrantă a magistraturii. Structura organelor procuraturii (parchetele) în aceste sisteme corespunde cu cea a instanţelor judecătorești. Procuro-rii au statut de magistraţi. În astfel de sisteme, actul justiţiei începe în momentul în care dosarul ajunge pe masa procurorului, acesta având nu doar rolul să formuleze o învinuire,

ci să înceapă a face dreptate chiar din clipa când întocmește un docu-ment, cum ar fi , de exemplu, rechi-zitoriul. Al doilea tip este acel sistem în care procuraturile sunt subordo-nate uneia dintre aceste autorităţi, benefi ciind totuși de un anumit grad de independenţă în acţiune. De re-gulă, în aceste sisteme procuratura este parte a puterii executive, iar in-dependenţa acesteia este asigurată prin norme ce garantează inamovi-bilitatea, neimixtiunea, obiectivita-tea, imparţialitatea, un anumit grad de imunitate etc.”, notează sursa.

În al doilea rând, autorii proiectu-lui Concepţiei moldovenești de re-formare a Procuraturii menţionează că ţara noastră nu poate să facă la ora actuală alegerea clară între cele două modele de procuratură.

„Pe de o parte, este invocat carac-terul echivoc al legislaţiei. Pe de altă parte, dându-le parţial dreptate au-torilor, trebuie să menţionăm faptul că în Constituţie pentru Procuratură sunt prescrise norme fundamentale în secţiunea a treia a Capitolului IX „Autoritatea judecătorească”.

Așadar, îndoielile autorilor con-cepţiei nu par să fi fost prezente și la legislatorul constituant (Parla-

mentul care a votat Constituţia)”, concluzionează News-Moldova, opi-nând că intenţia deputaţilor care au votat Legea Supremă pare să fi fost cu mult mai limpede decât cea a autorilor Concepţiei de reformare a Procuraturii.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat recent un studiu în care au fost formulate un șir de recomandări privind opti-mizarea structurii Procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova.

Printre recomandările studiu-lui se numără: reducerea ierarhiei procesuale în cadrul Procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. ”Se propune focusarea acesteia pe ad-ministrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor procuraturii. Competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumi-te categorii de cauze pot fi trans-mise unei procuraturi nou-create”, a precizat președintele CRJM, Vlad Gribincea.

În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atri-buţiilor și a volumului de muncă a acestor instituții, autorii studiului au recomandat fortifi carea capaci-tăţilor Procuraturii anticorupţie și lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii mun. Chișinău. De asemenea, s-a propus lichidarea procuraturilor militare și de transport, precum și a celor de nivelul curţilor de apel. Totodată,

studiul mai recomandă optimizarea procuraturilor raionale și de sector.

În opinia ministrului Justiției, „optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importan-tă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea opti-mizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la fi nal oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”.

Procurorul general Corneliu Gurin a apreciat că recomandările experților sunt binevenite și aces-tea vor fi luate în considerare în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ și instituțional. „Această cercetare refl ectă unele probleme cu care se confruntă în prezent pro-curatura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal”, a specifi cat Gurin.

Totodată, experţii din domeniul justiţiei consideră că în aceste discu-ţii privind optimizarea și reformarea Procuraturii ar trebui să se clarifi ce, mai întâi, ce se dorește, adică pentru ce model de procuratură se optează.

Astfel, avocatul Igor Ciuru a decla-rat pentru News-Moldova că la ora actuală este foarte important să fi e luată o decizie de principiu vizavi de tipul de procuratură pe care și-l do-rește Republica Moldova. În opinia

acestuia, toate detaliile dezbătute la tot felul de seminare au o importan-ţă indiscutabilă, însă anumite meca-nisme asupra cărora se insistă la ora actuală s-ar putea dovedi absolut lipsite de necesitate în cazul Repu-blicii Moldova, atunci când va fi ales în mod univoc modelul de procura-tură. De aceea, a precizat Ciuru, pe lângă discuţiile pline de expresii din limbajul experţilor, ar fi cazul să ne amintim, în momentele când se fac alegeri cruciale, de înţelepciunea populară, care recomandă ca „boii să meargă înaintea carului” și nu in-vers.

De asemenea, mai mulţi experţi și analiști au pus la îndoială faptul că se dorește cu adevărat o reformare a Procuraturii, fi ind vorba, mai degra-bă, de o mimare a reformei, sub pre-siunea factorilor externi. În opinia lor, instituţia procuraturii va rămâne

la fel de politizată, întrucât actuala guvernare nu are nici dorinţa, nici capacitatea de a schimba radical starea de lucruri existentă.

Amintim că anterior, Concepţia de reformare a Procuraturii a fost dez-bătută și în Legislativ, însă adopta-rea proiectului a fost amânată din cauza unor divergenţe dintre depu-taţii PD și PLDM.

Proiectul Concepţiei privind refor-ma Procuraturii a fost prezentat în Parlament de deputatul democrat Andrian Candu, cel care a și condus grupul de lucru care a elaborat-o.

Reprezentanţii liberal-democra-ților au declarat în cadrul dezbateri-lor că mai multe entităţi au formulat un șir de pretenţii faţă de respectiva concepţie și că acestea nu pot să nu fi e luate în considerare.

Șeful fracţiunii PLDM a ţinut să precizeze că nu există niciun fel de divergențe, ci doar se vrea adop-tarea unei concepții cât mai bune, „dacă ne dorim să avem o reformă autentică, să nu avem o reformă de fațadă, cosmetică”.

De cealaltă parte, democraţii și-au exprimat surprinderea, menţionând că grupul de lucru s-a întrunit în zece ședinţe și, prin urmare, a fost sufi cient timp pentru a veni cu toate propunerile existente, iar în cadrul Coaliției de guvernare s-a ajuns deja la un consens în această chestiune.

Spicherul Igor Corman a declarat „cu toată sinceritatea” că a rămas surprins de acest „deznodământ”, afi rmând că votarea în lectură fi nală nu a fost posibilă „din motive clare”.

„Sper că nu este o încercare de a bloca reforma Procuraturii”, a mai punctat Corman.

Ce interese urmăresc unii și alţii și cum vor reuși să și le „armonize-ze”, rămâne de văzut. Menţionăm că Uniunea Europeană a acordat 60 de milioane de euro pentru reforma sistemului judiciar din Republica Moldova, 13 milioane dintre acestea fi ind destinate reformării Procuratu-rii.

P.S. Ieri Parlamentul a amânat ia-răși dezbaterile pe marginea proiec-tului de lege privind aprobarea Con-cepţiei de reformare a Procuraturii, chiar dacă acesta a fost inclus iniţial pe ordinea de zi a ședinţei Legislati-vului.

Președintele Comisiei juridice nu-miri și imunităţi, Raisa Apolschi, a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, fără a explica însă și motivul. Pe de altă parte, spiche-rul Igor Corman a precizat că proiec-tul de lege nu poate fi examinat în lipsa unuia dintre autorii acestuia, Andrian Candu. Dezbaterile asupra concepţiei ar urma să fi e reluate săptămâna viitoare. Dacă nu va mai interveni vreun alt impediment.

FLUX

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare,

laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a

dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.Avantaje:

• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru:luni-vineri: 8.00-17.00sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11 mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP

e-mail: universitateapopulară@gmail.com

27 IUNIE 2014 55 F L U XF L U XPolitic

Am solicitat pe marginea acestui

subiect opinia juristului Radu Bu-

șilă, care s-a ocupat în calitate de

expert o perioadă îndelungată de

problema respectivă. Potrivit lui

Bușilă, dacă o întovărășire pomicolă

are peste 250 de loturi și pe terito-

riul acesteia locuiesc permanent,

cel puţin, 60 de familii, acesteia ar

trebui să-i fi e oferit statut de loca-

litate, fapt care va conduce rapid la

creșterea numărului de localităţi.

La ora actuală, aceste entităţi nu

sunt conectate la serviciile poștale,

medicale, locuitorii lor nu au viză

de reședinţă și se confruntă inclusiv

cu probleme de acces la transportul

public.

În opinia expertului, problema

constă în faptul că autorităţile pu-

blice locale împiedică conferirea

statutului de localitate pentru în-

tovărășirile pomicole. Primul pas în

obţinerea acestui statut este avizul

pozitiv al consiliului local și niciun

consiliu local, până la ora actuală,

nu a făcut un asemenea pas. Motivul

este evident: oamenii plătesc impo-

zite care se varsă în bugetele unităţi-

lor respective, iar administraţiile nu

au nicio obligaţie faţă de acești oa-

meni și folosesc banii lor pentru alte

scopuri. Adică, este comod și renta-

bil pentru primării, dar este nedrept

în raport cu oamenii din întovărășiri.

Iar lipsa vizei de reședinţă nu le per-

mite acestor oameni să infl uenţeze prin vot componenţa organelor lo-

cale eligibile. Mai mult, proprietarii

de loturi și case din întovărășiri sunt

nevoiţi să-și facă viza de reședinţă în

alte localităţi și, din acest motiv, au probleme când apelează la serviciile

medicale, când caută soluţii pentru

infrastructura din întovărășiri, când

vor să înmormânteze pe cineva etc.

Bușilă a subliniat că atunci când în-

tovărășirile apelează la consiliile lo-

cale pentru rezolvarea problemelor cu alimentarea cu apă, de exemplu,

ele sunt refuzate din simplul motiv

că nu există nicio bază juridică ce le-

ar permite consiliilor să acţioneze.

Referitor la discuţiile de miercuri din Parlament, Radu Bușilă a men-

ţionat că este vorba despre ceva cu

tentă electorală. Acum se caută un procedeu pentru ca acestor oameni să le fi e acordată viză de reședinţă și să poată vota. Dar serviciile medica-le, reţelele de comunicaţii și alte ser-vicii sunt, de asemenea, importan-te și nu este corect să fi e ignorate. Chestiunea întovărășirilor pomicole trebuie să fi e rezolvată complet, fi e și în preajma alegerilor, a conchis expertul.

Sursa: newsmoldova.md

Expert:

Şi-au amintit de întovărăşirile pomicole în ajun de alegeri Deputaţii vor încerca să adopte soluţii pentru activi-tatea întovărășirilor pomicole. În acest scop, miercuri, 25 iunie, la Parlament a avut loc o discuţie la care au participat mai mulţi deputaţi și membri ai acestor înto-vărășiri. Au fost dezbătute problemele grave pe care le întâmpină cele peste 100 de mii de persoane, locuitori ai peste 600 de întovărășiri pomicole, scrie Serviciul de presă al Parlamentului. Potrivit sursei, urmează să fi e creat un grup de lucru care va căuta soluţii legislative la problemele invocate.

Parlamentul României a adoptat miercuri, 25 iunie, o declaraţie politică prin care cere demisia preșe-dintelui ţării, Traian Băses-cu, în contextul scanda-lului în care este implicat fratele său, Mircea Băses-cu. Asta deși șeful statului român a anunţat încă luni că nu va lua în considerare declaraţia Parlamentului cu privire la demisia sa și că își va duce până la capăt mandatul. Documentul a fost adoptat prin vot des-chis, cu 344 de voturi pentru, 17 abţineri și niciun vot împotrivă.

În același timp, Parla-mentul României a decis să transmită declaraţia co-mună privind demisia lui Traian Băsescu membrilor Consiliului European, a informat Camera Deputa-ţilor într-un comunicat de presă.

„Astăzi, 25 iunie 2014, Parlamentul României a adoptat în ședinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului, cu 344 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 17 abţineri, o Declaraţie privind demisia domnului Traian Băsescu din funcţia de președinte al României. Declaraţia adoptată a fost transmisă membrilor Consiliului European, șefi de stat și de Guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României în statele respective”, se arată în comunicatul citat de AGERPRES.

Președintele României, Traian Băsescu, nu mai este îndreptăţit să asigure prestigiul, integritatea morală și legitimitatea funcţiei prezidenţiale, motiv pentru care trebuie să-și asume de îndată demisia din funcţie, se arată în declaraţia comună a Parlamentului votată în șe-dinţa de miercuri.

În document, deputaţii

și senatorii fac referire la

„atingerea gravă și ireme-

diabilă adusă prestigiului

funcţiei prezidenţiale prin

implicarea fratelui preșe-

dintelui României în fap-

te de corupţie extrem de

grave, precum și relaţiile

acestuia cu persoane care

aparţin unor grupuri de

crimă organizată foarte

periculoase, grupuri care

au fost folosite în interes

electoral și de Președinte-

le României”.

Pe de altă parte, Traian Băsescu a susţinut ieri dimi-

neaţă o declaraţie pentru presă, înainte de plecarea sa la

Bruxelles, unde va participa la summitul PPE și la reuni-

unea Consiliului European, pe a cărui agendă fi gurează

semnarea acordurilor de asociere cu Moldova, Ucraina

și Georgia.

Referindu-se la declaraţia de miercuri a Parlamentu-

lui, președintele României a opinat că aleșii au judecat

”înaintea justiţiei” și că „Parlamentul a fraternizat cu cla-

nul Bercea”.

Acesta este „un lucru extrem de grav”, a apreciat Trai-

an Băsescu, „o acţiune de intimidare a justiţiei”, pentru

că declaraţia „se susţine pe frânturile de fi lmări pe care

le-a oferit clanul Bercea”.

FLUX

Parlamentul României a adoptat o declaraţie Parlamentul României a adoptat o declaraţie privind demisia preşedintelui Băsescuprivind demisia preşedintelui Băsescu

Deputaţii comunişti cer demiterea preşedintelui Timofti

Urmare din pag. 1Prin intermediul pur-

tătorului său de cuvânt, Vlad Țurcanu, preșe-dintele le-a răspuns deputaţilor comuniști că pretextele invoca-te de ei sunt lipsite de temeiuri juridice și de substanţă.

El a precizat într-o declaraţie de presă că șeful statului „a respectat cu stricteţe” prevederile constituţionale privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

„E altceva că președintele consideră (și are dreptul la această opinie) că includerea acestei prevederi în textul Legii Supreme a fost o greșeală”, a declarat purtătorul de cuvânt al șefului statului.

Președintele Timofti a mai spus prin gura purtătorului său de cuvânt că statutul de neutralitate al Republicii Moldova „este încălcat prin menţi-nerea pe teritoriul ţării a unei armate străine” și s-a arătat nedumerit de faptul că PCRM „nu a luat atitudine publică faţă de această situaţie de în-călcare fl agrantă a statutului de neutralitate al ţării”.

Amintim că anterior, Partidul Comuniștilor i-a solicitat președintelui Timofti să supună unui referendum naţional subiectul privind semna-rea Acordului de asociere RM-UE. În declaraţia fracţiunii parlamentare a PCRM către șeful statului se menţiona că „perspectiva de aderare a Moldo-vei la UE impune în schimb o listă întreagă de obligaţiuni, care s-ar potrivi mai mult unei colonii decât unui stat independent”.

Opoziţia comunistă a avertizat că în cazul în care președintele nu va ţine cont de această cerere, „poporul moldovenesc, în conformitate strictă cu art. 2 al Constituţiei, va porni hotărât pe calea redobândirii suveranităţii în stat”.

PCRM i-a cerut șefului statului să demită Guvernul, apreciind că „această guvernare coruptă este astăzi cea mai mare ameninţare la adresa orându-irii democratice a Moldovei și diminuează la minimum capacitatea puterii de a asigura libera exprimare a voinţei poporului la viitoarele alegeri par-lamentare”.

Atunci, răspunsul la „petiţia” deputaţilor comuniști a venit de la secreta-rul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ion Păduraru.

Astfel, președintele le-a adus la cunoștinţă că nu poate da curs cererii de a demite Guvernul, „deoarece pentru emiterea unui decret prezidenţial în acest sens ar trebui întrunită condiţia stipulată în articolul 106 alineat (1) din Constituţie, care se referă la dreptul Parlamentului de a exprima neîn-credere Guvernului, cu votul majorităţii deputaţilor”. Iar după cele câteva încercări eșuate ale PCRM de a demite Guvernul prin moţiuni de cenzură, „este evident că actualul Cabinet de Miniștri, condus de prim-ministrul Iu-rie Leancă, are tot sprijinul necesar din partea majorităţii parlamentare pentru a-și desfășura activitatea în continuare”.

În ceea ce privește referendumul privind semnarea Acordului de Asoci-ere, Păduraru a precizat că, având în vedere practica internaţională, „astfel de acorduri nu necesită a fi aprobate printr-un plebiscit”.

Replica comuniștilor la acest răspuns din partea Președinţiei a fost, după cum s-a văzut, cererea de demitere a șefului statului.

FLUX

27 IUNIE 201466F L U XF L U X Interviu

- Părinte Petru, mi-am propus să vorbim astăzi despre iertare. O temă care este simplă doar la prima vedere, pentru că dacă ne adâncim puţin, descoperim lu-cruri surprinzătoare. Mântuito-rul Hristos după ce i-a învăţat pe ucenici Rugăciunea Domnească și arhicunoscutele cuvinte: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, pre-cum și noi iertăm greșiţilor noș-tri”, adaugă: „Că de veţi ierta oa-menilor greșelile lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greșe-lile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Sfânta Evanghelie după Matei 6: 14-15). De ce a ierta aproapelui nostru este atât de important, încât Dumnezeu ne atenţionează că, dacă nu iertăm oamenilor greșe-lile lor, nu putem aștepta milă și iertare de la Dumnezeu?

- Omul este creat după chipul lui Dumnezeu și persoana fi ecăruia din noi se împlinește doar în mă-sura în care suntem în comuniune cu El și cu cei creaţi după chipul Lui. Omul poate avea o relaţie per-sonală cu Dumnezeu, dar nu una individuală, neglijându-i pe ceilalţi oameni, pe care Dumnezeu îi iu-bește la fel de mult și pentru care Mântuitorul, de asemenea, și-a vărsat Sângele Său, chemându-ne pe toţi deopotrivă la El. Mai mult decât atât, Hristos îl consideră pe fi ecare om drept un „frate mai mic” al Său (Matei 25: 40, 45) și, de mul-te ori, apare în faţa noastră sub chipul unui sărac, cerșetor, bolnav sau poate învăţător, medic și, de ce nu, chiar poliţist sau judecător, iar noi suntem chemaţi să-L vedem pe El în fi ecare din aceștia. Iată de ce, respectând logica și fi rea lucrurilor, Domnul ne cere ca mai întâi noi să iertăm pe aceștia, care au slăbi-ciuni asemenea nouă, și abia apoi să cerem iertare de la El (cf. Matei 5: 23-24). Aceasta și pentru a înţe-lege că greșelile pe care le facem noi înaintea lui Dumnezeu sunt cu mult mai mari decât cele pe care le face aproapele cu noi și, respectiv, dacă Dumnezeu este în stare să ne ierte nouă mult, de ce noi nu sun-tem în stare să iertăm puţin aproa-pelui (cf. Matei 18: 21-35), mai ales că, cel puţin o mică parte din gre-șeala pe care i-o imputăm aproa-pelui s-ar putea să fi e provocată (direct sau indirect) chiar de noi. E altceva că mândria și aroganţa din noi nu ne permit să observăm și să ne asumăm partea de vină… Deci, noi am vrea ca Dumnezeu să ne ierte deplin și necondiţionat, iar noi nu suntem în stare să iertăm până la capăt și încă mai punem și condiţii? Nu e logic! Iar Hristos ne cheamă la logică…

Cred că este important să mai amintesc în acest context și cuvin-tele Sf. Ioan Teologul, care spune: „Dacă zice cineva: iubesc pe Dum-nezeu, iar pe fratele său îl urăște, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să iu-bească și pe fratele său” (I Ioan 4: 20-21).

- Poate oare Dumnezeu să ierte păcatele unui om care nu iartă din toată inima pe cineva care i-a greșit sau care „iartă, dar nu uită”, și la prima ocazie potrivită sau la primul pahar de vin își var-să nemulţumirea pe aproapele său și-i „scoate ochii” pentru toa-te greșelile „iertate”?

- În răspunsul precedent am fă-cut trimitere la pilda de la Matei, cap. 18, în care Mântuitorul poves-tește cum un stăpân a iertat unei slugi datoria de 10.000 de talanţi, iar sluga n-a putut ierta altei slugi datoria de 100 de dinari. Și pilda se încheie cu următoarele cuvin-te ale stăpânului: „Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fi indcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca și tu să ai milă de cel îm-preună slugă cu tine, precum și eu am avut milă de tine? Și mâniin-du-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria. Tot așa și Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă dacă nu veţi ierta – fi ecare fratelui său – din inimile voastre” (Matei 18: 32-35). Din aceste cuvinte observăm că Dumnezeu ne cere să fi m între noi ca fraţii și să iertăm „din inimă”, nu doar cu buzele sau numai până la un timp, căci aceasta nu mai este iertare, ci un fel de „amânare a răz-bunării”. Ce ar fi dacă și Dumnezeu ne-ar ierta numai pentru un timp, apoi să-și reamintească de toate păcatele noastre? Deci, haideţi să nu fi m „slugi viclene”, ci să iertăm până la capăt și să reîncepem rela-ţia cu fratele nostru, de parcă nici nu s-ar fi întâmplat nimic. Dacă așa am vrea să facă cu noi Dumnezeu și chiar șefi i noștri, tot așa trebuie și noi să facem cu alţii.

- Cu toţii suntem foarte mișcaţi de nobleţea Mântuitorului care se ruga pe cruce pentru cei care l-au răstignit, dar de multe ori în viaţa cotidiană suntem neputin-cioși în a ierta oamenilor chiar și micile ofense sau nedreptăţi care ni se fac, ca să nu mai pomenim de cele mari. Cum să învăţăm a ierta în lucrurile mici, dar, mai ales, în cele mari? Cunoaștem cu toţii destule cazuri când frate cu frate nu vorbește ani la rând

din cauza unor certuri banale la împărţirea averii părinţilor, când copiii își neglijează părinţii, con-siderând că au fost nedreptăţiţi sau pentru că n-au fost iubiţi la fel de mult ca alţi fraţi de-ai lor, când soţii divorţează nemaia-vând putere să se ierte, să se su-porte, să se ajute unul pe altul.

- Sunt oameni care chiar încearcă să ierte până la capăt, dar fi ind stă-pâniţi și de alte patimi, în special de mândrie și invidie, în ei reînvie mânia și chiar prostia. Nu de pu-ţine ori omul n-are nevoie de acel pământ, că oricum nu are de gând să-l lucreze și nici de acea casă bă-trânească, care niciodată nu i-a plăcut, dar fi ind îndrăcit (!) spune: „dar de ce să-i revină altuia și nu mie?” sau „decât să aibă doar el, mai bine să se piardă, ca să nu am nici eu, nici el”. Oamenii care tră-iesc după această logică diabolică nu au nicio legătură cu Dumnezeu și cu Biserica și, prin urmare, nu tre-buie nicidecum împărtășiţi, cunu-naţi sau copiii lor primiţi la botez. O atitudine mai drastică a Bisericii este justifi cată nu doar pedagogic, ci și canonic, și duhovnicește.

Mai există și alt aspect, când ce-lălalt refuză să se îndrepte și pro-fi tă de bunătatea celui mai credin-cios sau mai slab. Dar și în primul caz, și în al doilea, Hristos ne este model de iertare și bunătate.

Numai citind și împlinind Evan-ghelia ne putem schimba conști-inţa și comportamentul. La noi însă credinţa se limitează numai la pomeni și obiceiuri, iar la capi-tolul împlinirea Evangheliei sun-tem mai răi decât păgânii… Este și vina preoţilor, în mare parte, că nu atrag atenţia la aceste aspecte fun-damentale pentru buna convieţui-re și pentru dobândirea mântuirii. Dacă n-ai știut să ierţi, nicio poma-nă nu te poate salva!

- Cum poate un credincios să-și dea seama că Dumnezeu l-a ier-tat pentru păcatele făcute, mai ales când e vorba de păcate mai grele, precum omorul, avortul, violul, „afaceri” bazate pe pros-tituţie sau droguri, uciderea unui părinte?

- Pentru a primi iertare de la Dumnezeu, în primul rând trebu-ie să te oprești de la păcat, apoi să ceri iertare, având hotărârea de a nu mai greși. Iertarea nu se dă dacă nu se cere, dar întrucât, prin păcat, omul se îndepărtează mult de Dumnezeu, omul trebuie să fi e convins că a strigat sufi cient de tare și de mult ca Dumnezeu să-l audă. Ca să nu fi m prea ușuratici cu pocăinţa, uneori Dumnezeu se face că nu ne aude, și, în acest caz, chiar trebuie să strigăm cu lacrimi și cu suspine…

Atunci când omul primește ier-tare, el simte o pace în sufl et și o bucurie că l-a afl at iarăși pe Dum-nezeu. Mai mult decât atât, omul este gata să suporte orice conse-cinţă pentru păcatul său, numai să nu-L piardă pe Dumnezeu și mântuirea care vine de la El. Dacă omul a ajuns să trăiască această stare, înseamnă că poate nădăjdui

cu smerenie în iertarea lui, crezând că o va și primi.

De multe ori însă, oamenii cer-șesc o falsă iertare. Pe ei nici măcar nu-i interesează dacă Dumnezeu i-a iertat sau nu, pentru că nu cred în Judecata și Viaţa de Apoi, ci ar vrea să fi e convinși doar că nu vor fi pedepsiţi aici, pe pământ. Această abordare deja nu mai are nimic în comun cu creștinismul.

- De ce Dumnezeu ar ierta o per-soană care înjură în fi ecare zi de Dumnezeu, de cruce, de Hristos, de Paști, chinuind și otrăvind cu răutatea sudalmelor lui pe cei din jur, străini sau apropiaţi?

- Cum am mai spus, iertarea se dă numai dacă este cerută, iar pă-catul nu se mai repetă. Dacă se în-trunesc aceste condiţii, Dumnezeu este în stare să ierte totul, chiar și cele mai grave păcate. Dar dacă omul nu cere iertare și nu are hotă-rârea de a nu mai greși, iertarea lui Dumnezeu nu-i va forţa dorinţa lui de a fi nevrednic.

- Iisus a spus: „Orice păcat și ori-ce hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta”. În unele surse orto-doxe am întâlnit că tradiţia creș-tină, pornind de la cele trei mari virtuţi de căpătâi – credinţa, nă-dejdea și dragostea, care sunt lu-crări ale Duhului Sfânt –, a soco-tit că păcatele împotriva Duhului Sfânt sunt mai ales acelea care se îndreaptă împotriva acestor virtuţi. Oare necredinţa, erezia, vrăjitoria, închinarea la idoli sau lepădarea dreptei credinţe, ca și păcate împotriva credinţei, pot fi considerate păcate împotriva Duhului Sfânt? Sau deznădejdea și sinuciderea, ca păcate împotri-va nădejdii, pot fi socotite păcate împotriva Duhului Sfânt? Și, în același sens, oare ura, invidia și pizmuirea aproapelui, ţinerea de minte a răului, minciuna, cleveti-rea și prigonirea pe nedrept, ca și păcate împotriva dragostei, pot fi considerate păcate împotriva Duhului Sfânt?

- Conform textului de la Galateni 5: 22-23, toate virtuţile sunt „roade ale Duhului Sfânt” și, prin extensie, orice păcat este o alungare a haru-lui dumnezeiesc din noi. Personal însă consider că textul de la Matei

12: 31-32 nu se referă la „roadele Duhului”, ci la hulirea Persoanei Sfântului Duh și, în consecinţă, a întregii Treimi. Sfi nţii Părinţi in-terpretează această hulă ca o res-pingere a lui Dumnezeu din viaţa omului. Și sunt mulţi care știu și simt că Dumnezeu există, dar vor să trăiască ca și cum El nu ar exis-ta și nu le-ar cere nimic. Aceasta este o formă de ateism chiar mai periculoasă decât ateismul pretins „știinţifi c”. Deci, omul care L-a ex-clus pe Dumnezeu din viaţa sa nu poate fi iertat din simplul motiv că nici nu-și dorește acest lucru. Însă dacă își va reveni în sine și va dori să fi e iertat, Dumnezeu negrești îl va auzi.

- Următoarea întrebare ţine de puterea de iertare a păcatelor și, de cele mai multe ori, este o pricină de poticnire pentru unii creștini ortodocși, dar și, mai ales, pentru credincioșii neorto-docși. Sfânta Evanghelie după Ioan relatează că după înviere, Iisus Hristos s-a arătat apostoli-lor, „a sufl at asupra lor și le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veţi ţine, vor fi ţinute”. Pentru mulţi credincioși din vremurile noastre această taină a iertării păcatelor prin intermediul pre-oţilor este greu de înţeles și, tot-odată, este și o mare sminteală. Asta pentru că pare total depla-sat să mărturisești unui om, fi e el și în haine preoţești, lucruri foarte intime despre propriile păcate. Pentru omul contempo-ran, pentru care Dumnezeu este, de cele mai multe ori, o forţă im-personală, pare de neconceput să spui păcatele unei persoane, mai ales, că televiziunile noas-tre „au grijă” să ne informeze regulat despre preoţi care se bat în biserici, preoţi beţivi, curvari, homosexuali sau preoţi pentru care preoţia este o afacere. Cu părere de rău, există cazuri re-ale de implicare a unor clerici în scandaluri dezgustătoare. Și atunci mulţi își pun întrebarea, cum să accepţi să te spovedești unor astfel de preoţi?

- Din păcate, există astfel de ca-zuri și indivizi care, din punctul meu de vedere, nici nu sunt preoţi, chiar dacă formal poate încă nu au

Ieromonahul Petru Pruteanu: „Suntem chemaţi să-L vedem Ieromonahul Petru Pruteanu: „Suntem chemaţi să-L vedem pe Hristos într-un sărac, cerşetor, poliţist sau judecător…”pe Hristos într-un sărac, cerşetor, poliţist sau judecător…”Părintele Petru Pruteanu este unul dintre cei mai cunos-cuţi preoţi din Republica Moldova. Este apreciat pentru inteligenţa și erudiţia sa deosebită mai ales în cercurile de intelectuali și tineri. A fost lector și decan al Facultă-ţii de Teologie din Edineţ, a făcut studii de cercetare la Muntele Athos (Grecia) și la Universitatea din Thessalo-niki (Salonic). Acum slujește într-o parohie din Cascais, Portugalia, Eparhia de Korsun.

27 IUNIE 2014 77 F L U XF L U XSocial

În Moldova, un copil cu autism va ajunge, mai degrabă, într-o instituţie psihiatrică, decât la specialiștii de care are nevoie cu adevărat. Afecţiunea este considerată, inclusiv de unii părinţi, o boală psihică ce are nevoie de tratament medica-mentos și supraveghere con-tinuă. Anume din acest motiv, unii copii moldoveni care au ghinionul să se nască cu acest sindrom ajung, de cele mai deseori ori, în spitalele de psihi-atrie, iar acest lucru le face și mai mult rău.

Este și cazul Casei internat pentru copii cu de-fi cienţe mintale din Orhei. Aici, în loc să fi e învă-ţaţi cum să se comporte în societate și cum să-și stăpânească atacurile de panică, copiii cu autism sunt sedaţi ca să stea cuminciori. Medicul-psihia-tru care îngrijește de copiii cu defi cienţe mintale din acest internat spune că acolo își petrec viaţa și șase adolescenţi cu autism și câţiva care se pre-supune că suferă de acest sindrom, dar nu au fost diagnosticaţi până la capăt.

Cei mai mulţi dintre ei au ajuns aici pentru că părinţii nu știu, de fapt, ce înseamnă autism și cred că copiii lor sunt „retardaţi” sau „nebuni”, din cauza crizelor de panică și a defi cienţelor de vorbire sau dezvoltare, povestește medicul-psihi-atru, care muncește în această instituţie mai bine de 24 de ani. „Unii părinţi spun că nu sunt în stare să-i cumpere copilului medicamente, de aceea îl internează în instituţia noastră. Spun că nu știu cum să-i calmeze”, susţine Galina Pirojanschi, me-dic-psihiatru la Casa internat pentru copii cu defi -cienţe mintale din Orhei.

Majoritatea celor care s-au născut cu autism și sunt internaţi aici sunt adolescenţi, care se afl ă aici de ani de zile.

„Vin la noi deja cu diagnosticul pus, noi doar în-

grijim de ei. Majoritatea deja sunt mari. Unii, pe lângă autism, au și retard mintal, alţii, în special cei mici – au paralizie cerebrală. Nu putem să-i tratăm, dar oricum le dăm medicamente – seda-tive și vitamine, dar și educatorul se ocupă de ei”, afi rmă Pirojanschi.

Deși spune că, de obicei, copiii nu sunt agresivi, acestora li se administrează sedative pentru a se calma și pentru a nu face isterie. Nu a putut să-și amintească ce medicamente li se dau, însă de la alţi specialiști am afl at că, de cele mai dese ori, acestor copii li se administrează preparatul „Ris-polept”, un medicament utilizat pentru bolnavii de schizofrenie și pentru demenţă.

„Preparatul acţionează pe moment, iar cei care se hotărăsc să-l administreze de obicei îl utilizea-ză toată viaţa, ceea ce este incorect. Este ca și cum a-i pune copilul să doarmă involuntar pentru că nu vrei să-l auzi cum râde sau plânge. Ei nu au ne-voie de medicamente, pentru că ei nu sunt bol-navi. Aceasta este o greșeală ce le distruge viaţa”, explică Sabina Negru, analist comportamental la Centrul de Resurse și Abilitare pentru copiii cu autism.

Specialistul spune că în Moldova, psihiatrii sunt în măsură să pună diagnosticul de autism, dar asta nu înseamnă că ei ar trebui să se ocupe de

această categorie de persoane. Mai indicaţi sunt psihologii, terapeuţii ocupaţionali și te-rapeuţii comportamentali.

„Acești bolnavi se afl ă în evidenţa psihi-atrului, însă nu trebuie să urmeze un trata-ment psihiatric, în special medicamente cu efect sedativ. Copilul nu trebuie tratat, dar învăţat. El nu trebuie instituţionalizat și mar-ginalizat de societate, dar inclus, pentru că astfel ei învaţă unele deprinderi chiar de la semenii lor”, a mai adăugat Sabina Negru.

Tratamentul medicamentos în cazul copii-lor cu autism le face mai mult rău decât bine. Aceasta pentru că preparatele au un efect de înăbușire a anumitor porniri naturale a copiilor, ceea ce le afectează creierul, dar și intelectul, sunt de părere alţi specialiști în problema copiilor cu autism.

„Administrând astfel de preparate de-prinzi creierul să dormiteze, în loc să-l antrenezi să gândească și să analizeze. Copiii autiști pot gândi, iar această capacitate nu trebuie înăbuși-tă cu medicamente”, explică Maria Calac, medic pediatru acreditat în diagnosticarea autismului, conform testul ADOS (sistem de diagnostic al autismului bazat pe intervievarea unor persoane relevante din mediul copilului).

Asta nu ar fi însă singura problemă. Calac mai spune că micuţii cu autism care petrec mai mult timp într-o instituţie închisă nu se mai pot integra în societate, la fel de bine ca și copiii care de mici sunt integraţi în societate și învaţă deprinderile comportamentale în societate.

„În ţările europene, copiii cu autism merg la școală normală, duc aceeași viaţă ca și ceilalţi co-pii de vârsta lui. La noi, acești copii sunt ascunși de ochii lumii, ceea ce este total incorect. Pentru ca ei să poată duce o viaţă normală, trebuie să avem o atitudine normală faţă de ei, nu ca faţă de niște bolnavi”, a încheiat pediatrul Maria Calac.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova sunt diagnosticaţi ofi cial cu autism 108 copii, dintre care 100 din municipiul Chișinău.

Sorina DAVIDSursa: e-sanatate.md

Moldova a înregistrat progrese la capitolul incluziunii școlare a copii-lor romi, dar sunt necesare eforturi adiţionale pentru ca toţi copiii romi să aibă parte de educaţie continuă și de calitate, în condiţii egale cu cei-lalţi copii, este una din concluziile mesei rotunde, organizată de Minis-terul Educaţiei, UNICEF și Fondul de Educaţie pentru Romi la Chișinău.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în 2011 a fost adoptat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive, care prevede educaţia copiilor romi. În 2011 a fost aprobat Planul de ac-ţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă, cu accent pe educa-ţie, sănătate și servicii sociale. Tot-odată, au fost ofi cializaţi mediatorii comunitari care au rolul de a facili-ta incluziunea socială a romilor și a spori accesul lor la educaţie și alte servicii.

Cu toate acestea, situaţia școlară a copiilor romi rămâne a fi o proble-mă. Nune Mangasaryan, reprezen-

tantul UNICEF în Moldova, a menţio-nat că în 2014 se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează că toţi copiii, indiferent de etnie, au dreptul la educaţie: „În Moldova, educaţia este universală și aproape toţi copiii merg la școală. Cu toate acestea, încă mulţi copii, printre care roma și cu dizabilităţi, rămân în afara procesului de studii. Trebuie să ne unim eforturile pentru a ne asigura că niciun copil nu este privat de dreptul său la educaţie”.

Potrivit specialiștilor de la direc-ţiile raionale de învăţământ, copiii romi nu frecventează școala din cauza particularităţilor sociale, an-alfabetismului părinţilor, segregării etnice, a discriminării și sărăciei. La Gimnaziul Vulcănești, de exemplu, unde sunt înscriși pe liste 180 de elevi de etnie romă, frecventează școala doar 13-15 elevi.

Alla Marin, președintele Asociaţiei Tarna Rom, care a participat recent

la o vizită de documentare în Bul-garia și Serbia, a opinat că bunele practici din aceste ţări privind in-cluziunea școlară a copiilor romi ar putea fi preluate și de ţara noastră.

„Spre exemplu, în Bulgaria in-demnizaţiile sociale sunt plătite în baza frecventării școlii de către co-piii familiei respective, iar în Serbia mamele copiilor romi sunt atrase în activităţi de informare și educare prin intermediul ludotecilor, spaţii unde copiii pot veni să se joace sau să închirieze jucării cognitive. Aces-te practici ar putea fi analizate și în

contextul Republicii Moldova”, a su-gerat Alla Marin.

Masa rotundă cu genericul „Experi-enţe privind procesul de desegregare și accesul la educaţie de calitate a ro-milor” a reunit ofi ciali, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, socie-tatea civilă, autorităţi publice locale, lideri romi. Participanţii au adoptat un apel către autorităţile publice centrale și locale, direcţiile raionale de învăţământ și școli, prin care au solicitat promovarea în continuare a politicilor de incluziune a romilor.

FLUX

Jumătate dintre copiii romi nu merg la şcoalăJumătate dintre copiii romi nu merg la şcoalăEducaţia romilor rămâne a fi o problemă stringentă în Republica

Moldova în condiţiile în care în comunităţile locuite preponderent

de romi doar jumătate dintre copiii romi sunt incluși în învăţămân-

tul primar și gimnazial, în comparaţie cu aproape 100% pentru

copiii non-roma. Situaţia este și mai gravă în cazul educaţiei pre-

școlare, unde doar 1 din 5 copii frecventează grădiniţa, arată un

studiu realizat în 2013.

Copiii moldoveni cu autism, internaţi în instituţii psihiatrice şi sedaţi cu medicamente

pentru schizofrenie şi alte boli mintale

fost caterisiţi. Dar nu înseamnă că dacă există doctori care uită foarfecele în oameni sau îi omoa-ră pe masa de operaţie, spitalele trebuie închise, iar oamenii să încerce să supravieţuiască fără operaţii. Transferarea păcatelor unui preot asupra tuturor e cea mai mare greșeală, iar apelarea la primul preot care ne-a ieșit în cale este semnul unei ignoranţe și nepăsări duhovnicești. Dacă pentru a scoate un dinte căutăm un stomatolog bun, care trebuie nu doar să înlăture ce este rău, dar și să nu te infecteze cu vreo hepatită, cu atât mai mult tre-buie să căutăm preoţi și duhov-nici buni care să ne pregătească înainte de cununie și botez și să ne fi e îndrumători duhovnicești pentru viaţa noastră și a familiei. Altfel, eșuăm.

Revenind la prima parte a în-trebării, cea legată de puterea iertării păcatelor, trebuie să fa-cem unele precizări de ordin practic. În primul rând, preotul nu trebuie să asculte mărturisi-rea dacă aceasta începe cu cu-vintele: „părinte, am greșit…”, căci aceasta deja nu este măr-turisire, ci o ședinţă la psiholog. Mărturisirea trebuie să înceapă cu cuvintele: „Doamne, am gre-șit…”, ca să fi e clar de la bun în-ceput cui este ea adresată și care este rolul fi ecărui „actor”. Deci, Doctorul și Marele Duhovnic este însuși Dumnezeu, iar preo-tul nu este decât asistentul Lui, care, în cuvinte omenești și prin-tr-o prezenţă vizibilă, îţi vorbeș-te și te binecuvântează. Și e clar că nu oricine poate îndeplini ro-lul de „asistent al lui Dumnezeu”, ci numai cei consacraţi în această slujire specială. Mai mult decât atât, acest „asistent” are același trup ca și tine și trăiește în același context istoric ca și tine, așadar cu siguranţă va ști să te ghideze corect către Marele Doctor, dacă și tu vei dori acest lucru.

Deci, dacă oamenii vor avea conștiinţa că vin să se mărturi-sească Domnului, iar prezenţa preotului le este numai spre aju-tor, orice complex sau prejude-cată vor fi ușor depășite. Uneori chiar este de folos să tragem și un pic de rușine în faţa preotului, ca să nu tragem rușinea la Judecata de Apoi. Uneori, datorită acestei rușini, oamenii se opresc de la păcate. Pe de altă parte, pacien-tul care vine la medic este nevoit să se dezbrace înaintea acestuia și, pentru a birui boala, este ne-voit să biruie mai întâi rușinea. Tot așa este și cu spovedania. Nu trebuie să credem că preotul, dacă va ști păcatele noastre, ne va respecta mai puţin sau își va schimba părerea despre noi. Din contra, se va ruga mai mult pen-tru noi. Și orice preot cât de cât experimentat, nu mai are nicio urmă de curiozitate privind pă-catele tale, căci aude prea mul-te… Ţie însă îţi este de folos ca să le mărturisești și să primești ca-nonul potrivit, ca să te vindeci de boala pe care Dumnezeu oricum o știe, dar vrea ca tu însuţi să ceri vindecare și să recunoști că ţi-ai cauzat rana, dar de acum înainte vei fi mai prudent.

- Vă mulţumesc pentru că aţi găsit timp pentru noi.

- Sper să fi e de folos cititorilor.

Interviu realizat de Igor PÂNZARU, FLUX

27 IUNIE 201488F L U XF L U X Scandalos

Viaţa statului pare un iceberg: la su-prafaţă, discurs corect despre lupta împotriva corupţiei, în adâncimile vaste, tot felul de încren-gături dubioase trecute sub tăcere și tolerate.

Ce a spus președintele des-pre fratele său? Că s-a impli-cat ”într-o zonă cu oameni, în care nu ar fi trebuit să se im-plice” și că regretă că fratele său „s-a implicat în acest an-turaj”. Dar cel puţin în aceeași măsură ar fi trebuit să regrete propria sa implicare. În sep-tembrie 2009, președintele Traian Băsescu și soţia lui, Ma-ria Băsescu, participau la Fes-tivalul romilor de la Costești, prinzându-se în horă cu mare entuziasm. Cine ar îndrăzni să critice această participa-re? Egalitarismul democratic

și combaterea discriminării

au fost o excelentă acoperire

pentru o operaţiune electo-

rală cu nuanţe îndoielnice.

Președintele spunea atunci,

privind adunarea oamenilor

sosiţi în limuzine negre: ”Știu

că parte din dumneavoastră

trăiţi greu” și îi îndemna să-și

trimită copiii la școală. Acea

parte despre care vorbea pre-

ședintele nu se găsea acolo

și nici nu este sigur că privea

la televizor. Acea parte nu a

benefi ciat niciodată de aten-

ţia prezidenţială. Tot acolo

se găseau, în schimb, capii

lumii interlope, care profi tau

de moment ca să se insinueze

în proximitatea președinte-

lui. Sandu Anghel, alias Ber-

cea Mondialu, a pus cu mâna

lui pe gâtul Mariei Băsescu

un medalion de aur: ”Dom-

nu Sandu a făcut un cadou”,

anunţa regele Cioabă la mi-

crofon ca la nuntă, iar preșe-

dintele întindea recunoscător

mâna ”domnului Sandu”.

În același an 2009, când Traian Băsescu avea să câști-ge al doilea mandat, fratele său, Mircea Băsescu, boteza pe una din nepoatele lui Ber-cea Mondialu. Înţelegerea părea parafată. Președintele primise voturi sau cel puţin i se promiseseră, iar fratele lui primise bani. Dar nimeni nu face asemenea cadouri fără un gând ascuns. Nu există ni-cio dovadă că Traian Băsescu ar fi girat, într-un fel sal altul, pentru Bercea Mondialu sau pentru altcineva din antura-jul său, dar, așa cum am văzut, s-a complăcut într-o societate dubioasă care i-a adus pe-semne multe avantaje. Cu 5 ani mai înainte, un colabora-tor apropiat al președintelui Băsescu, europarlamentarul Teodor Stolojan, botezase, la rândul său, un nepoţel al capului interlop. Lumea știa toate acestea, presa scrisese, oamenii de rând care înţele-geau de la faţa locului cu ce se ocupă Bercea Mondialu priveau cu amărăciune și re-semnare și nu mai credeau în nimic. Banii și puterea brută își impuneau legea în timp ce la televizor se vorbea despre combaterea corupţiei și statul de drept. Putea oare să spună președintele Traian Băsescu, ”omul cel mai bine informat din România”, că nu știa ni-mic?

Cine lipsește însă din acest tablou? Cine are misiunea

fundamentală de a-l informa pe președinte și poate mai ales de a-l feri de asemenea infi ltrări riscante? Una din mi-siunile fundamentale ale SRI – se spune pe platforma ofi ci-ală – este aceea de a combate corupţia la nivel înalt, căci ea reprezintă o vulnerabilitate gravă la adresa securităţii sta-tului. Este corect, dar este cu totul neclar ce a făcut SRI în tot acest timp și cum de a per-mis ca fratele președintelui să se afl e de mulţi ani de zile în tovărășiile cele mai dubioase și nu doar el, dar și politicieni de frunte după cum am văzut. Sau poate SRI și-a făcut dato-ria și acum, pur și simplu în virtutea consemnelor sale, nu

se poate apăra. Dar dacă este adevărat că serviciile au acţi-onat cum scrie la carte, atunci cu siguranţă că președintele Traian Băsescu nu a spus tot adevărul. Nu va fi intervenit în favoarea lui Bercea Mondialu, condamnarea lui e o dovadă, dar poate știe mult mai mul-te despre această poveste. În orice caz, ar fi trebuit să știe. Cel puţin de la marea serbare a romilor din 2009, când a în-tins mâna liderului mafi ot, ar fi trebuit să afl e. La un anumit nivel ignoranţa este ea însăși o vină.

În declaraţia de săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu s-a delimitat de fra-tele său, aruncându-l în groa-

pa cu lei. Dar, într-un fel sau

altul, delimitarea aceasta ar

fi trebuit să aibă loc cu mult

timp înainte. Președintele știa

că fratele lui este șantajat de

multă vreme, după cum în-

suși a mărturisit. Dar a tăcut

și s-a complăcut. Iar tăcerea

este uneori vinovată.

De fapt nu era cazul ca

președintele să participe la

o chermeză electorală cu fa-

ţadă de sărbătoare etno și

cu dedesubturi alunecoase.

Dacă atunci se juca cu focul,

acum poate a înţeles că “an-

turajul” e neiertător și, mai

devreme sau mai târziu, se

răzbună.

Sursa: Deutsche Welle

„Democracy is coming from the

USA”, ca să parafrazăm un vers al lui

Leonard Cohen. În ţările din Europa

Centrală și de Est, în România, după

răsturnările din 1989, democraţia a

venit din SUA și din Europa Occiden-

tală. În România, „democratizarea”

(ghilimelele se impun) a fost făcută

cu oamenii vechiului regim: Ion Ili-

escu, Emil Constantinescu, Adrian

Năstase, Traian Băsescu, generali,

colonei, procurori, activiști și func-

ţionari comuniști, în dauna victime-

lor regimului comunist, care au fost

pedepsite, marginalizate, murdărite

încă o dată, cu sprijin și complicitate

americane și occidentale. În numele

realismului și pragmatismului po-

litic – în fapt, un cinism de cea mai

ignobilă factură.

Tema ultimilor zece ani, susţinută

gălăgios și jignitor atât de UE, cât și

de SUA, a fost lupta împotriva co-

rupţiei. De fapt, o temă perfi dă și

perversă, de propagandă, pentru

ocuparea economică și militară a

unei ţări afl ate în difi cultate. Marile

active ale României – oţel, petrol,

gaz, bănci, pământ agricol, păduri –

au fost cedate diferitelor puteri din

UE prin rapt și corupţie (contra sem-

năturilor diverșilor prim-miniștri),

iar în ce-i privește pe americani, am

renunţat la o parte din suveranitate

în schimbul protecţiei acordate cri-minalilor și relicvelor de tot felul ale vechiului regim comunist. La sfâr-șitul mandatelor dubioase, forţate, puse cu mâna, ale lui Traian Băsescu rezultă clar că americanii și europe-nii au stat tot timpul cu corupţii la masă. „Corupţii noștri sunt mai buni decât corupţii lor (ai sovieticilor? ai rușilor?)!” pare a fi principiul funda-mental de viaţă al Occidentului în România.

După unele informaţii și zvonuri persistente, serviciile secrete româ-nești știu de multă vreme și în chip documentat că o bună parte, cea mai bogată și mai infracţională, a comunităţii ţigănești a compus o așa-zisă gardă pretoriană a preșe-dintelui Traian Băsescu, pentru ale-geri și fi nanţări de campanii electo-rale, ca și pentru tot felul de „afaceri” inavuabile. Chiar oameni din aceste

servicii, actu-ali și foști, ar fi fost amestecaţi în asemenea operaţi-uni. Simbolic vorbind, Traian Băsescu a fost per-ceput până mai ieri ca Nașul acestei zone sumbre a comunităţii rome. Desigur, această zvonistică va trebui să fi e cercetată serios și fap-tele vor trebui să fi e aduse la lumi-na zilei. Iar pentru asta sunt plătite de ani de zile armate de funcţionari și poliţiști cu miliarde de euro. E de sperat că într-o zi nu foarte înde-părtată își vor și face datoria. Mircea Băsescu nu e decât un alter ego, un „naș” mai mic. La fel cum au fost, în toţi acești ani, și Elena Udrea, Sorin Blejnar, Adriean Videanu, Radu Ber-ceanu, Emil Boc și alţii. Sunt lucruri cunoscute de multă lume, între care și de Mark Gitenstein și de succe-sorul său, Duane Butcher, un fel de substitut de ambasador imperial. Ce caută „diplomatul” Mark Gitenstein

la Fondul Proprie-tatea? Luptă cumva

împotriva corupţiei?Începând de miercuri,

18 iunie 2014, telenovela „Bă-sescu, Bercea, corupţia și decăde-

rea României” rulează pe mai toate micile ecrane. Izaura, fi ica neînfri-cată a lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, e o vedetă cunoscută deja de milioane de telespectatori, ca și de internauţi de pe toată planeta. Mircea Băsescu ar fi primit de la cla-nul Bercea vreo 600.000 de euro ca să facă trafi c de infl uenţă în justiţie cu ajutorul fratelui său și, foarte pro-babil, al unor magistraţi. A dat îna-poi o parte din acești bani în dolari. „Pentru că-i dau americanii dolari”, l-a citat Izaura cu umor pe Mircea Băsescu, azi, 19 iunie, pe Antena 3, la emisiunea Sandrei Stoicescu. De-mocraţia din România a fost prinsă în „frangant” de catastrofă.

Petru ROMOŞANSursa: cotidianul.ro

A spus preşedintele Traian Băsescu tot adevărul?A spus preşedintele Traian Băsescu tot adevărul?

Izaura, „frangantu” şi democraţiaJudecătorul irakian care l-a condamnat la moarte pe Saddam Hussein ar fi căzut în mâinile jihadiștilor, de fapt, ale sunniţilor care ocupă deja o bună parte din Irak, cu Mosul și Fallujah cu tot. Care va fi soarta judecătorului proamerican nu e greu de pro-nosticat, asta dacă el mai e în viaţă. Jihadiștii ar fi executat

sumar până acum câteva mii de funcţionari, poliţiști și mi-litari ai statului irakian „democrat” lăsat în urmă de trupele americane după retragerea ordonată de președintele Barack Obama. Americanii s-au dus în Irak să ducă „vestea bună” a Democraţiei. În Irak e azi haos, au fost sute de mii de morţi, ţara e la pământ, muzeul din Bagdad a fost jefuit, iar răz-boiul religios dintre sunniţi și șiiţi e în plină desfășurare, cu amestecul Arabiei Saudite și al Quatarului de partea sunni-ţilor, și al Iranului de partea șiiţilor, dezastrul din Siria și Irak riscând să se întindă în tot Orientul.

27 IUNIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Pe fondul tensiunilor dintre Ucrai-

na și Rusia, la începutul acestei luni

Comisia Europeană a cerut Bulga-

riei să suspende lucrările la South

Stream, în așteptarea unei decizii

dacă acest proiect respectă legisla-

ţia Uniunii Europene.

Comisarul european pentru Ener-

gie, Guenther Oettinger, a precizat

că proiectul South Stream nu este

anulat, ci oprit până când se va

ajunge la o înţelegere legală comu-

nă între Bulgaria și Uniunea Euro-

peană.

„Această decizie de investiţii re-

prezintă o investiţie în securitatea

furnizării gazelor naturale spre Eu-

ropa”, a afi rmat Gerhard Roiss.

Conducta South Stream, al cărei

cost este estimat la 40 de miliarde

de dolari, ar urma să se întindă pe

o lungime 2.446 km, începând din

Rusia via Marea Neagră, până în

Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria.

Secţiunea din Austria a conductei South Stream ar urma să aibă o ca-pacitate de până la 32 de miliarde metri cubi pe an, ajungând până în orașul Baumgarten.

Grupul austriac OMV este acţio-narul majoritar al Petrom, cu o par-ticipaţie de 51,01%. Ministerul Eco-nomiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare –2,03% iar 6,21% se tranzacţionea-ză liber la Bursa de Valori București. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare și Producţie, Rafi nare și Produse Petro-chimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.

Sursa: agerpres.ro

423 de morţi, civili și militari, s-au înregistrat, în perioada 15 aprilie-20 iunie, ca urmare a con-fruntărilor dintre arma-ta ucraineană și rebelii proruși din estul Ucrai-nei, a indicat marţi, 24 iunie, secretarul general adjunct al ONU pentru drepturile omului, Ivan Simonovic, informează Agerpres.

El a semnalat, totodată, într-o intervenţie avută în Consiliul de Securitate, după cum relatează AFP, că numărul persoanelor strămutate în Ucraina „s-a du-blat în ultimele două săptămâni, având loc o importantă mișcare a populaţiei – estimată la 15.200

de persoane – în regiunile Do-neţk și Lugansk” (est).

La data de 23 iunie, a precizat Simonovic, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (HCR) a înregistrat în total peste 46.100 de persoane strămutate, dintre care 11.500 venind din Crimeea și peste 34.600 din estul Ucrai-nei, dar cifrele reale, a spus el, „sunt probabil mai ridicate”.

Ivan Simonovic, autorul unui raport pe subiectul situaţiei drepturilor omului în Ucraina, publicat la 18 iunie, a mai decla-rat în faţa Consiliului de Securi-tate că guvernul ucrainean tre-buie „să se abţină de la utilizarea forţei într-o manieră excesivă” în operaţiunile sale împotriva opo-zanţilor proruși care controlează o parte din estul ţării.

„Noi nu am primit informa-ţii care să arate că populaţia a fost deliberat luată drept ţintă, dar anchetăm cazurile de acu-zaţii potrivit cărora forţele de securitate ar fi putut lua măsuri pentru evitarea de pierderi de vieţi omenești”, a explicat Ivan Simonovic.

Asistentul secretarului gene-

ral pentru Drepturile Omului a

anunţat, în Consiliul de Secu-

ritate ONU, că estimarea mor-

ţilor, atât în rândul civililor, cât

și armatei, se bazează pe surse

ofi ciale, scrie ABC News, citat de

ziare.com.

Simonovic a mai spus că ar-

mistiţiul din Ucraina, anunţat

recent de președintele Petro

Poroșenko, este un „pas pozitiv

în direcţia pozitivă”. Chiar și așa,

situaţia în estul Ucrainei, unde

se desfășoară operaţiunea anti-

teroristă a Kievului împotriva se-

paratiștilor proruși, este haotică,

a arătat ofi cialul.

Fluxul de arme și recruţi către

grupările armate este în crește-

re; abuzurile separatiștilor sunt

în ascensiune și criminalitatea

și fărădelegile la fel; există ra-

poarte potrivit cărora au loc dis-

pariţii și armata folosește forţă

excesivă; situaţia jurnaliștilor

este alarmantă, a mai spus Si-

monovic.

FLUX

Aproximativ 60% dintre americani, nemulţumiţi

de politica externă a lui Obama

Procentul americanilor nemulţu-miţi de politica externă a președin-telui Barack Obama a ajuns pentru prima dată la 60%, potrivit unui sondaj realizat în comun de coti-dianul New York Times și postul de televiziune CBS, informează RIA Novosti.

Potrivit studiului, 58% dintre persoanele ches-tionate nu aprobă politica externă a șefului ad-ministraţiei de la Washington, în creștere cu 10% faţă de indicele înregistrat la sfârșitul lunii mai.

În această ultimă lună, Statele Unite au sprijinit operaţiunea militară desfășurată de guvernul de la Kiev în sud-estul ţării și au elaborat noi sancţi-uni economice vizând Federaţia Rusă pe fondul crizei ucrainene.

SUA se confruntă în același timp cu o escala-dare bruscă a situaţiei din Irak, de unde trupele americane s-au retras în 2011. În câteva zile, jiha-diștii din Statul Islamic în Irak și Levant au ocupat mai multe mari orașe și provincii ale ţării, adu-când guvernul de la Bagdad la un pas de înfrân-gere militară.

Președintele Obama a declarat că Washingto-nul este dispus să acorde asistenţă guvernului irakian, dar nu are intenţia să trimită trupe în această ţară.

Potrivit rezultatelor sondajului, anumite as-pecte ale abordării adoptate de Obama faţă de criza din Irak sunt totuși sprijinite de majoritatea americanilor, inclusiv posibilitatea de a efectua atacuri cu drone împotriva extremiștilor.

În același timp, sondajul relevă o creștere a ne-încrederii în președinte și o profundă preocupare faţă de o eventuală participare lungă și costisi-toare a Washingtonului în evenimentele din Irak, indică New York Times.

Sursa: agerpres.ro

Gazprom şi OMV au semnat acordul privind construirea Gazprom şi OMV au semnat acordul privind construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream secţiunii din Austria a conductei South Stream

Directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, și omologul său de la OMV, Gerhard Roiss, au semnat marţi, 24 iunie, acordul pentru înfi inţarea unei companii mixte care va fi responsabilă pentru constru-irea secţiunii din Austria a conductei South Stream, cu ocazia vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Aus-tria, transmite Reuters.

RAPORT ONU

423 de morţi în estul Ucrainei, din aprilie

Statele membre ale Uniunii Eu-ropene și cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere și, mai presus de orice, adera-rea României și Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibili-tatea acestui proces, a declarat ieri comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, într-un interviu pentru EurActiv Cehia.

Întrebat ce schimbări au avut loc în pro-

cesul de extindere a UE în ultimii cinci ani,

Stefan Fule a remarcat că atât statele mem-

bre, cât și cele candidate simt o oboseală în

legătură cu ritmul lent al procesului de ex-

tindere.

„Mai presus de orice, aderarea României și

Bulgariei a pus sub semnul întrebării credi-

bilitatea întregului proces. Pentru că a fost

pentru prima dată când UE a decis să intro-

ducă un mecanism special de cooperare și

verifi care asupra statelor membre”, a decla-

rat el.

Comisarul european a mai spus că „cea mai

mare provocare a fost recâștigarea credibili-

tăţii pierdute a procesului de extindere”.

„Ne determină să extindem și să înăsprim

standardele. Statele candidate trebuie să

demonstreze că legislaţia adoptată funcţio-

nează”, a adăugat Stefan Fule.

Comisarul Fule a remarcat că, înainte ca el

să înceapă să lucreze pentru Comisia Euro-

peană, statele membre aveau la dispoziţie

doar câteva instrumente de a infl uenţa sau

chiar de a bloca extinderea. „Acum au peste

o sută de posibilităţi de a face acest lucru.

Noi nu vrem să încetinim în niciun fel proce-

sul de extindere. Dar orice stat membru are

acum mai multe posibilităţi să monitorizeze

calitatea bună a nivelului de pregătire a ţă-

rilor candidate”, a mai explicat Stefan Fule.

Sursa: agerpres.ro

Fule: Aderarea României şi Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea extinderii UE

27 IUNIE 20141010F L U XF L U X Externe

Disputa dintre Berlin și Londra privind desemnarea șefului Comisiei Europene acoperă o gamă largă de mize, de la cele politice la cele tehnocrat-lo-gistice, toate cu impact direct asupra viitorului UE.

După 25 mai, când 180 de milioane din cei 413 milioane de europeni cu drept la vot – deci aproximativ 43% – și-au desemnat fa-voriţii pentru ocuparea unui fotoliu de repre-zentant naţional în Parlamentul European, ur-mătoarea dată importantă pentru Europa nu este neapărat 1 iulie, când acest nou legislativ continental – al optulea cu această denumire, de Parlament al UE – va fi convocat pentru pri-ma oară în plen, ci data când va fi desemnat și validat noul comisar șef al Uniunii, coordo-natorul executiv al politicilor suprastatale ale celor 28 de state membre.

După euroscepticism și eurofobie naţiona-list-populistă, cea mai complexă ameninţare pentru viitorul UE este divizarea între prin-cipalele naţiuni europene, privind aborda-rea strategică a politicilor suprastatale – în esenţă, este vorba despre centralizarea sau descentralizarea puterii politice concentrate la Bruxelles. Eurocraţii, precum Germania, ar dori mai multă putere pentru Bruxelles (cu centrul de comandă la Berlin, desigur), spre a avea garanţia cheltuirii cu folos a propriilor resurse, respectiv pentru un control cât mai efi cient al implementării de către „statele de mâna a doua” (care ofi cial nu există) a politi-cilor în interes mai mult sau mai puţin comun. Invers, alţi membri UE, în frunte cu Marea Bri-tanie, doresc o descentralizare a sistemului de

impunere normativă de la Bruxelles, până la a se institui regula că forurile legislative naţio-nale să poată avea drept de veto, în caz că nu agreează directivele paneuropene.

Resurecţia perfi dului AlbionÎn centrul acestei dispute se afl ă un per-

sonaj – l-am numit pe Jean Claude Juncker, supranumit Mr. Euro, fost premier luxembur-ghez, 18 ani, și, timp de 8 ani, șef al Eurozonei, candidat antedesemnat al popularilor euro-peni la șefi a Comisiei – și mai ales un princi-piu fundamental al democraţiei, respectiv respectarea votului exprimat. În cazul de faţă, votul majoritar al cetăţenilor europeni s-a dus către Partidul Popular European – PPE, al cărui candidat asumat, Juncker, ar trebui să ocupe automat funcţia de comisar șef. În plus, dincolo de votul majoritar al alegăto-rilor europeni, Juncker s-a asigurat de spriji-nul lui Martin Schulz – contracandidatul său social-democrat, căruia i-a promis funcţia de comisar șef adjunct, asigurându-se pe aceas-tă cale și o susţinere parlamentară majoritară (221 de mandate PPE și 191 de mandate PSE, din totalul de 751) – dar și sprijinul explicit a 22 din cei 28 de șefi de state și de guvern,

care compun Consiliul European. Și totuși, nu-mirea lui Juncker – care ar putea fi confi rmat cel mai devreme la summit-ul din 26/27 iunie – întârzie, anume din două motive esenţiale: opoziţia lui David Cameron, premierul Marii Britanii (susţinut deschis de Fredrik Reinfeldt și Mark Rutte, premieri ai Suediei, respectiv al Olandei) și ezitările cancelarului german Angela Merkel, șantajată evident de perspec-tiva, ades invocată de Cameron la cele mai recente negocieri, a ieșirii Marii Britanii din rândurile membrilor UE.

Întrebări din partea publicului europeanDavid Cameron a repetat în numeroase

conjuncturi ofi ciale și „off the record” că nu acceptă sub nicio formă numirea lui Juncker – un „cadavru politic al anilor 80”, un „inepto-crat” și un „alcoolist”; motivul real fi ind viziu-nea eurocentralistă/ federativă a lui Juncker, care ar reduce mult din statutul independent și privilegiat al Marii Britanii în cadrul simfoni-ei europene – și a anunţat recent că toate for-ţele politice de la Londra îl susţin în demersul de a bara numirea luxemburghezului la șefi a braţului executiv al UE. În consecinţă, mulţi „spectatori” ai acestui adevărat thriller politic se întreabă de ce se pretează Angela Merkel la șantajul lui Cameron? De ce nu este pur și sim-plu lăsată Marea Britanie să își vadă de drumul separat, din moment ce este atât de reticentă în a juca după regulile democraţiei europene?

Învingătorul învins şi viceversaSimplifi când la maximum, sunt două răs-

punsuri mari și late, care explică de ce Germa-nia nu și-ar permite „divorţul” politic de Marea

Britanie: din punct de vedere strategic – pe o axă a securităţii Berlin-Londra-Washington, capabilă a se opune noului Război Rece cu Moscova, pe bază de Ucraina și nu numai – nemţii nu pot să își permită să nu joace în ace-eași echipă cu britanicii; al doilea motiv este de stabilitate economică: din 1 noiembrie a.c., intră în vigoare la nivelurile de decizie de la Bruxelles principiul dublei majorităţi, respec-tiv politicile comune nu vor putea fi impuse fără o majoritate de 55% din voturi, dar care să reprezinte, totodată, 65% din populaţia UE. Majoritate, pe care Germania, fără masivii aliaţi britanici, nu o poate atinge doar cu sa-teliţii tradiţionali. Riscul ar fi ca Berlinul să se trezească deodată că la Bruxelles se votează legi europene (spre exemplu din domeniul solidarităţii și coeziunii sociale), în baza căro-ra ar fi obligată să cheltuiască mai mult decât deja se întâmplă și să încaseze mai puţin decât aspiră. Așa cum, după ce a pierdut două răz-boaie mondiale la rând, renăscând apoi ca în-vingător economic al învingătorilor săi militari (paradox semnalat și la recentele comemorări la 70 de ani de la Debarcarea din Normandia), în actuala conjunctură, Germania ar putea ca, pe limba democraţiei, să se trezească învingă-torul învins.

54.000 de funcţionari şi 800 de miliarde de euroUn alt tip de întrebări pe care și-l pun „neo-

fi ţii” într-ale integrării europene ţin de dimen-siunea formală a competiţiei atât de acerbe pentru șefi a Comisiei Europene. De ce atâta tevatură pentru un post public, oricât de înalt ar fi acesta? De ce Juncker, la urma urmei, unul dintre cei mai galonaţi demnitari europeni ai ultimelor decenii, se ţine cu dinţii de nomina-

lizare? De ce nu renunţă pur și simplu, dacă tot le stă atât de multora în gât? Va fi sufi cient să enumerăm câteva cifre pentru ca primele între mize să devină mult mai transparente: aparatul de control în sine și dirijarea fondu-rilor. La primul capitol să menţionăm doar că strict pentru Comisie lucrează nu mai puţin de 33.000 de funcţionari experţi, plătiţi de multe ori mai bine decât șefi i de stat și de guvern că-rora le fac jocurile. Un total de peste 54.000 de funcţionari și 20.000 de lobiști împânzesc an de an pluralitatea infi nită – de-a dreptul „kafki-ană” – de comitete și comiţii ale edifi ciului biro-cratic numit Uniunea Europeană. Se spune că de multe ori decidenţi politici, chiar de talia lui Merkel sau Cameron, devin captivii logistici ai unor birocraţi consideraţi „adevăraţii” cei mai puternici oameni din Europa, precum irlande-za Catherine Day, secretar general al Comisiei, sau germanul Klaus Welle, secretar general al aparatului Parlamentului. Miza fi nanciară? Un raport din ultimul an al mandatului europarla-mentar 2009-2014, coordonat de numitul Wel-le, arată că între aplicarea și neaplicarea politi-cilor europene comune este o marjă fi nanciară (de pierdere sau profi t, depinde de unghi) de 800 de miliarde de euro anual.

Uniunea Sovietică a EuropeiSintagma din intertitlu aparţine lui Marine

le Pen, câștigătoare cu Frontul Naţional Fran-cez, de extremă dreaptă, a alegerilor europar-lamentare din Franţa (25%) și prin care naţio-nalist-populista de pe malurile Senei (mai nou aspirantă la fotoliul prezidenţial de la Elysee; ca „adevărată urmașă a generalului De Gaul-le”) încearcă să conștientizeze un număr cât mai mare de adepţi, sau pur și simplu chibiţi nedumeriţi, de fenomenul paradoxal care se adâncește pe zi ce trece la Bruxelles: în nume-le unui concept utopic – Statele Unite ale Eu-ropei – o elită a decidenţilor politici eurocraţi (susţinută, după cum s-a văzut, de o armată solidă de birocraţi) începe tot mai mult să ia decizii privind viitorul a 500 de milioane de europeni, fără să reprezinte cu adevărat voin-ţa și aspiraţiile acestora. Tocmai absenteismul și ascensiunea fulminantă a euroscepticilor și eurofobilor (dacă se adună toate facţiuni-le europotrivnice se ajunge la un procentaj de 35% din cei 43% dintre europenii care au votat) transformă Uniunea Europeană tot mai mult într-o dictatură, care, potrivit lui Le Pen, îmbracă formele fostului consens democratic de tip bolșevic, unde cei puţini decideau pen-tru cei mulţi, dar, desigur, în numele acesto-ra și în numele nobilelor idealuri ale unei noi orânduiri.

Apollon CRISTODULO Sursa: ziuanews.ro

Funcţii şi disfuncţii la Bruxelles. Mizele confruntării dintre Berlin Funcţii şi disfuncţii la Bruxelles. Mizele confruntării dintre Berlin şi Londra. Oştirea birocratică şi Uniunea Sovietică a Europei şi Londra. Oştirea birocratică şi Uniunea Sovietică a Europei

27 IUNIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Complexul de clădiri ale Depoului şi

cârmuirii fostei societăţi "Tramvaiul Chişinăului"

Monumentul de arhitectură de însem-nătate naţională este amplasat pe strada Mitropolit Dosoftei, 138.

Complexul de clădiri a fost construit la începutul secolului al XX-lea, clădirile fi ind realizate în stil mo-dern industrial.

Organizarea circulaţiei cu tramvaiul tras de cai în Chișinău a fost realizată de o societate anonimă din Belgia. Proiectele clădirilor complexului de întreţi-nere și reparaţie a vagonetelor și a mecanismelor au fost aprobate în 1912 la Sankt-Petersburg. În 1913 a început construcţia depoului, pe loc viran la margi-nea de atunci a orașului, la staţia terminus a liniilor tramvaiului.

Depoul era alcătuit din 7 edifi cii: Hangarul pentru vagonete, care era într-un singur etaj, cu intrarea de pe strada Columna și la colţ cu strada Lăpușneanu; Grajdul pentru cai cu șura pentru furaje; Magazia principală cu cantina pentru lucrători și cu o sală pentru odihnă; Magazia pentru uleiul tehnic și ar-ticole de metal; Clădirea cu atelierele de bobinaj și mecanic, cu tâmplăria și vopsitoria; Casa de locuit cu apartamentul administratorului și cu birourile de conducere, Ghereta pentru paznic; Șura pentru in-strumente; Depozitul pentru scări; Uscătoria pentru nisip; WC.

Terenul pe care a fost amplasat depoul are o în-clinaţie spre strada Columna, particularitate ce a in-fl uenţat arhitectura complexului, amplasat pe două terase, închise de o incintă din piatră. Acesta este consolidat, din partea căderii reliefului, de un zid de sprijin cu talus, ce-i atribuie un aspect de fortifi caţie. Același spirit de stilizare istorică a infl uenţat și arhi-tectura hangarului, cu turnurile la colţurile interioa-re ale clădirii.

Casa de locuit, care din partea curţii interioare are două etaje, spre strada Columna este orientată cu o faţadă din trei niveluri. Intrarea principală este din partea faţadei orientate spre strada Columna, fi ind evidenţiată printr-un portic, dominat de un balcon, soluţie caracteristică clădirilor obștești.

Particularităţi caracteristice arhitecturii clădirilor cu menire tehnică sunt suprafeţele netede ale pere-ţilor, cu goluri de ferestre mari, de tip industrial, fără ancadramente, și scoaterea în evidenţă a structurii portante. În aspectul exterior al clădirilor un rol ac-tiv revine cărămizii roșii aparente, contrastantă prin culoare cu piatra de carieră. Din piatră sunt prelucra-te minuţios detaliile decorative, a căror amplasare a fost supusă rigorilor modernului.

Arhitectura clădirilor a păstrat soluţia iniţială, cu excepţia faţadei principale a hangarului, la care, din partea străzii Mitropolit Dosoftei, au fost alipite vo-lume inestetice, iar o parte a clădirilor, orientate spre strada Calea Orheiului, au fost acoperite cu un strat de mortar cu factură aspră monocromă.

Sursa: monument.sit.md

8.VII.19938.VII.1993

E bine că buzunarul halatului de casă e des-tul de încăpător. Îmi poate înlocui, un timp, coșul pentru hârtii, pe care nu-l pot plasa sub masa de scris din motive de… design. Și am multe mototoli de aruncat în el, în buzunarul ce ţine locul unui coș pentru rateuri…

Din versurile lui Dan Verona:„Ies trecătorii din praf ca niște prizonieri de

război din fotografi ile galbene………………………….....……….O Ploaie bătrână așteaptă să arunce-n văz-

duh rândunici de noroiÎmbătrânesc gardienii în memoria deţinuţi-

lor……………………………………..Pe Dâmboviţa plutește un sicriu ca un șlep”

– din poemul „Sezon mort”, din care, conform metodei lui M. R. Paraschivescu, ar trebui omise tot atâtea versuri.

12.VII.199312.VII.1993

Înţelegere cu negureneancă Eufrosinia Me-linte ca, atunci când telefonez de la Chișinău, să o cheme, de peste gard, cum ar veni, pe mătușa Olga, pentru ca aceasta să-mi spună cum se mai simte tata… Eufrosinia Melinte… Moartea tragică a soţului ei, Vania, șofer. Băr-bat de ispravă, voinic, la peste 50 de ani. Umfl a un pneu la camionul său de mare tonaj. Să nu se potrivit presiunea? Cine știe… Însă cercul de oţel dintre cauciuc și discul roţii se desprinse cu o viteză uimitoare, lovind șoferul exact la gât, cu o putere atât de violentă, încât îl decapită… Năprasnică întâmplare. Și poate că unica de acest fel în întreaga istorie a șoferiei…

Când îi transmiteam, la telefon, lui Cezar Baltag o notiţă biobibliografi că pentru supli-mentul „VE” în engleză și am ajuns la titlul de carte „Umbra ca martor”, colegul spuse: „Un ti-tlu foarte frumos”. Se mai întâmplă…

13.VII.199313.VII.1993

Azi e luni, dar vineri, pe când la US era ru-megată în gol irezolvabila problemă a dării în arendă a Casei de creaţie „Donici”, intră (eram la Cimpoi) Adi Cusin și Petre Anghel, prozatorul, actualmente președintele Asociaţiei „Societa-tea de mâine”, directorul revistei „Avanpost”. Au căzut ca din senin, în compania și „Salvarea” (mașina) doctorului Bârsan ce tratează oameni cu diverse defi cienţe. Doctorul este cuscrul lui Anghel. Chetă, gonaciul Ion Vieru își execută meseria, aducând câteva sticle cu vin. Ne inter-sectăm cu Ioan Mânăscurtă și Tudor Marin. La restaurantul „Turist”, o discuţie neplăcută (prin poziţia altor doi care vor să facă business cu înţelegere din partea altora și profi t numai în partea lor. Mă rog…)

A doua zi îi însoţesc pe Anghel și Cusin prin oraș. Adi e o fi re mercantil-cărpănoasă, dar cumpără și lucruri frumoase: discuri cu muzică clasică. Goblenistul și pictorul Andrei Negură care a expus în galeria „Societăţii de mâine” îi propune lui Anghel să rămână până miercuri, când va putea pleca îndărăt cu băcăuanii, care vin la vernisajul „Saloanele Moldovei”. Cu această ocazie ajungem pe la sala de expoziţii din faţa hotelului „Naţional”. Aici – băcăuanul Ilie Boca și câţiva pictori chișinăuieni fac pasi-enţa celor peste 3000 de lucrări, regizează ex-poziţii.

Ieri, împreună cu Petre Anghel, Ilie Boca, Andrei Negură și doi custozi de la Muzeul de arte plastice din Bacău făcurăm un periplu în-delungat, zigzagat pe la etaje, prin atelierele lui Glebus Sainciuc, Elenei Bontea, Mihai Statnâi, Vasile Cojocaru, Filimon Hămuraru, Isai Cârmu, Dumitru Peicev, Mihai Petric. În postură (și) de galerist, Anghel tratează problema unor viitoa-re expoziţii ale unor basarabeni la „Societatea de mâine”. Procură o pânză de la Statnâi. De fapt, Stantâi ne-a oferit cea mai mare revelaţie. Muncitor aprig de felul său, e și un bun stilist.

Mihail Petric, academist, dar sincer în măr-

turisiri, uneori autocritice, meticulos în aborda-rea variantelor.

Tot alegând pânzele pe care să le arate oas-peţilor, la un moment dat Peicev zice (vorbește, dom’le, românește, deloc rău): „Pânza aceasta mi-a dăruit-o Mihai Grecu”, după care întoarce tabloul, pe reversul căruia autorul ei, Grecu adi-că, scrisese: „Rahat cu apă rece”. Din prea mare exigenţă sau autodezamăgire, probabil.

Revista „Luceafărul” nr. 27 îmi publică un grupaj de versuri.

Într-un articol, citesc o frază: „…masca de gaze, lopata Linemann” și abia astăzi îmi dau seama despre ceea ce-mi vorbea uneori taică-meu – despre lopata de liman (eu chiar îmi fră-mântam mintea: ce o fi având ea cu limanul? Poate cu forţarea râurilor să aibă ceva? Poate că în prundișul limanului e mai greu sau mai ușor de săpat?). Prin urmare, lopata de liman e, de fapt, lopata Linemann, numindu-se astfel, probabil, întru pomenirea numelui născocito-rului ei.

17.VII.1993 (Sâmbătă)17.VII.1993 (Sâmbătă)

Și ce s-a mai întâmplat în această săptămâ-nă pe sfârșite? Luni am dialogat cu Petre An-ghel. Interesant pasajul despre vina bătrânilor faţă de tineri.

Marţi, vernisarea expoziţiei „Saloanele Mol-dovei”. Public numeros. Fac cunoștinţă cu poe-ta Ioana Ieronim, atașat cultural la Ambasada Română din SUA, prezentă la congresul româ-no-american, ce se ţine la Chișinău. Un dialog între dl Buzdugan, comentator politic la TVR, și Petre Anghel. Buzdugan: „Am auzit că ai primit din Occident o tipografi e și ai pus-o în funcţie”. Anghel: „Lumea mă crede mai deștept decât sunt și mai puţin talentat decât în realitate, pe când lucrurile stau invers. N-am nicio tipogra-fi e”… După vernisaj, o agapă cu vin bun și lume predispusă la conversaţie. George Muntean mă prezintă unor oaspeţi de peste Prut drept poet important. Mă rog, ne obișnuim noi și cu elogiile. Nu știam că soţia sa este poeta Adela Popescu. Îmi arată o carte de poeme a acesteia apărută în engleză. Pleacă la Kiev, apoi la Mos-cova. Un periplu de documentare.

Miercuri, alte două expoziţii: prima, a unui fotograf din Câmpina, prezentată de Octavian Onea. Îi întâlnesc aici pe Maria Bieșu și Ion Un-gureanu, facem câteva poze împreună, pe care trebuie să le iau de la Bob-tătarul (Seifulin). O alta, la „Modexpo”, a pictorului Nicolae Oprea și a sculptorului Iurie Platon. Prezenţi și ambasa-dorul Ucrainei, ambasadoarea SUA cu care mă întreţin într-un dialog de complezenţă, până în momentul în care intervine exoticul Mihai Beţi-anu, sosit de la Moscova. Cică, timp de un an a lucrat/ pictat în Ţară.

Tot miercuri, lansarea cărţilor lui Sorin Pa-liga (București) și a Aureliei Potlog, alias Aura Christi din Chișinău, apărute la editura lui Ion Cristea „Ecce homo”. Au vorbit Mihai Cimpoi, Marin Mincu, Arcadie Suceveanu, eu. Mincu zice că era mai bine să fi rămas Aurelia Potlog și nu pseudonimizată Christi. „Un pseudonim nefericit”, zice Mincu. Mai spune că „Dincolo de partea cealaltă a umbrei” este un titlu banal, găsindu-i volumului, după denumirile altor poeme, alte titluri posibile: „Nu mă atinge” sau „Nici un semn”. La Paliga îi atrage atenţia barbi-alinismul, fapt care aproape îl bucură, dat fi ind că însuși el, Mincu, a scris mult despre poetul „Jocului secund”. Însă criticul bucureștean are și un mic confl ict cu Andrei Burac, pe care l-a întrebat cam cu cinism și aplomb de ce nu a apărut încă în revista „Columna” articolul dnei Ștefania Mincu despre Nichita Stănescu, pe care l-a lăsat aici în luna aprilie. A. Burac îi ex-plică lucruri elementare: revista are o anumită periodicitate, acum fi ind în întârziere cu… 5 numere! Și… Mă rog… Mincu pune niște con-diţii cam drastice, dar și niţel deocheate. Burac pleacă la redacţie, aduce articolul cu pricina și, întinzându-i-l lui Mincu, zice: „Ia-l, fi indcă ai vorbit obraznic”. Mincu i se plânge lui Gârneţ, Gârneţ – mie. Asta e cu confl ictele inevitabile…

A doua zi, mă întâlnesc cu soţii Mincu. Dia-loghez cu Marin, el fi ind cam cu ochii pe ceas, pentru că se apropia ora plecării lor la Constan-

ţa. Însă reușim să discutăm cam 40 de minute. Iar astăzi am și „coborât” de pe bandă pe hâr-tie convorbirea. Pare-se, exegetul nu a fost în forma sa cea mai bună, lucru remarcat și de dna Ștefania Mincu, prezentă și ea la dialog și care chiar a intervenit cu câteva comentarii. În încheiere, Mincu mă roagă să transmit arti-colul la „LA”. „N-am bănuit că va ieși așa”, zice, referindu-se la ciocnirea cu Burac. „Mi l-a întors, spunându-mi că am vorbit obraznic… Îmi pare rău…”

Astăzi am scris un cuvânt-prefaţator la versurile lui Călin Mânăscurtă pentru „LA”. De fapt, deja e Călin Sobieţchi-Mânăscurtă și gra-ţie sfatului meu. Îi spun, Căline, în primul rând nu e bine să-ţi suprapui numele cu cel al altui scriitor, care este chiar tatăl tău; secundo, chiar dacă regele polon Sobieţchi a păpat papară de la ai noștri, numele lui conţine un element de nobleţe; în al treilea rând, îi onorezi pe ambii tăi părinţi, pe mama, poeta Ludmila Sobieţchi, și pe tatăl, prozatorul Ioan Mânăscurtă. „Așa m-am gândit și eu, – îmi spune Călin, – însă tata mi-a spus că deja și numele Mânăscurtă e prea lung, iar dacă mai alături de el și pe cel de So-bieţchi…” Păi, zic eu, sunt nume și mai barosa-ne, spre exemplu cele ale portughezilor…

Altceva nu are rost să mai notez despre în-tâmplarea cu tânărul coleg: în loc de câteva fra-ze, mi-au ieșit aproape trei pagini dactilografi a-te. Să vedem ce vor zice cei de la „LA”.

O emisiune TV a lui Ed. Radzinski despre destinul tragic al ultimului ţar rus. Unul (din atâtea!) dintre detaliile cutremurătoare, aproa-pe mistice, dar, de fapt, delirante: când trăgeau cu armele în ţar, ţarină, fi ice, fecior, călăii bolșe-vici se speriaseră, văzând că gloanţele sar îndă-răt de la victime. Explicaţia: gloanţele se loveau de corsetele bătute cu briliante ale doamnei și domnișoarelor auguste. Briliantul e de ne-străpuns de gloanţe, acestea sărind îndărăt ca grindina ce se lovește de asfalt. Ţarul a murit pe 16 spre 17 iulie. Pe 16 iulie s-au împlinit și 50 de ani de la moartea lui Eugen Lovinescu.

Ce caz, ce caz! Joi, înainte de adunarea ge-nerală a scriitorilor, în holul de la etajul 3, Leo-nida Lari îl pălmuiește pe Eugen Cioclea pentru cele publicate la adresa ei în „Tinerimea Moldo-vei”. O, tempora!...

19.VII.199319.VII.1993

Horoscopomania și șarlatanomania zodia-cală în Estul dezorientat, pauperizat sub iluzia dolarului… Un caz: pictorul Gh. Oprea se po-menește pus în faţa unui cont pentru achitarea convorbirilor telefonie de… 150 de mii de ru-ble! L-am văzut cu ochii mei, contul. De unde atâta limbuţie? De fapt, s-a plătit nu pentru plă-cerea de a spune ceva, ci pentru cea de-a ascul-ta. S-a întâmplat astfel. Un ziar a publicat cam următorul anunţ: dacă doriţi să afl aţi cum bate pendula destinului dvs., telefonaţi la (indicat un număr de telefon internaţional) în Mexic, de unde veţi primi un răspuns competent. Iar fi ica lui Oprea, Cornelia, împreună cu o colegă de li-ceu, afl ându-se în perioada examenelor, au te-lefonat zilnic peste ocean, ascultând, uneori pe durata sfertului de oră, oraculele zodiacale. Dat fi ind că un minut de convorbiri internaţionale costă una mie de ruble și curioasele domnișoa-re au stat chitic la receptor, s-au și adunat cele 150 de mii. Plâng domniţele de neștiinţa și nai-vitatea lor, iar tăticul caută ieșire din situaţie…

Îmi telefonează Ion Ţăranu. Îl căutaseră la ambasadă Adi Cusin și Petre Anghel, însă era plecat în concediu. Îmi spune că a fost nașul de cununie al unei fi ne pe care, cu ani în urmă, a botezat-o. A răcit. „Nunta a avut loc într-un restaurant din Piatra Neamţ și eu, care n-am dansat atâta vreme, m-am cam dat în vârtejul horelor. Am ieșit afară să mă răcoresc și, of, Doamne, am păţit-o. Mi-a dat și sângele pe nas. Acum sunt refăcut la 98 de procente.”

Se interesează de confl ictul cu palmele pe care l-a avut Lari cu Cioclea. Presupune că în „TM” va apărea relatarea acidă, semnată de vic-timă. Ce a fost la „LA”? Ce mai noutăţi pe la US? Încolo, rămâne să ne întâlnim sănătoși.

Leo BUTNARU

SOCIETATEA DE MÂINE DE ACUM 20 DE ANI(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

27 IUNIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

O monedă de aur romană din timpul lui Nero,

găsită în AngliaO monedă de aur extrem de rară din timpul Imperiu-lui Roman a fost descoperită în Anglia. Moneda des-coperită într-un sit arheologic poartă imaginea celui mai blamat împărat roman – Nero, și datează din anii 64-65 d. Hr. Situl arheologic Vindolanda a fost cândva o cetate romană afl ată lângă zidul lui Hadrian.

Directorul adjunct care se ocupă cu săpăturile din cadrul sitului arhe-ologic, Justin Blake, menţionează că “prima sa descoperire la Vindolanda făcută în urmă cu 20 de ani a fost la fel, o monedă, dar, la acel moment, părea puţin credibil că va mai fi găsită încă o monedă de aur”.

Moneda găsită, numită aureus sau denarul de aur, avea o valoare im-portantă în acea perioadă, se putea egala cu jumătate din salariul anual al unui soldat. Emiterea acesteia a început în secolul I. d. Hr., în timpul conducerii lui Iulius Caesar și va continua până la înlocuirea să cu soldius.

Marcel Albert, un voluntar din Franţa, a descoperit moneda antică într-un strat sedimentar care data din secolul al IV-lea. Uimitor este că diferite echipe de arheologi au cercetat zona timp de mai multe decenii și niciuna nu a reușit să descopere preţioasa monedă. Deși au mai fost găsite diver-se monede, aceasta fi ind singura cu structură din aur.

Faptul că moneda este mai veche decât stratul arheologic în care a fost descoperită (secolul IV) sugerează circulaţia monedei timp de 300 ani înainte de a fi pierdută.

Împăratul Nero a emis mult mai multe monede decât au făcut-o alţi împăraţi. Nero a fost cel de-al cincilea împărat roman al dinastiei Iulia Claudia. În primii cinci ani de domnie, Nero a fost un împărat mărinimos și înţelept, meritul aparţinându-i lui Seneca, care a guvernat în numele împăratului. Guvernarea sa ulterioară a fost autoritară și crudă, a orga-nizat asasinarea mai multor fi guri importante din jurul său. Este vinovat de marele incendiu al Romei, pentru ca mai apoi să-i învinovăţească pe creștini de dezastrul produs. Nero este considerat un tiran al creștinilor, el fi ind cel care i-a persecutat aspru în timpul domniei sale.

Ulterior, a fost îndepărtat de la putere în anul 68 d.Hr., în urma unei rebeliuni și s-a sinucis înainte de a fi executat.

Sursa: historia.ro

Peștera Chauvet, din re-giunea Ardeche, Franţa, muzeul rupestru conside-rat o capodoperă a îna-intașilor noștri, a intrat zilele trecute în patrimo-niul UNESCO.

Acest vestigiu arheologic, pa-leontologic și artistic de la nivelul Paleoliticului Superior depășește atât în grandoarea desenelor ru-pestre, cât și în numărul lor, tot ce mai există asemănător în lume, inclusiv faimoasa peșteră Lascaux, afl ată tot în Franţa și considerată până recent fără concurenţă.

Vechimea ei se pierde departe în negura timpului, iar șansa noas-tră este aceea că, acum 23.000 de ani, o alunecare de teren a obtu-rat complet accesul, lăsând numai timpul să asigure custodia și buna conservare a exponatelor, notează Le Figaro.

După trei milenii de izolare

completă, în ziua de 18 decembrie 1994, trei speologi francezi, Jean-Marie Chauvet, Christian Hillaire si Eliette Brunel, au pătruns la 25 de metri sub pământ, ca să descopere acolo o adevărată galerie de artă, ascunsă sub platoul numit de lo-calnici Pont d’Arc.

În interiorul uriașei cavităţi subterane s-a înfăţișat ochilor lor

cea mai ve-che colecţie de picturi r u p e s t r e descoperită până în pre-zent, conţi-nând peste o mie de re-prezentări, păstrate în p e r f e c t ă stare atât în ce privește formele, cât și culorile.

Imaginile reprezintă oameni, animale și vegetaţie. 435 de fi inţe reprezentate ne dau o idee despre fauna pe care acești îndepărtaţi strămoși ai omenirii au cunoscut-o bine, de vreme ce o desenau. Pot fi observate 14 specii diferite: urși, ri-noceri, lei, pantere, bizoni și altele.

În faţa specialiștilor se afl ă un uriaș material de studiu și poate, în primul rând, observaţia că aici coabitau lei, urși, rinoceri, pantere, într-un spaţiu climateric care as-tăzi nu le-ar fi priit. Să fi fost oare tropicală clima Franţei în acele vremuri uitate?

Pe pereţi exista amprente sau mulaje de mâini omenești, atât de bărbaţi, cât și de femei, precum și delicate siluete feminine. Nu lip-sesc numeroase urme ale unor uri-așe labe de urs, alături de un ade-vărat osuar al fi inţelor care și-au găsit mormântul în această uriașă pinacotecă a trecutului.

Sursa: ziare.ro

PEŞTERA VISELOR PIERDUTE

Muzeul rupestru redescoperit după 23.000 de ani

Librăria „Geanta cu cărţi”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă „Tâlcuirea Sfi ntei Evanghelii de la Matei” de Sfântul Teofi lact al Bulgari-ei, tipărită de editura Sophia cu binecuvântarea Preasfi n-ţitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului.

Cartea cuprinde Rugăciunea înainte

de citirea din Sfi ntele Cărţi, un studiu in-

troductiv despre viaţa și opera Sfântului

Teofi lact, traducerea în limba română

a tâlcuirilor, viaţa Sfântului Apostol și

Evanghelist Matei, precum și 28 de capi-

tole de tâlcuiri detaliate ale Evangheliei

de la Matei, la care se mai adaugă A tre-

ia sută a capetelor despre dragoste ale

Sfântului Maxim Mărturisitorul, Cuvântul

Sfântului Ioan Damaschin despre venirea

lui Antihrist și Vedenia Sfântului Nifon,

episcopul Constanţianei, despre sfârșitul

lumii și Înfricoșătoarea Judecată.

Pentru a vă face o idee despre spiritul

și stilul cărţii vă propunem un fragment

din Tâlcuirea Sfi ntei Evanghelii de la Ma-

tei, capitolul 9, versetele 13-14, care ne

vorbesc despre disputa Mântuitorului

cu fariseii în casa vameșului:

„Și pe când ședea El la masă, în casă,

iată mulţi vameși și păcătoși au venit și

au șezut la masă împreună cu Iisus și

cu ucenicii Lui. Și văzând fariseii, au zis

ucenicilor: Pentru ce mănâncă Învăţă-

torul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?”

Veselindu-se Matei de primirea lui

Hristos, a chemat pe vameși și mănân-

că Iisus împreună cu ei ca să-i foloseas-

că, măcar deși era prihănit (defăimat)

pentru aceasta. Căci fariseii vrând să-i

depărteze pe ucenicii Lui de la Dânsul,

cleveteau ospătarea cea împreună cu

vameșii.

„Și auzind El, a zis: Nu cei sănătoși

au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Dar

mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă vo-

iesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem

pe drepţi, ci pe păcătoși la pocăinţă”.

„Acum n-am venit ca Judecător, ci ca

Doctor, de aceea și împuţiciunea (ne-

curăţia) o sufăr”.

Încă îi și mustră ca pe niște neînvă-

ţaţi, zicând „mergând, învăţaţi”, adică

„de vreme ce până acum nu aţi învăţat,

măcar de acum mergeţi și învăţaţi-vă că

Dumnezeu preţuiește mai mult mila că-

tre păcătoși decât jertfele” (Osea 6,6).

Iar aceasta, „n-am venit să chem pe

cei drepţi”, o spune luându-i în râs pe

cei care se îndreptăţesc pe ei înșiși, de

vreme ce nimeni dintre oameni nu este

drept. „Așadar am venit să chem pe pă-

cătoși (nu ca să rămână păcătoși), ci ca

să se pocăiască”.

„Tâlcuirea Sfi ntei Evanghelii de la Ma-

tei” de Sfântul Teofi lact al Bulgariei, pre-

cum și tâlcuirile celorlalte Evanghelii de

același autor, dar și alte cărţi cu tematică

ortodoxă ale unor cunoscute edituri din

România, inclusiv cele ale ieromona-

hului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la

librăria-atelier „Geanta cu cărţi”, din Chi-

șinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Dumitru Matcovschi va avea un monument la

Vadul-RaşcovLa Vadul-Raș-cov, raionul Șoldănești, va fi construit un monument al poetului Dumitru Mat-covschi, acolo unde a fost în-mormântat, în urmă cu un an. Lucrarea va fi amplasată pe terenul aferent Casei de cultură din localitate, iar cheltuielile vor fi acoperite din surse fi nanciare pro-venite din donaţii și sponsorizări.

Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50 de volu-me de poezie, proză și piese de teatru și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere naţională din Republi-ca Moldova. Deţine înalte distincţii precum Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”, Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor, Cavaler al Ordinului Re-publicii. A fost membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei.

Din septembrie 2003, liceul din satul de baștină al poetului îi poartă numele. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost inaugurată Casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”. Tot atunci a fost lansat Festivalul internaţional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, cu participanţi din Republica Moldova, România și Ucraina.

Totodată, 2014 a fost declarat „Anul Dumitru Matco-vschi”.

Sursa: moldova.org

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Tâlcuirea Sfi ntei Evanghelii de la MateiTâlcuirea Sfi ntei Evanghelii de la Matei

27 IUNIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Documentar. „Acceptare”. 7.10,

8.15, 3.35 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Euromaxx”.

9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.50 Legen-

dele muzicii. 12.00 World stories – lumea în reportaje.

12.30 Art-club (рус). 13.10 Film. „ȚINTA LEGITIMĂ” (SUA,

2010). 16.00 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.30

Accente economice. 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri

și sălbatici”. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment.

18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan

Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30

Serial. „AGRODOLCE”. 5.10 Evantai folcloric.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55

Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00

Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de

har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film

artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Relu-

are 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00

Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria

iadului, sezon 1, primul episod 15:30 Serial: Abisul pasi-

unii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ

de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doamne de poveste

(r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Maeștrii iluzi-

onismului (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.

7 si 8, an 1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4743 15:00 Film: Mirajul dan-

sului 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Tatăl vitreg 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în

Boston, ep. 9, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România,

te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Pri-

mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером”

с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00

„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”.

Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15

Ночные новости 00:25 „Мой сын - Андрей Краско” 01:20

Николас Кейдж в комедии „В раю, как в ловушке” 03:05

„Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25 Seriale. 10.00,

16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-

TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08

ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO

11:05 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH

INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 NAMIBIE : LE

GÉNOCIDE DU IIE REICH 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:55 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:39 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:08 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PAR-

TIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BOULEVARD

DU PALAIS 21:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FACE CACHÉE DE LA

DÉCO À PETITS PRIX 22:51 24 HEURES CHRONO - DANS LES

COULISSES DES LIVRAISONS DE COLIS 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

1:00 L’EFFRONTÉE 2:34 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:59 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

3.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Campi-

onatul Mondial de Fotbal 2014. 11.50, 17.15 Documentar

pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.15 Evantai folcloric.

13.10 Aniversări. Emilian Galaicu-Păun. 13.55 Documentar.

„Acceptare”. 14.35 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

15.05 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.00 Documen-

tar. „Colecţia design”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.45 Hai la

fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campiona-

tul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10

Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club.

21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 5.10

Documentar. „Uriașul și râul”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Seri-

al: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului,

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neli-

niștit (r) 11:00 Film: Misterele din Avalon,

partea I 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4744 15:00 Film: Căsnicia, o

afacere perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Misiune în lumea apelor

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r)

23:30 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.10, an

2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 04:00 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой

грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”.

Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15

Ночные новости 00:25 „Тамара Синявская. Свет моей

любви” 01:20 Сьюзен Сэрэндон, Натали Портман в

фильме „Где угодно, только не здесь” 03:05 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25 Seriale. 10.00,

16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNA l5:29 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 5:59 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMA-

TIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK

ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT

DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:37 JARDINS 11:00 FLASH INFO

11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH

INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA

VIE 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:10 FLASH

INFO 13:35 L’ENSEMBLE KABOUL EN EXI l14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:05 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 D’AMOUR ET D’EAU FRAÎ-

CHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46

TRAUMA 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR

D’ENQUÊTE 2:55 PARTIR AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE

JOURNA l4:07 LES NOUVEAUX JOURNALISTES

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 19.00, 23.55

- ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului.

6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10,

8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. 11.50, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri

și sălbatici”. 12.15 Cultura azi. 13.10 Natura în obiectiv.

13.45 Știinţă și inovare. 14.20 „Ștefan Vodă din legendă”.

Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.15 Fii

tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 17.45, 19.20

Eugen Doga. Concert jubiliar. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30

Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Documentar. „Athleta Christi”.

22.55 Avangaraj. 0.05 Documentar. „Ioana D’Arc: adevăr și

impostură”. 3.05 Gala Premiilor Anului Literar 2013. 4.25

Rozalina Buldumea. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Seri-

al: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului,

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial:

Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă (r)

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor (r)

14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4745 15:15 Film: Capcana

mercenarilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Iepurașul casei 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în

Boston, ep.11, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой

грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”.

Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15

Ночные новости 00:25 „Политика” 01:20 Алек Болдуин,

Мэг Райан в комедии „Прелюдия к поцелую” 03:00 „Prima

Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25 Seriale. 10.00,

16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNA l5:29 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE

RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE

11:00 FLASH INFO 11:03 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE

LA NATURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO

12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE

13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37 LES ALPES

VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TROIS

HOMMES ET UN COUFFIN 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:05 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ

19:38 LA NOUVELLE BLANCHE NEIGE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:46 LE DESSOUS DES

CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:02 L’HEURE DU SECRET

2:35 ACOUSTIC 3:03 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE

LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 19.00, 23.50 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45, 17.45

Documentar. „Shift - viaţa în era digita-

lă”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar

pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Când vacanţa devine

una de groază. 10.25 Festivalul Internaţional de Arte „Plai

natal”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Documentar. „Catedra-

la din Strasbourg”. 14.40 Știri pozitive. 15.00 Documentar.

„Ioana D’Arc: adevăr și impostură”. 15.55 Părinţi și copii.

16.30 Erudit-cafe. 18.05 Dosar public. 19.15 Film. „SFATURI

DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.00,

4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter

de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05

Europa în concert. 0.00 ARTelier. 0.30 World stories - lumea

în reportaje. 3.05 Mit teatral cu Anatol Răcilă. 3.50 Legendele

muzicii. 4.30 Ion Gagim. Concert aniversar.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film

indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spu-

ne-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, 15:30

Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa

diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc

20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei

(r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinis-

tit (r) 10:45 Film: Capcana Mercenarilor (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4746 15:00 Film: Patrioţi de vânzare 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ști-

rile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Lunetistul 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.12, an 2 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiu-

ne muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Pri-

mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой

грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Prime-

le știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой

грех”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus)

00:15 Ночные новости 00:25 Премьера. „Дэвид Бекхэм.

Путешествие в неизведанное” 01:55 Василий Меркурьев,

Лидия Юдина в музыкальной комедии „На подмостках

сцены” 03:20 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25 Seriale. 10.00,

16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30

FLASH INFO 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12

L’ÉPICERIE 13:37 LES ACADIENS DU QUÉBEC 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 MAUVAIS KARMA 15:32 MAUVAIS KARMA 16:03 MAUVAIS

KARMA 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:38 L’HEURE DU SECRET 21:06 ESCAPADE, LE MAGAZINE

DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN P’TIT

GARS DE MÉNILMONTANT 23:31 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES JUMELLES

3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:05 DOCUMENTAIRE

30 IUNIE 1 IULIE 2 IULIE 3 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

27 IUNIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVei avea foarte multă energie și vei fi extrem de motivat(ă). Prietenii tăi vor fi uimiţi de capacităţile tale de lucru. Vei avea un comportament autoritar, dar trebuie să fi i conștient(ă) ca acest tip de comportament nu îţi aduce doar benefi cii. TaurVei începe săptămâna cu o idee fi xă la care nu vei vrea să renunţi, indi-ferent de comentariile celor din jur. Este foarte posibil ca această idee, dacă va fi pusă bine în practică, să îţi aducă niște benefi cii importante.GemeniAscultă cu atenţie ceea ce vor încer-ca să-ţi spună prietenii. S-ar putea ca cineva să îţi ceară să faci ceva foarte riscant. Nu te avânta, pentru că nu vei câștiga nimic. Ești plin(ă) de ener-gie și vei avea parte de momente fru-moase de relaxare!RacVei fi nevoit(ă) să te confrunţi cu une-le aspecte neplăcute din viaţa ta. Problema este mult mai delicată de-cât pare, deoarece aceste probleme, chiar dacă vor fi rezolvate, vor aduce altele, care implică și persoane din ju-rul tău. LeuÎncearcă să fi i mai realist(ă) și mult mai atent(ă) la tot ce se întâmplă în jurul tău. Nu mai fi atât de naiv(ă) și nu te mai lăsa păcălit(ă) atât de ușor. Este momentul potrivit pentru a în-cepe să iei decizii mult mai impor-tante. FecioarăVei începe săptămâna cu foarte mul-tă gândire profundă. Energia ta inte-lectuală va fi foarte puternică și va fi păcat să o ignori. Grupul tău de pri-eteni se cam destramă, iar asta te de-ranjează. BalanţăMintea ta este pe val. Vei avea niș-te idei foarte mari, așa că va trebui să te aștepţi să întorci câteva capete atunci când vei începe să vorbești. Calculează totul cu mult tact și im-plică-te în parteneriatul care este cel mai profi tabil!ScorpionFoarte bine că îţi plac misterele, pen-tru că vei avea de rezolvat un puzz-le referitor la viaţa sentimentală, care te-ar putea conduce la unele dintre cele mai intime și romantice momen-te din viaţa ta. SăgetătorVor ieși în evidenţă niște detalii pe care nu le vei putea ignora. Va trebui neapărat să fi i atent(ă) la ele, pen-tru că te vor ajuta enorm la locul de muncă. Forţează-te să îţi termini toa-te sarcinile cât mai repede posibil.CapricornNu fi timid(ă) atunci când vine tim-pul să îţi spui părerea. Partea ta ide-alistică se afl ă într-o continuă și ra-pidă creștere și ar fi păcat ca alţii să nu audă ideile tale. Ai putea atrage investitori care să îţi fi nanţeze pro-iectele. VărsătorÎncearcă să schimbi puţin programul. Te-ai săturat deja de el și chiar nu te simţi confortabil făcând aceleași chestii. În măsura în care îţi permiţi, încearcă să faci niște schimbări. PeştiVei avea foarte mult de lucru și va trebui să te ocupi personal de ori-ce amănunt. Această săptămână va fi foarte ocupată, însă tu vei fi mulțumit(ă) pentru că, datorită capa-cităţii tale de efort, vei intra în graţiile superiorilor.

27 iunie - 4 iulie27 iunie - 4 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 724TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15

Europa în concert. 7.10, 8.15, 3.35 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii.

„Tineri și sălbatici”. 10.15 Documentar. „Arts 21”. 10.40 „Un sfert

de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00 Augustina Florea. „Eterna

Primăvară”. Concert de caritate. 12.00, 4.10 Dor. Program muzi-

cal. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10 Film. „SFATURI DE

VIAȚĂ” (SUA, 2007). 14.50 Documentar. „Athleta Christi”. 15.30

Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.45 Hai la fotbal!

Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de

Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial

de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30

Serial. „AGRODOLCE”. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs

autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria

iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r)

03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial:

Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Patrioţi de vânzare (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 16:00 La

Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Planeta maimuţelor 23:15 Film: Răfuiala 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00

Film: Răfuiala (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Единственный мой грех”. Многосерийный

фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и

мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле

чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 „Точь-в-

точь” 00:50 „Primele știri” (rus) 01:00 Риз Уизерспун в триллере

„Лучшие планы” 02:25 Анатолий Веденкин, Людмила

Гурченко, Наталья Фатеева в комедии „Летние сны” 03:40

Василий Ливанов, Татьяна Самойлова, Евгений Урбанский,

Иннокентий Смоктуновский в фильме „Неотправленное

письмо” 05:15 „Пока все дома”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25 Seriale. 10.00, 16.45

Teleshopping. 10.20,

16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 LES BELGES DU BOUT

DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU

ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09

FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS ULTRA

11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS

BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 À LA DI STASIO 13:39 NUS &

CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’HEURE DU SECRET

15:50 FICTION 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 360° - GÉO 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JO-

URNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT

07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 AU

SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:02

AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 3:30

TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 15.35 Documentar.

„Shift - viaţa în era digitală”. 6.35 „Ștefan

Vodă din legendă”. Spectacol. 7.30

Documentar. „Catedrala din Strasbourg”. 9.00 Desene animate.

„Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

10.00 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 12.00 Magazinul

copiilor. 12.30 Casa mea. 13.00 Stil nou. 13.30 Știri pozitive. 13.50

Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.10 „Ploiţa de stele”. Concurs

municipal al tinerelor talente. 15.50 Documentar. „Euroboxx”.

16.20 Erudit-cafe. Concurs. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În

ritm de dans. 17.45 Dialog social. 18.05 Hai la fotbal! Program

de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal

2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Destine de

colecţie. 3.15 Aniversări. Emilian Galaicu-Păun. 4.25 Serial. „UN

PREOT PRINTRE NOI”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Re-

luare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00

Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La

altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film

artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru

că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a

mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii

16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de

închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii ilu-

zionismului, ep.13, an 1 (ultimul episod) 11:00

Promotor 11:30 Film: Daltry Calhoun: tată fără

voie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă

rog! (r) 15:15 Film: Micuţa Sue 17:00 Film: La mijloc 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Mereu

în off side 23:15 Film: 21: Șansa vieţii lui 01:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 02:45 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: 21: Șansa vieţii lui (r)

05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Леонид Куравлев,

Татьяна Пельтцер в комедии „Ты – мне,

я – тебе” 07:30 Приключенческий фильм

„Черный снег” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово

пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак”

11:05 Премьера. „Инна Ульянова. Под маской счастливой

женщины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный

ремонт” 13:10 Премьера. „Народная медицина” 14:10 „Какие

наши годы!” 15:25 „Вышка” 17:40 Олег Басилашвили, Наталья

Гундарева, Марина Неелова в фильме „Осенний марафон”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Осенний

марафон”. Продолжение 19:30 „Две звезды” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:20 „Время” 21:45 Комедия Леонида Гайдая „Операция

„Ы” и другие приключения Шурика” 23:25 Мария Миронова,

Екатерина Вилкова, Анатолий Белый, Александр Балуев в

фильме „Желание” 01:10 Джефф Бриджес, Сандра Баллок в

триллере „Исчезновение” 02:55 Фильм „Букет фиалок” 04:20

Нина Меньшикова, Елена Кузьмина в фильме „Открытое

сердце”

7.00-11.40, 12.10-16.45,

19.25 Seriale. 11.40 Te-

leshopping. 16.45, 0.00,

2.30, 4.10, 5.50 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00,

1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40, 2.05, 3.45,

5.25 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE

l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:50 LIBRE ÉCHANGE

9:04 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TV5MONDE LE JOURNA l9:39

MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO

CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI

11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:28 ARTZOOKA !

12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO

13:04 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 15:59 UN HÔTEL À

LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT

BOYARD 21:27 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01

69 MINUTES SANS CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 PUNK 2:38 D6BELS ON STAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 19.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. „O zi perfectă de pământ”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Docu-

mentar. „Drumeţii”. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Să

nu ne răzbunaţi. Foametea din Basarabia”. 9.30 Documentar.

„Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Pă-

rinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Dor. Anastasia Lazariuc.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 4.30 Festivalul „Ia Mania”.

14.00 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici

din Basarabia”. 14.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 17.55 La noi în

sat. 18.30 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.40 Tezaur.

19.20 Povestea. 19.35, 22.20 „Destin”. Anastasia Lazariuc.

Spectacol muzical. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 World stories

- lumea în reportaje. 23.10 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi.

Deportările în Siberia”. 0.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.50 Erudit-cafe. 2.35 „Ștefan Vodă din legendă”. Spectacol.

3.30 Casa mea. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic

10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Tele-

shopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.

md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping

16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md

18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25

Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md

22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30

Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Seri-

al: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului,

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial:

Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r)

04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Micuţa

Sue (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.1,

sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:15 Tele-

shopping 13:30 Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: La mijloc (r)

17:00 Film: Fete rele 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 20:45 Film: Lumina rece a dimineţii 22:45

Film: Sechestraţi în tren 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

02:00 Film: Sechestraţi în tren (r) 04:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи”

0 6 : 5 0 П р и к л ю ч е н ч е с к и й ф и л ь м

„Черный снег” 08:30 „Служу Отчизне!”

09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым

10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 Премьера. „Семь великих русских

путешественников” 13:10 „Моя родословная” 13:50

„Владимир Ворошилов. Вся жизнь - игра” 14:50 „Что?

Где? Когда?” 15:50 „Универcальный артист” 17:30

„Минуты славы” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni

au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа

22:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:45

„Повтори!” Пародийное шоу 02:40 Фильм „Станционный

смотритель” 03:45 „В наше время”

7.00, 19.00, 0.20, 2.00,

3.40, 5.20, 6.35 Repor-

ter. 7.25 „100 de mol-

doveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.45, 2.25, 4.05, 5.45

Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45-

18.45, 19.25-0.20 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30

À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN

10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB

10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI

11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK

12:00 RIDING ZONE 13:01 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT

14:00 NEW YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

LE GRAND TOUR 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO

18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS

19:29 L’INVITÉ 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:29 LES CHAMPIGNONS

POURRONT-ILS SAUVER LE MONDE ? 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 LES COMPÈRES 23:29 GÉRALDINE JE T’AIME 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

1:00 UN P’TIT GARS DE MÉNILMONTANT 2:36 360° - GÉO 3:30

TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

4 IULIE 5 IULIE 6 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

27 IUNIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Televizorul aprins în fundal afec-tează dezvoltarea limbajului co-piilor, au descoperit cercetătorii americani într-un studiu.

Deși zgomotul televizorului în fundal este un fenomen obișnuit în cele mai multe case, un stu-diu al cercetătorilor americani a descoperit că acesta afectează dezvoltarea limbajului copiilor, deoarece părinţii vorbesc mai puţin cu aceștia când televizorul este aprins, conform dailymail.co.uk.

Argumentul oamenilor de știinţă americani este că limbajul copiilor se dezvoltă când aceștia își ascultă părinţii, iar părinţii discută mai puţin cu copiii când televizorul este aprins.

În cadrul experimentului, publicat în Jour-nal of Children and Media, părinţii unor copii cu vârstele cuprinse între 12, 24 și 36 de luni au fost observaţi în timp ce interacţionau cu aceștia în timpul unor jocuri.

Grupul de părinţi și copii a fost observat timp

de o oră, iar jumătate din acest timp, televizorul era aprins în fundal.

Cercetătorii au observat că, în timp ce televi-zorul era aprins, numărul de cuvinte și de fraze, precum și numărul de cuvinte noi rostite de pă-rinţi, au fost mai reduse decât în timpul în care televizorul era stins. Având în vedere că limbajul utilizat de părinţi are o legătură intrinsecă cu dez-voltarea limbajului copiilor, rezultatele studiului sugerează că expunerea prelungită la zgomotul de fond al televizorului are o infl uenţă negativă asupra acestui proces.

În Statele Unite ale Americii, copiii sub 24 de luni au parte, în medie, de 5,5 ore de zgomot de fond produs de televizor pe zi. «Noile noastre re-zultate, alături de cercetările anterioare privind efectele negative ale zgomotului de fond al tele-vizorului asupra (...) interacţiunii dintre părinţi și copii, arată că emisiunile de televiziune care nu sunt adresate copiilor ar trebui evitate cât mai mult posibil», a spus Tiff any Pempek, autoarea studiului.

«Cel mai bine ar fi ca părinţii să se joace cu copi-lul lor fără să fi e distrași de zgomotul televizorului din fundal», a precizat Tiff any Pempek. Deși, până acum, recomandările aveau în vedere expunerea directă la televizor, rapoartele recente au arătat efectul negativ potenţial al expunerii la zgomotul de fundal, despre care părinţii ar putea crede că nu are niciun efect asupra copilului.

Mediafax.ro

STUDIU

Televizorul aprins în fundal afectează Televizorul aprins în fundal afectează dezvoltarea limbajului copiilordezvoltarea limbajului copiilor

FARMACIA NATURIIZmeura, aliment benefi c împotriva

oboseliiZmeura conţine multă

vitamina C, minerale și

antioxidanţi, fi ind benefi că

împotriva oboselii și pentru

o mai bună digestie, rela-

tează passionsante.be.

Acest fruct este deosebit de

bogat în magneziu, calciu și fi er,

precum și în diferite vitamine (25

mg de vitamina C la 100 g), fi ind

în schimb destul de perisabil: se

poate păstra în frigider cel mult

două-trei zile.

Datorită conţinutului ridicat

de fi bre, zmeura este recomanda-

tă împotriva constipaţiei, iar celu-

loza grăbește tranzitul intestinal.

Totuși, în cazul fragilităţii mucoa-

sei intestinale, este preferabil să

nu se consume prea multă și cel

mai bine în stare prelucrată (de

exemplu suc).

Fiind hipocalorică (38 kcal/100

g), zmeura se recomandă la de-

serturile ușoare, cărora le dă cu-

loare.

Conţinutul bogat în magneziu

și fi er o fac să fi e un bun remediu

natural împotriva oboselii.

Este cel mai bogat fruct în acid

elagic, polifenol antioxidant care

contribuie la prevenirea unor ti-

puri de cancer.

Antocianinele (antioxidanţi)

pe care le conţine zmeura consti-

tuie un ajutor preţios împotriva

îmbătrânirii pielii, ameliorând

elasticitatea și densitatea aces-

teia. Contribuie și la reducerea

roșeţei prin întărirea rezistenţei

micilor vase sanguine ale epider-

mei (antocianinele sunt ideale în

măști sau loţiuni pentru atenua-

rea cuperozei).

Agerpres.ro

Flori care pot fi mâncate

După ce vei citi acest articol nu te vei mai duce la fl orărie doar pentru a cumpăra buchete pentru ocazii specia-le, ci și pentru dăţile când ai chef să gă-tești ceva deosebit. În plus, vei începe să fi i atentă și pe câmpuri, în plimbă-rile tale prin ţară, tot cu același scop. Chiar dacă vei fi reticenţă, te asigurăm că aceste fl ori sunt comestibile.

Florile de dovlecelFlorile de dovlecel

Aceste fl ori dulci sunt tradiţionale în bucătăria mediteraneană. Pot fi gătite cu mozzarella și anchoa, umplute cu risotto și ierburi aromatice, cu pesmet sau ricotta. De regulă, se sotează și se prăjesc în ulei.

Flori de liliacFlori de liliac

Au un gust ușor de citrice și pot fi puţin amărui, însă mierea va da cu adevărat sa-voare. Mierea cu fl ori de liliac poate fi savu-rată pe pâine prăjită sau biscuiţi sau poate fi folosită la brioșe.

Petale de trandafi rPetale de trandafi r

Trandafi rii pot fi  mai mult decât o decla-raţie de dragoste. Petalele se pot transfor-mă în sirop, ceai sau chiar dulceaţă.

GălbeneleGălbenele

Gălbenelele nu sunt folosite doar pen-tru ceai sau pentru creme, dar și pentru a înlocui șofranul din mâncăruri, pentru a da gust minunat salatelor, supelor sau omle-telor. Dacă vrei să faci paella, sotează ceapa în ulei de măsline, adaugă orez, carne de care îţi  poftește inima, bineînţeles gălbe-nelele tocate, și apă fi erbinte și gata!

Mâna Maicii DomnuluiMâna Maicii Domnului

Ceaiul de Mâna Maicii Domnului are proprietăţi  antibacteriene, antivirale și antiinfl amatorii și are efecte calmante și expectorante,  laxative, diuretice și antimi-crobiene. 

LevănţicaLevănţica

Levănţica dă un gust deosebit mierii de albine, prăjiturilor, budincilor, biscuiţilor de casă și ceaiurilor, dar poate fi inclusă și în felurile principale. 

One.ro

Descoperă în sugestiile designerilor de interior cele mai inspirate idei care să-ţi transforme casa și starea!

NaturalNatural

Culorile, tex-turile și materia-lele inspirate din natură vin să ne arate că atunci când ești în pană

de idei, este sufi cient să-ţi arunci o privire pe fe-reastră pentru a descoperi cele mai fi rești, subti-le, elegante și vesele combinaţii. Locuinţa se va transforma imediat într-un colţ de relaxare.

FloraleFlorale

Cu ajutorul imprime-urilor fl orale vei obţine foarte ușor o atmosferă învăluită în romantism. Secretul este să alegi anu-mite accente cu un astfel de imprimeu, pentru a evi-ta fl orile în exces.

Un decor freshUn decor fresh

Poate că sunt culorile pe care le au fl orile primă-vara sau poate că transmit doar veselie și o senzaţie de relaxare deplină, un lucru este sigur: pastelul este una dintre cele mai bune alegeri când vrei o schimbare de decor.

Inspiraţii greceștiInspiraţii grecești

Ai fost sedusă de combinaţiile delicioase de ingrediente care dau o savoare aparte mân-cărurilor? Atunci desco-peră și o altă abordare a culturii grecești: cea a designului de interior.

Lemnul masiv și liniile simple sunt câteva dintre caracteristicile unui mobilier de inspiraţie gre-cească.

Grafi smeGrafi sme

La început de drum, aruncă o privire în trecut,

într-o perioadă în care lutul era un foarte apreciat material ter-morezistent. Formele grafi ce se combină armonios cu vasele realizate din lut.

NonconformistNonconformist

Forme geometrice cu linii drepte, combi-naţii sobre de texturi și culori, stilul indus-trial este foarte expre-siv, tocmai prin faptul

că este caracterizat prin spaţii de depozitare ul-trafuncţionale.

MinimalistMinimalist

Acesta este cu-vântul pe care mi-zează nordicii, pu-nând întotdeauna accent pe eleganţă și funcţionalitate.

Avantaje.ro

Trebuie să recunoaștem: e

mare lucru să poţi să inte-

grezi fi resc, în garderoba

de birou, o piesă sexy cum

e șortul. Iată cam ce ar fi de

făcut:

Întâi de toate, trebuie să pre-

cizăm că, în condiţiile în care

lucrezi într-un domeniu foarte

rigid, este mai bine să eviţi șortul

sau să alegi o variantă decentă,

ce se termină puţin deasupra ge-

nunchiului.

Dacă ai decis că te poţi aven-

tura și la birou în șort, trebuie să

ţii seama de un test simplu. Întin-

de mâinile pe lângă corp. Punc-

tul în care ajungi în mod fi resc cu

degetele va reprezenta limita de

care trebuie să ţii seama atunci

când alegi lungimea pantaloni-

lor sau a fustei: să nu fi e nicioda-

tă mai scurte!

Așadar, iată ghidul scurt de

bună purtate a șortului la birou.

Pornește de jos în sus: noile

tocuri de lungime medie dau

perfect lângă o pereche de pan-

taloni scurţi. Tocurile înalte ar

putea părea excesive, dar cele medii și pătrate sunt exact ce trebuie! Vei avea un look foarte fresh, iar la sfârșitul zilei nu te vor mai durea picioarele.

Ai mare grijă la proporţii și nu alege o pereche excesiv de mula-tă pentru birou! Păstrează șortul sexy pentru plajă.

Alege un șort... la dungă! Dacă și sacoul e din același material, practic vei fi la costum, în varian-ta estivală, desigur! Ce poate fi mai potrivit pentru zilele toride din oraș?

Fii curajoasă și experimentea-ză! Poţi purta un șort cu pantofi oxford, pălărie și cămașă. Poţi să-ţi imaginezi ceva mai potrivit pentru birou? Noi nu. Ah, și să nu ignorăm ruda șortului, fusta pan-talon, o achiziţie extrem de valo-roasă pentru garderoba offi ce.

Glamourmagazine.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Cum să porţi şortul la birou

HOME DECO

Decorurile simple şi colorate, în tendinţe

27 IUNIE 20141616F L U XF L U X Magazin

În premieră, un Festival Medieval în Republica Moldova

Festivalul își propune să reînvie tre-cutul prin teatralizarea celor mai apri-ge bătălii istorice și organizarea unei parade de excepție a celor mai impor-tante personalități ale vremii. Timp de două zile, doritorii vor putea participa la aceste bătălii, la trageri cu arcul, du-eluri cu săbii și adevărate show-uri de foc, alături de cei mai mari domnitori ai neamului.

Programul Festivalului va mai inclu-de, pe lângă reconstituirea unor lupte istorice și parada unor personalităţi din vremuri demult apuse, un concert de muzică și dansuri medievale, show-uri de foc, trageri cu arcul, plimbări cu balonul de aer, plimbări cu caii și cu căruța, târguri de artizanat și altele. De asemenea, amatorii de drumeţii se vor putea deplasa pe traseul turistic la Mă-năstirea Căpriana.

Festivalul va include și un program dedicat copiilor. Astfel, cei mici vor pu-tea participa la mai multe concursuri în domeniul teatrului, dansului, artei plastice, organizatorii propunându-și să descopere tinere talente și să le cul-tive copiilor patriotismul și dragostea pentru valorile artistice naționale.

Teatrul Municipal de Marionete Chișinău și Teatrul pentru copii „Arle-chino” vor prezenta mai multe spec-tacole pentru cei mici. De asemenea,

aceștia se vor distra alături de clovni și vor fi antrenaţi în diverse jocuri.

La eveniment vor participa trupe de dans și de muzică din țară și de pes-te hotare, trupe de actori, cascadori, jongleri, meșteșugari și nu numai. O atmosferă specifi că vor crea spectaco-lele, muzica și dansurile, dar și invitaţii deosebiţi ai festivalului. Printre aceștia se numără lăutarii “Vatra Neamului”, formațiile de muzică medievală și re-nascentistă de la București, „Nomen Est Omen”, „Ad-Hoc”.

Cei care intenţionează să participe la toate acţiunile incluse în program vor putea să închirieze corturi în zona de camping a Festivalului Medieval, înre-gistrând o cerere prealabilă.

Complexul Cultural VATRA se afl ă la doar 30 km de Chișinău, pe traseul Chișinău-Ungheni. Situat într-o zonă pitorească unică, aici se poate ajunge ușor atât cu mașina, cât și cu transpor-tul public.

Complexul Cultural VATRA este am-plasat la poalele Codrilor, în apropie-rea Mănăstirii Căpriana. Ceea ce le va permite participanţilor să respire aer curat, să facă o plimbare prin Codri și să viziteze una dintre cele mai vechi mă-năstiri din Moldova.

Prețul biletului de intrare la festival este de 50 de lei pentru o zi și 80 de lei pentru două zile. Biletele pot fi procura-te online de pe portalurile iTicket.md, fest.md și la numărul de telefon 079 55 11 33. Acestea vor fi comercializate însă și în ziua evenimentul, la intrarea Com-plexului Etno-Cultural VATRA.

Pentru doritori, organizatorii fes-tivalului vor pune la dispoziţie o rută specială din Chișinău spre Complexul Vatra. Transportul va fi luat de pe Calea Ieșilor și va costa 15 lei într-o direcție. Microbuzele pe această rută vor circu-la cu începere de la ora 11:00 sâmbătă, până duminică după închiderea festi-valului.

La Complex se poate ajunge însă și cu transportul public de pe rutele: Chișinău-Bucovăț, Chișinău-Lozova, Chișinău-Călărași, Chișinău-Vorniceni, Chișinău-Strășeni (ruta va fi prelungită până la Complexul VATRA), și alte rute care pot fi luate din sectorul Sculeni al capitalei.

În cele două zile ale festivalului, nu-mărul autobuzelor și al microbuzelor de pe aceste rute vor fi suplinite și vor circula până la ore mai târzii.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

În zilele de 28 și 29 iunie, în incinta Complexului Etno-Cul-tural VATRA va avea loc primul Festival Medieval din Mol-dova, care se anunţă a fi un eveniment artistic și cultural „cum nu s-a mai văzut”. Orga-nizatorii promit un spectacol de amploare, din care nu vor lipsi muzica medievală, para-da personalităților istorice și a costumelor medievale, dansul și călătoriile inedite cu caii prin pădure, mâncarea gătită sub cerul liber etc.

Astăzi, pe scena de la Palatul Culturii din Iași are loc concer-tul extraordinar „Eugen Doga”, susţinut de Opera Naţională Ro-mână Iași, cu participarea maes-trului. Evenimentul muzical, care are loc în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional al Educaţiei 2014, va transmis live și la Cernăuţi.

Despre Eugen Doga se spune că ar fi cel mai mare compozitor român în viaţă. De aceea, pare un paradox faptul că românii îl cunosc prea puţin. Însă legăturile sale cu România datează încă de pe vremea comunismului. El este cel care a realizat coloana sonoră a fi lmului „Maria Mirabela”, o coproducţie ro-mâno-sovietică, însă este cunoscut și pentru muzica din alte producţii cinematografi ce de succes care au rulat pe marile ecrane – „Lău-tarii”, „Gingașa și tandra mea fi ară”, „Șatra”. În noiembrie trecut, compozitorul a susţinut un concert jubiliar la Ateneul Român.

Opera lui Eugen Doga este una vastă și cu-prinde lucrări de balet, cvartete, cântece, me-lodii lirice, piese instrumentale de cameră, po-eme simfonice, romanţe, muzică pentru piese de teatru și coloane sonore pentru peste 200 de fi lme. „Celebrul vals din fi lmul „Gingașa și

tandra mea fi ară” este una dintre cele mai fai-

moase compoziţii muzicale ale secolului XX. În

conformitate cu o decizie specială a UNESCO,

acest vals este recunoscut ca fi ind unul dintre

cele patru capodopere muzicale ale secolului

XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Pro-movare și Comunicare a FIE Iași. Compozitorul mai este și autorul coloanei sonore din alte fi lme cunoscute: „Anna Pavlova”, „Binecuvân-taţi femeia”, „Portretul soţiei pictorului”, ”Dja-milea”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a.

Supranumit „Maestru în artă, Artist al Popo-rului și Om al Mileniului”, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieţii numeroase distincţii și premii naţionale și internaţionale, fi ind înscris în lista celor 200 de personalităţi ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lu-crările “Gramofon” pe poziţia a 83-a, iar “Dulcea și tandra mea fi ară” s-a clasat pe locul 94.

Maestrul Doga este recunoscut la nivel in-ternaţional, alături de George Enescu, ca unul dintre numele mari ale muzicii clasice. Elita intelectuală din Sankt Petersburg l-a așezat pe Eugen Doga alături de George Enescu în prestigioasa antologie „Compozitorii secolu-lui XX”.

„Am învăţat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecăţile snobilor. Degeaba râvnești să atingi înălţimile, să experimentezi o moderni-tate rece, chinuită, dacă nu ai scris nicio piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzica mu-zicală, să se bucure, să se vindece prin ea”, afi r-mă Eugen Doga.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Maestrul Eugen Doga, în concert la IaşiMaestrul Eugen Doga, în concert la Iaşi

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

O D E S A i C R I M E E A 09 – 14 septembrie 2014

Ziua 1: Deplasare din Ia i, ora 07.00 (de la Palatul Culturii), spre Odesa pe ruta Chi in u-Odesa (350 km). Catedrala Mitropolitan „Schimbarea la Fa ” – moa tele Sf. Ier. INOCHENTIE, Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului – Ka pirovskaia. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – moa tele Sf. Cuv. IONA, Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului – Ka pirovskaia i cea din Iviron. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro). Ziua 2: Mic dejun. Deplasare spre Simferopol (470 km). Sosire în Simferopol, aprox. ora 16.00. Catedrala Sfânta Treime – moa tele Sfântului Ierarh LUCA, doctorul f r de argin i. Catedrala Sfin ilor Apostoli Petru i Pavel – moa tele Sfântului Ierarh GURIE (†1882), Icoana F c toare de minuni a Sf. Ier. Nicolae. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 3: Mic dejun. Yalta. Catedrala Sf. Alexandru Nevski. Palatul LIVADIA, (re edin a de var a familiei imperiale), Biserica cu hramul "În l area Sfintei Cruci". Castelul “Cuibul Rândunicilor”. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 4: Mic dejun. BAHCISARAI – supranumit Muntele Athos al Crimeii. M n stirea de c lug ri din munte (pe ter ) „Adormirea Maicii Domnului”, Închinare la Icoana F c toare de Minuni a Maicii Domnului. M n stirea Inckerman. Construit în piatr deasupra pe terii Sf. Ap. Andrei. În biserica rupestr din m n stire se afl un paraclis închinat Sf. Ap. Andrei i reprezint , de fapt, chiar pe tera în care a locuit Sfântul Apostol i ucenicii s i; un al doilea paraclis (cel mai mare, în care se sluje te) este închinat Sf. Clement – pap al Romei, ucenicul Sf. Ap. Petru, exilat de împ ratul Traian la Chersones i martirizat la anul 99. Aici se afl racla cu Sfintele lui Moa te. Hersones (SEVASTOPOL) Catedrala Sf. Cneaz Vladimir. A fost construit pe locul unde a fost botezat Sf. Cneaz VLADIMIR în anul 988, socotit ca cel care a încre tinat poporul rus. (TAXA de intrare 4 Euro). PLIMBARE PRIN SEVASTOPOL. FIOLENT – muntele Maicii Domnului. M n stirea Sf. Gheorghe Biruitorul. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 5: Mic dejun. Deplasare Simferopol-Odesa (470 km). M n stirea Sf. Prooroc Ilie – moa tele Sf. Gavriil Athonitul, icoana Maicii Domnului al ptând. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro). Ziua 6: Mic dejun. M n stirea „Adormirea Maicii Domnului”, moa tele i mormântul Sf. Cuv. KUK A i talpa Sf. Ap. ANDREI. Deplasare Odesa-Chi in u-Ia i (350 km). Sosirea în Ia i, aprox. ora 20.00 (în func ie de formalit ile vamale). Pre ul pelerinajului: 300 Euro. Pre ul include: * transport, viza de intrare în Crimeea (Rusia), mas (dejun i cin ), 5 nop i de cazare (Hotel** în Odesa, Crimeea/Pensiune la 200 metri de Marea Neagr ), asigurare medical , ghid local, traduc tor i taxe vamale.

Nu sunt incluse în pre : - intrarea la unele obiective turistice,

- cina în Odesa (4 Euro). Urm toarele pelerinaje: Kiev, Poceaev, Cernigov. 15-20 iulie. Pre : 500 lei

Grecia – 09-21 august. Pre : 450 Euro.

Marin Osoianu 0744848704 http://pelerinajeucraina.com www.byzantion.ro