CMYK

MARŢI6 decembrie 2011

Anul IVNr. 84112 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:49Apus: 16:43

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3530 lei1$ = 3,2363 lei1₤ = 5,0619 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Au trecut 12 zile de când s-au alocat banii necesari pentru a se relua furnizarea căldurii în LupeniResmeriţă, cu ce drept laşioamenii să moară de frig?

Aşa cum rezultă din documentele

oficiale, municipiul Lupeni a

primit un total de 20 de miliarde

de lei vechi (de la Guvernul

României, Direcţia Generală a

Finanţelor Publice Hunedoara şi

Consiliul Judeţean Hunedoara)

pentru a reporni sistemul local de

termoficare.

Cu toate acestea, pentru că a

abandonat soarta Universal Edil

SA şi a punctelor termice de pe

raza Lupeniului, copiii şi pen-

sionarii din această localitate nu

beneficiază nici astăzi de căldură.

De 12 zile, edilul-turnător

Resmeriţă nu mai poate da vina

pe lipsa resurselor financiare.

Cu toate acestea, indiferenţa lui

Resmeriţă şi dispreţul manage-

rial de care a dat dovadă vor

ţine în continuare o bună parte

din cetăţenii municipiului Lupeni

în frig.

Un gând bun de Sfântul Nicolae!!! Fie ca toate dorinţele să vi se

împlinească! La mulţi ani!

Constantin RAMAŞCANUViceprimarul oraşului Petrila

Sărbătoarea Sfântului IerarhNicolae îmi oferă fericitulprilej de a ura tuturor celor

ce poartă acest nume multă sănătate,

încredere, speranţă şitradiţionalul La mulţi ani!

Mircea Ioan MOLOŢPreşedintele Consiliului

Judeţean Hunedoara

Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros

LA MULŢI ANI, să aveţi parte de multă

sănătate, multe realizări şitot ce vă doriţi lângă cei

dragi.

Costel AVRAMVicepreşedinte al

Consiliului Judeţean Hunedoara

Conducerea INCD INSEMEX Petroşani urează tuturor angajaţilor şi colaboratorilor

care poartă numele Sfântului Nicolaemultă sănătate, prosperitate şi împliniri

alături de familie şi cei dragi.La mulţi ani!

Constantin LUPUDirector general

În această sfântă zi, vă doresc numaibine, multă fericire, îndeplinirea tuturordorinţelor, şi fie ca Sf. Nicolae să vă

călăuzească mereu în viaţă. La mulţi ani!

Dănuţ BUHĂESCU Primarul oraşului Uricani

Vă doresc să vă sărbătoriţi ziua numeluiînconjuraţi de sănătate, fericire şi deprivirile pline de iubire ale celor dragi

vouă!

Gheorghe ILEPrimarul municipiului Vulcan

Fie ca Sfântul Nicolae, al cărui nume îl purtaţi, să vegheze şi să vă ajute întoate clipele vieţii dumneavoastră şi a

celor dragi! La Mulţi Ani!

Angela STOICA,Viceprimarul municipiului Vulcan

La mulţi ani! Sfântul Nicolae să vă deasănătate şi putere să luptaţi pentru ide-alurile dumneavoastră. Să aveţi partenumai de clipe minunate, de bucurii şifericire alături de familie şi cei dragi.

Ilie PĂDUCEL,Primarul oraşului Petrila

Azi, ora 19:00, la Teatrul Dramatic “I.D. Sîrbu”, un

eveniment cultural

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII TINERETULUI I SPORTULUI

INSPECTORATUL COLAR AL JUDE ULUI HUNEDOARA

330065 – DEVA, Str. Gh. Bari iu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034

05.12.2011

COMUNICAT DE PRES

Programul „A doua ans ” în jude ul Hunedoara Programului „A doua ans ” are drept scop sprijinirea persoanelor care nu au finalizat înv mântul obligatoriu, astfel încât acestea s - i poat completa i finaliza educa ia de baz . Programul „A doua ans ” este conceput pe dou paliere i anume: Programul „A doua ans ” – nivel primar Se pot înscrie persoanele care au dep it vârsta standard de înscriere cu 4 ani i nu au finalizat înv mântul primar. Programul „A doua ans ” – nivel secundar inferior Se pot înscrie persoanele care au dep it vârsta de 14 ani i care au absolvit înv mântul primar dar nu au absolvit înv mântul gimnazial. Înscrierile în cadrul Programului „A doua ans ”, se pot face de dou ori pe an (în luna octombrie sau în luna februarie), iar orele pot fi planificate în func ie de programul elevilor (fie în timpul s pt mânii, fie la sfâr itul acesteia, sau în timpul vacan elor colare). Elevul Programului „A doua ans ”, pentru înv mântul primar, va parcurge doi ani de studiu, echivalen i claselor I-IV, iar elevul Programului „A doua ans ” - secundar inferior, va parcurge patru ani de studiu (echivalen i claselor V-VIII i IX-X înv mânt secundar inferior, liceu filiera tehnologic ). Cine v poate oferi sprijin avizat?

- Inspectoratul colar al Jude ului Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/forum/viewforum.php?f=104&sid=f200fc954b3bdd361c5b2e5184f89b63

- Profesorul coordonator al Programului „A doua ans ” din unit ile de înv mânt de pe raza jude ului Hunedoara, care organizeaz i desf oar acest program.

INSPECTOR COLAR GENERAL

PROF. ALEXANDRU L UTARU

ANUNŢPrimăria municipiului Petroşani

anunţă că în astăzi, 6 decembrie 2011,

între orele 10:00-14:00 vor avea loc

şedinţe de tragere ale IJJ Hunedoara,

care se vor executa în poligonul

Maleia.

Pentru buna desfăşurare a acestor

acţiuni şi prevenirea accidentelor,

populaţia din zonă este rugată să re-

specte înscrisurile de pe tăbliţele şi

panourile instalate pe căile de acces

spre poligon, a fanionului (steagului)

roşu instalat pe stâlpul din adâncimea

poligonului, precum şi indicaţiile per-

sonalului militar aflat în zonă pentru a

preveni pericolul la care se expune

dacă intră în zona poligonului pe tim-

pul executării şedinţelor de tragere.

Să fie clar:

Negocierea CCM-ului se faceîntre administraţiaCNH şi reprezentanţiisalariaţilor� Lovitură de teatru în lumea sindicală a Văii Jiului � Ministerul Munciia tranşat negocierile CCM din cadrul CNH � Din facsimilul documentuluiMinisterului Muncii reiese clar că CCM a fost încheiat la nivelul ramuriiindustriei miniere şi geologie de către LSM„VJ”, FNME şi FederaţiaMinieră a Cuprului � Conform documentului oficial, Centrala Minieră„Meridian” nu este semnatară la CCM nivelul ramurii industriei miniereşi geologie!

PENTRU FRAŢII TĂNASE -SĂRBĂTORI MAI FRUMOASE

Acum trei ani mergeam la Vulcan la in-

vitaţia trupei 3 Style Crew pentru un in-

terviu de promovare. Am găsit în

apartamentul social din Vulcan doi tineri

modeşti, dar cu o dorinţă arzătoare de a

face carieră în show-ul românesc.

Mi-au arătat locuinţa lor socială. Apoi, am

ieşit pentru a-mi putea arăta şi câteva

mişcări coregrafice, şi pentru a povesti cu

ei. Fratele cel mare era plecat la muncă.

Se întâlneau doar pentru spectacole. Iar

spectacolele erau mai mult locale. Atunci,

cei doi nu au vrut să-mi vorbească despre

viaţa lor şi despre greutăţile prin care tre-

cuseră. Au dorit să vorbească despre

proiectele lor, despre investiţiile în echipa-

mente şi despre ce vor să ajungă. Pe

atunci, Ionuţ nu visa să danseze pentru

fraţii lui şi pentru el. Dar iată că au ajuns,

mai întâi, în atenţia celor de la ProTv la

emisiunea Românii au talent. Însă gloria şi

ieşirea din sărăcie aveau să se producă la o

altă emisiune, la Dansez pentru tine. Aici,

prestaţia coregrafică a lui Ionuţ a fost răs-

plătită cu premiul cel mare: 60.000 de

euro. Un merit incontestabil l-a avut şi

partenera sa, celebra JoJo. După atâţia ani

de muncă, lupeneanul (căci în Vulcan doar

locuieşte) Ionuţ Tănase a ajuns acolo unde

şi-a dorit. Ca să spunem aşa, am văzut un

lupenean fericit. (Alina PIPAN)

Vineri, 2 decembrie, la nouă şi jumătate

seara un tânăr din Vulcan s-a asigurat

de dosar penal, de plata unor daune în

valoare de şapte mii de lei, plus cu expli-

caţiile pe care a trebuit să le dea celui de

la care a împrumutat autoturismul cu

care a produs accidentul...

... petrecutpe DN 66 A, în zona gropii de cenuşă de la

Paroşeni. Omul era la volanul unui Audi

A6, cu numere de înmatriculare englezeşti,

şi mergea spre Lupeni. În locul menţionat

s-a angajat în depăşirea unui autoturism,

manevră pe care a efectuat-o fără o preala-

bilă asigurare.

Urmarea acestei manevrea fost dezastruoasă pentru autoturismul

Fiat Clio, care venea din sens opus şi cu

care Audi A6 s-a tamponat frontal. La tes-

tul alcoolscopic, surpriză: celui de pe

Audi i-a ieşit 0,47 mg/l alcool în aerul ex-

pirat. Adică, după afirmaţia şoferului, asta

este concentraţia de alcool cu care ar fi

rămas după ce a băut două beri şi un

pahar cu vin.

Agentul de la Poliţia Rutierăi-a întocmit celui de pe Audi A6 dosar

penal, pentru conducere sub influenţa bău-

turilor alcoolice. În plus, omul va trebui

să-i achite celui de pe Fiat daunele provo-

cate la autoturism. În jur de şaptezeci de

milioane de lei vechi. Dar, desigur, mai

greu îi va fi s-o scoată la capăt cu propri-

etarul de la care a împrumutat Audi A6.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 2011 3ACTUALITATE

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

www.zvj.ro

Hotel PalacePetroşani

angajează coafeză şi cosmeticiană - cu experienţă şi recepţioneră.

Relaţii la telefon0751.199101.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

Ieri dimineaţă, în Vulcan,un tânăr de 23 de ani le-apus în pericol viaţa buni-cilor săi care se aflau cu elîn autoturismul pe careacesta îl conducea.

Conducătorul autoeste din Lupeni şi, la volanul unui Renault

Megan, venea din Petroşani, cu gândul să

ajungă acasă. De ajuns a ajuns, dar fără

maşină şi fără una dintre persoanele care

se aflau în autoturism.

Tânărul nu a ţinutseama că, aşa cum a fost şi ieri, carosabilul

era umed, ba, pe unele locuri, chiar

acoperit de pojghiţă, şi s-a lăsat cam tare

pe pedala de acceleraţie. În Vulcan, după

curba de la complexul Mercur, a frânat

brusc - el a declarat că a încercat să evite

un pieton care traversa neatent -, iar

maşina a derapat şi a ieşit de pe şosea, pe

partea dreaptă, şi s-a izbit de un gard de

beton.

Şoferul şi bărbatulcare se afla pe locul din dreapta lui nu au

păţit nimic. În schimb, lovitura a fost

resimţită de către bunica sa, care stătea pe

bancheta din spate. A venit ambulanţa, iar

doamna a fost dusă la spital, pentru a fi

diagnosticată. Pe lângă faptul că maşina a

rămas pe jantă lângă blocul D 10, loc în

care s-a petrecut evenimentul rutier (vezi

foto), agentul de poliţie Valentin Alexa,

care a anchetat cazul, i-a întocmit dosar

penal tânărului şofer. Motivul: vătămare

corporală din culpă.

Le-a dat emoţii bunicilor săi

Trei urmări de la o tamponare

La Asociaţia Pensionarilor din Vulcan

oamenii sunt mulţumiţi de rezultatul

lucrărilor efectuate în acest an la clădi-

rea în care aceasta îşi are sediul. Dar nu

doar mulţumiri mi-a fost să aud la

şedinţa din vinerea trecută. Câteva

persoane din consiliul de administraţie

şi dintre invitaţi au venit cu propuneri

demne de luat în considerare.

"Eu zic că maibine de aşa nici că se putea", a fost de

părere domnul Lupşa Roman Iuliu. O

opinie similară a avut domnul Ovidiu

Onisie. Acesta, în plus, a considerat ca

fiind excelentă ideea ca, la anul, aceste

lucrări să cuprindă şi anexele sediului.

Adică tot ce se află în curtea acestuia.

Pensionarul Ion Davida adus în discuţie o problemă pe care asoci-

aţia a încercat s-o rezolve, dar fără rezultat

deocamdată. Este vorba de

afişierul cu anunţuri al Asociaţiei

Pensionarilor din Vulcan, care să

fie amplasat într-o zonă circulată,

de preferat undeva pe la piaţă sau

la "Ciuperca lui Ile". Gheorghe

Lăzăresc a remarcat, şi el, schim-

barea în şi mai bine survenită de la

alegerea noului consiliu de admi -

nistraţie şi a propus ca, pe viitor,

acesta să aibă în vedere şi aspecte privind

posibilităţi de recreere ale pensionarilor

care doresc acest lucru. Concretizate în

activităţi de turism, educative etc.

După ce a promis că va aduce în discuţia consiliului local

problema afişajului, consilierul local Ioan

Dorel Şchiopu a fost sincer şi, din prima, a

mărturisit că această asociaţie de pensio -

nari poate fi dată ca exemplu în ceea ce

priveşte modul de gospodărire şi de demni-

tate. "Pentru că - a explicat el - deşi pot să

pretindă să fie ajutaţi, aceşti oameni nu se

duc cu mâna întinsă să ceară şi să nu

acceptă compromisuri". Acelaşi consilier

local (în foto, împreună cu pensionarul

Gheorghe Lăzăresc), prezent ca invitat, a

avut cuvinte de laudă şi în privinţa dării de

seamă citite de către ing. Dumitru Cocotă,

preşedintele asociaţiei. "Credeţi-mă, am

ascultat sute de dări de seamă, a explicat

Ioan Dorel Şchiopu, dar nicicând nu mi-a

fost dat aud una ca aceasta: concisă şi care

nu ascunde nimic!".

Consilierul local Ioan Dorel Şchiopu despre ceea ce a ascultat la Asociaţia Pensionarilor din Vulcan:

"O dare de seamă concisă şi care nu ascunde nimic!"

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

Printre cele şapte medalii, trei de aur, una

de argint şi trei de bronz, cucerite anul

acesta de micuţul Sabin Mario Deaconescu,

8 ani, elev în clasa a II-a al Şcolii Generale

I. G. Duca Petroşani, legitimat la CSM

Petroşani, se numără şi medalia de bronz

obţinută în proba de Dezlegări a Finalei

Campionatului Naţional Individual de Şah

pentru Copii şi Juniori 2011 de la

Călimăneşti. Mario a fost urmat în clasa-

ment de coechipiera sa Gabriela Cristocea,

10 ani, elevă a Şcolii Generale AvramStanca Petroşani, care a acumulat

două medalii de aur şi două medalii de

argint, fiind urmaţi pe locul trei, la egalitate

de medalii, o medalie de aur şi două

medalii de argint, de Iarina

Chiuzan, 8 ani, de la Şcoala

Generală I. G. DucaPetroşani şi Alexandru -

Daniel Csont,14 ani, de la

Şcoala Generală AvramStanca Petroşani.

Iată şi clasamentulprimilor zecesportivi clasaţi:1.Deaconescu Sabin Mario (3 + 1 + 3)

2.Cristocea Gabriela (2 + 2 + 0)

3.Chiuzan Iarina (1 + 2 + 0)

Csont Alexandru - Daniel (1 + 2 + 0)

4.Tufă Andrei - Cristian (1 + 1 + 2)

5. Apostu Elvis - Alin (1 + 0 + 1)

6. Pîrlea Teofil Elias (1 + 0 + 0)

7. Ghicioi Luana (0 + 1 + 0)

8. Bulbucanui Andrei - Robert (0 + 1 + 0)

9. Kelemen Radu (0 + 0 + 3)

10.Cercel Alexandru (0 + 0 + 1)

În acest clasament oficial al Clubului nu

au intrat în calcul medaliile obţinute în

competiţiile de debutanţi, rezultatele junio-

rilor care s-au retras din diverse motive,

precum şi medaliile obţinute în grupele de

copii sub 7 ani. "Pentru anul 2012 foarte

mulţi copii de perspectivă bat deja la uşa

consacrării, printre care i-aş aminti aici pe

talentaţii Mihai Maschio, 8 ani, Şcoala

Generală Avram Stanca Petroşani,

micuţul de doar şase ani, Erik Mihai,

Grădiniţa Petroşani, Ovidiu Toparcean, 9

ani, Şcoala I. G. Duca Petroşani, Flavius -

Andrei Ignat, 7 ani, din Petrila, etc. A fost

un an financiar deosebit de greu pentru tot

clubul şi numai implicarea mea personală a

făcut ca să mai salvez din competiţiile ofi-

ciale din acest an. Nu voi înţelege niciodată

cum cei de la Consiliul Local din Primăria

municipiul Ploieşti pot să-i acorde legal

antrenorului de fotbal de la Petrolul Ploieşti

un salar lunar de 10.000 de euro din bani

publici şi noi în Petroşani nu ne permitem

nici măcar să ne trimitem sportivii la com-

petiţii, având un buget de nici 2.000 de

euro pentru tot anul ", a declarat foarte

supărat Gheorghe Şcurhan, coordonatorul

secţiei de şah CSM Petroşani.

Cei mai buni sportivi pe anul 2011 ai secţiei de şah - CSM Petroşani

Sabin Mario Deaconescu, pentru a doua oară consecutiv, cel mai bun şahist dela CSM Petroşani pe anul 2011!

Doi şahişti de opt ani, Iarina Chiuzan şi

Sabin Mario Deaconescu, de la Şcoala

Generală I. G. Duca Petroşani, legitimaţi

la CSM Petroşani, s-au calificat în faza

judeţeană de şah a Olimpiadei Naţionale a

Sportului Şcolar.

La fete s-a impus şahista Iarina Chiuzan, 8

ani, elevă în clasa a II-a B a Şcolii Gene -

rale I. G. Duca Petroşani, învăţător Con-

stantin Fotău, legitimată la CSM Petroşani.

Aceasta a trecut în finala mare de coechi-

piera sa de club, Gabriela Cristocea, elevă

a Şcolii Generale Avram Stanca Petroşani,

fiind urmate în clasament pe locul trei, de

Luana - Aimee Ghicioi.

Foarte aprigă a fost anul acesta lupta la

băieţi, unde participanţii de 12-14 ani

aveau să-l întâlnească pe cel mai bun

şahist, din ultimii doi ani, al Clubului CSM

Petroşani, micuţul de numai 8 ani, Sabin

Mario Deaconescu, coleg de clasă cu

Iarina Chiuzan. Astfel, talentatul Mario

Deaconescu s-a impus în semifinale în faţa

coechipierilor săi de club, ocupantul locu-

lui trei, Andrei - Cristian Tufă,13 ani, elev

al Şcolii Generale Avram Stanca Petroşani,

precum şi în finala mare în faţa ocupantu-

lui locului doi, Alexandru – Daniel Csont,

14 ani, de asemenea de la Şcoala Generală

Avram Stanca Petroşani. Atât Iarina Chiu -

zan cât şi Sabin Mario Deaconescu ne vor

reprezenta în luna februarie 2012 la faza

pe judeţ a Olimpiadei Naţionale a Sportu-

lui Şcolar, care va avea loc la Deva, ambii

cu şanse mari de calificare în faza finală pe

ţară.

Olimpici de soi

Arbitrul Cristian Lixandru, care a jucat la Jiul

Petroşani şi Minerul Lupeni şi a început arbitra-

jul la Petroşani, a fost arbitru de rezervă la

meciul din Primera Division (Liga I din

Spania), dintre Atletico Madrid şi Rayo

Valecano. Lixandru a bifat astfel al doilea meci

ca „rezervă” la prima divizie a spaniolă, după

cel dintre Villarreal şi Mallorca. Cristian

Lixandru este singurul arbitru străin care acti -

vează în primele trei ligi din ţara campionilor

mondiali. Născut la Petroşani şi fost jucător la

Jiul şi Minerul Lupeni, Lixandru a plecat în

Spania în 2003 să îşi continue activitatea de

fotbalist, dar a avut mai mult succes ca arbitru.

UN PETROŞENEAN FLUIERĂ ÎN PRIMERA DIVIZION

FC Hunedoara s-a impuscu 1-0 pe terenul echipeiCFR Simeria, în ultimulamical al anului.

Cele două echipe hunedorene din „careul

de aşi” al Ligii a III-a, CFR Simeria (locul

3, cu 27 puncte) şi FC Hunedoara (locul 4,

cu 25 de puncte), caută deja soluţii pentru

un retur mai performant. „Cercetările”

antrenorilor Aurel Şunda (FC Hunedoara)

şi Marius Opric (CFR Simeria) au început

cu organizarea unui meci amical în care să

evalueze potenţialul rezervelor şi să testeze

jucători noi. Jocul a fost câştigat, la limită,

scor 1-0, de FC Hunedoara, în urma unui

penalty transformat de Păcurar, în repriza

secundă. Dincolo de scor, a fost un meci de

luptă, cu puţine reuşite colective şi rare re-

alizări individuale, în care combatanţii au

încercat să convingă că merită încrederea

tehnicienilor. CFR Simeria şi FC Hune-

doara s-au mai întâlnit în campionat în

etapa a VI-a a turului, la Hunedoara, când

victoria a revenit „feroviarilor”, scor 1-0.

„Scorul e irelevant, pentru că scopul a fost

evaluarea unor jucători. Am vrut să-i văd

pe cei care au jucat mai puţin în campi-

onat şi pe cei tineri care doresc să pro-

moveze în prima echipă. Am urmărit ce

atitudine au şi dacă pot conta şi pe viitor

pe ei. Unii şi-au semnat însă condamnarea

la eliminarea din echipă, iar alţii vor primi

o şansă. În principiu, voi renunţa la jucă-

torii depăşiţi care sunt de trei-patru ani la

echipă şi au jucat 20 de minute şi voi da

credit tinerilor de 17-18 ani”, a afirmat

Marius Opric. CFR Simeria va mai efec-

tua trei antrenamente pe teren sintetic în

această săptămână după care va intra în

vacanţă până în 11 ianuarie.

Şunda a pus şapte jucători peliberAurel Şunda, antrenorul de la FC Hune-

doara, a decis încă înaintea acestui joc re-

nunţarea la serviciile a şapte jucători şi

legitimarea unui fotbalist nou. „Contractele

jucătorilor Kelemen, W. Orlando, Moroşan,

Şandru, Negru, Nicolau şi Magdaş s-au

reziliat pe cale amiabilă, întrucât aceştia

sunt în afara planurilor noastre pentru

viitor. În plus, s-a reuşit ajungerea la un

acord cu fundaşul stânga Bogdan Roiu

(ex. CFR Simeria - n.r.)”, a spus Şunda. În

privinţa jocului cu CFR, tehnicianul alb-al-

baştrilor a precizat că doi dintre jucătorii

veniţi în probe l-au convins că merită o

şansă. „Am jucat cu mulţi jucători tineri,

cu rezerve şi cu fotbalişti aflaţi în probe.

Doi dintre ei, le ţin secret numele pentru a

nu fi suflaţi de alţii, mi-au plăcut şi vom

încerca să ajungem la un acord cu ei. Pen-

tru retur, avem nevoie de trei jucători tineri

sub 21, de trei atacanţi şi de alţi trei-patru

jucători pentru a ne asigura dubluri pe pos-

turi”, a afirmat Aurel Şunda. FC Hune-

doara a trimis în teren următorii jucători:

Mincu - Vintilă, Cuciula, Samoilă, Roiu –

Trăşcan, Dimcea, Todea, Cloşcă – Nicula,

Ed. Popa. Au mai jucat: Băeşu, Păcurar,

Tiric, Bena şi Iovu. Alb-albaştri au intrat în

vacanţă, iar reluarea pregătirilor este pro-

gramată în data de 9 ianuarie, anul viitor.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 2011 5SPORT

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Jucători, puşi pe făraş

A început curăţenia de iarnăla echipele hunedorene

LA ŞAPTE PUNCTE DELIDERUL CS VULCAN

CS Vulcan, prima clasată în Liga IV-a

Hunedoara, a scăpat ca prin urechile acu-

lui de al doilea eşec din acest sezon, în

meciul din deplasare, din ultima etapă a

turului, cu Minerul Aninoasa. Campioana

de toamnă a fost condusă cu 1-0, în urma

golului semnat de Moldovan (min. 70), şi

a reuşit să egaleze pe finalul partidei

graţie unui penalty acordat de arbitrul

Denis Haidiner (Hunedoara) şi transfor-

mat de Andrei Vajda (min. 87). Cu această

remiză smulsă pe final de meci, CS Vul-

can mai are doar şapte puncte avans faţă

de următoarea clasată, Aurul Brad, care a

făcut scorul etapei, acasă, 4-0 cu Gloria

Geoagiu.

La final de an competiţional Comisia deDisciplină a Asociaţiei Judeţene de Fot-bal i-a „urecheat” din nou pe care s-auabătut de la regulamentul de fair play.

Un arbitru a fost bătut şi scuipat ca la uşa

cortului într-un meci din Liga a V-a. Pen-

tru fapta comisă, jucătorii amatori din fot-

balul mic au primit pedepse record după

cum urmează:

- jucătorul Mihăiţă Munteanu (Dacia

Boşorod) - 12 jocuri suspendare şi 250 lei

penalitate sportivă pentru scuiparea arbi-

trului;

- jucătorul Ciprian Ursu (Dacia Boşorod) -

16 jocuri suspendare şi 1000 lei penalitate

sportivă pentru lovirea cu piciorul a arbi-

trului;

- jucătorul Cristian Mazăre (Dacia

Boşorod) - 16 jocuri suspendare şi 1000

lei penalitate sportivă pentru lovirea cu

piciorul a arbitrului.

Suspendări record pentrujucătorii amatori din judeţ

www.zvj.ro

Vă mai aduceţi aminte detrupa pop-rock „Color” dinVulcan? Probabil că cei tre-cuţi de un anumit număr deani îşi mai aduc foarte bineaminte, la fel şi cei din Vulcan, unde trupa a în-ceput să reactiveze deaproape doi ani într-o formulă puţin schimbată. Areuşit deja să scoată douăCD-uri, în colaborare cu unstar al muzicii uşoareromâneşti, Adi Ordean. Văpropunem azi un materialcu această trupă, una din-tre cele mai renumite aleVăii Jiului în anii ’70-’80.Dar să o luăm puţin cu începutul, puţină istorie a„Color”-ului nu strică, sprereaducere aminte…

Istoria uneia dintre cele maititrate formaţii pop-rockhunedoreneGrupul vocal instrumental „Color” a fost

înfiinţat în 3 august 1977, în cadrul Clubul

Sindicatelor Vulcan, în urma unei idei a

directorului clubului de-atunci, Nicolae

Bâldea. Tot în ziua aceea trebuia să se

desfăşoare la Vulcan un concert al trupei,

amânat din cauza grevei de la Lupeni.

� Numele formaţiei a venit de la un grup

din care a făcut parte cu mai mulţi ani

înainte de 1977 şi Joszef Cappel, trupa

respectivă destrămându-se, Cappel fugind

din ţară cu celebra formaţie „Phoenix”.

� Prima formulă a trupei ai trupei

vulcănene, membrii denumiţi la vremea

respectivă „cei cinci magnifici din Vale”, a

fost: Fane Abrădoai, Tavi Cordea, Noru

Baban, Dan Baban şi Geo Costin.

� Moto-ul Colorului a fost şi este: „Totul

pentru muzică!”. � Stilul muzical variat:

balade, pop-rock, r&b, disco, muzică

populară românească. � Versurile

melodiilor proprii erau concepute

împreună, toţi membrii formaţiei fiind

solişti instrumentişti. � La sfârşitul anului

1977 au fost văzuţi de Antonio Bacu, omul

numărul unu pe-atunci din Valea Jiului,

toată cariera membrilor formaţiei

schimbându-se în bine. Au fost imediat

angajaţi la UPSUREEM Petroşani, fiind

transferaţi de la mină, mărirea salariilor

devenind destul de substanţială. � În 1978apar şi primele roade, „Color” reuşind să

câştige primul premiu la nivel naţional, la

Festivalul „Cântecului Adâncului”,

premiu care purta un nume râvnit de toţi

din lumea muzicii uşoare româneşti

de-atunci, „Lampa de Aur”. � În 1978grupul îşi schimbă componenţa, membrilor

formaţiei alăturându-li-se un al doilea

organist, Mircea Moldovan. În această

componenţă au reuşit să câştige alte premii

speciale la festivalurile naţionale, printre

care premiul Uniunii Compozitorilor, de

la Festivalul Rock de la Turnu Severin,

sau premiul special al juriului de la

Festivalul „Nufărul” de la Sfântul

Gheorghe. � În 1979 se completează din

nou formaţia cu soliştii Nicu Popa,

Mihaela Baciu, Ileana Berki şi Jozsi

Acsi. � Între 1980-1989 a câştigat de treiori locul I la faza pe ţară a Festivalului

„Cântarea României”, secţiunea

formaţii pop-rock, devansând de fiecare

dată celebra trupă „Cristal”, unde cânta la

un moment dat şi cunoscutul folkist Vasile

Şeicaru, dar şi formaţiile „Semnal M” din

Cluj-Napoca, „Pro Muzica” din Timişoara

etc. „Ca să ajungi pe ţară trebuia să fii cel

mai bun din judeţ, unde se adunau

aproximativ 40 de formaţii, şi după aceea

ajungeai pe zona Ardealului, unde te duelai

cu zeci de formaţii din aproximativ 10-12

judeţe. Abia apoi intrai în faza finală, care

se ţinea la alegerea Ministerului de Cultură,

fie la Bucureşti, fie în alte reşedinţe de

judeţ, Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi,

Cluj-Napoca. Atunci s-a auzit prima dată

de Vulcan la televizor, când a apărut trupa

Color. De aceea, pentru aceste merite, chiar

dacă mai târziu decât trebuia, în anul 1997,

primăria şi consiliul local ne-au înnobilat

cu titlul cetăţeni de onoare, reparând

oarecum din greşelile trecutului ale

oficialilor vulcăneni, respectându-ne,

într-un final, valoarea”, ne-a spus Fane

Abrădoai. Piesele câştigătoare ale

coloriştilor, „Hora Românească” şi

„Burebista”, au ajuns celebre în toată ţara,

postul de radio naţional imprimându-le

pentru difuzare. � În anul 1984 trupa

„Color” ajunsese să fie cea mai faimoasă

din judeţ, obţinând din partea conducerii

judeţului de-atunci locul I la cea mai bunăformaţie din judeţul Hunedoara. Toate

acestea i-au adus formaţiei câteva contracte

bune, totul culminând cu contractul din

1985, un contract pentru staţiunea Neptun,

lucru foarte rar pentru cineva din Valea

Jiului, unde coloriştii vulcăneni au avut

prilejul să cânte unei audienţe selecte,

miniştri şi membri ai conducerii de partid

şi de stat. După Neptun au urmat contracte

cu mai toate celelalte staţiuni din România,

devenind astfel şi mai cunoscuţi în toată

ţara. Pentru „merite deosebite în muzică”

au obţinut undă verde pentru a imprima un

album de nou nouă piese, fiind înregistrate

până la urmă doar cinci. Asta deoarece

înainte de încheierea albumului trupa s-a

scindat, Noru şi Dan Băban, împreună cu

Mircea Moldovan, au format trupa

„Rocton”, în timp ce trupa „Color” a rămas

cu Fane Abrădoai, organistul Sanyi Lakatos

şi soliştii Iuliu Panta şi Neluţu Nicoară

(„Englezu`”). � După 1990, Neluţu

Nicoară a plecat din ţară, iar ceilalţi din

„Rocton” s-au reîntors la matcă, trupa

„Color” având o activitate de încă şapte

ani, până în anul 1997, odată cu

disponibilizările de la mine. Membrii trupei

fiind angajaţi pe-atunci la EM Vulcan, din

cauza disponibilizărilor, au fost forţaţi să

intre subteran pentru a da ţării cărbune.

Acest fapt a dus la destrămarea trupei.

� Timp de aproape 13 ani din 1997 încoace,

formaţia a făcut o pauză lungă, dar în acest

timp muzica din viaţa membrilor trupei n-a

lipsit, ei ocupându-se de tinerele talente din

Vulcan şi din Valea Jiului. � La 1 ianuarie2010, formaţia se reuneşte din nou,

începând noua activitate în forţă, deşi anii

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 20116 REPORTAJ

www.zvj.ro

Ne-au Color(at) viaţa când totul era cenuşiu şi sumbru…

Negru pe alb despre… „Color”

Prima încapere a viitorului studio este 90 la sută gata.

Noru Baban şi Fane Abradoai aşteaptă ca primarul Gheorghe Ile, care a sprijit direct aceststudio şi această idee, să sprijine şi finalizarea

CMYK

7REPORTAJ

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 2011

au trecut peste componenţii trupei. Ei sunt

acum: Fane Abrădoai, Noru Baban, Geo

Costin şi Florin Ionescu. Mai există în

trupă o solistă, în regim de colaborare,

Larisa Zodie din Lupeni. � Reuşesc să

imprime până la sfârşitul lui 2011 două

CD-uri: „Regăsire”, în colaborare cu Adi

Ordean, un album unde se regăsesc piesele

de forţă „Burebista”, „Hora

Românească”, „Celei prea vesele”,

„Romanţă Policromă, „Doar muzică”,

„Imn Color”, „Don Quijote”, „Zbor spre

adevăr”, sau „Vise încâlcite”; şi un CD cu

„Colinde româneşti”. � Acum lucrează la

un al treilea CD, cu evergreen-uri, piese

iubite foarte mult, mai ales de cei cu vârste

mijlocii care apreciază în special muzica

pop-rock, dar chiar şi de mulţi din tânăra

generaţie, cu o anumită cultură muzicală.

� Un al patrulea CD va fi scos în 2012,

asta pentru că cei de la „Color” pregătesc

încă de pe-acum un album de muzică

populară, din toate zonele ţării.

Studio de muzică la VulcanSperăm să nu mai fie mult şi să vedem la

Vulcan şi primul studio de înregistrări

profesionist din Vale. Cu sprijinul

compozitorului şi muzicianului Adi

Ordean, unul dintre cei mai cunoscuţi din

România, care nu mai are nevoie de

prezentare, care este prieten cu Fane

Abrădoai, trupa „Color” a primit o

instalaţie pentru studio de 2 miliarde de lei.

Primarul Gheorghe Ile a marşat apoi pe

ideea coloriştilor şi a lui Adi Ordean,

începând lucrările de amenajare la un

studio profesionist, în clădirea Centrului de

Cultură şi Educaţie „Şansa”, de care

Gheorghe Ile se ocupă în mod direct.

„Lucrările au început în primăvară, dar

încă nu sunt definitivate. Nu ar mai fi mult

de lucru. Cred că şi anul acesta, atât cât a

mai rămas, s-ar putea finaliza amenajările

la studio. Ar mai trebui pe jos nişte

mochete, montate nişte lămpi speciale

pentru lumini, necesare pentru înregistrări

video şi nişte draperii pe fundal, pentru

videoclipuri. Se pot face aici înregistrări

pentru emisiuni TV, înregistrări audio şi

video, inclusiv videoclipuri, practic tot

ceea ce presupune un studio de

înregistrare”, ne-a declarat Noru Baban.

Fane Abrădoai îşi completează colegul de

formaţie, dându-ne şi alte detalii:

„Instalaţia pe care o avem aici este de

aproximativ două miliarde de lei, am

primit-o de la prietenul meu cel mai bun,

Adi Ordean, marele compozitor de care

toată lumea muzicală a auzit. El ne-a oferit

această instalaţie, ca să ne ajute să ne

facem treaba. Acum stăm puţin în stand by,

am discutat cu primarul Gheorghe Ile,

dumnealui este un tip deschis, cumsecade

şi un bun gospodar. Ne-a înţeles ce vrem,

după cum vedeţi 90% din lucrări sunt gata,

dar ar mai trebui acel foarte puţin. Am

înţeles că nu mai sunt bani, dar poate că,

totuşi, domnul primar va găsi pe undeva o

rezervă, pe undeva prin buget, să mai

achiziţioneze mocheta, draperiile şi

respectivele lămpi. De doi ani stăm cu

instalaţia, dar nu putem face nimic până nu

e gata studioul, e mare păcat. Dacă acum ar

fi fost totul gata, făceam nişte înregistrări

de colinde, că tot e sezonul. Discutasem cu

toate bisericile de la toate cultele din oraş şi

din Vale, făceam nişte înregistrări, nişte

emisiuni pentru copii”.

Tot Fane Abrădoai ne-a spus şi cine a fost

cu ideea studioului: „Ideea acestui studio

i-a venit lui Adi Ordean, care a fost la un

moment dat invitat ca

membru al juriului la

Festivalul Color

Junior, care s-a ţinut vreo şase ediţii,

murind dintr-o dată, cam ca de obicei, când

tot ce este frumos moare primul… Adi, tot

venind în atâtea turnee prin Vulcan, în

decursul anilor, cu Roşu şi Negru, Compactşi Asia, s-a îndrăgostit de Vale. Odată ne-a

dezvăluit că şi-ar dori să-şi facă şi el o

căbănuţă aici. Şi atunci a zis că ne ajută cu

un studio, în care au făcut înregistrările la

anumite albume Asia şi Compact, pentru ca

să ne facem treaba şi noi. Ne-a spus că

trebuie să plătim doar nişte programe şi să

ne facem şi să ne amenajăm încăperile

propriu-zise. Domnului primar Ile i-a

plăcut ideea şi iată-ne ajunşi la acest stadiu,

sperăm într-o finalizare cât mai rapidă a

studiului. Sunetul în studio nu poate fi

oricum, el trebuie să se spargă, de aceea

mai vin de pus şi nişte bureţi, de făcut alte

câteva chestiuni tehnice, inclusiv pe partea

de iluminaţie, unde mai trebuie montate

nişte lămpi cu leduri. Domnul primar a zis

că are o idee cu aceste lămpi, aşteptăm să

vedem ce face”.

Tinerii cu talent muzicalprimesc o … „Şansa”Primăria municipiului Vulcan, Consiliul

Local Vulcan şi formaţia „Color” susţin un

proiect muzical frumos, derulat prin Centrul

„Şansa”. Proiectul prevede înscrieri la

cursuri de: canto, muzică uşoară, muzică

populară, chitară, orgă, dansuri populare.

Toate acestea în vederea pregătirii copiilor

şi tinerilor talentaţi din Vulcan şi Valea

Jiului pentru spectacole, concursuri

muzicale, înregistrări CD, videoclipuri,

participări la emisiuni muzicale de la radio,

TV, gen „Vocea României”, „Factor X”,

„Românii au talent”. La Studio Color

Junior, profesorul îndrumător este Fane

Abrădoai, ajutat şi de ceilalţi componenţi ai

trupei „Color”. Înscrierile se fac la „Şansa”

şi pot fi făcute în orice zi când cei de la

„Color” se găsesc acolo.

Corneliu BRAN

La fel şi a doua cameră, unde se vor putea imprima chiar şi videoclipuri, graţiei instalaţiei de

2 miliarde donate de cunoscutul Adi Ordean

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 20118 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Asociaţia Petro Aqua a organizat sărbă-torirea Sf. Varvara la Icoana din PeşteraBolii.Au fost depuse jerbe de flori din partea lui primarului municipiului

Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a directorului general al CNH,

Constantin Jujan, şi Petro Aqua. Totodată, a fost rememorată

trecerea in nefiinţă a colegului nostru Tiberiu Svoboda. Evenimentul

s-a desfăşurat în acordurile Imnului Minerilor, cu participarea

restrânsă a unor nostalgici.

Petro Aqua

La Peştera Bolii,

Sărbătorirea Sf. MuceniţeVarvara

Clubul IMPACT HERMES TEAM, for-

mat din elevi ai Colegiului Economic

Hermes Petroşani, derulează în pe-

rioada 1 noiembrie - 23 decembrie 2011

un proiect comunitar intitulat „Vine,

vine Moşul bun cu... Miss şi Mister

Crăciun”.

Scopul acestui proiect este de a sprijini 80

de elevi proveniţi din familii cu situaţii

materiale şi financiare precare din colegiul

nostru cu pachete-cadou, care să conţină

alimente, dulciuri, rechizite şi obiecte de

îmbrăcăminte.

Activităţile principale ale proiectului sunt:

realizarea unei serbări caritabile cu

tombolă în data de 7 decembrie, ora 18, la

Casa de Cultură din Petroşani; activităţi de

fundraising; obţinerea de donaţii; re-

alizarea unor anchete sociale printre elevii

liceului care au dosar de burse şi sunt

cuprinşi în programul „Bani de liceu”;

realizarea şi distribuirea pachetelor.

Profesor coordonator Liliana GĂICEA

Comunicat de presă

Câteva străzi dinPetroşani vorrămâne mâinefără gaz. Aşadar,cine are centralăpe gaz ar trebuisă sepregătească de ozi friguroasă şi săcaute radiatorulprin debara. Între-ruperea de gazare drept cauzăpunerea în funcţiune a uneiconducte de gaze naturale.

E.ON Gaz Distribuţie va întrerupe ali-

mentarea cu gaze naturale în cursul zilei de

mâine, miercuri, 7 decembrie, începând cu

ora 9:00, pe următoarele străzi din mu-

nicipiul Petroşani: Institutului, Anghel

Saligny, Tineretului, 1 Decembrie, Zorilor,

Constructorul, Calea Romană, Cireşilor,

Eroilor, C. Mille, General Vasile Milea,

Intrarea Eroilor, Horea şi Cloşca.

„Reluarea serviciului de distribuţie a

gazelor naturale se va efectua treptat, ime-

diat după finalizarea acestor lucrări, în-

cepând cel mai probabil în jurul orei 16:00.

Compania noastră solicită consumatorilor

să închidă toate focurile, iar după reluarea

distribuţiei gazelor naturale să supraveghe -

ze modul de ardere a acestora timp de 30

minute. În cazul în care simt miros specific

de gaz, consumatorii sunt rugaţi să anunţe

imediat dispeceratul de urgenţă al E.ON

Gaz Distribuţie la unul dintre numerele de

telefon: 0265.200.928 sau 0800.800.928”,

ne informează Florentina Maghiar, purtător

de cuvânt E.ON Gaz.

Alina PIPAN

La Petroşani, mâine,

14 străzi - fără gaz

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 2011 9DIVERSE

www.zvj.ro

E prima dată când îţi scriu…

Am auzit că vei veni

Cu daruri multe la copii.

Ai mei dorm toţi, că e târziu.

Scrisoarea nu e prea frumoasă.

Mă iartă! -ţi scriu la lumânare

Şi mâna-mi tremură cam tare,

Că este frig la noi în casă.

Nu sunt flămând, cu fraţii mici

Am împărţit un colţ de pâine.

M-aş bucura de-aş şti că mâine

Va fi să treci şi pe aici.

Sunt

mulţi copii

ce au nevoi,

Eu nu-ţi cer jucării frumoase,

Ci-n ghetele acestea roase

Să pui, te rog, ghetuţe noi!

Aş vrea să pot să spun că îmi mai pasă,

Că aş lupta spre-a ninge bucurii

Pe golul răsfirat sub orice casă

În care Domnul uită de copii.

Nu pot, am întrebat de-atâtea ori,

Cu-ncrâncenare sau cu gând cucernic,

De ce-s atâţia ochi întrebători

Şi-un singur Dumnezeu atotputernic?

Nu pot, căci n-am avut niciun răspuns

Pentru sărmana, scumpa mea micuţă,

Atunci când am zărit-o, pe ascuns,

Cum alinta o lacrimă-n ghetuţă.

De ce-aş fi plâns? N-a fost durerea mea,

Eu doar cu nepăsările mai sânger;

Cunoşti un paradis care-ar putea

Răscumpăra o lacrimă de înger?

Pământul geme de marionete

Iar lor le sunt lacheii sfinţi şi moşi

Ce strâng, umili, suspinele în ghete,

Sub cerul plin de zei neputincioşi.

Florian Abel (Grindu, Ialomiţa):

Justificare absurdă pentru olacrimă de înger� Replică la „Scrisoare către MoşNicolae”

Petronela-Vali Slavu:

Scrisoare către Moş Nicolae

Membrii din cluburile IMPACT din

Valea Jiului se alătură, în perioada 12-

18 decembrie, miilor de tineri voluntari

din întreaga ţară în campania naţională

România de IMPACT, arătând o altă

faţă a României: implicată, activă, de

succes.

Între 29 noiembrie 2011 - 1 februarie

2012, Fundaţia Noi Orizonturi desfăşoară

Campania Naţională România de

IMPACT. Activitatea cea mai importantă

din cadrul campaniei naţionale „România

de IMPACT” care va fi desfăşurată în

Valea Jiului este Gala Voluntarilor

IMPACT, eveniment public care va avea

loc la 16 decembrie, la Casa de Cultură din

Petroşani, la ora 17:00.

De 10 ani tinerii din Cluburile IMPACT

produc schimbări pozitive în comunităţile

lor prin sute de proiecte. Renovează,

construiesc, curăţă, ajută, luptă pentru o

comunitate mai bună. Campania este

susţinută la nivel local de Kapital TV şi

Ziarul Văii Jiului.Organizatorii de la nivel naţional găsesc

parteneri de nădejde la nivel local.

Mariana Zamfir Străuţ ne-a oferit

amănunte despre acţiunile din Vale. Andrei

Miu, promotorul Let s do it, Romania!,Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” din

Petroşani, Asociaţia pentru Promovarea

Învăţământului European Petroşani, Liceul

Economic „Apollonius” din Petroşani,

Asociaţia „Tineri pentru viitor 2006” din

Petrila vor organiza un simpozion.

„În Valea Jiului, membrii cluburilor

IMPACT Diamond, Green, Români cunormă întreagă, Pride of Petroşani,InfoPet, Hermes Team, New Life şi

Leonida se alătură acestei campanii prin

transmiterea mesajului său în şcoli şi în

comunitate. Ei vor afişa panouri cu

imagini din activităţile lor, vor purta

tricouri cu însemnele IMPACT, vor

desfăşura jocuri specifice întâlnirilor

IMPACT, vor distribui flyere şi pliante şi

vor lipi afişe ale campaniei, vor informa pe

toţi cei interesaţi despre activităţile

desfăşurate de ei şi îi vor invita să doneze

prin sms câte 2 euro pentru susţinerea

cluburilor IMPACT”, ne explică Mariana

Zamfir.

Alina PIPAN

La Petroşani,

Gala voluntarilor IMPACT

MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII TINERETULUI I SPORTULUI

INSPECTORATUL COLAR AL JUDE ULUI HUNEDOARA

330065 – DEVA, Str. Gh. Bari iu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034

05.12.2011

COMUNICAT DE PRES

TEL VERDE pentru colile din jude ul Hunedoara

Inspectoratul colar al Jude ului Hunedoara, pune la dispozi ia elevilor, p rin ilor acestora i

cadrelor didactice din toate unit ile de înv mânt hunedorene, un num r de telefon TEL VERDE, pentru

sesiz ri privind eventuale nereguli din unit ile colare.

Începând cu data de 7 decembrie 2011, în intervalul orar 12-14, în zilele de mar i i joi se poate

apela GRATUIT num rul: TEL VERDE 0800800036.

INSPECTOR COLAR GENERAL

PROF. ALEXANDRU L UTARU

Acuarela de Teodora Slavu

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 201110 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

Duminică, la Deva, Organi-zaţia de Tineret a PNL-uluihunedorean şi-a ales con-ducerea. În cazul preşedin-telui organizaţiei nu au fostemoţii, fostul lider, CosminJoiţoiu, fiind singurul candi-dat. Finalul evenimentului,surpriză…

La conferinţa TNL Hunedoara au participat

delegaţi de la organizaţiile locale şi invitaţi

din partea seniorilor şi chiar de la alte for-

maţiuni politice. De notat ar fi participarea

preşedintelui organizaţiei judeţene Hune-

doara a PNL, Mircea Ioan Moloţ, vicepreşed-

intelui Tiberiu Balint, parlamentarilor liberali

Mariana Câmpeanu şi Bogdan Ţîmpău,

preşedintelui organizaţiei naţionale a TNL,

Florin Alexe, liderilor de tineret din alte

judeţe, dar şi a Nataliei Intotero, preşedintele

tinerilor din PSD şi a Laurei Chinci, preşed-

intele tinerilor conservatori.

Înainte de alegeri câţiva invitaţi au ţinut să

adreseze câteva cuvinte. Astfel, Mircea Ioan

Moloţ, şeful liberalilor hunedoreni, după ce

i-a certat pe tineri pentru că nu au fost punc-

tuali şi au început conferinţa cu întârziere,

le-a spus delegaţilor că cel mai important

lucru în politică este preluarea şi transmiterea

responsabilităţii faţă de prezentul

şi viitorul ţării.

„Suntem români, am moştenit o ţară unită,

independentă şi suverană. Avem obligaţia să

v-o predăm vouă la fel, iar voi aveţi obligaţia

să o predaţi la fel generaţiilor viitoare. Noi

am făcut politică după ureche. Voi aveţi şansa

să studiaţi, să vă pregătiţi ca oameni politici.

Noi nu am avut această şansă”, a declarat

Mircea Ioan Moloţ.

În acelaşi ton şi vicepreşedintele liberal

Tiberiu Balint i-a îndemnat pe mai tinerii săi

colegi să abordeze cu seriozitate cariera

politică: „Trebuie să fiţi, să fim cu toţii per-

fect conştienţi de faptul că politica nu este o

joacă. În politică nu ţi se dă, trebuie să iei”.

Preşedintele reales al TNL Hunedoara,

Cosmin Joiţoiu, spune că tinerii liberali hune-

doreni doresc să recâştige încrederea elec-

toratului: „Tinerii din Partidul Naţional

Liberal, respectiv din USL, trebuie să repre -

zinte o alternativă credibilă pentru electoratul

din judeţul Hunedoara şi din întreaga ţară”.

Un gest politic cu profundesemnificaţiiDupă ce, probabil, au scormonit mult în

căutarea unei idei „de cartier” care să

stârnească interesul mass-media, tinerii libe -

rali hunedoreni au luat nişte papuci rupţi, au

mărşăluit un pic prin oraş, şi i-au depus în

faţa sediului PDL din Deva.

După cât de veseli erau iniţiatorii acestui gest

pueril, probabil l-au considerat de mare in-

teligenţă.

„Este o acţiune pe care o desfăşurăm la sediul

Partidului Democrat. Cu ocazia sărbătorii de

Moş Nicolae o să le dăm papucii. Este un

semnal pe care îl tragem electoratului, în

primul rând. Nu cred că cei de la PDL vor

avea vreo reacţie la acţiunea noastră. Repet,

este un cadou pe care-l facem PDL-ului,

adică le dăm papucii”, a declarat Cosmin

Joiţoiu.

În replică, tinerii de la PDL au ieşit cu un coş

cu portocale şi au pus câte un fruct în fiecare

papuc, transformând toată povestea într-un

veritabil concurs de genul „pe care-l dă inte -

lectul mai repede afară din casă!”.

„Suntem obişnuiţi cu astfel de manifestări ale

tinerilor liberali. I-am aşteptat şi o să-i aştep-

tăm şi anul viitor. Ei ne-au adus papuci goi,

iar după cum vedeţi noi i-am umplut cu por-

tocale. Le-am demonstrat că noi oferim ceva.

Este urât să transformi un simbol al Crăciu -

nului într-un semn politic”, a declarat Paul

Bărzăune, vicepreşedinte al Organizaţiei de

Tineret a PDL Hunedoara.

Sincer, trecând peste stupiditatea acestui mo-

ment, şi liberalii şi democrat-liberalii puteau

să-şi consume eforturile dăruind papuci, chiar

şi mai rupţi, unor necăjiţi care n-au ce încălţa,

şi portocale unor copii care văd astfel de

fructe doar la televizor.

La finalul săptămânii trecute, liberalii

hunedoreni au organizat o conferinţă de

presă în care au prezentat câteva comen-

tarii politice la zi. La întâlnirea cu presa

au participat Mircea Ioan Moloţ, preşe -

dintele organizaţiei judeţene a PNL

Hunedoara, senatorul liberal Dan Radu

Ruşanu şi deputaţii formaţiunii, Mariana

Câmpeanu şi Bogdan Ţîmpău.

Minus 33% pentru drumurilejudeţeneLiderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan

Moloţ, a ţinut să facă o serie de comentarii

legate de bugetul judeţului nostru.

„În 2012 pentru drumurile judeţene şi comu-

nale a fost alocată suma de 16.258.000 de lei.

Anul trecut, la acelaşi capitol, judeţul Hune-

doara a avut alocată suma de 24.530.000 de

lei. Adică, anul viitor vom avea mai puţin cu

33 la sută faţă de 2011. Şi asta în ideea în care

drumurile judeţene nu s-au micşorat. Suntem

judeţul cu cea mai întinsă reţea de drumuri

judeţene şi comunale din ţară. Pentru echili-

brarea bugetelor, banii care-i primeşte de la

Consiliul Judeţean fiecare primărie sunt mai

puţini cu 15 la sută. Adică, în acest an au fost

alocaţi aproape 42,5 milioane de lei, iar pentru

2012 sunt prevăzuţi doar circa 36 de milioane

de lei. Pentru primari asta înseamnă enorm de

mult. Acum, cu bugetul pe care l-am avut pri-

marii nu au avut fonduri suficiente pentru

funcţionarea primăriilor. Ştiţi ce mi-e frică

mie? Mi-e frică că dozează în fondul de

rezervă al guvernului bani suficienţi, în aşa

fel încât în 2012 să dea fonduri suficiente

primarilor de culoare portocalie”, a declarat

Mircea Ioan Moloţ.

Unde se duc banii?Senatorul Dan Radu Ruşanu a explicat mai

multe repere discutabile ale bugetului de stat

pe anul 2012.

„Bugetul pe anul viitor este interesant. Am să

încerc să fac o prezentare la nivel macro şi

după aceea am să încerc să vă spun lucrurile

mai interesante. Potrivit raportului guvernului

şi al Ministerului de Finanţe privind bugetul

pentru anul viitor, scenariul pentru 2012

prevede o creştere între 1,8 la sută şi 2,3 la

sută. Aprecierea organelor financiare inter-

naţionale este între 0,7 şi 0,9 la sută. Potrivit

guvernului, cererea internă va fi una dintre

motoarele acestei evoluţii. Dar cererea internă

nu este favorizată de măsuri concrete. Tot în

raportul guvernului se spune că, la modul

general, taxele şi impozitele se reduc”, a

declarat senatorul Dan Radu Ruşanu.

Potrivit senatorului hunedorean există câteva

inadvertenţe majore ale acestui buget: „Minis-

terul Învăţământului are o creştere faţă de anul

trecut, dar bugetul este mai mic decât în 2010.

Cheltuielile cu salariile s-au redus. În acelaşi

timp, titlurile cu bunuri şi servicii au crescut

de la 64 de milioane la 68 de milioane de lei.

Această creştere se concretizează la capitolele

reclamă şi publicitate, protocol şi

reprezentare, de la 71 de milioane la 194 de

milioane de lei. De asemenea, fondul la dis-

poziţia ministrului s-a dublat, de la 14 milioa -

ne la 28 de milioane de lei. Capitolul

achiziţionare mobilier, aparatură, birotică şi

alte active corporale: de la 1.082 de milioane

la 5.000 milioane lei. Aceeaşi creştere de 500

la sută o avem şi la maşini, echipamente şi

mijloace de transport. În schimb, cheltuielile

de personal au rămas aceleaşi. Din judeţul

Hunedoara nu există nicio unitate de învăţă -

mânt prinsă pentru investiţii în 2012 decât

cele care se fac de autorităţile locale. La

Ministerul Sănătăţii, la fel. Nicio unitate spi-

talicească din judeţul Hunedoara nu este

prinsă cu investiţii. Ministerul Economiei are

fonduri alocate pentru închideri de mine.

S-au acordat mai puţini bani la ministerele

Agriculturii, Administraţiei şi Internelor,

Muncii, Culturii, Economiei, Autoritatea

Electorală Permanentă”.

Bani pentru drumuri hunedorene„Anca Boagiu confirmă în continuare că este

un ministru bun chiar dacă este de la PDL.

Pentru autostrada care traversează judeţul

Hunedoara, pentru tronsonul Deva - Orăştie,

care măsoară 32,8 kilometri, cheltuielile pre-

liminate în 2011, necheltuite până acum, erau

de 318.662.000 de lei. Propunerile pentru

2012 sunt de 268.691.000 de lei. Probabil se

vor reporta şi o parte din banii necheltuiţi în

2011. Pentru tronsonul Lugoj - Deva, cheltu-

ielile totale preliminate sunt de 5,4 miliarde de

lei. Pentru 2011 erau preliminate 137 de mi -

lioa ne de lei, iar în 2012, 962 milioane de lei.

Pentru 2013 sunt peste 2,5 miliarde de lei.

Practic în 2014 autostrada între Lugoj şi Deva

va fi gata. Pe tronsonul Orăştie - Sibiu suma

alocată este de aproape 3,2 miliarde de lei.

Din aceasta, preliminată pentru 2011 dar

necheltuită este suma de 400 de milioane de

lei, care se vor reporta pentru anul viitor. În

2012, suma preliminată este de peste 957 de

milioane de lei. Pentru 2013, 700 de milioane

de lei, iar în 2014 vreo 300 de milioane de lei.

Acest tronson se va termina în 2015. Mai

avem prins în acest buget pe anul 2012,

DN76, Şoimuş - Brad - Vârfurile - Ştei şi

centura ocolitoare a Devei”, a declarat

senatorul Dan Radu Ruşanu. Pagină realizată de

Mihaela PETROŞAN

În prag de Moş Nicolae. Între papuci şi portocale, la Deva,

Tinerii liberali hunedoreni şi-au (re)ales conducătoriiBiroul politic al TNL HunedoaraCosmin Joiţoiu - preşedinte (unanimitate, 418 voturi)

�Vicepreşedinte - Cătălin Pârjol, Hunedoara, 384 vo-

turi � Ana Maria Balint, Petroşani, 365 voturi

� Alina Hiciu, Lupeni, 358 voturi � Sorin Danciu,

Uricani, 342 voturi � Alina Paraschivu, Vulcan, 344

voturi � Sebastian Bara, Deva, 337 voturi

MembriAdrian Băbău, Râu de Mori, 326 voturi � Călin

Boticiu, Crişcior, 311 voturi � Irinel Faur, Deva, 305

voturi � Rareş Magheru, 294 voturi � Zoltan Mărgăi,

Băcia, 263 voturi � Adrian Matiuga, Orăştie, 231 vo-

turi � Bogdan Ştefan, 229 voturi � Silvester Szabo,

Deva, 214 voturi � Camelia Muntean, 204 voturi

� Lucian Şiara (201 voturi)

SupleanţiDaniel Preda (185 voturi) � Flaviu Maciu (164 voturi)

Bani puţini, vorbărie multă…

Liberalii hunedoreni şi politica zilei

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 2011 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă la Băcia, 1500 mp,

preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la

telefon 0769.723857

Vând casă, 2 camere, cămară,

hol, anexe, grădină, în Livadia,

zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,

conf. I, cu două balcoane, baie

şi WC de serviciu, et. 4/4, cu

aco periş, în Timişoara, semicen-

tral, zonă liniştită, preţ 65 mii

euro negociabil. Accept credit

bancar şi varianta cu schimb

plus diferenţa, prefera bil casă cu

teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.

lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,

albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4

airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Îl simţi foarte aproape pepartenerul tău de suflet, formaţi uncuplu bine închegat care face im-

presie bună pe oriunde ar trece.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te opreşti un pic din avânt, pen-tru că apare o răscruce de drumuriîn calea ta şi vrei să faci cea mai

înţeleaptă alegere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Primeşti o sumă de bani exactcând aveai mai mare nevoie de eapentru a-ţi achita nişte datorii strin-gente. Pare să fie o sumă consi -

de rabilă care va echilibra o stare de lucruricare te deranja.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Trece prin calea ta o şansăexcelentă, dar nu te prinde în ceamai bună pasă şi rişti să-i dai cu

piciorul. Te îndoieşti că ar ieşiceva bun de aici şi, tot căutând nod înpapură, vei lăsa norocul să treacă pe lângătine fără a profita de el.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Cine te are pe tine azi în echipade lucru, are numai de câştigat,pentru că sfaturile primite de la tine

se vor dovedi a fi salvatoare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Eşti în faţa unui nou început şi,ca tot ce-i nou, te entuziasmeazăla maximum. Nu te aprinde prea

tare, pentru că rişti să te dezumfli laprimul hop, de aceea trebuie să-ţi gestioneziraţional energia şi elanul ca să le foloseştiexact atunci când şi atât cât este nevoie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Cineva drag trece printr-un mo-ment critic şi suferi şi tu alături deel, de parcă ar fi problema ta. Puimult suflet în necazurile altora.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vei reuşi să îmbini perfect utilulcu plăcutul în activităţile de carete ocupi astăzi, dar într-un final te

vor satisface mai mult roadele ma-teriale decât satisfacţia muncii împlinite.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Discuţiile pe care le porţi cu fa-milia au o conotaţie extrem de se-rioasă, de parcă aţi fi în faţa unei

decizii majore de destin. Fiecaremembru al familiei are un cuvânt de spus înaceastă problemă, deci nu poţi decide doartu pentru ei.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Se apropie un eveniment, deocamdată de perspectivă, darcare deja îţi inspiră o stare

psihică ciudată.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu ai ajuns acolo unde ai spe -rat dar nici nu te laşi copleşit deeşecul parţial la care ai ajuns. Re -

uşeşti să schimbi imediat macazul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti decepţionat de faptul că descoperi, poate cam târziu, min-ciunile unui colaborator în care ţi-ai pus toată încrederea.

HOROSCOPHOROSCOP

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentru

maşina ta.

Piese ieftine noi şi

second-hand. Uleiuri,

consumabile, uleiuri şi aditivi

metabond, produse de spălare

ecologice.

Vă aşteptăm de luni până

duminică pe str. Aviatorilor,

bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Căutăm persoanăreprezentant vânzări pentru magazin

Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la

magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon0723.112484

Vând canapea extensibilă, de

două persoane, stare foarte

bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Vând apartament în vilă şi

teren construibil, 140 mp,

str. 1 Decembrie 1918, zona

Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în

vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

VÂNZĂRI

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?

Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau

avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din

ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:

1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,

concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul

mirilor”!

Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);

- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile

agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Programul Teatrului Dramatic

“Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 1100 .. 1122 .. 22001111

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Audiţie cu public”

DDuummiinn ii ccăă ,, 1111 .. 1122 .. 22001111

Orele 12:00 – Spectacolul „Domnul de ciocolată”

Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cu

Agenţia Naţională pentru Romi proiectul cultural

„Caravana Romilor”, ediţia I,

care se desfăşoară conform agendei:

09.12.2011, Petrila, ora 16:00

Manager Sorin Vană

Printre invitaţii prezenţi la

festivitatea dedicată Zilei de 1

Decembrie, ţinută la Vulcan,

s-au aflat şi doi veterani de

război. Dintre foarte puţinii

pe care bunul Dumnezeu îi

mai învredniceşte cu zile.

La cei 92 de aniai săi, domnul Alexandru Dră-

gan este decanul veteranilor de

război vulcăneni. Ca unul care-l

cunosc din clasa a opta, când

mi-a fost diriginte, am observat

un lucru. Orice ar fi, la sărbă-

tori cum sunt Ziua Naţională,

Ziua Eroilor, care se ţine de

Înălţarea Domnului, sau Ziua

Armatei, dumnealui doreşte

neapărat să fie prezent. Nici

vârsta înaintată, nici boala care

nu-i dă pace, nici frigul şi nici

sfaturile apropiaţilor nu-l pot

ţine acasă.

Aşa a fost şi la acest1 Decembrie. Zi de sărbătoare

la care l-a avut alături pe dom-

nul Nicolae Tomuş, un alt vet-

eran de război vulcănean. Ceva

mai tânăr decât dumnealui, de

vreme ce acesta are "numai" 89

de ani. De admirat aceşti oa-

meni. Mai ales că, în ciuda

greutăţii cu care se deplasează,

domnul Alexandru Drăgan a

ţinut neapărat să ajungă lângă

statuia soldatului atunci când a

fost depusă coroana de flori din

partea veteranilor de război

(vezi foto). O adevărată lecţie

de patriotism, nu-i aşa?

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 6 decembrie 201112 DIVERSE

www.zvj.ro

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare

avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON

Ospătar (5 luni) – 350 RON

Bucătar (5 luni) – 350 RON

Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON

Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON

Cameristă (3 luni) – 400 RON

Operator introducere, prelucrare,

validare date (5 luni) – 450 RON

Confecţioner, asamblor articole din textile

(3 luni) – 350 RON

Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON

Montator pereţi şi plafoane din ghips

carton (5 luni) – 350 RON

Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –

350 RON

Electrician constructor (5 luni) – 350 RON

Lucrător instalator pentru construcţii

(3 luni) – 350 RON

Sudor electric (3 luni) – 350 RON

Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON

Fierar betonist montator prefabricate

(5 luni) – 350 RON

Dulgher-tâmplar-parchetar

(5 luni) – 350 RON

Mecanic auto (3 luni) – 350 RON

Coafură (5 luni) – 400 RON

Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON

Formator (2 luni) – 250 RON

Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON

Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0761.756833

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Lecţie de patriotism

Fabrica lui Moş Crăciun îşi va începe activi-

tatea chiar astăzi. Are sediul central în Par-

cul Carol Schreter şi îşi propune ca anul

acesta să facă fericiţi toţi copiii necăjiţi din

Petroşani.

Aseară, chiar lângă fabrica Moşului, primarul

Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a aprins lu-

miniţele din bradul de Crăciun. Evenimentul

festiv a avut loc la lăsatul serii. Se făcuse ora

18:00, şi străzile erau întunecate de nu vedeai

omul de lângă tine. Cu toate acestea, lume

multă a ajuns în parc, să vadă cu ochii ei bradul

şi Petroşaniul frumos şi luminos împodobit de

sărbătoare. Sau poate să-l zărească pe Moş,

„spionând” copiii, să vadă de sunt ori cuminţi

ori ba. Şi, la ora fixă, în uralele mulţimii

adunate s-a dat startul iluminării. Primarul are

mâini magice, la o simplă

atingere de buton a aprins lu-

minile bradului, cele din

parc, ornamentele de pe

stradă şi chiar iluminatul

public. Veselie mare a urmat.

Copiilor li s-au împărţit dul-

ciuri, iar coruri de elevi au

cântat colinde. Consilierul

Wersanski a explicat celor

prezenţi cum va funcţiona Fabrica lui Moş Cră-

ciun. Oricine doreşte poate să intre în fabrică,

dar nu cu mâna goală. Ci cu ceva de dăruit. O

jucărie, o haină, o ciocolată. Regulile sunt

stricte. Nu poţi să laşi în fab-

rică decât anumite cadouri,

aspectuoase, funcţionabile,

bine îngrijite şi, de ce nu,

bani. Timp de 6 zile va

funcţiona fabrica. După care

cadourile sunt împachetate şi

expediate copiilor cuminţi

din Petroşani.

Alina PIPAN

Aseară, în ajunul lui Moş Nicolae, primarul Iacob-Ridzi

A aprins bradul de lângă… Fabrica lui Moş Crăciun

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul III � Nr. 83� 6 decembrie2011 � 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

În acest an, în noiembrie, au fost trei numerecâştigătoare: 11. 11. (20)11. Pentru noi a fost chiar...

Ziua în care l-am vizitat peSadoveanu. Acasă şi în ultima sa casă.După o călătorie în Franţa, într-o „încântătoare regiune lorenă”- unde află că „unul din cele mai de căpetenie

divertismente ale vizitatorilor” sosiţi acolo e

pescuitul cu undiţa - Sadoveanu se întoarce acasă şi

îşi propune să se suie, numaidecât „în sălbăticie, la

Frumoasa şi la Sălane, în ţara Ardealului”.

Ce îl face, oare, pe marele scriitor ca după o

călătorie (descrisă amănunţit şi entuziast într-un

text intitulat „În loc de prefaţă. Introducere într-un

loc plăcut pescarilor şi vânătorilor” care deschide

volumul Valea Frumoasei) să descindă, neîntârziat,

în locul care, cândva, se chema Oaşa Mică?

Vom încerca mai jos să desluşim dedesubturile

acestei bizare treceri dintr-un loc ales al civilizaţiei

occidentale într-o atât de dorită sălbăticie

autohtonă.

Retras la Vittel, în căutarea unui loc plăcut aventurilor cinegetice, Sadoveanu a constatat că

„Lorena e numai câmpii dulce-ondulate şi dealuri

line”, că dealurile sunt modeste şi încununate cu

păduri, că peste tot sunt „buchete de arbori şi

colţuri de dumbravă”, că drumurile sunt „străjuite

de plopi” iar canalurile sunt „întovărăşite de linii de

sălcii răsfirate”. Râurile sunt leneşe şi „împodobite

cu lunci”. Satele lorene sunt „pitite în vâlcele”.

Clădirile rurale au culori „sure şi roşcate,

acoperişurile ascuţite”, ferestrele au obloanele verzi

iar pe ziduri „se caţără meri şi peri în spalier”.

Grădinile de zarzavat sunt îngrijite cu

meticulozitate iar livezile sunt aliniate după linii

imaginare. Bărbaţii sunt serioşi şi muncitori. Ei

sunt surprinşi ducând „prin margini de fânaţuri,

căruţe la care sunt înhămaţi cai enormi”. Copiii

sunt mulţi, femeile râd iar pescari veniţi de

pretutindeni, din felurile colţuri ale pământului

(„din Madagascar şi Guadelupa, până în Canada şi

Indochina, din Egipt şi România până în

Scandinavia”) caută să găsească „colţuri fericite şi

îmbelşugate-anevoie de găsit sub orişice

latitudine”. Descrierea acestei margini de lume îi dă

scriitorului sentimentul reconfortant că în acele

locuri e „o încercare a omului de a reconstrui Raiul

primitiv”.

E Lorena „un dulce şi poetic ţinut” care poate fi numit, sadovenian, şi „un proiect de

eden”? Sadoveanu crede că Edenul trebuie să fie un

loc plin de poezie iar poezia legată de numele

locurilor din Hexagon este „de o mare delicateţă”:

Drumul rozelor, Dealul Greieruşilor, Moaradomnişoarei, Charmettes („aşa ceva nici nu se

poate traduce”), Lacul lebedelor şi Iazul Zânelor.

Sub aparentul său primitivism, Lorena e un loc

unde civilizaţia e la ea acasă. Provincia franceză

împacă meşteşugul acesta vechi (al oamenilor cu

undiţa) cu tihna, „cu peisajul admirabil creat de om

şi mai ales cu blândeţea moravurilor”. Observăm

că, aflat în Franţa, Sadoveanu admiră în Lorena

„peisajul admirabil creat de om”.

Pe Valea Frumoasei, scriitorul găseşte, în schimb, sălbăticia unui eden neatins şi

neschimbat de mâna omului, „un loc încântat” în

care îi place să se „pustiască”. Omul stă, cu

sufletul îmblânzit de dulceaţa priveliştilor, şi

priveşte „păduri după păduri şi iarăşi păduri

nesfârşite”. E o împărăţie a sălbăticiunilor unde

Zânele liniştii se întruchipează şi trec „să mângâie

pe boturi şi pe ochi puii cerboaicelor şi

căprioarelor”..

Pe o costişă lină, drept la marginea priveliştii

apelor, exista o aşezare, popas pentru vânători şiMama scriitorului,

Profira UrsachiTatăl scriitorului,

Alexandru Sadoveanu

Istorii, istorii... (V)

SPECIALIImarţi, 6 decembrie 2011

pescari, care se cheamă Oaşa. („Oaşa înseamnă în graiul nostru moldovenesc

Branişte, adică rezervă domnească”)

Onomastica forestieră românească din Valea Frumoasei este asemănătoare, ba chiar mult mai inventivă şi mai frustă decât cea

franceză: „Colo-i Gârla Lupului, dincolo Pietrăria Urieşilor ori PârâulŞerpilor, ori Curmătura Hoţilor, ori Dealul Balaurului, ori Cioaca Jinarilor,

ori Râpa unde a mâncat ursu iapa lui Ipate.” Apele noastre nu sunt domoale

ca cele din Franţa. Ele „se tălăzuiesc sălbatice, rup şi dărâmă” astfel că „va

mai trece un veac până s-or domestici primind un nume delicat: PunteaFlorilor ori Jocul rândunelelor – în loc de Balta Bolovanului şi Stâncile de laTărtărău”. E o onomastică ce ţine de o barbară regresie temporală, în ton cu

apele nedomolite care ne străbat ţinutul la graniţa a trei ţinuturi: Inidoara, Alba

şi Sibiu.

Apoi, pe Valea Frumoasei nu sunt nici hoteluri şi nici restaurante ca în Lorena. E suficientă o casă unde poţi sta, cu mare bucurie, împreună cu

prietenii când afară bat vânturi aspre şi cad ploi învârtejite. Oamenii locului

(Rudi, Berta, Lois), veniţi din Carinthia, au ajuns, deja, la a treia generaţie şi

au devenit băştinaşi şi drept-credincioşi. La fel şi Berta, nevasta paznicului

Pitini. Fraţii Pitini erau descendenţii unor italieni veniţi în Valea Jiului, odată

cu deschiderea minelor de cărbune. Vânătorii Ieronim Stoichiţă şi Ionel Pop

sunt prietenii vechi ai scriitorului. La fel şi Pavel Ianoşi (sau Pavel baci cum îi

zice scriitorul), un slovac maghiarizat, care organizează apărarea pădurii şi

apei de duşmani. „Din dragostea adevăraţilor vânători s-a statornicit aici o

Branişte a lui Dumnezeu”. Aceasta hălăduieşte în pace pentru că acolo, pe

acea branişte, „căprioarele, ciutele, ţapii şi cerbi ies în poeni ca într-o domnie a

lor” iar braconierii şi lupii s-au retras biruiţi. E de observat că în ambele locuri,

şi în Lorena şi la Oaşa Mică, Sadoveanu caută imaginea unui paradis pierdut,

indiferent că este sau nu atins de civilizaţie. El este la fel de încântat de

civilizaţia şi de

sălbăticia locurilor.

Dacă totul se face

în respectul naturii

„proiectul de eden”

nu poate fi decât

validat.

Pe BranişteaDomnului,Sadoveanu nucitea, nu scria şi nuprimea veşti.Stătea la taifasuri

lungi şi în

răstimpuri de răgaz

urca pe poteci să

asculte, în locuri

tihnite, chemarea cucoşului

de munte şi strigătul subţire

al cucoşelului de ieruncă.

Observa, cu binoclul,

căprioarele şi ţapii. Şi tot la

Branişte aştepta ca, în

noaptea sfântă, să se

deschidă portiţa

ceasornicului şi să iasă cucul

care să anunţe miezul nopţii.

„Atunci am rostit cuvintele

legii şi am vestit Învierea.

Toţi prietenii care ne aflam

acolo, urmaţi de paznici şi

de oamenii aşezării, am ieşit

cu făclii de brad,

înconjurând cu lumini şi

cântări casa. S-a proclamat

ziua sfânta pace deplină în

păduri şi ape”.

Sfârşitul petreceriipascale a fosttulburat când unul din prietenii scriitorului „a avut ideea nefericită să aducă

sus un aparat de radio”. La început, tovarăşii de sihăstrie de pe Valea

Frumoasei s-au bucurat dar, după foarte puţină vreme, au regretat

amarnic: „Vai de zilele sihăstriei noastre!”. Din acel moment fatal,

toate calamităţile lumii le-au fost servite regulat, pe calea undelor, de

câteva ori pe zi. De veşti bune n-aveau parte pentru că „veştile bune n-

au haz”. Acum, toate răutăţile lumii („boli, foamete, incendii, înecuri

şi cutremure, ameninţări catastrofale”) erau prezente pe Valea

Frumoasei „şi înainte de ceasul păstrăvilor şi după ceasul păstrăvilor”.

Au hotărât izgonirea deîndată a aparatului de radio. Era, însă, prea

târziu. Radioul îşi făcuse lucrarea şi scriitorul şi companionii săi nu se

mai simţeau „tihniţi şi nestricaţi”. Raiul lor devenise, vorba poetului

Ion Barbu, „un rai beteag” şi oamenii coboară pe rând la vale, acolo

unde îi aşteaptă „interese, procese, comitete, consilii, bolnavi,

corecturi şi alte multe”.

Când Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, ne-a propus

să-l însoţim la Verşeni pentru a-l omagia, împreună cu comunitatea locală, pe

Sadoveanu ca „nepot celebru al satului” m-am bucurat sincer. Odată, pentru că

urma să mergem la Biserica „Sfinţii Voevozi Mihail şi Gavril” din Verşeni şi

să vedem bătrâna cristelniţă în care a fost creştinat copilul Mihail de către

preotul Vasile Ciotică şi unde naş de botez i-a fost Toader Cicea - un bun vecin

al bunicului său, Gheorghe Ursachi. Cristelniţa există şi azi şi ar putea deveni

o piesă unică într-un inventar sadovenian ce îşi poate avea locul într-un viitor

muzeu local. Apoi, am fost fericiţi pentru că Dumnezeu i-a dat gândul cel bun

primarului Ionuţ Gospodaru care a re-

luat, după o absenţă de câţiva ani,

„Zilele Sadoveanu” la Verşeni. În

acest an manifestările s-au bucurat de

prezenţa unor oaspeţi de peste Prut. E

vorba de scriitorul şi publicistul Vlad

Pohilă, profesorul universitar Vasile

Şoimaru, publicist, coautorul mono-

grafiei Neamul Şoimăreştilor - 500 deani de istorie şi celebrul naist

Vasile Iovu, artist al poporului din

Republica Moldova. Dar şi de distinşi

oaspeţi din ţară precum prof. Ana

Nazarov (directoarea Casei

Memoriale M. Sadoveanu din

Fălticeni), poetul fălticenean Alexa

Paşcu, prof. Carmen Dumitriu (direc-

toarea Colegiului M. Sadoveanu din

Paşcani, primarul oraşului

Flămânzi, jud. Botoşani, Constantin

1961, toamna. Ultima fotografie

Costel Avram cu Pavel Corcaci, fost director al Şcolii din Verşeni

Gheorghe Pârlea, un specialistîn biografia sadoveniană

Primarul Ionuţ Gospodaru, cel care a reluat ZileleSadoveanu la Verşeni

SPECIAL IIImarţi, 6 decembrie 2011

Pitorac, însoţit de publicistul Gabi Gomboş. Princi-

palul vorbitor al întâlnirii de la şcoala din Verşeni, a

fost învăţătorul Gheorghe Pârlea, un demn urmaş al

domnului Busuioc şi un redutabil specialist în

biografia sadoveniană. Comunicarea sa „Verşenii

de pe Valea Moldovei, un alt univers literar al

copilăriei” s-a dovedit a fi foarte documentată şi

ne-a dat imaginea exactă a celui care a fost

Sadoveanu, un copil al satului Verşeni. Un copil

care a moştenit toate drepturile (şi obligaţiile)

acelor pământeni de la apa Moldovei, cositori de

fâneţuri şi gospodari cu căruţele aflate, mereu, pe

drumeagurile ogoarelor. O expoziţie de fotografii

(„Ipostaze sadoveniene”) a folosit portofoliul d-nei

profesoare Stan Virginica. Manifestarea omagială a

avut un final neaşteptat. Atunci au intrat în scenă

copiii de la Şcoala din Verşeni care i-au interpretat,

cu un farmec nespus şi cu un real talent, pe Lizuca

din Dumbrava minunată şi memorabilele personaje

din Baltagul: Vitoria Lipan, Calistrat Bogza şi Ilie

Cuţui. În roluri episodice, au fost de faţă şi au-

torităţile din roman care, alături de câine, fac drep-

tate şi asigură Vi(c)toria finală a binelui.

Noi am vorbit, la sugestia d-lui Costel Avram (un om care se socoteşte acum, deopotrivă, şi un fiu

al Verşeniului şi un om al Văii Jiului), despre scri-

itorul Ion D. Sîrbu şi despre eventualele legături

dintre biografiile celor doi oameni şi ale celor două

opere. E sigur că cei doi scriitori nu s-au cunoscut

niciodată. În anul în care a murit Sadoveanu, Sîrbu

ispăşea o condamnare politică pentru omisiune de

denunţ. Sadoveanu şi-a publicat tot ceea ce a scris

în timpul vieţii, Sîrbu a fost considerat un paria al

societăţii şi i s-a publicat două postum opera ma-

joră. Sadoveanu a avut parte de toate onorurile

posibile în timpul vieţii, Sîrbu a fost considerat un

scriitor de primă mână abia după moartea sa. În

concluzie, două biografii şi două opere paralele

care, în principiu, s-ar putea întâlni, ca orice para-

lele, la infinit. Şi totuşi... Am descoperit că amân-

doi scriitorii au avut două pasiuni comune: Oaşa şi

Valea Frumoasei. Potrivit doamnei Irina Sîrbu, sora

scriitorului, când a ieşit din detenţie, Gary a făcut,

împreună cu nepotul său Dorel, o excursie la Oaşa.

Era prima sa ieşire în munţi după atâta amar de

vreme petrecută în Deltă, la recoltarea, în condiţii

inumane, a stufului. Acolo, la Oaşa, Sîrbu îl întâl-

neşte pe petrileanul Pitini, paznicul cabanei de

vânătoare a lui Sadoveanu, care îi propune să

doarmă, peste noapte, în patul maestrului. Sîrbu o

face, ne-a relatat d-na Irina Sîrbu, şi, astfel,

scriitorul petrilean şi-a petrecut noaptea în acel loc

minunat, în „acea Branişte a Domnului, unde

n-ajungeau răutăţile oamenilor”.

La finalul intervenţiei mele, am citit şipartea finală a reportajului despre neamul lui Iordachi Zaharia, ciobanul din

Verşeni care a fost transformat de Sadoveanu în

personajul Ilie Cuţui omul care a tăinuit furtul oilor

înfăptuit de Calistrat Bogza. După ce am terminat

de citit, am ieşit din sală şi am fost abordat,

politicos, de d-na Gabriela Ungureanu care a vrut

să aducă vreo câteva corecţii biografiei socrului său

şi a descendenţilor săi. Prin urmare, potrivit d-nei

Gabriela - nora eroului, Iordachi Zaharia a avut trei

copii, Mircea, Romică şi Olguţa care, la rândul lor,

au avut opt (Coca, Senfora, Veronica, Vetuca,

Grigore, Doru, Costel şi Verginia), patru ( Florin,

Iulian, Constantin, Loredana) respectiv trei copii

(Dănuţ, Viorel şi Iosefina). D-na Gabriela este soţia

lui Florin, unul din cei patru copii ai lui Romică. E

îngrijitoare la şcoala din Verşeni şi are un salariu

mizerabil de 5 milioane de lei vechi. Doar operaţia

recentă, pe cord deschis, a fiului său a costat-o vreo

30 de milioane. Din tot neamul lui Cuţui, azi mai

ţin oi doar fiica sa, Olguţa (15 capete, cu berbec cu

tot), şi fiul ei, Dănuţ (care are tot 15 oi). Cuţui a

avut, la bătrâneţe, doar vreo 20 de oi pe care le-a şi

vândut. Din tot neamul lui Zaharia, cel mai bine o

duc, acum, doi copii de-ai lui Romică: Constantin

şi Loredana. Primul e şofer de tir în Austria iar fata,

împreună cu soţul său, lucrează tocmai în

Danemarca la o fermă de îngrăşat porci. Sunt

plecaţi din Verşeni de şapte ani şi vin acasă o dată

pe an. De fiecare dată aduc cu ei cam un miliard de

lei vechi. Şi-au ridicat o casă mare, cu etaj, în

Ciohorani şi au reuşit să-şi paveze toată ograda cu

marmură. De oi nici nu vor să mai audă. Cei doi nu

au, încă, niciun urmaş.

Vizita promisă la Casa lui Sadoveanu dela Vovidenie a fost al treilea şi, desigur, nu cel din urmă motiv al purcederii

noastre la drum, spre dulcea Bucovină. „Nu

departe de ctitoria veche muşatină (Mănăstirea

Neamţ), după ce treci o culme, stă ascuns într-o

văiugă Schitul Vovidenia. Împrejuru-i se înşiră

câteva căsuţe de monahi. Biserica cu 5 turnuri,

când îşi trimite glasurile, deşteaptă mai multe

ecouri în pădurea de aproape.”

Aşa descrie Sadoveanu acest loc de tihnă idilică, de

faimă istorică, de peisaj blând şi domol pentru care

a lăsat departe şi fără regrete civilizaţia oraşului.

Muzeul Mihail Sadoveanu de la Vânători/ Neamţ

se află, azi, pe strada Mihail Sadovenu care te duce

până la schitul Vovidenie. Muzeul Sadoveanu e în

acelaşi imobil cu Casa memorială Visarion Puiu.

Casa a fost construită de Mitropolitul Bucovinei,

Visarion Puiu, în anul 1937. Destinaţia sa iniţială a

fost de reşedinţă episcopală. După anexarea, de

către Stalin, a Basarabiei şi a Bucovinei de nord la

Uniunea Sovietică, mitropolitul e nevoit să ia calea

exilului. Mitropolia Moldovei şi Mănăstirea Neamţ

pun la dispoziţia maestrului Sadoveanu această

Autorul, Costel Avram şi Marian Boboc la Vovidenie

Lunca Moldovei la Verşeni. Foto Constantin Barbu

SPECIALIVmarţi, 6 decembrie 2011

casă pe timpul vieţii sale. La început, Sadoveanu

venea la Vovidenie doar vara. Dar din 1956 până în

1961, anul în care a sfârşit Sadoveanu, această casă

i-a fost maestrului o reşedinţă permanentă. Ce îl

atrăgea pe maestru la Vovidenia? Un posibil

răspuns e că acolo cântă toaca în trei soroace.

„Pentru monahi, pentru munţi, pentru singurătăţi,

pentru păduri de fiare şi parcă printr-o fină adiere

se pune în armonie cu toate, cu tot ce o înconjoară

şi cu Dumnezeu”. Nu ar fi de neglijat, printre

atracţiile de primă mână ale locurilor, nici lacul de

peste drum de casă unde pescarul Sadoveanu îşi

putea găsi tihna necesară meditaţiilor solitare.

Apoi, dacă ne luăm după cele scrise într-un roman

juvenil, la schitul Vovidenie, la Mănăstirea Neamţ

şi la schitul Pocrov, Sadoveanu a fost bântuit de

ceea ce se cheamă „Demonul tinereţii”.

După moartea sa, fosta reşedinţă episcopală,fosta reşedinţă permanentă a scriitorului a devenit

muzeu. Pentru aceasta, la

29 decembrie 2010, s-a

finalizat proiectul de fix

999.601,81 lei noi pentru

reabilitarea muzeului.

Acesta reconstituie, cât se

poate de fidel, atmosfera

casei. Sunt o mulţime de

lucruri care au aparţinut

maestrului. E vorba de

portrete ale părinţilor,

tablouri şi acuarele, o

icoană din secolul XVIII,

o masă florentină, un şah

din fildeş, o sabie de

samurai, obiecte de

vânătoare şi de pescuit,

Biblioteca roz (ce

cuprinde 61 de ediţii

princeps), o mobilă

veneţiană în sufragerie,

un screen vechi de peste

un secol, un pian vienez

la care au cântat Enescu,

Lipatti, Richter, Valentin

Gheorghiu dar şi fiicele

scriitorului, Despina-Lia

şi Tincuţa. Casa din

Vânători Neamţ are în

inventar 1823 de obiecte care au aparţinut

scriitorului şi 21 de manuscrise.

Pe mine m-au impresionat, dintotdeauna, la Sadoveanu, pălăriile lui mari cu

boruri imense.. (Spun asta

şi pentru faptul că Sîrbu

purta o pălărie mică,

meschină prin „mărimea”

ei, care îi acoperea doar

vârful capului. Acest

amănunt i-a sărit în ochi

şi editoarei sale, Maria

Graciov...) Aflat, pentru

prima oară, faţă-n faţă cu

ele n-am rezistat tentaţiei

de a atinge obiectele

expuse. Am luat una care

era aşezată pe unul din scaunele cu spătar şi am

întors-o să văd cine confecţiona pălăriile generoase

ale maestrului. În regimul democrat popular, toate

oficialităţile purtau, cu rare excepţii, şepci şi băşti.

Tata, contabil de meserie, purta la ocazii mari

precum nunţi, botezuri şi înmormântări o pălărie

bună marca „Torcatoru Ţicu”. În rest, avea şi purta

o bască proletară. Pălăriile maestrului Sadoveanu

erau făcute chiar de un Chapelier Michel din

Geneva. Iată că a venit vremea să-l omagiem, chiar

şi postum, pe Pălărierul Michel din Geneva, cel

care a acoperit atâţia ani, într-un mod

inconfundabil, capul Ceahlăului literaturii noastre.

Post scriptum. M-am bucurat mult că, printre toate cele 1823 de

obiecte sadoveniene aflate în custodia casei de la

Vovidenie, nu am zărit niciun aparat de radio. Asta

înseamnă că lecţia de Înviere, primită la Oaşa -

Braniştea domnească din Ardeal, a fost deosebit de

utilă. Şi, în ultimă instanţă, asta explică şi de ce, pe

drumurile din preajma Vovideniei, în Neamţ, umbli

ca într-o lume deosebită în care poţi urca uşor,

treaptă cu treaptă, către cer şi căre linişte. Aşa se

întâmplă azi şi la Vovidenie, în Moldova, şi la

Bradu Strâmb, în Ardeal. Aşa era şi ieri, aşa e şi

azi.

Cât despre mâine, vom afirma că lucrurile nu se pot

întâmpla decât într-un singur mod. Pentru a

înţelege mai bine vom parafraza şi adapta o zicere

franţuzească privitoare la femei: „Nu există decât

un singur mijloc de a părăsi aceste locuri. Acela de

a fi păsăsit de ele”.

Mihai BARBU

Gazde şi frumuseţi de la Casa de Copii din Verşeni

Mănăstirea Vovidenie, văzută de peprispa ultimei case a lui Sadoveanu

Artistul poporului din Moldova, naistul Vasile Iovu

Colocviul omagial de la Şcoaladin Verşeni

Reportajul face parte din Proiectul

„Istorii, istorii…”, susţinutde Costel Avram, preşedintele PRM

Hunedoara, şi realizat deZiarul Văii Jiului.