Am avut un an al populismului şi al Am avut un an al populismului şi al luptei pentru putere. Ne aşteaptă un an luptei pentru putere. Ne aşteaptă un an al cinismului şi al lipsei de moralitateal cinismului şi al lipsei de moralitate

11.01.2013

Noros, -7 -6 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................15.97041 Do lar ame ri can ............. 12.18781 Leu românesc ................. 3.64801 Ru blă ru sească ............... 0.4021

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Celui ce s-a revoltat peste măsură îi este dat să nu mai

aibă putere decât pentru dezamăgire”.

Emil Cioran

Cursul valutar 11.01.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 11 ianuarie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

12.01.2013

Noros, -7 1 0C

Sf. 14.000 de prunci uciși de Irod; Cuv. Marcel (Harţi)

Fondat în 1995 Nr. 1 (877)

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

CMYK

CMYK

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Vocea Rusiei: Republica Moldova nu se poate integra nici în UE, nici în Uniunea Vamală

Propunere pentru reforma Justiţiei

99

6-76-7

PAGINA

PAGINA

GEOPOLITIC

ATITUDINI

Copiii care Copiii care au părinţii au părinţii

plecaţi peste plecaţi peste hotare nu-şi hotare nu-şi văd viitorul văd viitorul în Moldova în Moldova

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

SPECIAL

Demnitari de cel mai înalt rang, dintr-un stat cu pretenţii proeuropene, au ascuns, timp de două săptămâni, moartea unui om.Autorităţile statului nu au ştiut de incident sau nu au dorit să ştie despre acesta?Autorităţile (criminale) ale statului, antrenate în reglări de conturi şi lupte pentru putere.

Dramă la vânătoare sau Dramă la vânătoare sau începutul sfârşitului AIE?

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE

Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact:079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com

079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

11 IANUARIE 201322F L U XF L U X Politic

Populaţia a pierdut încrederea în instituţiile statului și în viitorul euro-pean luminos. Până la viitoarele ale-geri nu mai există sufi cient timp pen-tru a schimba radical situaţia, astfel că actuala putere are sufi ciente mo-tive de îngrijorare. Din acest conside-rent, componentele AIE au și intrat, practic, în campanie electorală. Adi-că, își arogă meritele pentru puţine-le lucruri care s-au făcut, își pasează unul altuia responsabilitatea pentru eșecuri, își pun unii altora beţe-n roa-te, își resping reciproc iniţiativele le-gislative sau le acceptă prin metoda de barter și șantaj. Se înteţesc acţiu-nile populiste și încercările de a trage preșul de sub picioarele colegilor de la guvernare.

Acum sunt folosite din plin „pârghi-ile” pe care au reușit să pună mâna partidele de la putere, pentru a scoa-te niște informaţii despre vreun mi-nistru al lui cutare, vreun funcţionar numit de cutare etc. Unul numără pa-chetele de ţigări de contrabandă de la vama lui Baliţchi, altul numără roţi-le de la trenul de peste două milioane al lui Șalaru. Și pentru că sunt în criză de timp și de idei, faptele și declara-ţiile politicienilor frizează penibilul și limitele bunului-simţ. Aceștia par să fi intrat într-o competiţie a acţiunilor absurde și de prost gust, care s-au în-mulţit mai ales către sfârșitul anului trecut. Iar spectacolul grotesc cu care a început noul an politic nu lasă nici urmă de îndoială în acest sens.

Mihai Ghimpu, despre salariu şi covrigiLiberalii au excelat ca întotdeau-

na. Liderul acestora, Mihai Ghimpu, ba s-a lamentat că nu are pârghii și funcţii, ba a încercat să se distanţe-ze de colegii săi de alianţă, afi rmând că „puterea nu vrea să facă reforme”. Într-un acces de curaj, i-a pretins lui Plahotniuc funcţia de prim-vicepre-ședinte al Parlamentului, pentru că „PD nu poate avea două funcţii în conducerea Parlamentului”. Apoi și-a revenit și a cerut drept recompensă măcar funcţia de procuror general, pe care democraţii, bineînţeles, nu aveau cum să i-o dea. Până la urmă, rebelul liberal a fost convins să se mulţumească doar cu un loc în Biro-ul permanent al Parlamentului, creat special pentru acesta. Periodic, Mihai Ghimpu a mai promis să spună tot ce știe despre colegii săi din alianţă, dar nu acum, ci așa, mai pe la sfârșit de mandat.

În general, în anul de care ne-am despărţit recent, pare să se fi dezum-fl at de tot mitul despre incoruptibi-litatea bătrânului liberal, iubitor de adevăr și „urâtor” de tot ce înseamnă avantaje materiale. Adept al ascetis-mului, obișnuit să se hrănească doar cu „ceai și covrigi” din salariul său de deputat (nu cu icre și whisky ca alţii), acesta a sărit ca ars, atunci când a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni televizate, dacă și-a vândut acţiunile pe care le deţine în compania “Euro-sim”. „Da de ce să li vând? Da cu ce să trăiesc eu? Cu salariu de deputat? Ha, ha, ha! Fiţi serioși! A fost dată în aren-dă staţia, și atât”, a explicat deputatul, uitând imediat și de ascetism, și de covrigi. Mai mult decât atât, Ghimpu a mai precizat că vrea să rezilieze con-tractul de arendă cu „Petrom” (care nu este al lui Plahotniuc), fi indcă îi dă prea puţini bani. Iar el nu este dispus să lase ce îi al lui, pentru că toată viaţa a trăit „prin ceea ce am făcut eu, toate lucrurile sunt făcute de mâna mea, de căpșorul meu și de picioarele mele”.

Și trebuie să recunoaștem, „căpșo-rul” l-a dus la multe. Doar că, de câte de multe face, mai uită de una sau de alta și se contrazice în afi rmaţii.

De cine se leapădă şi pe cine şi-i asumă liberalii?Astfel, Mihai Ghimpu uită că anteri-

or s-a crucit că nu are nimic cu numi-rea lui Anatol Donciu la Comisia Naţi-onală de Integritate și afi rmă că, da, ca președinte al formaţiunii, a propus candidatura acestuia. A uitat liberalul și de învinuirile aduse presei care, în opinia lui, a stârnit toată zarva și care „se consideră liberă și nu poartă răs-pundere, nu poartă responsabilitate și își permite să aducă sau să facă din numele omului…, să-i distrugă nu-mele și de familie, și viaţa, inclusiv a copiilor ș.a.m.d.”. A uitat că l-a apărat vehement pe Donciu, afi rmând că to-tul este în perfectă regulă cu averile acestuia, ca să spună, la câteva săptă-mâni distanţă, că nu-l apără și că nu știa despre greșelile făcute de către acesta.

Tot în preajma noului an, liberalul și l-a „asumat” și pe președintele Nico-lae Timofti, confi rmând că l-a propus pe acesta la funcţia de președinte al ţării. “Este adevărat, candidatura lui Nicolae Timofti a venit de la mine”, a declarat Ghimpu la un post de tele-viziune, uitând, iarăși, că anterior a declarat că Timofti este candidatul

„identifi cat prin consens”, pe care „ni l-a dat Dumnezeu”.

Nu mai este atât de categoric libe-ralul nici în privinţa „candidatului pre-ședintelui la șefi a SIS”, Mihai Balan, de care „s-a lepădat” anterior.

Plin de vervă și cu gândul la mult așteptata vacanţă, Mihai Ghimpu a revenit la niște idei formulate cu ceva timp în urmă, cu privire la mica și ma-rea corupţie. El s-a declarat ofensat de îmbinarea de cuvinte „corupţie la nivel înalt”, reiterând că acesta este un viciu al săracilor: „Corupţia la noi, eu vreau să vă spun, că ea-i mai mult pe acolo pe unde oamenii n-au ce mânca, pe unde-s salarii mici”. Prin ur-mare, acolo trebuie să caute structu-rile abilitate, nu pe la înalţi demnitari și tot felul de persoane avute.

Prin gura liberalilor au fost promo-vate, pe parcursul anului, tot felul de iniţiative menite să le facă actualilor potentaţi viaţa mai ușoară în viitoare-le alegeri și să diminueze, pe cât posi-bil, șansele opoziţiei comuniste. Chiar dacă aceste iniţiative sunt sonorizate de liberali (ale căror șanse electorale, potrivit sondajelor, sunt tot mai in-certe), de punerea lor în aplicare ar urma să profi te, poate cel mai mult, democraţii „reformaţi” de Vlad Pla-hotniuc și care, de la un timp, au dat iama prin structurile PCRM, în inten-ţia declarată de a ajunge cel mai mare și mai puternic partid de stânga.

Liberalii propun, democraţii profi tăAstfel că, la propunerea liberalilor,

au fost interzise simbolurile comunis-te. S-au limitat însă doar la cele de pe sigla electorală a PCRM, steaua roșie cu cinci colţuri sau alte atribute ale regimului comunist nederanjându-i pe actualii potentaţi.

O altă iniţiativă recentă a liberalilor se referă la scoaterea din circulaţie a pașapoartelor de tip sovietic. Iniţia-tivă bună în esenţă, doar dacă nu ar fi fost legată de modifi carea Codului Electoral, pentru ca deţinătorii aces-tor pașapoarte să nu mai poată par-ticipa la scrutinele electorale. Ţinta, evident, sunt potenţialii alegători ai comuniștilor care, în lipsa unei al-ternative, ar trebui să voteze cu toţii pentru democraţi.

Partidul Democrat, dar mai ales prim-vicepreședintele acestuia, Vlad Plahotniuc, au fost destul de vocali în ultima perioadă și, cu mici excep-ţii, și-a cam anihilat toţi criticii și con-testatarii de prin Parlament, Guvern, presă și de pe unde or mai fi fost. După tentativa nereușită a deputaţi-lor comuniști de a-l da jos pe acesta din prezidiul Parlamentului, am în-ţeles cu toţii cui îi datorăm existenţa Alianţei. Am înţeles că cei care aten-tează la bunul nume al lui Plahotniuc, atentează, de fapt, la AIE. După ce Plahotniuc le-a sugerat deputaţilor să voteze așa cum le va „spune con-știinţa”, toată lumea a uitat și de pă-pușari, și de atacuri raider. Prin votul său, majoritatea parlamentară și l-a asumat pe Plahotniuc și l-a absolvit pe acesta de orice vină și greșeală, fă-cută cu voie sau fără de voie.

Și bine au făcut, pentru că, în scurt timp, la rampă au ieșit avocaţii lui Vlad Plahotniuc care au afi rmat, sus și tare, că numele acestuia nu fi gurează

în niciun dosar la Curtea de la Londra, în Cirpu sau în altă parte și că nu este urmărit de Interpol. Cei trei avocaţi (inclusiv cel american, despre care s-a scris ulterior că ar fi de prin Odesa) au avertizat că clientul lor este decis să-i acţioneze în judecată pe toţi cei care l-au calomniat.

Gândite şi negândite de la Marian LupuMai puţin inspirat a fost șeful de-

mocraţilor, Marian Lupu, care a re-venit la preocupările sale intelectu-ale mai vechi, legate de denumirea limbii pe care o vorbim. După ce a mai „gândit” un pic, acesta a dat ver-dictul, afi rmând că limba noastră nu este română nici măcar din punct de vedere știinţifi c. “M-am răzgândit. S-a zis cu știinţifi c, fi indcă știinţifi c sunt tezele care sunt susţinute de oamenii de știinţă, iar eu astăzi le zic: voi pro-movaţi această idee că sunt teze știin-ţifi ce. Admit acest lucru, însă vă atrag atenţia că știinţele sociale sunt știinţe cu puternice elemente subiective. Iar element subiectiv, asta înseamnă că sunt promovate în interese politice”, a decretat Lupu. După care a intrat într-o zonă de refl ecţii.

Demisii, plecări, dezvăluiri, la sfârşit de anPopulismul este o boală molipsi-

toare care nu l-a ocolit nici pe minis-trul de Externe, Iurie Leancă, consi-derat un tehnocrat și unul dintre cei mai efi cienţi în Guvernul Filat.

Cum în Partidul Liberal Democrat ameninţările cu demisia sunt la modă, Leancă și-a prezentat, și el, chiar în prag de an nou, demisia din funcţia de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Astfel a înţeles ministrul să-și onoreze angajamen-tul public de a demisiona în cazul în care, până în ianuarie 2013, nu vor fi asigurate condiţiile necesare pen-tru ridicarea de către UE a regimului de vize pentru călătoriile în spaţiul Schengen.

Doar că, în mod cu totul întâmplă-tor, declaraţia lui Leancă a fost urmată de conferinţa de presă a premierului Filat, în cadrul căreia acesta, evident, a declarat că nu-i acceptă demisia. Și pentru ca penibilul să fi e complet,

Leancă a spus peste câteva zile că-i este recunoscător premierului pentru faptul că nu i-a acceptat cererea.

De clipa sa de „glorie” a avut parte în anul care s-a scurs și fostul deputat comunist Sergiu Sârbu. Dacă la pleca-rea acestuia din PCRM cei mai mulţi i-au dat dreptate și au crezut în sin-ceritatea acestuia (că-i băiat mai fi n și mai cultivat, că nu a mai suportat mitocăniile colegilor din fracţiune, că este conștient de greșelile care se co-mit în partid), după apariţia acestuia într-o emisiune televizată respective-le impresii s-au spulberat ca o ceaţă. Scos în afara domeniului juridic pe care-l stăpânește cu brio, junele ex-comunist nu a mai fost atât de dez-involt, de convingător și de elegant în exprimare. Mai mult decât atât, în faţa moderatorilor cu întrebările și comentariile elaborate din vreme, Sârbu și-a dovedit inconsistenţa, s-a bâlbâit și s-a contrazis, făcând ba pe intransigentul și incoruptibilul, ba pe docilul și obedientul.

Ba a spus că anterior nu a vorbit cu propria gură, ci cu aparatul bucal al partidului din care a făcut parte, ba s-a dat mare și tare, afi rmând că dacă va accepta să adere la un alt partid (moderatorii au ajuns la concluzia că, fatalitate, acesta poate fi doar Par-tidul Democrat), trebuie să i se dea libertate deplină de exprimare și de decizie.

În zilele următoare, acesta a făcut mai multe declaraţii pentru presă, cu tentă de dezvăluiri, doar că a lăsat im-presia că și aceste „dezvăluiri” au fost făcute, iarăși, cu gura altcuiva.

O ultimă mostră de populism în anul care s-a dus, de-a dreptul ridi-colă și inutilă, a venit de la același neobosit Marian Lupu. Chiar dacă printr-o Hotărâre de Guvern s-a stabi-lit că 25 decembrie este zi de odihnă, spicherul a încercat să demonstreze că în Parlament el face legea și că pe domeniul lui, hotărârile altora nu valorează nici cât o ceapă degerată. Astfel, președintele Parlamentului a emis un ordin prin care a declarat ziua de 25 decembrie drept una de lucru. Colegii din Parlament i-au cam ignorat decizia și l-au lăsat în solitu-dine. Astfel că Lupu a lucrat de unul singur și cu multă însufl eţire… la pro-pria imagine.

Ioana FLOREA, FLUX

Am avut un an al populismului şi al luptei pentru putere. Am avut un an al populismului şi al luptei pentru putere. Ne aşteaptă un an al cinismului şi al lipsei de moralitateNe aşteaptă un an al cinismului şi al lipsei de moralitate

Anul politic 2013 a debutat în forţă, cu un scandal de proporţii, la limita grotescului și al bunului-simţ. Actorii politici nu s-au sin-chisit nici măcar în faţa morţii unui om. De unde putem deduce că tendinţele pe care le-am urmărit în anul care s-a scurs vor cunoaș-te o nouă amploare. Dacă aruncăm o privire înapoi, putem spune cu certitudine că și în 2012, politicienii s-au preocupat doar de propriile interese, au fost antrenaţi doar în lupte pentru putere și infl uenţă, în acţiuni de lustruire a imaginii. Asigurările guvernan-ţilor precum că alegerea președintelui ţării va garanta stabilitatea politică și că de-acum încolo reformele vor merge ca pe roate, iar viaţa noastră se va schimba din bine în mai bine, au fost, eufemis-tic spus, ușor exagerate. Dimpotrivă, situaţia a degradat simţitor în ultima perioadă, iar loviturile pe care și le aplică aliaţii sunt mai subtile și mai perfi de. Reformele au rămas la nivel de vorbe și in-tenţii, corupţia a fost mai înfl oritoare ca niciodată, iar bunăstarea promisă nu are nicio șansă să ajungă realitate. Pe hârtie s-au ela-borat strategii, s-au făcut comisii și consilii, care au avut drept scop imitarea unei activităţi intense, care să menţină iluzia „poveștii de succes” în ochii ofi cialilor europeni.

11 IANUARIE 2013 33 F L U XF L U XImportant

„- Mi-e silă de dumneata.- E fi resc…Și mie mi-e silă de mine…”Este o secvenţă de dialog din înche-

ierea unei nuvele timpurii a lui A.P. Cehov, „Dramă la vânătoare”, nuvelă de care și-au amintit mulţi zilele aces-tea. Pe scurt, în „drama” lui Cehov este evocată povestea judecătorului de in-strucţie Kamâșev, care anchetează o crimă comisă chiar de el, într-un orășel provincial din Rusia secolului XIX. An-cheta se desfășoară cu grave încălcări, martorul-cheie este omorât de același judecător de instrucţie, iar pentru cri-mă este acuzată și condamnată o per-soană nevinovată.

Drama care s-a produs recent în raio-nul Fălești a avut drept protagoniști per-sonaje de rang mult mai înalt, care însă ne-au provocat același sentiment de silă. Despre faptul că un om a fost omo-rât la o partidă de vânătoare, cu parti-ciparea unor înalţi demnitari de stat, s-a afl at în ziua de 6 ianuarie, chiar în ajunul Crăciunului pe stil vechi, deși tra-gedia se produsese cu două săptămâni mai devreme, pe data de 23 decembrie. Dezvăluirile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă de către liderul Miș-cării Antimafi e, Sergiu Mocanu, care l-a învinuit de comiterea omorului pe pro-curorul general Valeriu Zubco.

Nici „câini de pază”, nici „câini turbaţi”După aceste dezvăluiri, ne-a fost dat

să asistăm la spectacolul profund dez-gustător la care s-au dedat autorităţile, dar și să constatăm modul abject în care s-au pus în slujba acestor autori-tăţi (criminale) ale statului și s-au lăsat antrenate în reglările de conturi ale acestora anumite medii de informare.

Dacă ne referim la reacţiile unor in-stituţii de presă, ziariști, bloggeri și tot felul de analiști, constatăm că pentru mulţi, moartea bărbatului de 34 de ani, Sorin Paciu, aproape că nu a contat. De asemenea, aceștia nu s-au întrebat cum a fost posibil ca o crimă, fi e și co-misă din imprudenţă, să fi e tăinuită timp de două săptămâni. Tăinuită nu de oameni care habar nu au de lege, ci de persoane care, în virtutea funcţiilor deţinute, trebuie să vegheze la respec-tarea legii.

În loc de aceasta, după o liniște stân-jenitoare în care au fost puse la cale, probabil, chestiuni de tactică și de stra-tegie, toată această cohortă de ziariști, liberi și nesiliţi de nimeni, au început să caute conspiraţii oculte și coincidenţe suspecte. Slavă Domnului, avem tele-viziune, care a făcut cronologia, minut cu minut, a reacţiilor pe care le-au avut anumite structuri la dezvăluirile lui Mocanu. De unde trebuia să înţelegem că este vorba de o conspiraţie împotri-va procurorului general. (Pentru că asta contează, nu?) Jurnaliști și analiști ze-loși s-au tot întrebat cine încearcă să-și facă PR și să obţină dividende politice, cine îi furnizează lui Mocanu informaţii, de ce a reacţionat atât de „suspect” de repede Filat și cine-i vrea răul procu-rorului general care are „foarte mulţi adversari și foarte puternici”. Adică, au făcut tot posibilul pentru a deturna atenţia publicului de la subiectul real, dar deranjant pentru anumiţi demni-tari. Și de a substitui un subiect impor-tant cu surogate.

Instituţii de presă „respectabile” s-au apucat să caute prin postările unor bloggeri și internauţi dovada apropi-erii dintre Mocanu și Filat. Pe unii i-am văzut foarte preocupaţi de faptul că Mocanu atentează la autoritatea și le-gitimitatea Alianţei, care, evident, are o valoare mult mai mare decât viaţa unui om. Alţii chiar s-au întrebat: de ce Ministerul de Interne nu reacţionează prompt la „cazuri grave”, anunţate de

alte persoane, dar reacţionează la ceea ce spune Mocanu. De unde ar trebui să deducem că respectivul omor nu este un caz grav, pentru că nu a fost anunţat de cine trebuie. Chiar așa, că doar a mu-rit un om, atâta tot. Ce mai atâta zarvă.

Din păcate, procurorului general nu i-au fost puse câteva întrebări elemen-tare, dar absolut esenţiale în situaţia dată: A fost sau nu a fost la vânătoarea cu pricina, a știut despre tragedia din 23 decembrie, a încercat instituţia con-dusă de el să mușamalizeze cazul? Și, în cele din urmă, Valeriu Zubco trebuia în-trebat cât de benefi ce sunt pentru jus-tiţia noastră aceste chiolhanuri comune ale procurorilor și judecătorilor.

Evident, Sergiu Mocanu a profi tat de situaţie. Dar nu Mocanu a creat această situaţie. A fost o partidă de vânătoare, a fost rănit mortal un om, a fost tăinuit un omor. Lucrurile acestea nu le-a ne-gat nimeni. Iar cei care erau obligaţi, în virtutea funcţiei, să informeze imediat opinia publică despre incident, despre condiţiile în care s-a produs acesta, despre persoanele care au participat la vânătoare și despre desfășurarea anchetei, pentru a nu lăsa loc de spe-culaţii și interpretări, au preferat să ne mintă. Prin urmare, contează mai puţin ce, de ce și în ce context a spus Moca-nu, contează mai mult de ce nu a spus nimic Zubco. În calitatea sa de procuror general. Și pentru asta ar trebui să-și dea demisia (nu zic de onoare, pentru că aici cuvântul „onoare” nu-și prea are locul). Iar cei care au acceptat mușama-lizarea cazului, au minţit, sunt cu toţii complici la crimă, indiferent de faptul dacă au sau nu au calitatea de suspect.

Unii au minţit, iar alţii şi-au văzut de odihnăReacţiile autorităţilor au fost și mai

absurde. Înalţi demnitari de stat ne-au dat de înţeles că subiectul nu este sufi -cient de important. Procuratura Gene-rală a remis un comunicat din care am afl at că procurorul general este bine-mersi și se odihnește peste hotarele ţării, că informaţiile lui Mocanu sunt aberaţii, că Sorin Paciu a fost totuși omorât, dar că detalii privind ancheta vor fi date abia când se va întoarce pro-curorul general.

Președintele ţării nu a dorit nici el să-și strice sărbătorile, comentând „ceea ce declară alţii”. „Vă răspund după săr-bători”, le-a spus el ziariștilor.

Liberalul Mihai Ghimpu a postat în toate aceste zile poze din vacanţă pe reţelele de socializare. Că el nu are pâr-ghii, deci, nici responsabilităţi.

Pe de altă parte, viceministrul de In-terne, Ion Bodrug, a declarat că poliţia nu participă la investigarea cazului, ancheta fi ind desfășurată în exclusi-vitate de Procuratură, care nu a dorit implicarea Internelor. Dar, ne întrebăm, cine a împiedicat Ministerul să comuni-ce despre acest incident sau, cel puţin, să-l informeze pe șeful Guvernului, Vla-dimir Filat.

Pentru că premierul Filat a făcut pe mi-ratul și neinformatul, afi rmând că a afl at doar din presă despre respectivul caz (de unde se mai poate informa un prim-mi-nistru, decât din presă?). Și chiar s-a ară-tat îngrijorat de faptul că această trage-die ar putea fi folosită în scop politic.

Mai mulţi dintre presupușii vânători au declarat că nici la vânătoare n-au fost, nici mistreţi și nici procurori n-au văzut. Poate doar la televizor.

Procurorul, preocupat de liniştea familieiÎn cele din urmă, cetăţeanul Valeriu

Zubco nu a mai rezistat și a trimis o scrisoare aproape lacrimogenă de pe meleaguri străine, în care a respins ca-tegoric acuzaţiile cetăţeanului Sergiu Mocanu și insinuările altor cetăţeni. Procurorul general a atenţionat că este vorba de o campanie murdară de defăi-mare a sa. De lupte politice și de bătălii pentru funcţia de procuror. (Și noi știm cât de scump a costat respectiva func-ţie.) Zubco mai vorbește în scrisoare despre „cinism care depășește orice li-mită” (sic!), despre onoare, lege, corec-titudine și morală. Procurorul general speră că ancheta (derulată de instituţia pe care o conduce) îi va dovedi nevino-văţia și va demasca intenţiile murdare ale celor care au declanșat campania.

Procurorul însă evită iarăși să dea răs-punsuri. Să spună clar dacă a participat la partida de vânătoare din Pădurea Domnească. Să spună de ce a încercat Procuratura să ascundă acest caz, de ce „vânătorii”, procurorii, medicii, pădura-rii și alte persoane implicate se încurcă în declaraţii, cine le-a sugerat acestora, inclusiv rudelor celui ucis, să accepte „conjuraţia tăcerii”? În lipsa acestor răs-punsuri, declaraţiile despre apărarea onoarei personale și a liniștei familiei sună, mai degrabă, a ameninţare.

Procurorii au „identifi cat” suspectulDacă ne apucăm și noi să căutăm „co-

incidenţe stranii”, trebuie să remarcăm că mai multă lume a ieșit aproape con-comitent din mahmureala sărbătorilor, și-a recăpătat memoria și a început să facă declaraţii, să emită comunicate. Și, culmea, a fost găsit chiar și un suspect în cazul morţii lui Sorin Paciu.

Marți, 8 ianuarie, procurorii de la Fă-lești au anunţat că suspectul este vice-președintele Curţii de Apel Chișinău, Gheorghe Crețu. Anunţul a survenit la foarte puţin timp după ce aceeași procu-ratură de la Fălești informa că nu are ni-ciun suspect. Iar suspectul însuși declara că nu a fost la vânătoare cu Valeriu Zubco și că nu cunoaște victima. Ce-i asta, am-nezie, minciună, sau cineva a dispus cine trebuie să-și asume rolul de suspect.

Pentru ca lucrurile să fi e clare, pro-curorul Ghenadie Guriţanu a precizat că procurorul general Valeriu Zubco și președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, nu fi gurează printre suspecţi, pentru că aceștia nu ar fi făcut parte din

echipa de vânători în care s-a produs in-cidentul. Detaliul cu echipele pare să fi e unul cheie. Pentru că, în felul acesta, par-că toţi au participat la aceeași partidă de vânătoare, dar, totodată, unii pot fi scoși din start din lista suspecţilor.

Cu un comunicat a venit și „Moldsil-va”. Funcţionarii de acolo și-au amintit exact câte persoane au participat la vânătoarea de pomină, cine au fost aceste persoane. Inclusiv directorul „Moldsilva”, Ion Lupu, care anterior „ui-tase” că i-a însoţit pe distinșii vânători. A fost confi rmat și faptul că vânătoa-rea a avut loc pe teritoriul Rezervaţiei Pădurea Domnească, deși anterior se afi rmase că înalţii demnitari au căutat mistreţi doar prin preajma acesteia. Și „Moldsilva” face precizarea cu privire la repartizarea în echipe, evident, pentru a confi rma că procurorul general este în afara oricăror suspiciuni.

Despre alte drame la vânătoareMenţionăm că incidente de acest fel

nu se întâmplă doar la noi. În România, de exemplu, acestea sunt destul de frec-vente, din păcate. Doar în luna noiem-brie a anului trecut, un bărbat în vârstă de 31 de ani, paznic de vânătoare din judeţul Vâlcea, a fost împușcat mortal la o vânătoare de mistreţi, după ce unui vânător i s-a descărcat accidental arma. Tot în luna noiembrie, un vânător a fost împușcat mortal în judeţul Harghita. Alte persoane au fost rănite în ultimele două luni ale anului trecut, inclusiv un cetăţean francez. Deosebirea este că toate aceste cazuri sunt raportate ime-diat, poliţia emite comunicate cu privi-re la desfășurarea anchetei, indiferent de cine sunt persoanele implicate.

Nouă ne este mai aproape modul au-toritar în care sunt mușamalizate astfel de situaţii în Rusia condusă de Putin. Pre-sa rusă a reamintit zilele acestea, într-un cu totul alt context, despre decesul unor „vânători” de rang înalt, inclusiv a repre-zentantului președintelui în Duma rusă, care s-au prăbușit, în 2009, cu elicopte-rul, în timp ce măcelăreau, într-o zonă protejată, un soi de berbeci de munte înscriși în carta roșie. Ameţiţi de băutură, aceștia au fost atât de captivaţi de pro-ces, încât unul dintre ei a ciuruit chiar pa-noul de comandă al elicopterului.

În condiţii similare, în același an, a decedat guvernatorul regiunii Irkutsk, care, de asemenea, participa la o vână-toare cu elicopterul, de data aceasta de urși. La vânătoare au fost împușcaţi acci-dental un fost procuror al orașului Sver-dlovsk, un deputat local din Primorie. Aceste distracţii barbare par să fi e tole-rate de autorităţile din Federaţia Rusă.

“Cinstita adunare”, iresponsabilă sau atotputernică?Revenind la vânătoarea noastră, ne

întrebăm, pe ce a contat totuși „cinsti-ta adunare” din Pădurea Domnească? Să le fi luat tuturor minţile frica? De

ce nu s-a găsit cel puţin o persoană cu un minim de responsabilitate și nu a comunicat despre incident. Asta li s-a cerut, au fost impuși să tacă sau, mai degrabă, aceasta este regula sistemu-lui, care îi protejează pe ai săi. Pentru că mâine oricare altul din sistem ar putea avea nevoie de protecţie. Chiar și-au imaginat că vor reuși să îngroape fără urmă această întâmplare tragică? Mai degrabă, ei se cred atotputernici, în drept să se joace cu vieţile oamenilor, să-și subordoneze funcţii și instituţii, să și le pună în propria slujbă.

Mai-marii zilei ne-au transmis, de fapt, că ei pot face orice. Nu că anterior ne-au sugerat altceva. Doar că acum a fost depășită orice limită de cinism și de mizerie morală. Moartea unui om nu mai contează. Contează cum reușesc unii și alţii să o gestioneze în propriul folos. Prin urmare, actuala guvernare devine de-a dreptul periculoasă. Și nu trebuie să ne mai facem iluzia că am trăi într-un stat de drept. Avem la putere clanuri, găști care au luat în captivitate instituţiile statului și pentru care vieţile noastre valorează cam tot atât cât vieţi-le mistreţilor pe care-i vânează.

Cineva a avut interesul să ascundă o crimă?Deși declaraţiile se înmulţesc de la o

zi la alta, situaţia pare tot mai încurca-tă. Consiliul Superior al Magistraturii l-a lipsit, joi, 10 ianuarie, de imunitate pe Gheorghe Crețu, pentru a putea fi iniţiată urmărirea penală a acestuia. Creţu și-a dat demisia din funcţia de vicepreședinte al Curţii de Apel. „Există anumite elemente comune între per-soana mea și producerea acestui acci-dent, însă gradul de implicare și vino-văţie îl vor stabili organele de anchetă”, menţionează acesta într-o declaraţie. Și aceste „elemente comune”, dacă au existat, nu erau cunoscute încă din ziua de 23 decembrie? Sau au fost elaborate pe parcurs?

A urmat o reacţie tardivă și de la Pre-ședinţie. Nicolae Timofti este îngrijorat de modul defectuos în care a func-ţionat Procuratura, Poliţia și agenţia „Moldsilva” în cazul incidentului soldat cu moartea lui Sorin Paciu. Totodată, președintele consideră că persoanele implicate „pot lua în vedere demisia lor”, doar că el nu le-o va cere, dreptul aparţinând Parlamentului”.

Ambasadorul Dirk Schuebel, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Re-publica Moldova, a declarat pentru o agenţie de presă că, în cazul în care un cetăţean inocent moare nenatural într-o ţară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproa-pe două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut inte-resul să ascundă acest incident.

Îi spunem domnului ambasador că nu este doar o impresie. Este o certitu-dine.

Ioana FLOREA, FLUX

Dramă la vânătoare sau începutul sfârşitului AIE? Dramă la vânătoare sau începutul sfârşitului AIE?

11 IANUARIE 201344F L U XF L U X Opinii

Am rămas perplex când am afl at că procurorul Zubco nu a catadicsit să-și întrerupă concediul binemeri-tat pentru o “banală” omucidere, la o “banală” vânătoare de lux. Sunt contrariat de declaraţiile judecăto-rului Creţu, care, vezi Doamne, și-a amintit, în sfârșit, că a fost la vână-toarea de pomină, dar habar nu are cine ar fi putut trage. Băi nene, băi judecătorule, despre tine scrie pre-sa că ești învinuit! Cum să nu știi dacă ai omorât sau nu un om?! Ce crezi că suntem, niște maimuţe cu creiere netede? Doar când mă gân-desc că acest om împarte dreptatea

într-o sală de judecată mi se face pă-rul vâlvoi.

Altceva este însă, cu mult mai grav. Nu faptul că judecătorii au ne-voie de lecitină ca să-și amintească dacă au omorât un om. Nu faptul că procurorul general, dintr-un res-pect minim pentru o ţară întreagă, ar trebui să-și întrerupă concediul și să facă lumină într-un scandal în care un cetăţean a murit, iar el este suspectul numărul unu. Cu adevă-rat tragic este că această nouă clasă de oameni superbogaţi, superpu-ternici din Moldovioara își permit să omoare oameni fără să păţească ni-

mic. Astăzi la vânătoare, mâine pot să ne calce cu merţanele pe stradă. Lor nu le pasă pentru că nu le este frică. Ei fac ce vor pentru că nimeni nu-i trage la răspundere. Mamele voastre, copiii voștri, prietenii voș-tri pot fi omorâţi, iar ei își vor lua o mică vacanţă în Tahiti. Ei au toată puterea ca să nu-i aresteze nimeni, ei au toate resursele mediatice ca să manipuleze oamenii. Ei se pișă pe voi, pe noi, pe toţi și nu sunt pedep-siţi! Apropo, tot ei au omorât cetă-ţeni nevinovaţi pe 7 aprilie. Cine i-a pedepsit? Nimeni. Cine stă la puș-cărie pentru acele crime? Nimeni. Paciu, Boboc putrezesc la doi metri sub pământ, însă ei se bronzează pe o plajă tihnită. Și nu se vor opri aici. Ei vor călca și peste alte cada-vre. Problema nu se pune dacă vor omorî alţi oameni, ci când se va mai întâmpla? Vorbim de o adevărată loterie în care joacă toţi moldovenii. Câștigătorul se alege cu un glonţ sau cu un bocanc în cap.

Nimic nu s-a schimbat de când au plecat comuniștii. O spun a suta oară. Nu mă obosește niciodată să repet un adevăr. Aceiași oameni fac legea, aceeași corupţie atotputerni-că, aceeași sărăcie. Poate chiar mai grav. Nu vă amăgiţi că Voronin nu mai este la putere. Cei care au venit în locul lui sunt copia fi delă a bătrâ-nului comunist. Tocmai de aceea nu l-au băgat la răcoare pentru atroci-

tăţile comise. Toţi sunt o apă și un pământ, iar corb la corb nu-și scoate ochii. Privesc la Moldovioara mea dragă, mă îngrozesc, mă cutremur și realizez că am mai văzut-o într-o astfel de situaţie jalnică… în cărţi-le de istorie. Este vorba de epoca fanariotă, care a adus sărăcie lucie în toată ţara, în schimb i-a îmbo-găţit pe cei care erau la putere. Cu adevărat trăim o epoca fanariotă a vremurilor moderne. “Domnitorii” noștri se închină altor puteri ale lu-mii decât Poarta Otomană pentru a putea rămâne în scaun. Voronin pupa Rusia în fund, Filat pupă Uni-unea Europeană. Legile, impozitele, vămile sunt pentru fraieri, dar nu

pentru “fanarioţi”. “Fanarioţii” seco-

lului XXI fac contrabandă, nu plătesc

impozite, se îmbată și urcă la volan,

omoară oameni și nu li se întâmplă

nimic, nimic, nimic. Nu știu ce să mai

facem. Nu văd nicio scăpare din situ-

aţia dată. O noapte urâtă, fanariotă

s-a așternut asupra Moldovioarei.

Și nu s-a întâmplat de azi de ieri.

Noaptea a pogorât de ani buni, iar

zorii întârzie să vină. Noapte bună,

Moldovioară dragă. Somn ușor. Ai

grijă însă, nu tresări urât când auzi

împușcături: „fanarioţii” au ieșit la

vânătoare… de moldoveni.

Vitalie COJOCARI

Sursa: cojocari.ro

Adeseori societatea se întreabă: de ce scriem numai

de rău, numai chestii negative? Cum, dragă societa-

te, să n-o facem, dacă acolo sus sunt numai contra-

bandiști, alcoolici și, mai nou, ucigași.

Când vorbesc de contrabandiști, mă refer la Filat premierul,

când amintesc de alcoolici, mă refer la Focșa ministrul, iar când

oftez ucigaș, îl remarc pe Zubco procurorul, evident general.

Mi-aș dori enorm să scriu că uite în orașul Orhei s-a deschis o

întreprindere de creștere a iepurilor, că în raionul Ciocana (Chi-

șinău) s-a inaugurat cel mai frumos parc de distracţii din Europa

(fi e și de Sud-Est), că în sătucul Sadova s-au întors toţi locuitorii (din Italia), că în raionul Ungheni s-a deschis un azil pentru bă-trâni, că 90 la sută din casele de copii au fost dotate cu mobilă și tehnologie nouă etc. Enorm mi-aș dori…

Dar, nu mi-e dat. Dimpotrivă, sărbătorile mi le condimentez cu omoruri, weekend-urile cu beţii, iar nopţile cu ţigări. De contra-bandă.

Tremur la gândul că mâine aș putea scrie despre pedofi li (viola-tori), drogaţi sau proxeneţi. La guvernare…

Doamne ferește!

Nicolae GÂRBU, sursa: vox.publika.md

O fi vinovat procurorul ge-neral sau nu ar fi , nu am cum să știu. Cert este că demi-sia acestuia nu ar avea cum să schimbe per ansamblu per-cepţia popula-ţiei, pentru că,

uneori, imaginea publică este mai impor-tantă decât însăși funcţionalitatea justiţi-ei. În orice stat funcţional, procurorul ge-neral reprezintă o autoritate, respectată atât de populaţie, cât și de înalţi funcţio-nari și politicieni, plasându-se deasupra

oricăror interese politice. Însăși faptul că această funcţie devine obiectul unui târg dintre partidele politice este mai gravă chiar decât învinuirile de omucidere care sunt aduse lui Valeriu Zubco în presa na-ţională, pentru că politizarea instituţiilor care supraveghează respectarea legii des-fi inţează însăși ideea de justiţie.

De ce unii cer „demisia de onoare” a pro-curorului general, dacă în astfel de cazuri există căi legale de investigare și tragere la răspundere (dacă este necesar) a persoa-nei învinuite? Oare cerând acest lucru, nu recunoaștem incapacitatea justiţiei de a-și face treaba?

Eu nu vreau nicio „demisie de onoare”. Vreau să văd o procedură perfect legală, așa cum scrie în buchea legii, în urma căre-

ia să fi e stabilit gradul de vinovăţie a dom-

nului Zubco. O fi această doleanţă chiar

atât de utopică? Un Zubco poate fi înlocuit

cu un alt Zubco, însă incapacitatea de a

demara o simplă procedură legală corectă

rămâne cea mai mare problemă.

Tot scandalul ăsta în jurul cazului de vâ-

nătoare miroase fi e a mici „reglări de con-

turi” în interiorul AIE-2, fi e este un prilej în

plus pentru opoziţie de a critica puterea.

Nici prima poziţie, nici cea din urmă nu

vorbesc despre legalitate și necesitatea

unor reforme instituţionale, care ar exclu-

de imixtiunea politicului în justiţie, ceea ce

este foarte grav.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Tăcerea mieilorȘapte inși se duc la vânătoare și se în-torc doar șase. Cu prezumţia de nevi-novăţie. Ne facem că nu s-a întâmplat nimic, zic ei, și poate ne-or crede pe cuvânt. Oamenii se vor lua cu sărbăto-rile și împreună vom da uitării această matematică deșănţată ca pe o haluci-naţie urâcioasă. Cu siguranţă că nu vom avea coșmaruri la noapte. Vom merge la birou mâine. Ca de obicei, în servi-ciul poporului. Vom respinge acuzaţiile false. Căci suntem oameni serioși. Cu pușcă de vânătoare.

Ispășirea pedepsei e opţională. Mocanu a încurcat iţele. Ce-i de făcut? Au tras la sorţi ca să-l determine pe ţapul ispășitor? Au deliberat la lumina focului din vatră cu un pahar de coniac în mână alegându-l pe cel mai slab? Au stat întinși pe blana iepurelui proaspăt vânat? Iepurele e vinovatul.

O fi abuzat grosolan Mocanu de prezumţia de nevi-novăţie, dar n-a murit nimeni urmare a acestor acuza-ţii. Pe când la vânătoare s-a produs o crimă. Respinge-rea acuzaţiilor e ţesută cu aţe albe. A fost sau n-a fost Zubco la vânătoare? Dacă n-a făcut-o el, atunci cine? Șapte minus unu fac șase, atâta matematică trebuie să știe și juriștii, nu? Chiar dacă-s procurori. De ce „vi-novatul” este găsit „vinovat” numai după ce Mocanu a vorbit? De la 23 decembrie până la 7 ianuarie au trecut două săptămâni. Victima a fost îngropată, familia îndu-rerată.

Presupun că procurorul știe cum se produce actul justiţiei. Sau știe doar cum nu se produce actul justi-ţiei?

Prea multe întrebări pentru o ţară atât de mică și cu ambiţii atât de europene. Demisia lui Zubco este nece-sară, chiar dacă nu el a fost cel care a tras. Măcar și pen-tru aceste două săptămâni de tăcere. Nu e o chestiune care poate fi subiectul negocierilor în cadrul Alianţei, care nu cumva să se rupă în faţa unor perspective clare de asociere. Tot la lumina focului din vatră cu un pahar de coniac în mână alegându-l pe cel mai slab?

Dacă au fost șapte inși la vânătoare și s-au întors șase, asta înseamnă că cel puţin unul trebuie să mear-gă la pușcărie. Nu cel mai slab. Cel care a tras.

Sursa: madrizen.com

Nu există lege pentru ei, fanarioţii secolului XXINu există lege pentru ei, fanarioţii secolului XXIMi-e silă de scandalul iscat în jurul celebrei deja vâ-nători din Pădurea Dom-nească. A murit un om, iar politicienii moldoveni, de un cinism incredibil, încearcă, pe de o parte, să tragă foloase electorale, pe de alta, să se asigure că nu au de suferit din cauza protejaţilor implicaţi în acest scandal. Apropo de protejaţi. Este de-a dreptul șocant cum își permit să scuipe în faţă un popor în-

treg. Îi doare în cot de nemulţumirea noastră. Li se rupe de faptul că oamenii cer dreptate!

Despre justiţie şi „cazul Zubco”

Contrabandişti, alcoolici şi ucigaşi

11 IANUARIE 2013 55 F L U XF L U XScandalos

Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută acești oa-meni care pe calea statului voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă po-sibilă a nevoilor omenești? Ce sunt aceste pă-puși care doresc a trăi fără muncă, fără știinţă, fără avere moștenită, cumulând câte trei, pa-tru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conștiin-ţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu știe a scrie un șir de limbă românească, care n-are atâtea cunoștinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine și care, cu toate acestea, pretinde a fi mare poli-tic și om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută.

Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut stra-ne în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefi ind oameni vred-nici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligenţă nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și mora-lă. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe mu-chia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate le-pădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt libe-ralii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot ce-i românesc și că ești rău român…

Liberalii sunt smântâna și temeiul României, noi suntem niște rămășiţe din vechile popula-ţiuni autohtone, care nu merită să fi e băgate în seamă. De! iertaţi-ne, boieri Arionești și Ca-radești, că ni s-a părut și nouă, biet, că trăim în ţara noastră și avem de zis o vorbă. Iertaţi-ne pentru că nu băgasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertaţi-ne apoi că n-am voit să ne ba-tem pentru bieţii greci și bulgari.

Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodărește și să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Și, ca să știm că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Ară-

taţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentan-ţii capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezen-tanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, și ale „Românului” și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…

Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din acești domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-și câști-ge, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele.

Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul con-trar. După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpă-tuiască, adică să-i hrănească până la sfârșitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.

Domnia lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniștesc și nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor pă-rinţi, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafi rul și sfi stocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naștere unor feţi-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieţi groși la ceafă și târ-zii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Căci, din două una: sau acești oameni sunt toţi genii și, prin „calitatea” muncii lor intelec-tuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, nepro-ducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunericul ce li se cuvine.

Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de

palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșar-te, leneși care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.

De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elemen-telor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din be-ţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia de-magogilor.

Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă co-piii, nici carte știu; plătiţi judecători nedrepţi și administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă ame-ţesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc și nimeni n-ascultă. Nefi ind stăpân care să-i ţie în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputăţii, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiţi peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stăpânească cei ce n-au nevo-ie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine așezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânșii?

De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu știu ni-mic și vreau să vă înveţe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc să vă economisească pe voi toţi.

Sursa: gandeste.org

MIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUCMIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUCUn articol scris de Mihai Eminescu în ziarul “Timpul”, 1877

Cea mai profundă dramă a unei „așchii de popor” (un organism avortat repetat chiar în mijlocul unor experimente de încrucișare; un mic monstru geopolitic subdezvoltat, măcinat de refl exe înnăs-cute și moștenite de la puterile care l-au înghiţit și scuipat în repetate rânduri) se consumă mut, neobservat chiar în mijlo-cul Europei. Un semistat: fără identitate, fără naţiune. Un semistat care se autode-vorează din interior în timpul multiplelor cruciade pentru adevăr (istoric, lingvistic, integraţionist, de grup, de partid etc.).

Un stat recunoscut, dar nu și constituit. O semicolonie geopolitică.

Un adevărat paradis nedescoperit de către marii regizori ai lumii. Un nesecat izvor de inspiraţie pentru literaţii-vânză-tori de utopie și distopie. Vă rog, băgaţi-ne măcar într-un roman!

Ce este Republica Moldova? Cel mai sărac stat din Europa, cel mai corupt, un stat capturat, un stat eșuat, coridor in-ternaţional al trafi canţilor, statul cu cel mai înalt indice de migraţie a populaţiei în căutarea unei surse de venit. Un stat prins în plasa grupurilor de interese se-milegale, un stat dependent de injecţiile marilor organisme internaţionale și mo-delat de acestea. Un stat cu o populaţie care vrea într-o parte sau în alta, numai nu aici. Ce este Republica Moldova? Poa-te looserul Europei. Atât de looser că ne-au zis POVESTE, iar POVEȘTILE sunt și „DE SUCCES”, zic unii! Un stat unde chiar și alegerea președintelui este considerată succesul anului și nu un proces democra-tic fi resc.

Semicolonie energeticăRepublica Moldova are o economie

atât de mică și subdezvoltată că, dacă e să facem o comparaţie, ar fi la degetul mic al unui departament dintr-o corpo-raţie. (De exemplu, Grupul Petrom din România a avut, în anul 2011, o cifră de afaceri în mărime de 5,33 miliarde de euro sau peste 85 de miliarde de lei, la un curs mediu de 16 lei pentru un euro. În același timp, PIB-ul Moldovei, în 2011, a fost în mărime de peste 82 de miliarde de lei, exprimat în preţuri curente.) Adi-că, o economie care poate fi zguduită din temelie dacă o companie mare (la standarde moldovenești) și-ar întrerupe brusc activitatea. O economie care poa-te să atragă investiţii anuale de ordinul unor sute de milioane de dolari (aproape 60 de milioane USD, în nouă luni 2012). Uneori chiar și mai puţin.

O economie care nu poate asigura vita-litatea acestui stat. O economie captivă, controlată din umbră de câteva grupuri de afaceri. O economie unde sume echi-valente cu un buget public anual se scurg printre degetele statului.

O economie goală de factorul energe-tic. Un stat în care nu se vorbește despre „economia energetică”, adică unde aceas-ta practic nu există. Altfel spus, în actuale-le condiţii putem vorbi despre Republica Moldova ca despre o semicolonie ener-getică. Mai mult, un stat care idee nu are cum să-și schimbe treptat acest statut.

O economie care poate fi inundată de ploi, bătută de grindină sau arsă de sece-tă. La modul cel mai direct!

Un stat care are miliardari, dar fără is-torii de business, care au apărut brusc, de nicăieri.

Deşert demografi cUn stat care în jumătate de secol ris-

că să fi e un adevărat deșert demografi c. Un stat care nu știe ce să facă cu propria populaţie și o lasă să dispară sau să fugă. Un stat care nu își dorește populaţia aca-să, fi indcă ar da faliment (anual migranţii trimit acasă câte 1,5 miliarde de dolari). Un stat unde mai mult se moare decât se naște. O populaţie care este lider regio-nal după bolile cronice de care suferă și de care moare.

Un stat cu poliţie, dar cu o populaţie prinsă în mrejele infracţionalităţii. Un stat cu instituţii de drept, dar unde lip-sește dreptatea.

Cu politicieni, dar fără oameni de statMoldova este un stat cu partide, dar

fără clasă politică în adevăratul sens al cuvântului. Un stat cu politicieni, dar fără oameni de stat. Un stat cu partide care propun programe politice, dar nu și vizi-uni. Un stat cu partide politice în denu-mire, dar economice în realitate.

O ţară obosităVă rog, iertare!!! Sigur, PIB-ul crește, de

peste douăzeci de ani “implementăm re-forme”, de zeci de ani ne integrăm, avem telefonie mobilă și internet, TV, palate, automobile și localuri de lux. Suntem o POVESTE DE SUCCES!!! Dar… o poveste doar necesară pentru a adormi electo-ratul. În caz contrar, am putea avea o REVOLUŢIE DE SUCCES!!! Deși… Suntem prea obosiţi, o ţară prea obosită pentru a exploda în REVOLUŢII.

Anatol CÂŞLARU

Sursa: vox.publika.md

LOOSERII EUROPEISă ştiţi: de nu veţi ridicaDin sânul vostru un proroc,În voi viaţa va seca,Zădarnic soarta veţi ruga,Căci scoşi veţi fi atunci din jocŞi-ţi rămânea făr’ de noroc.

(Alexei Mateevici, Basarabenilor)

EXPERT IDIS: Despre reuşitele remodelării

economiei naţionaleActualul model de funcţionare a eco-

nomiei Republicii Moldova este bazat pe consum, care, în proporţii mari, este fi nanţat din remiteri. Această paradigmă reprezintă o provocare, în pofi da faptu-lui că permite ţării să se dezvolte fără a implica eforturi sporite pentru menţine-re ei, consideră expertul IDIS „Viitorul”, Alexandru Fala. Concluziile sunt pre-zentate în noua ediţie a Buletinului de Politică Externă cu genericul „Reușitele remodelării economiei naţionale”, trans-mite portalul viitorul.org.

Autorul consideră că odată cu absorb-ţia migranţilor de către ţările gazdă și reuniunea peste hotare cu familiile lor, va fi improbabil de menţinut un afl ux masiv de remiteri pe termen lung, potrivit sursei citate.

„În aceste condiţii se impune schimbarea modelului de funcţiona-re a economiei naţionale. După criza din 2009, una din sarcinile de bază pentru asigurarea dezvoltării calitative a Republicii Moldova a devenit „remodelarea” economiei naţionale. În rezultatul procesului de transformare economică a ţării, „motoarele” creșterii trebuie să devină investiţiile și exportul”, recomandă autorul. Această viziune este expusă în principalele documente de politici: programul de ac-tivitate a Guvernului pentru 2011-2014 „Libertate, Democraţie, Bu-năstare” și Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020 „Moldova 2020”.

De asemenea, ameliorarea mediului de afaceri rămâne o preocu-pare vitală pentru Republica Moldova – calitatea sporită a acestuia fi ind condiţia primordială pentru fortifi carea unui model de creștere bazat pe exporturi și investiţii.

În cazul Republicii Moldova, iniţierea și dezvoltarea afacerilor din sectorul productiv nu poate să se realizeze fără orientarea spre pie-ţele de peste hotarele ţării. Republica Moldova este un stat mic, cu o piaţă ce are un potenţial redus, condiţii în care este greu de realizat economii de scară – această circumstanţă impune agenţii economici care doresc afaceri mari să se orienteze spre pieţe externe. Pe de altă parte, în mod cert, procesele de producţie la fi rmele din ţară nu pot fi realizate fără importuri. Pentru mediul de afaceri autohton, aceste condiţii fac deosebit de importante 2 aspecte: existenţa și calitatea infrastructurii de transport și ușurinţa realizării tranzacţiilor trans-frontaliere. În aceste condiţii, Guvernul Republicii Moldova trebuie să orienteze eforturi considerabile spre reabilitarea și extinderea in-frastructurii de transport și asigurarea unui proces real de reformare a Serviciului Vamal, explică Alexandru Fala, citat de viitorul.org.

11 IANUARIE 201366F L U XF L U X Atitudini

Pentru că, mai întâi, judecătorii sunt doar o parte a sistemului ju-diciar, din care mai fac parte pro-curorii, avocaţii, poliţia și Ministe-rul Justiţiei cu toate subdiviziunile lui: notariatul, sistemul penitenciar ș.a. A îmbunătăţi ceva în instituţia judecătorească și a lăsa lucrurile neschimbate în rest este ca și cum a nu face nimic. Presupunând, prin absurd, că în judecătorie lucrurile merg strună, că acolo își fac datoria cei mai competenţi și mai cinstiţi slujitori ai legii, asta nu ar fi nici pe departe îndeajuns pentru a so-luţiona corect o cauză penală sau de altă natură, deoarece aceasta poate foarte bine să nu mai ajungă acolo, fi ind stinsă încă la nivelul po-liţiei sau al procurorilor, cu sau fără participarea avocaţilor. Dar, și asta în al doilea rând, esenţa problemei este cu totul alta, și anume că sis-temul judecătoresc din Republica Moldova este atât de corupt, încât paliative ridicole de genul majoră-rii salariilor magistraţilor, pentru care salariul nu a constituit și nu va constitui nici de-acum înainte principala lor sursă de venit, nu pot avea niciun efect real. Toată lumea știe că aproape toţi judecătorii, procurorii și avocaţii cu vechime în rele sunt oameni bogaţi: au, ei și membrii familiilor lor, vile cu câ-teva etaje, mașini scumpe și foarte mulţi bani. O intenţie serioasă de reformare a Justiţiei ar trebui să în-ceapă nu de la majorarea salariilor acestora, care oricum nu au nevoie de ele, ci de la un recensământ al averilor lor și publicarea lui, împre-ună cu o statistică a veniturilor le-gale ale acestora, spre informarea cetăţenilor. Anunţata majorare a salariilor va avea, desigur, efectul contrariu celui anunţat cu ușurinţă de iniţiatorii și susţinătorii acestei măsuri. Dacă cele mai felurite ma-trapazlâcuri, între care nu ultimul loc îl ocupă comercializarea neno-rocirilor oamenilor, îi aduc magis-tratului, în medie, 5-10 mii de euro pe lună, va fi el în stare să renunţe la această pradă în schimbul, să zicem, a 10 mii de lei? Niciodată! Dimpotrivă, faptul că ofi cial se re-cunoaște că judecătorii (ca și pro-curorii) trebuie să aibă mai mulţi bani decât este statul în stare să le plătească nu face altceva decât să încurajeze prădăciunile practicate în sistemul justiţiei. Are loc, astfel, o distorsionare periculoasă a relaţi-ei magistratului cu legea, de vreme ce datoria primordială și impre-scriptibilă a acestuia de a respecta legea este subordonată câștigului în bani pe care acesta îl poate avea din exercitarea funcţiei. Bineînţeles că magistraţii trebuie să aibă salarii

bune sau măcar satisfăcătoare ca să nu fi e nevoiţi, atunci când nu dis-pun de minimul necesar pentru a-și întreţine familiile (ceea ce nu este, desigur, cazul nostru), să ia câte o pomană de la împricinaţi sau de la tot felul de interesaţi. Dar când ai de a face cu o Justiţie complet coruptă, nu începi cu ridicarea sa-lariilor corupţilor, ci cu suprimarea acestei plăgi, adică cu îndepărtarea corupţilor din sistem, după care pot fi realizate și alte măsuri, in-clusiv majorarea salariilor. Cei care vin cu iniţiativa majorării nu pot să nu-și dea seama de această situa-ţie, iar dacă își dau seama și totuși insistă să se procedeze anume așa, înseamnă că, de fapt, sabotează în-zdrăvenirea Justiţiei, înseamnă că reformă nu va mai fi .

Reformarea Justiţiei într-o regi-une periferică a unei foste ţări co-muniste este un lucru extrem de anevoios. În perioada sovietică, Justiţia slujea unui singur dumne-zeu: puterea politică, partidul, care îi era și protector. Acum ea are doi dumnezei și protectori: puterea și banul, care o fac de două ori mai puternică și tot de atâtea ori mai coruptă și mai certată cu legea. Odată prăbușită în marasmul ilega-lităţii, aceasta se opune cu îndârjire repunerii în legalitate. Greutatea vine, întâi de toate, de la faptul că ea poate fi reformată numai în baza legii, numai prin conjugarea activi-tăţii sale cu buchia strictă a legii. În sistemul actual, destul de des, ca să nu zicem mai totdeauna, reprezen-

tanţii legii încalcă legea permanent și fl agrant. Pentru ca lucrurile să poată fi îndreptate, aceștia trebuie să fi e judecaţi de alţi reprezentanţi ai legii, care însă, fi ind din aceeași tagmă, sunt, de fapt, aceiași. Cercul s-a închis, soluţie nu este. Puţină vreme în urmă, prin stăruinţa, de-sigur, nu a organelor de drept, ci a unor jurnaliști, au fost semnala-te cazuri de confl ict acut cu legea ale câtorva judecători, ca acela al lui Valeriu Arhip, Sergiu Arnăut, Ion Timofei și Anatolie Donciu, toţi dispunând de averi mari, a căror provenienţă nu o pot justifi ca. Dar aceștia nu numai că nu au fost des-cusuţi de organele învestite cu ast-fel de sarcini pentru a afl a de unde au făcut rost de aceste averi cu niș-te salarii cu care abia dacă își pot plăti cele trei mese zilnice, ci au fost acoperiţi de colegi, iar Donciu chiar a fost înaintat într-o înaltă funcţie de stat: la controlul averilor altora!? Și e vorba doar de câteva cazuri din sute, deoarece numeroasa, bogata și infl uenta castă a magistraţilor s-a înconjurat cu un puternic zid de apărare, constituit din solidari-tatea „profesională”, numeroase și trainice legături în diferite sfere de infl uenţă și, mai ales, din protecţie politică.

În al doilea rând, reformarea unei Justiţii corupte este îngreunată de specifi cul relaţiei acesteia cu cetăţenii. Zilnic, mii de oameni au anumite probleme cu Justiţia. În mod obișnuit, aceștia sunt dispuși să plătească oricât ca „să li se facă

dreptate” sau să scape de pedeap-să. Pentru judecători și procurori, tentaţia este, desigur, foarte mare și, de obicei, aceștia se lasă seduși cu multă plăcere, atunci când nu-i seduc ei (ceea ce se întâmplă mai des) pe împricinaţi și pe delin-cvenţi. Acolo însă unde guvernează legea, aceste oferte sunt ignorate și fi ecare vinovat își primește pe-deapsa după merit. Dar într-un sis-tem corupt, legea este înlocuită de bunul plac, adică de bani, de mul-te ori de foarte mulţi bani. De aici vine marea avere a magistraţilor și tot de aici marele obstacol în calea reformării Justiţiei. Între altele, tre-buie pusă pe baze sănătoase, din punctul de vedere al legii, chesti-unea onorariilor avocaţilor, pentru că, sub pretextul dreptului de a-și negocia direct cu clienţii onorarii-le, aceștia se dedau adesea la fapte care încalcă legea și își bat joc de normele minime morale, după cum se vede foarte bine mai ales atunci

când aceștia se afl ă în serviciul po-liticienilor sau al oamenilor de afa-ceri cu profi l scandalos.

În al treilea rând, reformarea Justiţiei nu e posibilă în Republica Moldova din cauza prea strânsei sale legături cu factorul politic, mai bine zis, deoarece instituţiile de drept și indivizii corupţi din sânul lor se afl ă în serviciul politic al unor persoane de la vârful puterii de stat. Din cele trei principii, despre care Constituţia Republicii Moldova zice că reprezintă statutul judecătorilor noștri, și anume că sunt indepen-denţi, imparţiali și inamovibili, în realitate numai unul îl au, și anu-me că sunt inamovibili, dar numai în sensul că nu pot fi mișcaţi de la locul lor fără voia ziselor persoane de stat. Multă vreme, o parte a pre-sei de la noi a furnizat informaţia că procurorul general se afl ă în servi-ciul lui Plahotniuc și al Partidului Democrat și că primele persoane de la Departamentul anticorupţie sunt, de fapt, destul de corupte, prestând aceleași servicii. Cei vizaţi de această informaţie nu au putut aduce argumente convingătoare care să o dezmintă. Este adevărat că, așa cum era de așteptat, unii dintre cei care au lansat informaţia au început să fi e hărţuiţi de orga-nele de „drept” și chiar condamnaţi. Să ne mai aducem aminte de cazul judecătorului A. Donciu. Deși presa a informat că acesta deţine o avere pe care nu o poate lămuri de unde o are, totuși Parlamentul l-a numit în funcţia de președinte al Comisiei Naţionale de Integritate, în a că-rei sarcină este pusă verifi carea și controlul averilor persoanelor care deţin funcţii publice, inclusiv ale ju-decătorilor și procurorilor. Relevant cu adevărat, pentru un sistem poli-tic, legislativ și juridic, a fost cazul Plahotniuc, care, după mai multe informaţii, de diferită origine, s-ar fi dedat la multe și mari ilegalităţi, în ţară și în străinătate. Dar, fi ind și de data aceasta solidari, depu-taţii din AIE nu numai că nu i-au cerut acestuia, cum se practică, de obicei, într-o ţară în care legea se respectă, să se prezinte și să se jus-

Propunere pentru reforma JustiţieiPropunere pentru reforma JustiţieiIată că, după ce s-a vorbit ani la rând despre reforma Justiţiei, spunându-ni-se că s-a făcut ba una, ba alta, că se face cu-tare și cutare, afl ăm, în sfârșit, așa cum știam cu toţii foarte bine, că, de fapt, nu s-a făcut și nu se face nimic. Tocmai de aceea în ultima vreme s-a anunţat și s-a mediatizat măsura-minune de reforma-re a putredului sistem judecătoresc din Republica Moldova: majorarea salariilor judecătorilor. Este aceasta o iniţiativă despre care nici nu știi ce să crezi, în orice caz, este din seria acelora care-ţi ia piuitul. Nu-ţi vine să crezi că niște

oameni zdraveni la minte, mai ales când aceștia se afl ă în fruntea statului, pot propune cu toată seriozitatea așa ceva. Atunci când vrei să o iei ca pe o glumă, o compari cu situaţia în care o mamă sau un tată îi dă unui copil obraznic, pus mereu pe rele, o jucărie, niște dulciuri sau câţiva bănuţi în schimbul promisi-unii că nu va mai face pozne. Dar dacă iei boroboaţa în serios, atunci nu poţi să nu-ţi dai seama că o astfel de „reformă” înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, o adevărată bătaie de joc de cetăţeni și de întreaga sferă a dreptului.

11 IANUARIE 2013 77 F L U XF L U Xtifi ce în faţa organelor corespunză-toare de drept (care, afl ându-se la el în buzunar, oricum l-ar fi spălat ca să arate mai curat ca lacrima), ci l-au apărat cât au putut de tare, demonstrându-și astfel complicita-tea la actele bănuite a fi ilicite sau chiar foarte grave din punctul de vedere al legii. (Sunt nevoit să des-chid aici o mică paranteză. De la o vreme, nu chiar demult, unele ziare care se consideră piatra unghiulară a presei chișinăuiene, vorba fi ind mai ales de unul foarte românesc și de un altul destul de antiromânesc, dar prin care plouă aceeași apă de ploaie mereu, și destul de murdară, au început să-l lingă atât de stărui-tor pe Plahotniuc, încât îmi închipui că omului îi vine prea greu să-și re-ţină voma. Ba mai mult, un lacheu al acestuia a adus la Chișinău doi juriști, sau cam așa ceva, tocmai de prin Cipru sau nu mai știu din prin care Americi, ca să demonstreze la toţi moldovenii că nici cristalul nu e tot atât de curat ca Plahotniuc. Cine se îndoiește că Plahotniuc, cu banii pe care îi are, putea să aducă nu doi, ci douăzeci sau două sute de juriști de peste cele mai îndepărtate mări, care să poată mărturisi ceea ce nu poate fi găsit nici în imaginaţiile cele mai nestăpânite, „experţi”, pe care lacheul ar fi fost gata să-i ducă el însuși în cârcă, nesilit de nimeni, ba chiar cu recunoștinţă, de la ae-roport până în anticamera patro-nului? Ce nu se poate face cu bani!? Orice!!! Cu excepţia faptului că min-ciuna nu poate fi convertită în ade-văr. Și nici viceversa. Sunt oameni care pot fi băgaţi în pușcărie cu toată încrederea și cu inima curată numai pentru fi zionomia lor.) Să ne mai aducem aminte de lovitura de teatru, șmecherească și cinică, de la Curtea Constituţională, prin care președintele incomod al acesteia a fost înlocuit cu omul puterii, de mișmașurile legate de conducerea de la Curtea de Apel, de la Curtea Supremă de Justiţie și de la Curtea de Conturi. Până și în bănuiala că procurorul general ar fi împușcat un om la vânătoare, decizia și-o atribuie conducerea AIE, deci ca-zul nu e lăsat să fi e soluţionat prin procedura corespunzătoare a legii. Astfel, în loc să se desolidarizeze de crimă, reală sau prezumptivă, această conducere o acoperă, deci și-o asumă. Pus în faţa acestor fap-te, ar mai putea oare un om cinstit să susţină că Justiţia moldoveneas-că este independentă?

Așadar, suntem în impas. Justi-ţia nu poate fi reformată, deoarece puterii politice îi trebuie anume o astfel de Justiţie, adică una care să depindă întru totul de această pu-tere și, totodată, să fi e sufi cient de compromisă și deci de șantajabilă pentru a nu putea să iasă – dacă în-tâmplător ar vrea – de sub asculta-rea puterii. Pe de altă parte, oame-nii politici care încalcă grav legea, inclusiv prin aservirea organelor de drept propriilor interese politice și de afaceri, nu pot fi trași la răspun-dere – de electorat nici nu poate fi vorba, dar, cum am văzut, nici de justiţie, deși anume acesteia îi revi-ne această sarcină de mare onoare. S-ar părea că ieșire din acest cerc vicios nu există. Dacă societatea ci-vilă va rămâne și în continuare indi-ferentă sau/și timorată în faţa celor două fenomene compromise – Jus-tiţia și instituţiile politice ale statu-lui – s-ar prea putea ca ieșirea din acest impas să nu se mai găsească niciodată. Și invers, dacă se vor găsi în sânul acestei societăţi voci des-tul de sonore și de credibile, care

să sensibilizeze cetăţenii și anumiţi factori de mare prestigiu din afară, se va găsi și soluţia acestei proble-me aparent fără soluţie. Normal ar fi ca soluţia să fi e alegerea unei noi conduceri politice, una cinsti-tă, curată, una pentru care legea și interesele statului și ale cetăţenilor să fi e mai presus de orice, dar expe-rienţa de până acum, și, în special, felul cum s-au constituit partidele politice în ultima vreme, arată cât se poate de clar că pe această cale nu vom obţine nimic. Alegeri co-recte și apoi organe de stat care să îmbine corectitudinea, competen-ţa și responsabilitatea vom avea numai după asanarea mediului po-litic, adică după realizarea în acest mediu a unei profi laxii generale, a unei curăţiri de toate elementele compromise, certate cu legea, îm-bogăţite prin fraudă, prin abuzuri, prin aservirea instituţiilor statului propriilor lor interese politice și de afaceri. Evident că întronarea legii se poate face numai prin lege. Și iar ne întoarcem privirea spre organe-le de drept, și iar rămânem neaju-toraţi.

Și totuși, soluţie este, numai că ea se afl ă în afara ţării noastre. Nu încape nicio îndoială că dacă nu va fi cerută intervenţia instituţii-lor abilitate ale Uniunii Europene, problema Justiţiei degradate din Republica Moldova nu va fi soluţi-onată niciodată. Sesizările la CEDO și deciziile acesteia în chestiunile li-tigioase de drept nu pot rezolva în fond nimic, nu pot îmbunătăţi actul justiţiei în Republica Moldova. Se cer intervenţii directe și pe cât se poate de radicale. Normal ar fi ca din organele de drept să fi e daţi afară toţi corupţii, incompetenţii și iresponsabilii, dar a încerca o astfel de măsură ar însemna, pur și sim-plu, să le lichidezi. În locul acestei măsuri radicale și imposibile ar pu-tea fi foarte potrivită o cenzură de înaltă ţinută profesională și morală pentru toate deciziile luate de pro-curori și judecători. Este oare impo-sibil să fi e gândită și realizată mobi-lizarea a maximum 50 sau chiar 100 de experţi europeni în chestiuni de drept, eventual și americani, la do-rinţa acestora, care să fi e angajaţi în calitate de consultanţi în princi-palele instanţe din Moldova – CC, CSJ, CA, PG – pentru a cauţiona, cu girul Parlamentului, deciziile pro-curorilor și ale judecătorilor de ori-ce rang? Mie mi se pare nu doar po-sibil, ci, mai ales, foarte necesar. Nu cred că conducerea politică a ţării, care are nevoie mereu de sprijinul UE, care susţine sus și tare că inte-grarea europeană este programul naţional al Republicii Moldova, s-ar putea opune unei astfel de măsuri.

Încă o dată: intervenţia UE în re-formarea Justiţiei din Republica Moldova este necesară nu ca un moft, nu ca o intenţie expresă de a demonstra nedorinţa puterii politi-ce de la Chișinău de a realiza refor-ma, deși, din păcate, această nedo-rinţă este mai mult decât evidentă, ci din cauza că, așa cum am văzut, o altă soluţie nu există. Altfel, vom continua să lâncezim în marasmul fărădelegii, și cu cât această situaţie se va prelungi, cu atât vom degra-da mai mult. Președintele Nicolae Timofti zice că el știe cine a distrus justiţia din Republica Moldova și, dacă va fi nevoie, o va spune. In-teresant de tot. Spectacol. Teatrul unui singur actor. Nu și-a dat sea-ma că cetăţenii imediat îi vor repro-șa că dacă îi cunoaște pe vinovaţi – și e vorba nu de niște amărâţi de pungași, ci de delincvenţi de mare

calibru, responsabili de o mare cri-mă –, de ce nu-i numește? Dacă nu-i numește, înseamnă că îi protejea-ză, înseamnă că le este complice. Bineînţeles că Timofti nu cunoaște nimic sau ceea ce cunoaște el nu are nicio relevanţă pentru cazul de faţă – pur și simplu, se grozăvește, în sensul: băgaţi de seamă cu cine aveţi de a face, că eu vă pot... și așa mai departe. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Pentru că, în primul rând, nu poate fi închi-puit un om sau câţiva oameni ce ar fi distrus un întreg sistem care, de fapt, a evoluat spre starea în care se afl ă astăzi pe parcursul multor ani, cel puţin a două decenii. Mocirla în care zace la ora de faţă Justiţia din Republica Moldova este opera comună a tuturor acelora care au activat o perioadă ceva mai înde-lungată în cadrul ei, să zicem, de la cel mult zece ani în sus. Fiecare a văzut foarte bine ce se întâmplă acolo, dar nimeni nu a protestat, nu a dat alarma, nu a cerut o an-chetă, o investigaţie. Timofti a ac-tivat în Justiţie o viaţă întreagă, el cunoaște pe piele proprie toate ra-cilele acesteia. Să zicem că el a fost cinstit, curat, că a fost incoruptibil. Trebuie să admitem acest lucru măcar teoretic. La urma urmei, este șeful statului nostru. Dar cine poa-te crede că e posibil să activezi zeci de ani la rând într-un sistem com-plet corupt și să nu fi i contaminat și tu de el măcar cât de puţin, fi e și împotriva voinţei tale, cât timp nu ai dat nici cea mai mică dovadă că nu-l agreezi? Dar astăzi, dacă este corect cu sine însuși, dacă cu ade-vărat vrea să contribuie la soluţio-narea acestei mari probleme, care este Justiţia, el trebuie să-și facă mea culpa, să dea în vileag măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, marile afaceri necurate care s-au făcut și se mai fac în acest domeniu al fărădelegii și pe care el le-a văzut mereu. Dacă nu face asta, nu are dreptul moral să pretindă că știe cum trebuie însănătoșită Justiţia și că chiar ar vrea la modul serios să o facă. În al doilea rând, deteriora-rea Justiţiei nu este doar opera co-rupţilor din domeniu, deși cu sigu-ranţă că aceștia au fost și au rămas pericolul cel mai mare. Chiar un om

care nu face parte din acest sistem, ca mine, are știre de faptul că în afară de aceștia, mai sunt alte două categorii principale de funcţionari în structurile corespunzătoare ale Justiţiei, care, deși sunt mai puţin numeroși decât corupţii și mai pu-ţin periculoși, totuși o compromit și ei mereu și destul de mult. A doua categorie, după corupţi, o fac acei care nu sunt corupţi, își exercită cu conștiinciozitate datoriile, dar nu sunt profesioniști, nu cunosc bine legile și, mai ales, nu știu cum să le aplice corect. A treia categorie o fac cei care nu sunt corupţi, cunosc bine legile și știu să le aplice, dar nu o fac, pentru că nu sunt organi-zaţi în munca lor, nu sunt discipli-naţi sau, ca să spun altfel, sunt în confl ict permanent cu datoriile lor funcţionale. Evident că, în afară de aceste trei categorii principale, mai sunt și altele, cum ar fi atunci când aceeași persoană îmbină câteva „calităţi” deodată: de ex. corupt, necunoscător al legilor și, totodată, nedisciplinat sau corupt, cunoscă-tor al meseriei, dar afl at în confl ict cu obligaţiile de serviciu etc. Am înșirat toate cazurile acestea pen-tru a se vedea că reforma Justiţiei presupune o operaţie de proporţii, profundă și radicală, că ea nu se poate reduce la o acţiune mărgina-șă și secundară, cum ar fi majorarea salariilor la judecători.

Evident că o astfel de prefacere serioasă, cu instrumentele politice și juridice și, mai ales, cu menta-litatea pe care o au „reformatorii” noștri de moment, nu poate fi reali-zată. Nu-mi fac iluzii, știu prea bine că păreri de genul celei pe care am formulat-o eu în aceste rânduri pe dânșii nu-i interesează, mai bine zis, nu le convin, pentru că nu do-resc sub niciun chip crearea unei Justiţii corecte, puternice, indepen-

dente, că dimpotrivă, lor le trebuie

una pe care să o poată controla, să

le fi e complet obedientă, ca toate

funcţiile cât de cât importante din

sfera dreptului să fi e în vizorul și

sub talpa găștii afl ătoare la putere.

Gașca de la putere este greu, dacă

nu chiar imposibil, de schimbat,

aici nici chiar Uniunea Europeană

nu poate face nimic. Dar ea poate

face foarte mult, contribuind efec-

tiv și cât se poate mai repede la

reformarea Justiţiei din Republica

Moldova. Ar avea și tot interesul,

deoarece dacă ar da undă verde in-

trării Moldovei în componenţa ei, i

s-ar impune de la sine să ia propri-

ile măsuri pentru dezrădăcinarea

fărădelegii ce domnește aici.

Ion ŢURCANU

Atitudini

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele

servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor

obștești;- reprezentarea în instituțiile

statului;- asistență juridică în acciden-

tele auto.Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 40 15

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.comblog: radubusila.mdAdresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea

cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz

autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizo-

lată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

11 IANUARIE 201388F L U XF L U X

Proiectul de lege pentru modifi carea și completarea unor acte legislative, îna-intat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament și care prevede majorarea salariului minim la 1000 de lei în anul 2013, a fost avizat negativ de Guvern.

Statul nu are bani pentru a mări plafonul salariului minim, majorarea retribuţiei minime până la 1000 de lei ar necesita cheltuieli suplimentare în sumă de 4 mi-liarde de lei, a declarat în ședinţa Guvernului Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. În consecinţă, propunerea nu are acoperire fi nanciară și a fost respinsă.

Potrivit sursei citate, salariul minim reprezintă mă-rimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de către stat pentru o muncă simplă necalifi cată, sub nivelul căreia patronul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.

Cuantumul salariului minim se determină în funcţie de condiţiile economice concrete și de nivelul salariului mediu pe economia naţională, precum și de nivelul pro-gnozat al infl aţiei. Începând cu 1 ianuarie 2009, salariul minim pe ţară este stabilit în cuantum de 600 de lei.

Deputaţii solicită însă ca Guvernul să stabilească un termen în care va fi majorat salariul minim.

Fondul anual de retribuire a muncii în instituţiile bu-getare fi nanţate din bugetul de stat și bugetele unităţi-lor administrativ-teritoriale pentru anul 2013 constituie 8,6 miliarde de lei. Prin urmare, necesarul de mijloace suplimentare pentru majorarea salariului minim de la 600 de lei până la 1000 de lei constituie 46,5 la sută din fondul de retribuire a muncii pentru anul 2013.

Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a anga-jaţilor din sectorul bugetar, începând cu 1 iunie 2012, a fost majorat de la 700 la 800 de lei, iar conform politicii salariale și a Legii bugetului pentru anul 2013, sunt pre-văzute mijloace în cuantum de 153 de milioane de lei pentru stabilirea acestuia, începând cu 1 iunie 2013, în cuantum de 900 de lei. Aceasta va asigura o majorare a

salariilor, în medie, cu 15%, pentru circa 107 mii de an-

gajaţi din instituţiile bugetare, fără implicarea majorării

salariului minim pe ţară.

Grupul de deputaţi propune, de asemenea, ca mini-

mul garantat al salariului în sectorul real ”nu poate fi

mai mic decât 1500 de lei pentru anul 2013”. În decizia

Guvernului se menţionează că cuantumul minimului

garantat al salariului în sectorul real „se va efectua în

mod legal, prin hotărâre de Guvern, în luna aprilie 2013,

conform indicatorilor reali atinși în anul 2012, iar acest

cuantum poate fi chiar mai mare decât cel propus în pro-

iectul de lege”.

Sursa: 24h.md

Social

CMYK

CMYK

Majoritatea copiilor ai căror

părinţi sunt plecaţi la muncă

peste hotare nu-și văd viitorul în

Republica Moldova și așteaptă

să fi nalizeze studiile pentru a se

putea angaja departe de hotarele

republicii. Din fragedă copilărie,

acești copii sunt educaţi ca niște

consumatori, prin bunurile trimise

de părinţi. De această părere este

directorul Centrului de reabilita-

re psihologică „Armonie”, Lucia

Savca.

Solicitată de Info-Prim Neo, Lucia Sa-vca a declarat că sunt cazuri când unele fete din fragedă copilărie au fost lăsate în grija tatălui și au fost martore ale infi -delităţii părintelui. Aceste momente pot duce la aceea că pe viitor, deja în căsăto-rie, fetele să devină geloase sau vor avea frică să nu fi e înșelate de soţ.

Mulţi copii visează să plece peste ho-tare la părinţi, să se angajeze acolo sau să urmeze studiile. După vârsta de 14 ani sunt tineri care fac depresie, mai ales în cazurile în care rămân numai cu tatăl, iar mama este prea ocupată și nu are posi-bilităţi să vină acasă. La Centrul „Armo-nie” se adresează tineri cu stări depre-sive, fără dorinţă de viaţă și cu gânduri suicidale. Asistenţa psihologică oferită îi ajută să înţeleagă că nu întotdeauna via-ţa poate fi cum ne dorim.

„În cazul în care copiii sunt lăsaţi cu o dădacă, care primește bani pentru îngri-jirea acestuia, ea încearcă să satisfacă la maxim cerinţele acelui copil ca nu cum-

va el să se plângă părinţilor. Acel copil

este elementar lipsit de dorinţa de a face

ceva singur, de a se implica în treburile

casnice și devine doar consumator de

bunuri din fragedă copilărie și fără de-

prinderi de viaţă”, a mai menţionat di-

rectorul centrului.

Potrivit Luciei Savca, tinerii nu-și văd

viitorul în ţara lor deoarece au în faţă

exemplul părinţilor care muncesc peste

hotare și au venituri cu mult mai mari de-

cât cele din Moldova. „Direct sau indirect,

oricât de patrioţi am fi , starea materială

ne determină să alegem un viitor depar-

te de ţară. Dacă mama, muncind dădacă

peste hotare, reușește să întreţină aici o

familie întreagă, acest lucru duce la crea-

rea unui ideal și a unei convingeri că sca-

pă de sărăcie dacă pleacă peste hotare. De aici se trage o diminuare a interesu-lui pentru a învăţa, lipsa motivaţiei de a urma studii superioare, deoarece ei con-sideră că acest lucru nu are sens”, a mai spus Lucia Savca. Această tendinţă este explicată și prin faptul că niciun tânăr din Republica Moldova nu poate să viseze la un apartament propriu și, chiar dacă ia un credit ipotecar, are speranţa că va ple-ca cineva din familie peste hotare și-l va ajuta să achite ratele.

Potrivit sursei citate, deprinderile no-cive precum consumul de alcool și fu-matul, dar și comportamentul deviant nu sunt caracteristice doar copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. În familiile în care măcar un părinte este plecat la muncă peste hotare, copiii pri-mesc cadouri, calculatoare și telefoane mobile performante, iar lipsa părintelui se acoperă cu aceste bunuri. Copiii se educă ca niște consumatori care vor să deţină totul.

Directorul Centrului de reabilitare psi-hologică „Armonie” recomandă, în cazul în care un părinte hotărăște să plece la muncă peste hotare, să aleagă bine cu cine rămân copiii și de la cine pot prelua un model social. Situaţia poate fi ameli-orată prin apeluri frecvente acasă, dar și prin vizite, pentru ca acești copii să nu se simtă uitaţi de părinţi.

Anual la Centrul de reabilitare psiho-logică „Armonie” din subordinea Direcţi-ei generale educaţie, tineret și sport se adresează peste 1000 de copii și tineri.

Sursa: allmoldova.com

Proprietarii de iazuri, responsabili

în cazul inundaţiilor

Proprietarii de iazuri, diguri și baraje vor fi pedepsiţi civil, contravenţional sau penal dacă nu vor respecta normele de construcţie și se vor face vinovaţi de provocarea in-undaţiilor. Prevederea se conţine într-un proiect de lege elaborat de către Agenţia „Apele Moldovei”, transmite Info-Prim Neo, citat de allmoldova.com.

Vicedirectorul Agenţiei „Apele Moldovei”, Mihail Pencov, a declarat pentru Info-Prim Neo că orice construcţie hidrotehnică prezintă pericol de inundaţie. „Un om poate construi acum samavolnic un iaz, în lege nu se spune nimic despre aceasta. Dar dacă nu construiește conform unui proiect, după o ploaie mai puternică această construcţie se rupe și inun-dă localităţi și lanuri”, a remarcat Mihail Pencov.

După intrarea în vigoare a Legii privind construcţiile hidrotehnice, omul va cunoaște că după ce își face un iaz poartă răspundere pentru acesta. „Construcţia hidrotehnică nu este un gard, este o responsabilitate foarte mare”, a subliniat ofi cialul.

Potrivit sursei citate, în momentul de faţă, în Republica Moldova sunt peste 4 mii de lacuri de acumulare, construcţii pentru acumularea apei și eliminarea completă a acesteia, și 860 mii km de diguri de protecţie. „Numărul de solicitări pentru construcţia de noi iazuri este mare, dar noi considerăm că cifra de 4 mii deja este la limită, mai avem nevoie de râuri. De exemplu, în raionul Călărași, la un râuleţ sunt 8 lacuri de acumulare, unde să mai construim? Noi urmărim ca și fl uxul de apă pe râuri să fi e constant”, a menţionat Mihail Pencov.

Proiectul de lege privind construcţiile hidrologice a fost publicat pe si-te-ul Agenţiei „Apele Moldovei” și au fost anunţate dezbateri publice pe marginea acestuia. După ce va trece toate procedurile și va fi votată în Parlament, legea va intra în vigoare peste 6 luni de la adoptare.

Moldovenii din străinătate au trimis acasă peste 1,35 miliarde de dolari

Valoarea transferurilor în valută străină de peste hotare în favoarea persoanelor fi zice (rezidente și nerezidente) a ajuns la 1 miliard 358,8 milioane de dolari SUA, în 11 luni ale anului 2012, cu mai mult de 30 de milioane peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Potrivit bizmedia.md, fl uxul de remitenţe a revenit pe crește-re în octombrie și noiembrie, după scăderea cu 6 la sută în luna septembrie. În octombrie, transferurile au crescut cu 23,5% și au atins maximul istoric pentru această lună, de 152,71 milioane de dolari SUA, iar în noiembrie s-au majorat cu 5,6 milioane, până la 133,61 milioane de dolari SUA, notează Moldpres.

Datele BNM relevă că în luna noiembrie 2012, cele mai multe transferuri s-au făcut în euro, 36,4 la sută din total. Dolarul SUA ocupă poziţia a doua cu o pondere de 36,3% din total, după care urmează rubla rusească cu o cotă de 27,3%. În unsprezece luni, ponderea rublei rusești a crescut de la 17,6% în ianuarie la 27,3 % în noiembrie.

Conform studiului Băncii Mondiale „Migraţia și Remitenţele”, făcut public la sfârșitul anului 2012, cu o pondere de 23% a tran-sferurilor migranţilor în Produsul Intern Brut, Republica Moldo-va ocupă locul cinci în lume. Autorii studiului constată o creștere a fl uxului de valută de la migranţii moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă. “În contrast izbitor cu reducerea remitenţelor din Europa de Vest este creșterea fl uxurilor din Rusia, care a benefi ciat de preţuri la petrol ridicate în ultimii ani. Ieșirile de remitenţe din Rusia au urmat îndeaproape preţurile la petrol”, sunt de părere autorii studiului.

Guvernul a respins cererea deputaţilor de a Guvernul a respins cererea deputaţilor de a majora salariul minim până la 1000 de lei majora salariul minim până la 1000 de lei

Copiii care au părinţii plecaţi peste hotare nu-şi văd viitorul în Republica Moldova

11 IANUARIE 2013 99 F L U XF L U XGeopolitic

CMYK

CMYK

Moscova acuză Chișinăul de infl exibili-tate în chestiunea soluţionării confl ic-tului transnistrean, în ceea ce privește cadrul legislativ, obstacol ce ar sta în calea soluţionării acestui dosar, a de-clarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la fi nele anului trecut, transmi-te karadeniz-press.ro.

„În plan politic, Chișinăul trebuie să renunţe la legea din 2005, care presupune soluţionarea con-fl ictului transnistrean în limitele unui stat unitar, adică fără statut special pentru Transnistria. Și în asta constă principala problemă la ora actuală”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferinţe de pre-să, citat de Interfax. Dar nu numai autorităţile de la Chișinău au intrat în colimatorul lui Lavrov, ci și cei din Vest. Rusia s-a arătat nemulţumită de presiunile occidentale pentru care unii membri ai formatului 5+2 să capete alt statut decât cel actual de observator. „Colegii noștri din Vest în-cearcă întruna să schimbe acest format și să-si schimbe propriul statut, să îl ridice de la obser-vator la mediator. Nu contează cine și ce statut are, important este să fi e soluţionată esenţa problemei. Iar esenţa problemei constă în faptul că soluţionarea problemei transnistrene trebuie efectuată în baza confi rmării suveranităţii, inte-grităţii teritoriale și neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova, cu asigurarea statutului special al Transnistriei”, a mai spus Lavrov.

Amintim că legea din iunie 2005 a fost adopta-tă în unanimitate de Parlamentul Republicii Mol-dova și prevede, în mod expres, că reglementa-rea confl ictului transnistrean poate avea loc doar după evacuarea trupelor militare ruse și doar cu respectarea integrităţii teritoriale și suveranităţii Republicii Moldova. Potrivit acestei legi, raioa-nelor din stânga Nistrului li se va acorda statut de autonomie, similar cu cel al Găgăuziei, iar în componenţa ei vor intra doar localităţile în care populaţia își va exprima prin majoritate de vo-turi, în cadrul unor referendumuri locale, dorinţa de a deveni parte a autonomiei transnistrene. Totodată, legea prevede că populaţia din regiune va participa la alegerea organului legislativ local doar după democratizarea societăţii de acolo și decriminalizarea actualei administraţii locale.

Lavrov vrea soluţii economice pentru Transnistria, înaintea celor politiceAcesta a mai adăugat că, în momentul de faţă,

este important ca autorităţile de la Chișinău să ofere cât mai multe înlesniri economice Tiraspo-lului, pentru că doar așa se va ajunge, în opinia lui Lavrov, și la o rezolvare politică a confl ictului. „Suntem convinși că, în momentul de faţă, cel mai important lucru este rezolvarea problemelor de ordin economic, ceea ce va permite regiunii să se simtă mai liber din punct de vedere eco-

nomic și social. Partenerii noștri însă spun: nu, economia pe urmă, haideţi să rezolvăm mai întâi această problemă din punct de vedere politic, apoi, dacă ne va plăcea sau nu la ce vom ajun-ge, ne vom gândi cum să ajutăm regiunea, din punct de vedere al dezvoltării economice. Noi înţelegem care este, de fapt, intenţia și, de ace-ea, vom face tot posibilul să ajungem la o soluţie după principiile acceptate de toţi”, a mai punctat ministrul rus Lavrov.

Potrivit sursei citate, în ultimul an, Chișinăul a demarat o serie de acţiuni binevoitoare faţă de liderii separatiști de la Tiraspol, însa aceștia au căutat mereu noi motive de dispută, cel mai nou dintre acestea fi ind apropierea Republicii Moldo-va de SUA, lucru pe care liderii secesioniști îl per-cep ca pe o ameninţare și ca pe o intenţie viitoare de aderare a Republicii Moldova la NATO.

Sperietoarea nord-atlanticăÎn acest context, Lavrov a declarat răspicat că

regiunea transnistreană nu va fi niciodată sub NATO ca parte integră a Republicii Moldova. „Mulţi dintre colegii noștri din Vest încearcă să convingă Chișinăul că perspectiva nord-atlanti-că constituie viitorul acestei ţări, inclusiv adera-rea la NATO. Noi explicăm, nu pentru că vrem să interzicem ceva cuiva, dar, pur și simplu, pentru că asta e realitatea: Transnistria nu va merge în NATO. Și dacă vor fi doritori să strice această formulă de păstrare a neutralităţii constituţio-nale și de soluţionare a confl ictului în limitele suveranităţii RM, atunci cuvântul acestei for-mule va însemna schimbarea cardinală a tutu-ror coordonatelor. Se încearcă presiuni asupra Transnistriei, se fac probleme și la tranzitarea acestui teritoriu, și în ceea ce privește activita-tea economică liberă”, a conchis șeful diploma-ţiei moscovite.

Sursa citată mai menţionează că, în ultimele luni, retorica Tiraspolului s-a îmbogăţit în acuze la adresa NATO, fapt pentru care pretinsul preșe-dinte al regiunii transnistrene, Evgheni Sevciuk, a cerut, în repetate rânduri, sprijin militar din partea Rusiei. La rândul său, Moscova a răspuns și a inclus forţele sale armate dislocate în stânga Nistrului printre cele care urmează a fi moderni-zare și echipate cu noi tehnici de luptă moderne.

FLUX

Unirea cu România – imposibilă astăziAutorul, Valentin Mândrășescu, sus-

ţine că, în pofi da scenariilor politice și campaniilor mass-media constante a susţinătorilor unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. „Bu-cureștiul nu ia decizii în mod indepen-dent, iar Bruxelles nu vrea ca în limite-le graniţelor UE să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modifi care a graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei și va crea un prece-dent de care vor profi ta alte ţări. Pre-cedentul recunoașterii independenţei Kosovo a deschis drumul pentru inde-pendenţa Osetiei de Sud și Abhaziei. Puţin probabil că Bruxelles va dori să

joace aceeași carte, în cazul Moldovei aceasta nu va însemna recunoașterea independenţei, ci a anexiunii, ceea ce va deschide cu totul alte posibilităţi pentru concurenţii geopolitici ai UE”, se spune în articol.

„Anexiunea Moldovei contravine tendinţei europene îndreptate că-tre fragmentarea statelor naţionale puternice. „Eurobirocraţii” privesc cu bunăvoinţă eforturile separatiste ale Cataloniei, Scoţiei etc. Pentru Bruxel-les este mai ușor să aibă de-a face cu „regiuni” mărunte decât cu elite na-ţionale puternice. În aceste condiţii, Bucureștiul va întreprinde mai curând tentative de a contracara încercările de a acorda un statut autonom Transil-vaniei și altor scenarii de fragmentare

administrativă a României și nu va mai avea putere și mijloace pentru încer-cările de a anexa Moldova. România poate miza cel mult pe menţinerea unei infl uenţe serioase asupra vieţii politice interne a Chișinăului”, consi-deră jurnalistul de la Vocea Rusiei.

În opinia sa, scenariul privind inte-grarea Republicii Moldova în UE pare complet irealizabil, iar în contextul cri-zei economice, „preţul politic al aderă-rii la UE a celei mai sărace ţări din Euro-pa de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic – zero”.

Moscova nu-l mai crede pe VoroninAutorul articolului se arată sceptic și

în privinţa aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Ka-zahstan. „Scenariul integrării în Uni-unea Vamală este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale. Partidul Comunist, în pofi da retoricii proruse, și-a distrus pentru totdeau-na relaţiile cu Moscova atunci când a sabotat în mod conștient planul Kozak privind reglementarea confl ictului din Transnistria și nimeni nu poate garan-ta că revenirea comuniștilor la putere nu va însemna o nouă trădare a inte-reselor populaţiei vorbitoare de limba rusă și un nou fl irt cu UE. Se creează o situaţie paradoxală: o parte a electora-tului cere aderarea la Uniunea Vamală, însă nu există o forţă politică capabilă să concureze cu această parte a elec-toratului”, se menţionează în articol.

Moldovenii au mai mare încredere în Putin decât în propriii lideri politiciAutorul vorbește și despre rezulta-

tele unui sondaj de opinie recent care „sună ca o sentinţă împotriva elitei po-

litice din Moldova”. El se referă la faptul că nici unul dintre politicienii de la Chi-șinău nu se poate lăuda cu un rating ridicat de încredere. „19% din respon-denţi au încredere în premierul Vlad Filat, 17% – în liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. O surpriză neplăcu-tă pentru susţinătorii „căii europene” a fost ratingul de încredere foarte ridicat faţă de Vladimir Putin. 74,6% din res-pondenţi au încredere în președintele Rusiei. Sondajul a fost efectuat de or-ganizaţia IPP, cunoscută prin relaţiile sale cu structurile americane și care se ocupă de „democratizarea” ţărilor din Europa de Est, drept care rezultatele obţinute nu pot fi puse pe seama „in-trigilor Kremlinului”, așa cum îi place, de obicei, presei românești. Potrivit rezultatelor sondajului, nici unul din politicieni nu are un asemenea nivel de încredere. 37% din respondenţi au în-

credere în președintele României, Tra-ian Băsescu, și doar 48,9% din respon-denţi au încredere în Barack Obama. Moldova se afl ă într-o situaţie difi cilă. Elita conducătoare vrea, dar nu poate, să integreze Moldova în UE. Integrarea în Uniunea Vamală este posibilă, însă irealizabilă până în momentul când în Moldova va apărea o forţă politică pu-ternică care va fi susţinută de electora-tul eurosceptic. Prin urmare, la nivel de stat nu se face nicio mișcare și cetăţenii Moldovei sunt obligaţi să se ocupe de problemele legate de integrare în mod individual. Unii lucrează în Europa, alţii vin în Rusia. Se creează impresia că principala problemă a Republicii Moldova este faptul că situaţia actuală este pe placul conducerii ţării”, se spu-ne în concluzia articolului publicat de Vocea Rusiei.

FLUX

VOCEA RUSIEI:

Republica Moldova nu se poate integra Republica Moldova nu se poate integra nici în UE, nici în Uniunea Vamalănici în UE, nici în Uniunea Vamală

După douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova s-a po-menit într-un impas geopolitic. Mulţi experţi din Chișinău sunt de părere că Moldova se afl ă la răscruce de drumuri între Rusia și UE, iar integrarea în direcţia europeană sau estică este doar o chestiu-ne de timp. Din păcate, cel mai plauzibil scenariu este cel de „incer-titudine eternă” din cauza căreia Moldova va fi prinsă între două blocuri politice fără a obţine avantaje din această situaţie cvasi-neutră. Aceste concluzii se conţin într-un comentariu al portalului informaţional Vocea Rusiei, publicat pe 24 decembrie 2012.

Moscova îi cere din nou Chişinăului să denunţe legea din 2005 cu privire la dosarul transnistrean

11 IANUARIE 20131010F L U XF L U X FiatLUX

În seara de 12 decembrie 2012, Amba-

sada României la Tokio a organizat un

seminar despre primul preot misionar

român din Japonia, Anatolie Tihai, cu

prilejul sărbătoririi, în 2012, a 140 de

ani de la sosirea lui în această ţară. În

cadrul seminarului, au susţinut câte o

prezentare domnul ambasador Radu

Șerban și părintele Demitrios Tanaka,

directorul Sectorului Relaţii Internaţi-

onale din cadrul Mitropoliei Ortodoxe

nipone. Evenimentul a fost organizat

cu sprijinul părintelui Alexandru Nico-

dim, reprezentantul Bisericii Ortodoxe

Române pe lângă Mitropolia Japoniei.

La manifestare au participat ambasadorii Ser-biei și Greciei, reprezentanţi ai corpului diploma-tic acreditat la Tokio și ai Ministerului Afacerilor Externe nipon, membri ai comunităţii românești din Japonia și ai asociaţiilor de prietenie româno-japoneze.

Părintele Anatolie Tihai s-a născut în 1839 în comuna Tărăsăuţi, judeţul Hotin, Noua Suliţă (as-tăzi în Ucraina). A studiat la Chișinău și Kiev, iar în 1872 a acceptat să slujească, alături de arhiman-dritul rus Nicolae Kasatkin, în Japonia. A locuit în Hakodate (Hokkaido), unde a înfi inţat o școală primară, în Osaka, unde a deschis o școală de ca-tehism, și a slujit la Misiunea Ortodoxă Rusă din capitala niponă. S-a stins din viaţă în 1893 și a fost înmormântat la Sankt-Petersburg.

Sursa: Ziarul Lumina

„Per total nu m-am gândit niciodată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă încât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăţi. Iar opiniile pe bucăţi erau foarte diverse, raportat la funcţia pe care o îndeplinea fragmentul acela din mine…

Când eram copil, eram foarte timidă. După părerea mea eram și foarte cuminte. Mă soco-team puţin nedreptăţită. În jurul meu erau copii foarte frumoși (verișoarele mele) care-mi dă-deau complexe încă de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scăpat însă nici până azi. De cel mai grav, de timidita-te, mai ales de timiditatea în public, nu m-am vindecat. În întreaga mea carieră universitară făceam puls peste 90 la fi ecare curs și la fi ecare seminar, ori de câte ori le vorbeam studenţilor. Și aveam până la șase ore pe zi. Eram încleștată, crispată, de fi ecare dată. Pe măsură ce vorbeam, sub înrâurirea ideilor care se succedau în mintea mea, această stare se risipea. Tot din pricina con-cepţiilor mele despre ce ar trebui să fi e nobleţea unui fi zic nu m-am dus la mare decât după 50 de ani, când am zis că nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci mă pot expune. Am avut însă șansa (consolarea, mai degrabă) că studenţii mei se atașau foarte mult de mine. Asta era un medica-ment pentru complexele mele.

Înaintea sfârșitului trebuie să recitesc mari-le cărţi ale literaturii universale. … Reușesc să stabilesc foarte ușor punţi de comunicare cu oamenii. Vin încă la mine oameni foarte tineri. Unii au legătură cu fi lologia, cei mai mulţi nu. Am legături foarte strânse cu Asociaţia Studen-ţilor Creștini Ortodocși. În ultimii 4-5 ani aproa-pe că m-am stabilit la Mănăstirea Văratec. Stau acolo cel puţin opt luni pe an. Respir în acel loc sacralitate. Vin tineri, și de la Teologie, și călugă-ri, și mă vizitează. Preocupările mele au încetat să mai fi e exclusiv literare, au devenit și legături spirituale. Îl caut pe Dumnezeu. ….Cei care mă vizitează acum îl caută și ei. Unii, dintre călugării mai vârstnici, dintre preoţi, L-au și găsit. Pentru că formaţia mea este de umanist, de carte, de cultură, așa cum o înţelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niște modele, pe care am încercat să le urmăm, scara de valori era cumva

fi xată. Trăiam într-o lume sigură, în măsura în care cultul valorilor stabile îţi poate da ţie sensul unei stabilităţi. Sunt pe calea unei nădejdi. Așa și reușesc să ies din contingent. Altfel n-aș putea să trăiesc cu ușurinţă în atmosfera actuală…

Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămași din generaţia mea, spectacolul lumii con-temporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aș vrea să spun că s-a și prăbușit. Suntem însă neliniștiţi, puţin ne-dumeriţi, suntem și triști; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniștiri iminen-te. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbușirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevă-rată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că, mai degrabă, vine Antihristul, nu Mântuitorul. Nădăj-duiesc ca omenirea să-și revină din această clipă de orbire, care cam durează.

… Există și o criză a culturii. Mă uit la progra-mele universităţilor. Nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respectul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul, numai prezen-tul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădă-cini este o lume fără morală. Se vorbește puţin și despre intelectualii dintre cele două războaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunţă, opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă. Exista un fel de indiferenţă faţă de trecut. Lumea a început să uite să vorbească, pentru că nu mai citește. …Din fericire, mai sunt câţiva scriitori din cei vechi. Nu știu în ce măsu-ră mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe cărţi, mai cu seamă poezie. Sunt autori noi foar-te tineri. Mă întreb însă de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Bălăiţă. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudăţenii în nume-le postmodernismului. Am încercat să afl u ce este postmodernismul. I-am întrebat pe ei. N-au fost în stare să-mi răspundă. E o artă din cioburi – totul este fărâmiţat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au făcut clasicii. Azi am senzaţia că trăim procesul invers – ne disemi-năm, ne risipim. …Eu nu înţeleg un lucru: când e atâta frumuseţe întreagă pe lume, cum pot să mă duc să mă uit la fi rimituri, când eu am bucuria integrală a frumuseţii? Și, dacă fărâmiţăm frumu-

seţea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeţi că de la manele ne vom mai putea întoar-ce la Johann Sebastian Bach?…De la Freud în-coace s-a produs o mutaţie: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristeţea cea mai mare. Vedeţi, la noi, la români, exista o cuviinţă. Anumite cuvin-te nu se pronunţau – nu erau niște tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum „cuviinţă”, cuvântul aces-ta, a dispărut din dicţionar. …Nu am prejudecăţi de nici un soi, dar felul în care ne purtăm ucide frumuseţea. „Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? Îl expunem, ca pe o bucată oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e și ceea ce s-a întâmplat cu relaţiile dintre femei și bărbaţi. După părerea mea, aici s-a săvârșit o cri-mă. Fiorul primei întâlniri, dragostea, așteptarea căsătoriei, toate astea au dispărut. Ce se întâm-plă cu noi? Eram un popor de ţărani cu frică de Dumnezeu. La sat încă s-au mai păstrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bântuiţi de patima cărnii care se expune. Nu se vorbește urât, și asta e bine. Mântuitorul este în noi, e lumina necre-ată, și noi îl pironim cu fi ecare cuvânt al nostru, rău sau murdar. … Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă

dimensiune. Poezia ţine, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a fi inţei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugă-ciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumuseţe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.

…Pentru că intrăm în zona computerului, am pierdut plăcerea de a citi. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se spriji-nă pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru refl ecţie, pentru meditaţie. Pierderea obișnuinţei lecturii este pe-ricolul cel mai mare care ameninţă planeta, pen-tru că slăbește intelectul, puterea de gândire, și te face să uiţi limba. Chiar și eu, după ce am stat cinci ani în Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu și pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba. …Moartea pentru mine înseamnă eliberarea de acest trup. Trecerea în lumea celor vii. Lepădarea acestui trup vremelnic și trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc. Dacă merit. Asta numai Mântuitorul știe.”

Zoe Dumitrescu Buşulenga (1920-2006)(Maica Benedicta de la Văratec)

Sursa: irinamonica.wordpress.com

Seminar despre primul preot misionar Seminar despre primul preot misionar român în Japonia, Anatolie Tihairomân în Japonia, Anatolie Tihai

„Dacă fărâmiţăm frumuseţea, cum vom mai putea face drumul invers?”

Patriarhul Kiril (re)vine în Moldova

Patriarhul Moscovei și al În-tregii Rusii, Kiril, va reveni în ţara noastră în luna septembrie. Re-prezentanţii Mitropoliei Moldo-vei spun că nu știu, deocamdată, în ce zi va ajunge la Chișinău în-altul prelat și nici ce program va avea.

Cert este că ofi cialul vine în ţara noastră pentru a marca 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chișinău în Biserica Ortodoxă Rusă.

Potrivit presei de la Tiraspol, vizita va avea loc pe 8-9 septem-brie, iar Patriarhul ar urma să ajungă și în regiunea din stânga Nistrului.

Șeful Bisericii Ruse a mai fost în Moldova anul trecut, la începutul lunii octombrie. Atunci, el a ofi ci-at o slujbă la Catedrala Mitropoli-tană, a vizitat Mănăstirea Curchi, dar și Secţia de Pediatrie a Spita-lului Oncologic din Chișinău.

Sursa: publika.md

11 IANUARIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

11 ianuarie EvenimenteEvenimente1571: Nobilimea austriacă obține libertatea

religioasă1600: Împăratul Rudolf al II-lea primește solia lui

Mihai Viteazul, condusă de banul Mihalcea, care cerea recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei

1753: A fost deschis British Museum1865: A avut loc la Cernăuți prima adunare a

“Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina”

1909: Congresul Partidului Național Liberal îl alege pe Ionel I.C. Brătianu președinte

1922: Este folosită pentru prima dată, pe un paci-ent, insulina în tratarea diabetului

1923: Franța și Belgia ocupă zona Ruhr ca urmare a refuzului Germaniei de a plăti despăgu-birile de război

1940: Are loc premiera baletului “Romeo și Juli-eta” de Serghei Prokofi ev, la Leningrad

1943: S-a încheiat protocolul româno-german prin care România se angaja să continue războiul, cu condiția ca Germania să spo-rească ajutorul militar destinat echipării trupelor românești

1946: Proclamarea Republicii Albania1952: Crearea “Comisiei ONU pentru Dezarmare”1962: Erupția vulcanului Huascaran în Peru; se

înregistrează 4.000 de morți1963: S-a deschis prima discotecă din lume, la

Los Angeles, “Whisky a-go-go”1982: NATO condamnă URSS pentru sprijinul

acordat generalului Jaruzelski în acțiunile de descurajare a manifestațiilor de protest din Polonia

2002: La închisoarea Guantanamo Bay (Cuba) au început să sosească primii prizonieri membri ai grupării teroriste Al-Qaeda

NașteriNașteri1757: Alexander Hamilton, primul secretar al

trezoreriei americane (d. 1804)1757: Samuel Bentham, inginer mecanic ameri-

can (d. 1831)1812: Carol Popp Szathmary, pictor și fotograf

român (d. 1887)1815: John A. Macdonald, primul prim-ministru

al Canadei (d. 1891)1859: George Nathaniel Curzon (Lord Curzon),

politician britanic (d. 1925)1860: Marie Bashkirtseff , artistă de origine ucrai-

neană (d. 1884)1878: Zaharia Bârsan, dramaturg român (d. 1948)1883: Ion Bâlea, culegător de folclor din

Maramureș (d. 1969)1899: Eva LeGallienne, actriță britanică (d. 1991)1903: Alan Paton, scriitor sud-african (d. 1988)1906: Boris Caragea, sculptor, membru corespon-

dent al Academiei Române (d. 1982)1924: Slim Harpo, muzician american (d. 1970)1926: Lev Demin, cosmonaut (d. 1998)1934: Jean Chrétien, prim-ministru al Canadei1935: Domițian Cesereanu, critic literar român1942: Clarence Clemens, muzician american1946: Naomi Judd, cântăreață americană de

muzică folk1947: Bryan Robson, jucător englez de fotbal1949: Terry Williams, baterist britanic (Dire Straits)1952: Ben Crenshaw, jucător american de golf1958: Vicki Peterson, solista formației pop “The

Bangles” (“Maniac Monday”)1960: Stanley Tucci, actor american de origine

italiană1971: Mary J. Blige, cântăreață americană de R&B

și hip-hop

DeceseDecese314: Papa Miltiade705: Papa Ioan al VI-lea1801: Domenico Cimarosa, compozitor italian (n.

1749)1923: Regele Constantin I al Greciei (n. 1868)1928: Thomas Hardy, scriitor englez (n. 1840)1968: Isidor Isaac Rabi, fi zician american, laureat

al Premiului Nobel (n. 1898)1991: Carl David Anderson, fi zician american,

laureat al Premiului Nobel (n. 1905)2001: Prințesa Vera Constantinovna a Rusiei, stră-

nepoata Țarului Nicolae I al Rusiei (n. 1906)2003: Mickey Finn, muzician britanic (n. 1947)2005: Spencer Dryden, toboșar american (Jeff er-

son Airplane) (n. 1938)

20.II.198620.II.1986Un mijloc mai recent de a capta atenţia

milioanelor: tele-podurile internaţionale și interne. Ieri seară, o dispută aprinsă Le-ningrad și Seattle (SUA). Adevăruri scoa-se la iveală, acuităţi, uneori – stridenţe. Este necesar ca lumea să discute, să se cunoască, să caute, în primul rând, ceea ce o unește.

Un detaliu – la început de an nou, Ju-lien Green își reia notiţele în jurnal, de foarte multe ori începând cu 5 ianuarie. Să fi e aceasta o zi de bun augur? Oricum, cu ea mi-a început și mie ceea ce conti-nuă: viaţa.

21.II.198621.II.1986Ieri, la US, discutată literatura publi-

cată în revista „Orizontul”. Nedumeririle intenţionate împotriva lui G. V. continuă. Str. ajunge la curată perfi die. Damian îi ia apărarea lui Vieru. Pentru mulţi – neaș-teptat acest gest. A. Burac: „Nu știi de ce a făcut mișcarea? Păi, are seară de autor la Leadoveni. Vrea să-l ia și pe Grig”. Cam așa e.

Zăpadă abundentă, de mult incredibilă pentru plaiurile noastre. Această zăpadă îmi amintește despre niște încălţări uria-șe, fi n împletite din papură, ce se afl au în casa bunicii Catinca. Mi se spunea că le-a adus bunelul Ipatie, când se întorsese la vatră din armata ţarului. Purta aceste în-călţări undeva la hotarele Finlandei. Erau uriașe, pentru ca în ele să încapă pâslele barosane – de a putea păși mai ușor pe zăpadă. Iar la casa omului ajunseseră să ţină câte vreo 10 kilograme de fasole fi -ecare! Celui de-al doilea bunel, Chiril, moartea i s-a tras din primul mondial. A fost prizonier la austrieci. S-a întors ata-cat de tuberculoză.

23.II.198623.II.1986Impresionante cele povestite de colo-

nelul care a revenit nu de multă vreme din Afganistan. Comisar politic invitat la US. Fără a camufl a multe, sincer, cu pres-tanţă, fără exces de optimism. În fond, acolo situaţia e oribilă. Ca totdeauna însă, Boţu face pe vigilentul: chipurile, ceea ce ni s-a spus este exclusiv pentru noi, să nu multiplicăm etc. Baliverne! De aici, colo-nelul pleca într-un colectiv de muncitori și, sigur, acolo tot marea parte avea să o spună. Lașitatea nomenclaturistă…

Din terminologia ce intră frecvent în șpalturi: alexie – pierderea interesului pentru lectură; pierderea deprinderii de a citi, boală ce se răspândește tot mai mult în lume. O, atâtea milioane de oameni nici nu deprind măcar buchile, analfabetismul e în largul său și, vine… molima alexiei.

Apoi: psihologia barierelor (rus. – „psiho-loghia șlagbauma”), specifi că birocraţilor.

„Copilărie confortabilă”. Știm la ce duce ea: trândăvie, risipă.

Andrei B. citește jurnalele scriitorilor de la sfârșit spre început sau luându-le de la vârsta autorilor pe care o are el însuși. Pe Pavese l-a luat tot de la fi nal. E o greșea-

lă. Jurnalul acestui italian e mărturia unei formări și maturizări sufl etești, a devenirii unei personalităţi, un itinerar spiritual sui generis. Mai mult decât în cazurile alto-ra. Trebuie să-i atrag lui B. atenţia asupra acestui fapt.

Noaptea trecută, tipesei Olga-alogena i-au șterpelit două roţi de la limuzină. De altfel, cazuri frecvente în urbe. Culmea e că are garaj, însă, din puturoșenie, și-a par-cat mașina lângă bloc, în vederea plecării, dimineaţă, prin târguri, să realizeze și să procure boarfe. Neobrăzata – o învinuieș-te pe maică-sa care are peste 70 de ani: „Să fi vegheat, să fi stat să picuri tu noaptea în mașină, nu se întâmpla una ca asta. Toată ziua aveai când să dospești, pentru că ni-mic altceva nu faci”. Asta-i spune maică-si care viaţa întreagă a muncit pentru hoitul și destrăbălarea ei, a fi icei…

25.II.198625.II.1986V. Bâkov (Literaturnaia gazeta, 1, 1986):

„de fi ecare dată când literaţii încep să-și substituie sufl etul cu «instanţele», ei ajung la imanentul fi asco artistic. În viaţa noastră atât de diversifi cată, fi ecare tre-buie să-și îndeplinească propria menire”.

Da, tristeţea e de natură că în ţara mare, situaţia se va schimba spre bine mult mai repede, însă, cu părere de rău, în Moldova totul se mișcă și se va mișca foarte încet. Aici, sigur, birocratismul e mai dezvoltat ca aiurea. Lista de cadre, cărora li se crede și li se încredinţează ceva, e foarte redusă. În fond, rămân unele și aceleași personaje care, chiar dacă sunt scoase dintr-un post, sunt trecute în altul, unde, de asemenea, nu ar fi indicate (Iordanov, alţii). Presa noastră este dirijată de mendrele și incom-petenţa atâtor supraveghetori mărunţi. Să zicem, „LA”: de sus, mai de jos, apoi Andre-ev, Ciocoi, ministrul culturii, US etc. Care altă dovadă de birocratism etajat? La fel și editurile, uniunile de creaţie…

Din întrebările pe care aș vrea să le abordez la vreo adunare:

– De ce nu a fost pedepsit plagiatorul Vasile Stati?

– De ce este ţinut în funcţie Arhip Ci-botaru, dacă în timpul de când este re-dactor-șef tirajul revistei „Nistru” a scăzut cu atâtea mii de exemplare?

– Ce merite deosebite are Victor Prohin, de este ales deputat în parlamentul repu-blicii? Ce carte a lui se ţine minte, prin ce fapte îl cunoaște poporul?

– Oare nu se știe că cei ce nimeresc în conducerea US își rezolvă, în primul rând, propriile probleme? Iau premiul de stat, își îmbunătăţesc condiţiile de trai, editea-ză și reeditează cât vor. Și vin la serviciu când și cum socot ei înșiși.

Trebuie ei să-și ţină cuvântul dat, de comunist? Mie, necomunistului, mi l-au dat de atâtea ori, și în faţa adunărilor, dar totul și toatele au rămas baltă.

Au priorităţi – secretarele, fi ii lor…

4.III.19864.III.1986Ieri, o serată la clubul tinerilor savanţi

de la academie. Cu Ion Anton și Nicolae Popa. Mărţișor cu ceva poezie, ceva mu-zică.

Azi, vizită la Gheorghe Marin, cu care am vorbit despre tertipurile alcătuirii pla-nurilor editoriale. Și încă despre odiseea lui A. cu manuscrisul său de piese.

6.III.19866.III.1986Ieri, o întâlnire cu elevii școlii tehni-

co-profesionale din Criuleni. Audienţa a vibrat la cuvântul și emoţia noastră. Este important că dascălii de aici nu sunt indi-

ferenţi faţă de cultura generală a copiilor, nu se rezumă doar la orele de program. Am audiat o emoţionantă revistă radio-fonică despre limbă și literatură, scrisă și vorbită aici, în școală. O expoziţie frumoa-să de mărţișoare confecţionate de elevi, după tradiţia satelor din care au venit, dar au venit din toate colţurile Moldovei. O altă expoziţie – eroul literar (din diferi-te opere) în viziunea elevilor. Plasticizări ingenioase, interesante. Firește, și amabi-litatea gazdelor care ne-au pus la dispozi-ţie mașina dus-întors. Apoi, câţiva colegi de universitate. Ei m-au recunoscut, eu – ceva mai greu. Cineva și-a amintit că l-am servit cu mere. Foarte multe autografe. „Sâmbătă spre duminică” și „Formula de politeţe” au ieșit cu toatele din librăria din centrul raional.

8.III.19868.III.1986După Fănuș Neagu, Dimitrie Stelaru

ar fi zis că, urcându-se în munţii galbeni ai lunii, „o să trimit, mă, niște batoane de sulf din care să-și facă o statuie fi ecare secretar al Uniunii Scriitorilor, care m-au ţinut îndărătul ușilor, ca să le pută mutra în toate hotarele”.

Eu unul, l-aș fi ajutat pe Stelaru…Fănuș despre Radu Boureanu: „Dincolo

de timp, dar în tânjirea acestui secol fără simboluri grave și plin de fărădelegi votate (sub. mea, L.B.), poeţii mari înzăpezesc în mari iluzii”.

„Noi… suntem o patrie demolată, trăim vitreg cu marii poeţi și-i punem la încerca-re peste poate. Încolţește în mine o icoană plină de ostroave și o leafă amară”.

27.III.198627.III.1986În vacanţa elevilor se desfășoară săp-

tămâna cărţii pentru copii. Împreună cu Iacob Burghiu, Ion Hadârcă și Ion Ciocanu – o întâlnire la casa pionierilor din Stră-șeni. Un detaliu: dat fi ind că elevii s-au pregătit, au procurat cărţi din timp, ast-fel că, atunci când scriitorii citeau de pe scenă, ei căutau textele și le urmăreau în paginile volumelor.

Trândăvia librarilor, care se afl ă la 50 de metri de casa pionierilor, ce promiseseră că vor veni cu vânzare de cărţi, dar care așa și nu și-au onorat cuvântul.

Seara, la stadionul republican, fotbal extrem de prost. Alături de mine se căina actorul Grigore Grigoriu. Ca o vedetă ce este (și este totuși), mi se plânge că, chi-purile, la nu mai ţine minte ce meci de fot-bal operatorii televiziunii i-au cules chipul de la tribună și l-au proiectat pe ecran, în vreme ce el, Grigoriu, căsca de plictiseală. De, mai picură de somn și „stelele”…

Prin culoare, dar și la „LA” – harababură emotivă: replica pe care o dă Matcovschi lui Vieru. Cineva se grozăvește că încă anumiţi interesaţi stau cu replicile deja scrise pe jumătate, ba unii chiar așteaptă să se usuce cerneala ultimei fraze și – se vor arunca în luptă cu fi larmonizarea!

Da! Când ne întorceam de la Strășeni, luăm un pasager – ţăran în toate ale sale. Moș Feodor Mereuţă din Recea, pleacă la fi ică, la Chișinău. Are peste 70 de ani. Isto-risiri. Prizonierat la sovietici, fugă din pri-zonierat. Acolo, 53 de mii de foști ostași, captivi, fără să fi e cel puţin înregistraţi în vreo listă oarecare, să se intereseze cine-va cum îi cheamă. Cine murea – murea, cine supravieţuia – mă rog…

I se ponorăște casa, alunecare de teren. Zice că se simte în putere să mai facă una. E asigurată pe 9 mii de ruble. Și tot așa… Un Svejk interesant!

Leo BUTNARU

PSIHOLOGIA BARIERELOR (Pagini de jurnal)

11 IANUARIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

Casa Internațională de Licitaţii Christie’s scoate la mezat, la NewYork, o excepţi-onală colecție de 62 de gravuri ale lui Albrecht Dürer. Prețul inițial e pe măsu-ra valorii creațiilor marelui xilograf re-nascentist: 4,5 mln dolari. Colecţionarul care a adunat timp de 50 de ani aceste bijuterii ale artei grafi ce a preferat să-și păstreze anonimatul. Din colecție fac parte capodopere de importanță uni-versală precum „Adam și Eva”, „Melan-colie”, „Cavalerul, moartea și diavolul”, „Sfântul Ieronim în chilie” ș.a.

Licitația va avea loc la 29 ianuarie. Renumi-tul xilograf renascentist a avut și o viaţă plină de evenimente la fel de expresive, precum arta sa. Dar a murit după ce s-a îmbolnăvit de mala-rie, având o splină mărită, pe care o schițează medicului său într-o scrisoare. Albrecht Dürer moare în Nürnberg, la 6 aprilie 1528, cu puțin timp înainte de a împlini 57 de ani. Este înmor-mântat în cimitirul bisericii St. Johannis din Nürnberg și a lăsat o avere de 6.000 de gul-den (gulden a fost moneda națională folosită în Țările de Jos din 1279 până la 28 ianuarie 2002, când a fost înlocuită de euro).

Albrecht Dürer (n. 21 mai 1471, Nürnberg - d. 6 aprilie 1528, Nürnberg) a fost pictor, cre-ator de gravuri și teoretician al artei germane, una din personalitățile de seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa impregnată de ideile Renașterii, Umanismului și Reformei a exercitat o deosebită infl uență în special asu-pra artiștilor germani și olandezi de mai târ-ziu. Cu cele cca. 350 de gravuri în lemn și 100 de gravuri în cupru a contribuit în mod hotărâ-tor la dezvoltarea gravurii ca formă de artă de sine stătătoare.

În octombrie 1494 pleacă pentru prima

dată în Italia, și anume la Veneția, unde studi-ază operele maeștrilor din secolul al XV-lea și copiază gravurile în cupru ale lui Andrea Man-tegna. Întors la Nürnberg, își deschide, în 1497, propriul atelier. Din această perioadă datează operele sale „Apokalypse” [2] („Apocalipsa”, o serie de gravuri în lemn, 1498), “Der verlorene Sohn” („Fiul pierdut”, gravură în cupru, 1498), „Autoportret” (1498), afl at la Museo del Prado din Madrid, și autoportretul din 1500 - repro-dus la începutul acestui articol - care sugerea-ză chipul lui Iisus. Legăturile lui Dürer cu Uma-nismul se refl ectă în ilustrarea cărții „Quatuor libri Amorum” (1502) de Conrad Celti.

Între anii 1505 și 1507, Dürer întreprinde o nouă călătorie la Veneția, unde îl cunoaște pe

Giovanni Bellini, pe care îl con-sideră drept cel mai bun pictor („Bester in der Malerei”) și de la care preia forța și profunzimea coloritului. Primește din partea negustorilor germani din Veneția comanda unui tablou de altar, „Rosenkranzfest” („Sărbătoarea Rozariului”, 1506), care este apoi cumpărat pentru o sumă mare de bani de împăratul Rudolf II și adus la Praga, unde se găsește și astăzi, în „Národni Galerie”. În-tors la Nürnberg, unde se bucu-ră de mare prestigiu, este numit în consiliul orășenesc. În anul 1507 pictează tabloul „Adam și Eva”, versiune plastică a unei gravuri din 1504. În acest tablou se recunoaște infl uența Renașterii italiene cu privire la legile perspectivei, ale proporțiilor și ale reprezen-tării ideale a fi gurii omenești ca postulat obli-gatoriu în pictură. În anii 1509-1516 realizează pictura „Anbetung der heiligen Dreifaltigkeit” („Adorația Sfi ntei Treimi”), destinată inițial unei capele din Landau, ajunsă mai târziu în posesia împăratului Rudolf al II-lea. Un punct culminant din această perioadă îl reprezintă cele trei gravuri în cupru „Ritter, Tod und Te-ufel” („Cavalerul, Moartea și Diavolul”, 1513), „Der heilige Hieronymus” („Sfântul Hieroni-mus”, 1514) și „Melencolia I” („Melancolia I”, 1514). Prin aceste opere, Dürer eliberează gra-vura de funcția auxiliară a pregătirii unor ta-blouri și îi conferă un rang major în artele plas-tice. În anii 1511-1513 pictează pentru galeria orașului Nürnberg portretele unora dintre cei mai reprezentativi împărați germani, printre care portretul lui Carol cel Mare.

Dürer a executat mai multe opere la însărci-narea împăratului Maximilian I, destinate renu-melui și fastului imperial, printre care portretul împăratului „pe fond verde” (1519). După moar-tea lui Maximilian, Dürer încearcă să se apropie de urmașul lui, împăratul Carol Quintul, care îl primește în audiență, în 1520, într-una din reședințele sale din Țările de Jos și îi acordă o se-rie de privilegii. Călătoria în Țările de Jos repre-zintă un adevărat triumf. Magistratul orașului Anvers îi oferă un venit anual de 300 de gul-deni-aur, o casă, întreținere gratuită și garanția cumpărării tuturor operelor create, cu condiția de a se stabili în acest oraș. Dürer, îmbolnăvit între timp de malarie, se întoarce totuși la Nür-nberg. În această ultimă perioadă a vieții sale, realizează, printre alte opere tardive, cele două tablouri monumentale (1526) reprezentând pe apostolii Petru și Pavel și pe evangheliștii Marcu și Ioan. Tot în acest timp se consacră unor lucrări de tehnică și teorie a artei.

La începutul anului 2013, Acade-mia Suedeză a pus în acces liber materialele referitoare la acorda-rea Premiului Nobel pe anul 1962. Din documentele desecretizate reiese că în acel an, premiul pen-tru literatură i-a fost acordat lui Steinbeck după principiul „răul cel mai mic”. În 1962, pentru premiu au fost înaintate candidaturile a 66 de scriitori.

Au ajuns în „fi nală” francezul Jean Anouilh, daneza Karen Blixen, britanicii Graves și Dur-rell și americanul John Steinbeck. Membrii juriului s-au pomenit într-o situaţie difi cilă, pentru că în acel an nu a existat un învingător evident. Blixen a fost scoasă din joc pe moti-vul că decedase înaintea convocării juriului. Graves a fost respins pe motiv că el era totuși un poet, chiar și în romanele sale, iar membrii juriului au considerat ca niciun poet de limbă engleză nu merită premiul Nobel atâta timp cât este în viaţă Ezra Pound. Cartea lui Durell a fost evaluată ca fi ind inferioară etalonului No-bel. Jean Anouilh a fost găsit inferior lui Saint-John Perse, care primise premiul în 1960. Ast-fel, “cel mai bun în acea companie proastă” a fost considerat John Steinbeck cu romanele “Fructele mâniei” și “La răsărit de Eden”.

În comunicatul ofi cial, scriitorul american John Steinbeck a fost prezentat câștigător pentru “scrierile sale realiste și imaginative, care combină astfel reușit umorul și percepția socială”, dar decizia a fost contestată de atunci și se pare că Steinbeck a fost cel mai bun din-tre mai multe opțiuni neconvingătoare.

Arhivele Academiei Suedeze care au fost deschise după 50 de ani, arată că Steinbeck a fost o soluție de compromis în acel an chiar dacă mai candidase de opt ori înainte.

Alegerea a fost descrisă drept „cea mai mare greșeală a Academiei”, iar „New York Times” a întrebat de ce Premiul Nobel îi este acordat unui scriitor „cu talent limitat”. Însuși Steinbeck, atunci când a fost întrebat dacă merită premiul, a spus: „Frankly, no”.

Academia suedeză păstrează, în secret, timp de 50 de ani, toate informațiile despre autorii nominalizați pentru Nobel, doar la în-ceputul acestui an a eliberat o listă scurtă pen-tru anul 1962.

Anul acesta, pentru prima dată în Repu-blica Moldova, va fi sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. Cu această ocazie, în Republica Moldova se vor desfășura un șir de activităţi artistice.

Pe 15 ianuarie, începând cu ora 9.00, vor avea loc depuneri de fl ori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, iar la ora 10.00, la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Crean-gă” va avea loc o reuniune dedicată lansării anului Spiridon Vangheli. La ora 12.00 va avea loc inaugurarea Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” la Uniunea Scriitorilor. Iar la ora 14.00 la Muzeul Na-ţional de Artă va fi inaugurată o expoziţie de artă contemporană. Ministerul Culturii anunță că la ora 15.00 va avea loc inaugura-rea săptămânii fi lmului moldovenesc artistic și prezentarea fi lmului artistic „Luceafărul”. Șirul manifestațiilor artistice, dedicate Zilei Naţionale a Culturii, se vor încheia cu un con-cert festiv la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”.

15 ianuarie a fost declarată Ziua Naţiona-lă a Culturii de către Parlamentul Republicii Moldova în aprilie 2012. Data de 15 ianuarie a fost aleasă drept Ziua Națională a Culturii pentru că, în această zi, s-a născut poetul Mi-hai Eminescu.

Anterior, Ministerul Cul-turii a venit cu iniţiativa de a institui o zi a culturii na-ţionale, fi ind propusă data de 20 mai, ca, ulterior, la 21 mai, să fi e sărbătorită Ziua Mondială a Culturii.

Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova va fi anticipată și de un șir de manifestări cultural-artisti-ce organizate în Estonia. Pe 12 ianuarie, în orășelul es-tonian Kohila, autoritățile locale vor desfășura mai multe evenimente dedi-

cate sărbătorilor de iarnă, cu participarea comunității moldovenești.

Orășelul Kohila, afl at la 35 km de capitala Estoniei, va marca sărbătorile de iarnă îm-preună cu moldovenii din localitate și Amba-sada Republicii Moldova. Oaspeții orașului vor avea ocazia să viziteze expoziții de cera-mică, pictură și obiecte de artizanat. În pri-măria Kohila vor fi expuse lucrările pictorilor moldoveni Vladimir Baciu, Eugen Sterpu, Va-lentin Macari și Anatol Triboi. Expoziția va fi inaugurată de primarul orașului Kohila, Heiki Hepner, și ambasadorul Republicii Moldova în Estoria, Victor Guzun.

În a doua parte a zilei, în gimnaziul din localitate va avea loc un concert de colinde, cântece și dansuri populare. Participanții vor putea face cunoștință cu tradițiile și obiceiu-rile sărbătorilor de iarnă din Estonia și Repu-blica Moldova.

Orășelul Kohila, situat în nord-vestul Esto-niei, este înfrățit cu satul Răzeni din raionul Ialoveni.

EVENIMENT DE EXCEPŢIE

Licitaţie Albrecht DürerLicitaţie Albrecht Dürer

ANUL ACESTA SĂRBĂTORIM ZIUA NAŢIONALĂ A CULTURIIEvenimentul este anticipat de un şir de manifestări

organizate de comunitatea moldovenească în Estonia

IES LA IVEALĂ CONTROVERSE ÎN LEGĂTURĂ CU ACORDAREA PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂSteinbeck, o variantă de compromis?

Probabil, cea mai regretabilă greşeală a Academiei Suedeze

11 IANUARIE 2013 1313 F L U XF L U X

Dacă încercaţi să slăbiţi și nu

reușiţi, tăiaţi alcoolul de pe

listă, avertizează specialiștii

de la World Cancer Fund. Spre

deosebire de alimente, care

au și valoare nutriţională,

alcoolul are calorii goale, care

nu fac decât să sporească

numărul kilogramelor afi șate

de cântar.

Un pahar mare cu vin are 178 de

calorii, întocmai cât doi biscuiţi di-

gestivi cu ciocolată. Poate vă vine

greu să credeţi, dar alcoolul îngrașă,

iar cercetătorii avertizează asupra

pericolului pe care îl reprezintă calo-

riile goale, de care oamenii nu sunt

conștienţi, care se găsesc în alcool,

potrivit BBC News.

Rapoartele recente au arătat că

oamenii nu știu că băuturile alcoo-lice conţin calorii și nu le socotesc atunci când fac calculul caloriilor consumate într-o zi, a explicat repre-zentanta organizaţiei World Cancer Fund, Kate Mendoza.

Astfel, alcoolul însumează apro-ximativ 10% din caloriile consumate de băutori. Alcoolul conţine 7 kilo-calorii/gram, faţă de grăsime, care conţine 9 kilocalorii/gram. Protei-nele și carbohidraţii conţin 4 kiloca-lorii/gram, iar fi brele – 2 kilocalorii/gram. Bărbaţii trebuie să consume, în medie, pe zi, 2.500 kilocalorii, iar femeile – 2.000.

„Cantitatea de alcool infl uenţea-ză greutatea și procesul de slăbire al organismului”, explică Mendoza, care atrage atenţia că, atunci când urmează o dietă, oamenii trebuie să

ia în calcul și caloriile pe care le con-

ţine alcoolul.

De-a lungul timpului, alcoolul a

fost legat de apariţia cancerului de

fi cat, bucal, intestinal și cancerului

la sân.

Antibiotice naturale pentru îngrijirea pielii (III)

CEAPACeapa are

calităţi medi-cinale, fi ind un bun an-algezic, antiinfl amator și un ajutor pentru circulaţia sângelui. Sulful din ceapă, cel care îi oferă mirosul și gustul distinct, este și cel care are proprietăţi antibacteriene, fi ind efi cient chiar și în tratarea înţepă-turilor de albină. Ceapa mai conţi-ne și chercetină, un antioxidant din familia fl avonoidelor, care este un puternic antioxidant și antialergic și întărește sistemul imunitar.

Cum o folosești?Cum o folosești?Fierbe 2-3 cepe în foarte puţi-

nă apă, până ce aceasta scade de tot, pune-le în blender și amestecă bine. Lasă amestecul să se răcească și aplică amestecul pe faţă pentru 15 minute. Poţi adăuga și 2 linguri-ţe de zeamă de lămâie, pentru albi-rea tenului.

IERBURILE DIN FAMILIA LAMIACEAECâteva dintre ierburile din aceas-

tă familie sunt menta, oregano, sal-via, busu-iocul. Toate aceste ier-buri mira-culoase au efecte anti-

microbiene, însă, dintre toate, men-ta este cea mai puternică, cu cele mai efi ciente calităţi antiseptice.

Cum le folosești?Cum le folosești?Le poţi folosi în ceaiuri, în băi de

aburi, dar și tocate bine, amesteca-te cu puţin ulei de măsline sau de migdale și aplicate apoi pentru 15 minute pe faţă. De asemenea, cea mai efi cientă metodă de folosire a lor pentru piele o reprezintă ule-iurile esenţiale din aceste ierburi, folosite în măști cu o bază neutră: miere, ou, iaurt.

Natura este cel mai bun medic, nu numai pentru că ne oferă soluţii pen-tru orice problemă, ci și pentru că este capabilă să facă totul fără efecte adverse, așa cum se poate întâmpla în cazul antibioticelor sintetice. Tu folosești vreunul din aceste antibio-tice ale naturii pentru a preveni sau trata problemele pielii tale?

Diverse

OAMENII NU ŞTIU CĂ ALCOOLUL ÎNGRAŞĂ

Caloriile goale, pericolul din paharCaloriile goale, pericolul din pahar

Este știut că somnul este un aliat al frumuseţii. Un chip odihnit este un chip lu-minos. La fel de efi cient este și în încercarea de a slăbi. Dacă însă somnul nu vine? Iată câteva reguli pentru un somn sănătos.

Un pas important este le-gat în principal de alimentaţie, susţin specia-liștii. Renunţă la mesele copioase seara! Este demonstrat că o digestie difi cilă perturbă somnul. Cert este că, masa de seară trebuie să fi e cât mai ușoară sau chiar deloc. De ase-menea, un ritual al somnului este esenţial.

Mergi la culcare atunci când simţi că ţi-e somn. Toropeala, căscatul, senzaţia de ochi grei sunt indicii clare că este momentul să te bagi în pat.

Ar fi ideal însă să-ţi stabilești ora la care să adormi în fi ecare seară, plus-minus 15 mi-nute. În felul acesta, vine mai ușor Moș Ene pe la gene. O treime din viaţă o petrecem în pat, prin urmare locul de dormit este foarte important. Ca și temperatura din dormitor – 18 grade C pentru un somn liniștit. Trebuie evitate saltelele prea moi sau prea tari.

Poziţia de somn: Specia-liștii recomandă persoanelor care au probleme cu picioa-rele să doarmă cu ele ridicate, nu este valabil și în cazul celor care suferă de insufi cienţă ar-terială sau supraponderali – poziţia de somn indicată este cu trunchiul ridicat.

Atenţie! Atunci când te întinzi este abso-lut necesar să te relaxezi, gândindu-te numai la lucruri plăcute. Și-au dovedit efi cienţa și cele câteva pagini lecturate dintr-o carte sau revistă înainte de a stinge lumina. Ești foarte stresat? O muzică clasică în surdină induce somnul mai ușor.

Ce se întâmplă însă dacă sunt cu adevă-rat probleme cu somnul? Se poate apela la somnifere, care se dovedesc a fi utile. Aten-ţie! Trebuie luate rar și doar la recomandarea medicului. În caz contrar, induc dependenţă și provoacă pierderi de memorie. Un somni-fer natural este întotdeauna permis – ceaiul de tei, de mușeţel, valeriana sau salata de lăptuci cheamă somnul. Ajută și un pahar de lapte degresat sau un fruct.

Csid.ro

Un copil întâlnește numai în casă peste 330.000 de bacterii pe cen-timetrul pătrat în fi ecare zi, susţin cercetătorii americani.

Membrii Centrului American pentru Controlul Bolilor au analizat în detaliu câte 32 de locuri din 35 de gospodării americane și au ajuns la con-cluzia că un copil întâlnește numai în casă peste 330.000 de bacterii pe centimetrul pătrat zilnic. Doctorul pediatru Ana Culcer, șeful Secţiei de Neonatologie a Spitalului Municipal București, atenţionează asupra pericolului la care sunt su-puși copiii în interiorul locuinţei, în cazul în care aceasta nu este corespunzător igienizată, mai ales pe timpul verii, când, din cauza tempera-turilor ridicate, resturile alimentare și murdăria pot deveni hrană pentru o serie de microbi. Pe lista obiectelor pe care bacteriile se găsesc din abundenţă se afl ă și cele care stau permanent în preajma celor mici, dar care nu pot fi curăţate cu dezinfectanţii uzuali pe bază de hipoclorit de sodiu, substanţa cunoscută sub numele de clor. Astfel, potrivit cercetării, jucăriile de plastic con-ţin peste 575 de bacterii pe centimetrul pătrat,

oliţa copilului – 333 de bacterii pe centimetrul pătrat sau scaunul celui mic – 333 de bacterii pe centimetrul pătrat. “Igiena obiectelor care intră zilnic în contact direct cu bebelușul este extrem de importantă. Acestea trebuie spălate și dezin-fectate cu grijă pentru că pot reprezenta un me-diu de dezvoltare pentru numeroase microorga-nisme periculoase. Atenţie însă la ingredientele pe care produsele de curăţat le conţin. Evitând hipocloritul de sodiu, evităm iritaţii puternice la nivel respirator și cutanat, alergii și chiar intoxi-caţii”, explică dr. Culcer.

Gandul.info

Speranţa de viaţă a oamenilor ar putea crește cu doi ani, dacă aceș-tia ar petrece așezaţi pe scaun cel mult trei ore pe zi, au calculat cer-cetătorii americani.

De asemenea, dacă oamenii ar micșora pe-rioada petrecută zilnic în faţa televizorului la două ore, și-ar putea prelungi viaţa cu 1,4 ani, susţin aceiași oameni de știinţă în jurnalul online BMJ Open. Dar experţii spun că aceste estimări ale cercetătorilor americani, bazate pe cinci studii separate, realizate pe grupuri diferite, nu sunt îndeajuns de exacte pentru a preveni asupra riscurilor de natură personală, informează bbc.co.uk.

Profesorul David Spiegelhalter, expert în calcularea riscurilor la Universitatea din Cam-bridge, a declarat: “Acesta este un studiu asu-pra populaţiilor și nu spune oamenilor indivi-dual cât de mult bine le face faptul că se ridică de pe canapea”. “Pare plauzibil că, dacă tinerele generaţii ar face mai mult sport, ar putea să trăiască mai mult, în medie”, a adăugat acesta. “Dar foarte puţini dintre noi petrec mai puţin de trei ore pe zi așezaţi așa că vorbim de o ţintă foarte optimistă”, a spus el. Adulţii sunt sfătuiţi să facă cel puţin două ore și jumătate de exerci-ţii de gimnastică cu grad mediu de difi cultate,

cum ar fi ciclismul sau mersul pe jos, în fi ecare săptămână, dar și exerciţii cu grad mai ridicat de difi cultate, precum ridicatul de greutăţi.

Dar, apreciază omul de știinţă, în cazul în care subiecţii lucrează într-un birou și stau așe-zaţi ore bune, aceștia ar putea fi califi caţi drept sedentari, în ciuda exerciţiilor făcute. Tot mai multe studii arată că suntem mai puţin sănă-toși cu cât petrecem mai mult timp așezaţi pe scaun. Câteva studii au legat statul jos și ore-le prelungite de privit la televizor cu bolile de inimă și diabetul, dar și cu riscul general de a

muri prematur. Această legătură dintre cele două elemente nu este însă neapărat una de cauzalitate.

Studiul care a legat traiul sedentar de scă-derea speranţei de viaţă a fost realizat pe un eșantion mare de subiecţi – 167.000 de persoa-ne –, dar nu a luat în considerare stilul de viaţă al acestora. Astfel, nu este clar câţi dintre ei au avut probleme de sănătate înainte de începe-rea studiului, iar datele despre orele petrecute stând pe scaun sau lungit pe canapea în faţa te-levizorului, furnizate de către indivizii studiaţi, se bazează strict pe memoria lor.

Doctorul Peter Katzmarzyk și profesorul I-Min Lee, care au realizat studiul, au spus că descoperirea lor este pur teoretică. Ei conside-ră că însuși faptul de a sugera că sedentarismul duce la probleme de sănătate este un semnal de alarmă în sine.

Natasha Stewart, asistentă la British Heart Foundation, a spus: “Această cercetare doar su-gerează legătura cauzală între sedentarism și scăderea speranţei de viaţă”. “Cu toate acestea, subliniază ceea ce știm deja despre comporta-mentul sedentar – că este un factor de risc pen-tru inimă. Și indicaţiile medicale chiar sugerea-ză oamenilor să nu petreacă foarte mult timp stând jos”, a adăugat Natasha Stewart.

Mediafax.ro

Persoanele care stau aşezate pe scaun mai mult de 3 ore pe zi au speranţa de viaţă mai redusă

Jucăriile de plastic conţin peste 575 de bacterii pe centimetrul pătrat

Dormi bine, arăţi bine!

11 IANUARIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00, 2.10 - ȘTIRI (рус). 9.15, 1.00 “V-am ura, v-am tot ura...”.

9.50, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.35 Serial

în desen animat. “Pocahontas”. 11.30 Documentar. “Almanah

cinematografi c”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene ani-

mate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Videoteca copiilor. 13.55

“Anii mei, destinul meu”. Anatol Dumitraș. Concert aniversar.

16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Orchestra “Mugurel”. Program

muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15

Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul

muzicii. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.25 Cultura azi.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon

și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la

indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii

22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna

(r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r)

06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Cu un pas înainte (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată 2

½ - Gustul fricii (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4400 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.1, an 7 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Serial: Las Fierbinţi

02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 16:45 Премьера. “Ты не один” 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в

многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri”

(rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “Наталья Варлей. Скучно

без Шурика” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R)

04:05 “Давай поженимся!” 05:00 Профилактика

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Gh. Zamfi r și orchestra. Con-

cert. 16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.35 Garantat 100

de procente. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE

PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUE-

LICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:32

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOU-

DRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR,

LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:38 JEAN-JACQUES ROUSSEAU, LE

MUSICIEN CONTRARIÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

APOCALYPSE, LA MONTÉE AU POUVOIR D’HITLER 16:00 APOCA-

LYPSE, LA MONTÉE AU POUVOIR D’HITLER 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES

20:20 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 STARTER

! 22:58 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:33 UN AN

SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:59 PAPY FAIT DE LA RÉSISTANCE 2:42 KIOSQUE

3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 TERRE DURABLE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.10 Documentar. “Uriașul și râul”.

7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente

economice. 12.30 Documentar. “Global 3000”. 13.10, 18.30

Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40, 5.25 Dor.

Eminescu în muzică. 14.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00

Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în

direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Respiro. Program muzical.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00

Festivalul tradiţiilor și datinilor de iarnă. 1.20 Cuvintele

Credinţei. 5.15 Mihai Eminescu. Versuri.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show.

Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile ini-

mii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indi-

go 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii

22:00 Serial: În numele iubirii (r) 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00

Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, docto-

re? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-

hopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Film: De la tine pentru mine 13:00

Știrile ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: O viaţă nouă,

cu probleme vechi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4401 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:30 Film: Răfuială în Seattle 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.2,

an 7 00:00 Film: Răfuială în Seattle (r) 02:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Film: De la tine pentru mine

(r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial:

CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими

работами 17:00 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван Охлобыстин,

Наталья Антонова в многосерийном фильме “Метод

Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости

00:50 “Городские пижоны”. Премьера. “Задиры” 01:50

Остросюжетный фильм “Морской пехотинец” 03:20

“Бывшие жены” 04:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de

procente. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.05

Mihai Eminescu. 6.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES

10:35 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME

11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 ROUGE

PAROLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOUCIS

ET DES HOMMES 15:48 DES SOUCIS ET DES HOMMES

16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 25 DEGRÉS EN

HIVER 21:08 PREMIÈRE NEIGE 21:21 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02

LA FEMME CACHÉE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01

THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 ACHEVER L’INACHEVABLE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 În ritm de dans. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.30 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul copiilor. 16.25 Prin isto-

rie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свитанок. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Moldovenii

de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Ctitoria Țigănești”. 23.05,

0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00

Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15

Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste

la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshop-

ping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la

indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii

22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna

(r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r)

06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O

viaţă nouă, cu probleme vechi (r) 13:00 Știrile

ProTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Un altfel de detectiv 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4402 17:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fosta mea super-

gagică 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New

York , ep.3, an 7 00:00 Film: Un altfel de detective (r) 02:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Ce

se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:45 Премьера.

“Ты не один” 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Иван

Охлобыстин, Наталья Антонова в многосерийном фильме

“Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости

00:50 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии

01:30 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00

“Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30,

0.15, 5.20 Seriale. 10.40, 2.15 Parteneri de week-end. 11.10, 2.45

Dănutz. S.R.L. 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.50,

23.55, 6.10 Teleenciclopedia. 3.35 Oameni care au schimbat

lumea. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:36 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:34 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN

13:36 GENTILLY OR NOT TO BE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

MARIE-JO ET SES DEUX AMOURS 16:33 LUNDI CDI 16:50 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:18 FAIS PAS CI,

FAIS PAS ÇA 21:03 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:16 NOS ARCHIVES

SECRÈTES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE

22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 DES SOUCIS ET DES

HOMMES 1:46 DES SOUCIS ET DES HOMMES 2:37 LE POINT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES CARNETS DU BRÉSIL

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Свитанок. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00

- ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Respiro. Program muzical. 10.20 Natura în obiectiv. 10.55

Moldova în direct. 11.55 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Andersen povestitorul”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii. 16.20 Erudit-cafe.

18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25

Portrete în timp. Anatol Neamţu. 22.20, 5.30 Reporter de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 1.00 Evantai folcloric. 1.40 Documentar. “Dmitrie

Cantemir. O punte între Orient și Occident”. 5.15 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon

și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30

Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r)

02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un

altfel de detectiv (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Dispărută fără urmă 16:00 Teleshop-

ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4403 17:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cliff hanger 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.4, an 7

00:00 Film: Cliff hanger (r) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 15:55 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 16:45 Премьера. “Ты не один” 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Иван Охлобыстин, Наталья Антонова в

многосерийном фильме “Метод Фрейда” 00:20 “Primele știri”

(rus) 00:35 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 “Pri-

ma Oră” (R) 03:25 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 “Контрольная

закупка”

7.00, 14.00, 20.00, 3.40

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.20 Seriale. 10.35, 2.35

Tezaur folcloric. 11.10 Dănutz. S.R.L. 13.00, 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.10

Interes general. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 MAGAZINE 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS

ET LES IDÉES 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTI-

ON 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:36 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA

15:46 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:31 NOS ARCHIVES SECRÈTES

16:44 NOS ARCHIVES SECRÈTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:36 LA FEMME CACHÉE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 8 FOIS DEBOUT 23:43

LA MÉCHANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 JEAN-JACQUES

ROUSSEAU, LE MUSICIEN CONTRARIÉ 2:52 QUESTIONS À LA UNE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE CHÊNE & LE ROSEAU

14 IANUARIE 15 IANUARIE 16 IANUARIE 17 IANUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

11 IANUARIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAcum încerci să discuţi ceva important cu cei din jur, dar ei se feresc pe motiv că nu ești complet sincer(ă). Riscul unor neînţelegeri este destul de mare.

TaurFaci calcule și tot nu îţi iese ce te așteptai, după atâtea strate-gii de creștere a veniturilor. Nu ai însă nicio urgenţă care să te forţeze să faci rost de bani.

GemeniSunt posibile confruntări cu partenerul de cuplu sau cu un apropiat. Din politeţe, nici unul nu rostește ce gândește, dar asta poate duce la creșterea tensiunii.

RacLa muncă se anunţă unele complicaţii, mai mult de natu-ră emoţională. Starea de sănă-tate te poate pune pe gânduri din nou, deși nu ai date noi în acest sector.

LeuNeplăcerile de acum nu sunt nici pe departe atât de consis-tente pe cât par. Sunt posibile unele discuţii în contradictoriu cu copiii sau cu apropiaţii.

FecioarăCa să ieși cu faţa curată acum, ar fi bine să te abţii de la replici aspre, chiar dacă sunt ade-vărate, atunci când te adre-sezi membrilor familiei. Fii constructiv(ă)!

BalanţăStabilești o ordine a priorităţi-lor total subiectivă, în căutarea unei mulţumiri sufl etești. Ai nevoie de o primenire reală a tuturor gândurilor și ideilor.

ScorpionSe pune problema unor chel-tuieli pe care nu vrei să le faci, indiferent cât ar insista unii apropiaţi, mai ales partenerul de cuplu. Găsești motive să le eviţi.

SăgetătorTe contrazici cu tine însuţi sau cu un apropiat, când te cuprin-de cheful de vorbă. E inutil și știi asta, dar mergi înainte ca să îţi clarifi ci anumite probleme.

CapricornEști sincer(ă) cu tine, de aceea nu te poate amăgi nimeni și nici nu sunt mulţi cei care în-cearcă acest lucru. Nu confun-da sinceritatea cu pesimismul!

VărsătorStări amestecate, gânduri tul-buri și dorinţe multe. Cea mai arzătoare este aceea de a re-găsi avântul sufl etesc pe care îl simţi în momentele impor-tante.

PeştiEști harnic(ă) și la muncă, și acasă, dar acasă lipsește mul-ţumirea pentru lucrul bine fă-cut. Nu ar trebui să aștepţi prea multă recunoștinţă de la ai tăi.

11-18 ianuarie11-18 ianuarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15, 21.25, 1.00, 3.50 “Fiindcă iubesc...” Versuri

de Grigore Vieru. 9.40, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona

Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

13.35 Свитанок. 14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 16.20 Din fondul TV Moldova-1. Grigore Vieru

și cântecul popular. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Aniversări. Gheorghe Urschi la

65 de ani. 21.45 Chișinăul de ieri și de azi. 22.20 Fii tânăr! 23.05,

0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.10 Din fondul TV Moldova-1. “Ultima

oră cu Grigore Vieru”. In memoriam. 1.30 Cântece de Grigore Vieru.

5.15 Selecţiuni muzicale.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă

formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15

Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la

indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping

14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna

16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara 01:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r)

03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Serial : Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Dispărută fără urmă (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Arsenalul seducţiei 16:00 Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4404 17:00 Știrile ProTv cu Ani-

șoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Omul păianjen 3 23:15 Film: Răpire

de persoană 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 Film:

Arsenalul seducţiei (r) 03:15 Film: Răpire de persoană (r) 05:00 Ce

se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:20 Премьера. “Ты

не один” 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле

чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды”.

Большой новогодний концерт 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25

Леонардо Ди Каприо в приключенческом фильме “Пляж” 02:30

“Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Жди меня”

7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30,

0.55, 5.20 Seriale. 10.35 Tezaur folcloric. 11.10 O dată’n viaţă. 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenci-

clopedia. 2.55 e-Forum. 3.20 Sport. 4.25 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06

FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ

JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 MAGAZINE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA

VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 LA FRANCE SAUVAGE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FEMME CACHÉE 16:35 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TERRES RARES 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36

ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:47

DES SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA REINE ET LE CARDINAL 2:37 TERRES

RARES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 SKATEBOARD STORIES

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Arts 21”. 6.35 Vedete la bis. 7.35

Serial în desen animat. “Pocahontas”. 8.30

Domnului să ne rugăm. Liturghia la Botezul Domnului. Transmisiune

de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar.

“O candelă plină cu mir. Mănăstirea “Marta și Maria”. 12.15 “Ultima

noapte a lui Socrate”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din

Bălţi. 13.40 Film. “GOSFORD PARK” (SUA-Marea Britanie, Italia, 2001).

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert

de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom).

19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV.

22.20 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 0.15 Fii tânăr! 1.10 Program

de muzică ortodoxă. 2.15 Documentar. “Mănăstirea “Frumoasa”. 3.00

Știinţă și inovare. 3.30 Cântă orchestra “Rapsozii Moldovei”. 5.10

Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45

Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00

Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00

Concert 05.30 Film artistic

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial:

Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45

Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo

(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri

12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial:

Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile

inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte 22:30

Serial: În numele iubirii (ultimul episod) 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r)

03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte,

ep.5,6 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv

13:05 Teleshopping 13:20 Film: Goana după iubiţel 14:30 Teleshopping

14:45 Film: Omul păianjen 3 (r) 17:15 Film: Din nou pe pământ 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film:

Specialistul 22:45 Film: Ultraviolet 00:30 Film: Specialistul (r) 02:30

Știrile ProTv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Поле чудес” 07:05

Игорь Ильинский в фильме “Эти разные,

разные, разные лица...” 08:15 “Играй, гармонь

любимая!” 08:55 “Умницы и умники” 09:40

“Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак”

11:05 Премьера. “Евгений Весник. Живите нараспашку!” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:10 “Абракадабра” 15:00 Новости (с

субтитрами) 15:20 Галина Польских, Фрунзе Мкртчян в комедии

“Суета сует” 16:45 Елена Яковлева, Виктор Сухоруков, Ольга

Красько в фильме Станислава Говорухина “...В стиле Jazz” 18:00

Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Фильм “...В стиле Jazz” .

Продолжение 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым

19:25 “Минута славы”. Золотые страницы. Часть 2-я 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:30 Премьера. “30 лет. Начало”. Юбилейный концерт

Димы Билана 01:10 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок

Холмс. “Элементарно” 01:55 Форест Уитакер в фильме “Последний

король Шотландии” 03:50 Пол Ньюмен в приключенческом фильме

“Вердикт”

7.00, 3.20 Zestrea românilor.

8.00 Tezaur folcloric. 9.00

- 14.00, 18.00, 20.30 Seri-

ale. 14.00, 20.00, 4.00 Telejurnal. 14.30,

19.30 Zoo Show. 15.20 Gh. Zamfi r și orchestra. Concert. 16.00, 1.20

“Dor de tată”. Ionuţ Dolănescu. Concert. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin

informaţional. 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 0.20 Profesioniștii... 3.45

Sport. 4.50 Ne vedem la TVR.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 THI-

ERRY MARX, LE CHEF & LA 5E SAVEUR

6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE

10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR

LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH

INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:04 CURIEUX BÉGIN 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES PAYS-BAS, AU FIL DE L’EAU 16:00 TOUT SUR MOI 16:22

TOUT SUR MOI 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:05 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47

NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55

7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.30, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. “Apocalipsa și sfârșitul lumii”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.00

Ring Star. Show muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs

de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp.

Ion Paulencu, artist al poporului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05

Program de muzică clasică. 13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX”

(SUA). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00

- ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria

“Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Poves-

tea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. “GOSFORD PARK” (SUA-Marea Britanie, Italia, 2001).

0.40 Cinemateca universală. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra

“Lăutarii”. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35

Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45

Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea

20.00 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză

23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă

în bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și

luptă(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Video-

clipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r)

11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Video-

clipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15

Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste

17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de

noapte 22:30 Cristina Show: Invitaţi actorii din “În numele iubirii”

23:30 Serial: Lara (r) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Un

colţ de rai (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Cristina Show:

Invitaţi actorii din “În numele iubirii” 05:00 Serial: Lara (r) 06:00

Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele din

Oz (r) 10:45 Film: Din nou pe Pământ (r) 13:00

Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi,

vă rog! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:15 Film:

Un poliţist cu explozie întârziată 33 1/3 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Speed - Cursa infer-

nală 22:45 Film: Răzbunarea 01:15 Film: Speed - Cursa infernală (r)

03:15 Film: Răzbunarea (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Евгений Весник.

Живите нараспашку!” 07:05 Фильм “Старик

Хоттабыч” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00

“Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teles-

hopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым

10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Кот в мешке”

13:10 “Минута славы”. Золотые страницы 14:35 Комедия

Эльдара Рязанова “Невероятные приключения итальянцев

в России” 16:15 Галина Польских, Евгений Евстигнеев,

Марина Дюжева, Евгений Стеблов в комедии “По семейным

обстоятельствам” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Звездные

мамаши” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное

“Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50

Премьера. Остросюжетный фильм “Команда-А” 01:05 Колин

Фаррелл в триллере “Телефонная будка” 02:25 “Sinteza săp-

tămânii” (rom) (R) 02:55 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в

фильме “Идеальный муж”

7.00 Zestrea românilor.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-

14.00, 17.00, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.45

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur

folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Gh. Zamfir și orchestra.

Concert. 23.40 Parteneri de week-end. 0.05 O dată’n viaţă. 2.10

Filmoteca veselă. 3.00 Olimpiada veseliei. 3.30 Sport. 4.35 Universul

credinţei. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

LES CARNETS DU BRÉSIL 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46

ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENA-

TURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE

11:11 STELLINA 11:30 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 SCIENCE OU FICTION

12:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:03

ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:28

FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC

17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNA-

TIONALES 20:01 LA FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03 DRÔLE DE

DRAME 23:38 MONSIEUR LEROI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 8 FOIS DEBOUT 2:36 FOOT

! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MA VIE À POIL SUR LE NET

18 IANUARIE 19 IANUARIE 20 IANUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2785TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

11 IANUARIE 20131616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Sergiu, mai întâi vreau să te felicit. Iată că am pășit într-un nou an. Ce așteptări ai de la 2013? Poate ai și niște planuri, visuri care abia așteaptă să fi e realizate. - Mulţumesc. Vreau și eu să felicit echipa zi-

arului „FLUX”. Vă doresc să aveţi un an cât mai rodnic și cât mai mulţi cititori.

Ce pot să-mi doresc mai mult de la noul an decât bunătate, înţelegere, bucurii, zâmbete curate, într-un cuvânt, mai multă înţelep-ciune. Trebuie să perseverăm, să ne mișcăm demn prin lumea aceasta.

Planuri de viitor sigur că am. Nu știu cine nu le are. Să-mi dea Dumnezeu sănătate, noroc și putere pentru a le realiza. De asemenea, pen-tru mine este important ca oamenii pe care-i preţuiesc să-mi fi e și în continuare alături.

- O întrebare aproape clișeu, însă trebuie să ţi-o adresez: cum a fost anul 2012 pen-tru tine? Ai avut poate niște evenimente mai deosebite în viaţa ta, niște împliniri…- A fost un an cu o mulţime de evenimente

mai bune și mai puţin bune, cu bucurii și cu neîmpliniri. Aș zice că a fost pentru mine un an obișnuit, dar care mi-a oferit credinţa și speran-ţa că va veni un an mai bun. Pe plan profesional, omul poate avea realizări, însă pe plan personal omul poate avea doar împliniri. Aceste două fa-ţete se completează reciproc. Dacă la capitolul realizărilor stau bine, în ceea ce privește împli-nirile sufl etești mai am mult de muncă. Zic eu că am unele restanţe pe care trebuie să le lichidez.

- De unde ești originar?- Vin din centrul Codrilor,

dintr-un colţișor de paradis numit satul Șendreni, r-nul Nisporeni. De altfel, e un sat ca multe altele din Republica Moldova, însă acolo eu ob-serv doar oameni muncitori și locuri extraordinar de dragi și deosebite.

- Ești stabilit defi nitiv la Nisporeni? - Știu sigur că sunt stabilit

defi nitiv în Republica Moldo-va, dar întrucât nu mi-am întemeiat încă o fa-milie, nu pot spune că m-am stabilit defi nitiv într-un loc anume. Voi sta fi e în Nisporeni, fi e altundeva. Încă nu știu.

- Ce studii ai? - Am studii postuniversitare în Economie și

în Ingineria afacerilor. Pe acestea le-am făcut în România, la Petroșani. Însă cel mai mult mă mândresc cu învăţămintele părintești, căci vin dintr-o familie de profesori. Sunt primul copil în familie, așa că mereu trebuia să fi u exem-plu pentru ceilalţi, trebuia să fi u cel mai bun, cel mai ordonat și cel mai exemplar. Aceasta a fost, bineînţeles, o provocare pentru mine. Sper eu că i-am făcut faţă.

- La noi oferta de studii, de cele mai multe ori, nu corespunde cu oferta pieţei de mun-că. În acest context, vreau să te întreb dacă muncești conform studiilor pe care le-ai făcut. - Păi, într-o oarecare măsură ceea ce fac are

legătură și cu studiile pe care le-am urmat. Muncesc în domeniul comerţului.

- Totuși, tu ai ales să rămâi acasă. De ce nu ai plecat peste hotare, de exemplu, să gă-sești un loc de muncă mai bine plătit aco-lo?

- Prietenii, foștii colegi, cunoscuţii, cu to-ţii îmi pun aceeași întrebare și eu le răspund tuturor la fel: pământul, aerul ţării mele nu mă lasă. Am studiat opt ani în România, dar de câte ori veneam acasă, îndată de cum treceam Prutul, îmi părea că se schimbă ae-rul ce-l respiram, pământul pe care pășeam era parcă mai sigur. Și chiar dacă peste Prut tot mă simţeam ca acasă, oricum aici era al-tfel. Nici nu se compară. Sunt sigur că mul-te persoane au simţit aceleași lucruri ca și mine. Atâta timp cât eram plecat, duceam o povară numită dor de casă.

- Ce ţi-ai dori să faci pe viitor? Te vezi muncind în dome-niul comerţului? - Nu știu încă, nu e

domeniul care mă re-prezintă, eu sunt mai creativ de felul meu, mereu caut noi provo-cări. După cum zicea Emil Cioran: „mă atrag lucrurile care nu au șansa să se împlineas-că ori să dăinuie. Îmi este călăuză oricine este mai nebun de-cât mine”. Păi, această „nebunie” frumoasă nu-mi dă pace.

- Povestește-ne un pic despre experienţa ta cu PPCD și organizaţia de tineret. Când te-ai integrat în familia creștin-democra-tă? - Am impresia că sunt dintotdeauna aici,

că aici m-am născut, că sunt de la începuturi. Nici nu mai știu când exact am devenit mem-bru cu acte în regulă. Chiar dacă am fost ple-cat opt ani în România la studii, mereu eram cu gândul și alături de colegii și de prietenii mei de la PPCD. Cred că sunt aici încă înainte de anul 2000.

- De ce ai ales să faci parte din PPCD?- Împărtășesc aceeași gândire politică,

respect aceleași valori, urmez aceleași princi-pii, cred în Unul Dumnezeu și-mi iubesc ţara. Deci, unde altundeva aș putea fi ?

- Știu că recent ai devenit cursant la pro-iectul de instruire pentru tineri „Universi-tatea Populară”. Se îndeplinesc așteptă-rile tale? Faci un efort deosebit (dar nu și imposibil) de a veni de două ori pe săptă-mână la Chișinău pentru această activita-te, nu? - Universitatea Populară este un proiect

minunat. Acolo am întâlnit tineri care nu sunt implicaţi politic, tineri deschiși, cu idei

novatoare. Mă bucur că fac parte și eu din primul „lot” de tineri de la Universitatea Populară. Aici învăţ niște lucruri pe care nu le prea auzi din alte surse și, în plus, aici se fac lecturi serioase. Contul meu de pe yahoo e plin cu cărţi electronice pe care ni le trimite dl Roșca. Setea mea de cunoaștere e nelimitată, nu vreau ca în ultima clipă a vieţii să am remușcarea că ceva nu am reu-șit. Mereu mă străduiesc să absorb din inteligenţa și din carisma altor persoane. Profesorul Iurie Roșca, în acest sens, e un model pentru mine. Chiar dacă e un pic mai complicat cu deplasarea, nu mă plâng, ci rea-lizez că am marele avantaj și marea

posibilitate de a fi la Universitatea Populară.

- Ce le-ai spune tinerilor noștri ca să-i mo-tivezi să frecventeze și ei aceste cursuri? Ce este la Universitatea Populară atât de deosebit? - Totul este deosebit: atmosfera de la cur-

suri, titlurile de cărţi, viziunea creștină, co-legii, profesorul, temele discutate... Așa că, dragi tineri, nu ezitaţi să vă îmbogăţiţi spi-ritual și intelectual la aceste cursuri unice în Republica Moldova.

- Care a fost cel mai complicat lucru pe care l-ai făcut în viaţa ta?- Probabil, dacă eram inginer sau chirurg

aș fi reușit multe lucruri complicate, dar de-oarece sunt economist de profesie, cel mai complicat ar fi să salvez această ţară de criza economică în care se afl ă. Totuși, la vârsta de 21 de ani, în anii de studenţie, am devenit membru cu drept de vot în Senatul Universi-tăţii din Petroșani, România, nefi ind cetăţean român. După câte cunosc, până la mine nu a existat un alt precedent.

- Mulţumim. Un An Nou cât mai fericit! - La mulţi ani! Un An Nou binecuvântat!

Lucia CUJBĂ, FLUX

GENERAŢIA 2002

Sergiu Andronache: „Pământul, aerul Sergiu Andronache: „Pământul, aerul ţării mele nu mă lasă”ţării mele nu mă lasă”

La început de an vă invităm să-l cunoașteţi pe tânărul de la Nisporeni, Sergiu Andronache. S-a alăturat echipei creștin-democrate încă din anul 2000 și spu-ne că este aici pentru că respectă aceleași valori și pentru că își iubește ţara. Chiar dacă muncește în domeniul comerţului, Sergiu este mereu în căutare de provocări și de activităţi ce implică mai multă creativitate.

JUBILEU2013, anul lui Spiridon Vangheli, marcat cu un

monument al lui GuguţăÎn contextul în

care anul 2013 a fost declarat Anul Spi-ridon Vangheli, cu ocazia jubileului de 80 de ani pe care i-a împlinit scriitorul, pe parcursul anului curent vor fi orga-nizate o serie de manifestări artistice tematice.

În primul trimes-tru al anului 2013 va fi inaugurat un monument al lui Guguţă și va fi amenajat un parc care îi va purta numele, potrivit planului de acţiuni consacrat Anu-lui Spiridon Vangheli, aprobat de Guvern.

În planul aprobat de către Guvern intră acțiuni ca editarea operelor lui Spiridon Vangheli, monta-rea spectacolului „Steaua lui Guguţă”, inaugurarea Taberei pentru copii talentaţi „Spiridon Vangheli”. De asemenea, se planifi că organizarea Festivalului Internaţional de Teatru „Sub Căciula lui Guguţă” și a Salonului internaţional de carte dedicat scriitorului Spiridon Vangheli.

În același context se înscriu acţiunile de emitere a unei monede, a timbrelor cu imaginea scriitoru-lui, precum și organizarea Seratei jubiliare dedica-te lui Spiridon Vangheli.

DUPĂ 25 DE ANI ÎN CARE A FOST TĂINUIT

„Grădina” lui Matisse a fost recuperată

Tabloul „Le Jardin” al lui Henri Matisse a fost furat în ziua de 11 mai 1987 din Muzeul Național din Stockholm. Dat fi ind faptul că Matisse era cu-noscut în toată lumea, lucrarea nu putea fi vândută în mod public. Așa se face că timp de un sfert de secol, locul afl ării ei nu a fost cunoscut. Abia în anul trecut, în ajunul Crăciunului, un colecționar polo-nez a încercat să vândă tabloul art-dealerului Char-les Roberts. Înainte să bată palma, acesta a tras cu ochiul în Registrul internațional al picturilor furate și a descoperit că „Le Jardin” a fost sustrasă. După care a înștiințat muzeul din Stockholm și astfel au urmat “negocieri prudente” al căror rezultat a fost întoarcerea picturii la muzeul suedez.

Tabloul evaluat la un milion de dolari (760.000 de euro), a fost găsit în Anglia după un sfert de veac de când fusese furat de la un muzeu din Stockholm.

După verifi care, experţii l-au identifi cat ca fi ind tabloul dispărut la 11 mai 1987 din “Muzeul de Artă Modernă” din Stockholm. În ziua furtului, hoţii au încercat de mai multe ori, fără succes, să negocie-ze. Tabloul “Grădina” a fost pus în siguranţă într-un seif, unde așteaptă de a fi restituit muzeului sue-dez.

Charles Roberts a explicat că un client polonez care poseda această operă de la începutul anilor ‘90 i-a cerut să-l vândă în numele său. “Nu mă gân-deam că era un tablou furat”, declara negustorul de artă. “Mă gândeam că ar fi o bună afacere. Clientul polonez îl achiziţionase cu bună-credinţă”, poves-tește Roberts.

Când i s-a spus că acest tablou nu poate fi vân-dut, omul a exclamat: “Dar era autentic!”.

La momentul furtului, directorul muzeului din Stockholm aprecia că opera era atât de cunoscută, încât era greu de plasat pe piaţa de artă și de aceea a dispărut timp îndelungat. Chistopher Marinello, avocat specializat în recuperarea operelor de artă dispărute, a concluzionat: “Operele de artă furate nu au o valoare pe piaţa de artă și sfârșesc prin a fi găsite. E numai o chestiune de timp”.