Citiþi în pagina 6mesajele ºi scrisorileprimite de la cititorii

noºtri caresunt maideºtepþi

decât noi.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU

MIRCEA CEL COSMA

FÃRÃ DE IDEI

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 44, MAI, 2012

pagina 6

CCAMPIONAMPIONAATUL EURTUL EUROPEAN OPEAN DE FDE FOOTBALTBAL . .

- IUNIE 20- IUNIE 20112 -2 -PRPROGRAMOGRAM

SFERSFERTURI DE FINTURI DE FINALÃ,ALÃ,SEMIFINSEMIFINALE,ALE,FINFINALAALA ..

PENTRU NOI, OAMENII CONTEAZÃ!

Marþi, 08.05.2012, am trecut, pentru primadatã, pragul Centrului de Transfuzii din

Ploieºti, pentru a dona sânge împreunã cu36 de femei ºi tineri, voluntari care au dorit

sã se alãture acþiunii noastre.

CUM SE SCRIE ISTORIA

Dacã ar fi sã rezum cumse scrie istoria într-un sin-gur cuvânt, acesta ar fi"murdar". Nu mã referdoar la istoria Românieici ºi la istoriile mai vechiºi mai noi ale tuturorþãrilor ºi îndeosebi alecelor europene.

POªTA REDACÞIEI

pagina 3pagina 8

Mãrturisesc: titlul acestui editorialmi-a venit aºa, sugerat de însuºi com-portamentul diurn ºi nocturn al numi-tului Cosma. Cine a avut proasta inspi-raþie de a participa la manifestãrile pu-blice ale acestui “orator” îºi poate lesneaminti cã Mircea Cosma ba se viseazãMihai Viteazul, ba ªtefan cel Mare, baNicolae Bãlcescu, funcþie de cum devi-ne chestia ºi locul manifestãrilor salecu public. Numai Mircea cel Bãtrân nus-a visat încã vajnicul prim - secretar alprahovenilor. Dar nu e timpul pierdut.Dacã Mircea cel Bãtrân nu este, cu sigu-ranþã i se poate spune, fãrã nicio teamãde a greºi, “Mircea cel Cosma, fãrã deidei”. Zic ºi eu, ca omul imparþial, doarascultându-l pe ici, pe colo. Recentelesale discursuri de prin Vãlenii de Muntesunt împãnate cu minciuni ºi ideifurate. În scopul de a-i creºte cota luiBebe cel Moacã, un candidat jalnic lafuncþia de primar al Oraºului Vãlenii deMunte, Mircea cel Cosma le vorbeºteoamenilor despre, auziþi dumneavoas-trã, “ºoseaua ocolitoare a oraºului”,despre “calea feratã”, despre “noul se-diu al Protoieriei”, despre “fondurieuropene” care ar fi fost atrase prinstrãdania primarului pesedist, Mirceacel Niþu. Ori, toatã lumea ºtie cã acesteidei aparþin domnului deputat MihaiApostolache care le-a prezentat înParlamentul României fie sub formaîntrebãrilor, fie sub forma interpelã-rilor, fie ca declaraþii politice încã dinanul 2010. La construirea noului sediual Protoieriei, Mihai Apostolache aatras fonduri de peste 2,5 miliarde delei vechi iar pentru Spital de peste150.000 de euro. În timp se fondurileeuropene atrase de Mircea Niþu ºi com-pania reprezintã un mare zero barat!

pagina 3pagina 6

ÎN CENTRULORAªULUI

VÃLENII DE MUNTE

BANNERELE CANDIDATULUI LA

FUNCÞIA DE PRIMAR,C-TIN IONIÞÃ, SUNT

VANDALIZATE!PRIMARUL DOARME.POLIÞIA LOCALÃ NU

EXISTÃ!

pagina 3pagina 3

ÃLENiiZiarul Vãii TeleajenuluiVVÃLENii

SCANDALOS!

pagina 3pagina 7

2

PAMFLET

TITLU

DAU ªPAGÃ ªI TOT IESPRIMAR

Cinºpe mai! Dau ºpagã ºitot ies primar, fomiºtilor!!!

Bãi jurnalule, bããã, p... meaºi biiiiip ºi biiiiiiiiip ºibagamiaº þia-m zis eu cã dacãte spargi îþi dau foc. Þi-avenit vremea, am bricheta deaprins grãtarul la mine,rapanduloooo! Ce þia-m zis ioþie mã nenorocitule, mãcacialma de amator sã nu tespargi la nimeni cu ce scriueu atît de sincer, cinstit ºiprofund sensibil pe paginiletale? De ce lea-i zis la ãia dela ziar mã nenorocitule cã ammînãrit licitaþia aia cu neaMircea mã.... Oooof, norocutãu cã ai un rol psihoterapeu-tic cã altfel cu tine aprindeamgrãtaru de la micii ãia expi-raþi cu care am hrãnitfomiºtii ãºtia de vreau sãiprostesc sã mã voteze de folunã încoa!!!!

Bã animalule, acu pe bune.Sã nu te mai spargi la ziar cãte omor cu mâna mea. O cifãde beton din ãla chinezesc deam pus la veceul lu neaMircea de sa umplut deigrasie pun pe tine. ªaptiºpemetri cubi mãh, ºaptiºpe!!!Au, cã acu ma-i fãcut sãm-iaduc aminte de veceu (astaîmi place la rolul tãu psihote-rapeutic pentru mine), egroasã. A bãgat ãla ºaijdemiide euroi în betonu meu ºis-au umplut pereþii deigrasie. Nenorociþi chinejiiãºtia de la care la-m loat.Bine cã nu sa întîmplat lapiaþã cã o beleam. Adio candi-daturã, adio susþinere adiousele, adio tot! Acolo am loatbeton românesc furat de laãia de la sonde ºi se vede

tatã! Lucru serios: mi-a ieºitprofit doar de 500 la sutã,dar lucrarea rezistã! E dreptcã la veceu marja de profit abãtut mia la sutã, da uite cã epe punctu sã mã umple dekkt acu, în prag de candi-daturã, când vãd atât deaproape fotoliul de primar alacestui oraº de munte.Vãlenii de Munte + CosticãBebe'n Faþã = Love(le)!!! -iatã o idee de slogan eficientpentru Campania mea.

Apropos, ma-i ceva decîtveceu lu nea Mircea era sãmã termine spiciul! Cum carespici? Ce te înfoi la mine cãºi aºa sunt eu supãrat cã ºiacolo chiar cã m-am fãcut dekkt. M-am dus în sala aiaplinã cu membri ºi simpati-zanþi ºi trãdãtorii ãia de lapenele!!! Curve de oameni,currrveeeee peneliºtii ãºtiaºi o sãþ-i spun eu dece!Înainte ia-m trimis acolo sãcureþe zona de microfoane cãdoar ce se lansase acolopedelistu ãla insidios cu caremã lupt eu: eu pentru bineleoraºului, el pentru rãuloraºului, bineînþeles!!! Ha,ha, ha, e taaare andrei ãstacã ma învãþat sã le vorbescatât de bine gherþoilor cândmerg la prostealã pentruvoturi. Recunoaºte cã sunãbine: eu mã lupt pentrubinele oraºului ºi el pentrurãul oraºului, mama lui depedelist bã fraierilor!Acolo, în afarã de fo douãsute de gherþoi fomiºti pese-diºti ºi currrrvele alea de lapenele - o sãþ-i spun eude ce -, lume bunã: Pepe,Delia, Delia, Delia, Delia,Delia.... Ptiuuuu! Cã nici acunu mã pot abþineeee!!!Bãgamiaº, când ia-m vãzutcracii lu Delia am uitat despici! Trebuia sã le þin un

spici mobilizator scris culitere mari pe vreo cinºpe foide bãiatu alãa andrei de laprimãria pe care o vreau euºi pe care la angajat pe pile ºifãrã concurs nea Mirceasãracu. A îmbãtrînit rãu, datot se þine tare la chibiþealãcând joc poker cu finãmiu dela-m lãsat în sapã de lemn.Vede Asu de Picã prin carte,zici cã are infraroºu, nucataractã!

Revenind la spici. Mã duc însalã, în salã fomiºtii de lapesede în care am bãgat pânãacu fo cincisute de kile demici expiraþi ca sã mã voteze,currrrrvele de la penele,Pepe ºi Delia, ºi Delia, ºiDelia.... Mamãããã ce craciare Deliaaaaaaa!!! ªi mãpierd. Scap foile din mînã deemoþie! Cu gîndu la cracii luDelia num-i pot reveni! Stau!Mã uit în gol cu nodu în gît.Nimeni nu mã ajutã.... treceo juma de minut. Trec douãjumãþi! Nimic, nu mãadunam: eu tot cu gându lacraci lu Delia! Atunci intrã înscenã un curv de la penele,cã din altã parte n-avea cumsã fie cã pe ãia de la pesedeîi hrãnisem înainte, cum þia-m zis: "Hai bããã mai repedecã ne e foameeee ºi vrem sovedem pe Delia!". Sã-mi pice din mînã folile pecare tocmai mi le adunase depe jos andrei pe care l-a anga-jat nea Mircea fãrã concurs ºipe pile la primãrie. Cum bãhsã se uite nenorocitu la Delia- mamããã ce craci areDeeliaaaa!!! Bãi frate ºi m-ampierdut! I-am zis în gândnumai eu ºtiu cîte, cã directmia-u spus sã nu le zic nimicdecît dupã ce oi ieºi primar ºisã-i rup în amenzi, mama lorde curve fomiste cã dacã n-aveam eu nevoie de voturile

lor cei mai tîram agãþaþi decîrligul de la cifã prin totoraºuuuu.... Trece ea campa-nia asta ºi i-am ochit eu petoþi peneliºtii. Îi sparg! Îiîngrop sub dalele pe care osã le punã finãmiu în totoraºu cã deja ia-m atribuitlucrarea alaltãsearã la masã,la poker cu nea Mircea defaþã ºi el a fost de acord.Revenind, am trecut cu binede penibilul moment, mi-amþinut spiciul deºi mia fosttaaare greu sã nu strig lamicrofon: Deliiiaaaaaaa teiubesc cinstit ºim-i plac craciitãiii! Mamã ce craci ai bunã-ciuneooooo!!! Lea-m zis cevade cã eu vreau bineleoraºului ºi pedelistul vrearãul oraºului, lea-m zis cã mãsusþine ºi ne-a Mircea de laprimãrie ºi ne-a Mircea de lajudeþ cu toþi nepoþii ºi veriilor. Cã aproape era sã le ziccã lea-m ºi împãrþit bisnisu:unu cu pavele, unu cu încasattaxa de la veceu, unu cu imo-biliarele - avem o ofertã bunãsã dãm sediu de la primãriepe fo ºasesutedemii ºi sã facãacolo club cu tras liniuþe -tinerii ãºtia, nu se pot abþine!Dar mi s-a pãrut o ideeinteresantã: club în sediu laprimãrie ºi primãria mutatãcu chirie la una dintrefirmele mele iar eu, cu baniiãºtia sã cumpãr casa lu Iorga.Auuu, cã veni vorba trãdã-torule. Dupã ce tu þi-ai expuspaginile în ziar, am auzit deunu Gãucan cã s-a aliat cuIorga - de ãsta ma-i auzisemcã e bengos, mai tare ca cla-nul sportivilor - sã-mi ia dis-coteca cã Vezi Doamnenuºtiu ce locaº de culturã sãfacã acolo. M-am urcat în cifãºi la-m cãutat în tot oraºumama lui de dentist! Dac-ãlprindeam, îl îngropam înciment pînã la brîu! ªi nuoricefel de ciment: din ãla cuuscare rapidã furat de lasondã!! Mã jur! Oricum, deofticã cã nu la-m prins ma-mjurat cã o sã-i cumpãr casa luiIorga, cã nici ãsta nu mai stãprin Vãleni cã dacã stãtea na-vea cum sã nu treacã pe lamine pentru o mãslinã, oatenþie, o subantreprizã lalucrãrile de la primãrie pecare mi le dãdea ne-a Mirceamoca... Ceva, ceva tot mi-ar ficerut el. Deci când au venitbãeþi cu ideea de a le vindeprimãria, imediat am vãzutoportunitatea de a cumpãracasa lu Iorga. Cum am ieºitprimar, cum am cumpãrat-o.

S-ãl vãd io atunci pe Gãucance-o mai zice!

Revenind, dragã jurnalulecã uite cã ma-m mai descãr-cat ºi nu mai sunt atît desupãrat pe tine, CampaniaElectoralã e grea. Mã apasãpe buget: dau mici expiraþi lasãrãciile de la pesede peunde apuc. Dau ceorbe ºicefe cu cartofi prãjiþi ºicaºcaval ras la Ciucaº la toatecurrrvele de la penele! De peunu mai tot dau, dragã jur-nalule... ºi mã seacã cã nu sevede: fomiºtii nu mã respec-tã, currrrvele de la peneleîmi mãnîncã ciorbele ºi sedau la Delia... Mamãããã cecraci are Deliaaaaa!!!... ªi niciãºtia no sã mã voteze, dauprimãria sã facã club de lini-uþe, dau veceul, dau pavelele,dau tot ºi mie nu-mi iesenimic. Cît sã mai rezist ºi eu?Cãm-i vine sã iau cifa ºi sãdau peste iei, mama lor defomiºti pe care-i þin în spatecu ceorbe, cefe ºi mici expi-raþi de atîta vreme iar ei numã urcã în sondaje. Acoloapare tot aºa:Voturi pentru CosticãBebe'n Faþã Primar - 19%. Cã mã apucã depresia, nualta! Mai bine îiii dãdeam luDelia ceva în plus ca sã vinãsã-mi cînte melodia aia cu"D'ale" doar mie, la mineacasã, în vîrful dealului, ca sãmoarã toþi fomiºtii din Vãlenide ciudã. Mamããããã, ce craciare Deeeliaaaaaaaaaaaa!!!

PS: Dacã mã torni iar laziar, îþi dau foc! ªi þie, ºi luGãucan, ºi lu Iorga, ºi la cur-rrvele de la penele ºi lafomiºtii de la pesede ºi la totVãleniul!!!! Mamele voastrede fomiºti care nu mã votaþi:dau ºpagã ºi tot ies primar,fomiºtilor!!!!

Notã:Orice asemãnare cu perso-

naje sau situaþii reale esteabsolut (ne)întâmplãtoare.Tuturor celor care se simtvizaþi, lezaþi, atacaþi depaginile din documentul adusde un trãdãtor anonim lasediul redacþiei le recoman-dãm sã ia un rudotel ºi sã lec-tureze cu maaare atenþie cescrie mai sus, poate vorînvãþa ceva.

Aºadar, acest materialeste un pamflet ºi tre-buie tratat ca atare.

Emai LATUL

ACEASTÃ PAGINÃ ESTE UN PAMFLET! JURNALUL LUI COSTICÃ BEBE’ FAÞÃ (episodu’ doi)

3

LA CEREREA CITITORILOR NOªTRIreluãm articolul publicat în Academia Caþavencu

Cum adicã, cine-iBebe Moacã? Bã,voi chiar nu ºtiþi

cine-i dumnealui? V-amspart! Ia, luaþi de-aciniºte bucãþi în frezã,pânã vã treziþi cucãrãbuºi la nas! Pãibine, mã, frate, îl ºtietoþi vãlenarii ºi toatevãile pe domnu' BebeMoacã. ªi voi vã faceþicã nu-l ºtiþi? Hai, mailua-þi-o ºi p-asta! Acestereplici, evident ima-ginare, ne-au venit, aºa,ca o mie de pumni încap, dupã ce am citit oºtire care altfel n-aprea fãcut vâlvã înmass-media: la Vãleniide Munte, în clãdireaunde Nicolae Iorgaþinea cursurileUniversitãþii de Varã

(fondatã 1908),fiinþeazã actualmentebarul ºi discoteca"Blue" (program:pânã la orele 24,00 ºi,respectiv, 4,00, înweek-end).Concesionarul istoricu-lui spaþiu este, poateaþi ghicit, însuºi dom-nul Bebe Moacã, undistins întreprinzãtorlocal, cu care noi chiarn-avem nimic deîmpãrþit. Pe noi neintereseazã, fraþiromâni, doar soartaþãriºoarei ºi mersul eiînainte: de la universi-tate la bodegã, de labibliotecã la discotecã,de la lecturã la datcapete-n gurã. Sigur,vor zice unii, nimic nu-inou sub soare. Carol I,

când s-a înscãunat caprincipe ºi mai apoi carege, abia le întindeaun deget, distant,miniºtrilor veniþi înaudienþã. Dupã 50 deani, succesorul sãu,Carol al II-lea, eraintrodus de slujnicã îniatacul Elenei Lupescucu memorabila for-mulã: "Duduie, a venitconaºul!". De-aici pânãla "Adio, Majestate!Salut, Nea Mihai!"(excelent titlul dluiSever Voinescu, înDilema Veche), a tre-buit sã intrãm, însã,într-un nou mileniu.Membrii Casei Regaleau avut nevoie de unsecol ºi ceva ca sã par-curgã drumul de lacondiþia de figurã

istoricã la aceea defigurant în scenariilepost-comuniste.ªmecherilor de tran-ziþie le-au trebuit multmai puþin ca sã repeteitinerariul, dar în sensinvers. Altã istorie, alþieroi. Alte figuri legen-dare, alte Moace domni-toare. La Bacãu, un fostmecanic auto, pe numeSechelariu Dumitru, secomparã cu ªtefan celMare. În Gorj, baronullocal Mischie cumpãrãun cavou ilustru ºi sestrecoarã cu acte în re-gulã lângã osemintelefruntaºului þãrãnistGrigore Iunian. E dreptcã ºi la centru untinerel obraznic cu cevafuncþii prin partid, l-amnumit pe Victor Ponta,este asemuit luiNicolae Titulescu,diplomatul deanvergurã europeanã.La fel de logic,mardeiaºul sindicalMiron Cozma devine-nochii multora un fel deAvram Iancu sau deTudor Vladimirescu…Cândva, în anii interbe-lici, Noua Generaþiereunea o sumedenie destrãluciþi tineri intelec-tuali, de n-ar fi sã-lamintim decât pe unanume Mircea Eliade.Astãzi, Partidul "Noua

Generaþie" este condusde mult mai celebrul ºiimpunãtorul GigiBecali, cel care secrede un MihaiViteazul. Or, în com-paraþie, domnul BebeMoacã ni se pare un ommult mai la locul lui - laVãlenii de Munte. Unexemplu de reuºitã,într-o þarã care îºigãseºte, iatã, valorile.Nu, pe bune, care-i trea-ba? Ce, cã nu mai ieIorga în CasaUniversitãþii de Varã? Ofi avut datorii, dacã i-aluat casa… Cum, amurit? L-au omorât?Pãi, l-o fi omorât defraier. ªmecheru' deºmecher se scoate,bããã!… Hai la "Blue" sãne matolim, poatecordim ºi-o pocnitoare.Unde-i acuma discoteca,era cinema pã vremuriºi dãdea toate filmelelu' Sergiu. Marfã, nene!N-avea bãtaie cu efecteca acuma, da' te învãþatoatã istoria care n-oºtie nici profesorii de lafacultate, papagalii, cãvine numa' cu texte ºifiguri, da' habar n-aresã se descurce ca Bebe Moacã!

Viorel MOÞOC

ACTUALITATE

DE LA NICOLAE IORGA LA BEBE MOACÃ

Marþi, 08.05.2012, amtrecut, pentruprima datã, pragul

Centrului de Transfuzii dinPloieºti, pentru a dona sângeîmpreunã cu 36 de femei ºitineri, voluntari care au doritsã se alãture acþiunii noastre.

Au fost alãturi de noi, deasemenea, dna NicoletaDiaconu ºi dl GheorgheStãnescu de la Gura Vitioareiºi dna Cristina Onel de laIzvoarele.

Atât colegele noastre, câtºi tinerii care au fost cu noi,au donat sânge cu gândul laoamenii care au atâta nevoiede el.

Am avut marea surprizã sã

întâlnim acolo AsociaþiaPersoanelor cu TalasemieMajorã, o boalã din cauzacãreia, aceºti oameni aunevoie de câte o pungã desânge în fiecare zi.

Ziua de 08 mai fiind ZiuaInternaþionalã a Talasemiei,un grup de tineri din asoci-aþie au fost la Ploieºti într-oacþiune de mulþumire cãtredonatori.

A fost un moment de mareemoþie aceastã întâlnire adonatorilor cu beneficiariiactului de donare.

Dna Georgeta Hanganu,director al Centrului deTransfuzii, ne-a prezentat,cu mare plãcere, atât labora-

toarele, cât ºi personalul,oameni care desfãºoarãaceastã meserie cu maredãruire.

Mulþumesc astãzi celor 36de persoane, femei ºi tineri,care au înþeles darul nepre-þuit pe care îl pot oferi unorpersoane necunoscute.

Mulþumesc, de asemenea,ºi persoanelor care doresc sãparticipe la urmãtoareaacþiune de acest fel pe carene gândim sã o organizãm înluna octombrie a acestui an,acþiune care sã fie de maimare amploare.

Cristina PAVEL

PENTRU NOI, OAMENII CONTEAZÃ!

4

ECHIPA PDL PENTRU PRIMÃRIA ORAªULUIVÃLENII DE MUNTE

IONIÞÃ V. CONSTANTIN

Este cetãþean al oraºului Vãlenii deMunte. Este economist, absolvent alFacultãþii de Ciberneticã Economicã dincadrul A.S.E. Bucureºti în anul 1978.

Este cãsãtorit. Are 2 copii ºi 2 nepoþi.Iubeºte adevãrul cu riscul de a nu fi pe

placul tuturor. Candidat al Partidului Democrat

Liberal pentru funcþia de Primar alOraºului Vãlenii de Munte.

GRUNDBAUM GH. ILEANAVãlenii de Munte. Profesor; cãsãtoritã.Funcþia vizatã: consilier local.

OGLUZ CONSTANTINVãlenii de Munte. Director SC TUF TRANS SRL.Funcþia vizatã: consilier local.

COMAN V. VASILEVãlenii de Munte. Profesor; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

TÃNASE GH. RADU GEORGEVãlenii de Munte. Manager spital; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

TUDOSE GH. MARIUSVãlenii de Munte. Maº. turbine hidro; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

PISCAN D. ION DANIELVãlenii de Munte. Economist-Manager; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

CERNAT N. LUIGI EDUARDVãlenii de Munte. Constructor; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

RÃDULESCU A. CONSTANTIN RÃZVAN Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

VLÃDêCÃU D. VICTOR Vãlenii de Munte. Salariat-referent; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

5

ECHIPA PDL PENTRU PRIMÃRIA ORAªULUIVÃLENII DE MUNTE

SOARE GH. MIHAIVãlenii de Munte. Supervizor L.M. Breaza; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

BELDIMAN GH. CORNEL ANDREIVãlenii de Munte. Profesor. Funcþia vizatã: consilier local.

MICU D. CÃTÃLINVãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

VOINESCU V. CRISTIANVãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

ONCIOIU I. RÃZVAN GHEORGHEVãlenii de Munte. Inginer. Funcþia vizatã: consilier local.

PAVEL N. CRISTINAVãlenii de Munte. Economist; cãsãtoritã. Funcþia vizatã: consilier local.

NASTASIA I. DRAGOª GABRIELVãlenii de Munte. Inginer; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

RUDEI I. PETREVãlenii de Munte. Profesor; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

DRÃGNOIU N. ION Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

MIU V. EUGENVãlenii de Munte. Pensionar; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

MOISE ADRIAN CONSTANTINVãlenii de Munte. Operator chimist; cãsãtorit.Funcþia vizatã: consilier local.

6

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI“VREÞI UN PRIMAR SAUUN FOTOMODEL CARE NU ªTIE SÃ VORBEASCÃ

ROMÂNEªTE?Sunt un trecãtor prin oraºul

dumneavoastrã, Vãleni. Maiexact fac naveta din Vãleni,unde lucrez, într-o localitate depe Valea Teleajenului. În zonagãrii existã multã publicitate cuoameni care se prezintã peafiºe, care ne zâmbesc frumosºi se propune fiecare “pentruPrimãria Vãlenii de Munte”.

Posterele electorale vãzutede mine, ale unui domn FlorinConstantin, dacã þin bineminte, candidat pentru fotoliulcel mai înalt din Primãrie, m-aufãcut sã cred cã aveþi aicicluburi de fiþe ºi concursuri defotomodele. Vreþi un primarsau un fotomodel?”

A. Ciontu

Rãspuns: Nu greºiþi preamult. Cluburi de fiþe existã ºiîn Vãlenii de Munte. Nu ºtiudacã domnul respectiv lefrecventeazã. Este firesc caoamenii sã-ºi doreascã un pri-mar serios, bun gospodar, cueducaþie aleasã, nu un foto-model.

“VÃLENII ARE DOUÃ ÞINUTURI

Nimeni nu vede cã în oraºulnostru sunt douã þinuturi: unulcu trotuare noi ºi pãrculeþe co-lorate, altul cu buruieni, gropiºi întuneric.

Dar toþi vor sã fie primari.Oare de ce? Pentru cã sunt eibuni gospodari sau pentru cãpoziþia de primar îþi aduce anu-mite avantaje personale?

Eu cu cine votez cã locuiescîntre cele douã þinuturi?!”

Ghenase V.

Rãspuns: Votaþi aºa cum vãdicteazã conºtiinþa. Nu vãputem sfãtui în acest sens.

“CONSTITUIREASOCIETÃÞII DE

GOSPODÃRIRE URBANÃVÃLENI ESTE O IDEE

FOARTE BUNÃ!Felicitãri aceluia care a avut

aceastã idee ºi care vrea sã o ºipunã în practicã.

Înþeleg acum unde s-au duszecile de miliarde de lei pentrulucrãri fãcute de “bãieþiideºtepþi”, clienþi ai primãriei,car s-au îmbogãþit pestenoapte! Aceste lucrãri puteau fiexecutate cu persoane angajatede S.G.U. Vãleni în regie pro-prie ºi se rezolvau douã pro-bleme cu care se confruntã deatâþia ani oraºul Vãlenii deMunte: locuri de muncã ºieconomisirea banului public.Încã odatã felicitãri!”

Albu C-tin

“NE-AM SÃTURAT DEPROªTI ªI DE DILETANÞI

Am fost ºi eu din curiozitatela lansarea cadidatului USLpentru Primãria Vãlenii deMunte, Bebe Moacã. Am fostplãcut impresionatã de specta-col ºi aranjament, dar foartedezamãgitã de felul în care s-auprezentat candidatul la funcþiade primar ºi de primarul actu-al. Au fost momente penibile,de blocaj în discursul citit, faptce mã face sã mã mai gândescde câteva ori pe cine voi vota

în ziua alegerilor. Asemeneaoameni cu prezentarea lor,pentru mine nu pot sã fie mo-dele demne de urmat. Nici numã reprezintã.

Cred cã ar fi bine când cine-va se expune la asemenea can-didaturi sã se gândeascã maibine ºi sã-ºi evalueze corectpotenþialul intelectual pe careîl are.

Ne-am sãturat sã fim conduºide proºti ºi de diletanþi!”

Ana Baciu

Rãspuns: Poate cã sunteþiprea pretenþioasã, stimatãdoamnã. Fiecare cu potenþialulsãu intelectual.

“AVEM NEVOIE DELOCURI DE MUNCÃ LAVÃLENII DE MUNTE

Sunt foarte încrezãtor cãprogramul oferit în dezbaterede domnul Ioniþã Constantin ºiechipa sa pentru a crea locuride muncã pentru cetãþeniioraºului, ca fiind punctul celmai important din programuldomniei sale, ºi înfiinþareaSocietãþii de GospodãrireUrbanã Vãleni, va fi dus laîndeplinire. E o gândire cu ade-vãrat sãnãtoasã a unui om careare o viziune pragmaticã ºi con-structivã pentru viitoruloraºului. Înfiinþarea acestui ser-viciu public va duce lacreºterea bunãstãrii fiecãreifamilii din oraº ºi o sursãimportantã de venituri pentrubugetul local ºi pentru comuni-tate. Avem nevoie de locuri demuncã la Vãlenii de Munte.

Dumnezeu sã vã ajute!”Pascu A.

“CRIZA FINACIARÃ NU SE MAI SIMTECÂND E VORBA DE

CAMPANIA ELECTORALÃ Ofertele, promisiunile, gra-

tuitãþile, mesele, micul ºi be-rea, cadourile sunt toate cu-noscute în campania electoralã.ªi toate au un singur scop: ma-nipularea alegãtorului. Într-unfel e distractiv, dar e ºi jalnic cãaºa ziºii “oamenii politici” auajuns acum la mâna noastrã. ªiei ºtiu asta. Aºa cã încearcã sãne cumpere, de fapt sã ne camadoarmã pentru a pune ºtampi-la acolo unde vor ei.

La noi, pensionarii, crizafinanciarã este acutã. La ei,domnii aceºtia care vor sã fiealeºi, nu se simte nicio crizã.Dimpotrivã se vede o abun-denþã materialã. Eu înþeleg. Eifac risipa asta pentru a ficunoscuþi. Dar nu înþeleg de cetoþi vor funcþia de primar. Nucumva, odatã ce ai ajuns pri-mar, ai posibilitatea sã-þi recu-perezi banii risipiþi în campaniaelectoralã? Toþi au devenitpeste noapte grijulii, respec-tuoºi, umili în faþa cetãþeanuluisimplu de pe stradã. Dacã ar fiaºa mereu, zãu cã meritã votulnostru, dar noi ºtim cã odatãce au fost aleºi nu le mai ajunginici cu prãjina la nas, iar noi vatrebui sã aºteptãm mult ºi bineatenþia lor, vom face cozi pen-tru a fi primiþi în audienþã,necazurile noastre vor fi negli-jate sau trecute mult în josullistei de prioritãþi de pe agen-dele domniilor lor.

ªi eu voi vota cã aºa îmidicteazã conºtiinþa. Cu cine?Cu acela care are mai mult bun

simþ ºi a dovedit prin existenþasa cã este un om cu respectpentru toþi cetãþenii acestuioraº. “

Un pensionar sceptic

“STIMATÃ REDACÞIE,SUNTEM MULÞI, DAR NU

SUNTEM PROªTI!Se vede de la o poºtã care

este diferenþa dintre cei doicandidaþi principali pentrufotoliul de primar în oraºul nos-tru. Bebe Moacã ºi IoniþãConstantin. În primul rândpregãtirea intelectualã. În aldoilea rând caracterul. BebeMoacã ne dã de mâncaregratis, la hotelul din centru.De unde are bani o ºtim cutoþii. Din afaceri cu Primãria. Euºor sã te îmbogãþeºti aºa cândai prietenul cel mai bun pefotoliul de primar. IoniþãConstantin, se spune cã nu afãcut niciodatã afaceri cu sta-tul. El s-a ridicat pe propriileputeri, folosindu-ºi mintea ºiºtiinþa de a conduce o societatecomercialã. Este un om ºcolit.

Noi suntem mulþi, dar nusuntem proºti. Mâncãm, darºtim pe cine votãm. Nea Bebe,bagã ºi-o pastramã la meniul dedisearã. Dacã tot e gratuit ºimatale ai parale multe, sãmãnâncã ºi gura noastrã cevamai bun.”

A.P.

Dacã ar fi sã rezum cum sescrie istoria într-un singurcuvânt, acesta ar fi "mur-

dar". Nu mã refer doar la istoriaRomâniei ci ºi la istoriile mai vechiºi mai noi ale tuturor þãrilor ºiîndeosebi ale celor europene. Faptemãrunte ale diverºilor conducãtoriau fost ridicate la nivel de eroism ºisacrificiu pentru naþiune. Oriceînfrângere în vreun rãzboi sau vreoluptã a fost prezentatã drept o repli-ere sau o strategie bine gânditã. Deceva vreme se prezintã pe HBO unfilm intitulat - nefericit spun eu -"Biografia lui Nicolae Ceauºescu".Aiurea biografie. Este de fapt oînºiruire care se vrea cronologicã adiverselor vizite, cuvântãri la con-grese, manifestaþii ºi defilãri - pig-mentate cu câteva scene cu familiala vreun spriþ sau cu câteva scenede vânãtoare - desfãºurate înperioada respectivã. Cei mai în

vârstã cunosc majoritatea filmãrilordeoarece se prezentau pe larg întelejurnale ºi în presa vremii.Tinerii... iau ce li se serveºte decãtre tot felul de pitpalaci care pre-zintã lucrurile de asemeneamaniera încât iadul ar fi Eden com-parativ cu ce spun ei despre aceaperioadã. ªi totuºi, cei care au trãitîn anii aceia ºi nu au vãzut doarcozile la iaurt ºi sticlele înºiratepentru a þine rândul pot sã explicegeneraþiilor tinere ºi ce a fost bine."Trista moºtenire" - formulã uzitatãdin plin ºi azi de câte ori se schimbãputerea - trebuie privitã cu obiecti-vitate ºi decantat ce a fost rãu de cea fost bine. Am avut parte de multeneajunsuri, dar cu toate acestea înRomânia se producea ºi se cons-truia cum nu se va mai face gene-raþii de acum încolo. Din "tristãmoºtenire" fac parte locuinþele,hidrocentralele, atomocentrala dela Cernavodã, canalele dunãrene,podul de la Giurgeni,Transfãgãraºanul, metroul, LIPSADATORIILOR þãrii etc. Multe dintreaceste "tristeþi" au devenit marfãpentru niºte ºmecheri care nu aumutat în viaþa lor mãcar o cãrãmi-dã. Singurele câºtiguri pentruromâni sunt libertatea de a trãn-cãni ce vor fãrã sã se teamã. ªi posi-

bilitatea de a circula liber în toatãEuropa. Cel de-al doilea avantaj sebazeazã pe marile pierderi de inde-pendenþã energeticã ºi militarã. Cemi-e Tratatul de la Varºovia ºi cemi-e NATO? Dacã pe vremeaTratatului de la Varºovia Românianu a pierdut oameni, în vremeaapartenenþei la NATO am avut odroaie de morþi ºi rãniþi în niºterãzboaie care nu ne priveau. Dar...istoria modernã ne spune de câteroism a dat dovadã militarulromân care a cãlcat pe o minã ºi asãrit în aer. De aceea este nevoie cacei care ºi-au pãstrat obiectivitateasã aparã mai des la televiziuni ºi sãprezinte istoria aºa cum a fost ea:nici mai bunã ºi nici mai rea astfelîncât copii sã poatã aprecia perioa-dele pe care nu le-au trãit. Sã totridici în slãvi Brãtienii, Carolii...este pe cât de fals pe atât de nociv.Nenorocul tinerilor este cã pesteniºte ani degeaba li se va spune cãRomânia a avut o industrie care ositua printre þãrile mediu dez-voltate în anii ‘70 sau cã la Braºovse fabricau avioane încã de prinanii '28 sau cã þara noastrã ajunseseîn rândul celor mai dezvoltate þãriîn ceeace priveºte flota comercialã.Nu li se va mai putea arãta nicimãcar locul unde au fost uzinele ºi

fabricile care au devenit cunoscuteprin mai toatã lumea. Probabil li sevor prezenta asfaltangii de doi bani-care nu sunt în stare sã facã o ºoseacare sã þinã mãcar câþiva ani - caniºte Apolodori din Damasc autoh-toni. ªi totuºi de ce atunci se puteaºi acum nu? Elementul esenþial estecã se folosea o forþã imensã demuncã ordonatã ºi condusã cumânã de fier. Am spus de condus cumâna de fier; mâna de fier însemnadisciplinã dar ºi pedepse pe mãsurafaptelor. În anii '70 un individ,ªtefãnescu, care a falsificat acte ºi avândut vin la negru a fost con-damnat LA MOARTE fiind executatîn 1980. Odatã cu el au cãzut peste280 de "colaboratori" - miniºtri, se-cretari de partid, etc - care au fostcondamnaþi ºi BÃGAÞI ÎNPUªCÃRIE. Tot în anii '70 celebrulRâmaru a fost prins ºi condamnat laMOARTE. A fost executat la scurttimp dupã condamnare. Sunt doardouã exemple de pedepse majoreaplicate pentru furt ºi crime. Azi?La, la, la, la, la.. acuzare... recuzare...amânare... ºi rar de tot câte o con-damnare CU SUSPENDARE! Se furãca în codru - dovedit cu probe indu-bitabile - se ucide ca sport ºi nimeninu pãþeºte nimic. Cred cã acestaeste cea de a doua cauzã pentru

care nu progresãm de niciun fel.Responsabilitate ministerialã, ma-nagerialã, sau de construcþii?Neeee! Ce e aia? Eventual doar obâzâialã ca de muscã fãcutã demass-media, alungatã cu plictis ºi cuo privire care spune "Ce VREA ºiãºtia?". “Dosarul Nãstase” mai arecâteva zile ºi se prescrie. A pãþitcineva ceva cã bazinul din Ruia,care ar fi costat - spun gurile rele -vreo 12 milioane de euro, nu þineapa pentru tunurile de zãpadã ºi cãva trebui reconstruit sau reparat lapreþ de construcþie nouã? NIMENI! Apãþit cineva ceva ca patinoarul dinBraºov s-a fãcut cu 12 milioane deeuro, contra unei oferte finlandezede numai 3,7 mil? NIMENI! A pãþitcineva ceva cã cele câteva podeþe depe DN 1 reparate astã toamnã suntcratere rupãtoare de maºini?NIMENI! Aº putea da exemple pânãsãptãmâna viitoare - ºi nu cred cãle-aº epuiza - despre "realizãriepocale" care se stricã a doua zidupã inaugurare ºi toate au acelaºinumitor comun: NIMENI NU A PÃÞITNIMIC!

ªi când te gândeºti cã Ceauºescu afost împuºcat ºi pentru subminareaeconomiei naþionale!

Gh. SÂRBU

DACÃ AR FI SÃ REZUM CUM SE SCRIE ISTORIA

7

ACTUALITATE

Adevãrul despre alocãrile de fonduricãtre administraþiile locale din fondul de rezervã

bugetarã la dispoziþia Guvernului

IPOCRIZIA AREPICIOARE SCURTE. LA

FEL ªI MINCIUNA.

În ultimii 5 ani ºi înprimele luni ale lui2012, comunitãþile con-duse de lideri PDL auprimit 25% din fondulde rezervã bugetarã, intimp ce USL a primitdouã treimi din acestefonduri, adicã 62%, iarUDMR - 8%. Cel maimare fond de rezervãbugetarã a fost cheltuitîn anul 2008. De 3,2mld lei, contrar afir-maþiilor eronate lansateîn dezbaterea publicã.În anul 2011 fondul derezervã cheltuit a

scãzut cu o treime.Practica alocãrilor elec-torale din fondul de re-zervã, ce se ridica la80% în anul 2008 - "per-formanþã" niciodatãechivalatã de guverneleulterioare, ar încetadacã s-ar adopta uncadru legislativ multmai restrictiv ºi com-plet transparent.

În perioada 2007-2012:

l În perioada 2007-2012 au fost alocatecãtre administraþiilelocale fonduri în va-loare de 5,44 mld. lei,adicã 44,6% din valoa-rea totalã a FRB.

- USL a beneficiat de aproa-pe douã treimi din aceastãsumã, adicã 3,4 mld. lei,urmat de PDL cu o pãtrimedin totalul fondurilor (1,4mld. lei) ºi UDMR cu 8%(0,4 mld. lei).

SITUAÞIA PENTRU FIECARE AN:

l USL a beneficiat decele mai mari alocãri dinFRB în anii 2007 ºi 2008:

- 82% în anul 2007, adicã0,79 mld. lei;

- 78% în anul 2008, adicã2 mld. lei.

l PDL a beneficiat decele mai mari alocãri dinfondul de rezervã bugetarãla dispoziþia Guvernului(FRB) în perioada 2009-2012:

- 55,7% din totalul fon-durilor alocate administraþi-ilor locale din FRB în anul2009, adicã 0,3 mld. lei;

- 53,5% în anul 2010, adicã0,23 mld. lei;

- 49% în anul 2011, adicã0,1 mld. lei;

- 57% în anul 2012, adicã0,38 mld. lei.

l Celelalte partide politi-ce au avut în fiecare an sub10% din totalul fonduri alo-cate din FRB, cu excepþiaanului 2012, când UDMRbeneficiazã de 12,5% dintotalul alocãrilor.

EVOLUÞIA FRB ÎNPERIOADA 2007-2012:

l Cea mai ridicatã valoarea FRB s-a înregistrat în anul2008: 3,2 mld. lei, de pestedouã ori mai mare decât înanul 2007 (1,5 mld. lei).l FRB a fost cu 21,25%

mai mic în anul 2009 faþã deanul 2008 (2,52 mld lei).l În anul 2010, valoarea

s-a pãstrat relativ constantãfaþã de anul anterior, la 2,58mld. lei.l În anul 2011, FRB a fost

de 2,13 mld. lei, în scãderecu 33,4% faþã de anul 2008.l Pentru anul 2012, FRB

se ridicã la 219,9 mil. lei, încondiþiile în care nu a avut

loc nicio majorare pânã lamomentul actual.

EVOLUÞIA FONDURILOR ALOCATE

ADMINISTRAÞIILORLOCALE CA PONDERE

DIN FRBl Fondul de rezervã bu-

getarã utilizat în anul 2008 afost distribuit în proporþiede peste 80% cãtre adminis-traþiile locale. Din totalulfondurilor alocate, USLa deþinut cea mai marepondere (78%).l Începând cu anul 2009,

alocãrile cãtre administraþi-ile locale din FRB se reducdrastic, de aproape patruori, ajungând la 22% în anul2009 ºi ulterior la aproape17% în 2010 ºi 10,2% în anul2011.l În anul 2012, fondurile

alocate administraþiilorlocale sunt de 0,67 mld. lei,de trei ori mai mari decâtfondul de rezervã bugetarãstabilit la 0,219 mld. lei. Si-tuaþia nu este însã compara-bilã cu anii anteriori, pentrucã de fiecare datã au existatmajorãri substanþiale aleFRB pânã la finele anului.

În noaptea de 16 spre 17 mai2012, bannerele electoraleaparþinând PDL ºi candidatuluipentru funcþia de primar laPrimãria Vãlenii de Munte,Constantin Ioniþã, au fost van-dalizate. Având în vedere cãprimarul Mircea Niþu aparecot la cot cu Bebe Moacã ºi cuMircea Cosma pe la toateîntâlnirile electorale ale USL,iar bannerele aparþinând aces-tora au rãmas intacte, nu egreu de bãnuit cine suntfãptaºii.

Responsabilitatea asigurãriiintegritãþii bannerelor ºi pazaafiºajelor electorale aparþine,prin lege, administraþiei publi-ce locale, în speþã primaruluicare ar fi trebuit sã vegheze,prin structurile abilitate, caaceste fapte reprobabile sã nuse întâmple. De ce mai existãPoliþia Localã dacã chiar încentrul oraºului ºi în zona gãriis-a reuºit vandalizarea banne-relor? Nu cumva existã o com-plicitate între conducerea actu-alã a Primãriei PSD ºi vandali?Nu cumva s-a acþionat lacomandã?

VANDALISM CU ADRESÃÎN PLINÃ CAMPANIE ELECTORALÃ

8

EURO 2012, GRUPA A1. Polonia 2. Grecia3. Rusia 4. Cehia

PROGRAM MECIURI Grupa A, EURO 2012

08.06. Polonia - Grecia; 08.06. Rusia - Cehia.

12.06. Grecia - Cehia; 12.06. Polonia - Rusia.

16.06. Grecia - Rusia; 16.06. Cehia -Polonia.

EURO 2012 GRUPA B

1. Olanda2. Danemarca3. Germania 4. Portugalia

PROGRAM MECIURIGrupa B, EURO 2012

09.06.2012 Olanda - Danemarca;

09.06.2012 Germania - Portugalia.

13.06.2012 Danemarca - Portugalia;

13.06.2012 Olanda - Germania.

17.06.2012 Portugalia - Olanda;

17.06.2012 Danemarca - Germania.

EURO 2012 GRUPA C

1. Spania2. Italia3. Irlanda 4. Croaþia

PROGRAM MECIURI GRUPA C, EURO 2012

10.06. Spania - Italia; 10.06. Irlanda - Croaþia.

14.06. Italia - Croaþia; 14.06. Spania - Irlanda.

18.06. Croaþia - Spania; 18.06. Italia - Irlanda.

EURO 2012 GRUPA D

1. Ucraina2. Suedia3. Franþa 4. Anglia

PROGRAM MECIURI GRUPA D, EURO 2012

11.06. Franþa - Anglia; 11.06. Ucraina - Suedia.

15.06. Ucraina - Franþa; 15.06. Suedia - Anglia.

19.06. Suedia - Franþa; 19.06. Anglia - Ucraina.

SFERTURI DE FINALÃ

JOI 21 IUNIE1. câºtigãtoarea Grupei

A – locul 2 din Grupa B.(Ora 21,45). Meciul se vajuca la Varºovia.

VINERI 22 IUNIE2. câºtigãtoarea Grupei

B – locul 2 din Grupa A.(Ora 21,45). Meciul se vajuca la Gdansk.

SÂMBÃTà 23 IUNIE3. câºtigãtoarea

Grupei C – locul 2 înGrupa D. (Ora 21,45).Meciul se va juca laDonetk.

DUMINICà 24 IUNIE4. câºtigãtoarea

Grupei D – locul 2 înGrupa C. (Ora 21,45).Meciul se va juca laKiev.

SEMIFINALE

MIERCURI 27 IUNIE1. câºtigãtoarea sfert 1 –

câºtigãtoarea sfert 3 (Ora21,45). Meciul se va jucala Donetk.

JOI 28 IUNIE2. câºtigãtoarea sfert 2 –

câºtigãtoarea sfert 4 (Ora21,45). Meciul se va jucala Varºovia.

FINALAFinala Campionatului

European de Fotbal seva juca în ziua de 1 iulie2012, ora 21,45. Meciul vaavea loc la Kiev.

CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBALIUNIE 2012 - PROGRAM

VÃLENii

Redacþia

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Dir. Prof. Gabriela DESPANProf. Georgeta CHIROIU

Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Camelia NEAGU,

Prof. Jeannette CIMANGA

Potrivit art. 206 CP, responsa-bilitatea juridicã pentru conþi-nutul articolului aparþine au-torului. De asemenea, în cazulunor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabili-tatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA” ziarul.valenii@yahoo.com

l Predau lecþii chitarã electricã, acusticã,clasicã în Vãlenii de Munte. Tel. 0737386935

l vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri.tel. 0736-933841.

l vând logan preferance, an fab. 2005,servo, geamuri electrice faþã, air bag-uri faþã,gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil.Tel: 0731-599002.

l dacia, an 1988, neradiatã, impozit la zi,pretabil program rabla + opel vectra, fabri-caþie 1992, geamuri electrice, închidere cen-tralizatã, trapã, itp - 02.2014, asigurare -2013, motor 2000 benzinã, avariatã dreapta/faþã. Preþ negociabil sau schimb cu autofuncþionabil. tel: 0727-526460.

l dacia papuc, an 2003, diesel, pompãinjecþie mecanica. Preþ 1200 euro. telefonnr.: 0766-718358; 0723-342466.

l vând sau schimb dacia papuc, an 2004diesel, proprietar, stare bunã, distribuþienouã. pret 6500 lei. tel: 0723-151019; 0724-514395.

l dacia papuc 2003, diesel, proprietar,tracþiune faþã în 2 locuri, pivoþi, bucºi, dis-curi de frânã, plãcuþe, capac pompã de apãschimbate, distribuþie schimbatã, baterienouã în garanþie, cauciucuri noi faþã. Preþ1800 euro, neg. Tel: 0726-172283.

l vâd vaucer cu dosar complet. Preþ2500lei. Tel: 0737262685

MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ

Talon de micã publicitate gratuitã

NUMELE:________________________________ PRENUMELE:_____________________________ ADRESA :________________________________

Text:_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se trimite prin mail la adresaredacþiei

ziarul.valenii@yahoo.com

- pentru persoane fizice ºi juridice -

Rugãm pe toþi candidaþiila funcþia de primar pentruOraºul Vãlenii de Munte sãne trimitã, pe adresaredacþiei, diploma de studiipentru a putea fi publicatã

în ediþia viitoare a ziaruluiVÃLENII.

Vrem ca prin demersulnostru sã eliminãm toatesuspiciunile care au apãrutcu privire la acest subiect.

APEL CÃTRE CANDIDAÞI

MINGEA OFICIALÃ