Contabilitate

1 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată lipsa unui utilaj a cărui valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizată 13.000 u.m.n, iar valoarea de piaţă 8.000 u.m.n, fără TVA. Se impută gestionarului şi se reţine din salariu.

1.Inregistrarea creanței de incasat:

4282 = % 8.680 Alte creanțe în legatură cu personalul 7581 7.000

Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalități4427 1.680

TVA colectată2.Reținerea pe statul de plată

421 = 4282 8.680 Personal - salarii datorate Alte creanțe în legatură cu personalul

3.Scoatere din evident utilaj

% = 2131 20.0006583 Echipamente tehnologice 7.000

Cheltuieli privind activele cedate şi alte operațiuni de capital

2813 13.000 Amortizarea instalatiilor şi mijloacelor de transport

2 (44). Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000.

a) 11.200 mii lei; b) – 10.000 mii lei; c) 1.200 mii lei; d) – 3.800 mii lei; e) 2.000 mii lei.

Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale = Cheltuieli ( ct.6811 +ct.6813) – Venituri (ct.7813 )=2000-800=1.200 lei

3 (32). O societate cu activitate de vânzare cu amănuntul exclusiv TVA are bunuri disponibile pentru vânzare în valoare de 5.000 lei preț cu amănuntul și 7.500 lei cost de

2

cumpărare și un stoc final în valoare de 450 lei preț cu amănuntul. Care este costul estimat al bunurilor vândute:

a) 450 leib) 4.550 leic) 6.825 leid) 7.500 leie) 2.500 lei

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta

4 (33). Dispuneți de următoarele informații pentru luna decembrie anul N: total vânzări: 75.000 lei, TVA 24%, la inventar se constată minus de combustibil în gestiune neimputabil peste normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achiziții 50.000 lei TVA 24%, TVA de recuperat din luna noiembrie 4.000 lei. Înregistrarea TVA de plătit la bugetul de stat se efectuează prin formula:

a) 25.316,3 4427 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 11.638,89b) 25.316,3 4427 = 4426 9677,42 4423 15.638,71 4423 = 4424 4000c) 14.516,13 4427 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 838,71d) 25.316,3 5121 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 11.638,88e) 9677,42 4427 = 4426 9677,424000 4424 = 4426 4000

5 (14). O întreprindere achiziţionează în cursul anului N o clădire al cărei cost este de 500.000 lei. Clădirea este achiziţionată cu scopul închirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea justă estimată de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea justă este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea justă este de 510.000 lei. Prezentaţi tratamentul contabil aferent clădirii în conformitate cu IAS 40.

a) Situația investiției imobiliare la 31.12.N-valoare achiziție 500.000-valoare justă la 31.12.N 506.000=Câștig din modificarea valorii juste 6.000

215 = 7561 6.000Investiții imobiliare Câştiguri din evaluarea la valoarea justă a investițiilor imobiliareb)Situația investiției imobiliare la 31.12.N+1-valoare justă 31.12.N 506.000-valoare justă 31.12.N+1 502.000=Pierdere din modificarea valorii juste 4.000

3

6561 = 215 4.000Pierderi din evaluarea la valoarea justă Investiții imobiliare a investițiilor imobiliare

c)Situația investiției imobiliare la 31.12.N+2-valoare justă 31.12.N+1 502.000-valoare justă 31.12.N+2 510.000=Câștig din modificarea valorii juste 8.000

215 = 7561 8.000Investiții imobiliare Câştiguri din evaluarea la valoarea justă a investițiilor imobiliare

6 (38). Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcţiile sale. Activele în cauzã au fost achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justã a construcţiilor determinatã de experţi este de 900.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind cã societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete.

a)Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor:

2812 = 212 200.000 Amortizarea construcțiilor Construcții

b)Reevaluarea construcţiilor:

212 = 105 300.000 Construcții Rezerve din reevaluare

D Construcţii C Sold iniţial 800.000 b) 300.000 200.000 a) Sold final debitor 900.000

7 (53). Valoarea salariilor brute la o societate pe acţiuni este de 250.000 lei. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate obligaţiile de plată ale societăţii la bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale şi alte fonduri şi plata efectivă a acestora ( nu se ţine cont de deducerea personală).

421 = % 74.650 Personal - salarii datorate 4312 26.250

Contribuția personalului la asigurările sociale

4314 13.750 Contribuția angajaților pentru asigurările

4

sociale de sănătate4372 1.250

Contribuția personalului la fondul de şomaj

444 33.400 Impozitul pe venituri de natura

salariilor

6451 = 4311 39.500Cheltuieli privind contribuția unității Contribuția unității la la asigurările sociale asigurările sociale

6453 = 4313 13.000Cheltuieli privind contribuția angajatorului Contribuția angajatorului pentru pentru asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

6452 = 4371 1.250Cheltuieli privind contribuția unității Contribuția unității la fondul pentru ajutorul de şomaj de şomaj

635 = 447 625Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

6451 = 4311.1 375Cheltuieli privind contribuția unității Contribuția unității la la asigurările sociale asigurările sociale(risc si accidente)

6453 = 4311.2 2.125Cheltuieli privind contribuția angajatorului Contribuția unității la pentru asigurările sociale de sănătate asigurările sociale(Fond unic as.sănătate)

8 (54). S.C. DIOROM SRL are încheiat un contract de vânzări produse finite către un client extern (din UE) în valoare de 25.000 Euro. Plata se efectuează integral prin bancă. Cheltuielile de transport în valoare de 800 euro +24% tva, sunt efectuate de un transportator extern şi sunt suportate de exportatorul român (curs euro - 4,50 lei). Marfa este asigurată de furnizor, prima de asigurare fiind de 4.000 lei.

Să se inregistreze toate operaţiunile descrise mai sus inclusiv plăţile aferente.

a)vânzare produse finite UE4111 = 701 112.500

Clienți Venituri din vânzarea produselor finite, (25000eurx4,5) produselor agricole şi a activelor biologice de natura stocurilor

b)încasarea facturii prin bancă5124 = 4111 112.500

5

Conturi la bănci în valută Clienți

c)înregistrare factură transport624 = 401 3.600

Cheltuieli cu transportul de Furnizori (800eurx4,5) bunuri şi personal

4426 = 4427 864 TVA deductibilă TVA colectată

d)plată factură transport401 = 5124 3.600

Furnizori Conturi la bănci în valută

e)înregistrare asigurare613 = 401 4.000

Cheltuieli cu primele de asigurare Furnizori

f)plată asigurare401 = 5121 4.000

Furnizori Conturi la bănci în lei

9 (34). Se dau următoarele informații: capitaluri proprii aferente exercițiului financiar N 2500 lei, capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. În cursul exercițiului financiar N au avut loc următoarele operații: creșteri de capital prin aporturi noi în natură 200 lei, conversia datoriilor în capital 50 lei, încorporarea primelor de emisiune în capital 60 lei, rambursări de capital în numerar către asociați 100 lei. Care este valoarea rezultatului net aferent exercițiului N?

a) 1550 leib) 1490 leic) 1450 leid) 1510 leie) 1700 lei

Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Majorari + Reduceri Rezultatul exerciţiului = 2.500 lei – 800 lei – 200lei – 50 lei - 60 lei + 100 lei = 1490 lei

10 (41). Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente):

a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;

6

b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

„Total stocuri“=(1.700.000 - 200.000) + 300.000=1.800.000„Total activ“ = 1.800.000 + 200.000 + 7.000.000 + 3.000.000 + (10.000.000 - 2.000.000) + 800.000 + 6.000.000 =26.800.000„Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente) = 26.800.000 - 6.000.000 - 2.000.000 - 2.000.000 - 1.000.000=15.800.000

11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziţionat o instalaţie în urmãtoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem cã, prin contractul de licenţã, societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze instalaţia şi sã restaureze amplasamentul. Valoarea actualizatã a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimatã la 10.000 u.m. Sã se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepãrtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.

a)Recepția utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )

2131 = 404 320.000 Echipamente tehnologice (maşini, Furnizori de imobilizări utilaje şi instalatii de lucru)

b)Înregistrare provizion pentru dezafectarea imobilizărilor

2131 = 1513 10.000 Echipamente tehnologice (maşini, Provizioane pentru dezafectare imobilizări utilaje şi instalatii de lucru)

Costul instalatiei: 330.000

7

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (7). Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie să prezinte clar opinia auditorului asupra faptului dacă situațiile financiare dau o imagine fidelă poziției, situației financiare și rezultatelor obținute în accord cu referințele contabile și dacă este cazul, dacă sunt conforme prevederilor legale. Termenii utilizați pentru exprimarea opiniei auditorului sunt “Dau o imagine fidelă?” sau “Se prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Aceste două formulări semnifică, între altele, că auditorul nu ia în considerare decât elementele semnificative privind situațiile financiare. Acest paragraf poate avea următoarele forme:

-opinia fără rezerve (curată);-opinia fără rezerve, dar cu paragraf de observații;

-opinia cu rezerve;-imposibilitatea exprimării unei opinii;-opinia defavorabilă.

13 (8). Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale. “Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.

Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile

conţinute în situaţiile financiare;- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de

opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:

“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naţionale).Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora. Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”

8

14 (5). Obiectivele auditului intern constau în:

a) gestionarea corectă, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;b) ţinerea corectă şi la timp a contabilităţii, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor; c) validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii.

15 (6). Evaluarea – ca termen în normele de audit – reprezintă:

a) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul său istoric; b) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;c) înregistrarea unui activ la costul de achiziţie.

16 (7). Obiectivele auditului extern – misiune de bază – constau în:

a) reflectarea fidelă, clară şi completă în contabilitate a obligaţiilor faţă de stat; b) imaginea fidelă, clară şi completă a înregistrărilor în contabilitate şi a rezultatelor obţinute de intreprindere; c) imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor obţinute de intreprindere.

17 (8). Asigurarea rezonabilă – ca termen în normele de audit – reprezintă:

a) asigurarea ridicată, dar nu absolută, că informaţiile verificate nu conţin anomalii semnificative;b) asigurarea că nu sunt anomalii în situaţiile financiare; c) satisfacţie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaraţii.

18 (4). Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.

Auditul exprimă acest tip de opinie atunci când se află în imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situațiilor financiare, deoarece există inexactități în situația financiară sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedică să obțină suficiente probe pentru a susține o opinie cu rezerve.

Auditorul trage concluzia că efectele potențiale care decurg din lipsa probelor sunt atât de materiale (semnificative) încât situațiile financiare în ansamblul lor ar putea prezenta eronat poziția financiară a entității auditate. În acest caz, auditorul renunță să exprime o opinie. În raportul său, acesta va specifica clar că se află în imposibilitatea de a exprima o opinie și va preciza clar toate elementele de incertitudine.

Atunci când există o limitare a ariei de aplicabilitate a activității auditorului ce necesită exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimării unei opinii, raportul de audit trebuie să prezinte limitarea și să indice posibilele ajustări ale situațiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare dacă nu ar fi existat limitarea.

Exemplificăm mai jos situații ce conduc la o opinie, alta decât aceea favorabilă / necalificată.Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi:

acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informațiilor în situațiile financiare. În cazul în care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situațiile financiare, auditorul trebuie să exprime o opinie calificată (cu rezerve) sau o opinie contrară.

9

Exemplu: - conducerea refuză să aplice unele principii și proceduri ale contabilității;

- conducerea nu este de acord să solicite confirmări din partea terților;- conducerea nu pune la dispoziția auditorului informațiile ce-i sunt necesare.Dezacordurile cu conducerea entității pot apărea din:- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creanțelor,etc;- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori în calcularea

costurilor; - încălcarea principiului independenței exercițiului;

- erori in clasificarea terților cum ar fi : clienți incerți ca clienți obișnuiți, etc.O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:

“Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

19 (5). Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.

Acest tip de opinie este exprimată de auditor când s-a ajuns la concluzia că: a) situațiile financiare au fost întocmite cu respectarea principiilor și politicilor contabile aplicabile și oferă sub toate aspectele materiale, o imagine fidelă și reală asupra operațiilor financiare ale entității;

b) situațiile financiare reflectă cu fidelitate poziția financiară a entității auditate. Tranzacțiile financiare s-au efectuat în conformitate cu prevederile și reglementările legale in vigoare; c) toate informațiile de importanță semnificativă cu privire la situațiile financiare sunt corect menționate.

“După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200… precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate”.

10

Expertiză contabilă

20 (7). Pentru Mihaela, aflată la prima sa expertiză contabilă judiciară într-un proces civil, astăzi este o zi importantă: ea este copleşită de emoţia întâlnirii cu părţile procesuale. Ajunge cu o oră mai devreme, astfel încât să aibă suficient timp pentru a ridica dosarul de la arhiva organului jurisdicţional care a dispus expertiza contabilă judiciară şi pentru a-şi mai arunca o privire asupra conţinutului acestuia, astfel încât să se asigure că nu i-a scăpat nici un detaliu. Momentul mult aşteptat a sosit. Spre dezamăgirea ei însă, cele două părţi aflate în vrăjmăşie, au început să-şi vorbească cu ton ridicat, fără respect, adresându-şi injurii. Dilema ei este cum să procedeze pentru a depăşi momentul şi pentru a-şi putea atinge obiectivul pentru care s-a pregătit atât de intens. Argumentaţi răspunsul.

Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sã fie independent faţã de pãrţile interesate în expertizã, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsã de independenţã sau o constrângere care ar putea sã-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

21 (6). Cine sunt destinatarii expertizelor contabile judiciare? a) organele îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei (organele de instrumentare a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale şi instanţele de judecata a cauzelor penale şi civile);b) părţile implicate în cauză judiciară inclusiv terţe persoane fizice sau juridice cărora expertizele contabile elaborate/efectuate le-ar putea deveni opozabile;c) ambele variante sunt corecte.

22 (7). Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?a)

după mobilul sau scopul principal în care au fost solicitate; după natura obiectivelor (întrebărilor la care trebuie să răspundă expertul contabil);

b) după natura principalului/principalelor obiectiv/obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei; după felul beneficiarilor ;

c) după scopul principal în care au fost solicitate; după concluziile expertului numit în cauză; după natura principalului/principalelor obiectiv/obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.

11

Evaluarea întreprinderilor

23 (11) Să se stabilească valoarea utilajului X, având în vedere datele pentru trei utilaje comparabile A, B şi C:

Elemente de comparaţieSubiect de evaluat

Comp. A

Comp. B Comp. C

Preţul de licitaţie ? 20.000 22.000 14.000

Vârstă 5 7 4 10

Condiţie Excelent Bun Excelent Slab

Producţie/minut (buc) 1.000 750 600 500

Pentru efectuarea corecţiilor aferente elementelor de comparaţie se cunosc următoarele:a) corecţia pentru vârstă este de 10% pe an;b) corecţia pentru condiţie (slab, mediu, bun, excelent) este de 5% pentru un grad;c) corecţia pt producţia/minut este de 10% pentru fiecare 100 bucăţi.

Să se stabilească preţul de licitaţie pentru utilajul X, utilizând metoda procentajului din cost.

24 (60). Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?Bilanțul contabil este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul

unității patrimoniale, precum și rezultatele perioadei pentru care se întocmește, potrivit legii. Bilanțul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil și financiar.

12

Fuziuni şi divizări de întreprinderi

25 (41). Dispuneţi de următoarele date: Societatea B absoarbe societatea A; valoarea matematică a unei acţiuni B este de 6 lei/acţiune; numărul de acţiuni A 10.000 titluri; numărul de acţiuni emise de B este 15.000 titluri.

Care este valoarea nominală a unei acţiuni la A.

Valoare active absorbite de la A=15.000 titluri * 6 lei/actiune=90.000 lei

Valoare nominala = 90.000 lei/ 10.000 titluri=9 lei/titlu

13

Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

26 (5). Prin Sentinţa nr. 151 din 4 octombrie 2004, Tribunalul Suceava - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin judecătorul-sindic, a admis cererea creditoarei DGFP Suceava, dispunând deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului debitoarei SC "X." SRL. Judecătorul-sindic, prin încheierea de şedinţă din 28 februarie 2006, a dispus intrarea în faliment a debitoarei, desemnând lichidator judiciar pe SC "M." SRL Iaşi. Ulterior, prin Sentinţa nr. 695 din 11 decembrie 2007, judecătorul-sindic a respins cererea de autorizare formulată de creditoarea DGFP Suceava, dispunând, totodată, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii falimentului debitoarei.Judecătorul-sindic a constatat că cererea de antrenare a răspunderii materiale a pârâtei P.M., formulată de creditoarea DGFP Suceava în temeiul art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, este nefondată, întrucât nu rezultă îndeplinirea cerinţelor legale ale textului menţionat. Astfel, judecătorul-sindic a reţinut că din raportul de inspecţie fiscală, întocmit la data de 15 aprilie 2005 de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reiese că fostul administrator P.M. a pus la dispoziţia inspecţiei evidenţa contabilă pentru perioada ianuarie 2003 - februarie 2005, că societatea debitoare a respectat prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, privind inventarierea patrimoniului şi că evidenţa contabilă a societăţii a fost condusă cu respectarea prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată. De asemenea, din înscrisul depus la dosar reiese că pârâta a prezentat lichidatorului judiciar documentele solicitate, neputându-se reţine că aceasta a încercat sustragerea unor documente sau ascunderea lor. Totodată, judecătorul-sindic a constatat că în cauză s-a întocmit raportul de lichidare care cuprinde date privind: situaţia debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfăşurate în cursul procedurii, cheltuielile de administrare a procedurii, aşa încât, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, a dispus închiderea procedurii insolvenţei şi radierea debitoarei din registrul comerţului. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea DGFP Suceava. În motivare, recurenta a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a respins cererea, ignorând faptul că pârâta nu a depus la dosarul cauzei în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii insolvenţei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, aşa cum rezultă din rapoartele lichidatorului judiciar. Mai mult decât atât, a arătat recurenta, fostul administrator al debitoarei a dispus în interes personal continuarea unei activităţi care ducea persoana juridică la încetarea de plăţi, aspect evidenţiat prin raportul de inspecţie fiscală din 15.04.2005, din care rezultă că debitoarea a înregistrat pierderi la finele anilor 2003 şi 2004. Recurenta a concluzionat că pârâta a desfăşurat activităţi comerciale în lipsa unei strategii manageriale viabile, fapt ce a atras starea de insolvenţă a debitoarei, iar prin modul defectuos în care pârâta a înţeles să conducă activitatea, nu poate fi de natură a fi exonerată de răspundere, întrucât şi neglijenţa este un factor care antrenează răspunderea.Întrebare:Analizaţi temeinicia cererii de recurs formulată de DGFP Suceava. Argumentaţi.

Antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: prejudiciul creditorilor, fapta care trebuie să se încadreze în cazurile expres prevăzute de legea insolvenţei, raportul de cauzalitate dintre faptă şi încetarea plăţilor şi culpa persoanei a cărui răspundere este antrenată.

14

Cu privire la raportul de cauzalitate, legea impune condiţia ca faptele membrilor organelor de conducere să fi contribuit la ajungerea societăţii în încetare de plăţi, prejudiciind astfel societatea şi indirect creditorii săi.

Criticile recurentei sunt neîntemeiate, susţinerile acesteia fiind nedovedite. Dimpotrivă, aşa cum corect a reţinut şi judecătorul sindic din actele aflate la dosar, inclusiv din raportul de inspecţie fiscală întocmit de către reprezentanţii ANAF la data de 15 aprilie 2005, rezultă că pârâta a pus la dispoziţia inspecţiei evidenţa contabilă, fiind astfel respectate dispoziţiile Legii nr.82/1991.

Totodată nu se poate reţine că pârâta a încercat sustragerea unor documente sau ascunderea lor, din înscrisul aflat la fila 21 dosar fond rezultând că pârâta a prezentat lichidatorului judiciar documentele solicitate.

Ca urmare, faptele invocate de către recurentă vizând lipsa unei strategii manageriale viabile, omisiunea de a achita debitele restante, neglijenţa în conducerea societăţii nu sunt de natură a atrage răspunderea patrimonială a fostului administrator, în condiţiile neîndeplinirii cumulativ a cerinţelor răspunderii civile delictuale sus menţionate.

27 (14). Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei intreprinderi conform normei 3925.23 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR

Planul de trezorerie este baza planificării pe termen scurt, scopul lui fiind acela de a prognoza incasările și plățile viitoare. De obicei se folosesc două planuri de trezorerie: un plan anual și un plan zilnic.

Planul anual servește următoarelor scopuri: -recapitularea in fiecare lună a incasărilor și plăților; -compararea rezultatelor obținute cu prognozele făcute și, dacă este cazul, efectuarea

corecțiilor necesare;- previzionarea din timp a deficitului de mijloace financiare și căutarea din timp a celor mai

bune soluții pentru acoperirea lui;- determinarea excedentului de mijloace financiare și căutarea din timp a celor mai bune

soluții de plasare a lui (investiții, plasamente financiare etc.). Prin planul zilnic se urmărește: -controlul incasărilor și plăților zilnice cu scopul de a forța accelerarea incasărilor și/sau,

atunci când este cazul, intârzierea plăților; -limitarea la maximum a apelării la credite pentru acoperirea nevoilor de finanțare.

15

NINCASĂRI

Vânzari 1.275.000Imprumuturi 1.400.000

Aport la capital 600.000Total incasări 3.275.000

PLĂȚIAprovizionări 750.000

Alte cheltuieli externe 150.000Cheltuieli cu salariile 170.000

Cheltuieli sociale 130.000Cheltuieli de mediu 100.000

Investiții 700.000Dobânzi credite 147.000

Rambursări credite 263.464Plăți cu impozitul 0

Total plăți 2.410.464

Sold 864.536Trezorerie 864.536

16

Studii de fezabilitate

28 (17).La nivel strategic, ce presupune o investiţie de dezvoltare?

Investiţiile de dezvoltare au drept scop creşterea capacităţilor de producţie (extinderea sau dezvoltarea întreprinderilor existente, crearea de noi întreprinderi etc.) ca urmare a creşterii cererii pentru produsele existente sau pentru lansarea de noi produse.

Investiţiile de dezvoltare sau expansiune se referă la toate investiţiile întreprinderii care contribuie la dezvoltarea activităţii sale şi care au drept scop creşterea capacităţii de producţie a unei firme, creştere determinată de modificarea cererii pentru produsele firmei sau lansarea de produse noi.

Şi acestea sunt legate de investiţii realizate în perioade precedente şi prezintă o serie de avantaje care constau în:

– existenţa investiţiilor colaterale, care se materializează în utilităţi; – existenţa surselor de materii prime; – existenţa unui personal calificat, cu o anumită experienţă şi tradiţie etc. Aceste investiţii se referă la proiecte vizând capacitatea de producţie a întreprinderii,

achiziţionarea de societăţi mici, exterioare, care posedă unităţi de producţie necesare expansiunii întreprinderii, modificarea structurii sortimentale a producţiei, creşteri suplimentare ale producţiei, lansări de produse noi etc. Din punct de vedere al naturii lor, aceste investiţii se pretează cel mai bine la evaluarea rentabilităţii financiare. Un proiect de modernizare-dezvoltare poate şi trebuie să cuprindă şi investiţii umane. Acestea se referă la decizia de a angaja noi specialişti sau de perfecţionare a celor existenţi. Recrutarea de noi cadre este o investiţie importantă din punctul de vedere al costurilor pe care le presupune. Aceste investiţii nu apar în nici un bilanţ contabil şi este greu ca o întreprindere să ia în acest domeniu o decizie investiţională, astfel încât nu poate fi formulată şi nici estimată precis rentabilitatea unei asemenea investiţii care, de fapt, are caracter obligatoriu. Acest aspect nu se pretează la analize de rentabilitate financiară, deoarece elementele necesare sunt mai greu de evaluat.

29 (9). Care este continutul unui plan de afaceri?

De regulă, un plan de afaceri conține o serie de componente obligatorii:

rezumatul planului de afaceri;

cuprinsul planului;

prezentarea produsului firmei;

piața-țintă și concurența;

procesul de producție și furnizorii;

strategia de marketing;

vânzările preconizate;

previziunile financiare;

necesarul de finanțare.

17

Analiza diagnostic a întreprinderii

30 (57). Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exerciţiul n+1 şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităţilor operaţionale, financiare şi de investiţii, cunoscându‐se următoarele informaţii din situaţiile financiare:

Indicator N N+1Imobilizări 1000 1100Stocuri 300 350Creanţe 400 430Disponibilităţi 100 70TOTAL ACTIV 1800 1960Capitaluri proprii 500 600Datorii financiare 600 650Furnizori 200 300Datorii salariale şi fiscale 450 390Credite de trezorerie 50 10

Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare= 1000 (CA netă) – 300 (cheltuieli cu materiale) + 50 (variația stocului) - 100(variația datoriilor comerciale) - 50 (cheltuieli cu dobânda) - 50 (cheltuieli fiscale și sociale) - 400 (cheltuieli cu personalul) - 25 (impozit pe profit) – 100 = 25

18

Indicator u.m.Cifra de afaceri 1000Cheltuieli materiale 300Cheltuieli salariale 400Cheltuieli fiscale şi sociale 50Cheltuieli cu amortizarea 100Cheltuieli cu dobânda 50Impozit pe profit 25

Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar în sumă de 25 lei, deci putem aprecia că activitatea de exploatare a entității s-a derulat în condiții de eficiență.

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii = -100 (creșterea imobilizărilor) – 50 (datorii financiare) = -150

Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 120 lei. Situația este normală și explicată atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politici investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare = 100(variatia capitalului propriu)

Activitatea de finanțare generează excedent de trezorerie de 100 lei, ceea ce reflectă un grad mai accentuat la apelarea la surse de finanțare comparative cu gradul de rambursare și remunerare a acestora. Finanțarea s-a realizat prin majorarea capitalului propriu.

Fluxurile totale de trezorerie = Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare +

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii + Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare= 25 – 150 + 100 = - 25

Factorul cu influența cea mai pregnantă în diminuarea fluxurilor de trezorerie îl reprezintă creșterea imobilizărilor și investițiilor financiare.

31 (28). O întreprindere produce anual un număr de 100.000 de produse la un preţ unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200.000 u.m., cheltuieli de personal de 100.000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 20.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50.000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40.000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice.

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are

pierderi, dar nu are nici profit. În punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi monetare.

Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un rezultat financiar nul.

La baza analizei corelaţiei "cost-volum-profit" stă una din ecuaţiile de bază ale microeconomiei:

Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct: Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constant

sauPreţul/unitate x Cantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli variabile/unitate x Cantitatea

unităţilor ﴿ +Consumuri şi cheltuieli constant

19

Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi de produse:

Pragul de rentabilitate (în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe / (Preţul/unitate-Consumuri şi cheltuieli variabile/unitate)

a) Pragul de rentabilitate operational Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.mCheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000Cheltuieli variabile = 200.000Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 – 2) = 56.667 bucPragul de rentabilitate(valoric) = 170.000/[1-(2/5)]= 283.333,34 u.m

b) Pragul de rentabilitate financiar Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000u..m.Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000Cheltuieli variabile = 200.000Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 – 2) = 70.000 bucPragul de rentabilitate(valoric) = 210.000[1-(2/5)]=350.000 u.m.

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi acoperă integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.

20

Fiscalitatea întreprinderii

32 (116). O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trim I 2013 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 În cursul lunii februarie achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat fiscală în valoare de 1.500 lei.Să se calculeze impozitul pe venit aferent trim I 2013. Baza impozabilă=Total venituri – Valoare casa de marcat=18.000-1.500=16.500Impozit= Baza impozabilă * 3%=16.500*3%=495 lei

33 (201). Când intervine exigibilitatea TVA în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri.

Exigibilitatea taxei pe valoare adăugată reprezintă data la care autoritatea fiscală devine indreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, conform art. 135 din Codul fiscal exigibilitatea TVA intervine:

- la data emiterii facturii, sau- in cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a

fost emisă nicio factură până la data respectivă.

34 (163). O persoana obtine lunar un salariu de baza brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectiva desfasoara o activitate independenta, cu program redus, obţinând un salariu lunar de baza brut de 900 lei. Contribuabilul nu are persoane in intretinere. Determinati contributiile sociale si impozitul pe veniturile din salarii.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale – pentru contribuabilii care nu au persoane in intreținere = 250x[1-(venitul brut-1.000)/2000 ]

Deducerea personală se acordă la locul unde se află funcția de bază . Impozitul pe venitul lunar se determină astfel :

a)la locul unde se află funcția de bază , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență intre venitul net din salarii , calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni , și următoarele :

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă ;-contribuția sindicală plătită în luna respectivă ; -contribuțiile la fondul de pensii facultative , astfel încât la nivelul anului să nu

se depășească echivalentul în lei a 400 euro .

Venitul brut = 2.400 lei

Calculăm contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariat :-CAS- contribuția la asigurările sociale = 10,5% x 2.400 = 252 lei-CASS- conribuția la asigurările sociale de sănătate = 5,5% x 2.400 = 132 lei-CFS-contribuția la fondul de șomaj = 0,5% x 2.400 = 12 lei Total contribuții sociale obligatorii = 252 + 132 + 12 = 396 lei

21

Venitul net = Venitul brut – Total contribuții sociale obligatorii = 2.400 – 396 = 2.004Deducerea personală = 250 x [1-(2400 – 1000)/2000 = 80 leiImpozitul pe veniturile din salarii = 16% x (Venitul net – Deducerea personala )= =16% X (2004 – 80 ) = 308 lei

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii.

Venitul brut = 900 lei

Calculăm contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariat :-CAS- contribuția la asigurările sociale = 10,5% x 900 = 95 lei-CASS- conribuția la asigurările sociale de sănătate = 5,5% x 900 = 50 lei-CFS-contribuția la fondul de șomaj = 0,5% x 900 = 5 lei

Total contribuții sociale obligatorii = 95 + 50 + 5 = 150 leiImpozitul pe veniturile din salarii = 16% x (Venitul brut – Total contribuții sociale obligatorii)= =16% X (900 – 150 ) = 120 lei

22

Organizarea auditului intern şi controlul intern

35 (29).Ce implica procesul de management al riscurilor

Procesul de management al riscului cuprinde mai multe etape, dar simpla parcurgere a acestora nu asigură, într-o măsură suficientă, un program eficient de management al riscului. Managementul riscului este un proces continuu care implică identificarea riscului, analiza, utilizarea, monitorizarea, planificarea, documentarea continuă pe întreaga desfăşurare a procesului.

Principalele etape ale procesului de management al riscului sunt: Planificarea Este procesul de elaborare şi documentare pentru o realizarea unei strategii organizate,

cuprinzătoare şi interactive pentru identificarea şi urmărirea riscurilor, elaborarea planurilor de tratare a riscurilor, efectuarea evaluării continue a riscului, asigurarea unor resurse adecvate pentru identificarea şi diminuarea riscurilor.

Identificarea riscului Este procesul de examinare a zonelor critice pentru evenimentele care reprezintă riscuri

potenţiale în vederea asigurării costurilor, programelor, obiectivelor de performanţă. Analiza riscului Este procesul de evaluare a fiecărui risc care să permită atât descrierea acestuia prin

probabilitatea de producere, severitatea consecinţelor şi relaţia cu alte zone sau procese cu risc , cât şi stabilirea unor priorităţi.

Manipularea riscului Este procesul de identificare, evaluare, selectare şi aplicare a căilor de diminuare a riscului, a

transferabilităţii, permisivităţii sau acceptanţei opţiunilor de asigurare a unui nivel acceptabil al riscului, condiţionat de constrângerile şi limitările din program;

Monitorizarea riscului Este procesul de urmărire şi evaluare sistematică a performanţelor acţiunilor de manipulare a

riscului comparativ cu limitele prevăzute în program; Documentarea în legătură cu sistemele de risc Este procesul de înregistrare, menţinere şi raportare a datelor în legătură cu riscul, a

succesului aplicării tehnicilor de tratare a riscului, rezultatele analizelor de risc, comunicarea rezultatelor acestor activităţi membrilor echipei de management al riscului.

Perfecţionare continuă Este procesul de revizuire şi perfecţionare a proceselor de management al riscului prin

rafinarea calificărilor şi definirea nevoilor de viitor.

36 (51).Prezentati caracteristicile misiunii de audit al performantei

Auditul performanţei este un audit al bunei gestiuni financiare, şi anume al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care Comisia şi/sau alte entităţi auditate au utilizat fondurile comunitare în exercitarea responsabilităţilor acestora.

Obiectiv: Evaluează dacă fondurile comunitare au fost utilizate în mod economic, eficient şi eficace.

Domeniu de aplicare: Politică, program, organizaţie, activităţi şi sisteme de gestiuneCriterii de audit: Libertate mai mare pentru auditori în selectarea criteriilor. Criterii unice

pentru fiecare audit.Rapoarte :Rapoarte speciale publicate ad hoc. Structura şi conţinutul variază în funcţie de

obiective.

23

37 (76).Ce presupune etapa de urmarire a recomandarilor , obiectivul urmaririi recomandarilor

Procedura de urmărire a recomandărilor presupune următoarele: -auditorii interni întocmesc fişa de urmărire a recomandărilor;-supervizorul verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite; -entitatea auditată transmite auditorilor interni la termenele stabilite, o notă de informare cu

privire la stadiul implementării recomandărilor din raportul de audit public intern;-şeful structurii de audit public intern verifică şi raportează la organul ierarhic imediat

superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menționate în Raportul de audit

public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace şi că, conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări. Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor

38 (9). În ce constă pregătirea operaţiunii de inventariere?

Pregătirea inventarierii se referă la măsuri cu caracter organizatoric și contabil care să asigure desfășurarea în bune condiții a celorlalte etape care se succed. Mai întâi, se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisă, semnată de conducătorul unității patrimoniale și de conducătorul compartimentului financiar-contabil. Se efectuează instructajul membrilor acesteia (asupra modului de organizare și desfășurare a inventarierii, tehnicii de lucru sau procedeelor folosite, a modului de completare a listelor de inventariere). Comisia este formată din cel puțin două persoane, cu pregătire corespunzătoare economică și tehnică, care să asigure efectuarea corectă și la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale. Acolo unde este cazul, comisiile sunt coordonate de o comisie centrală. La lucrările de inventariere trebuie să participe intreaga comisie de inventariere. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiți decât în cazuri bine justificate și numai prin decizie scrisă, emisă de persoanele care i-au numit.

Nu pot face parte din comisiile de inventariere: -gestionarii depozitelor și magazinelor; -șeful compartimentului supus inventarierii;-contabilii care țin evidența gestiunilor respective.Tot sub aspect organizatoric, se iau măsuri pentru crearea condițiilor corespunzătoare de lucru

comisiei (comisiilor) de inventarirere prin: 1. stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariază și ordinea în care se efectuează

inventarierea acestora;2.asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază:3.sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, intocmirea etichetelor de raft, separarea

bunurilor deteriorate de cele in stare bună;4.asigurarea aparatelor și instrumentelor adecvate și in număr suficient pentru măsurare,

cântărire etc., a mijloacelor necesare identificării (cataloage, mostre, etc.), precum și a formularelor și rechizitelor necesare;

5. dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a spațiilor inventariate;

24

6.dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu două rânduri de incuietori diferite.Din punct de vedere contabil se iau măsuri de inregistrare la zi in evidența tehnico-operativă

(fișele de magazie) organizată la gestiuni, precum și în contabilitatea sintetică și analitică, a tuturor documentelor până la data la care se face inventarierea, stabilindu-se soldurile in fișele sintetice și analitice ale conturilor respective.

Inventarierea propriu-zisă se realizează la locurile de păstrare sau depozitare.Inainte de inceperea operațiunii de inventariere, comisia de inventariere ia o declarație scrisă

de la gestionar din care sa rezulte dacă:1 . gestionează valori materiale și in alte locuri de depozitare;2 . are bunuri in gestiune aparținând terților, primite cu sau fără documente;3 . are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoștință;4. are valori materiale nerecepționate sau care trebuie livrate, pentru care s-au intocmit

documentele aferente;5 .a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale;6.deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate in gestiunea

sa;7. are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidența gestiunii sau care nu

au fost predate la contabilitate.8. de asemenea, gestionarul va menționa, în declarația scrisă, numărul și data ultimului

document de intrare și de ieșire a bunurilor in/din gestiune.9. declarația trebuie să conțina data când se intocmește și semnătura gestionarului, acelei

gestiuni care urmează să fie inventariata, precum și semnăturile membrilor comisiei de inventariere, care atestă că a fost dată in prezența acestora.

25

Doctrina şi deontologia profesiei contabile

39 (42).Care sunt Standardele Internaționale de Etica ?

-Integritate-Obiectivitate-Competență profesională și prudență-Confidențialitate-Comportament profesional

40 (84). Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

Competența profesională are două componente de bază:— obținerea;— menținerea.Competența profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

profesiona1e cu competență, grijă și sârguință și este obligat să mențină în permanență un nivel de cunoștințe și de competență profesională care să justifice așteptări1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluții și noutăți din practica profesională, din legislație și tehnici de lucru.

Obținerea cere:— inalt standard de pregatire generală, urmată de una specifică;— practică și examinare în subiecte profesionale semnificative;— perioadă de practică în domeniu.Menținerea cere:— cunoașterea continuă a evo1uții1or în profesia contabilă (la nivel național și internațional

în contabilitate, audit și alte reglementări statutare și cerințe relevante);— adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în indeplinirea sarcinilor

profesionale, în conformitate cu normele naționale și internaționale.Competențele profesionale :o Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerț, sectorul public sau în

sistemul educațional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuții importante pentru care nu are formația sau experiența necesară.

o In asemenea situații nu trebuie să-și inducă în eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competențelor sale, cerând consultanță sau asistența unui specialist.

26