Contabil autorizat

VARIANTA C1 AN 2, SEM. 1

Categoriile I, XI Contabilitate

1 (2). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi n condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei. Rezolvare O entitate prezinta situatia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt prezente situatiile financiare anuale.Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar-fluxul de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar-echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibilein sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Situatia fluxului de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar ale entitatii din cursul perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitie si de finantare.Fluxuri de trezoreriea) Metoda directab) Metoda indirectaa) Met. directaFlux = incasari - platiFlux din exploatare = incasari - plati legate de miscari generate de activ. de baza a intreprinderii (clasa 3 si 4)Ex.:- incasari de la clienti- plati catre furnizoriFlux din investitii = incasari - plati generate de miscari in activele imobilizate ale intreprinderii (clasa 2)Ex.:- incasari din vz. unui teren- plata privind achiz. unei cladiriFlux din finantare = incasari - plati generate de miscari in capitalurile proprii, imprumuturile bancare si obligatare (clasa 1).Ex.:- incasari din contractarea unui imprumut bancar pe termen lung- incasarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni- plata privind rambursarea capit. soc. catre actionariObs.:NU AFECTEAZA TREZORERIA:a) miscarile intre elementele de trezorerie (ridicarea numerarului de la banca, tranzactii etc.)b) miscarile fara contrapartida in trezorerie (cresterea cap. soc. prin aport in natura, luarea unui bun in leasing financiar 2xx = 167)In schimb, plata redeventei imi afecteaza cu semnul "-" plata fluxului din finantare%=5121167666Obs.: pt. dobanzi:*dob platite: De ce platim dob.?R. Am contractat credite (cont 162) => flux de finantare*dob. incasate: De ce incasam dob.?R. Pt. ca am acordat credite (ct. 267) => flux de investitiiObs.: Dividende:*dividende incasate: De ce incasam dividende?R. Pt. ca detin titluri de participare (ct. 265) => flux de investitii*dividende platite: Cui platim?R. Propriilor actionari care formeaza cap. soc. (ct. 1012) => flux de finantare1. Metoda indirecta : se pleaca de la profitul brut inainte de impozitare . Sau altfel spus , se porneste de la : ~Rezultat inainte de impozitSe elimina cheltuielile si veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei + cheltuieli cu amortizarea -venituri din provizioane Se elimina cheltuielile si veniturile care nu au legatura cu exploatarea +cheltuieli aferente investitiilor + finantarii -venituri aferente investitiilor + finantarii= Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare -variatia creantelor din exploatare (clienti)-variatia stocurilor+variatia datoriilor din exploatare +variatia veniturilor in avans din exploatare -Impozit pe profit _______________________________ = Flux net de trezorerie din exploatare

NFR = Stocuri + creante datorii nefinaciare pe termen scurt Variatia NFR = Variatia stocurilor + Variatia creantelor Variatia datoriilor nefin. pe termen scurt Fondul de rulment (FR) - reprezint acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatareNevoia de fond de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment

b) Met. indirectaRezultatul contabil = venituri - cheltuieliPt. determinarea fluxului din exploatare prin metoda indirecta:* chelt. se vor lua cu semnul "+"* vanzarile se vor lua cu semnul "-"Rezultatul brut inaintea impozitarii:1) elimin elementele de venituri si chelt. nemonetare: (chelt. cu amortizarile, cu provizioanele, ajustarile, venituri din proviz. si ajust.)2) elimin elementele de ven. si chelt. care nu apartin exploatarii (chelt. cu dob., dividende)3) elimin efectele contabilitatii de angajamente (variatia "delta") necesarului de fond de rulment.- Reguli pe active- Reguli pe pasiveO crestere de active se ia cu semnul "-"O scadere de active se ia cu semnul "+"O crestere de pasive se ia cu semnul "+"O scadere de pasive se ia cu semnul "-"4) alte incasari si plati legate de activitatile de exploatare (plata imp. pe profit, incasarea unei asigurari)

FNT din activitile de exploatare:Profit inaintea impozitarii (met. indirecta) 10.000 lei+ Cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei - venituri din provizioane 500 lei - venituri din plasamente 300 lei - creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei + scderea stocurilor de mrfuri 300 lei + scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei + creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei impozit pe profit pltit 1.000 lei

TOTAL 10.500 lei

2 (3). Situaia nainte de dubla cretere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000 lei (10.000 aciuni x 1 leu valoare nominal), reserve 5.000 lei. Prima faz a majorrii const n ncorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 aciuni. n faza a doua se aduc aporturi n numerar pentru care se emit 3.000 aciuni la un pre de emisiune egal cu valoarea nominal. Calculai valoarea DA i DS generate de creterea de capital.

RezolvareValoarea matematica contabila dupa incorporarea rezervelor = (10.000 + 4.000 +1.000) / 12.000 = 1,25 lei/actiuneDA = 1,5 -1,25 = 0,25Valoarea matematica contabila dupa emisiunea de actiuni in numerar = (14.000 +3.000 + 1.000) / 15.000 = 1,2 lei/ actiuneDS = 1,25 1,20 = 0,05 lei

3 (4). Situaia nainte de creterea capitalului se prezint astfel: capital social 1.800 lei, format din 1.800 aciuni, rezerve 360 lei. Se decide creterea capitalului social prin ncorporarea de rezerve n valoare de 120 lei pentru care se emit aciuni noi la valoarea nominal. Care este valoarea matematic contabil nou a unei aciuni i mrimea DA-ului? RezolvareValoarea matematica contabila inainte de incorporarea rezervelor (1.800+360)/1800=1.2 lei/actiuneCapital social dupa incorporare rezerve1800+120=1820 leiRezerve ramase dupa incorporarea partiala in capitalul social360-120=240 leiValoarea nominala a unei actiuni1800 lei/1800 actiuni = 1leu/actiuneNumarul de actiuni noi emise la valoarea nominala 120 lei/1 lei/actiune=120 actiuniValoarea matematica contabila dupa incorporarea rezervelor(1920+240)/(1800+120)=1.125 lei/actiuneDA=1.2-1.125DA= 0.0754 (5). Situaia aciunilor i obligaiunilor unei societi se prezint dup cum urmeaz: Aciuni A: Achiziie pe 16 decembrie: 4.000 aciuni x 1,2 u.m. Aciuni C: Achiziie pe 15 decembrie: 2.000 aciuni x 3 u.m.Achiziie pe 23 decembrie: 1.500 aciuni x 3,1 u.m. Obligaiuni B: Achiziie pe 5 decembrie: 1.000 obligaiuni x 10 u.m. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1,1 u.m.; B = 9,3 u.m.; C = 3,2 u.m. Precizai nregistrrile contabile n situaiile n care ajustarea deja existent este de 150 u.m., respectiv de 250 u.m. REZOLVAREPentru actiunile A ajustarea de valoare necesara 4000*(1.2-1.1)=400 u.m.Pentru actiunile C nu este necesara o ajustare de valoareSe suplimenteaza ajustarea pentru actiuni cu 250 u.m. (400-150=250)6864=598 250Pentru obligatiuni ajustarea necesara = 1000*(10-9.3) = 700 u.m.Se suplimenteaza ajustarea pentru obligatiuni cu 700 u.m. 250 u.m. = 450 u.m.6864=596 450

5 (6). Se cumpr, n luna decembrie, materii prime fr factur n valoare de 1.500 lei, TVA 24%. Care vor fi efectele n situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 1.600 lei, TVA 24%. REZOLVARE-la primirea facturii cumparatorul inregistreaza % = 408 1860301 15004428 360-inregitrarea facturii% = 401 1984301 16004426 384-vanzatorul inregistreaza418 = % 1860 701 1500 4428 360-inregistrarea facturii411 = % 1984 701 1600 4427 3846 (7). Se vnd produse finite, n decembrie, fr factur, la preul de 5.000 lei, TVA 24%, cost de producie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%. Rezolvare-la primirea facturii cumparatorul inregistraza% = 408 - 6200345 - 50004428 - 1200-inregistarea facturii% = 401 5952345 48004426 1152-iar vanzatorul integistreaza418 = % -6200 701 -5000 4428 -1200-inregistrarea facturii411 = % 5952 701 4800 4427 11527 (8). Se cumpr mrfuri n sum de 1.000 lei, rabat 3%, remiz 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practic un adaos comercial de 20% i vinde toate mrfurile din depozit la pre de vnzare cu amnuntul. Calculai valoarea acestui pre. RezolvarePret de cumparare 1.000 lei-Rabat=3% x 1.000 30 lei-Remiza=2% x 1.000 20 lei-Risturn=2% x 1.000 20 leiValoare neta comerciala 930 leiScont de decontare = 4% x 93037,2 leiValoare neta financiara 892,8 lei

Pret de vanzare cu amanuntul = cost de achiz + adaos comercial + tva neexigibilPret de vanzare cu amanuntul = 930 + 930 x 20% + 19% x (930 + 930 x 20%)=1.328,04 lei

8 (9). Se achiziioneaz din import un mijloc de transport; preul din facture furnizorului este de 1.000 $, cursul dolarului este de 3 lei. Taxa vamal este de 7%, comisionul este de 0,5%, TVA este de 24%. S se calculeze costul de achiziie al mijlocului de transport. RezolvarePret de facturare 1.0000 $ x 3 lei 3.000 leiTaxa vamala 3.000 x 7% 210 leiComision vamal 3.000 x 0,5% 15 leiCost de achizitie3.225 leiTVA = 3.225 x 19% 612,75 lei

9 (10). Un utilaj achiziionat n exerciiul N la cost de achiziie de 20.000 lei este casat n exerciiul N+6. Din casare rezult materiale n valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o durat normal de funcionare de 10 ani i metoda de amortizare folosit este cea linear. Cum afecteaz situaiile financiare casarea utilajului? Rezolvare:Reglementarile contabile conforme cu directivele europene definesc activele imobilizate ca active generatoare de beneficii viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an . Aceeasi definitie este reluata prin formula activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua , pe o perioada mai mare de un an , in scopul desfasurarii activitatilor entitatii .O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd niciun beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare.n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale, sunt evideniate distinct veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dup caz.

- scoaterea din gestiune a instalaiei:%=213120.0002813Echipamente14.000Amortizareatehnologiceechipamentelor65836.000Cheltuieli cu activele cedate- nregistrarea materialelor recuperate:302=75887.000MaterialeAlte venituriconsumabiledin exploatare- nregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare:6588=3022.000Alte cheltuieliMaterialedin exploatareconsumabileImpactul asupra contului de profit i pierdere:

Cheltuieli cu activele cedate6.000

Alte cheltuieli din exploatare2.000

Alte venituri din exploatare7.000

Rezultat-1.000

n bilan: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc materialele consumabile cu 5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000 lei.

10 (31). Valoarea neamortizat a unei invenii, sczute din eviden, urmare ieirii din gestiune, reprezint pentru firm: o cheltuial extraordinar privind operaiile de capital; o cheltuial extraordinar privind operaiile de gestiune; o cheltuial de exploatare;nici un rspuns nu este corect. Raspuns

11 (44). O intreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achizitionat pe 01.01.N sa fie stabilita la 8 ani; costul de achizitie al imobilizarii respective este de 100.000 lei, valoarea reziduala 8.000 lei. Activul va fi amortizat in sistem linear. Dupa 3 ani, conducerea intreprinderii decide diminuarea duratei de functionare cu l an si reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei.Sa se determine cheltuiala cu amortizarea aferenta anului N+4 in conformitate cu prevederile normei IAS 16 Imobilizari corporale'.rezolvareValoarea amortizabila a activului = 100.000 - 8.000 = 92.000 lei Amortizarea anuala in anul N = 92.000/8 = 11.500 lei Amortizarea cumulata dupa 3 ani = 11.500 x 3 = 34.500 lei Valoarea ramasa de amortizat = 100.000 - 34.500 - 6.000 = 59.500 lei Amortizarea anuala in anul N+4 = 59.500/4 = 14.875 lei

12 (6). n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani cu entitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul c valoarea contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus TVA 24%. n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea, suportnd urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc 12.000 lei. La nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces verbal de recepie ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi predat proprietarului, mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de societatea X. RezolvareConform IAS 17 nregistrrile contabile sunt: - n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoarea total a chiriei aferent contractului de leasing operational Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 1.200.000 lei - nreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operaional: % = 401 24.800 612 20.000 4426 4.800 (20.000 * 24%) Concomitent, lunar: Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei - n luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cldirii: 231 = 404 52.000 (40.000 + 12.000) - n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuat la cldire: 212 = 231 52.000 - amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului de leasing (iunie N martie N+4): 6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei - la finalizarea contractului se pred proprietarului investiia: 2812 = 212 52.000 Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii: Credit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei

13 (1). La 31.12.N societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care intenioneaz s-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu s ajusteze situaiile financiare ale exerciiului N? De ce?RezolvareObiectivul acestui Standard este de a prescrie procedurile pe care o entitate le aplic pentru a se asigura c activele ei nu sunt nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor recuperabil. Un activ este nregistrat la o valoare mai mare dect valoarea sa recuperabil, dac valoarea sa contabil depete valoarea de recuperat din folosirea sau vnzarea activului. Dac exist o astfel de situaie, activul este descris ca depreciat i Standardul impune entitii s recunoasc o pierdere din depreciere. Standardul specific, de asemenea, cnd o entitate trebuie s reia o pierdere din depreciere i specific prezentrile.

Preul de vnzare obinut pe utilaj confirm valoarea recuperabil a acestuia. Decizia de a ceda utilajul fusese luat nainte de 31.12.N, iar scderea preului reflect condiii existente nainte de data bilanului. GAMA contabilizeaz ajustarea pentru deprecierea utilajului:6813=29135.000

14 (34). Soldul debitor al contului 518 Dobnzi indic: dobnzile de primit; dobnzile de pltit; dobnzile ncasate;D.dobnzile pltite. 15 10). Societatea ALFA deine un stoc de marf achiziionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a determinat valoarea realizabil net a stocului la 90.000 lei i a nregistrat, potrivit IAS 2, un provision pentru deprecierea mrfurilor n valoare de 10.000 lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vndut stocul de mrfuri la 80.000 lei. La ce valoare va fi prezentat stocul n bilanul exerciiului N?Rezolvare:Vnzarea stocurilor ulterior datei bilanului cu 80.000 lei reprezint o prob cu privire la valoarea realizabil net a acestora. Prin urmare, ALFA nregistreaz o ajustare suplimentar de 10.000 lei:6814=39410.000 Cheltuieli de exploatare Ajustri pentruprivind ajustrile deprecierea mrfurilorpentru deprecierea activelor circulanteValoarea n bilan a stocului va fi min (100.000; 80.000), adic 80.000 lei, iar deprecierea aferent exerciiului N este de 20.000 lei.

16 (17). O intreprindere fabrica un produs pentru care costul variabil unitar de productie este de 180 u.m. Cheltuielile fixe anuale de productie sunt de 1.800.000 u.m. Cantitatile fabricate au fost de 5.000 bucati in exercitiul N, 4.000 bucati in exercitiul N+l si 6.500 bucati in exercitiul N+2. La sfarsitul fiecarui exercitiu, intreprinderea poseda 800 bucati in stoc.Sa se calculeze costul de productie unitar in conformitate cu IAS 2 Stocuri', in conditiile in care presupunem ca marimea capacitatii normale de productie este de 5.000 bucati.RezolvareCostul de productie = Costul variabil + Costurile fixeCostul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixeCostul de productie (N) = 180 u.m/buc. x 5.000 buc. + 1.800.000 u.m. = 2.700.000 u.m.Costul unitar = 2.700.000 u.m. / 5.000 buc. = 540 u.m./buc.

17 (19). ntreprinderea A primete prin donaie un utilaj industrial evaluat la 300.000 u.m.n. Durata de via util este stabilit la 3 ani. S se nregistreze intrarea n gestiune, amortizarea, scoaterea din gestiunea dup amortizarea complet. Se utilizeaz regimul de amortizare liniar.

Rezolvare se inregistreza primirea prin donatie a utilajului industrial evaluat la 300.000 u.m.n300.0002131=4753300.000

calculul amortizarii anuale: 300.000/ 3 ani = 100.000 u.m.n/an se inregistreza amortizarea utilajului in primul an, valoare 100.000 u.m.n:100.0006811=2813100.000

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din valoarea utilajului:100.0004753=7582100.000

se inregistreza amortizarea utilajului in al doilea an, valoare 100.000 u.m.n:100.0006811=2813100.000

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din valoarea utilajului:100.0004753=7582100.000

se inregistreza amortizarea utilajului in ultimul an, valoare 100.000 u.m.n:100.0006811=2813100.000

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din valoarea utilajului:100.0004753=7582100.000

se inregistreza scaderea din gestiune a utilajului, pe seama amortizarii inregistrate in cei 3 ani:300.0002813=2131300.000

Rezultatul in fiecare dintre cei 3 ani nu este influentat, cheltuiala cu amortizarea fiind anulata cu venitul inregistrat prin transformarea donatiei in venituri esalonat pe parcursul perioadei de amortizare.

18 (43). Societatea X este proprietara unei cladiri pe care o inchiriaza, pe o durata de 5 ani, societatii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exercitiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe luna. Societatea X suporta cheltuielile de cautare a locatarului in suma de 100 u.m. Ea decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli si sa le repartizeze pe intreaga durata a contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimata de locator) este de 50 de ani.Sa se prezinte calculele si inregistrarile in contabilitatea locatarului in conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing.Rezolvare:in cazul leasingului operational, locatarul recunoaste bunul primit drept cheltuieli, linear pe durata contractului de leasing.Locatarul inregistreaza cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma inregistreaza:Cheltuieli cu chiriile=Furnizori8.000 u.m.

19 (44). Intre o societate ALFA (locator) i societatea BETA (locatar) se ncheie un contract de locaie-finanare cu urmtoarele caracteristici: data semnrii contractului 30 iunie exerciiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaa a bunului 8 ani; vrsmntul iniial 7.000 lei; sunt prevzute 3 rate de 150.000 lei, pltibile n ultima zi serviciului financiar; posibilitatea exercitrii unei opiuni de cumprare la sfritul anului 3 la preul de 30.000 lei; valoarea just a bunului la data semnrii contractului 417.594 lei; valoarea rezidual a activului este 50.000 lei; rata implicita a dobnzii anuale calculat de locatar 10%. Exist o certitudine c la sfritul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare linear. Conform IAS 17, precizai care este mrimea amortizrii anului N i de ctre cine va fi aceasta nregistrat.REZOLVARE

a) IAS 17 precizeaz: in situaiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exerciiu contabil, un contract de locaie - finanare genereaz o cheltuial privind amortizarea activului si o cheltuial financiar ". Deci amortizarea va fi inregistrat de ctre locatar.

b) Calculul VAPML:

VAPML = 7.000 + 150.000 lei + 150.000 lei + 150.000 lei + 30.000 lei = 402.567 lei 1,1 1,12 1,13 1,13c) Conform IAS 17, locatarul contabilizeaz activul inchiriat la valoarea cea mai mic dintre valoarea just a bunului i valoarea actualizat a plilor minimale.

Min (417.594 lei; 402.567 lei) = 402.567 lei

d) Valoarea amortizabil = Costul - Valoarea rezidual = 402.567 lei - 50.000 lei = 352.567 lei

e) Conform IAS 17, bunul inchiriat este amortizat pe durata de utilizare dac exist certitudinea c locatarul va deveni proprietar la sfaritul contractului, in caz contrar, amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurt dintre durata de utilitate i durata contractului, in acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.

Amortizarea anului N = 352.567 lei x 6 luni = 22.035 lei 8 ani 12 luni

20 (36) Un echipament tehnic este cumparat la inceputul anului N-2 pentru16.000 lei, stabilindu-i-se o amortizare in sistem linear pe o perioadade 8 ani. La sfarsitul anului N, valoarea recuperabila este de 9.000 lei.in anul N+l, se reestimeaza durata de viata ramasa la 3 ani.Care sunt consecintele asupra contului de profit si pierdere in anul Nsi in anul N+l?Rezolvare:Amortizarea in anul N-2 = 16.000/8 = 2.000 leiLa sfarsitul anului N valoarea neta contabila = 16.000 - 6.000 = 10.000 leiValoarea recuperabila = 9.000 leiSe constata o depreciere de 1.000 leiin anul N+l societatea inregistreaza o amortizare de 9.000/3 = 3.000 lei

21 (39). Societatea ALFA are un capital social in suma de 5.000 lei reprezentand 2.500 actiuni cu o valoare nominala de 2 lei/actiune. Societateaprocedeaza la rascumpararea in vederea anularii a unui numar de 500 actiuni la un pret de rascumparare de 2 lei/actiune. Se diminueaza valoarea capitalului social pentru actiunile rascumparate.Sa se efectueze inregistrarile contabile conform OMFP nr. 3.055/2009.Rezolvare:- rascumpararea propriilor actiuni:1091=51211.000Actiuni proprii detinuteConturi la bancipe termen scurtin lei- anularea actiunilor rascumparate la valoarea lor nominala:1012=10911.000Capital subscrisActiuni propriivarsatdetinute pe termen scurt

22 (43). Se achiziioneaz, piese de schimb conform facturii, n valoare de 4.000 lei i TVA 24% care din motive obiective nu se pot recepiona imediat. Ulterior se face recepia pieselor de schimb achiziionate i se achit factura prin ordin de plat. Rezolvare% = 401 4960351 40004428 960 Receptionarea pieselor de schimb3024=351 4960

Achitarea facturii cu ordin de plata 401=5121 4960 lei23 (45). Se trimit la teri ambalaje, pentru a fi recondiionate, n valoare de 8.000 lei. Costul recondiionrii n valoare de 1200 i TVA 24% se achit n numerar. Ulterior, ambalajele sunt readuse n ntreprindere.rezolvare Trimiterea ambalajelor381=303 8000 lei-reconditionarea ambalajelor% = 401 1488611 12004426 2800-achitarea in numerar401=5311 1488 lei24 (48). Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblnd pnza pe un suport achiziionat. n luna mai a cumprat 10.000 de pnze la 10 lei bucata i 15.000 suporturi la 20 lei bucata, i a asamblat 18.000 de umbrele, costul asamblrii fiind de 15 lei/bucat. Societatea deinea la nceputul perioadei 10.000 buci de pnz la 8 lei bucata i 5.000 buci de suporturi la 15 lei bucata. n evaluarea stocurilor se aplic metoda FIFO (primul intrat, primul ieit). Societatea a vndut n cursul lunii 16.000 de umbrele la preul de 50 lei/bucat, comisionul vnztorului fiind de 2,5 lei/bucat. Care este costul de producie i costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

Rezolvare:Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, costul proiectrii produselor, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.Includerea n costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvat n msura n care reprezint costuri suportate pentru a aduce stocurile n locul i forma dorite.Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, sunt urmtoarele:- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie. Cheltuielile de depozitare se includ n costul de producie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile n locul i n starea n care se gsesc;- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul final;- costurile de desfacere;- regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a aprut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie (activitate).Regia fix de producie const n acele costuri indirecte de producie care rmn relativ constante, indiferent de volumul produciei, cum sunt: amortizarea, ntreinerea seciilor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea seciilor.

PanzaSi 10.000 buc. X 8lei/buc=80.000 leiAchizitie 10.000 buc. X 10 lei/buc = 100.000 leiSuportSi 5.000 buc. X 15 lei/buc=75.000 leiAchizitie 15.000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei

Costul umbrelelor asamblate 18.000 lei folosind metoda FIFO este:Pnz umbrel = 10.000 buc. x 8 lei/buc. + 8.000 buc. x 10 lei/buc. 160.000 lei + Suport umbrel = 5.000 buc. x 15 lei/buc. + 13.000 buc. x 20 lei/buc. 335.000 lei + Cost prelucrare = 18.000 buc, x 15 lei/buc. 270.000 lei= Cost de producie 765.000 leiCost unitar = 765.000 lei / 18.000 umbrele = 42,5 lei/umbrelCost complet = 765.000 lei + Cheltuieli de vnzare (16.000 umbrele x 2,5 lei/umbrel) = 805.000 leiRezultat = Venituri - Cheltuieli = 16.000 umbrele x (50 lei/umbrel -2,5 lei/umbrel) - 16.000 umbrele x 42,5 lei/umbrel = 80.000 lei

25 (50). Potrivit balanei de verificare ncheiate la 31.12.N, conturile prezint urmtoarele solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 = 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 = 1.000 lei. Calculai suma capitalului propriu.CP=1012 + 105 + 121 ( SC) 117 ( SD) 129 CP= 21000+6000+5000-4000-5000CP= 23000

Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii

26 (48). O persoan fizic desfoar o activitate de croitorie pentru care opteaz s fie impus pe baz de norm de venit. Norma anual de venit este de 60.000 lei. Persoana fizic ncepe activitatea pe data de 15 aprilie. n luna august este plecat 10 zile ntr-un circuit turistic, justificnd organelor fiscale nedesfurarea activitii pe baza biletelor. Recalculai norma de venit. RezolvareConform art 49. Alin 4) i normelor 44 i 46, pers. fizice care desfoaractivitate impus pe baza normelor de venit au dreptul s-i deduc venitul netaferent perioadei efectiv lucrate prin raportarea normei anuale de venit la 365 dezile, rezultatul obinut nmulindu-se cu numrul zilelor de activitate. Perioadancare nu s-a desfurat activitate trebuie dovedit cu acte justificative.60000 : 365 zile =164,38 leiNr.zile perioada n care nu s-a desfurat activitate:= nr zile perid 01 ian -15 aprile + 10 zile circuit=(31+28+31+14 )+10 = 104 + 10 =114Nr. Zileactivitate desfurat= 365- 114 =251Norma de venit recalculat = 251 x 164,38 =41259 lei

27 (51). Declaratia de impozit pe venit, in cazul microintreprinderilor se depune: a.~lunarb.=trimestrialc.~anualraspunsB=trimestrial

28 (57). S.C. Prestatorul, societate de leasing nregistrat n Bulgaria ncheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Romnia (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar n valoare de 30.000 euro, achiziionat de la Furnizorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul i exercit opiunea de cumprare, achitnd valoarea rezidual a autocarului, n sum de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunar, inclusiv dobnda aferent este 1.000 euro. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA. Rezolvare

Serviciul este intangibil,pe relatia B2BPrestator- persoana imozabila stabilita inBulgariaBeneficiar persoana impozabila stabilita inRomania-Serviciile intangibile au locul in RO la loculunde este stabilit beneficiarul;se solicita cod de tva-Rata lunara se factureaza fara tva din Bulgaria: 1000 euro x 4 lei= 4000 lei-Persoana obligatala plata tva este SC Transportatorul din Romania,dar va face taxare inversa;tvacalculat la rata lunara- 4000 x 24% =960 lei-Pentru valoarea rezidualaSC Prestatorul din Bulgaria face facture fara tva la valoarea de 4000 lei,iarSC Transportatorul face taxare inversa-Se dclara operatiile indeclaratia recapitulative

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile

29 (79). Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului? RaspunsAlegerea in Consiliul Superior al Corpului se face prin vot, pe o perioada de 4 ani, cu reinoirea la 2 ani a jumatate dintre membrii alesi.Presedintele Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala, iar al filialei, de Adunarea generala.Declaratiile de candidatura cuprind-numele, prenumele, adresa candidatului, -categoria profesionala EC/CA-modul de exercitare a profesiei-functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioadele respective -functia pentru care candideaza membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului filialei-obiectivele si strategia pe care le propune candidatul daca va fi ales-declaratie pe propria raspundere in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din Regulament.

30 (80). Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?raspunsTabloul corpului este un instrument de comunicare intre profesionistii contabili-membrii CECCAR cu drept de exercitare a profesiei intr-un an si public.1.sesiunea intai- Expertii contabili liber-profesionesti, care isi desfasoara activitatea in mod individual sau ca persoane fizice autorizate.2. sectiunea a doua- expertii contabili care au statut de angajati in intreprinderi, institutii bancare si asigurari , educatie, cercetare, institutii centrale sau locale.3.sesiunea a treia- personele fizice straine care au obtinut calitatea de membru al Corpului4. sectiunea a patra- expertii contabili care isi desfasoara activitatea in cadrul unor societati, companii sau cabinete membre al CorpuluiA. cu capital strain sau mixtB. cu capital autohton 5.sectiunea a cincea- contabilii autorizati liber-profesionisti care isi desfasoara activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate6.sectiunea a sasea- contabilii autorizati care au statut de angajati in intreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie, institutii centrale sau locale7. sectiunea a saptea - contabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor de contabilitate membre ale corpuluiA. cu capital strain sau mixtB. cu capital autohton8. sectiunea a opta- titluri onorificeA. presedinti de onoareB. experti contabili de onoareC. contabili autorizati de onoare

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII

2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII

3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI

4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX

5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI