CECCAR CLUJ

EXERCITII STAGIU

(EXPERT CONTABIL)

AN II - SEMESTRUL I

STAGIAR: Fantana Loredana

Andreea

1

CONTABILITATE

1. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a

activelor circulante şi a capitalurilor proprii:

– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

– construcţii 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

– materiale consumabile 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori 64.125 u.m.;

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;

– rezerve 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;

– capital social 800.000 u.m.;

– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;

– mãrfuri 65.000 u.m.;

– terenuri 255.000 u.m.;

– rezultat reportat 56.000 u.m.

Raspuns:

Sunt active imobilizate:

- imprumuturile acordate pe termen lung (la valoare neta) 637.250 u.m.;

- constructiile (la valoare neta) 600.000 u.m.;

- titlurile de participare 90.000 u.m. si

- terenurile 255.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m.

Sunt active circulante:

2

- investitiile financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

- materialele consumabile 268.000 u.m.;

- furnizorii-debitori 64.125 u.m.;

- marfurile 65.000 u.m..

Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m.

Sunt capitaluri proprii:

- rezervele 280.500 u.m.;

- capitalul 'social 800.000 u.m.

- rezultatul reportat 56.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m.

2. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care

se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor

finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000;

cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu

remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care

15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

Raspuns :

Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din

vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000)

= 165.000.000 mii lei.

Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare

aferente acestora (15.000.000).

Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000)

- cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul

(20.000.000) = 125.000.000 mii lei.

3

3. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de vânzare

de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000 lei/acţiune. Care

sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceastã tranzacţie?

Raspuns  :

ALFA trebuie să recunoască un venit (din imobilizări financiare cedate) de 12.000.000

lei pentru preţul de vânzare şi o cheltuială (privind imobilizările financiare cedate) de

10.000.000 lei.

4. O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brutã) al

construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea

actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din reevaluare, în

condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri?

Raspuns 

Amortizarea cumulata = 130.000.000 lei

Valoarea contabila neta = Valoarea contabila – Valoarea amortizarii cumulate =

= 400.000.000 lei – 130.000.000 lei = 270.000.000 lei

Diferenta din reevaluare = Valoarea actuala – Valoarea contabila neta =

= 500.000.000 lei – 270.000.000 lei = 230.000.000 lei

5. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în

avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000;

conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor

200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã

2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori

2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor

4

200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu

scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total

activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente).

Raspuns 

„Total stocuri“=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000

„Total activ“ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -

2.000.000)+800.000+6.000.000=26.800.000

„Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.000-

2.000.000-1.000.000=15.800.000

FISCALITATE

Problema 1. Casa de producţie „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producţiei de

programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeaşi perioadă s-a încasat de la diverse firme

beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfăşurarea activităţii

casa de producţie a achiziţionat bunuri şi a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA

19%.

Ştiind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:

să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;

să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate;

să se stabilească şi înregistreze în contabilitate decontul de TVA.

Raspuns 

Venituri din productie de televiziune = 890.000

Venituri din publicitate = 563.000

Cheltuieli = 486.000Pro-rata anului precedent = 0.2

Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142.100,84

Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486.000 / 1,19 * 0,19=77.596,64

Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486.000 / 1,19 * 0,19)==142.100,84-0.2*77.596,64

= 142.100,84-15.519,33=126.581,51

5

Problema 2. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă

bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a

fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă

pe valoarea adăugată.

Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către

S.C. „X” S.R.L.

Raspuns :

În scopul aplicării art. 152/2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal baza deimpozitare pentru livrările

de bunuri cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxăeste diferenţa dintre totalul marjei de profit

realizată de persoana impozabilărevânzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective.

 

Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei – 62.000 lei) = 13.000 lei

- Cota de TVA aplicabila = 24%

- TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei

- Baza de impozitare ( 13.000 lei – 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei

Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de

970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o

suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net.

Rezolvare:

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in

zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;

 b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor

si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din

cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din

exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata.

Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere

suplimentara pentru nevasta

6

Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de

achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 120.000

lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a transferului dreptului

de proprietate şi care este destinaţia acestuia?

Rezolvare:

- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul

este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care

valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste

200.000 lei.

 

- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %

daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea

tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000

lei

- 120000 * 2% = 2400 lei

- Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:

a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;

b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul

carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

Problema 5. O persoană fizică deţine în proprietate o casă dobândită în anul 2006, preţul de

achiziţie fiind de 500.000 lei. Casa este vândută în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 750.000

lei. Să se calculeze impozitul ce trebuie plătit de către persoana fizică şi care este destinaţia

acestuia?

Rezolvare:

- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul

este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care

valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste

200.000 lei.

7

- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 %

daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea

tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000

lei

550000 * 2% = 11000 lei

6000 +11000= 17000

ANALIZĂ DIAGNOSTIC

1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre

care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli

salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit

200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea

mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul

anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..

Rezolvare:

Cf IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie”

Metoda directa:

Flux din activitati de exploatare

= Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr si angajati -

Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000

 Flux de numerar din activitati de investitii

=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari(mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar

din investitii folosit)

 Flux de numerar din acticitati de finantare

= Venituri financiare - Datorii financiare =1000-1200=-200CASH FLOW TOTAL = Flux din

activitati de exploatare+Flux de numerar din activitatide investitii+Flux de numerar din

acticitati de finantare = 1000-500-200=300

8

2. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐contabile

care prezintă următoarea situație financiară:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibilități 300

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 2000

Datorii de exploatare 1300

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:

BILANT

Active imobilizate =2.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

TOTAL ACTIVE = 23.300

Capital si rezerve = 20.000Datorii pe ternem lung = 2.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=1.300

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente (Indicatorul capitalului circulant) X 100 = 21.300 X100 = 1638

Datorii curente 1.300

-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300* valoarea

recomandata acceptabila > 100;

9

* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii

imediateActive curente - Stocuri X100=(Indicatorul test acid) = 21.300-1.000 X100=

1.561Datorii curente 1.300

* acoperire excedentara de lichiditate imediata23

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare 

Capital imprumutat X 100 = 2.000 X 100 = 10%

Capital propriu 20.000sauCapital imprumutat X 100 = 2.000 X100 = 9%

Capital angajat 2.000+20.000unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului

contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:

Construcţii 30.000 lei

Amortizarea construcţiilor 20.000 lei

Echipamente tehnologice 15.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei

Materii prime 3.000 lei

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei

Clienţi 2000 lei

Clienţi incerţi 700 lei

Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei

Conturi la bănci în lei 1.300 lei

Furnizori 7000 lei

Provizioane 1.250 lei

Capital subscris vărsat 11.000 lei

Rezerve legale 1.850 lei

10

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;

b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de

5.000 lei;

c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;

d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de

100 lei;

e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;

f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de

350 lei;

g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.

Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

Rezolvare:

situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator 

A.- Elemente de Activ Valori P.-Elemete dePasiv Valori

Imobilizari corporale(-

valoare amortizata45000-

30000)

15000 Capital subscris

varsat

11000

Materii prime(-ajustare

depreciere mat prime3000-

500)

2500 Rezerve legale 1850

Clienti(+clienti incerti-

ajustare depreciere

clienti2000+700-400

2300 Furnizori 7000

Conturi curente la banci 1300 Provizioane 1250

Total Activ 21100 Total Pasiv 21100

11

a) INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII

1, vanzare imob corporale

- vanzare constructie

461= % 13.090

7583 11.000

4427 2.090

- incasare c/v constructie

5121=461 13.090

-descarcare gestiune

% = 212 30.000

2812 20.000

6583 10.000

-vanzare echipamente tehnologice:

461 = % 8.330

7583 7.000

4427 1.330

-incasare c/v echipamente

5121 = 461 8.330

-scoatere din gestiune

% = 2131 15.000

2813 10.000

6583 5.000

2. Vanzare materii prime

-trecere materii prime la marfuri

371 = 301 3.000

12

-vanzare materii prime

4111 = % 3.392

707 2.850

4427 542

- incasare c/v materii prime

5121 = 4111 3.392

-descarcare gestiune

607 = 371 3.000

- anulare provizion materii prime

391 = 7814 500

-incasare client / scont acordat

% = 4111 2.000

5121 1.900

667 100

-incasare client incert

5121 = 4118 350

-trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati

654 = 4118 350

-anulare garantie client

491 = 7814 400

-plata furnizori

404 = % 7.000

5121 6.650

767 350

13

- anulare provizion

151 = 7812 1.250

- inregistrare cheltuieli de lichidare

628 = 5121 900

-inchidere TVA

4427 = 4423 3.962

-plata TVA

4423 = 5121 3.962

-inchidere venituri

7xx = 121 23.350

-inchidere cheltuieli

121 = 6xx 19.350

-calcul impozit pe profit datorat = (23.350 – 19.350) * 16% = 640691 = 441 640

-inchidere cont cheltuieli

121 = 691 640

-plata impozit profit

441 = 5121 640

14

b) BILANT INAINTE DE EFECTUARE PARTAJ

Elemente de activ Valori Elemente de pasiv Valori

Cont la banci 16.210 Capital social 11.000

Rezerve legale 1.850

Total capitaluri

proprii

12.850

Profit din lichidare 3.360

Total activ 16.210 Total pasiv 16.210

c) INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI

-rambursare capital social catre asociati

1012 = 456 11.000

-plata capital social catre asociati

456 = 5121 11.000

-decontare rezerve legale catre asociati

1061 = 456 1.850

-decontare rezerve legale catre asociati

1061 = 456 1.850

-impozit profit aferent rezervei legale

456 = 441 296

-plata impozit profit rezerve legale

441 = 5121 296

-decontare profit din lichidare

121 = 456 3.360

15

-impozit pe dividend = (1850 - 296 + 3360)*16% = 786

456 = 446 786

-plata dividend

456 = 5121 4128

Situatie conturi dupa partaj:

D 456 C D 5121 C

11.000 11.000 16.210 11.000

296 1.850 296

786 3.360 786

4.128 4.128

16.210 16.210 16.210 16.210

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Rezolvare:

Societatea se dizolva prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

 b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum

neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

3. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?

Rezolvare:

Prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin

incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile

16

In legea nr. 85/2006 (in vigoare), la art. 3, insolventa este definita astfel:

"insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta

fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la

scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta

datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei."

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit

intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Rezolvare:

Carta auditului intern urmareste:

- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;

- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;

- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara

pentruîndeplinirea obiectivelor auditului intern.

Carta auditului intern este un document oficial care defineste misiunea, competentele si

responsabilitatile acestei activitati. Carta trebuie sa defineasca pozitia auditului intern in cadrul

entitatii, sa autorizeze accesul la documente, la bunuri si la persoanele competente, pentru buna

realizare a misiunilor si sa defineasca aria de activitate a auditului interAUDIT FINANCIAR

SI CERTIFICARE

17

1. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11

cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat

amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită

cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.

Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:

a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

Rezolvare:

data explicatii cladire teren total

N-11 Achizitie 320.000.000 80.000.000 400.000.000

Durata

normala

20 ani -

Amortizare

anuala

320.000.000/20=16.000.000 -

N-4 Amortizare in

8 ani

16.000.000*8=128.000.000

Valoare

ramasa

neamortizata

320.000.000-

128.000.000=192.000.000

80.000.000 272.000.000

Valoare de

utilitate

300.000.000 150.000.000 450.000.000

Diferenta din

reevaluare

300.000.000-

192.000.000=108.000.000

150.000.000-

80.000.000=70.000.000

178.000.000

2. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative

asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el

trebuie să exprime:

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie;

c) o opinie defavorabilă.

18

3. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi.

Separarea sarcinilor este necesar a fi facută astfel încât să permită controlul reciproc al

execuţiei lor. Este de dorit să se evite ca una şi aceeaşi persoană să poată comite o eroare sau o

inexactitate – iregularitate - având posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă

posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o descoperi.

Separarea funcţiilor, dacă ele sunt mai mult sau mai puţin numeroase, în funcţie de

mărimea intreprinderii, trebuie să asigure întotdeauna separarea a trei funcţii care, de regulă,

se regăsesc în mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:

-realizarea obiectivelor intreprinderii; 

-protejarea sau conservarea patrimoniului;

-înregistrarea operaţiilor sau contabilizarea lor

4. Definiţi auditul intern şi controlul intern, şi relaţia dintre acestea.

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă

înexaminarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în

vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare

a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează

verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază

verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în

acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau

sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea

care efectuează auditul asupra situaţiilor financiareale acestei entităţi.

Controlul intern.

Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare

de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări

riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune,

19

protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea

înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp ainformaţiilor financiare.

Existenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o

serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi

realitate.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste:

a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;

b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor;

c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb

leu/dolar.

2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:

a) numai când e prevãzutã prin acte normative;

b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;

c) dacã normele contabile permit aceasta.

3. Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in

capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de

marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

EXPERTIZA CONTABILA

20

1. Cum se clasifica expertizele contabile?

I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate

Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul

de procedură civila penală; alte legi speciale.

Expertize contabile extrajudiciare, în afara procedurilor reglementate privind rezolvare a

unor cauze supuse verdictului judiciar.

 Nu au calitatea de mijloace de probă, ci, cel mult de argumente pentrusolicitarea de

către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau arezolvării unor litigii pe

cale amiabilă.

II. După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil:

Expertize contabile civile – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;

Expertize contabile penale – dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile

ataşatelitigiilor penale;

Expertize contabile comerciale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor

comerciale;

Expertize contabile fiscale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;

Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau

extrajudiciare solicitate de către clienţi

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a

fi înscrişi ca membriactivi ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei

profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil aflat într-o astfel de situaţie este solicitat

pentru efectuarea unei expertize contabile, el esteobligat să aducă la cunoştinţa solicitantului

situaţia în care se află.

Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili

numiţi din oficiu de cătreorganele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi

de părţi sau solicitaţi în efectuarea deexpertize contabile extrajudiciare.

21

Independenţa absolută a expertului contabil numit din oficiu de către organele în drept

derivă din obligaţiaacestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi

recuzare prevăzute de Codul deprocedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care

sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.Experţii contabili care se află în situaţii de

incompatibilitate, abţinere sau posibilitate de recuzare trebuie să leaducă la cunoştinţa

organului care i-a numit.

Independenţa relativă derivă doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice

activitate salarizată înafara Corpului, sau cu orice activitate comercială, cu excepţiile prevăzute

de lege.

3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

Rezolvare:

CAPITOLUL I - INTRODUCERE - al Raportului de expertiza contabila trebuie sa

cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea

expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numeie si prenumele

expeetului, domiciliul, numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor

contabili;

II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile

judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. În acest

paragraf se mentioneaza:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,

respectiv Încheiere de sedinta (în cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire

penala (în cauzele penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea

procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului

si natura acestuia (civil sau penal);

b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau

sediul social al acestuia, numarul si data contractului în baza caruia se efectueaza

expertiza contabila solicitata.

22

III. Paragraful privind identificarea împrejurarilor si circumstantelor în care a luat

nastere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care

a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara.

IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul

expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia "ad-

literam" din formularea acestora în "Încheierea de sedinta" (cauzele civile), respectiv în

Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (cauzele penale). În cazul expertizelor

contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie sa fie cea din contract.

V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului în care s-a efectuat

expertiza contabila. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze civile,

data si locul începerii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor

prin scrisoare cu aviz de primire.

VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legatura cauzala

cu obiectivele expertizei contabile si care a stat la baza întocmirii raportului de expertiza

contabila. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat

necesitatilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.

VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de

expertiza contabila cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize

contabile având aceleasi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie mentionat daca s-au

folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de partile interesate în

expertiza si explicatiile date de acestea în timpul efectuarii expertizei.

VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pâna la care raportul de expertiza

contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de

termenul initial.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri;

23

Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot

fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.

Intocmirea planului de afaceri permite:

- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute;

- incadrarea in timp a etapelor afacerii;

- coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.

Intreprinzatorii sunt fortati sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o

abordaremai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar

puteasa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri

sase regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bineintocmit,

datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute.

Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori

sauactionari potentiali).

Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri

- in ce consta afacerea;

- motivele pentru care afacerea este profitabila;

- capitalul necesar;

- rentabilitatea scontata.

Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori;

insaun plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor

afaceriiva indeparta cu siguranta orice investitor.

2. Care este conținutul unui Plan de afaceri – enumerați principalele aspecte;

Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:

24

1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea

conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe termen scurt si lung,

caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza financiara, investitia necesara.Este

necesar sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul firmei.

2. Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile de

productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare,

evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului precum si costurile pe care le

vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In

cazul in care exista patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate.Daca este

cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele acestuia, utilajele necesare,

modul de organizare, eventualul impact asupra mediului.

3. Prezentarea si analiza pietei . In primul rand trebuie avuta in vedere o corecta

dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se vor lua in calcul preturile

pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in care se promoveaza.O buna intelegere a

concurentei va permite o corecta orientare de resurse in cadrul firmei.

4. Pre zet are a concurentei . De cele mai multe ori datele referitoare la concurenti sunt

greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna utila.Se va urmari colectarea de

informatii referitoare la:

-  principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, in ce fel se

aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de piata pe care le deservesc,

produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor

- cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum

isi distribuie produsele. 

5. Prezentarea partenerilor de afaceri. Se vor prezenta furnizorii de materii prime si

servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu acestia, valoarea estimata a

contractelor, modalitatile de plata. In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre

parteneri se vor  prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen.

6. Identificarea clientilor . Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde unei

nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent

sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat comportamentul acestuia in alegerea produselor,

puterea de cumparare, criteriile dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc.

In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea acestora la pretul

produselor.

Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti clienti.

25

7. Strat egia de mark eting . Se va prezenta detaliat modul in care vor fi comercializate

produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si costurile aferente. Se vor scoate in

evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in fata concurentei. Se va stabili un buget de

promovare si modul in care va fidistribuit. Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il

transmiteti clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala, comunicate de

presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale,etc).

8. Prezentarea personalului necesar . Succesul afacerii depinde intodeauna de existenta

unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare,

modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti, costurile cu salarii si training.Existenta unui grup

inchegat de angajati pregatiti ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de

scos in evidenta.

9. Investitia necesara . Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri

este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan. Prezentarea investitiei

trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea

necesara realizarii investitiei, perioada de recuperare a investitiei.. Eventualele detalii tehnice

pot fi prezentate intr-o anexa.

10. Aspe cte legale . Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de afaceri

impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte aspecte legale acestea vor

fi expuse in panul de afaceri intocmit.

11.   Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza realista

a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face

pe baza unei analize a cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor

concurentilor.Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele

surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de cele initiale,

necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia,odata atins punctul de

dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile fixe si cele variabile (cheltuielile fixe

raman neschimbate odata cu fluctuatia vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele

variabile depind de productie, precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de

afaceri si modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi

o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfelde analiza poate

scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus, un potential

investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul de afaceri si a unor situatii

negative.

26

3.Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

FEZABILITATEA reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având

drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor

obiective de investiţii.

STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi

conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,

prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru

realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de

colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de

fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a

rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu

realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe;

credite externe şi condiţii de rambursare;

obţinerea de materii prime din import;

posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;

eficienţa fondurilor investite

4.Cum poate fi definită o investiție în sens general?

Investitiile reprezinta principala cale de mentinere a fortei productive a intreprinderii si de

dezvoltare a acesteia. Dacă o întreprindere înregistrează un ritm de creştere inferior celui mediu

pe piaţa sa de referinţă (respectiv, în sectorul său de activitate), pe termen mediu şi lung aceasta

poate avea drept consecinţă "moartea" întreprinderii respective, ca urmare a pierderii

progresive de competitivitate.

In sensul cel mai general, prin investitiese intelege utilizarea veniturilor in scopul formarii

capitalului. Din această perspectivă, investiţia este una dintre cele două destinaţii de principiu

ale venitului: investiţie şi consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre

utilităţi alternative, investiţia reprezintă renunţarea la consumul imediat în favoarea unui

27

consum viitor.De aceea, factorul timp are o importanţă aparte în analiza raţională a proiectelor

de investiţii

Spre deosebire de consum - care vizează satisfacerea unor nevoi prin distrugerea bunurilor şi

serviciilor - investiţia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogăţia acumulată şi

potenţialul de a produce venit în viitor.

28