VARIANTA 12 AN 1, SEM. 1

Categoriile I, XI Contabilitate

1 (7).O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei.Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri.

Rezolvare- drepturi de personal neridicate % = 426 2.000 lei421 1.750 lei423 250 lei27 - ridicarea parial a drepturilor si inreg. pe venituri a restului de drepturi care sunt prescrise 426 = % 2.000 lei5311 900 lei7588 1.100 lei

2 (46).La inventarul anual se constat o lips de mrfuri evaluate la pre de vnzare cu amnuntul de 1.990 lei, adaosul comercial practicat fiind de 30%. Se imput lipsa la inventar gestionarului la valoarea actual de 1.530 lei i TVA 24% i se ncaseaz de la acesta n numerar.

Rezolvare

Lipsa imputata gestionarului 1897.2 % = 7588 1530 428 367.2 4426

Incasare 5311 = % 1897.2 428 1536 4427 367.2

3 (5).Un salariat obine pentru 13 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 1250 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 850 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Determinai i contabilizai creanele i datoriile sociale ale angajatorului i angajatului.

Rezolvare: a) Cheltuieli cu salariile641 = 421 1250b) Retineri salarii421 = % 316.57 444 150.5 4372 6 4312 97 4314 63 c) Retineri din concediu medical salariati423 = % 46.43 444 22.43 4312 24d) Concediu medical din CCI4311 = 423 191e) Contr. pt. asig. accidente munca645 = 4311 4f) Somaj angajator6452 = 4371 6

g) Fd. garantare creante salariale 6452 = 447 3

g) CASS angajator6453 = 4313 67

h) CAS angajator6451 = 4311 243

i) Contr. pt. concedii si indemnizatii6451 = 4311 11

4 (18).La o societate comercial ce are un capital social de 300.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n. Se decide utilizarea sumei astfel: - se constituie rezerve legale n limita maxim admis de lege; - constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net; - profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n. Presupunem c printre asociai avem doar persoane fizice.

Rezolvare:1) Constituire rezerva legala 80.000 x 5% = 4.000 300.000 x 20% = 60.000Rezulta ca rezerva legala se constituie la valoare cea mai mica, adic este 4.000 lei.129=10614.0002) Reportarea profitului:Profit brut Rezerve legale = Profit brut impozabil 80.000 4.000 = 76.00076.000 x 16% = 12.160Profit net = 76.000 12.160 = 63.840121 = 117 63.840 lei3) Inreg contabila pt rezerve statutare 63.840 x 10%= 6.384117 = 1063 6.384 lei4) majorarea capitalului social din profitul net117=10129005) acordarea din dividende din profitul net117=45750.0006) plata dividendelor si reinerea impozitului pe dividende457=4468.000457=531142.000

5 (58).S.C. MARA S.A., conform prospectului de emisiune emite pe o perioada de 1 an, 1.000 obligatiiuni, cunoscandu-se: valoarea nominala de 10 lei/ obligatiune, valoarea de emisiune 9 lei /obligatiune. Tranzactia se va realiza prin banca. La scadenta obligatiunile se rascumpara, dupa care se anuleaza.

Rezolvare1000 X 10 = 10000 suma de rambursat1000 x 9 = 9000 suma primitaa) Subscrierea imprumutului461 = 161 9000b) Incasarea imprumutului512=461 9000

6 (26). n debitul contului 473 Decontri din operaiuni n curs de clarificare se nregistreaz :a) sumele n curs de lmurire i plile pentru care n momentul constatrii acestora nu se pot lua msuri de nregistrare definitiv ntr-un cont;b) sumele restituite, necuvenite societii;c) sumele clarificate trecute pe cheltuieli.A. (a, c);B. (a, b);C. (a, b, c);D. (b, c).

7 (20). Societatea Comercial A emite 2.000 de obligaiuni la valoarea nominal de 1.000 u.m.n/obligaiune, pe care le ncaseaz imediat n contul bancar. Dobnda este de 10% pe an, iar durata emisiunii este stabilit la doi ani. Dup primul an se decide rscumprarea a 600 de obligaiuni proprii, la preul de 2.500 u.m.n/obligaiune, iar restul obligaiunilor sunt convertite n aciuni. Rezolvare

a) Subscrierea imprumutului2000obl x 1000lei/oblig=2000000

461 = 161 2000000

b) Incasarea imprumutului 5121 = 461 2000000

c) Plata anuala a dobanzii 2000 x 1000 x 10% = 20000 lei

666 = 512 200000

d) Rascumpararea obligatiunilor600obl x 2500 = 1500000

505 = 512 1500000

e) Anularea obligatiunilor emise rascumparate600 obl x 1000 = 600000

% = 505 1500000600000 161900000 668

8 (16). Societatea comercial A este constituit prin aportul a doi asociai: X care a adus ca aport 100.000 u.m.n i Y care a adus ca aport un teren evaluat la 60.000 u.m.n. n urma nenelegeri asociatul Y decide s se retrag, hotrre acceptat de asociatul X urmnd ca acesta s devin asociat unic. Actele de constituire a firmei nu prevd modalitatea de restituire a aportului. n consecin valoarea terenului va fi restituit n numerar.

Rezolvarea) Subscrierea actiunilor 456.01 = 1011 100.000 456.0 2= 1011 60.000b) Eliberarea aporturilor 2111 = 456.02 60.000 5121 = 456.01 100.000c)Transfer capital nev-varsat 1011 = 1012 160.000d)Inregistrarea diminuarii cap soc, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind diminuarea cap 1012 = 456.02 60.000e)Suma achitata asociatului care se retrage 456.02 = 5311 60.000

9 (54).S.C. MARA S.A. achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 50.000 lei, TVA 24% pe baza facturii. Pentru acesta urmeaza sa primeasca de la bugetul statului o subventie de 20.000 lei ce urmeaza sa se incaseze prin banca. Mijlocul de transport se amortizeza liniar pe o perioada de 5 ani.

Rezolvarea) Inregistrarea subventiei de primit 445=475 20.000 b) Incasarea subventiei 5121=445 20.000 c) Achizitionarea utilajului %=404 62.000 2131 50.000 4426 12.000 d) Inregistrarea amortizarii si a virarii cotei partidin subventia pentru investii la venituri d1) Amortizarea anuala aferenta utilajului-Cota de amortizare100 :5 ani =20%Amortizarea anuala50.000 x 20%= 10.000 d2) calculul in vederea stabilirii cotei parti din subventie ce se va vira anual la venituri presupune aplicarea procentului de 20% la valoarea subventiei primate 20.000 x 20% = 4.000Anual, pe parcursul perioadei de 5 ani, se vorefectua urmatoarele inregistrari contabile: 6811=281310.000 475 =7584 4.000

10 (44). Din cauza lipsei spaiilor de depozitare se trimit la teri pentru depozitare temporar produse finite n valoare de 5.000 lei. Chiria perceput este de 750 lei i TVA 24% i se achit n numerar. Ulterior produsele sunt readuse n ntreprindere.

Rezolvare1. Se trimit produsele finite la terti 354 =3455000 lei2. Inregistrare cheltuiala cu chiria % = 401 930 lei 612 750 4426 1803. Achitaredatorie 401 = 5311 930 lei4. Returul de produse finite de la terti 345 = 3545000 lei

11 (45).Se trimit la teri ambalaje, pentru a fi recondiionate, n valoare de 8.000 lei.Costul recondiionrii n valoare de 1200 i TVA 24% se achit n numerar.Ulterior, ambalajele sunt readuse n ntreprindere.

Rezolvarea) Transfer ambalaje catre terti358 = 381 8000b) Facturare reconditionare1488 % = 4011200 611288 4426c) Plata numerar401 = 5311 1488d) Returnare ambalaje381 = 358 8000

12 (47).Se transform 9.000 de obligaiuni n 3.000 aciuni. Valoarea nominal a unei obligaiuni este de 1.000 lei/obligaiune iar valoarea nominal a unei aciuni 1.500 lei/aciune. Precizai nregistrarea contabil aferent operaiei de mai sus.

RezolvareValoarea nominal = 3000 act x 1500 lei = 4500000Valoarea primei de conversie = 9000000 4500000 = 4500000

456 = % 9000000 1011 4500000 1042 4500000

Conversia obligatiunilor in actiuni161 = 456 9000000

13 (22). Beta SA dispune la nceputul perioadei de gestiune de urmtoarele elemente patrimoniale: mrci 12.000 u.m., utilaje 20.000 u.m., creane clieni 17.000 u.m., disponibiliti bneti n contul de la BRD 51.000 u.m., disponibil n casierie 10.000 u.m., capital social subscris i vrsat de 40.000 u.m., rezerve legale 12.000 u.m., prime de emisiune 10.000 u.m., rezultat reportat (profit) 18.000 u.m., datorii fa de furnizori 30.000 u.m.Pe parcursul exerciiului financiar au loc urmtoarele operaii: 1. Achiziionarea unei camionete, cost achiziie 21.000 u.m., TVA 24%, cu plata ulterioar;1. Achitarea contravalorii camionetei prin virament bancar;1. Calcularea i nregistrarea amortizrii anuale a camionetei (DNU 7 ani, regimul de amortizare liniar);1. Prestarea ctre clieni a unor servicii de transport n valoare de 5.000 u.m., cu ncasare ulterioar;1. ncasarea n numerar a contravalorii serviciul prestat.Se cere:0. s se ntocmeasc bilanul iniial, revelndu-se categoria aferent fiecrui element de activ i de pasiv;0. s se completeze registrul jurnal pentru fiecare operaie economic n parte, dup modelul:NrcrtEXPLICAIIDOCMODIFICRICONTURI CORESPONDENTESUME

BILANCPP

ACPDChVDebitoareCreditoare

1234567891011

0. s prezentai detaliat etapele analizei contabile pentru oricare dintre operaiile economice de mai sus;0. s se stabileasc rulajele, totalul sumelor i soldul final al conturilor;0. s se regularizeze TVA-ul;0. s se ntocmeasc bilanul final. Rezolvarea ) Achizitia camioneta

% = 401 26040 2133 21000 4428 5040b ) Plata contravalorii camionetei

401 = 5121 26040c ) Calculare si inregistrare amortizare 21000 / 7 ani / 12 luni = 250 lei/luna

6811 = 2813 3000

d ) Prestare servicii 4111 = % 5000 704 4032.26 4428 967.74e ) Incasare servicii 5311 = 4111 5000f ) Regularizare TVA 4428 = 4427 967.74 4426 = 4428 5040

% = 4426 5040 4427 967.74 4424 4072.26

14 (42).S se determine soldul final al contului curent la data de 31 martie la un agent economic, prin metoda direct, cunoscnd c situaia contului se prezint astfel:

1. Soldul iniial la data de 1 ianuarie este de 800.000 lei.

2. n cursul trimestrului au avut loc urmtoarele operaiuni n cont:

a) n data de 5 ianuarie s-a ncasat de la un client suma de 500.000 lei;b) n data de 2 februarie s-a achitat unui furnizor suma de 450.000 lei;c) n data de 15 februarie se ridic numerar din cont suma de 200.000 lei;d) n data de 28 februarie, ultima zi a lunii, se depune numerar n cont suma de 175.000 lei;e) n data de 10 martie se vireaz la buget obligaiile ocazionate de plata drepturilor salariale n sum de 600.000 lei;f) n data de 24 martie se ncaseaz de la un client suma de 500.000 lei.

Dobnda bonificat este de 20% iar dobnda perceput este de 25%. La calculul dobnzii se utilizeaz numrul de 360 de zile.

Operatii creditoareSold initial 800.000 leiData Suma Nr. Zile pana la 31.03Numere de dobanzi creditoare

05.01500.000 lei26+28+31 = 85 zile500.000x85 = 42.500.000

28.02175.000 lei28+31 = 59 zile175.000x59 = 10.325.000

24.03500.000 lei7 zile500.000x7 = 3.500.000

Sume creditoare1.175.000+800.000 = 1.975.000Total = 56.325.000

Operatii debitoareData Suma Nr. Zile pana la 31.03Numere de dobanzi creditoare

02.02450.000 lei26+31 = 57 zile450.000x57 = 25.650.000

15.02200.000 lei13+31 = 44 zile200.000x44 = 8.800.000

10.03600.000 lei21 zile600.000x21= 12.600.000

Sume debitoare1.250.000Total = 47.050.000

Calculul dobanziiDobanda credit = = 31291,66

Dobanda debit = = 32.673,61

La data de 31.03 soldul contului va fi:(1.975.000 1.250.000)+ (31.291,66-32.673,61)= 723.6128,05

Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

15 (25)Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Elementele probante intr-o misiune de audit, asa cum sunt ele prezentate de standarde sunt reprezentate de: documentele justificative, documentele contabile, situatiile financiare si informatiile din alte surse. Ele trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii: sa fie juste si sa fie suficiente.Suficienta elementelor probante este raportata la numarul de elemente probante. Conditia ca elementele probante sa fie juste presupune sa fie in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta si fiabilitatea lor.Aceste elemente permit auditorului sa isi faca o opinie cu privire la situatiile financiare anuale.Acesta nu examineaza toate informatiile dar aplica tehnici care il ajuta la formarea opiniei despre soldurile conturilor. In general auditorul foloseste in eliberarea opiniei elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele dar il ajuta la elaborarea convingeriii sale. Elementele probante sunt obtinute in urma tehnicilor folosite de auditor: teste de procedura coroborate cu controale substantive sau numai controalele substantive. Testele de procedura sunt acele teste care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si decontrol intern. Controalele substantive sunt acele controale pe carele efectuaza auditorul pentru a obtine elemente probante care pot detecta anomaliile semnificative.Controalele substantive sunt de doua feluri: Controale pivind operatiile, tranzatiile si soldurile conturilor, Proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si a rapoartelor semnificative, a variatiilor si examene de coerenta c alte informatii. In functie de informatiile obtinute in urma controalelor auditorul isi stabileste programul decontrola conturilor. Acest program are rolul de a reuni elementele probante pentru ca auditorul sa isi exprime o opinie motivata asupra conturilor anuale.Regulile de care trebuie sa tina cont auditorul sunt: regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele profesionale; reguli de prudenta; regulile referitoare la inventarieri; reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii; existenta activelor si faptul ca acestea apartin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile si cheltuielile privesc intreprinderea in cauza.

16 (16).Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii; opinia cu rezerve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila.

17 (12).Documentarea lucrarilor de audit (dosarul exerciiului, dosarul permanent)

Rolul i importana dosarului permanent.Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:a) fisa de prezentare;b) scurt istoric al intreprinderii;c) organigrame;d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;f) note asupra statutului;g) procese verbale ale CA si AGA;h) lista actionarilor sau asociatilor;i) structura grupului;j) contracte, asigurari.

Structura dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.

Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiileprecedente;- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

18 (70).Care sunt principalele obiective ale controlului intern intern al unei entitati?

Obiectivele controlului intern sunt: protejarea activelor intreprinderii definirea responsabilitatilor si functiilor descrierea functiilor procedura acordarii imputernicirilor asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile modalitati de intocmire si calculatie a documentelor justificative organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile controalele de baza ale activitatii contabile asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii promovarea eficacitatii exploatarii

19 (36).Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:- orientarea mai bun i planificarea misiunii;- evitarea lucrrilor inutile;- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie:- existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale;- evoluia important de la un an la altul a unor posturi;- capitaluri proprii sau rezultate anormale.

20 (14) Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.

Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii;b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare;c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate.

Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.

21 (51) Pe baza ISA 260, care sunt element pe care auditorii trebuie s le raporteze la cei nsrcinai cu guvernana? Obiectivele auditorului sunt: (a) S comunice n mod clar persoanelor nsrcinate cu guvernana responsabilitile auditorului n relaie cu auditul situaiilor finan-ciare, precum i un rezumat al planificrii domeniului de aplicare i a plasrii n timp a auditului; (b) S obin informaii relevante pentru audit de la persoanele nsr-cinate cu guvernana; (c) S furnizeze la timp persoanelor nsrcinate cu guvernana obser-vaii ce apar ulterior auditului i care sunt semnificative i relevan-te pentru responsabilitatea lor de supraveghere a procesului de ra-portare financiar; i (d) S promoveze o comunicare reciproc eficace ntre auditor i per-soanele nsrcinate cu guvernana.

22(33).Normele de referin n auditul situaiilor financiare In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste pot si: Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici.Normele de audit se cladifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament; Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii, care sunt de regula organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.1 din Legea contabilitatii. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: standarde internationale de raportare financiara; standardel sau norme contabile nationale; alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). Acestea cuprind: Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS); Standarde Internationale de Contabilitate (IAS); Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

Categoria III Expertiza contabil

23(10).Raportul de expertiz contabil judiciar se ntocmete:a) n 2 exemplare originale, unul pentru organul care a dispus expertiza i unul pentru expertul contabil care a efectuat-o, dac n ncheierea de sedin prin care s-a dispus expertiza nu este prevzut altfel;b) n numrul de exemplare stabilit de organul care a dispus expertiza contabil judiciar;c) ambele variante sunt corecte.

24 (6).Expertul contabil judiciar numit ntr-o cauz civil la Judectoria Sibiu, ntocmete raportul de expertiz contabil judiciar i depune un exemplar al raportului de expertiz la sediul social al reclamantului i dou exemplare la registratura Judectoriei Sibiu. Precizai ce norm profesional a ncalcat expertul contabil n acest caz i justificai. Norma incalcata este cea a SECRETUL PROFESIONAL I CONFIDENIALITATEA EXPERTULUI CONTABIL ce prevede faptul ca expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare.Faptul ca el depune un exemplar al raportului de expertiza la sediul social al reclamantului,el divulga informatii direct prilor implicate n actul justiiar

25 (23). Din aciunea societii reclamante depus la data de 25.03.N+1, expertiza contabil reine c avarierea autoturismului marca VW Passat cu nr. de nmatriculare SB 44 TLS s-a produs la data de 30 iulie an N. Unitatea de service a ntocmit devizul de reparaie nr. 3399 la data de 3 august an N iar reparaia autoturismului s-a finalizat la data de 10 august an N, dat la care unitatea de service emite factura fiscal nr.3323/10.08.N n valoare total de 2.328,93 lei. Factura menionat a fost achitat de ctre reclamant cu numerar, conform bonului fiscal. Firma de asigurri la care autoturismul avea asigurare obligatorie a refuzat s despgubeasc societatea reclamant, motivnd faptul c accidentul nu s-a produs n mprejurrile descrise de ctre conductorul autoturismului marca VW Passat cu nr. de nmatriculare SB 44 TLS, ci datorit nepstrrii unei distane corespunztoare n mers. n urma examinrii evidenei contabile a societii reclamante, expertul contabil constat c factura fiscal nr. 3323/10.08.an N n valoare total de 2.328,93 lei, a fost nregistrat n evidena contabil doar n cursul lunii decembrie an N. Expertul contabil constat c autoturismul avariat, proprietatea societii reclamante, nu era utilizat pentru realizarea de activiti comerciale (transport bunuri i /sau persoane) n scopul obinerii de venituri ci era destinat exclusiv pentru deplasarea administratorului societii n vederea rezolvrii unor probleme de serviciu. Din declaraia reprezentantului societii reclamante, s-a reinut c pe perioada ct autoturismul avariat era n reparaii, administratorul societii, pentru rezolvarea problemelor de serviciu s-a deplasat cu un alt autoturism, proprietatea societii. Din evidena contabil a societii, expertul contabil nu constat cheltuieli suplimentare determinate de nchirierea altui autovechicul, pn la repararea celui lovit n accident. Formulai rspunsul la obiectivul ncuviinat de instana de judecat: Determinarea contravalorii folosului de tras de la momentul accidentului i pn n momentul introducerii aciunii.

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

26(25).O firm a nchiriat de la un ter un spaiu comercial: Suprafaa util 200 mp; Chiria contractat10 euro/lun; Chiria pe pia 15 euro/lun; Druata rmas a contractului 36 luni; Rata de actualizare 12%.Ct reprezint avantajul chiriei generat de contractul ncheiat pentru firm ?

Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi

27 (13). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 60.000 lei, datorii 10.000 lei, numr de aciuni 10.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 3,5 lei/aciune. Societatea B: capital social 30.000 lei, rezerve 10.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.

A BACTIVE DIVERSE 60000 CAPITAL SOCIAL 30000-DATORII -10000 +REZERVE +10000= ACTIV NET 50000 +PLUSVALOARE DE +15000CONTAB. REEVALUARE =ACTIV NET 55000 CONTAB NR. ACTIUNI 10000 act.VMCa= 5LEI/ ACTIUNE

Nr. actiuni ce trebuie emise = 55000/5 = 11000actLa societatea a in urma fuziuniiCapitatul propriu creste cu 55.000 LEICapitalul social creste cu 11000 act 38.500 LEIemise x 3.5lei/act.

Prima de fuziunie = 16.500

Categoria VII - Studii de fezabilitate

28(14).Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?Fezabilitatea reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investiii. Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale. Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii: achiziionarea de licene; credite externe i condiii de rambursare; obinerea de materii prime din import; posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia; eficiena fondurilor investite Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existena acestei trepte intre studiul de fezabilitate i cel de oportunitate se impune atunci cand informaiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum i nivel de fundamentare. Principalele informaii pe care trebuie s le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:- dac oferta de investiii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investiii s se poat lua imediat fr a mai fi necesare alte studii;- dac concluziile rezultate pe baza informaiilor culese justific o analiz detailat printr un studiu de fezabilitate;- dac anumite aspecte ale proiectului de investiii, care sunt eseniale pentru fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcionale sau studii suport,- dac se poate hotri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci seimpune renunarea la aceasta i intreruperea cercetrii. Reinem c structura studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeai cu cea a studiului de fezabilitateStudiul de fezabilitate este documentul care asigur informaii fundamentatepentru luarea deciziei de investiii. In cadrul studiului sunt definite i analizate elementele eseniale ale fabricrii produsului avut invedere i diversele procedee de producie utilizate. Pentru declanarea elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite dimensionarea i amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiii i de producie. Calculele economice i analiza eficienei trebuie s evidenieze clar dac proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se poat lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aadar, documentul care permite s se ajung la o decizie de investiie.

Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii

29(120). Rata autonomiei financiare reprezint:a) modalitatea de finanare a circuitului economic;b) independena financiar;c) gradul de eficien a utilizrii datoriilor financiare.

30 (7). Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 40000

Stocuri 2000

Creante 500

Disponibiliti 1000

Capitaluri proprii 30000

Datorii mai mari de un an 5000

Datorii de exploatare 8500

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Lichiditatea general : Active curente/ Datorii curente=43500/13500= 3.22 Acest indicator ne arat faptul c activele curente sunt mai mari dect datoriile curente,iaractivitatea curent de exploatare este finanat integral din activelecurente

Lichiditatea redus = (Active curente- stocuri)/ datorii curente= (43500-2000)/13500 = 3.07- Acest indicator ne arat c entitatea prezint un risc sensibil ca n viitor s se regseasc n imposibilitatea de a-i plti obligaiile curente ,fiind nevoit pentru aceasta s i converteasc activele circulante mai puin lichide n mijloace bneti sau s recurg la mprumuturi care i va mri gradul de ndatorare. Seapreciaz c norma pentru aceast rat este de 0,8.

Lichiditatea imediat =Disponibiliti / Datorii curente= 1000/13500=0,07

Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii

31 (25). Cheltuiala cu sponsorizarea, in cazul persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit, are urmatorul regim fiscal: a.deductibila la nivelul a minim intre 3%o din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat b. deductibila la nivelul a 5% din cifra de afaceric.nedeductibila integral dar se scade din impozitul pe profit datorat in limita a minim intre 3%o din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat

32 (71).Definiti microintreprinderea conform Codului fiscal. n sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:a) realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 euro;d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale.

33 (100). O societate comerciala a inregistrat la data de 15.02.2012, in contabilitatea sa , o creanta comerciala din livrari de produse finite in suma de 400.000 lei care era scadenta la 31.01.2012. Intrucat creanta este detinuta la o societate comerciala asupra careia a fost deschisa procedura de faliment, pentru care societatea comerciala initiala detine o hotarare judecatoreasca de deschidere a procedurii de faliment, care este valoarea provizionului ce se poate deduce la calculul impozitului pe profit aferent anului 2012?

a)40.000 lei; b) 100.000 lei; c) 400.000lei; d) 0 lei; e)200.000lei; f) 300.000 lei.

Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern

34 (85).Care este obiectul auditului intern?

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furniznd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile examinate.

35 (45).Ce cuprind procedurile analitice de audit Procedurile analitice cuprind comparatii dintre informatiile financiare ale unei entitati ca de exemplu:-informatii comparabile aferente perioadelor anterioare;-rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau estimarileauditorului, cum ar fi o estimare a costului cifrei de afaceri previzionate, a amortizarii;-informatii referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi compararea indicatoruluivanzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu alte entitati comparabile ca dimensiune,apartinand aceleiasi ramuri Procedurile analitice includ analize cu privire la relatiile dintre:-elemente ale informatiilor financiarecare se estimeaza a fi conforme unui model previzibil bazat pe experienta entitatii, cum ar fi procentele marjei brute;-informatii financiare si cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile de exploartarecu salarizarea raportat la numarul de angajati.

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile

36(31).Care este rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international.Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

37 (46).Care sunt principiile etice fundamentale ale profesiei contabile?

Principiile fundamentale sunt:- IntegritateaUn profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri. - Obiectivitatea Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri. - Competenta profesionala si prudentaUn profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa actioneze cu prudenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea de servicii profesionale. - ConfidentialitateaUn profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti. - Comportamentul profesionalUn profesionist contabil ar trebui sa se conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui sa evite orice actiune ce poate discredita aceasta profesie. - Respectarea normelor tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - CECCAR si Camera Auditorilor Financiari- Legislatia relevanta

38 (11).Care sunt activitile/ serviciile care compun profesia contabil n UE

Profesiacontabil estereglementatdeDirectiva89/48/CEE nlocuit prinDirectiva2005/36/CEE cu privire la recunoaterea calificrilor profesionale.PROFESIONISTUL CONTABILeste definit ca fiind specialistul care a absolvit ntr-unstat membru cel mai nalt nivel de pregtire i formare cerut n acea ar pentru activitatea deprofesionist contabil i care are acces fr restricii la toate serviciile i activitile componente aleprofesiei contabile, inclusiv, odatautorizat, la activitateade audit statutar.Acesti profesionisti contabili au :

Studii universitare de specialitate;

Un stagiu practic de cel puin trei ani;

Au promovat un test de aptitudini

Calitatea profesional obinut are diferite denumiri:expert contabil (n rile latino-continantale), chartered accountant (zona anglo-saxon), contabil public (CPA) nSUAReglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscut sub denumirea de a 8-aDirectiv ,nlocuit prin Directiva 2006/43/CF, cunoscut i sub denumirea de noua Directiv a 8-a.Prevederi principale ale Directivei a 8-a:Condiiile de autorizare i de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de aefectua audit statutar. Condiii ce trebuie ndeplinite de o persoan fizic s fie autorizat s-efectueze audit statutar sunt:-s aib studii universitare relevante sau un nivel echivalent;-s fi susinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;-s fi efectuat un stagiu de pregtire practic de cel puin trei ani;-s fi promovat un examen de competen profesionalCondiiile speciale privind independena auditorului, calitatea prestaiilor de auditstatutar i standardele aplicabileCrearea unui sistem de supraveghere public asupra activitii de audit statutar i aauditorilor statutari.Auditul statutar ncheie fluxul informaiilor desprinse din situaiile financiare nainteacestea s ajung la utilizatorii (consumatorii) finali auditorul statutar plasndu-se ca ultimaprtor al interesului public.

39 (79).Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului? Abaterile disciplinare ale membrilor CECCAR sunt stabilite de catre corp prin regulamentul de organizare si functionare. Prima publicare a regulamentului a avut loc in anul 1995, de atunci CECCAR republicand de mai multe ori acest regulament.Potrivit ROF a corpului expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania abaterile disciplinare a membrilor corpului sunt reprezentate de: absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la conferinta nationala a CECCAR; nerespectarea dispozitiilor codului etic national al profesionistilor contabili; nerespectarea dispozitiilor CECCAR privind publicitatea membrilor; absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de corp; comportament necuviincios fata de membrii corpului; comportament necuviincios fata de reprezentantii ministerului economiei si finantelor; comportament necuviincios fata de participantii la reuniunile de lucru ale organelor de conducere sicontrolale corpului; prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei; prestarea de servicii profesionale fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat; nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional; nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute in regulamentul CECCAR sau a impozitelor; nedepunerea in termenele stabilite lafilialaa declaratiilor anuale; incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai corpului documentele privind activitatea profesionala; nedepunerea declaratiilor sau depunerea de declaratii neconforme realitatii, in relatiile cu corpul sau cu tertii; inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau in alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai corpului fara consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati; nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; neindeplinirea obligatiilor prevazute in regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; orice alte incalcari ale normelor si hotararilor luate de organele de conducere ale corpului.Sanctiunile disciplinare sunt stabilitede catre comisia de disciplina a CECCAR in functie de gravitatea faptei comise si a implicatiilor avute de catre abaterea disciplinara.

40 (84).Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? Competenta profesionala are dou componente de baz: obtinerea; mentinerea.Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu.Mentinerea cere: cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.Competentele profesionaleo Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar.o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

Lectori formatori de stagiu:

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII

2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII

3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI

4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX

5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI