an i sem ii

AN I

I. Elaborarea situatiilor financiare anuale

(7 probleme)

1. O societate prezint urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare 134.000 lei; cheltuieli

cu amortizarea 3.000 lei; sold iniial clieni 8.000 lei; sold final clieni 2.400 lei; sold iniial stocuri

12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniial furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei;

impozit pe profit de pltit 1.200 lei. Cheltuielile cu dobnzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au

fost pltii n cursul perioadei. Tot n cursul perioadei s-au pltit 1.000 lei reprezentnd cheltuieli cu

dobnzile ale perioadei precedente. Au fost ncasai din emisiunea de aciuni 1.400 lei i din

mprumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate pli pentru achiziia unui teren

n valoare de 10.200 lei i s-au ncasat 9.200 lei din vnzarea unui utilaj. Care este mrimea fluxurilor

de exploatare, investiii i finanare?

2. Dispunei de urmtoarele informaii: ncasri de la clieni 400.000 lei; pli ctre furnizori

30.000 lei; pli ctre angajai 5.000 lei; dobnzi pltite legate de activitatea de exploatare 200 lei;

impozit pe profit pltit 12.000 lei; pli privind: achiziii de terenuri 200.000 lei, achiziii instalaii

800.000 lei; ncasri din vnzarea echipamentelor 100.000 lei; dividende ncasate 240.000 lei; ncasri

din creteri de capital social 14.000 lei; ncasri din mprumuturi pe termen lung 3.000 lei. S se

determine prin metoda direct fluxurile de numerar din activitile de exploatare, investiii i finanare.

tiind c trezoreria la nceputul exerciiului era de 200.000 lei , s se determine trezoreria de la

sfritul exerciiului.

3. n decembrie 2014, o entitate a achiziionat un utilaj, valoarea de intrare fiind de 100.000 lei,

TVA 24%. Durata normal de utilizare a activului este de 10 ani. Costurile de demontare i mutare a

activului sunt estimate i actualizate la nivelul sumei de 44.000 lei. Presupunem c la sfritul duratei

de via util a activului (ianuarie 2025), acesta trebuie demontat i mutat n alt loc, valoarea

cheltuielilor efective de demontare i mutare a activului fiind facturat de o firm specializat la

nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 24%. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de entitate n

perioada 2014-2025 i explicai care este regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea n contextul dat.

4. n luna mai N, entitatea X, deintoare a unui teren construibil, i entitatea Y, deintoarea

unor imobile, au ncheiat un contract de schimb la un birou notarial public, prin care entitatea X

cedeaz 10.000 m de teren n schimbul primirii a 5 apartamente cu 3 camere n imobilele deinute de

entitatea Y. Costul terenului deinut de entitatea X este de 1.060.000 lei, iar apartamentele primite vor

fi nchiriate terilor pe termen lung. Pentru entitatea Y, apartamentele reprezint produse finite costul

lor de producie fiind de 680.000 lei. Prin contractul ncheiat s-a stabilit c preul realizrii tranzaciei

este de 1.400.000 lei, TVA 24%, fr ca vreuna dintre pri s suporte o sult. Prezentai nregistrrile

contabile efectuate de cele dou entiti att conform OMFP nr. 3055/2009, ct i n conformitate cu

IAS 16 Imobilizri corporale.

5. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de

66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen lung.

Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000

lei, iar dobnda aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se

factureaz ctre client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA

24%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei,

se consemneaz i transferul dreptului de proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile

specifice att n contabilitatea locatorului, ct i n cea a locatarului n conformitate cu OMFP nr.

3055/2009.

6. n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani cu

entitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul c

valoarea contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus TVA 24%.

n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea, suportnd

urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc 12.000 lei. La

nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces verbal de recepie

ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi predat proprietarului,

mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de societatea X.

7.Ladatade31decembrieNoentitateefectueazinventariereatuturorelementelordenaturaactivelor,datoriiloricapitalurilorproprii.Cuocaziainventarieriiimobilizrilorcorporaleseconstat urmatoarele:

Nr.crt.ExplicaiiValoarecontabilnetValoaredeinventar

1.Cldire1520.000480.000

2.Cldire2340.000530.000

3.StrungCNUM12552.80046.800

4.SistemdecalculAsus545.6005..600

5.FrezPE4568.0009.800

Comisia de inventariere mai cunoaste in plus urmatoarele elemente cu privire la activele in cauz:cldirea1esteparialdistrus,cldirea2nuesteutilizatlacapacitateanormal,iarstrungulCNUM125esteuzatmoral.Explicaicumsesoluioneazdinpunctdevederecontabilproblematicadeprecieriicelorcinciactive,ncontextulOMFPnr.3055/2009.II. Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

(7 probleme)

1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?

Raspuns:

Principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic sunt:

- Integritatea si obiectivitatea

- Competenta profesionala, grija si sarguinta

- Confidentialitate

- Profesionalism

- Respectul fata de normele tehnice si profesionale.

2 .Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

Raspuns:

Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia.

3. Explicai principiul confidenialitii n audit.

Raspuns:

Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

-abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;

-abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;

-respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;

-Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).

-Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator.

Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:

-autorizare de ctre client sau angajator;

-autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor);

-conformare auditului de calitate;

-investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).

Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

4. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Raspuns:

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare

Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.

O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport.

Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare

5. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Raspuns:

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.

Misiunile de audit se pot referi la:

- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;

- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;

- Respectarea clauzelor contractual;

- Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.

6. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor

contractuale?

Raspuns:

Raportul su se refer exclusiv la respectarea clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare (deexemplu, metode de evaluare i de prezentare). Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de audit, de baza.

7. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare

condensate?

Raspuns:

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor.

III. Expertize contabile

(7 probleme)

1.Sebastian esteexpert contabil judiciar, debutant, numit ntr-o cauz civil. Prin

ncheiera de edin, Instana judectoreasc a menionat sarcina expertului contabil judiciar

numit, de a ntocmi raportul de expertiz n trei exemplare, cte unul pentru fiecare parte.

Dilema lui Sebastian este legat de faptul c nu tie dac exemplarele prilor trebuie depuse

la Instan sau pot fi predate i direct, prilor. Argumentai rspunsul.

RASPUNS:

Toate cele trei exemplare se depun la Instanta,cu cel putin 10 zile inainte de termenul de judecata,pentru a avea timp sa distribuie cite un exemplar partilor.Este interzis expertului contabil sa dezvaluie partilor continutul Raportului de expertiza contabila.

2.Grigore este expert contabil judiciar debutant. Este presat de termenul de depunere

a raportului de expertiz ntr-o cauz aflat pe rolul Instanei judectoreti, la birou mai are

mult de lucru, aa c ncepe n mare grab s creioneze raportul pentru a doua zi. n redactarea

raportului, trece sumar peste materialul documentar i nu mai consider necesar s fac

meniuni cu privire la problemele ridicate de pri ntruct oricum acestea nu aveau legtur

cu obiectivele stabilite de organul jurisdicional care a dispus expertiza. Reporteaz pentru o

alt zi, cnd va avea mai mult timp, prezentarea raportului pentru efectuarea auditului de

calitate. Dilema lui este legat de eventuale consecine ale deciziilor sale. Argumentai

rspunsul.

RASPUNS:

Expertiza contabila trebuie intocmita cu constiinciozitate astfel incit sa fie utila beneficiarului,sa fie o lucrare de calitate.Prezentarea lucrarii pentru viza auditorului de calitate ,inainte de a o depune la Instanta judecatoreasca,este obligatorie; depunerea lucrarii fara viza sau fara a fi atasat referatul cu observatiile auditorului de calitate reprezinta abatere disciplinara si se sanctioneaza conform ROF al CECCAR.

3.Mihai este expert contabil judiciar debutant. In ultima perioad a avut probleme de

sntate i este n imposibilitatea de a duce la bun sfrit misiunea de expert contabil judiciar

numit ntr-un dosar civil. E ntocmete un raport de imposibilitate. Dilema lui este legat de

faptul c filiala i-a comunicat c nu a respectat normele i uzanele profesionale.

Argumentai rspunsul.

RASPUNS:

Raportul de imposibilitate de efectuare a expertizei contabile judiciare se intocmeste in conditiile in care expertul contabil nu are acces la toate evidentele si documentele contabile care ii permit formularea raspunsului documentat la obiectivele adresate de instanta.

In situatia in care problemele de sanatate nu ii permit respectarea termenului comunicat de Instanta,are posibilitatea sa solicite o aminare motivata,cu precizarea termenului de care are nevoie pentru efectuarea expertizei contabile judiciare.

4.Anca este expert contabil judiciar debutant. Unul dintre obiectivele ei este s-i

maximizeze prezena pe pia. Pentru aceasta, ntocmete mai mult oferte de pre pentru

serviciile de expertiz contabil judiciar i le depune, cu adres de naintare, la mai multe

Instane. Dilema ei este de ce colegii experi contabili au sesizat filiala de domicilu.

Argumentai rspunsul.

RASPUNS:

Procedura privind desemnarea expertilor contabili judiciari este stabilita de Codul de procedura civila,de normele 1044 ,care reglementeza si modul de plata al onorariilor,in urma depunerii la instanta a decontului de cheltuieli,pe care aceasta il aproba dupa depunerea raportului de expertiza contabila judiciara; nicidecum instantele nu numesc expertii contabili judiciari pe baza ofertelor de pret.Este incalcat si Codul etic cu privire la marketingul serviciilor profesionale.

5.Vlad este expert contabil judiciar debutant. A redactat primul capitol al raportului de

expertiz contabil judiciar dar are o dilem legat de redactarea celorlalte dou capitole.

Clarificai dilema argumentnd rspunsul.

RASPUNS:

Capitolul II al raportului de expertiza contabila este intitulat* Desfasurarea expertizei contabile* .Raportului de expertiz contabil trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate n expertiza contabil au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil care trebuie s fie precis, concis, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.

Capitolul IIICONCLUZII, al raportului de expertiz contabil trebuie s conin cte un paragraf distinct cu concluzia (rspunsul) la fiecare obiectiv (ntrebare) al expertizei contabile preluat n maniera n care a fost formulat n Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

6.Ionu este expert contabil judiciar debutant. A studiat materialul documentar

administrat n dosarul cauzei n care a fost numit expert contabil judiciar i a notificat Instana

cu privire la faptul c este necesar examinarea evidenei contabile pe ultimii 3 ani, primind

ncuviinarea de a se deplasa la sediul administrativ al prii procesuale implicate. Cu aceast

ocazie a observat unele tranzacii care i-au generatunele suspiciuni i presupuneri ce nu aveau

legatur cu obiectivele dispuse de organul jurisdicional care a dispus expertiza contabil

judiciar. Dilema lui este dac ar trebui s insereze n raportul de expertiz contabil opiniile

personale cu privire la respectivele tranzacii. Argumentai rspunsul.

RASPUNS:

Dac expertul contabil, n promovarea raionamentului su profesional, consider necesar s-i exprime prerea asupra obiectivului(velor) expertizei contabile, asupra faptului dac ntrebrile ce i-au fost fixate sunt suficiente sau nu n clarificarea obiectivului(lelor) expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face acest lucru fie:

a) n finalul capitolului III, CONCLUZII, dup paragraful cuprinznd rspunsul la obiectivul(vele) expertizei contabile;b) ntr-un capitol distinct, (capitolul IV, intitulat CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI(ILOR) CONTABIL(I).

7.George este expert contabil judiciar debutant. ntocmete primul su raport de

expertiz contabil judiciar i l prezint filialei pentru efectuarea auditului de calitate. La

filial completeaz declaraia de independen. Dilema lui este dac la evaluarea

independenei trebuie s se raporteze doar la normele profesionale i procedurale sau ar

trebui instituit i un sistem de control intern n cadrul cabinetului. Argumentai rspunsul.

RASPUNS:

Expertiza contabila judiciara este o lucrare care se efectueaza personal,fara a putea fi delegata. Independenta in cazul expertizelor contabile judiciare trebuie sa fie absoluta.Declaratia de independenta se refera la situatiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevazute de reglementari si nu la organizarea controlului intern.

IV. Evaluarea intreprinderilor

(2 probleme)

1.Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic:

imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din

reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000

Raspuns:

Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 b=140.000

2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint

urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante

15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000;

obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 ?

Raspuns:

Activul net corijat se poate determina prin dou metode:

a) metoda aditiv

ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferene din

reevaluare

ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000 000

= 18.500.000

b) metoda substractiv

ANC = active reevaluate datorii

ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 =43.500.000 25.000.000 = 18 500.000

V.Fuziuni si divizari de intreprinderi

(5 probleme)

1. O societate A cu un capital de 20.000 lei format din 5.000 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de

40.000 lei format din 10.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 30.000 lei iar societatea B la 48.000

lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

Raspuns:

Soc. A

Activ net contabil 30.000lei

Nr. aciuni 5.000 aciuni

VMCA =30.000lei/5 000 actiuni =6 lei / aciune

Soc. B


Numr de aciuni ce trebuie emise = 48.000lei / 6 lei/actiune = 8.000 aciuni

La societatea A n urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu 48.000lei

- Capitalul social creste cu 8.000 aciuni emise

x 4 lei/aciune (valoarea nominal a unei

aciuni A) = 32.000 lei => Prima de fuziune 16.000 lei

2. O societate A cu un capital de 40.000 lei format din 10.000 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital

de 80.000 lei format din 20.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 60.000 lei iar societatea B la

96.000 lei.


Raspuns:

Soc. A



VMCA =60.000lei/10 000 actiuni =6 lei / aciune

Soc. B








3. O societate A cu un capital de 30.000 lei format din 7.500 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de

60.000 lei format din 15.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 45.000 lei iar societatea B la 72.000 lei.


Raspuns:

Soc. A


Nr. aciuni 7500 aciuni

VMCA =45.000lei/7500 actiuni =6 lei / aciune

Soc. B








4. O societate A cu un capital de 50.000 lei format din 12.500 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital

de 100.000 lei format din 25.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 75.000 lei iar societatea B la

120.000 lei.


Raspuns:

Soc. A



VMCA =75.000lei/12.500 actiuni =6 lei / aciune

Soc. B








5. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se

prezint astfel:

Societatea A: valoarea net de aport 48.000 lei, numr de aciuni 6.000, valoarea nominal 6.000

lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 40.000 lei, numr de aciuni 5.000, valoarea nominal 5.000

lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.

Rezolvare:

Soc A

Activ net contabil 48.000 lei


VMCA = 48000/ 6000 = 8 lei / actiune

Soc B

Activ net contabil 40.000

Numr de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B = 40.000 : 8000 = 5000 actiuni

VII. Studii de fezabilitate

(3 probleme)

1. Care este continutul unui plan de afaceri?

Raspuns:

Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua organizatii la fel. De asemenea nu exista formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.

Planul de afaceri trebuie sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv, si pragmatic. Forma grafica difera de la o companie la alta dar in ceea ce priveste continutul sunt cateva informatii care trebuie sa fie atinse indiferent de obiectul de activitate. Prin abordarea acestora, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice, cat si cele financiare sau de resurse umane.

2. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului termenul de

recuperare, Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe

actualizare a proiectelor investiionale.

Raspuns:

Termenul de recuperare a investiiei reprezint perioada de timp (exprimat in ani) in care se recupereaz capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.

Formula de calcul: termenul de recuperare este perioada T pentru care I = [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde I = capitalul investit, Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de actualizare financiar, t = numrul anului (luand valori pan la T).

Valoarea informativ a acestui indicator, in plus fa de VANF(C), este redus;

Singurul su merit este acela de a evalua, indirect, dac nu cumva proieciile de beneficii nete pozitive din proiect sunt concentrate spre sfaritul perioadei de referin (i sunt, in consecin, afectate de o incertitudine mai mare).

3. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

AnCost investiieCosturi de exploatareTotal costTotal ncasri

015,000

15,000

1

6,4206,4209,440

2

6,6206,6209,640

3

7,5007,50010,700

4

6,5006,50011,700

5

8,5008,50022,700

Total11,44535,54050,54064,180

Rezolvare:

Varianta 1

AnCost investitieCosturi de exploatareTotal costTotal incasariCash Flow

015,000

15,000

-15,000

1

6,4206,4209,4403,020

2

6,6206,6209,6403,020

3

7,5007,50010,7003,200

4

6,5006,50011,7005,200

5

8,5008,50022,70014,200

Total11,44535,54050,54064,18028,640

Termen de recuperare a investitiei (Cash flow mediu anual) = Investitia / CF

CF = CF0+CF1+CF2+CF3+CF4+CF5

CF = (-15.000+3020+3020+3200+5200+14800) / 6 = 13.640/6 = 2.273

Termen de recuperare a investitiei = 15.000/2.273 = 7 ani

Varianta 2 Sa aflam valoarea actualizata (20%)

AnTotal cost actualTotal incasari actualizate

0

15.3487.863

24.5966.694

34.3406.192

43.1345.642

53.4239.141

Total20.84135.532

VAN = -I + CF1/(1+r)n + Valoarea reziduala/(1+r)n= 4281

r = rata de actualizare

n = durata de viata a proiectului

VAN >0 se accepta investitia respectiva;

VAN = 0 investitia se respinge din motive de prudenta;

VAN < 0 investitia se respinge.

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii

(4 probleme)

1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea

situaie financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 2.000

Stocuri 500

Creante 150

Disponibiliti 50

Datorii mai mari de un an 1.150

Datorii mai mici de un an350

Rezolvare :

Situatia patrimoniala (bilant contabil - BC) se prezinta schematic astfel :

ACTIVPASIV

Imobilizari -total- 2.000

Stocuri 500

Creante 150

Disponibilitati banesti 50Capitaluri proprii 1.200

Datorii TML (>1an) 1.150

Datorii TS (de exploatare) 350

TOTAL ACTIV 2.700TOTAL PASIV 2.700

Rezolvare :

Conform datelor inscrise in problema, se determina valoarea capitalurilor proprii care in cazul de fata este de 1.200.

Ca urmare, pe baza bilantului financiar, suntem in masura sa calculam urmatorii indicatori :

-Situatia nete : SN = AT DT = 2.700 - 1.500 = 1.200.

Interpretare :

* Situatia neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, reprezinta averea acestora care trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Valoarea acesteia se identifica cu valoarea capitalurilor proprii. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, intreprinderea are valoare si mentine capitalul fizic si financiar al intreprinderii.

2. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie

financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 1.500

Stocuri 400

Creante 250

Disponibiliti 30


Datorii mai mici de un an350

d.c.

Datorii bancare pe termen foarte scurt 5

Rezolvare :


ACTIVPASIV


Stocuri 400

Creante 250

Disponibilitati banesti 30Capitaluri proprii -670


Datorii TS (de exploatare) 350

d.c.

Datorii bancare TFS 5


Conform datelor inscrise in problema, sedetermina valoarea capitalurilor proprii care in cazul de fata este de -670. Dimensiunea negativa a acestuia arata o situatie negativa si poate fi interpretata astfel la momentul respectiv: valoarea pierderilor acumulate intrece suma data de capitalul social, rezervele constituite si alte elemente de natura capitalurilor proprii (profituri daca e cazul, rezerve din reevaluare, etc)


-Situatia nete : SN = AT DT = 2.180 - 2.850 = -670

Interpretare :

*Situatia neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, reprezinta averea acestora care trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Valoarea acesteia se identifica cu valoarea capitalurilor proprii. Valoarea negativa nu mai pune in discutie valoarea contabila a unor drepturi ci a unor obligatii suplimentare pe care le au actionarii/asociatii fata de intreprindere. Situatia constatata reflecta o gestiune economica defectuoasa, intreprinderea nu are valoare si nu poate mentine capitalul fizic si financiar al intreprinderii. Se impun cu necesitate masuri de eficientizare a activitatii dar si efectuarea de demersuri pentru schimbarea structurii de finantare prin suprimarea datoriilor pe termen foarte scurt care exercita o presiune foarte mare pe activitatea curenta a intreprinderii.

3. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele

informaii bilaniere:

Indicator 31.12.n

Imobilizri - total -100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibiliti 5.000

Capitaluri proprii 65.000


Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000

Rezolvare :


ACTIVPASIV


Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilitati banesti 5.000Capitaluri proprii 65.000


Datorii TS (de exploatare) 47.000

Datorii bancare TS 3.000


In baza enuntului problemei transformam bilantul contabil in bilant financiar ;

ACTIVPASIV


___________________________________

Total Utilizari stabile 100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilitati banesti 5.000

__________________________________

Total Utilizari temporare 65.000Capitaluri proprii 65.000


_______________________________

Total Resurse stabile 115.000


Datorii bancare TS 3.000

_ _______________________________

Total Resurse temporare 50.000


Pe criterii de lichiditate si solvabilitate, situatia patromoniala se prezinta astfel :

Utilizari permanente 100.000Resurse permanente 115.000

(stabile)

Utilizari temporare 65.000Resurse temporare 50.000


-Situatia nete : SN = AT DT = 165.000 50.000 = 115.000.

-Fondul de rulment : FRF = Cperman Aimobilizate = 115.000 100.000 = 15.000

-Fond de rulment propriu : FRP = Cproprii - Aimobilizate = 65.000 100.000 = -35.000

-Fond de rulment strain : FRS = Datorii > 1 an - Aimobilizate = 50.000 100.000 = -50.000

Interpretare : *Situatia neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, reprezinta averea acestora care trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, intreprinderea are valoare si mentine capitalul fizic si financiar al intreprinderii.

*Calculul indicatorilor de fond de rulment reflecta echilibrul financiar din confruntarea pasivului pe termen lung cu necesarul permanent.

* FRF pune in evidenta echilibrul pe termen lung, societatea dispune de o parte de capitaluri permanente pe care intreprinderea o consacra finantarii activelor circulante. Aceasta parte de capitaluri cu grad de exigibilitate slab serveste finantarii elementelor de active cu grad de lichiditate suficient de crescut. FRF pozitiv constituie o marja de securitate a intreprinderii in exploatarea sa cotidiana, permitandu-I sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, disponibilitati minime, etc)

* FRP pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra modului lui de constituire, adica masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce se se reflecta prin gradul de autonomie financiara a intreprinderii. Din acest punct de vedere valoarea negativa calculata reflecta o dependenta financiara a intreprinderii de finantari externe si o autonomie scazuta.

* FRS reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt. FRS negativ calculat mai sus arata ca imprumuturile pe termen lung nu pot acoperi nici imobilizarile nete, ceea ce arata ca exista o structura de finantare prin contributia finantarii din capitalurile proprii care au majorat capitalurile permanente prin reducerea datoriilor pe termen lung.

4. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n

Imobilizri - total -40.000

Stocuri 2.000

Creante 500

Disponibiliti 1.000

Capitaluri proprii 30.000


Datorii de exploatare 8.500

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare :


ACTIVPASIV


Stocuri 2.000

Creante 500

Disponibilitati banesti 1.000Capitaluri proprii 30.000



Datorii bancare TS 0


In baza enuntului problemei transformam bilantul contabil in bilant financiar ;

ACTIVPASIV


___________________________________

Total Utilizari stabile 40.000

Stocuri 2.000

Creante 500

Disponibilitati banesti 1.000

__________________________________

Total Utilizari temporare 3.500Capitaluri proprii 30.000


_______________________________

Total Resurse stabile 35.000


Datorii bancare TS 0

_ _______________________________

Total Resurse temporare 8.500


Pe criterii de lichiditate si solvabilitate, situatia patromoniala se prezinta astfel :

Utilizari permanente 40.000Resurse permanente 35.000

(stabile)

Utilizari temporare 3.500Resurse temporare 8.500


-Situatia nete : SN = AT DT = 43.500 - 8.500 = 35.000.

-Fondul de rulment : FRF = Cperman Aimobilizate = 35.000 40.000 = -5.000

-Fond de rulment propriu : FRP = Cproprii - Aimobilizate = 30.000 40.000 = -10.000

-Fond de rulment strain : FRS = Datorii > 1 an - Aimobilizate = 5.000 40.000 = -35.000

Interpretare : *Situatia neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, reprezinta averea acestora care trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, intreprinderea are valoare si mentine capitalul fizic si financiar al intreprinderii.

*Calculul indicatorilor de fond de rulment reflecta echilibrul financiar din confruntarea pasivului pe termen lung cu necesarul permanent.

* FRF pune in evidenta echilibrul pe termen lung, societatea are un deficit de caputaluri permanente ceea ce inseamna ca o parte din activele imobilizate se finanteaza pe seama resurselor temporare. Aceasta lipsa de capitaluri permanente se acopera pe seama unor surse cu grad de exigibilitate scazut care finanteaza elementelor de active cu grad de lichiditate diminuat. FRF negativ se interpreteaza ca o situatie de insecuritate a intreprinderii in exploatarea sa cotidiana, cu dificultati in a-si asigura un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, disponibilitati minime, etc)

* FRP pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra modului lui de constituire, adica masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce se se reflecta prin gradul de autonomie financiara a intreprinderii. Din acest punct de vedere valoarea negativa calculata reflecta o dependenta financiara a intreprinderii de finantari externe si o autonomie scazuta.

* FRS reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt. FRS negativ calculat mai sus arata ca imprumuturile pe termen lung nu pot acoperi nici imobilizarile nete, ceea ce arata ca exista o structura de finantare prin contributia finantarii din capitalurile proprii care au majorat capitalurile permanente prin reducerea datoriilor pe termen lung. Cu toate acestea, nivelul nivelul capitalurilor proprii nu acopera valoarea activelor imobilizate ceea ce ne arata ca activitatea de exploatare este afectata din lipsa de resurse.

Pe ansamblu structura financiara a intreprinderii poate fi caracterizata drept defectuoasa si poate conduce la dificultati in exercitarea obiectului de activitate. Solutii in acest sens ar fi lichidizarea (transformarea in bani) a unei parti din activele imobilizate sau gasirea unei solutii de finantare pe termen lung, fie prin contractarea unui imprumut pe termen lung, fie un aport al asociatilor cu scadenta mai mare de un an.

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor

(3 probleme)

1.Metodele de amortizare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniul unei entitati sunt:

a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva

b.~ amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva + amortizarea

fiscala

Raspuns: a.

2. Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

a.~ furnizorul sa fie inregistrat ca fiind platitor de TVA

b.~cumparatorul sa indeplineasca plafonul minim de scutire de TVA

c.= ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind palatitoare de TVA

Raspuns: c

3. Deconturile de TVA se depun de catre persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care au realizat , in anul anterior, o cifra de afaceri mai mare de 100.000euro, la organul fiscal unde contribuabilul isi are domiciliul fiscal, prin posta sau direct la compartimentul cu atributii in gestionarea declaratiilor fiscale, pe suport electronic, insotite de doua exemplare listate, precum si prin sistemul electronic national, astfel:

a.~trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului

b.=lunar, pana la 25 a lunii urmatoare lunii de raportare, inclusiv

c.~semestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii semestrului

Raspuns: b

X. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

(3 probleme)

1. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de materiale?

8. Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor inventarieri?

12. Organizarea i elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv

XI. Tinerea contabilitatii unei entitati

(7 probleme)

1. Entitatea economic Z conduce evidena stocurilor de materiale consumabile la cost

efectiv folosind metoda inventarului intermitent.

Se cunosc urmtoarele informaii:

- stoc iniial de materiale consumabile 400kg la preul de 1100 lei/kg.

- achiziii de materiale consumabile n cursul lunii 800 kg la preul de 1300 lei/kg, TVA 24%

- stoc de materiale consumabile determinat prin inventariere la sfritul lunii 600 kg.

Pentru evaluarea stocului i a ieirilor la sfritul perioadei folosete metoda costului mediu

ponderat (CMP, FIFO si LIFO).

Contabilizai operaiile aferente i comentai rezultatele.

2. Furnizorul A livreaz clientului B materii prime n valoare de 5.000 lei + TVA19%. Cu

ocazia recepiei faptice comisia constat bunuri degradate din cauza cruului n valoare de 2.000 lei.

Cruul factureaz clientului B servicii de transport n valoare de 3.500 lei + TVA 24%.

3. Furnizorul Z livreaz mrfuri pe baz de factur, clientului V n valoare de 4.000 lei +

TVA 24%. La recepia mrfurilor de ctre client se constat o cantitate suplimentar fa de cantitatea

nscris n factur, n valoare de 6000 lei + TVA 24%. Clientul decide s accepte plusul comunicnd

acesta furnizorului. Pentru diferena constatat n plus la recepie, furnizorul ntocmete factur i o

transmite clientului.

4. Furnizorul A livreaz clientului B marf n valoare de 7.000 lei + TVA 24%, valoarea

fiind stabilit conform contractului ncheiat ntre pri. Datorit unor erori de calcul factura care

nsoete marfa are nscris o valoare de 7.200 lei + TVA 24%. La recepia mrfurilor, clientul

constatnd greeala, refuz factura i o retrimite furnizorului pentru ntocmirea ei corect.

5. Un salariat obine pentru 13 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n

sum de 1250 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical

pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 850 lei,

iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Determinai i contabilizai creanele i datoriile sociale ale

angajatorului i angajatului.

6. Pentru luna august anul N o societate comercial cu trei salariai, care lucreaz n condiii

normale prezint, conform pontajului, urmtoarea situaie:

- Salariatul A ncadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna ntreag,

nsumnd un numr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate n zile de smbt, compensate cu timp liber

corespunztor. Conform contractului individual de munc, pentru munca prestat n zilele de smbt

i duminic, compensat cu timp liber corespunztor, unitatea pltete un spor de 30%.

- Salariatul B ncadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de

15 zile lucrtoare fiind n concediu de odihn. Salariatul are un copil n ntreinere.

- Salariatul C, ncadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu

medical pentru incapacitate temporar de munc, pentru boal obinuit n perioada 1 21 august

2009, dup care a fost prezent, nsumnd un numr de 6 zile lucrate. Situaia stagiului de cotizare,

pentru calculul indemnizaiei salariatului C, se prezint astfel:

Perioada

Nr. zile

lucrtoare n

lun

Zile luate n

calcul

Venit brut

realizat

Iulie anul N 23 23 1.000

Iunie anul N 21 20 952

Mai anul N 21 21 1.000

Aprilie anul N 22 18 818

Martie anul N 22

5 zile Bo 170

17 zile lucrate 773

Februarie anul N 20

5 zile Bo 170

15 zile lucrate 750

TOTAL: 129 124 5.633

Salariaii au primit, n numerar n cursul lunii august un avans din salariu de 400 lei salariatul

A, respectiv 300 lei salariatul B.

7. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei,

compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.

Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei.

Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de

prescriere i se nregistreaz la venituri.

XII Doctrina si deontologia porofesiei contabile

(2 probleme)

1. Care sunt atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR?

Raspuns:

a) ia cunotin, dezbate i aprob prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliului filialei pentru perioada expirat;

b) aprob, prin vot deschis, bugetul de venituri i cheltuieli al filialei pentru exerciiul financiar viitor i execuia bugetului pentru exerciiul financiar expirat insoit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;

c) ia cunotin de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activitii profesionale a experilor individuali i a societilor comerciale controlate, n vederea asigurrii bunei exercitri a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea general aprob lista experilor individuali i societilor comerciale ce vor fi auditate calitativ n anul urmtor;

d) alege i revoc preedintele i patru membri ai comisiei de disciplin a filialei;

e) alege i revoc preedintele i membrii consiliului filialei precum i cenzorii;

f) propune, dintre membrii si, candidai pentru funcia de preedinte i de membru al Consiliului superior;

g) adopt lista cuprinznd membrii de onoare ai filialei;

h) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege,regulament,Codul etic sau hotarite de Consiliul Superior

2. Care sunt atributiile Consiliului filialei?

Raspuns:

a) supravegheaz asupra modului de exercitare a profesiilor de expert contabil i de contabil autorizat n raza de activitate a filialei;

b) asigur aprarea intereselor filialei i administrarea bunurilor acesteia;

c) asigur prevenirea i concilierea tuturor contestaiilor sau conflictelor de ordin profesional;

d) hotrte n ceea ce privete nscrierea n Tabloul Corpului sau asupra modificrilor ce se aduc acestuia, potrivit precizrilor Consiliului Superior;

e) sesizeaz Consiliul Superior cu propuneri i sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil i de contabil autorizat;

f) sesizeaz comisia de disciplin a filialei despre abaterile profesionale constatate n sarcina membrilor Corpului;

g) efectueaza sau autorizeaz pe ntreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectiv considerate utile intereselor profesiei, conform hotrrii Consiliului Superior;

h) pronun radierea din Tabloul Corpului n cazurile prevzute de regulament, precum i ncetarea provizorie a calitii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

i) analizeaz i adopt proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul Superior;

j) urmrete realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferina naional precum i execuia Bugetului de venituri i cheltuieli al filialei lund sau propunnd msurile corespunztoare n sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei;

k) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, regulament, de hotrrile i deciziile organelor de conducere ale Corpului.

an i sem ii

Documents