an 3 sem 2
DESCRIPTION
an 3 sem 2TRANSCRIPT
AN III SEM II
I.Contabilitate
1. O entitate economică înregistrată în scopuri de TVA, în România achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA şi materiale auxiliare de 1785 lei + TVA. Pentru desfăşurarea activităţii sale economice entitatea, înregistrează şi alte cheltuieli, pentru care primeşte în cursul lunii facturi: energie electrică 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA şi achiziţionează un echipament tehnologic în valoare de 11.800 lei + TVA. În cursul lunii entitatea livrează în România, pe bază de factură produse finite la preţul de vânzare de 75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienţilor emite facturi în valoare de 2.565 lei + TVA. La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată, ţinând cont de faptul că entitatea are TVA de recuperat din luna precedentă în valoare de 3.787 lei.
Rezolvare:
Achiziție materii prime
40176 % = 401
32 400 301
7776 4426
Achiziție materiale auxiliare
2213,4 % = 401
1785 3021
426,4 4426
Primirea facturilor
5691,6 % = 401
1560 605
700 624
1
530 626
1800 628
1101,6 4426
Achiziție echipamet tehnologic
14632 % = 404
11800 2131
2832 4426
Vânzare produse finite
4111 = % 94016,8
701 75820
4427 18196,8
Scoaterea din evidență
711 = 345 cost de producție
Emiterea facturi de tranport
4111 = % 3180,6
704 2565
4427 615,6
Regularizare TVA
4427 = 18812,4
4426 = 12138
4423 = 6674,4
4424 = 3787 luna precedentă
4427 = % 18812,4
4426 12138
2
4423 2887,4
4424 3787
2. În cursul unei luni (Li), o unitate patrimonială înregistrează următoarele operaţiuni de intrare şi ieşire privind un element stocabil sistematizat în ordine cronologică în tabelul nr. 1.Tabelul nr. 1Operaţiile de intrare şi ieşire în decursul unei luni
Dataoperaţiei
Intrări
Ieşiri(buc)
Stoc(buc)
Preţ unitardecumpărare(lei)
Cantităţi(buc)
Stoc la 01.LiIntrări la 07.LiIeşiri la 11.LiIeşiri la 15.LiIntrări la 18.LiIeşiri la 25.Li
150157--177-
-750--250-
--800450-350
1.0001.750950500750400
TOTAL – STOC LA 31.Li
* 1.000 1.600 400
Să se determine şi să se înregistreze în contabilitate valoarea consumului total de materii prime, utilizând metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor (CMPTi).
Rezolvare:
CMP se poate calcula dupa fiecare intrare sau la finele lunii. CMP= (Q*preț stoc inițial+ Q* preț aferent fiecărei intrări)/(cantități stocinițial+cantități intrate)=(1000*150+750*157+250*177)/(1000+750+250)=312000/2000=156 lei/buc
3. Întreprinderea “TESA” livrează întreprinderii “TERA” mărfuri în valoare de 20.000 lei şi TVA 24%, care urmează să se încaseze în 4 rate lunare. Costul de achiziţie al mărfurilor este de 16.000 lei, iar rata lunară a dobânzii 2%. Decontările între cele două întreprinderi se fac cu ordine de plată la sfârşitul fiecărei luni. Furnizorul ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie, iar clientul la preţ de vânzare cu amănuntul, adaosul
3
comercial practicat fiind de 25%. Se vor înregistra operaţiile de mai sus în contabilitatea ambelor întreprinderi pentru prima lună.
Rezolvare:
a)Livrarea mărfurilor cu plata în rate
20000*2% + 15000*2% + 10000*2% + 5000*2% = 1000 lei (dobânda cuvenită)
Venituri din vânzarea mărfurilor
4111 = 707 20000
Venituri înregistrate în avans (dobânzi cuvenite)
4111 = 472 1000
Tva colectată
4111 = 4427 5040
Scoaterea din evidență a mărfurilor vândute
607 = 371 16000
Încasarea primei rate
20000 :4 + 5040 + 20000*2% = 10440 lei
5121 = 4111 10440
Includerea în venituri a dobânzii în prima lună 20000*2% = 400 lei
472 = 766 400
b) Înregistrările din contabilitatea clientului (detailistului):
Recepția mărfurilor cu plata în rate
371 = 401 20000
471 = 401 1000
4426 = 401 5040
Adaosul comercial aferent mărfurilor intrate
20000*25% = 5000 lei
371 = 378 5000
Tva neexigibilă aferentă mărfurilor intrate
(20000 + 5000)*24% = 6000
4
371 = 378 6000
Achitarea primei rate
5000 + 5040 + 400 = 10440 lei
401 = 5121 10440
Trecerea la cheltuieli a dobânzii incluse în rata platită
666 = 471 400
4. Se înregistrază în contabilitate contractarea unui credit bancar pentru nevoi temporare pe termen de 3 luni în sumã de 4.500 lei, care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni. Dobânda este de 10% pe an şi trebuie achitatã lunar. Înregistrati în contabilitate contractarea creditului bancar, inregistrarea dobanzii datorate pentru prima luna, rambursarea primei rate de credit şi a dobânzii aferente.
Rezolvare:- primirea creditului:
512 = 519 4500Conturi curente Credite bancare
La bănci pe termen scurt
- la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (4500 x 10% x 1/12) si rambursarea primei tranşe de împrumut:
% = 512 1537,50666 Conturi curente 37,50
Cheltuieli la bănciprivind dobânzile
519 1500Credite bancare petermen scurt
- la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii (3000 x 10% x 1/12) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut:
% = 512 1525666 Conturi curente 25
Cheltuieli la bănciprivind dobânzile
519 1500Credite bancare
5
pe termen scurt
- la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii (1500 x 40% x 1/12) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut:
% = 512 1512,50666 Conturi curente 12,50
Cheltuieli la bănciprivind dobânzile519 1500Credite bancarepe termen scurt
5. O societate prezintă următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 134.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniţial clienţi 8.000 lei; sold final clienţi 2.400 lei; sold iniţial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniţial furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de plătit 1.200 lei. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost plătiţi în cursul perioadei. Tot în cursul perioadei s-au plătit 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu dobânzile ale perioadei precedente. Au fost încasaţi din emisiunea de acţiuni 1.400 lei şi din împrumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 10.200 lei şi s-au încasat 9.200 lei din vânzarea unui utilaj. Care este mărimea fluxurilor de exploatare, investiţii şi finanţare?
Rezolvare:Flux exploatereProfit înainte de impozitare +134000Cheltuieli cu amortizarea +3000Diminuare creanțe clienți +5600Creșteri stocuri -3600Creștere datorii furnizori +31200Impozit pe profit plătit -1200Cheltuieli cu dobânzile +4000
Dobânzi plătite -1700
Dobânzi aferente perioadei -1000
Trecute platită
Rezultat flux exploatare 170300
Achiziții terenuri -10200
Încasări din vânzare instalații +9200
6
Rezultat flux investiții -1000
Încasări din emisiuni obligațiuni +1400
Încasări din împrumuturi pe termen lung +1300
Rezultat flux finanțare 2700
6. Entitatea X SA achiziţionează de la un producător intern un autoturism la preţul total de 66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaţia faţă de furnizor se achită dintr-un credit bancar pe termen lung. Autoturismul se transmite în regim de leasing financiar către SC Y SRL. Avansul plătit este de 4.000 lei, iar dobânda aferentă contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadenţa unei rate contractuale, se facturează către client principalul în sumă de 1.800 lei, dobânda asociată în sumă de 144 lei şi TVA 24%. La expirarea contractului de leasing, odată cu facturarea valorii reziduale, în valoare de 2.000 lei, se consemnează şi transferul dreptului de proprietate. Prezentaţi fluxul înregistrărilor contabile specifice atât în contabilitatea locatorului, cât şi în cea a locatarului în conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.
Rezolvare:Locator Achiziţia autoturismului% = 404 669602133 540004426 12960
Acordarea autoturismului2675 = 2133 54000Dobânda de încasat pentru perioada de leasing2676 = 472 4320Rata 4111 = % 4960
706 18002676 1444427 432
Recunoaşterea ca venit a cheltuielilor cu dobânda în perioadă472 = 766 144Recunoşterea ca cheltuială a ratei facurate6588 = 2675 1800La finalul contractului se facturează valoarea reziduală4111 = % 2480
706 20004427 480
7
Recunoşterea ca şi cheluială a valorii reziduale6588 = 2675 2000Locatar Primirea bunului213 = 167 54000Dobânda de plată pentru perioada de leasing471 = 1687 4320Primirea facturii de avans% = 404 4960167 40004426 960Înregistrarea amortizării6811 = 2813 xRata % = 404 2376167 18001687 144446 432Recunoşterea ca cheluială a dobânzii în perioadă666 = 471 144La sfârşitul contractului primirea facturii pentru valoarea reziduală% = 404 2480167 20004426 480
7. O întreprindere achiziţionează în cursul anului N o clădire al cărei cost este de 500.000 lei. Clădirea este achiziţionată cu scopul închirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea justă estimată de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea justă este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea justă este de 510.000 lei. Prezentaţi tratamentul contabil aferent clădirii în conformitate cu IAS 40.
Rezolvare:Dupa recunoşterea iniţială (212 = 404 500000), entitatea va recunoaşte cladirea la valoarea justă. Un caştig sau pierdere apărută în urma modificării valorii juste a clădirii este recunoscută în contul de prfit şi pierdere.
31.12.N 212 = 105 600031.12.N+1 105 = 212 400031.12.N+2 212 =105 8000Diferenţele favorabile din reevaluare sunt considerate rezerve din reevaluare în conformitate cu OMFP 3055/2009. De asemenea diferenţele nefavorabile sunt considerate fie descreşteri ale rezervei din reevaluare fie ajustări pentru depreciere.
8
8.Se dau următoarele elemente patrimoniale ale unei întreprinderi: capital social 70.000 RON, casa 20.000 RON, rezerve statutare 10.000 RON, amortizarea cumulată a imobilizărilor 30.000 RON, mărfuri 130.000 RON, credite bancare pe termen lung 100.000 RON, credite bancare pe termen scurt 15.000 RON, valoarea de intrare a imobilizărilor 150.000 RON, decontări cu asociaţii privind capitalul (creanţe) 20.000 RON, clienţi 30.000 RON, creditori diverşi 85.000 RON (rambursabili în mai puţin de 1 an), furnizori 40.000 RON.a) Determinaţi indicatorii de echilibru financiar.b) Comentaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
Bilanţul financiar rezultat
Imobilizări corporale 150000
Total active imobilizate 150000
Stocuri 130000
Creanţe 50000
Casa 20000
Total active circulante 200000
Total activ 320000
Capitaluri proprii 80000
Datorii mai mari de 1 an 100000
Datorii mai mici de 1 an 140000
Total pasiv 320000
Analiza fondului de rulment FR = cap. permanente – active imobilizate = 180000 –
120000 = 60000 lei
Valoarea FR este pozitivă de unde rezultă că sursele permanente reuşesc să finanţeze
integral alocările permanente, rămânând şi un surplus pentru finanţarea nevoilor
ciclice. Activele imobilzate sunt integral finanţate pe seama capitalurilor proprii. NFR
9
= active curente – pasive curente = 80000 lei TN = FR – NFR = 60000 – 80000 = -
20000 lei
NFR este pozitiv, societatea înregistrează un excedent de nevoi temporare (active
circulante) faţă de resursele temporare (datorii mai mici de un an). Se observă că
trezoreria netă este negativă aceasta fiind determinată de creşterea mai mare a
necesarului de fond de rulment decât cea a fondului de rulment. O astfel de situaţie
evidenţiază un dezechilibru financiar întrucât nevoile generate de ciclul de exploatare
nu pot fi finanţate integral din resursele permanente, apelându-se pentru aceasta la
credite. În acest fel societatea este dependentă de resursele financiare externe având o
autonomie financiară limitată pe termen scurt.
9. În primul trimestru al exerciţiului N, SC X SA a înregistrat următoarele cheltuieli de deplasare:• Pentru salariatul A trimis în deplasare în ţară:o Cheltuieli cu transportul(tarif tichet tren dus-întors 250 lei)o Cazare la hotel de 2 stele pe toată perioada deplasării: 400 lei;o Diurnă pe patru zile: 150 lei;• Pentru salariatul B trimis în deplasare în Italia:o Bilet avion Timişoara –Roma şi retur la clasa economică: 1575 lei (350euro x 4,5 lei / euro);o Cazare la hotel pe toată perioada deplasării: 540 lei (120euro x 4,5 lei / euro);o Diurna: 450 lei (2 zile x 50 € / zi x 4,5 lei / euro).Cele două deplasări au loc în luna februarie anul N. Totalul cheltuielilor de deplasare în ţară şi în străinătate a celor doi salariaţi se ridică în primultrimestru la suma de 3365 lei. Să se prezinte tratamentul contabil şi fiscal privind indemnizaţia de deplasare în ţară şi străinătate.
Rezolvare:
Cheltuielile deductibile cu indemnizaţia de delegare sunt 4 zile*32,5 lei/zi = 130 lei şi
se vor înregistra în contul 625 – cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri.
Diferenţa între cheltuielile legale cu diurna şi diurna acordată de societate în valoare
de 150-130 = 20 lei va fi cnsiderată venit asimilat salariilor pentru angajat iar
înregistrarea sa se face întrun analitic al contului 425 – Avansuri acordate
10
personalului.
625 = 542 780
425 = 542 analitic 20
La sfârşitul lunii, când se calculează salariile cuvenite, diurna acordata în plus faţă de
diurna legală se adaugă la fondul de salarii.
În cazul deplasării în străinătate diurna legală externă (comform HG 518/1995) pentru
UE (în afară de Bulgaria) : 35 E*0,75*1,15*1,08 =32,60E/zi
Diurna maximă deductibilă fiscal/zi pentru ţările UE :35E*0,75*1,15*1,08*1,079*2,5
= 87,5 E/zi.
625 = 542 2565
Din punct de vedere fiscal deoarece locul prestării de servicii este în Italia, nu se
efectuiază taxarea inversă şi suma nu se declară în declaraţia recapitulativă 390
privind achiziţiile şi livrările intracomunitare. Reţinem şi faptul că societatea din
România are dreptul să solicite rambursarea Tva plătite în Italia, comform procedurii
adoptate de Norma metodologică pentru art. 1472(2) din Codul fiscal. Astfel
procedura stabileşte:
a) Persoana interesată depune declaraţia 318 - Cerere de rambursare a taxei pe
valoarea adăugată pentru persoanele impozabile în România, depusă potrivit art.
1472(2) din Codul fiscal, până la data de 30 septembrie a anului următor.
b) Pentru justificarea rambursării, se anexează factura de cazare şi documentul ce
atestă plata acesteia.
c) În funcţie de valoarea minimă adoptată de fiecare stat membru, daca tva
solicitată la rambursare este mai mare decât această sumă, taxa se va restitui.
II. Audit
1. Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedetectare reprezintă riscul ca o procedură de fond a auditorului să nu detecteze o informaţie eronată ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii, care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau când este cumulată cu informaţii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de
11
nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent şi riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: - planificarea adecvată a auditului; - stabilirea corespunzătoare a naturii, duratei şi întinderii lucrărilor; - identificarea şi evaluarea performanţelor procedurilor de audit. Unele riscuri de
nedetectare vor fi întotdeauna prezente chiar dacă un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacţii, datorită faptului că, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrabă persuasive decât conclusive.
2. Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.
Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate. Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu); scopul examinăriiunei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; calitatea opiniei exprimate:- trebuie să fie motivata si responsabilă, ceea ce presupune că persoana care face
această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; examinarea trebuie să se facă nu oricum, ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.
3. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.).Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent şi independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce
12
poate fi o persoana fizica sau juridica; examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil; scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată; criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) naţionale sau internaţionale.
4. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;auditul financiar asupra situaţiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.Aceasta înseamnă ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general, cu deosebirea ca pecialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul informatiei il constituie orice informative financiar-contabila.O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii.
5. Principalele obiective ale controlului intern al unei entităţi?Obiectivele controlului intern sunt- protejarea activelor întreprinderii :o definirea responsabilităţiloro separarea sarcinilor şi funcţiiloro descrierea funcţiilor
13
o procedura acordării împuternicirilor- asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabileo modalitatea de întocmire şi circulaţie a documentelor justificativeo organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţiio organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului şi a valorificării acestuiao respectarea regulilor de întocmire a bilanţurilor contabileo controalele de bază ale activităţii contabile- asigurarea respectării dispoziţiilor întreprinderii- promovarea eficacităţii exploatării
6. O opinie standard de audit este calificat sau necalificat?În orice audit se realizează două tipuri de teste asupra controalelor: compliance testing /testarea conformităţii şisubstantive testing/testarea de fond – altfel spus substanţa şi integritatea unui control. Aceasta deoarece şi în cazul auditului SI se aplică sintagma “risk based audit”.Standardele şi ghidul ISACA privind raportarea explică ca şi IFAC, CAFR etc: opinia auditorului poate fi calificată sau nu. Ori se poate afla în imposibilitatea exprimării unei opinii sau să exprime o opine contrară . Atunci cînd auditorul, în conformitate cu obiectivele misiunii, concluzionează că totul este în regulă, va avea o opinie NECALIFICATĂ! Dar asta nu înseamnă, în nici un caz, că în raportul de audit va fi pictată sintagma “opinie de audit necalificată”!!! Opinia auditorului trebui exprimată cît se poate de clar! Pe înţelesul cititorului ce nu a auzit de standarde de raportare în audit. Atunci cînd auditorul, în conformitate cu obiectivele misiunii, concluzionează că, prin raportarea la standardele sau practicile folosite, lucrurile nu sînt în regulă, va avea o opine CALIFICATĂ! Altfel spus, au fost identificate unele aspecte semnificative dar fără a influenţa în mod fundamental sistemul auditat! Bineînţeles că nici în acest caz nu se va scrie “îmi exprim opinia calificată”….CALIFICAREA se referă la prezentarea în raport, cu cît mai multă claritate a acelor aspecte cu care auditorul nu este de acord! În concluzie, în opinia mea, sintagma corectă ce ar trebui să se regăsească în cazul fundamentării unei opinii de audit specifică speţelor legale româneşti ar fi: “La data de ……., data finalizării auditului nostru, în opinia noastră, măsurile de securitate descrise în planul de securitate, procedurile de operare, procedurile de asigurare a continuităţii operaţionale….. ale ….. respectă cerinţele.
7. Cum aţi descrie nivelul etic individual şi cel organizaţional?
Etica reprezintă principiile de comportament care guvernează un individ sau un grup.
Etica se confruntă cu ce este bine şi ce este rău. Este un cod de reguli nescrise care ne
guvernează în atitudinea faţă de ceilalţi. Etica este preocuparea noastră pentru un
comportament bun; obligaţia noastră de a lua în considerare nu numai bunăstarea
noastră personală, ci şi pe cea a altor oameni. Etica reprezintă studiul moralităţii. Etica 14
este fundaţia pe care sunt clădite toate relaţiile noastre . Ea înseamnă un ansamblu de
relaţii faţă de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de
furnizori, faţă de comunitatea în care ne aflăm si unii faţă de alţii. Etica nu se referă la
legăturile pe care le avem cu alte persoane, toţi avem legături unii faţă de alţii, ci la
calitatea acestor legături. Etica organizaţională poate fi definită ca o articulaţie,
aplicaţie şi evaluare a valorilor şi poziţiilor morale ale organizaţiei prin care este
conturată intern şi extern. Aceste valori derivă şi se dezvoltă întro cultură
organizaţională în care misiunea şi viziunea organizaţiei constau în performanţe
profesionale şi manageriale şi în îndeplinirea obiectivelor organizaţiei asupra
practicilor actuale. Etica organizaţională este compusă şi din procesele în care există
probleme etice asociate cu domenii de afaceri, financiare şi de management. În plus,
etica organizaţională mai presupune şi crearea şi menţinerea de relaţii profesionale,
educaţionale şi contractuale.
III. Expertiza1. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?
Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al
informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia
cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare.
Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său
trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu
obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu
documente justificative şi evidenţieri contabile.
Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de
expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul justiţiar.
El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor
prevăzute de lege.
15
2. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?
Expertul contabil se află în incompatibilitate în următoarele situaţii:
- dacă este implicat financiar, direct sau indirect în activităţile clienţilor săi, cum ar fi:
acceptarea unei forme de salarizare; obţinerea de participaţii la capitalul social; darea
sau luarea de bunuri, servicii sau bani;
- acordarea sau primirea de gajuri sau cauţiuni de la sau pentru clienţii săi.
- Este implicat în activităţile clienţilor săi în calitate de membru al consiliului de
administraţie al executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfăşoară acte de comerţ sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei
contabile liberale, care se poate finaliza întrun conflict de interese sau care sunt prin
natura lor incompatibile sau în contradicţie cu poziţia de independenţă, integritate şi
obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relaţiile de familie şi sau personale cu clienţii săi;
- Acceptă şi primeşte de la un singur client onorarii care constitue procentaje
inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune
că profesionistul contabil işi alocă majoritatea timpului afectat activităţii sale în
interesul clientului respectiv.
- Acceptă şi primeşte onorarii neprecizate anticipat în sumă absolută prin contracte sau
convenţii.
- Experţilor contabili le este interzis să efectueze lucrări, deci inclusiv expertize
contabile judiciare şi extrajudiciare pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude
sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soţi ai administratorilor.
- Dacă este martor expert sau arbitru în aceeaşi cauză, calitatea de martor având
intâietate
- Dacă a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al
vreuneia din părţi
- Dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat, sub orice formă, expertul,
soţul sau vreo rudă apropiată în soluâionarea cauzei întrun anumit mod, care sunt de 16
natura să-l facă pe expert subiectiv
- Dacă s-a pronunţat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, în calitate
de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la
întocmirea actelor primare, a evidenţelor contabile tehnico operative;
- Dacă a mai întocmit o expertiză contabilă în acelaşi dosar, ocazie cu care şi-a
exprimat opiniile.
3. Care este conduita expertului contabil/experţilor contabili numit/numiţi în situaţia încare, în aceeaşi cauză, instanţa de judecată a acceptat pentru fiecare parte cate un expert consultant?
Dacă expertizele contabile se efectuiază de doi sau mai mulţi experţi ,numiţi de organele abilitate , în aceeaşi cauză, se întocmeşte un singur Raport de expertiză. Dacă există opinii diferite între experţi, acestea se consemnează întrun paragraf al capitolului II « Deşăfaşurarea expertizei contabile » . Fiecare expert contabil işi va susţine punctul de vedere, işi va motiva detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.
IV. Evaluare
1. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Care este valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill?
Rezolvare:V = ANC +GW unde V – valoarea întreprinderii ANC – activul net corijat
GW – goodwill GW = (capacitatea beneficiară – rata neutră*ANC)/rata actualizareGW = (1000 – 0,11*8000)/0,25 = 480 mii leiV = 8000+480 = 8480 mii lei
V. FUZIUNI SI DIVIZARI DE ÎNTREPRINDERI
1. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Se cunosc următoarele date:Societatea A: active diverse 120.000 lei, datorii 20.000 lei, număr de acţiuni 20.000 titluri, valoarea nominală a unei acţiuni 7 lei/acţiune. Societatea B: capital social 60.000 lei, rezerve 20.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 30.000 lei.
17
Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis şi prima de fuziune.
Rezolvare:
La societatea A ANC = Active diverse – Datorii = 120000 – 20000 = 100000 leiNr. Actiuni = 20000 acţiuniVmcA = 100000/20000 = 5 lei/acţiune
La societatea BANC = Cap. Social+Rezerve+Plus valoarea din reev .imob. = 60000+20000+3000 = 110000 leiNr. Acţiuni ce trebuie emise = 110000/5lei/actiune = 22000 acţiuniLa societatea A capitalul social creşte cu 22000 acţiuni*7 lei/acţiune(val. Nominală a unei acţiuni A) = 154000 lei Prima de fuziune = -44000 lei este pierdere din fuziune
VI Administrarea şi lichidarea întreprinderilor
1. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă ?
Insolvenţa reprezintă lipsa fondurilor financiare pentru achitarea datoriilor de ordin comercial şi fiscal ale societăţii. Insolvenţa presupune insuficienţa banilor debitorului pentru acoperirea datoriilor exigibile.
Dacă după 30 de zile de la data scadentă, debitorul nu şi-a achitat datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori atunci va intra în stare de insolvenţă.
VII Fezabilitate
1. Care sunt principalele părţi ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
Aşa cum spune şi numele, studiul de fezabilitate este o analiză a viabilităţii unei idei. Toate activităţile studiului sunt direcţionate către obţinerea răspunsului la întrebarea “putem investi în această idee de afaceri?” Studiile de fezabilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar în special pentru afaceri ce implică un anumit risc. Determinarea punctelor slabe sau a imposibilităţii de derulare a afacerii, pentru o anumită locaţie sau timp, vă economiseşte timp, bani şi vă scuteşte de probleme mai târziu. Scopul unui studiu de fezabilitate este de a da o primă imagine de ansamblu aspectelor principale ale afacerii pe care urmează să o porniţi. Utilitatea lui este aceea de a identifica problemele care ar putea împiedica succesul afacerii pe
18
piaţă. Principalele componente ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873 din 04.06.01 sunt:
a) Datele generale
b) Date tehnice ale lucrăriic) Date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţieid) Devizul general estimativ al investiţieie) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţieif) Finanţarea investiţieig) Avize şi acorduri
VIII Analiza diagnostic a întreprinderii
1. Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informaţii financiare:
Indicator N ‐1 N
Imobilizări 600 550Stocuri 400 470Creanțe 200 200Disponibilități 50 60TOTAL ACTIV 1250 1280Capitaluri proprii 400 420Datorii financiare 400 330Furnizori 200 250Datorii salariale şi fiscale 240 250Credite de trezorerie 10 30Indicator u.m.Cifra de afaceri 3000Cheltuieli materiale 1000Cheltuieli salariale 1400Cheltuieli fiscale şi sociale 150Cheltuieli cu amortizarea 100Cheltuieli cu dobânda 50Impozit pe profit 25
Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinatile acestuia din urmă.
19
Raspuns :
CFG=RN+Ch dob+Ch amortizare=75+50+100= 225CFD=CFD act+ CFD credCFD act=RN-(K pr1- K pr0) = 75-(420-400)=55CFD cred=Ch dob -(Dat fin1- dat fin0)= 50-(330-400)= -22CFD au 2 destinaţii pe acţionari şi pt creditori.
2. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preţ unitar de 40 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.
Rezolvare:Active imobilizate = 30.000 leiActive curente = stocuri + creanţe + disponibilităţi = Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate)Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:Volumul vânzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constantesauPreţul pentru o unitatexCantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unităţilor ﴿ +Consumuri şi cheltuieli constante Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi de produse:Pragul de rentabilitate (în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe Preţul pentru o unitate-Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate
a) Pragul de rentabilitate operaţional:Volumul vânzărilor = 60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000+5.000) = 154.000 u.m.Cheltuieli fixe = 8.000 + 5.000 + 4.000 +5.000 = 22.000Cheltuieli variabile = 60.000+72.000=132.000Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 = 26,40 u.m/bucPragul de rentabilitate (în unităţi de produse) = = 22.000 / (40 –26,40) =1617,64 buc
b) Pragul de rentabilitate financiar:Volumul vânzărilor =60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000) = 154.000 u.m.Cheltuieli fixe =8.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000
20
Cheltuieli variabile = 60.000+72.000 = 132.000Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 =26,4 u.m/bucCifra de afaceri critică = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3
Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi acoperă integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ de vânzare unitar)
IX Consultanţă fiscală
1. O societate comercială realizează urmatoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I din anul 2013:-venituri din vânzarea mărfurilor 60.000 lei;-venituri din prestarea de servicii 20.000 lei;-venituri din dividende primite de la o societate comerciala română 1.000 lei;-cheltuieli cu mărfurile vândute: 40.000 lei;-cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi există contracte încheiate) : 10.000 lei;-cheltuieli de protocol 1.000 lei;-cheltuieli salariale 2.000 lei;-cheltuieli cu amenzile datorate de autoritatile române 3.000 lei;-cheltuieli cu tichetele de masa: 800 lei, din care 200 lei peste limita legala.Determinati impozitul pe profit datorat de societatea comerciala.
Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile
V.impozabile = V.vânzarea mf. + venituri prest. Serv. = 60.000 + 20.000 = 80.000 lei
Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile
- cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile =>chelt. ded. = 40.000 lei
- cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile => chelt. ded. = 10.000
lei
- cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat = 2% x (V.impozabile –
Ch.aferente ven. impozabile altele decât cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% x
(80.000 – 40.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000 – 800) = 24.200 lei x 2%= 484 lei
şi chelt de protoc. neded = 1.000 - 484 = 516 lei.
21
- cheltuielile salariale sunt integral deductibile chelt. ded. = 2.000 mil. lei
- cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile chelt. neded. = 3.000 mil. lei
- cheltuielile cu tichetele de masă : chelt. ded. = 600 mil. lei şi chelt. neded. = 200
mil. lei.
Total cheltuieli deductibile = 40.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 53.084 lei
Pas 3. Profit impozabil = 80.000 – 53.084 = 26.916 lei
Pas 4. Impozitul pe profit = 26.916x 16% = 4.307 lei.
2. Ce se întâmplă dacă pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o societate comercială supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor depăşesc cuantumul a 65.000 euro. Ce curs de schimb se ia în calcul?
Se trece la impozitul pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita, impozitul datorat fiind diferenţa între impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe venituri datorat în cursul anului respectiv. Cursul de schimb leu/eur pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microîntreprinderi comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.
3. Să se determine acciza în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în consum are loc în luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numărul de grade Plato 4. Acciza unitară este de 0,8228 Euro/hl grad Plato, iar cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro.
Norme metodologice:1. (1) Sumele reprezentând accize se calculează în lei, pe baza cursului de schimb stabilit în conformitate cu prevederile art. 218 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:2. a) pentru bere:A = C x K x R x Qunde: A = cuantumul accizei si C = numărul de grade Plato K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII – Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare R = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitriConf art 218 Cod Fiscal Conversia în lei a sumelor exprimate în euro.
Valoarea în lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorată bugetului de stat, stabilită potrivit prezentului titlu în echivalent euro, pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb
22
valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cursul de schimb pentru calculul accizelor este de 4,2688 lei/euro, incepand cu 1 ianuarie 2010.Q = 700 sticle x 0,33 l = 231 litri = 2,31 hlA = C x K x R x Q = 8 x 0,748 x 4,2688 x 2,31 = 59,01 lei
X. Organizarea auditului 1. Ce reprezintă riscul, categorii de riscuri Riscul de audit este o funcţie a riscului unor denaturări semnificative în situaţiile financiare (sau, mai simplu, „riscul unor denaturări semnificative”) (mai exact, riscul ca situaţiile financiare să fie denaturate în mod semnificativ înainte de procesul de audit) şi a riscului ca auditorul să nu detecteze o astfel de denaturare („risc de nedetectare”). Auditorul desfăşoară proceduri de audit pentru a evalua riscul unor denaturări semnificative şi caută să limiteze riscul de nedetectare prin desfăşurarea unor proceduri de audit suplimentare bazate pe respectiva evaluare. Procesul de audit presupune exercitarea raţionamentului profesional în pregătirea abordării de audit, prin concentrarea atenţiei asupra a ceea ce nu ar putea ieşi bine (mai exact, care sunt posibilele denaturări care pot apărea) la nivelul aserţiunilor, şi în desfăşurarea procedurilor de audit ca răspuns la riscurile evaluate, în scopul obţinerii de probe de audit suficiente şi adecvate
2. Ce reprezintă auditul intern?
Auditul intern este o activitate independentă de asigurare obiectivă şi de
consiliere, destinată să adauge valoare şi să antreneze îmbunătăţirea activităţilor
organizaţiei. Ajută organizaţia în îndeplinirea obiectivelor sale printro abordare
sistematică şi disciplinată în cadrul evaluării şi îmbunătăţirii eficacităţii proceselor de
management al riscurilor, control şi guvernare.
3. Ce reprezintă controlul intern?
Controlul intern organizat la nivelul entităţii este în responsabilitatea conducerii şi reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse de conducere şi implementate de întregul personal cu privire la structura organizatorică, procedurile, instrumentele şi tehnicile aplicate, în scopul atingerii următoarelor obiective: a) realizarea funcţiilor şi atribuţiilor într-o manieră economică, eficienţă şi eficace; b) respectarea reglementărilor legale şi a dispoziţiilor conducerii; c) protejarea resurselor împotriva abuzurilor, pierderilor sau fraudelor; d) dezvoltarea, menţinerea şi furnizarea de informaţii financiare corecte şi complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii.
23
XI Tinerea contabilitatii1.Din analiza a două Bilanţuri succesive şi a Contului de pierdere ale unei societăţi comerciale, se identifică următoarele fluxuri de alocări şi resurse:- Capacitatea de autofinanţare 15.000 RON.- Se distribuie dividende în sumă de 15.000 RON.- Se rambursează un credit bancar pe 4 ani în sumă de 10.000 RON.- Se reduce capitalul social cu suma de 5.000 RON, prin retragerea unui acţionar.- Se vinde o instalaţie la valoare netă de 15.000 RON.- Produsele finite cresc cu 2.500 RON.- Materiile prime scad cu 10.000 RON.- Furnizorii scad cu 2.500 RON.- Clienţii cresc cu 5.000 RON.- Conturile la bănci cresc cu 6.000 RON.- Casa scade cu 6.000 RON.a) Întocmiţi tabloul de finanţare utilizări - resurse.b) Interpretaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
UTILIZĂRI RESURSE
Element Valo
are
Element Valoa
re
- Dividende datorate şi
plătite aferente
exerciţiului precedent
- Achiziţii/Creşteri
valorice ale activelor
imobilizate
- Reducerea capitalurilor
proprii
1500
0
0
5000
- Capacitatea
de autofinanţare
- Vânzări/Reduceri
valorice ale activelor
imobilizate
- Creşterea
capitalurilor
proprii (Aport nou de
capital)
15.00
0
15.00
0
0
24
- Scăderea/Rambursarea
datoriilor la termen (pe
termen lung)
TOTAL
1000
0
30.00
0
- Creşterea /
Contractarea
datoriilor la termen
(pe termen lung)
TOTAL
0
30.00
0
∆FR
(Variaţia/Creşterea
fondului de rulment)
0.000
- Creşterea stocurilor şi
creanţelor de exploatare
- Reducerea datoriilor
de exploatare
- Reducerea datoriilor pe
termen scurt în afara
exploatării (faţă de
creditori diverşi)
TOTAL
7.500
2500
0.000
10.00
0
- Reducerea
stocurilor şi
creanţelor de
exploatare
- Creşterea datoriilor
de exploatare
- Creşterea datoriilor
pe termen scurt în
afara exploatării (faţă
de creditori diverşi)
TOTAL
10.00
0
0
0
10.00
0
∆NFR
(Variaţia/Creşterea
necesarului (nevoii)
de fond de rulment)
0.000
25
∆TN (Variaţia
trezoreriei nete)
(∆ FR - ∆ NFR) 0.000
Fondul de rulment net este egal cu zero (FRN = 0), o ipoteză foarte puţin
probabilă, şi neîntalnită prea des în practică, atunci activele imobilizate sunt acoperite
în totalitate din resursele permanente ale întreprinderii iar activele circulante sunt
acoperite strict din datoriile pe termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent
de lichiditate. Rezultă astfel o armonizare perfectă a structurii resurselor cu utilitatea
acestora. Întreprinderea nu are excedente monetare (TN = 0) pentru o perioadă mai
mare sau mai mică de timp, ea nu are posibilitatea să efectueze plasamente financiare
diverse, astfel nu se realizează utilizări ale trezoreriei, mai mult sau mai puţin
diversificate.
Categoria XII Doctrină şi deontologie
1. Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune următoarele:
• examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea
misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale;
• exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale
(spălare de BANI), practici de raportări financiare eronate, evaziune fiscală,
concurenţa neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de
proprietate industrială etc.;
• evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a
le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, dacă este posibil;
• atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un
profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;
• examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al
26
competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul
(misiunea) să fie realizat(ă) la nivelul corespunzător;
• luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale
profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau
expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus;
• apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află
sub restricţia confidenţialităţii şi, în funcţie de natura misiunii, trebuie să se obţină
permisiunea clientului (de regulă, în scris)
2. Care sunt abaterile disciplinare conform OG 65/1994
a) Comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.b) Absenţa nemotivată de la întrunirea AG a filialei sau de la CN.c) Nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate.d) Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională, reglementate prin normele emise de Corp.e) Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: E.C., C.A.f) Nerespectarea ob1igaţiilor de păstrare a secretului profesional.g) Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Regulament.h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie, sau administratorului, după caz.i) Incălcarea dispoziţii1or privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit Legii şi Regulamentului. Este interzisă efectuarea de lucrări pentru entităţile unde sunt salariaţi, sau sunt rude, sau afini până la gr. IV cu administratorii, sau salariaţi în afara Corpului, sau activitate comercială.j) Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesională.k) Declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
3. Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi. (Care sunt ameninţările la adresa respectării principiilor fundamentale ale CECCAR)
27
profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale
organizaţiilor profesionale.
Totodată nu poate fi obligat un angajat:
- să violeze legislaţia;- să încalce regulile şi normele profesiei,- să mintă auditorii angajatorului său;- să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.
Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve o problemă importantă care
constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate
toate eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere decât să demisioneze;
motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaţiile de
confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul că o prevedere
legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie).
sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie);
competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul de pregătire sau experienţă pe care îl deţine;
prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesional şi astfel încât să fie înţelese în contextul lor.
Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor comerciale, activelor, pasivelor,
să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.
4.Ce sunt serviciile profesionale ?
Orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil
profesionist:
• Servicii de contabilitate
• Audit
• Fiscalitate
• Consultanţă managerială
• Management financiar
28
Serviciu – o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi
regulilor profesiei prestatorului; -îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.
5.Explicaţi rolul profesiei contabile în satisfacerea interesului public .
Profesia contabilă se distinge faţă de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori, bănci, buget, etc. Chiar dacă profesionistul contabil este plătit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situaţiilor financiare, informaţiile desprinse din aceste situaţii financiare sunt utilizate de cei care formează publicul. Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:- clienţii;- Guvernul;- angajatorii;- investitorii- oamenii de afaceri;- comunităţile financiare;- donatorii de fonduri;- orice altă persoană, care are încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei. Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află. Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului. Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Ø auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
Ø responsabilii financiari ( directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribue la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
Ø auditorii interni furnizează asigurarea în legatură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;
Ø experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
Ø consilierii de gestiune şi consultanţii managerieli au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte.
29
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.
6.Care este rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor
profesionale.
Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea
profesiei de a acţiona în interesul public.
Orice contabil profesionist care nu respectă ( sau care se consideră că nu respectă)
standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei
profesii. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova
convergenţa spre standarde internaţionale.
Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine contabilului profesionist.
Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri : nivelul de contract, nivelul
firmei şi nivelul organismului profesional.
Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:
Resurse interne – folosirea de inspectori angajaţi de organismul profesional; Resurse externe, ca de exemplu:
- contractanţi – folosirea de revizori ( persoane , firme sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profesională;
- sistem de control de catre terţi – persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
- contractarea lucrărilor în afara societăţii – organismul profesional externalizează controalele unei terţe părţi ( de exemplu, o altă organizaţie profesională cu experienţa necesară);
- combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau interna pentru alte angajamente;
- abordarea bilaterală sau regională` - una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor. Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională` trebuie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate. În orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoană sau firma şi de entităţile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
7. Explicaţi relaţia dintre etica şi calitatea în profesia contabilă
30
Profesioniştii contabili nu-şi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii
potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului. Este în interesul profesiei
contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de
profesioniştii contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile
de etică impuse de acest statut privilegiat. Obiectivele profesiei contabile privesc
înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului general.
Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor.
Protecţia publicului: prin calitatea şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membri
CECCAR, printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
Calitatea lucrărilor presupune:
• Abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de a câştiga;
• Selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
• Programarea lucrărilor;
• Studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăţi
nedatorate;
•Conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;
• Calitatea şi conţinutul raportului;
• Păstrarea secretului profesional.
8. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?
Competenţa profesională are două componente de bază:
— obţinerea;
— menţinerea.
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze
servicii profesiona1e cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în
permanenţă un nivel de cunostinţe şi de competeţă profesională care să justifice
asteptări1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu
ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
Dobândirea cere:
31
— înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;
— practica şi examinare în subiecte profesionale semnificative;
— perioadă de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
— cunoaşterea continuă a evo1uţii1or în profesia contabilă (la nivel naţional şi
internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);
— adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea
sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi intemaţionale.
COMPETENŢELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul
public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii
importante pentru care nu are formaţia sau experieţa necesară.
o În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorul cu privire la
nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţă sau asistenţa unui specialist.
32