Mecanismele de actiune a biodeteriogenilor

Archebacterile : ( bacterii incadrate in domeniul Archeea ) care se dezvolta pe suprafete bogate in saruri , pe suprafete expuse la valori ridicate de temperatura sau scazute , precum si pe suprafete cu valori ridicate sau scazute ale pHului . Din punct de vedere al organizarii celulare archebacterile au structura celulalara de tip procariot .

Archebacterile se dezvolata pe suprafata picturii murale precum si pe suprafata pietrei unde exista epieflorescente . Prin actiunea combinata a concentratiei de saruri cu cea a temperaturii , se creeaza conditile optime pentru cresterea si multiplicarea bacterilor si a fungilor halofili.

Apa este factorul care contribuie la dizolvarea sarurilor ( a celor solubile in apa ) si in acelasi timp la migrarea sarurilor dar si archebacterilor existente la suprafata stratului pictural . In consecinta in structura respectiva percoleaza in permanenta apa si sarurile minerale cu o viteza dependenta de valoarea temperaturii.

Archebacterile au viteza de crestere redusa , de aceea indentificarea lor se face in minimum 1 luna de la contaminare . Archebacterile au capacitatea de a sintetiza pigmenti carotenoizi , la fel ca si bacterile halofile , acestia sunt localizati in citoplasma si confera celulei culoarea de rosu cu diferite nuante , ajungand pana la portocaliu .

Dimensiunile microscopice ale bacteriloe halofile si extrem halofile la microscop in proba analizata a acestor categorii de microorganisme , de aceea pentru izolarea si identificarea lor in proba analizata , se folosesc tehnici speciale de microbiologie , cum ar fi filtrarea probei , pentru cresterea numarului de bacterii intr-un volum mic de proba , cultivarea lor pe medii care contin saruri , folosirea unor tehnici de imbogatire a probei in celule .Metoda dilutilor seriate / filtrarea pe o membrana filtranta / mebrana filtranta pe o Placa Petri .In cazul in care coloniile nu se pot numara , se considera ca aceasta este etapa de imbogatire a probei cu bacterii halofile , respectiv extrem halofile . In continuare se practica tehnica dilutilor seriate sau Medii nutritive care contin tipul sau tipurile de saruri existente in proba analizate .

Bacterile halofile care percoleaza intr-o structura pot fi localizate de catre restaurator in situatia in care apare culoarea rosie sau cu nuante diferite . Acest lucru se poate observa numai cand eflorescentele sunt cristalizate , si numai cand acestea raman pe suprafata cristalizata pe o perioada de minim 30 de zile . Prin solubilizarea eflorescentelor, culoarea rosie dispare . Aceasta culoare este rezutatul cresterii si multiplicarii de celule de archee sau bacterii halofile . De aceea culoarea rosie pe care noi o observam este la suprafata operei de arta , si nu afecteaza pigmentatia picturii murale .

Archebacterile biodegradeaza la interiorul structurii poroase a suportului .Putem considera in consecinta ca archebacterile si bacterile halofile sunt colonizatori de ordinul 1 ai suprafetei pe care solutia salina percoleaza , aceasta categorie de biodeteriogeni sunt dependente de existenta unor cantitati reduse de compusi organici. Eflorescente : se dezvolta archebacterile , bacterile heterotrofe halofile si cianobacterile .Efecte ( asupra porilor si ascupa culorii prin intermediul stratului de eflorescente ) modificari estetice si modificari ale structurii.

Bacterile Heterotrofe se dezvolta pe suprafete cu continut variat de compusi oraganici ( depuneri sau parte din structura )unele pot sintetiza acizi organici mecanismul de biodeteriorare este estetic, iar in al doilea mecanismul este biochimicin cazul in care bacterile sintetizeaza pigmenti care sunt eliberati pe suprafata analizata , atunci modificarile sunt de lunga durata si este imposibil uneori ca pigmentii sa fie indepartati de pe suprafata .Apar astfel modificari de culoare sau de nuanta a pigmentilor originali .

daca aceste formeaza biofilm , acesta poate fi usor indeparatat , daca este pus in evidenta in momentul aparitiei sau a extinderii . Ulterior odata cu cresterea temperaturii si scaderea umiditatii din substrat , biofilmul pierde apa din structura , se usuca si pot aparea detasari ale stratului picturala , daca acesta nu este aderent . In cazul in care bacterile heterotrofe sintetizeaza acizi organici , acestia chelateaza ionii de calciu si provoaca purverulente . Acestea pot fi puse in evidenta de-a lungul timpului .

Bacterile fotoautotrofe (cianobacterile ) formeaza la suprafata stratului biofilmul de culoare verde albastruie , dupa incetarea activitatii celulelor producatoare , culoarea biofilmului devine brun negricioasa datorita descompunerii celulelor si incetarii activitatii celulare .

Plantele

prezinta organe diferentiate cu functii specifice. Acestea sunt:radacina tulpinafrunzele

In acelasi timp prezenta plantelor este pentru restaurator un bioindicator al starii precare de conservare al monumentului respectiv.Astfel in comparatie cu briofitele, prezenta plantelor superioare indica un stadiu mai avansat de deteriorare .Radacinile sunt organe implicate in procesul de absorptie a apei si a sarurilor minerale si in acelasi timp in fixarea organismului vegetal in sol .Structura si morfologia radacinilor este diferita in functie de specie .Radacinile plantelor ierboase nu actioneaza direct in procesul de biodeteriorare , ci indirect prin favorizarea dezvoltarii microorganismelor heterotrofe implicate in procesul de descompunere .Radacinile plantelor leguminoase , unele folosite ca plante ornamentale , contribuie de asemenea la imbogatirea cu azot al solului , ceea ce determina cresterea numarului de microorganisme heterotrofe in zona respectiva .Radacinile plantelor lemnoase se dezvolta atat pe orizontala cat si pe verticala , pe o suprafata respectiv adancime caracteristica speciei respective . In procesul de extindere pe orizontala , radacinile plantelor lemnoase se aproprie de fundatia monumentului exercitand o presiune care cumulata in timp afecteaza rezistenta . Extinderea pe verticala a radacinilor adesea determina modificari in orizontalitatea pavimentelor , ceea ce determina indepartarea acestora . In cazul plantelor lemnoase ocrotite de legislatia romana , ca si in cazul plantelor lemnoase cultivate anterior momentului examinarii, se recomanda luarea unor masuri prudente in sensul examinarii periodice a fundatiei si al aspectului pavimentului . In special in cazul plantelor protejate se recomanda contactul cu comisia de specialitate din cadrul Academiei Romane .

In cazul in care plantele lemnoase ocrotite si-au incetat activitatea vitala , atitudinea restauratorului ca si a beneficiarului , trebuie corelata cu asigurarea conservabilitatii monumentului . Astfel o noua incercare de plantare va tine cont de suprafata de extindere in plan orizontal ca si adancimea in plan vertical , astfel incat fundatia sa nu fie afectata de resiunea exercitata de radacini .

Biologii cunosc suprafata minima si suprafata maxima de extindere a radacinilor . Trebuie asigurata o distanta de aproximativ 2 metrii intre marimea suprafetei maxime a radacinii si locul unde se afla fundatia .Aceleasi masuri se iau pentru drumurile , respectiv soselele aflate in apropierea monumentelor .

Tulpina are un genotropis negativ spre deosebire de radacina care are geotropism pozitiv. Tulpina se dezvolta in continuarea radacinii , si are rolul de a sustine frunzele la plantele ierboase respectiv ramurile si frunzele la plantele lemnoase .In general tulpina contine celuloza si lignina in cantitati diferite in functie de specie . Continutul cel mai mare in lignina este pus in evidenta la specile lemnoase . Structura tulpinii este diferita la specile lemnoase fata de specile ierboase . Consistenta tare a tulpinii unor specii ierboase se datoreaza continutului ridicat in celuloza , tulpinile acestor plante au zona centrala goala . Structura plantelor lemnoase se caracterizeaza prin existenta vaselor conducatoare ,numite vase lemnoase si vase liberiene .

Prin vasele lemnoase , apa si mineralele extrase prin radacina sunt conduse spre frunze , unde are loc procesul de fotosinteza . Vasele liberiene constituie reteaua de transport a compusilor organici sintetizati prin fotosinteza la nivelul frunzelor , transport care are loc spre tesuturile din structura tulpinii si cea a radacinii . De asemenea spre flori si fructe .Tulpina plantelor lemnoase este folosita in constructii dar si in executarea suportului unor opere de arta sau in executarea panourilor de transpunere a picturii murale extrase .

Raminificatile tulpinii plantelor lemnoase formeaza coroana.Ca si in cazul radacinii , coroana,are in decursul existentei plantei diametre diferite .In functie de conditile oferite de sol , precum si in functie de conditile meteorologite , unele plante lemnoase ating diametrul maxim al coroanei , mai ales daca in apropierea acestuia nu exista bariere mecanice .

Luand in considerare faptul ca in functie de intensitatea curentilor de aer , coroana poate realiza miscari de diferite intensitatii , se recomanda supravegherea cu atentie a ritmului de crestere al plantelor lemnoase existente . In cazul in care la intensitatea maxima a curentilor de aer , coroana ar putea sa atinga vitralilele sau pictura murala exterioara a monumentelor , se recomanda ajustarea prin taiere a extremitatilor laterale .Monitorizarea dimensiunii coroanei este foarte importanta , deoarece cresterea are loc la nivelul extremitatii ramurilor. De asemenea se recomanda indepartarea in momentul sesizarii al ramurilor care si-au incetat activitatea vitala.Aceasta pentru ca in cazul vanturilor puternice , ramurile uscate se desprind cu usurinta de tulpina si pot sa determine zgarieturi , si daca sunt mai mari chiar spargerea unor vitralii sau ferestre .Inaltimea coroanei este de asemenea importanta , mai ales in masura in care aceasta ar putea sa depaseasca inaltimea monumentului respectiv .

Pe tulpina sunt dispuse frunzele. Acestea sunt organe vegetative cu rol in procesul de fotosinteza .

Plantele lemnoase pot avea frunze caduce sau pot avea frunze persistente . In primul caz al frunzelor caduce , acestea ajung la nivelul solului unde sunt descompuse de catre bacterii si fungicontribuind astfel la imbogatirea solului cu compusi organicii. Cele care sunt dispuse in partea superioara a coroanei pot sa ajunga pe acoperisul monumentului , in jgheaburi , unde se recomanda indepartarea lor in perioada de toamna , datorita faptului ca ele pot sa colmateze sistemul de scurgere al apei pluviale si in felul acesta apa se prelinge pe peretii , si prin infiltratie creste continutul de umiditate din structura acestora. Apa de infiltratie difuzeaza in principal pe orizonatala , si in cazul ploilor torentiale poate sa ajunga chiar pe fata interioara a peretilor , mai ales in cazul in care jgheaburile si burlanele sunt colmatate . In cazul in care cantitatea de frunze existenta in jgheaburi este redusa , acestea , intra in descompunere si reprezinta substratul pe care se dezvolta bacterile implicate in coroziune . Desigur corodarea acoperisului metalic este rezultatul in principal al proceselor chimice de oxidare , dar la acestea se adauga rolul minor al bacterilor care devine major in decursul timpului cand acestea isi incep activitatea vitala. In cazul frunzelor persistente ( conifere)....astfel in sistemul de preluare al apei se acumuleaza treptat cantitati reduse de frunze aciculare care determina acidifierea suprafetei pe care o ocupa , favorizand procesul de corodare a acoperisurilor metalice . Hidroliza acida se poate pune in evidenta si pe acoperisurile de ceramica . In cazul solului pHul acid care apare in zonele de dispunere a frunzelor coniferelor , ingreuneaza procesul de descompunere a altor categorii de materie organica depuse .

Rolul organelor vegetative poate fi modificat la unele specii , iar rolul de dispunere al acestora poate fi de asemenea modificat .astfel sunt unele plante agatatoare apreciate pentru valoare ornamentala , care formeaza radacini aeriene cu rolul de fixare pe substratul pe care se dezolta, mentionam faptul ca respectivele plante au radacini dispuse in sol cu rolul de fixare la nivelul solului. Pentru aceste plante , radacinile aeriene asigura o fixare a tulpinii cu continut redus de lignina de substratul de care acestea il ating . Se pot observa radacinile aeriene la iedera , pe partea inferioara a tulpinii , parte care atinge zidul pe care tulpina urca defapt.Partial aceste radacini aeriene , mai ales in prima parte a dezvoltarii lor pot sa indeplineasca chiar functia de sinteza a compusilor organici .Aspectul radacinilor aeriene este caracteristic, astfel lipseste radacina principala . Radacina care este inlocuita de ramnificatii care se extind pe orizontala , ramnificatii ce adera la suprafata rugoasa a peretelui .

Unele frunze pot fi transformate in ventuze cu ajutorul carora planta se fixeaza de asemenea substratului respectiv zidului .

Plantele urcatoare sau agatatoare sunt plante perene cu frunze caduce . La sfarsitul verii se poate constata ca frunzele transformate in ventuze se lignifica , ele pot fi desprise cu usurinta de substratul de care au fost fixate . Se poate observa la sfarsitul verii dupa caderea frunzelor , ca si in perioada de toamna si iarna ,pe zidul respectivtulpina ramnificata , precum si ventuzele care inca ancoreaza tulpina care pare uscata , dar in realitate nu este .Plantele agatatoare sunt considerate plante ornamentale.

Animalele

-rozatoarele-pasarile-mamiferele

Rozatoarele sunt un grup de organisme care pot deteriora toate categoriile de arta la care au acces.In principal rozatoarele patrund in interiorul spatilor unde sunt depozitate opere de arta , sau in interiorul monumentelor, prin intermediul usilor deschise sau al ferestrelor . Rozatoarele pot escalada zidurile fie direct , fie folosindu-se de plantele agatatoare si chiar de schelele pe care le folosesc restauratorii pentru restaurarea peretilor exteriori .In aceasta activitate de escaladare directa pe pereti , rozatoarele , ca de altfel si alte animale , degradeaza mecanic peretii ( inclusiv pictura murala ) producand zgarieturi care inafara de modificarile estetice provocate , pot reprezenta o nisa ecologica pentru viitori biodeteriogeni .De asemenea pe peretii exteriori , rozatoarele , pot depunde excremente, deteriorand de asemenea estetic .In interior , rozatoarele , pot determina deteriori ireparabile , cum ar fi spre de exemplu roaderea obiectelor de lemn si a documentelor .In cazul obiectelor de lemn , suprafata respectiva poate fi inlocuita , dar in cazul documentelor , refacerea acestora este imposibila .Rozatoarele pot depune excremente si urina pe suprafata obiectelor de patrimoniu, deteriorand de asemenea estetic si in unele cazuri datorita pHului este posibil sa se piarda scrisul sau chiar unele inscripitii. Prezenta rozatoarelor poate fi recunoscuta prin mirosul caracteristic de urina , moment in care trebuiesc luate urgente masuri . In general se folosesc capcane in interiorul carora se introduce un aliment favorit pentru acestea . Nu se recomanda omorarea rozatoarelor , ci numai prinderea acestora si eliberarea acestora in spatile deschise .

Pasarile provoaca deteriorari la exteriorul monumentelor istorice , si pe sculpturi expuse in aer liber .Ele deterioreaza mecanic prin zgarieturile pe care le produc , dar si biochimic prin excrementele depuse , acestea au pH acid , si determina decolorari semnificative pe zonele pe care ajung .Datorita faptului ca pasarile sunt animale ocrotite , se recomanda masuri de protectie a monumentelor , de genul montarii unor sarme pe care se aplica un gel ce nu permite stationarea pasarilor , de asemenea se recomanda indepartarea cuiburilor pe care acestea le fac imediat dupa construirea lor , in felul acesta se avita deteriorarile provocate atat de excremente cat si de activitatea pasarilor de hranire a puilor , activitatea in timpul careia pot in plus sa provoace zgarieturi . Se mai pot folosi de asemenea aparate pe baza de ultra sunete , dar nu toate pasarile sunt sensibile la acestea . De asemenea se pot lua masuri de protectie temporare care constau in delimitarea zonelor cu pictura murala prin montarea unui grilaj mobil .

Liliecii sunt mamifere care sunt biodeteriogeni ai picturilor murale exterioare , picturi expuse pe monumente istorice expuse in aer liber sau pe picturi aflate pe peretii pesterilor , ori biserici din pesteri .In cazul monumentelor istorice , cum ar fi bisericile , liliecii se adaposetesc in turla in mod special, ele sunt animale nocturne , deci isi desfasoara activitatea in timpul noptii , iar ziua se odihnesc . Pozitia de odihna presupune agatarea si implicit zgarierea suprafetei , pozitia capului fiind in jos .Liliecii traiesc in colonii , numarul indivizilor dintr-o colonie variaza in functie de conditile disponibile in zona in care stationeaza . Liliecii aleg pentru stationare zone linistite si intunecoase, astfel in cazul in care colonia se afla in turla , ea nu este deranjata , iar imultirea indivizilor este semnificativa .

In cazul pesterilor , ei se adapostesc la sfarsitul galeriilor , unde lumina este inexistenta. Simpla prezenta a unei lanterne determina tulburarea linistii acestor animale , care se soldeaza cu deplasarea acestora . In zonele unde liliecii se odihnesc , se pun in evidenta cantitati variabile de guano in functie de numarul indivizilor dintr-o colonie. De asemenea prezenta liliecilor poate fi depistata si prin mirosul caracteristic .In turle liliecii pot determina procese de dezintegrare prin depozitele de guano care au o toxicitate crescuta , de aceea restauratorii implicati in cercetarea starii de conservare sau in restaurarea propriu zisa a monumentului , trebuie obligatoriu sa poarte echipament de protectie , ei trebuie sa evite contactul direct al pielii cu parti ale depozitului de guano .pHul urinei si al excrementelor liliecilor este mai acid decat al pasarilor si din acest motiv biodeteriorarea este mult mai evidenta si chiar prin activitatea de restaurare este imposibil de redat aspectul comparabil cu al unei alte suprafete pe care nu a existat urina de liliecii sau excremenete .Indepartarea depozitelor de guano din turele bisericilor trebuie facuta de persoane specializate , datorita toxicitatii acestora . Aceasta nu este o activitate pe care trebuie sa o faca restauratorul , iar in cazul in care incearca sa o faca , trebuie sa includa in deviz sumele corespunzatoare coeficientului de risc . Liliecii sunt animale ocrotite , si din acest motiv nu pot fi omorati . Ei sunt implicati in mentinerea ecosistemelor in stare naturala datorita faptului ca sunt pradatori , indepartarea liliecilor se poate face cu ajutorul unor aparate de ultra sunete , care se monteaza in apropierea locului de odihna , iar ca metoda de urgenta , locul unde se odihnesc este in permanenta luminat folosindu-se o lumina foarte puternica , aceasta metoda este foarte costisitoare , datorita consumului mare de energie electrica . Aparatele care functioneaza pe baza de ultra sunete , sunt mai eficiente , mecanismul lor de functionare se bazeaza pe existenta unor senzori la nivelul urechii interne , care percep ultrasunetele , si astfel ei nu mai ajung la locul de odihna ,care este reprezentat de monumentul istoric in studiu . Uneori se incearca metode empirice de indepartate al liliecilor , si anume montarea unor plase in timpul noptii la locul de odihna al liliecilor . Dimineata dupa sosirea acestora , plasele se strang si astfel liliecii sunt capturati .Ulterior , ei sunt scosi din aceste plase din turla , si sunt transportati la mari distante si sunt pusi in libertate .Este recomandat ca aceasta actiune sa se faca in timpul noptii , deoarece aceasta este perioada lor de activitate .

Biodeteriorarea Picturii murale

Pictura murala poate fi dispusa pe peretii interiori si/sau pe peretii exteriori . In functie de tehnica de executie , in functie de plasarea acesteia si de conditile de microclimat. Biodeteriogenii sunt diferiti . In principiu pictura murala poate fi biodeteriorata de toate categoriile de biodeteriogeni incluse in cele 3 domenii ( archeea , bacteria si eucaria ).Conditile de microclimat favorizeaza sau inhiba dezvoltarea biodeteriogenilor . In general biodeteriogenii se dezvolta pe acele suprafete care ofera compusi nutritivi si sau nisa ecologica , suprafete cu continut de apa si cu o temperatura a carei valoare corespunde biologiei speciei respective .In cazul unei picturi murale restaurate prin activitatea de restaurare , daca s-au folosit compusi organici , este posibil sa se creeze conditii optime pentru initierea procesului de biodeteriorare .Pictura murala exterioara poate fi biodeteriorata de catre microorganisme fotoautotrofe si chimioautotrofe . In prima categorie se includ Cianobacterile, algele si lichenii . In faze avansate de biodeteriorare pot fi identificati chiar si muschii de pamant( briofite ). Algele si cianobacterile sunt recunoscute prin culoarea verde, respectiv verde albastrui , culoare care nu afecteaza pigmentii originali , prin indepartarea stratului de biofilm se pune in evidenta stratul pictural cu pigmentatia originala, respectiv nuantele originale .Algele si cianobacterile sunt colonizatori de ordinul 1 ai picturii murale exterioare si in acelasi timp sunt bioindicatori ai continutului ridicat de umeazala din peretele respectiv . In acelasi timp reprezinta o bariera in pierderea apei din perete . In cazul in care temperatura este ridicata , are loc mai intai pierderea apei din structura biofilmului care echivaleaza cu uscarea acestuia , si virarea culorii de la verde spre gri inchis si chiar negru .Atata timp cat biofilmul uscat ramane atasat de perete , procesul de evaporare al apei este ingreunat , dar totusi are loc .

Daca stratul pictural adera la suport prin uscarea biofilmului acesta ramane neafectat, biofimul cade de pe perete in fragmente.Daca stratul pictural nu este aderent la suport , prin procesul de uscare al biofilmului are loc straparea acestuia .Ca urmare a faptului ca nu cunoastem starea de aderenta a stratului pictural , in incercarea de indepartare a biofilmului uscat se recomanda usoara umezire a acestuia , si apoi indepartarea mecanica .In cazul in care biofilmul este in desfasurare se recomanda o actiune de uscare a acestuia , si apoi indepartarea acestuia .Luand in considerare ca intreaga structura este poroasa , prin actiunea de indepartare a biofilmului , nu se pot indeparta toate celulele , din acest motiv suprafata curatata trebuie tratata cu un algicid .Tratamentul cu biocid se face specific pentru suprafetele colonizate de cianobacterii respectiv suprafetele colonizate de alge . Datorita faptului ca stratul de biofilm are o anumita grosime , este uneori nevoie sa aplicam tratamentul in doua sau trei etape la interval de minimum 14 zile . O noua colonizare se poate pune in evidenta numai daca in perioada respectiva peretele devine umed. De aceea urmatoarea etapa se aplica numai dupa o noua serie de umezire a peretelui . De asemenea suprafata biocidata este monitorizata din punct de vedere estetic .Lichenii se pot dezvolta pe suprafata picturii murale sau pe suprafata mortarului cu o incidenta mai redusca ca statuile sau alte monumente de piatra. Ei sunt recunoscuti cu usurinta de catre restauratori , care identifica talul crustos de diferite culori . Lichenii pot fi identificati pe pereti in asociatie cu algele si chiar briofitele .Pictura murala expusa la interior poate fi biodeteriorata de asemenea de toate cateogriile de biodeteriogei ( conditia este aceiasi , existenta umiditatii )Pictura murala executata in tehnica al secco este mai vulnerabila procesului de degradare si chiar biodeteriorare , in comparatie cu fresca.Pictura murala al fresco poate fi colonizata de catre microorganisme autotrofe precum si de catre organisme heterotrofe daca la suprafata acesteia exista depuneri de natura organica . Bacterile chimioautotrofe sunt reprezentate de catre bacterile sulfatreducatoare care se pot dezvolta pe partea inferioara al peretilor sau la nivelul colturilor in principal al peretelui nordic . Acestea pot fi recunoscute prin identificarea biofilmului de culoare neagra , precum si prin mirosul de hidrogen sulfurat . Bacterile fotoautotrofe si algele se dezvolta pe pictura murala aflata la interior, numai daca aceasta se afla pe directia de patrundere a luminii sau a celei artificiale , si o alta conditie este aceea ca peretele respectiv sa fie umed . In cazul in care cianobacterile si algele se dezvolta in apropierea sursei de iluminare artificiala , se recomanda indepartarea periodica a acestora , este cazul catacombelor sau a altor culuare , in care iluminarea se face artificial . Si in acest caz iluminarea trebuie sa functioneze numai in momentul in care ea este necesara . De obicei functionarea sistemului de iluminare se coreleaza cu vizitarea obiectivului respectiv , sau cu intretinerea acestuia.Microorganismele fotoautotrofe pot determina exfolierea picturii murale cu mai multa usurinta a celei al secco si mai greu a celei al fresco prin biofilm .Aplicarea biocizilor nu este o solutie vesnica , si de aceea suprafata tratata , trebuie monitorizata. Aceasta cerinta se bazeaza pe activitatea limitata in timp a biocizilor. Aceasta datorita faptului ca , concentratia aplicata se reduce in situatia in care peretele este umed prin diluarea acestuia in apa existenta .Biocidul isi modifica din punct de vedere chimic compozitia , in functie de cantitatea de lumina , in functie de temperatura sau in functie de pH .Aplicarea unui biocid se face intotdeauana in concordanta cu buletinul de analiza al biologului , precum si cu fisa tehnologica ce insoteste produsul respectiv.Se va respecta intotdeauna termenul de valabilitate al produsul , evitandu-se folosirea biocizilor care au ca componenta activa sarurile pe peretii care au eflorescente , explicatia consta in aplicarea biocidului care creste cantitatea de saruri la suprafata picturii, iar prin activitatea de indepartare a eflorescentelor , se va indepartata si componenta activa a biocidului .De asemenea prin aplicarea biocidului trebuie evitata reactia acestuia cu unele componente ale picturii murale in principal cu pigmentii, este posibil sa apara decolorari datorita pHului biocidului sau a unor reactii chimice aparute la aplicarea acestuia . Biologul recomanda folosirea anumitor tipuri de biocizi in anumite concentratii , dar nu este in masura sa emita pareri referitoare la actiunea biocidului asupra pigmentilor. In afara de testul pe care restauratorul il face pe suprafata pictata , el trebuie sa aiba acordul chimistului pentru tratamentul respectiv.

Pictura murala interioara poate fi deteriorata de asemenea de catre fungi . Fungii se dezvolta pe pictura executata al fresco pe baza depunerilor organice . Acestea rezulta fie din atmosfera , fie din atingerea

suprafetei pictate sau aplicarea in necunostiinta de cauza a compusilor organici . De asemenea conditia esentiala este ca zona respectiva sa fie umeda . Tipul de fungi sau de bacterii heterotrofe care colonizeaza pictura murala este dependent de tipul de depunere existent. Exemplu : suprafata tratata cu dispersie de caseinat va fi atacata de bacterii si fungi proteolitici. Suprafata care a fost curatata cu carboximetilceluloza sau pur si simplu cu hartie , va fi atacata in principal de fungii celulozolitici. Astfel daca cele 2 suprafete sunt invecinate ele vor prezenta o morfologie diferita in functie de caracteristicile microorganismelor colonizatoare . Ex : suprafata tratata cu caseinat apare a fi colorata in negru datorita faptului ca ea a fost colonizata de catre Aspergillus Niger , ciuperca filamentoasa , care formeaza miceliul de culoare alba ce devine negru dupa sporulare .Daca suprafata invecinata a fost curatata cu carboximetilceluloza , ea poate sa apara coloarata in verde , datorita faptului ca a fost colonizata de catre Trichoderma Viride , o ciuperca filamentoasa care formeaza un miceliu de culoare alba ce devine verde dupa sporulare .Presupunand ca cele 2 suprafete se afla in aceleasi conditii de microclimat si ca sunt colonizate in acelasi timp , indentificarea biodeteriogenilor se face dupa cum urmeaza .Identificarea ciupercii Trichoderma Viride la aproximativ 3 zile de la data contaminarii si apoi identificarea ciupercii filamentoase Aspergillus Niger dupa minimum 6 zile de la data contaminarii , explicatia consta in faptul ca Trichoderma Viride are o viteza de crestere mai mare in comparatie cu Aspergillus Niger. Atacul fungic se recunoasete de asemenea olfactiv datorita perceptiei compusilor organici volatili care sunt sintetizati de catre fungii filamentosi .Suprafata picturii murale colonizate de fungi apare colorata diferit in functie de biologia speciei .Pigmentii pot fi localizati in citoplasma , in peretele celular sau pot fi eliberati in substratul pe care se dezvolta .Pigmenti sporilor sunt intotdeauna localizati la nivelul peretuli sporal . Sporii niciodata nu pigmenteaza pictura murala.

..dintre acestea majoritarea sunt fungii microscopici, care au capacitatea de-a sintetiza lipaze, enzime capabile sa descompuna ceara. Colonizarea picaturilor de ceara sau a lumanarilor se face de asemenea in trepte , prima treapta fiind determinata de capacitateafungilor microscopici lipoilitici de-a folosi ceara ca substrat nutritiv. Ulterior se pot dezvolta fie alte specii de fungi decat cele care au colonizat in prima etapa , fie bacterii heterotrofe.Tipuri de microorganisme care colonizeaza in trepte ceara se coreleaza cu capacitatea primilor fungi colonizatori de-a hidroliza in trepte cu formare de produsi intermediari sau de-a hidroliza ceara pana la produsii finali.Lumanarile atasate din necunostiinta la suprafata picturii murale sau la suprafata mortarului se pot descompune prin actiunea microorganismelor in 4-10 ani de zile. Astfel pe suprafata la care lumanarile au fost atasate , in faza finala se observa o zona cilindrica de culoare neagra cu sau fara ata care asigura arderea. Absenta acesteia ( ata ) demonstreaza faptul ca au existat in afara fungilor lipolitici , si fungi .Substratul celulozolitic se descompune in decursul a catorva zile sau a catorva luni in functie de conditile de microclimat. In cazul in care fitilul lumanarii se impregneaza cu hidrocarburile din ceara , acestea confera o protectie fata de microorganismele celulozolitice , si astfel descompunerea fitilului are loc in decursul anilor sau ramane nedescompus, observandu-se pe locul ocupat anterior de lumanare , ca un fitil de culoare neagra si de consistenta tare .

Colonizarea in trepte a Backingului

Backingul folosit pentru extragerea picturii murale , daca este impregnat cu clei , va fi biodeteriorat in trepte dupa cum urmeaza :- in prima treapta are loc colonizarea pe care o realizeaza bacterile proteolitice sau fungi proteolitici care hidrolizeaza cleiul. Succesul in colonizare este asigurat in principal de catre bacterile proteolitice , datorita faptului ca timpul de reproducere a acestei categorii de microorganisme este foarte scurt (12-24 de ore se pot observa colonii care au hidrolizat cleiul)Sub actiunea acestor categorii de microorganisme , suprafata textila ramane neprotejata , iar noua nisa ecologica va fi colonizata de catre bacterii si fungi celulozolitici .

Succesul in colonizare il au fungii celulozolitici care desi au timpul de multiplicare prelungit , in comparatie cu bacterile , acestea sintetizeaza integral complexul celulozolitic si astfel hidrolizeaza celuloza pana la produsul numit glucoza care reprezinta sursa nutritiva pentru bacterile heterotrofe .

Colonizatorii I -> *Bacterile Proteolitice/Fungi ProteoliticiColonizatorii II -> *Fungii Celulozolitici/Bacterile CelulozoliticeColonizatorii III -> Bacterile Heterotrofe/Fungii

Bacterile Proteolitice -> hidroliza cleiului , deterima aparitia unei nise biologice libere.Fungii celulozolitici -> hidroliza celulozei -> glucoza

Tratament fie cu enzima comercializata fie colonizarea bruta a backingului , riscul principal este umezirea suportului pentru o perioada de timp , in cazul in care s-a uscat substratul , la o noua umezire in viitor exista riscul crearii conditilor pentru o noua contaminare . Sursa de Biodeteriogeni este reprezentata de aerospora sau de contactul direct cu organismele vii ( insectele, omul care atinge zona respectiva )Riscul in timp al inocularii cu celuleIn cazul bacterilor sporulate , acestea sunt foarte rezistente si pot ramane zeci de ani in structura respectiva , ca aparitia conditilor favorabile poate aparea o noua colonizare. Sursa de bacterii este reprezentata de structura care a fost anterior tratata cu suspensia microbiana . Colonizarea vine din interiorul structurii analizate . Ca urmare a oricarei biotehnologii s-ar folosi , are loc o imbogatire a suprafetei in compusi organici , respectiv celulele de microorganisme , dupa aplicarea tratamentului se executa cateva serii de curatare a suprapfetei tratate . Este de asteptat ca astfel sa se indeparteze ce-a mai mare parte a compusilor organici existenti. In cazul in care s-a folosit cultura bacteriana , se aplica un nou tratament cu un biocid care determina distrugerea celulelor respective . Daca specia bacteriana folosita formeaza enodspori , se recomanda monitorizarea suprafetei respective la interval de 24-48 de ore pe parcusul a 7 zile. In felul acesta sporii existenti germineaza , formeaza noi colonii , care printr-un alt tratament cu biocid isi inceteaza activitatea vitala . Monitorizarea se face pe parcursul a 7 zile datorita faptului ca mediul inconjuratir poate avea parametrii variabili, si astfel nu are loc germinarea sporilor in totalitate si intr-un timp scurt , se acorda astfel timpul care asigura germinarea tuturor sporilor bacterieni.Temperatura ambientala trebuie sa fie corespunzatoare cu valoarea temperaturii optime pentru multiplicarea si cresterea celulii. Daca biocidul folosit contine saruri ,ca substanta activa , tratamentul este urmat de indepartarea sarurilor prin metodele obisnuite .Prin umezirea backingului , ca etapa a indepartarii acestuia , se creaza conditii favorabile pentru germinarea sporilor. Astfel germinarea este favorizata si de temperatura aerului si a substratului , iar formarea miceliului poate fi constatata de pe o zi pe alta. Nr de spori pe unitatea de suprafata este mare. In unele situatii in care suprafata sa fie contaminata cu un numar mare de unitatii formatoare de colonii fungice , este posibil ca a doua zi sa se puna in evidenta miceliul aerian in majoritatea cazurilor de culoare alba , uneori cu tenta galbuie sau gri .Pentru a ne convinge de suprafata contaminata , se recomanda folosirea lupei , a microscopului mobil sau examinarea in lumina ultravioleta. Folosind primele 2 metode se pot identifica zonele pe care se gaseste miceliul ca urmarea a puterii de marire a acestor aparate . Daca aplicam metodele examinarii in ultraviolet , aceasta se executa in spatii intunecate , iar hifele apar stralucitoare.Cu nuanta usor albastruie , de asemenea se poate determina pe fotografia digitala marimea suprafetei contaminate , folosind programul ImageJ .Aceasta metoda de examinare in ultraviolet nu se foloseste pentru suprafetele pictate , datorita sensibilitatii pigmentilor la radiatia UV, in cazul extrem in care s-ar folosi , timpul de actiune al lampii UV trebuie redus la cateva minute .Pictura murala contaminata cu fungi are aspectul caracteristic astfel in prima etapa de colonizare se dezvolta miceliul , fie din propagule fie din spori , propagulele sunt reprezentate de fragmente de hife in stare viabila , in majoritatea cazurilor acestea provin din aerospora sau din suprafata invecinata , pentru a initia colonizarea , ele trebuie sa adere la suprafata picturii murale . Sporii provin de asemenea din aerospora sau de pe suprafatele invecinate , unde colonia fungica a ajuns la stadiul de maturitate .Daca sursa este reprezentata de aerospora , atasarea propagulelor sau a sporilor este asigurata de forta gravitationala. Daca propagulele provin de pe o suprafata invecinata contaminata , raspandirea este asigurata de curentii de aer , deplasarea insectelor sau de atingerea populatiei umane.

Aspectul suprafetei colonizate de miceliu se poate modifica de la o zi la alta, astfel o suprafata examinata pe parcursul a catorva zile prezinta urmatoarele aspecte :-modificarea culorii asociata de formarea miceliului submers -aspectul paslos asociat cu formarea miceliului aerian-transformarea aspectului paslos in cel catifelat , asociata cu formarea sporilor pe structuri specializate , dezvoltate pe miceliul aerian -modificarea de culoare asociata cu gradele diferite de sporulare , astfel o suprafata colonizata cu Penicillium in faza timpurie de sporulare este de culoare albastru in nuanta deschisa , iar in faza maxima de sporulare este de culoare albastru intens .Parcurgerea tutuor etapelor din ciclul biologic este dependenta de conditile de microclimat. Fungii actioneaza ca biodeteriogeni prin urmatoarele mecanisme:-mecanic -biochimic-esteticMecanismul de actiune mecanic este rezultatul formei hifelor si a modului de crestere a acestora , astfel hifele au o forma tubulara , acestea se ramnifica , iar cresterea este asigurata intotdeauna de varful hifal . Atfel hifele pot sa se dezvolte in fisuri sau substratul pictural daca acesta este detasat .Conditile optime pe care le ofera substratul determina cresterea si multiplicarea rapida a acestora, crestere care este orientata in profunzime daca este dezvoltata in fisuri, sau pe orizontala daca se dezvolta sub stratul pictural .Mecanismul biochimic este rezultatul capacitatii fungilor de sintetizare a acizilor organici de tipul acidului citric , oxalic , fumaric , etc . Acestia actioneaza ca agenti de chelatare si determina extragerea ionilor de calciu repectiv de magneziu si in consecinta suprafata respectiva apare ca decoeziva.De asemenea unele specii fungice au capacitatea de a sintetiza pigmenti , in acest caz mecanismul de biodeteriorare biochimic se asociaza cu mecanismul estetic .Pigmentii pot fi localizati la nivelul peretelui celular la nivelul hifelor , la nivelul sporal sau la nivelul citoplasmei . Unele specii elibereaza pigmentii prin peretele hifal in substratul pe care acesta se dezvolta .Astfel suprafata pictata va fi modificata din punct de vedere estetic datorita pigmentului de origine biologica . In timpul activitatii de restaurare este posibil ca unii pigmenti de origine biologica sa fie indepartati prin activitatea de curatare , insa indepartarea nu este in totalitate ci ramane pigmentul doar cu o intensitate mai scazuta . Imposibilitatea indepartarii totale a pigmentului de origine biologica este rezultatul legarii chimice a acestora in suprafata pictata sau in mortar .Folosirea unor solutii acide de curatare nu este recomandata datorita faptului ca ar produce o depigmentare ce nu poat fi controlata. Prezenta deteriorarii estetice provocate de pigmentii biologici marcheaza cu aproximatie si suprafata colonizata de catre fungi .Mentionam faptul ca unii pigmenti pot fi localizati exact pe suprafata contaminata , iar altii si in jurul suprafetei contaminate , difuzia pigmentilor se coreleaza intotdeauna cu cantitatea sintetizata si cu porozitatea substratului. Prin incetarea activitatii vitale a miceliului , acesta pierde apa continuta , devine casant si uneori se indeparteaza mecanic de pe suprafata stratului pictural , indepartarea fie automata fie prin activitatea de restuaruare se poate asocia cu straparea stratului pictural numai pe zonele pe care s-a dezvoltat miceliul.In cazul in care pigmentii au fost localizati pe fata inferioara a miceliului , iar stratul pictural a fost strapat , nu se mai pune in evidenta pigmentarea de origine biologica . In cazul in care pigmentii au difuzat , chiar si dupa indepartarea miceliului , cu sau fara strapare , suprafata respectiva ramane pigmentata .Mecanismul estetic de actiune a fungilor este rezultatul activitatii metabolice reprezentata de biosinteza acizilor organici ....Acizii organici determina decolorari ale suprafetei pictate , pigmentii determina modificarea culorii sau a intensitatii acesteia. Procesul de sporulare determina modificarea temporara a culorii . Suprafata isi modifica culoarea in functie de intensitatea sporularii si de culoarea acestora. Aceasta este o modificare estetica temporara , deoarece prin indepartarea sporilor colorati se pune in evidenta culoarea originala a picturii murale .Biodeteriorarea pe suprafete extinse a picturii murale sau a suportului acestuia are consecinte negative asupra starii de sanatate a restauratorilor , respectiv a vizitatorilor .Riscul este sporit de gradul de toxicitate al compusilor organici volatili. Pentru persoanele sensibile pot apare intr-o prima faza afectiuni ale aparatului respirator sau poate fi initiat un proces care duce la aparitia cancerului .

De fapt usoarele alergii aparute intr-o prima faza , in cazul in care persoana respectiva are contact permanent cu compusii volatili , apare cancerul pulmonar .In plus , unele specii fungice sunt potential patogene sau patogene . Astfel Aspergillus Fumigatus , Aspergillus Flavus sau Strachyborys Chartarum sunt patogene si determina micoze pulmonare . Pictura Murala colonizata de catre fungi isi modifica aspectul estetic , restauratorul trebuie sa recunoasca morfologia specifica fungilor , astfel pictura murala poate fi acoperita de miceliu viabil sau miceliul care si-a incetat activitatea vitala . In primul caz se poate face testul cu un ac steril care se roteste usor in zona suspecta de atac fungic.Miceliul activ se va infasura in jurul acului , dupa efectuarea acestui test , restauratorul trebuie sa incalzeasca la rosu acul pe care l-a folosit , aceasta pentru ca miceliul activ ramane pe suprafata acului si acesta aruncat la intamplare sau cu neglijenta poate constitui o cale de raspandire a speciei respective .In cazul in care miceliul este inactiv se practica acelasi test dar se va constata ca hifele sunt casante si in consecinta nu se ruleaza in jurul acului . Acul va fi de asemenea sterilizat prin incalzirea la rosu dupa terminarea testului . Ratiunea consta in faptul ca unele hife ar putea avea ramnificatii mici care se intrepatrund cu cele inactive si astfel nu se pot infasura pe acul folosit pentru test .Ca o conduita generala , toate instrumentele care se folosesc la examinarea suprafetelor contaminate , daca sunt metalice se sterilizeaza prin incalzire la rosu , iar daca nu sunt depuse in pungi de plastic aflate in recipiente speciale la sfarsitul zile de lucru cu materialele textile sau papetarie , se incinereaza , nu se recomanda folosirea aceiasi pungi de depozitare mai multe zile .In cazul in care miceliul este sporulat , nu se mai efectueaza testul cu acul .In cazul in care atacul fungic a avut loc intr-o perioada lunga , cu mult inaintea examinarii efectuate de restaurator , se pot identifica fragmente de miceliu aerian aderente la suprafata , de asemenea se pot identifica hife ca elemente componente ale miceliului de substrat , precum si spori care sunt dispusi neregulat sau dupa traseul curentului de aer care a determinat raspandirea .Specile fungice care sintetizeaza pigmenti localizati la nivelul peretelui hifal sunt mai usor puse in evidenta cu ajutorul microscopului . In cazul in care pictura murala prezinta un halou colorat diferit in comparatie cu originalul , acesta este un indiciu al faptului ca suprafata respectiva a fost colonizata de catre fungi care produc pigmenti cu localizare extracelulara .Haloul pigmentat este un indiciu pentru noi ca zona a fost colonizata de catre o ciuperca sintetizatoare de pigment celular, zona centrala a suprafetei respective este cea pe care s-a dezvoltat colonia ( zona centrala nepigmentata , pigmentul original ). Nepigmentare=colonie=miceliul=nu sintetizeaza acizi organici / culoare originala-diferite nuante( decolorari ) = ....= sintetizeaza acizi organici . Distributia atacului fungic pe suprafata picturii murale este dependenta de tipul de compusi organici existenti , de cantitatea acestora , de temperatura peretelui si a aerului , precum si de continutul de apa din perete sau din aer . Existenta sporilor negerminati pe anumite suprafete se coreleaza cu cantitatea redusa de apa din zona respectiva . Pe acea zona pot sa existe compusi organici care ar putea fi folositi ca nutrienti , insa absenta apei nu permite procesul de germinare a sporilor .In cazul in care continutul de apa in suprafata exista pe o perioada de timp limitata , procesul de germinare poate sa inceapa , dar acesta se poate opri in momentul in care continutul de apa din supbstrat revine la normal , ca timp mentionam 10-24 de ore . In aceasta perioada de timp sporii pot germina , formeaza primele hife , respectiv primele ramnificatii , dar absenta apei nu permite in continuare procesul de crestere care este localizat la nivelul varfurilor hifale , in consecinta restauratorul nu poate identifica atacul biologic . ( hifele cresc prin extremitati - varfuri - )In unele cazuri pictura murala poate prezenta atac multiplu , reprezentat de cateva specii fungice , uneori specii fungice si bacteriene .Aspectul morfologic al picturii murale este diferit in comparatie cu situatia in care exista un singur biodeteriogen , respectiv o singura specie .Culoarea diferita a sporilor specilor existente , determina un aspect marmorat , din punct de vedere al culorii .Zonele suspecte de atac biologic observate de catre restaurator reprezinta zonele din care biologul va recolta probe.Acesta va face o examinare proprie a suprafatelor indicate de catre restaurator . Intre biolog si restaurator trebuie sa existe o colaborare permanenta , astfel restauratorul va fi intotdeauna in apropierea biologului , din momentul in care acesta incepe examinarea , si pana in momentul in care s-a finalizat activitatea de recoltare a probelor .Biologul va stabili zonele reprezentative pentru recolatarea probelor , iar restauratorul isi da sau nu acceptul .

Acceptul este defapt dat numai pentru zonele unde stratul pictural este atasat ferm de substrat , se evita zonele purverulente precum si cele unde pictura murala se exfoliaza .Recoltarea probelor pentru analize biologice trebuie efectuate prin metode non-distructive . Biologul poate recolta 2 tipuri de probe , una pentru analiza microscopica si alta pentru prelucrarea microbiologica .Pentru analiza microscopica se recolteaza probe prin tehnica amprentei , pe banda adeziva transparenta. Aceasta este sustinuta la extremitati de degetele persoanei care recolteaza , iar zona centrala atinge suprafata suspecta de atac biologic , evitand contactul direct cu pictura murala , ulterior extremitatile benzile adezive sunt atasate pe o lama microscopica , zona centrala este usor ridicata de la suprafata lamei microscopice , dar marginile acesteia se fixeaza prin usoara apasare cu degetul sau cu un obiect tare.O alta metoda de recoltare se face prin recoltor ( seamana cu baston cinic ) este din plastic , acesta prezinta un tub si un dop , are interiorul steril , prezinta o eticheta continua pe tub si pe dop , iar in momentul dopul a fost desfacut , apare discontinuitatea ( desigilarea ). Recoltorul atinge suprafata banuita de atac biologic pe suprafata picturii murale , daca suprafata este un mortar se alege 1cm patrat si recoltorul se ruleaza de zona aleasa . In cazul in care zona este uscata este nevoie ca recoltorul sa fie umezit cu apa distilata sterila .Proba recoltata se prelucreaza intr-un laborator in cel mai scurt timp posibil , se recomanda prelucrearea imediata , dar daca monumentul se afla la o distanta mare de laborator , aceasta va fi prelucrata in maximum 12 ore de la recoltare .Analiza microbiologica a probei trebuie sa aduca informatii referitoare la numarul unitatilor formatoare de colonii in proba respectiva , apartenenta taxonomica a microorganismelor , precum si sensibilitatea acestora la biocizi , respectiv concentratia celor testati . Incarcatura microbiana se exprima in unitati formatoare de colonii bacteriene si fungice .In cazul bacterilor , unitatile formatoare de colonii sunt reprezentate de celulele vegetative , care pot avea sau nu endospori. La bacterii celula vegetativa echivaleaza cu individul.La fungi unitatile formatoare de colonii sunt reprezentate de spori si de fragmentele de hife . Oricare dintre acestea pot initia la formarea unei colonii .Timpul de formare a coloniilor este de 24-48 de ore pentru bacterii si de 7-14 zile pentru fungi. De aceea rezultatul incarcaturii microbiene se poate da dupa 24-48 de ore pentru bacterii si pana la 14 zile pentru fungi .In cazul fungilor perioada este prelungita datorita faptului ca acestia au in structura miceliul de substrat , miceliul aerian si sporii . Timpul de formare a acestora este diferit , iar pentru identificarea taxonomica a fungilor sunt necesare toate etapele ciclului biologic .In cazul in care pictura murala prezinta decolorari , buletinul de analiza poate sa contina informatii referitoare la capacitatea specilor respective de a sintetiza acizi organici .Pe placile petri in care se numara unitatile formatoare de colonii se poate pune in evidenta de asemenea capacitatea acestora de a sintetiza pigmenti , cu localizare la nivelul peretelui celular sau la exteriorul acestuia . In ultimul caz pigmentii apar ca un halou in jurul coloniei .Apoi biologul recolteaza in cultura pura specile cu distributia cea mai mare ( frecventa cea mai mare in proba ). Aceste specii se vor folosii in testul pentru sensibilitate la biocizi.Buletinul de analiza se face pe un formular care poarta antetul laboratorului , respectiv institutiei , in care se mentioneaza numele monumentului , datarea acestuia si locul de unde s-au recolatat probele .Buletinul este semnat de catre persoana care a facut analizele , care poarta responsabilitatea eficientei tratamentului cu biocizi in cazul in care acesta se aplica .Biologul de asemenea poate sa recomande modul de aplicare al biocizilor , iar la solicitarea restauratorului poate sa faca chiar tratamentul .

Probe solide care se pot recolta ( pictura murala )-mortar-eflorescente-fragment de caramida ( 1 gram este suficient )-partea exterioara a rocii ( in cazul bisericilor rupestre )( in cazul bisericilor de lemn )-rumegusul care cade din galerii

Probe lichide

-apa lichida care se scurge pe pereti poate fi recoltata intr-o eprubeta , si in laborator se prelucreaza prin metoda dilutilor seriate .

Metoda dilutilor seriate se utilizeaza si in cazul recoltarii probelor solide.Cuantificarea numarului unitatilor formatoare de colonii bacteriene si fungice. ( pag 11 din materialul primit / cele 3 inoculari se fac pentru a stabili numarul unitatilor formatoare de colonii )In cazul probelor de mortar recoltate in principal din zona inferioara a peretilor se face metoda inocularii , precum si in cazul probelor de piatra .Bacterile sulf-oxidante se inoculeaza in mod special in cazul pietrelor din zonele poluate cu dioxid de sulf .Bacterile sulfat reducatoare sunt analizate probele , recoltate in general de la baza peretilor si de pe paviment , precum si de pe partea inferioara a monumentelor expuse in aer liber.Testul pentru producere de acizii se poate face fie prin culturi pure recolatate din proba , fie calitativ cu toata proba recoltata in mediul specific ( mediul contine un colorant a carei culoare vireaza in functie de pH / albastru la pH neutru si diferite nuante de galben la pH acid , testul se practica pentru punerea in evidenta a biosintezei acizilor organici de catre fungi si respectiv de catre bacterile heterotrofe , pentru a explica decolorarea observata pe pictura murala sau actiunea de chelatare in care biodeteriogenii sunt implicatii )In privinta probelor lichide aceastea se analizeaza in general pentru estimarea numarului total de microorganisme si in functie de cerinta numarul unitatilor formatoare de colonii .NTG = numar total de germeni ( care poate fi apoi exprimat in UFC bacteriene / ml si UFC fungice/ml / gram / cm2 suprafata )In cazul producerii de acizi , testul este calitativ intr-o eprubeta cu 10 ml de mediu solidificat cu colorant . De la 0 la 4 de plus ( 0 = culoarea ramane albastra + = mic ++ = relativ mare +++ = mare ++++ = numar foarte mare / culoarea este galbena )Evaluarea atacului microbiologic se face prin analiza buletinului de analiza , prin analiza aspectului morfologic al suprafetei de interes in corelatie cu starea de conservare a acestuia . De aceea trebuie sa corelam aspectul morfologic cu intensitatea atacului microbiologic precum si cu biodiversitatea microorganismelor implicate in procesul de biodeteriorare .

Modificari ale suprafetei de tipul exfolierilor sau pete , unele aparute in jurul ferestrelor sau in partea inferioara a peretelui , aceste modificari morfologice sunt de suprafata si se refera la stratul pictural in exclusivitate sau la mortar . Din punct de vedere al mecanismului cu grad de deteriorare 2 este rezultatul mecanic al degradarii precum si rezultatul capacitatii fungilor de-a sintetiza pigmenti .

Mirosul de mucegai este specific numai in cazul in care colonizatorii sunt fungi .Purverulenta este rezultatul actiunii acizilor organici asupra substratului.

Marimea suprafetei unde s-a pierdut coeziunea( peste jumatate din perete , iar peste un sfert din suprafata s-a produs purverulenta , acest lucru se datoreaza acizilor organici sintetizati si mecanismul de biosinteza al biodeteriogenilor ) aspectul purverulent se datoreaza in exclusivitate acizilor organici . Cand mai mult de jumatate din perete este purverulent , acesta este rezultatul acizilor organici cu rol de chelatare sau decolorare precum si de capacitatea de biosinteza a acestor acizi organici de origine microbiologica.

Fisa pentru biodeteriogeni

-Colectia de fonoteca ( obiecte de patrimoniu cultural ): pot fi atacate de bacterii proteolitici si in a doua etapa de catre fungi .

-Organismul: tipul de biodeteriogenii : bacterii / fungi / levuri-Grupul taxonomic : microorganismul respectiv este identificate , deci este de asteptat sa avem denumiri stintifice ( denumire stintifica )-Tehnica de identificare : metoda de prelucrare(analiza microscopica , tipul de microscop -microscop optic/scanning etc )/identificarea pe cale microbiologica( metoda moleculara )-Tipul de substrat : de pe care s-a recoltat proba -Aspectul morfologic al zonei deteriorate : presupune descrierea suprafetei respective care obligatoriu este insotita de catre fotografii, de valori ale umiditatii din substrat precum si de testul de contact.

-Tratamentul efectutat : trebuie atasat buletinul de analaiza cu privire la rezistenta biodeteriogenilor la biocizi , si in functie de acest test se recomanda tipul si modul de tratament .-Monitorizarea microclimatului : presupune ca activitatea de restaurare este finalizata cu montarea senzorilor pentru microclimat , rezultatele monitorizarii trebuie sa existe ca document in obiectivul restaurat , conservatorul trebuie sa analizeze periodic rezultatele inregistrate de senzor, aceste rezultate se regasesc in tabele si grafice . In cazul in care se pune in evidenta un nou proces de biodeteriorare se recomanda analiza tuturor inregistrarilor efectutate , se obtin astfel informatii referitoare la momentul sau momentele in care suprafata respectiva a avut o concentratie mai mare de apa in corelatie cu valoarea umiditatii relative , de asemenea rezultatele se pot corela cu analizele chimice efectuate pe depunerile de pe suprafata respectiva .-Ultima data de examinare : tipul de fisa pe care il avem trebuie sa fie completat de catre persoana care se ocupa de monitorizarea obiectivului restaurat , monitorizare care se face periodic , atat pentru conditile de microclimat precum si pentru procesul de biodeteriorare , vor exista tabele si grafice in care se aduc informatii referitoare la oscilatile parametrilor inregistrati , adesea corelate cu aparitia sau pusee( reaparitia colonizarii ) de biodeteriorare . INTRODUS IN MATERIALUL PRIMIT

Incercat de adaptat in studiul de caz fisa

Studiu de caz ( 2 persoane ) -comentat suportul de imagini -cum a aparut/cum s-a produs-solutii pentru rezolvarea-ce este-ce masuri luam / ce solicitam biologului