varianta i an ii-sem ii 2014 (2).doc

VARIANTA I AN II SEM

VARIANTA I AN II SEM. II 2014

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezolvare :

Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prcis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:

Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:

Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri.

Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:

Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.

Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

2. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.

Rezolvare :

Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii;b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare;c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate.

Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.

3. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.

Rezolvare :

In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.

Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.

Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:

Fr s exprimm o rezerv asupra situaiiltor financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

Contabilitate

1. O entitate deine un apartament de 4 camere i o vil, pentru care sunt disponibile urmtoarele informaii: valoarea contabil brut a apartamentului 600.000 lei, iar amortizarea cumulat 100.000 lei; valoarea contabil brut a vilei 1.700.000 lei, iar amortizarea cumulat 440.000 lei.

Intenia entitii este de a vinde cele dou construcii. La data de 8.07.N, entitatea a apelat la o agenie imobiliar, iar la data de 19.07.N aceasta a semnat un contract de vnzare-cumprare cu o persoan fizic pentru apartamentul de 4 camere, tranzacia finalizndu-se la preul de vnzare de 800.000, TVA 24%. La data de 23.07.N, entitatea a semnat o promisiune de vnzare-cumprare pentru a ceda unui ter vila deinut, vnztorul obligndu-se ca n termen de 50 de zile s efectueze lucrri de termoizolaie. Aceste lucrri de modernizare au avut un cost de 120.000 lei, au fost efectuate n perioada 6.08.N 29.08.N i au fost recepionate n data de 10.09.N. Tranzacia de vnzare a fost ncheiat n data de 17.09.N, iar preul de vnzare stabilit ntre cele dou pri a fost de 1.800.000 lei, TVA 24%. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de entitate, n conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009.

Rezolvare:

Vanzare apartament 4 camere;

461 = % 992.000 lei

7583 800.000 lei

4427 192.000 lei

Descarcare gestiune :

% = 212 600.000 lei

2812 100.000 lei

6583 500.000 lei

Incasare :

5121 = 461 992.000 lei

Modernizare vila :

Art.153 din OMFP 3055/2009

Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale , in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul actuvului din categoria impbilizari corporale in cea de stocuri.''

Transfer :

% = 212 1.700.000 lei

331 1.260.000 lei

2812 440.000 lei

Modernizare :

% = 401 148.800 lei

331 120.000 lei

4426 28.800 lei

Transfer la marfa:

371 = 331 1.380.000 lei

Vanzare vila :

461 = % 2.232.000 lei

7583 1.800.000 lei

4427 432.000 lei

Descarcare gestiune :

607 = 371 1.380.000

Incasare :

5121 = 461 2.232.000 lei

2. O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei. Cldirea este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea just

estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea just este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n conformitate cu IAS 40.

Rezolvare :

Achizitie cladire :

212 = 404 500.000 lei

Evaluare I

2151 = 7561 6000 lei

Evaluare II

6561 = 2151 4000 lei

Evaluare III

2151 = 7561 8000 lei

3. O societate deine la 31.12.N o cldire pe care intenioneaz s o cedeze. Cldirea este liber

i societatea a ntreprins aciuni pentru gsirea unui cumprtor. Societatea clasific cldirea la data bilanului ca disponibil pentru vnzare. Valoarea de intrare a cldirii este de 200.000 lei, iar

amortizarea cumulat 40.000 lei. La data bilanului se stabilete o valoare just a cldirii de 162.000 lei. Se estimeaz c vnzarea cldirii se va realiza peste un an. Costurile estimate pentru organizarea vnzrii sunt de 22.000 lei, iar rata de actualizare de 10%. Explicai la ce valoare va fi prezentat cldirea n situaiile financiare avnd n vedere tratamentele specifice IFRS 5.

Rezolvare :

Val. Net contabila = 200.000 - 40.000 = 160.000 lei

Valoarea recuperabila Val. Justa ch. Pt. Vz = 162.000 - 22.000 = 140.000 lei

Valoarea ajustata = 140.000 *1,10 = 154.000 lei

Valoarea recuperabile < Valoarea ajustata => cladirea va fi prezentata la valoarea recuperabila ajustata de 154.000 lei

Expertiza contabil

1. Radu este expert contabil judiciar debutant. El tocmai a fost recomandat de ctre o parte i a fost ncuviinat de Instana judectoreasc pentru misiunea de expert contabil consilier. Dilema lui este ce anume are de fcut. Argumentai rspunsul.

Rezolvare:

Expertul contabil consilier al uneia din parti asista la derularea expertizei contabile iar daca are alte opiniiasupraraspunsuluilaobiectiveleformulatedecatreexpertulcontabiltitularare posibilitateasa le exprime separat incuprinsul raportului de expertizacontabila sau intr-oanexala acest raport.

2. Claudia este numit expert contabil judiciar n baza unei Ordonane emis de ctre organul de urmrire penal. Pn la aceast dat a mai efectuat dou expertize contabile judiciare n cauze civile. Spre deosebire de ncheierea de edin a Instanei judectoreti, care meniona obligaia expertului contabil judiciar numit de a cita prile, Ordonana nu conine niciun paragraf referitor la citarea prilor. Dilema Claudiei este n ce msur poate s contacteze n vreun fel prile i subiecii procesuali. Argumentai rspunsul.

Rezolvare :

In cauzele penale, expertul contabil nu poate convoca partile la un anumit sediu pentru a cerceta cauza sau a cere documente suplimentare celor din dosarul cauzei.Solicitarea sau examinarea unor documente aflate la sediul (domiciliu) partilor se poate realiza numai cu incuviintarea si in cazuri stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.

Partile pot da expertului contabil explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta judecatoreasca.

3. Cosmin este expert contabil judiciar debutant. Datorit faptului c este i angajat, nu a reuit s efectueze o expertiz dispus de organul de cercetare penal, fiind nlocuit. Dilema lui este ce anume are de fcut. Argumentai rspunsul.

Evaluarea ntreprinderilor

1. Se contracteaz un credit pe termen lung n valoare de 300.000 lei n 3 trane egale: prima la data contractrii, iar celelalte dou la intervale de 1 an. Care este valoarea actual la contractare a creditului, avnd n vedere c rata de actualizare este de 4% ?

Rezolvare :

Valoarea actuala : 300.000 * (1 * 4%) = 312.000 lei

2. Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o durat de utilizare de 10 ani se reevalueaz succesiv stabilindu-se urmtoarele valori juste:

a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;

b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;

c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.

Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?

Rezolvare :

Calcul amortizare = 60.000 : 10 = 6000 lei/an

a) dupa 2 ani val = 60.000 - 2 * 6000 = 48.000 lei

Reevaluare 80.000 lei

b) dupa 5 ani val = 60.000 5 * 6000 = 30.000 lei

Reevaluare : 40.000 lei

c) dupa 8 ani val. = 60.000 8* 6000= 12.000 lei

Reevaluare 10.000 lei

La sfarsitul celor 8 ani valoare din reevaluare va fi 32.000 + 10.000 2000 = 40.000 lei

3. Se doretes se depun la banc,pe o perioad de 5 ani,o sum de 10.000 lei cu o rat a dobnzii de 5% pe an. Banca nainteaz i o ofert de certificate de depozit cu dobnd de 5% pe an. Certificatul de depozit cost 100 lei i returneaz peste 5 ani o valoare de 110, 25 lei. Este mai avantajos s investii n 100 de certificate, dect s realizai un depozit?

Rezolvare :

Dobanda de 5% simpla nu capitalizata .

Dobanda pe 5 ani = (10.000 * 5 %) * 5 ani = 2500 lei/5 ani

Valoare totala 12.500 lei

Valoare finala certificate = 100* 110,25 =11025 lei/5 ani

Dobanda certificat anul I

D (val. Nom * dob*term plata final ) 100 * 360 = 100 * 0,05 * 4 ) /36000 = 5,55

Pentru 100 certificate dobobanda an I = 555

Anul II : (100*0,05*3)/100*360 = 4,16 D = 416

Anul III : (100*0,05*2)/100 *360 = 2,77 => D = 277

Anul IV : (100*0,05*1)/100*360 =1,39 => D = 139

Anul V : 0

Dobanda totala = 555+416+277+139+0=1337

Valoare certificate = 1337+11025 = 12362

Dobanda de 5 % este mai avantajoasa.

Fiscalitatea ntreprinderii

1. Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:

a.)locator

b.) locatar

c.)50% la locator si 50% la locatar

2. Cota de impozitare a dividentelor cuvenite unei persoane fizice este de::

a.)10%

b.) 16%

c.) in functie de valoarea dividentelor (10% sau 16%)

3. Metodele de evaluare a stocurilor la iesire sunt:

a.) metoda FIFO, metoda LIFO si metoda costului mediu ponderat

b.) a + metoda NIFO

c.) b + metoda identificarii specifice si a costului standard

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 60.000 lei, datorii 10.000 lei, numr de aciuni 10.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 3,5 lei/aciune. Societatea B: capital social 30.000 lei, rezerve 10.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.

Rezolvare:

AB

Active diverse60.000. leiCapital social30.000 lei

- Datorii-10.000. lei+ Rezerve+ 10.000 lei

= Activ net contabil50.000. lei+ Plusvaloare din reevaluarea imobilizrilor+ 15.000 lei

= Activ net contabil55.000 lei

Nr. aciuni10.000 aciuni

VMCA =

5 lei / aciune

Numr de aciuni ce trebuie emise = = 11.000 aciuni

La societatea A n urma fuziunii:

Capitalul propriu crete cu 55.000 lei

-Capitalul social crete cu 11.000 aciuni emise x 3.500 lei/aciune (valoarea nominal a unei aciuni A)38.500lei

=Prima de fuziune16.500 lei

2. . Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 120.000 lei, datorii 20.000 lei, numr de aciuni 20.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 7 lei/aciune. Societatea B: capital social 60.000 lei, rezerve 20.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 30.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.

Rezolvare:

AB

Active diverse120.000 leiCapital social60.000 lei

- Datorii-20.000 lei+ Rezerve+ 20.000 lei

= Activ net contabil100.000 lei+ Plusvaloare din reevaluarea imobilizrilor+ 30.000 lei



VMCA =

5 lei / aciune




-Capitalul social crete cu 22.000 aciuni emise x 7 lei/aciune (valoarea nominal a unei aciuni A)154.000 lei

=Prima de fuziune-44.000 lei

3. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 90.000 lei, datorii 15.000 lei, numr de aciuni 15.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 5,25 lei/aciune. Societatea B: capital social 45.000 lei, rezerve 15.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.

Rezolvare:

AB

Active diverse90.000 leiCapital social45.000 lei

- Datorii-15.000 lei+ Rezerve+ 15.000 lei

= Activ net contabil75.000 lei+ Plusvaloare din reevaluarea imobilizrilor+ 22.500 lei



VMCA =

5 lei / aciune




-Capitalul social crete cu 16.500 aciuni emise x 5,25 lei/aciune (valoarea nominal a unei aciuni A)86.625 lei

=Prima de fuziune- 4.125 lei

Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

1. Intocmiti contul de profit si pierdere previzionat pe trei ani conform normei 3925.22 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR

Contul de profit si pierdere previzionat pe 3 ani se prezinta ca o recapitulare a tuturor cheltuielilor si veniturilor generate de activitatile intreprinderii. Compararea veniturilor prevazute cu cheltuielile aferente ofera posibilitatea obtinerii unui rezultat global potrivit schemei urmatoare:

REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI

VENITURI > CHELTUIELI => REZULTAT > 0 = PROFIT

VENITURI < CHELTUIELI => REZULTAT < 0 = PIERDERE

Contul de profit si pierdere previzionat prezinta un dublu interes:

- permite calcularea rezultatului global;

- prezinta o recapitulare exhaustiva a elementelor de venituri si cheltuieli.

Pentru simplificarea constructiei contului de profit si pierdere previzionat se propune o forma tabelara in lista dupa cum urmeaza:

Productia vanduta

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din subventii de exploatareAnul IVar. in %Anul IIVar. in %Anul III

Cifra de afaceri (CA)

Variatia stocurilor

Productia imobilizata

Alte venituri din exploatare

A. Venituri din exploatare

1. Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, marfuri

2. Cheltuieli cu prestatii externe

B. Valoarea adaugata = A (1+ 2)

2. Cheltuieli cu personalul

3. Cheltuieli cu sarcini sociale

4. Cheltuieli cu taxe, impozite si varsaminte asimilate

C. Execedent brut din exploatare

= B - (2+3+4)

5. Cheltuieli cu amortizari si provizioane

D. Rezultatul exploatarii = C - 5

6. Venituri financiare

7. Cheltuieli financiare asupra datoriilor pe termen lung

8. Cheltuieli financiare asupra datoriilor pe termen scurt

E. Rezultatul brut = D + 6 - (7 + 8)

9. Impozitul asupra profitului

10. Dividende

F1. Rezultatul nedistribuit = E - (9 + 10)

F2. Capacitatea de autofinantare = (E - 9 ) + 5

Elementul principal de plecare in contructia contului de profit si pierdere previzionat il constituie cifra de afaceri a societatii (CA).

2. Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei intreprinderi

conform normei 3925.23 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR

Constructia planului de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate se va baza pe prevederile autoproiectului antreprenorului client, ale studiului de piata si ale altor mijloace necesare viitoarei intreprinderi. Pentru repartizarea lunara a incasarilor si platilor consultantul va stabili un calendar al operatiilor.

Este, de asemenea important sa nu se neglijeze incidenta TVA asupra trezoreriei, calculandu-se si stabilindu-se corect TVA datorata si /sau de recuperat.

Tabloul cheltuielilor privind achizitiile

Luna de cumparareCost + TVA = Chelt. Luna scadenta de plataDatorii furnizori

la 31 dec

Achi

zitieDeduc

tibilaCu toate taxeleIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNoiDec

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Spetembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

TOTALX(1)X(2)XXXXXXXXXXXXX(3)

Tabloul incasarilor privind vanzarile

Luna de vanzareVenit + TVA = Venit Luna scadenta de incasareCreante clienti la 31 dec

Fara taxeColec

tataCu toate taxeleIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNoiDec

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Spetembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

TOTALX(1)X(2)XXXXXXXXXXXXX(3)

Coloana cu coloana se vor insuma soldurile incasarilor si platilor stabilindu-se astfel soldurile lunare ale trezoreriei.

Modelul planului de trezorerie previzionat

IanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNoiDec

1.Soldul la inceputul lunii

Incasari inclusiv

taxele aferente

De exploatare:

- in numerar

- in cont

In afara exploatarii:

- aport de capital

- imprumuturi pe termen mediu si lung.

- prime (subventii)

2. Total

Plati -inclusiv tacele

aferente

De exploatare:

- plati pt marfuri, aprovizionari, materii prime, furniture, apa, energie

- alte cheltuieli externe

- impozite, taxe si varsaminte assimilate

- cheltuieli de personal

- impozit pe profit, TVA varsata

In afara exploatarii

-rambursarea imprumuturilor scadente

-achizitii de imobilizari

1. 3. Total

2. 4. Soldul primei luni = 2 - 3

3. 5. Soldul final al lunii = 1 - 4

3. Construiti un plan de finantare previzionat pe trei ani pentru crearea unei intreprinderi conform normei 3925.24 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR.

Planul de finantare este un tablou care permite verificarea faptului daca in cursul celor 3 exercitii previzionate utilizarile financiare durabile vor fi finantate de resursele financiare durabile aduse de fondatorul intreprinderii si eventual- de asociatii acestuia, de terti sau create de intreprinderea insasi.

Pentru al doilea si al treilea exercitiu este bine a se tine seama de toate utilizarile si de toate resursele suplimentare ce decurg din cresterea cifrei de afaceri. Ca regula de eficienta a activitatii, se recomanda sa se prezinte la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar un excedent de resurse fata de utilizari, de cel putin 15% din CAF.

Planul de finantare previzionat pe 3 ani

Anul IVar in %Anul IIVar in %Anul III

Alocari durabile

Cheltuieli de constituire

Investitii (fara taxe)

-Terenuri

- Constructii

- Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale

- Mobilier, birotica

- Alte imobilizari necorporale

- Altele

Necesar de fond de rulment NFR

- Pentru primul an

- Variatia absoluta pentru anii 2 si 3

Rambursarea imprumutului peste un an

- Pe termen mediu

- Pe termen lung

Distribuiri de dividende

A. Total alocari

Resurse durabile

Capital

Capacitatea de autofinantare CAF

- Impozitul pe profit

- Amortizari si provizioane

Subventii pentru investitii

Imprumuturi si credite peste un an

- Pe termen mediu

- Pe termen lung

B. Total resurse

Sold = A B

Sold cumulat

STUDII DE FEZABILITATE

1. Enumerai costurile de funcionare curent a activitii unei ntreprinderi;

Rezolvare ;

Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt:

Materii prime

Materiale consumabile, materiale auxiliare

Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime, bonusuri

Costuri de training si formare persoanl

Impozite si taxe locale

Servicii externe

o Contabilitate

o Consultanta fiscala

o Consultanta juridica

o Consultanta manageriala

o Consultanta IT

o Consultanta resurse umane

Costuri spatiu

o Spatiu de birouri

o Spatiu de productie

o Spatiu de vanzari

o Spatiu de depozitare

Cheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele

Reparatii

Intretinere

2. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

Rezolvare :

FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investiii.

STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale.

Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii:

achiziionarea de licene;

credite externe i condiii de rambursare;

obinerea de materii prime din import;

posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia;

eficiena fondurilor investite

Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existena acestei trepte intre studiul de fezabilitate i cel de oportunitate se impune atunci cand informaiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum i nivel de fundamentare. Principalele informaii pe care trebuie s le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:

- dac oferta de investiii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investiii s se poat lua imediat fr a mai fi necesare alte studii;

- dac concluziile rezultate pe baza informaiilor culese justific o analiz detailat printr un studiu de fezabilitate;

- dac anumite aspecte ale proiectului de investiii, care sunt eseniale pentru fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcionale sau studii suport,

- dac se poate hotri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se

impune renunarea la aceasta i intreruperea cercetrii. Reinem c structura studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeai cu cea a studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informaii fundamentate

pentru luarea deciziei de investiii. In cadrul studiului sunt definite i analizate elementele eseniale ale fabricrii produsului avut invedere i diversele procedee de producie utilizate. Pentru declanarea elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite dimensionarea i amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiii i de producie. Calculele economice i analiza eficienei trebuie s evidenieze clar dac proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se poat lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aadar, documentul care permite s se ajung la o decizie de investiie.

3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.

Rezolvare :

Cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport- investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea personalului- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)- investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati- investitii comerciale pentru publicitate si reclama

Analiza diagnostic a ntreprinderii

1. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n:

Imobilizri 40000

Stocuri 2000

Creante 500

Disponibiliti 1000

Capitaluri proprii 30000

Datorii mai mari de un an 5000

Datorii de exploatare 8500

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare :

Rata stabilitatii finaciare = Capital permanent/Pasiv total * 100 = (30.000 +5000)/ 43.500 * 100 = 80,46 %

Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total * 100 = 30.000 /43.500 * 100 = 68,96 %

2. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie

financiar:

Indicator 31.12.n:

Imobilizri 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300





Rezolvare :

Rata stabilitatii finaciare = Capital permanent/Pasiv total * 100 =22.000/23.300*100=94,92 %

Acest indicator exprima independenta financiara a societatii. Cresterea ponderii capitalului propriu al societatii in pasivul bilantier, are efecte benefice asupra autonomiei financiare totale, astfel cu cat capitalurile proprii sunt mai mari cu atat mai putin societatea apeleaza la credite pentru finantarea investitiilor.

Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total * 100 =20.000/23.300 *100 =85,24 %

Rata autonomiei financiare arata capitalul din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii. Valoarea minima admisibila este de 33% desi se considere ca sursele proprii ar trebui sa contribuie la finantare intr-o proportie de 50 %.

3. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.

Indicator 31.12.n:

Imobilizri corporale 3000

Imobilizri necorporale 800

Stocuri 1000

Creante 2000

Disponibiliti 1000





Bilant contabil

Activ Pasiv

Imobilizari necorporale800Capitaluri proprii2000

Imobilizari corporale3000Datorii mai mari de un an3000

Total imobilizari3800Datorii de exploatare2400

Stocuri1000Datorii bancare pe termen scurt400

Creante2000

Disponibilitati1000

Total active curente4000

Total active7800Total pasiv7800

Bilant financiar

Activ Pasiv

Imobilizari nete3800Capitaluri permanente4400

Imobilizari necorporale600Capitaluri proprii2000

Imobilizari corporale3000Capital social-

Creante200Rezerve-

Proviz. Riscuri si Cheltuieli-

Venituri inregistrate in avans-

Datorii pe termen lung2600

Cheltuieli de constituire200

FR = 3800-3200600

Active circulante3800Datorii din care :3200

Stocuri1000Datorii de exploatare2800

Creante1800Datorii bancare curente400

Disponibilitati1000

NFR 0

TN = 600

Total activ7600Total pasiv7600

Organizarea auditului intern i controlul intern

1. Definii i comentai activitatea de audit intern versus control intern.

Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii(entitatii).Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz,auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.

2. Realizai o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vnzri ncasri pn la nivelul ntocmirii matricei riscurilor i a raportului intermediar, inclusiv.

Rezolvare :

Obiectivul misiunii de audit: verificarea ciclului de vinzari - incasari

Etapele misiunii:

I. PREGTIREA MISIUNII DE AUDIT

Activitati:

1. Tiprirea i procesarea Ordinului de serviciu

2. Tiparirea i procesarea Declaraiei de independen

3. Pregtirea i transmiterea Notificrii privind declanarea misiunii de audit intern ctre prile interesate

4. Colectarea i prelucrarea informaiilor

- identificarea legilor i regulamentelor aplicabile structurii auditate

- obinerea organigramei

- obinerea Regulamentului de organizare i funcionare

- obinerea procedurilor scrise

- identificarea personalului responsabil

- obinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior

5. ntocmirea Chestionarului de control intern

- exista contracte cu furnizorii

- exista comenzi catre furnizori

- se verifica daca achizitiile efectuate sunt conform cu comenzile facute

- exista contracte cu clientii

- exista comenzi de la clienti

- se verifica daca vanzarile efectuate sunt conform cu comenzile primite

- verificarea registrului de casa si a extrasului de cont

- se verifica daca achiztiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile clintilor

- verificarea stocurilor

- verificarea respectarii termenelor scadente la facturi

- verificarea existentei sau nu a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor de plati

- confruntarea situatiei fiecarui client din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare client

6. Intocmirea listelor centralizatoare a obiectelor auditabile. Conducerea contabilitatii datoriilor si creanelor, trezoreriei, conducerea activitatii financiare

7. Elaborarea tabelului cu puncte tari si puncte slabe

8. Intocmirea programului de audit intern

9. Iintocmirea notei si a programului preliminar al interventiei la fata locului

10. Obtinerea aproborii notei si a anexelor acesteia

11. Planificarea si organizarea sedintei de deschidere

12. Redactarea Minutei sedintei de deschidere. Obtinerea numelui persoanelor de contact si stabilirea unui loc pentru desfasurarea activitatii de audit.

II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUI

Activitati:

1. Efectuarea testarilor la fata locului

2. Discutarea constatarilor cu seful de serviciu

3. Colectarea dovezilor

4. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al continutului si al formei si intocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru

MATRICEA RISCURILOR

1. Exista contracte cu furnizorii?

2. Achizitiile corespund cu comenzile?

3. Exista contracte cu clientii?

4. Exista comenzi de la client?

5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor?

6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa?

7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare?

8. S-au respectat termenele scadente la plati?

9. Exista penalitati de intarziere?

10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentele societatii si evidentele furnizorilor?

Obiective auditabile:

Contabilitatea datoriilor si creantelor

Risc semnificativ:

- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind evidenta contabila a datoriilor si creantelor

- Procedurile - monografia privind evidenta contabila a datoriilor si creantelor nu este cunoscuta de personalul desemnat n conducerea acesteia

- Neactualizarea sumelor datorate sau de incasat

-Inregistrarea eronata in alte conturi decat cele aferentenaturii acestor operatiuni

Contabilitatea trezoreriei

Risc semnificativ:

- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind activitatea de organizare si functionare a casieriei

- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind evidenta contabila a operatiunilor de casa si de banca

- Procedurile - monografia privind evidenta contabila a operatiunilor de casa si de banca nu este cunoscuta de personalul desemnat in conducerea acesteia

- Inregistrarea eronata in alte conturi a sumelor derulate prin trezorerie, banci sau casierie

- Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de casa

Activitatea de plata/incasare a datoriilor/creantelor

Risc semnificativ:

- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind activitatea de plata/incasare a datoriilor/creantelor

- Situatia analitica a creditorilor si debitorilor nu concorda cu cea sintetica

- Netransmiterea catre debitori a instiintarilor de plata privind sumele datorate in vederea evitariiprescrierii sumelor

- Inexistenta unui sistem de valorificare operativa a situatiilor rezultate din activitatea deplata/incasare a datoriilor/creantelor

3. ntocmii o Carta de audit intern i un Regulament general de aplicare a Cartei de audit intern la o societate comercial din domeniul produciei industriale.

Rezolvare :

Carta auditului intern urmareste:

- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;

- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii;

- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru ndeplinirea obiectivelor auditului intern.

A. Rolul si obiectivele auditului intern

1. Rolul auditului intern

Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia.

Aceastaexaminareserealizeazanraportcunormeleexistente(standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili n ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul calitatii nu se rezuma, nsa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute ndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la mbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste nendepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor.

2. Obiectivele auditului intern

2.1. Obiectivele auditului intern

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:

- sa asigure conducerea, actionarii, n general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de calitate;

- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe sidocumente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;

- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii;

- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu ndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor.

2.2. Obiectivele misiunii de audit intern

n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:

- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productieside cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;

- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;

- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie side cercetare dinsociectate auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management auditul de sistem.

3. Organizarea auditului intern

Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadruluiorganizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara activitatea n subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n elaborarea procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilorde audit. Auditul interneste oactivitate functionala independentasi obiectiva princare se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace. Auditorii interni din cadrul societatiii:

raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;

informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;

nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia

celor legate de gestionarea functiei de audit intern;

nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curenteale unitatii;

nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, darpot fi consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de controlce trebuie ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.

Relatia cu auditul extern:

Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru:

a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;

aasiguravalorificareaadecvataainformatiilorreferitoarelasistemulauditatsirezultatele auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra n special pentru:

orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarileauditorului extern;

primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora;

cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentrurealizarea auditului extern;

facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducereauniversitatii.

4. Atributiile auditorilor interni

Auditorii interni au urmatoarele atributii:

a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate decatre management;

b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;

c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de managementsunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelorsi indicatorilor de performantaspecifici asigurarii interne a calitatii;

d)raporteazaperiodicconstatarile,concluziile sirecomandarile rezultate dinactivitatilede audit

;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerile conducerii societatii

5. Standardele de audit intern

ProcedurilesimetodologiilefolositelaauditulinternaulabazaNormele metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.

B. Principiile activitatii auditului intern

1. Independenta si obiectivitate

Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)externe ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipna la comunicarea rezultatelor acesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti sau afinipna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel n ndeplinireaactivitatilor pe care n modpotential le pot audita si nici n elaborarea si implementareasistemelor de control intern ale unitatiii.

2. Competenta si constiinta profesionala

Pregatireasiexperientaauditorilorinterniconstituieunelementesentialn atingerea eficacitatii activitatii de audit. Structuradeauditpublicinterntrebuiesadispunadetoatacompetentasi experienta necesara n realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi ncredintate acelorpersoanecuopregatiresiexperientacorespunzatoareniveluluidecomplexitateal sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Estenecesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.

3. Exercitarea unei activitati normate

Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitatecu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii

Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire acalitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluareaeficacitatii globale aprogramului decalitate. Acestproces trebuie sapermita evaluari interne si externe.

Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirilenecesareunei derulari corespunzatoare a viitoarelormisiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

C. METODOLOGIE

1. Planul anual de audit intern

Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe bazaevaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n planul anual de auditintern.

2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante (inclusivcele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele misiunii de audit intern.

2.2.. Realizarea misiunii la fata locului

Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatiitrebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doarmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.

2.3. Transmiterea rezultatelor

Constatarilesirecomandarilesuntaduselacunostintaconduceriiunitatiipemasura obtineriiacestora, dacaele prezinta importanta.Raspunsul conducerii unitatiilaaceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunicaeventualele observatiiauditorilor.n termende 10zile dela primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, ntreprind procedurilenecesare pentrumbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului mbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportulfinal de audit conducerii unitatii

2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a recomandarilor. Conducereaunitatiiasiguraurmarireaaplicariiplanuluide actiune.

D. REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa respectesecretul profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza nrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care facobiectulauditului. Auditorul trebuiesacomunicerezultatele munciisale (constatarilesi recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.

_229607772.unknown

_229606492.unknown

_229605852.unknown

_229605532.unknown

_229559896.unknown

_229558936.unknown

varianta i an ii-sem ii 2014 (2).doc

Documents