civil sem 2 an 2

30
Curs 1 Principiile efectelor actelor juridice civile Intelegem drepturile subiective civile si obligatiile pe care actul juridic civil le da nastere modifica sau stinge. Efectele actelor jur. Civl. Determinarea efectelor: stabilirea sau fixarea drepturilor civile si obligatiile corelative ale actului juridic civil Pt determinarea efectelor se produc etape : 1. Probarea A.J.C .: daca nu se probeaza nu se mai pune prb stabilirii efectelor deoarece ceea ce nu se poate proba nu exista ( „ idem est non esse et non probarii”) 2. etapa calificarii contractului respectiv, incadrarea acestuia intr-o categorie sau alta de contracte si in consecinta stabilirea regimului juridic aplicabil contractului respectiv 3. etapa stabilirii intelesului concret al clauzelor contractului prin aplicarea regulilor de interpretare ale contractului prevazute in articolele de la 1266- 1269 si 1272 CC Principiile efectelor A. J. C. -reguli care arata modul in care se prduc aceste efecte respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se produc. Exista 3 principii: 1. p.p. fortei obligatorii al actului juridic civil 2. pp. Irevocabilitatii A.j.c 3. p,p relativitatii ef A.j.c. 1.Principiul fortei obligatorii Regula de drept potrivit cu care A.J.C. legal incheiat se impune partilor sau partii intocmai ca si legea (1270). Fundamentul acestui pp e dat de imperativul moral al respectarii cuvantului dat. !Exceptii! : situatii in care efectele Ajc nu se mai produc asa cum au prev partile la incheierea lui si independent de vointa partilor aceste efecte fiind mai restranse sau mai extinse decat cele stabilite initial:

Upload: ionela-marina-enache

Post on 09-Nov-2015

33 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

Curs 1

Curs 1

Principiile efectelor actelor juridice civile

Intelegem drepturile subiective civile si obligatiile pe care actul juridic civil le da nastere modifica sau stinge.

Efectele actelor jur. Civl.

Determinarea efectelor: stabilirea sau fixarea drepturilor civile si obligatiile corelative ale actului juridic civil

Pt determinarea efectelor se produc etape :

1. Probarea A.J.C.: daca nu se probeaza nu se mai pune prb stabilirii efectelor deoarece ceea ce nu se poate proba nu exista ( idem est non esse et non probarii)

2. etapa calificarii contractului respectiv, incadrarea acestuia intr-o categorie sau alta de contracte si in consecinta stabilirea regimului juridic aplicabil contractului respectiv3. etapa stabilirii intelesului concret al clauzelor contractului prin aplicarea regulilor de interpretare ale contractului prevazute in articolele de la 1266-1269 si 1272 CC

Principiile efectelor A. J. C.

-reguli care arata modul in care se prduc aceste efecte respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se produc.

Exista 3 principii: 1. p.p. fortei obligatorii al actului juridic civil

2. pp. Irevocabilitatii A.j.c

3. p,p relativitatii ef A.j.c.

1.Principiul fortei obligatorii Regula de drept potrivit cu care A.J.C. legal incheiat se impune partilor sau partii intocmai ca si legea (1270). Fundamentul acestui pp e dat de imperativul moral al respectarii cuvantului dat.

!Exceptii! : situatii in care efectele Ajc nu se mai produc asa cum au prev partile la incheierea lui si independent de vointa partilor aceste efecte fiind mai restranse sau mai extinse decat cele stabilite initial:

1.(E) Cazurile de restrangere a fortei obligatorii (acele situatii in care efectele actului juridic inceteaza inainte de termen datorita disparitiei unui element de-al sau:

a. incetarea contr de locatiune din cauza pieirii totale sau considerabile a lucrului.

b. incetarea contractului de mandat datorita mortii, incapacitatii sau falimentului mandatului sau mandatarului2. (E) Cazuri de extindere: Ex: prorogarea sau prelungirea efectelor actelor juridice prin efectul legii (prorograrea termenelor contr de inchiriere conf. Legii 17 din 1994 si actelor normative ulterioare)

: Prelungirea efetelor A.J. cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii acestuia pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare.

3. (E) Revizuirea efectelor actului j.c. datorita ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute de parti in momentul incheierii A.)

Ex: Teoria impreviziunii: In regula rebus sic standibus

4. Acele situatii in care legea recunoaste uneia dintre partile actului juridic posibilitatea de a aduce modificari unilaterale fara a avea nevoie de acordul celeilalte parti si fara ca aceasta sa se poata opune.

Art. 53 al 1 din OUG 54/2006 potrivit cu care concedentul in urma unor modificari prealabile poate sa modifice unilateral contr de concesiune atunci cand datorita unor motive exceptionale legate de interesul national sau local.

2. PRINCIPIUL IREVOCABILITATII

-intelegem faptul ca actului juridic civil bilteral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti iar actului juridic unilateral nu se poate pune capat prin manifestarea de vointa contrara a autorului acestuia.

acest principiu se exprima in adagiul ( mutus consensus mutus disensus)

acest principiu e consecinta fireasca a primului principiu

! Exista acte juridice in care acest principiu are o forta mai mare adica exista o irevocabilitate de gradul 2; adica aceste acte pot fi desfiintate din cauze autorizate de lege. (contr de donatie)

! EXCEPTII ! ( d la irevocabilitatea actelor bi)-Situatii in care A.J. poate fi desfiintat prin manifestarea unilaterala de vointa unei singure parti in cadrul actelor pluri sau prin manifestarea de vointa in sens contrar in cadrul actelor bilat:

1. revocabilitatea donatiei intre soti in timpul casatoriei art. 1031 CC

2. denuntarea contr de locatiune incheiata pe o perioada nedeterminata

3. revocabilitatea contr de mandat de catre mandatar si renuntarea mandatarului la mandat

EXCEPTII (de la irevocabilitatea actelor unilaterale)

Ex- irevocarea testamentului

revocarea renuntatii la mostenirein termenul pt exercitarea dreptului de locatiune succesorala

3.Principiul relativitatii actelor juridice civile.

-regula de drept potrivit cu care A.J. produce efecte numai fata de autrul sau autorii lui fara a putea sa profite sau sa dauneze tertelor persoane (1280 CC- contr produce efecte numai intre parti daca prin lege nu se prevede altfel)

Acest principiu se exprima in adagiul res.........alis neque ne cere , neque prodesse podest

Pt a intelege acest principiu trb sa definim 3 notiuni: parte

: terti

: avand cauza

Partile acele pers care part la incheierea actului juridic fie direct fie prin reprezentant si fata de care acel act juridic da nastere la drepturi si obligatii

Terti acele persoane care nu participa nici direct nici prin reprezentant la incheierea acelui act si care nici nu profita si nici nu dauneaza.

Avand Cauza (havente cauza ) persoana care desi nu participa nici direct si nici prin reprezentant la incheierea acelui act juridic civil sunt tinuti sa suporte efectele actului juridic dat legilor juridice cu una dintre parti.

Categorii de avanzi cauza:

1. succesorii universali (dobandesc un patrimoniu adica o univeraslitate juridica)- sunt in cadrul pers fizice mostenitorul legal unic si legatorul universal, iar in pers jur cea care a dobandit un patrimoniu in urma fuziunii sau transofrmarii.

2. Succesorii cu titlu universal- dobandesc o fractiune dintr-un patrimoniu :mostenirorii legali

:legatorii cu titlu Universal

: pers juridice care dobandesc o fractiune de patrimoniu

3. Succesorii cu titlu particular-pers care dobandesc un bun privit in mod individual ( at singuli);

Ex: cazul cumparatorului sau a legatarului cu titlu particular

4. Creditorii chilografari: creditorii care nu au const o garantie reala ( ipoteca gaj sau privilegiu)

Acestia au nuami un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului (art 2324 din C.C)

Curs2

EXCEPTIILE DE LA PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR A.J.C.

-acea situatie in care efectele actului juridic civil s-ar putea produce si fata de alte persoane care nu au participat la incheierea A.J.C.

In ceea ce priveste aceste exceptii in doctrina se discuta despre exceptiile aparente si singura exceptie reala de la acest principiu, care este stipulatia pentru altul.

Stipulatia pt altul= contractul in folosul unei terte persoane , este acel contract in care o parte numita promitent se obliga fata de cealalta parte numita stipulant sa efectueze o prestatie in favoarea unei terte persoane numita tert beneficiar fara ca aceasta din urma sa participe la incheierea actului juridic.

Stipulatia pt altul nu era reglementata in vechiul cod civil existand numai aplicatii ale acesteia. Ex: donatia cu sarcina in favoarea unei terte persoane

In actualul cod civil, stipulatia pentru altul este reglementata de la art . 1284- 1288 CC- In aceasta reglementare , nasterea dreptului in patrimoniului tertului beneficiar este conditionata de acceptarea stipulatiei de catre acesta .

Neacceptarea unei stipulatii are efectul unei conditii rezulutorii.

Conditia rezulutorie- actul juridic isi produce efectele pana la indeplinirea conditiei. Aceasta indeplinire ar insemna neacceptarea stipulatiei de catre tert . Drpt sub civil se naste in patr tertului neaceptarea duce la desfiintarea stipulatiei.

Exceptii aparente de la PP relativitatii efectelor a.j.c.

-1. situatia avanzilor cauza reprezinta o exceptie aparenta de la pp relativ efectelor a.j.c deoarece succesorii universali si cu titlu universal sunt persoane asimilate partilor fiind coontinuatori ai situatiei juridice a autorului lor

2. Promisiunea faptei altuia- 1283- contractul in care o pers numita promitent se obliga fata de cealalta parte numita creditorul promisiunii sa determine o a 3 a persoana sa incheie ori sa ratifice un act juridic

Ne aflam in cadrul unei exceptii aparente deoarece tertul nu devine obligat prin acest contract.

3 .Reprezentarea acel procedeu tehnico juridic prin care o persoana numita reprezentant , incheie in numele si pe seama altei persoane numite reprezentat un act juridic care isi produce efectele direct in patrimoniul reprezentatului .

4. Actiunile directe- acele situatii care potrivit legii o persoana cheama in judecata o persoana cu care nu se afla in raporturi contractuale , reclamantul fiind in raportul de contractare cu alta persoana cu care si paratul se afla in raportul contractual

Ex: sublocatiune regl de art. 1807 Al. 1 CC

: actiunea directa a lucratorilor in cazul contractelor de antrepriza regl de art 1856 CC.

5. Cesiunea de creanta constituie exceptie aparenta de la principiul relativitatii deoarece debitorul cedat care are calitatea de tert fata de conventie isi manifesta consimtamantul anterior sau ulterior cesiunii

EXCEPTII DE LA OPOZABILITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

1.Simulatia- intelegem acea operatiune juridica prin care printr un act juridic public aparent numit si simulat se creeaza o alta situatie juridica decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns secret dar real . Prin actiunea simulatie A.J. secret devine la randul lui public iar tertii nu pot fi tinuti sa tina seama de actul juridic secret care produce efecte juridice numai intre partile contractanteNULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

-prin nulitate intelegem acea sanctiune care lipseste actul juridic civil de acele efecte care sunt contrarii normelor edictate pentru incheierea sa valabila.

Functiile nulitatii-functia preventiva

-functia sanctionatorie

Distinctia dintre nulitate si alte sanctiuni de drept civil1.Distinctie intre nulitate si rezolutiune

Rezolutiune= sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic cu executare unoictu in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti.

Rezolutiune ( ulterior incheierii actului) = nulitate (precedent)2. Distinctie intre nulitate si reziliere

- rezilierea intervine in cazul neexecutarii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva ( se desfiinteaza in mom rezilierii ) si consta in incetarea efectelor contractului respectiv numai pentru viitor (exnunc)

Retroactiv-trecut ( extunc)

3 Distinctie intre nulitate si revocare

-revocarea- consta in inlaturarea efectelor liberalitatilor din cauza ingratitudiniii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii. Se aplica numai in cazul liberalitatii

4.Distinctie intre nulitate si caducitate

consta in ineficacitatea actului juridic respectiv lipsirea acestuia de efecte datorita intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta de vointa autorului actului juridic

5. Distinctie intre nulitate si inopozabilitate

-inopozabilitatea- sanctiunea care intervine in cazul nesocotirii sau incalcarii unor cerinte de publicitate fata de terti, cerinte care sunt cerute pentru anumite acte juridice..

6. Distinctie intre nulitate si reductiune

- reductiunea- acea sanctiune care intervine in cazul in care nu se respecta interdictiile stabilite de lege pentru ocrotirea unei persoane sau pentu restabilirea echilibrului contra prestatiilor intr-un contract sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ

Ex: reductiunea liberalitatilor excesive

: reductiunea unei prestatii pentru leziune sau alt viciu de consimtamant

: cazul impreviziunii.

Criterii de clasificare a nulitatii

1 Natura interesului ocrotit

Nulitate absoluta- regl expres de art 1247 aln.1 din CC

Nulitate relativa- intervina in cazul incalcarii unei norme juridice care ocroteste un interes particula (1248 Al. 1 CC)

In cazul nulitatii absolute aceasta este desemnata prin sintagma constatarea nulitatii absolute

In cazul nulitatii relative expresia fol este aceea de anulare sau anulabilitatea actului juridic civil.

In masura in care nu se poate determina felul nulitatii potrivit art 1252 exista prezumtia ca actul juridic este afectat de nulitatea relativa

Al 2 lea criteriu de clasificare este: Intinderea efectelor nulitatii Dupa acest criteriu distingem intrre nulitatea totala care desfiinteaza actul juridic in intregime si nulitatea partiala care desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic civil.

Raportul dintre nulitatea totala si partiala in sensul ca regula este nulitatea partiala, iar exceptia este nulitatea totala o gasim in art. 1255 al 1 CC

In cazul in care contractul este mentinut in parte , clauzele nule sau considerate de lege nescrise sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile (art 1255 al 2,3. CC)

Nu trebuie sa confundam clasificarea nulitatii in absoluta si relativa cu nulitatea totala si partiala.

Al 3 lea criteriu de clasificare a nulitatii- in functie de modul de consacrare legislativa distingem intre nulitate expresa

Si nulitate virtuala

Nulitatea expresa este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala

Nulitatea virtuala nu este expres prevazuta dar rezulta in mod neindoielnic din modul in care este reglementata o anumita conditie a actului juridic civil.

Al 4 lea cristeriu

In functie de felul conditiei de validitate incalcate distingem intre

Nulitate de fond si nulitate de forma

In cazul nulitatii de fond intervine cand sunt incalcate conditiile de fond ale actului JC (consimtamantul, capacitate, obiect, cauza)

In caul nulitatii de forma- intervine cand nu este repsectata conditia ceruta: Advaliditataem (ex art 1041 CC, potrivit cu care testamentul olograf trebuie scris in intregime semnat si datat de mana testatorului)

Alta clasificare a nulitatii: In functie de modul de valorificare distingem intre nulitatile amiabile si nulitatile judiciare art 1246 aliniat 3 CC. ( daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea poate fi constatata sau declarata prin acordul partilor)

In doctrina- in cazul in care partile nu se inteleg cu privire la nulitate se face distinctie intre nulitatea de drept si nulitatea judiciara, distinctie care insa nu poate fi primita .

Exceptia o reprezinta clauzele considerate nescrise care reprezinta nulitati absolute si partiale care opereaza de drept .

Ex de clauze considerate nescrise: Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei ( art 267 al 2 CC)

Clauzele de nulitate

Sunt clauze de nulitate intr-o expresie generala urmatoarele:

1. Incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila

2. lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului

3. nevalabilitatea actului juridic

4. nevalabilitatea cauzei actului juridic civil

5. nerespectarea formei cerute advaliditataem

6. nesocotirea limitelor autonomiei de vointa

7. nerespectarea altor conditii speciale cerute pt incheierea valabila a anumite acte juridice

Obs. Toate clauzele de nulitate sunt legale , ceea ce inseamna ca partile nici nu pot adauga si nici nu pot inlatura o cauza de nulitate ( 1246 al 4 CC)

Cauzele de nulitate absoluta

1. cauze prevazute in mod expres de lege ar 66 din codul civil sanctioneaza cu nulitatea absoluta actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului omenesc elementelor sau produselor sale cu exceptia cazurilor prevazute de lege

2. sunt cele care sunt valabile pentru toate actele juridice civile :

a. incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila atunci cand nu se respecta incapacitati speciale de folosinta a persoane fizice care ocrotesc un interes general, atunci cand se incalca capacitatea de folosinta a persoanei juridice sau principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice cu scop nelucrativ.

b. Lipsa totala a consimtamantului

c. Nevalabilitatea obiectului actului juridic

d. Nevalabilitatea clauzei AJ dar numai atunci cand cauza este ilicita sau imorala

e. Nerespectarea formei cerute advaliditataem

f. Nerespectarea dreptului de preemtiune in cazurile expres prevazute de lege

Cauze de nulitate relativa

1. nerespectarea regulilor privind la capacitatea civila a persoanei, respectiv la capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice ( atunci cand actul juridic s-a incheiat pentru o persoana juridica de catre o persoana fizica incapabila incompatibila sau care a fost numita in organele persoanei juridice cu incalcarea dispozitiilor statutare atunci cand se produce o vatamare persoanei juridice. In cazul unor incapacitati speciale de folosinta instituite pentru protectia unor interese individuale

2. Lipsa discernamantului

3. viciile de consimtamant

4. li[sa cauzei

5. nerespectarea dreptului de preemtiune in cazurile prevazut expre de lege

Regim juridic al nulitatii

Este circumstantial de raspunsul a 3 intrebari

1. cine poate invoca nulitatea ?

2. cat timp poate fi invocata nulitatea ?

3. daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare ?

Regimul juridic al nulitatii relative

1. Nulitatea relativa :poate fi invocata in principiu numai de persoana interesata (1248 a2 CC)

:mai poate fi invocata si de reprezentantul legal a celui lipsit de capacitate de exercitiu, de ocrotitorul legal al pers cu capacitate de exercitiu restransa , de succesori precum si de creditorii chirografari pe calea actiunii oblig. ........

:mai poate fi invocata si de procuror in conditiile art 45. din CPC

2. Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de actiune si imprescriptibila pe cale de exceptie

3. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare (acel act juridic unilateral prin care se renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa

Confirmarea poate sa fie expresa : intruneste 3 conditii

a. sa provina de la cel indreptatit sa invoce nulitatea relativa si sa fie facuta in cunostinta de cauza

b. cauza de nulitate relativa sa fi incetat la momentul confirmarii

c. sa cuprinda obiectul natura si cauza obligatiei , precum si intentia de a repara viciul

sau tacita: -executarea voluntara a unui act juridic lovit de nulitate

Actul de confirmare poate fi provocat de cealalta parte printr-o ntificare potriv art. 1263 al 6 CC in cazul in care in termen de 6 luni de la primirea notificarii, destinatarul acesteia nu exercita actiunea in anulare este decazut din dreptul de a cere anularea contractului

Regimul juridic al nulitatii absolute

1. Nulitatea absoluta poate fi invocat de oricine are interes , de instanta de procuror sau de alt organ prevazut de lege

Obs! Pers care invoca nulitatea absoluta trebuie sa probeze un interes personal respectiv obtinerea unui folos propriu prin nulitatea actului juridic

2. Nulitatea absoluta este inprescriptibila atat pe cale de actiune cat si pe cale de exceptie . a.i. ea poate fi invocata oricand (art . 1249 al 1 CC)

Exceptie: art 45 al 5 din legea 10/ 2001 care prevedea termenul de 1 an de la data intrarii in viguare a legii pentru invocarea nulitatii contractelor de vanzare cumparare incheiat de fostii chiriasi pentru imobilele nationalizate.

3. Nulitatea absoluta in principiu nu poate fi confirmata (art 1247 al 4 CC)

Exceptii: at knd nulitatea absoluta oate fi confirmata:

1. art 1010 CC potrivit caruia confirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii universali cu titlu universal ai dispunatorilor atrage renuntarea dretului de a opune viciile de forma ca orrice alte motive de nulitate , fara ca prin acesta forma de renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor.

2. art 303 CC care regl acoperirea nulitatii casatoriei incheiate cu incalcarea dispozitiilor la varsta matrimoniala.

Efectele nulitatii

Efectul nulitatii actului juridic civil se exprima in adagiul: ceea ce este nul produce efecte nule

Prin efectele nulitatii intelegem acele consecinte juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii adica urmarile datorate desfiintarii in tot sau in parte a AJC incheiat cu incalcarea dispozitiilor privind conditiile de validitate .

Exista 3 principii ale efectelor nulitatii:

8. Principiul retroactivitatii efectelor AJC

9. principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum)

10. pp desfiintarii AJ subsegvent

1. Principiul retroactivitatii: acea regula potrivit cu care nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor ci si pentru trecut-adica efectele nulitatii se produc in chiar momentul incheierii AJC.

Este regl in art 1254 al 1 CC

Exceptii!! - situatii in care efectele nulitatii se produc numai pentru viitor nu si retroactiv

1. Cazul casatoriei putative. Art 304 al 1 CC-

2. cazul copiilor dintr-o casatorie anulata regl de art 305 al 1 CC in sensul ca: anularea casatoriei nu produce niciun efect in privinta copiilor din aceasta casatorie nu numai pentru trecut dar nici macar pentru viitor

3. cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei care pastreaza capacitatea deplina de exercitiu dobandita ca efect al incheierii casatorieisi in cazul anularii casatoriei. Art 39 al 2 CC.

4. modificarea numelui de familie numai pentru viitor in cazul anularii recunoasterii de filiatie precum si in cazul anularii casatoriei.

5. cazul declararii nulitatii unei persoane juridice - art 198 al 1 CC.2. Principiul restabilirii sit anterioare acea regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in baza unui act juridic anulat trebuie restituit a.i. partile sa fie repuse in situatia anterioara( 1254 al 3)

Exceptii!!: acele situatii in care prestatiile executate in temeiul A J desfiintat nu sunt supuse restituirii si sunt mentinute in tot sau in parte

1. Se refera la pastrarea de catre posesorul de buna credinta a fructelor culese in perioada de timp in care acesta si-a pastrat buna credinta ( 948 CC si art 1645 al 1 CC )

2. Cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in limita folosului realizat cu exceptia situatiei in care cu intentie sau din culpa grava a facut ca restituirea sa fie imposibila. ( art 1647 CC)

3. cazul aplicarii art 580 cc adica sit in care constructorul unei lucrari pe terenul proprietatea cumparatorului restituie numai materialele care nu au fost incorporate din acea lucrare .

4. situatia in care dobanditorul dintr-un act juridic prin care s-a transmis ori constituit dreptul de proprietate sau alt drept real invoca uzucapiunea

5. cazul in care a intervenit prescriptia extinctiva a actiunii in restituirea prestatiilor executate in temeiul unui act juridic lovit de nulitate.

Modalitati de restituire art 1637:

-restituirea se face ca regula in natura ,iar in sit knd nu este posibil prin echivalent la valoarea din momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.

Prima ipoteza: in cazul pieirii totale si nefortuite a bunului precum si in cazul instrainarii.

2 situatii: 1 situatia debitorului de rea credinta ( restituirea se face in functie de valoarea cea mai mare dintre valoarea bunului din momentul in care acesta l-a primit si valoarea bunului la momentul pierderii ori instrainarii

2 situatia debitorul obligatiei de restituire de buna credinta care trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele doua valori

A 2 a ipoteza este cea a pieirii totale si fortuire a bunului supus restituirii

Sit 1- cand debitorul a fost de rea credinta- el nu este eliberat de obligatia de restituire decat in cazul in care dovedeste ca bunul ar fi pierit si in mainile creditorului

Sit 2- daca debitorul a fost de buna credinta el este eliberat de obligatia de restituire dar trebuie sa cedeze creditorului indemnizatia incasata pentru pieire

A 3 a ipoteza - bunul a suferit o pierdere partiala- situatia in care debitorul obligatiei de restituire trb sa il despagubeasca pe creditor cu exceptia cazului in care pierderea rezulta din folosinta normala a bunului sau dintr-o imprejurare neimputabila debitorului.

In ceea ce priveste cheltuielile facute de catre debitor acesta le poate cere de la creditor aplicandu-se regulile din materia accesiunii pentru posesorul de buna sau de rea credinta . Aceleasi reguli se aplica si in ceea ce priveste dobandirea fructelor.

3. Principiul anularii actului sucsegvent ca urmare a anularii actului principal

Se exprima in adagiul resolvitur iure dantis resolvitur ius accipientis

Acea regul potrivit careia anularea a j primar atrage si anularea a j subsegvent dat legaturii juridice

Exceptii- anumite cazuri in care pentru anumite actiuni, anularea a j initial nu atrage si anularea a j subsegvent

1. cazul actelor de conservare sau de administrare a bunului

2. cazul locatarului de buna credinta in situatia in care contractul de locatiune incheiat de acesta continua sa produca efecte juridice si dupa desfiintarea titlului locatorului pe durata stabilita de parti fara a se putea depasi un an de la data desfiintarii. Art 219 al 2 Cc.

3. cazul altor contracte cu executare succesiva care sub conditia respectarii formelor de publicitate vor continua sa isi produca efecte juridice pe durata stipulata de parti ( nu mai mult de 1 an de la data desfiintarii titlului contituitorului

4. ipoteza tertului dobanditor de buna credinta al unui bun mobil in situatia in care primul act juridic este anulat .art. 937 al 1 CC

5. situatia persoanei fizice care in cazul anularii hotararii declarative de moarte poate cere restituirea bunurilor sale cu exceptia dobanditorului cu titlu oneros de buna credinta art 54 al 2 teza a 2 a din codul civil

6. regl de art909 al 3 si art 908 al 1 CC- ipoteza celui care intemeindu-se pe inscrierea in cartea funciara a dobandit un drept real imobiliar cu buna credinta si cu titlu oneros sau dupa caz in temeiul unui contract de ipoteca insa numai dupa trecerea unui termen de 3 ani de la data in care a fost inregistrata cererea sa de inscriere a dreptului real in cartea funcciara.

Alte Exceptii de la principiul ceea ce este nul produce efecte nule:

1. conversiunea A J.- Acea situatie in care un act juridic lovit de nulitate este valabil ca manifestare de vointa intr-un alt act juridic. Regl in art 1260 din CC Pentru a opera conversiunea aj trb indeplinite urmatoarele conditii:

1 sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si actul juridic ce urmeaza a fi considerat valabil

2. conditiile de validitate ale actului juridic considerat valabil sa se regaseasca in actul jurridic lovit de nulitate .

3. manifestarea de vointa sa fie favorabila conversiunii

2. Error comunis facit ius eroare comuna creeaza drept este regl in art 17 al 2 din CC. Si o aplicatie a acesteia o gasim in art 102 CC referitoare la intocmirea actelor de stare civila de catre o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila

3. Exceptia raspunderii civile delictuale aceasta exceptie priveste cazul minorului care savarseste un delict civil cu ocazia incheierii unui act juridic situatie in care cea mai buna despagubire a victimei delictului civil este mentinerea actului juridic nul pentru incapacitate ca fiind valabil.

PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

Def!! sanctiune de drept civil indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv civil sau al altei situatii juridice ocrotite de lege care in conditiile legii nu va mai avea posibilitatea de a obtine protectie juridica prin exercitarea dreptului material la actiune .

Prescriptia extinctiva este definita si din pdv legal in art 2500 al (1) CC, potrivit cu care dreptul material la actiune se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege .

Prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o persoana cu ajutorul fortei publice sa execute o anumita prestatie sa respecta o anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila art 2500 al (2) din CC de lege lata (potrivit legii actuale) respectiv sub imperiul actualului cod civil, prescriptia extinctiva este reglementata de norme de ordin privat si nu de norme imperative de ordine publica.

In consecinta , potriv art 2515 al (3) CC. , partile pot sa modifice printr-o conventie expresa durata termenelor de prescriptie sau cursul prescriptiei prin stabilirea inceputului curgerii termenului precum si prin modificarea cauzelor legale de suspendare sau intrerupere a termenelor de prescriptie.

!Exceptie! 1. partile prin conventia lor nu pot stabili in cazul termenelor de prescriptie mai mici de 10 ani un termen mai mic de 1 an si nici mai mare de 10 ani , iar in cazul termenelor legale mai mari de 10 ani, partile nu pot stabili un termen mai mare de 20 de ani.

2. nu se pot creea conventii privind prescriptia in cazul actiunilor derivate din contractele de adeziune , contractele de asigurare , recum si cele din domeniul protectiei consumatorului.

3. potriv art 2515 al (2) CC - partile nu pot ca printr-o conventie expresa sa declare o actiune imprescriptibila potrivit legii ca fiind prescriptibila sau invers o actiune declarata de lege imprescriptibila sa fie prescriptibila .

efectul prescriptiei extinctive-art 2500 al (1) CC ceea ce se stinge prin prescriptie este dreptul material la actiune , in cosecinta dreptul subiectiv civil supravietuieste . Ca si obligatia corelativa a acestuia .

In consecinta in masura in care obligatia corelativa dreptului prescris a fost executata de bunavoie nu se va putea cere restituirea chiar si atunci cand celui in folosul caruia a curs prescriptia nu stia ca termenul de prescriptie era implinit.

De asemena potriv art 2506 al (4) CC sunt valabile recunoasterea dreptului facut prin act scris precum si constituirea de garantii in folosul titularului dreptului supus prescriptiei extinctive chiar daca cel care le-a facut nu stia ca termenul de prescriptie era implinit.

Avand in vedere caracterul de ordin privat al prescriptiei extinctive , aceasta paote fi invocata numai in prima instanta prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare de catre cel in folosul caruia curge prescriptia precum si de persoanele prevazute la art 2514 C.C. . ( este vb despre creditorii unei obligatii solidare sau indivizibile sau fideiusori)

De asemenea avand in vedere caracterul de ordine privata al prescriptiei extinctive cel in folosul caruia curge prescriptia poate sa renunte la beneficiul termenului scrus pentru prescriptia inceputa si neinplinita sau dupa caz la prescriptia implinita .

In primul caz sunt aplicabile regulile de la intreruperea prescriptiei extinctive iar in al 2 lea caz incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi fel.

!obs! - nu este supus prescriptiei extinctive asa cum am mai spus dreptul la actiune in sens procesual astfel incat orice persoana poate sa se adreseze organului de jurisdictie si de a exercita toate mijloacele procesuale reglementate de lege si care alcatuiesc actiunea civila .

Principiile efectului prescriptiei extinctive

1. odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul material la actiune privind dreptul subiectiv accesoriu cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

2. Atunci cand un devitor este obligat la prestatii succesive , dreptul la actiune cu privire la iecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita cu exceptia cazului in care prestatiile succesive alcatuiesc un tot unitar.

!EXPETII! ( ex de la primul principiu) prev in art 2504 al 1 CC potriv cu care prescriptia dreptului la actiune privind creanta principala nu atrage si stingerea dreptului la actiunea ipotecara . Acelasi articol fixeaza 2 limite si anume: 1 creditorul ipotecar va putea urmari doar bunurile mobile sau imobile ipotecate si numai in limita valorii acestor bunuri.

3. cea potriv cu care dobanzile si alte accesorii ale creantei ipotecare nu mai pot fi acoperite dupa implinirea prescriptiei dreptului la actiune privind creanta principala.

Domeniul prescriptiei extinctive

-sfera drepturilor subiective ale caror actiuni sunt supuse prescriptiei extinctive

Domeniul prescriptiei extincitve in cadrul drepturilor patrimoniale:

1. Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta - in principiu drepturile de creanta indiferent de izvorul lor sunt prescriptibile extinctiv .

Exceptii- in mat conractului de asigurare art 2237 CC

2. prescriptia extinciva si drepturile reale accesorii- drepturile reale accesorii sunt supuse prescriptiei extinctive ca regula in aceleasi conditii ca si dreptul de creanta principal pe langa care exista .

!!OBS!!- exceptia referitoare la actiunea ipotecara reglementata de art 2504 al (1) C.C. nu conduce la concluzia imprescriptibilitatii dreptului de ipoteca deoarece legea nu prevede in mod expres acest lucru. In consecinta dreptul de ipoteca este imprescriptibil in termenul prev de art . 2518. pnct 1 C.C. respectiv in termenul de 10 ani.

3. prescriptia extinctiva si drepturile reale principale- prin aplicarea art 2501 al (1) C.C. rezulta ca drepturile reale principale sunt prescriptibile extincitv.

exista si exceptii respectiv (adica imprescriptibile extincitv):

actiunea ipotecara mobiliara sau impobiliara intemeiata pe dreptul de propr privata inafara cazurilor expres prevazute de lege (art 563 al (2) cod civil)

Actiunea in revendicarea imobiliara sau mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate publica

Actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere in cazul inexistentei accesului la calea publica (art 617 al (3) C.C) Actiunea de partaj art 669 C.C.

Actiunea negatorie (prop unui bun il cheama in judecata pe cel care se pretinde uzufructuar )

Actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie.

Actiunea grantuire

Petitia de ereditate ( art 1130 CC)

Prescriptia extinctiva in cadrul drepturilor nepatrimoniale

Principiului inprescriptibilitatii drepturilor nepatrimonialeDe la acest principiu avem exceptii:

1. Actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil nepatrimonial

2. actiunea in nulitatea relativa a casatoriei3. actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului4. actiunea in tagada paternitatii in cond art 430 431 432 CC5. actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama atunci cand este pornita dupa decesul copilului de mostenitorii acestuia 6. actiunea in stabilirea paternitatii atunci cand este pornita dupa decesul copilului de catre mostenitorii acestuia TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

Este un interval de timp care este stabilit de lege sau de catre parti ,inlauntrul caruita trebuie exercitat dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune

In conformitate cu codul civil termenul de prescriptie nu mai este esentialmente legal deoarece in cf cu art 2515 CC- partile pot mari sau micsora termenele de prescriptie prevazute de lege.

Exista totusi un caz de prorogare legala prevazut in articolul 1394 CC care se refera la situatia in care despagubirea rezulta dintr-un fapt supus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea civila situatie in care termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si la actiunea civila .

Termenele de prescriptie in functie de izvorul lor pot fi termene legale si termene conventionale si de asemenea aceste termene de prescriptie pot fi prevazute in codul civil sau in legi civile speciale.

Termenul general de prescriptie extinctiva

Def! acel termen care aplica oridecateori nu isi gaseste aplicatia un termen special de prescriptie extincitva , iar partile nu au convenit un al termen.

A. potrivit art 2517 C.C. termenul general de prescriptie extinctiva este de 3 ani

, acest termen este aplicabil si actiunilor personal nepatrimoniale prescriptibile. Potriv art 419 al 2 CC regementeaza actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului.Termenul special de prescriptie extinctiva:

Prevazute de codul civil:

Termenul de 10 ani privind drepturile reale care nu sunt declarate imprescriptibile si nu sunt supuse altui termen de prescriptie (art 2518 pnct 1 cod civil)

Termenul de 10 ani aplicabil dreptului de uzufruct si termenul de 2 ani aplicabil uzufructului unei creante (art. 746 al 1 lit E cod civil)

Termenul de 10 ani aplicabil drpt de uz si abitatie

Termenul de 10 ani aplicabil servitutilor

CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

Inceputul prescriptiei extinctive

Derularea prescriptiei

Implinirea termenului

Inceputul prescriptiei extinctive

in cf cu art 2523 CC prescripta incepe sa curga de la data la care titularului dreptului la actiune a cunoscut sau dupa caz trebuia sa cunoasca nasterea lui.

Textul de mai sus stabileste 2 momente alternative de la care prescriptia incee sa curga respectiv 1 moment subiectiv, respectiv data la care titularul a cunoscut nasterea dreptului si un moment obiectiv , data la care titularul trebuia sa cunoasca nasterea dreptului la actiune

Reguli speciale privin inceputul prescriptiei extinctive ^

1. ipoteza dreptului la actiune in executarea obligatiilor de a da sau a face . In cazul acestor obligatii prescriptia a inceput sa curga de la data knd obligatia a devenit exigibila (art 2524 al 1 CC)

Daca dreptul este afectat de un termen suspensiv prescriptia incepe sa curga de la implinirea termenului sau de la renuntarea beneficiului termenului stabilit in favoarea creditorului .

In cazul dreptului afectat de o conditie suspensiva prescriptia incepe sa curga de la data indeplinirii conditiei. 2. Dreptul la actiune in restituirea prestatiilor in aceasta materie prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitiva prin care s-a desfiintat A.J. sau de la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila

3. se refera la situatia prescriptiei dreptului la actiune in executarea prestatiilor succesive in aceasta ipoteza prescriptia incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar de la data la care ultima prestatie a devenit exigibila.

4. prescriptia dreptului la actiune in materia asigurarilor contractuale prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor pentru plata primei de asigurare sau plata indemnizatiei de asigurare sau a despagubirilor de catre asigurator5. prescriptia dreptului la actiune in repararea unei pagube cauzata printr-o fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea .6. prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic :

a. potrivit art 2529 al 1 CC . prescriptia incepe sa curga, in caz de violenta de la data incetarii acesteia , in cazul dolului de la data la care acesta a fost descoperit , in caz de eroare precum si in celelalte cazuri de anulare de la daca cand cel indreptatit, reprezentantul legal al acestuia a cunoscut cauza anularii dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului juridic civil.

b. Potrivit art 2529 al 2 CC: atunci cand nulitatea relativa poate fi invocata de oterta persoana, prescriptia incepe sa curga daca prin lege nu se dispune altfel de la data cand tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate.

! obs ! aceasta regula speciala nu se aplica in cazul in care prin lege se prevede un alt moment de la care prescrriptie incepe sa curga : Art 301 CC in materia declararii nulitatii relative a casatoriei.

7. Prescriptia dreptului la actiune in raspundere pt vicii aparente prescriptie care incepe sa curga de la data receptiei sau predarii bunului sau lucrarii ori dupa caz, de la data implinirii termenului prevazut de lege sau de parti pentru inlaturarea viciilor constatate .

8. Prescriptia dreptului la actiune in raspundere pentru vicii ascunse incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru vicii , astfel potrivit art 2531 al 1 CC . Daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia incepe sa curga : 1: in cazul unui bun transmis sau executarii unei lucrari in termen de 1 an de la data predarii bunului ori a receptiei finale a lucrarii, cu exceptia cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte cand prescriptia incepe sa curga din momentul descoperirii viciului

2 in cazul unei constructii termenul este de 3 ani

! observatie ! exista si alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive in materia drepturilor personal nepatrimoniale. Ex: actiunea in tagada paternitatii regl de art 430, 431 , 432 , CC. . SUSPENDAREA CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

= intelegem acea modificare a cursului prescriptiei care consta in oprirea de drept a curgerii termenuli de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile care il pun pe titularul dreptului la actiune in imposibilitate de a actiona.

Cauze generale de suspendare - art 2532 C.C. :

1. intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt

2. intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori intre curator si cei pe care ii reprezinta cat timp dureaza ocrotirea , iar socotelile nu au fost date si aprobate .

3. intre orice persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti sau al unui act juridic administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt administrate cat timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate 4. In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu cap de exercitiu restransa, cat timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal , inafara de cazul in care legea nu preve altfel.

5. cat timp debitorul in mod deliberat, ascunde creditorului existenta creantei sau exigibilitatea acesteia .

6. pe durata negocierilor purtate pentru rezolvare amiabila, insa numai daca aceste negocieri au avut loc in ultimile 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie

7. in cazul in care cel indreptatit la actiune trebuie sau poate potrivit legii sau contractului sa foloseasca o procedura prealabila insa nu mai mult de 3 luni de la data declansarii procedurii daca prin lege sau contract nu s-a prevazut un alt termen.

8. in cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a incalcat face parte din fortele armate ale Romaniei iar acestea se afla in stare de imobilizare sau stare de razboi.

9. In cazul in care cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat de o cauza de forta majora sa faca acte de intrerupere cat timp nu a incetat aceasta impiedicare ; in cazul in care forta majora este temporara reprezinta o cauza de suspendare a prescriptiei numai daca survine in ultimile 6 luni inainte de expirarea termenului de prscriptie: obs, existe si cauze speciale de suspendare , cum ar fi cele din materie succesorale regl de art 2533 CC.

EFECTELE SUSPENDARII-

1. efectul general 2534 al 1 CC potrivit cu care de la data in care cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea termenului si termenul scurs inainte de suspendare.2. efect special 2534 al 2 CC potriv cu care prescriptia nu se va implini mai inainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data in care acesta a incetat cu exceptia prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la incetarea suspendarii.

Beneficiul si extinderea suspendarii - cine profita si indefavoarea cui opereaza suspendarea

Art. 2535 CC- suspendarea poate fi invocata numai de partea care a fost impiedicata sa faca acte de intrerupere inaafara de cazul in care legea dispune altfel.

Suspendarea se produce de drept ( ope legis) neavand un caracter judiciar

In ceea ce priveste extinderea efectului suspendarii , acesta se extinde si in ceea ce priveste pe fideiusori precum si pe creditorii sau debitorii solidari sau indivizibili .

INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

!def! se intelege modificarea cursului prescriptiei extinctive in sensul inlaturarii prescriptiei scurse inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperii unei alte prescriptii extinctive .

Cauze de intrerupere:

-art 2537 CC : 1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea in orice mod a dreptului facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia .

2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare ,

prin inscriere la masa credala , printr-o cerere de interventie intr-o executare silita pornita de alt creditori sau prin invocarea pe calea exceptiei a dreptului a carui actiune se prescrie .

3. Prin contituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata , pana la inceperea cercetarii judecatoresti

4. Prin orice act care prin care care cel in folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere.

5. In alte cazuri prevazute de lege.

Observatii: recunoasterea dreptului se poate face unilateral sau conventional ,iar recunoasterea poate sa fie expresa sau tacita

: prescriptia este intrerupta chiar daca sesizarea a fost facuta la un organ de jurisdictie ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula , pentru lipsa de forma .

: prescriptia nu este intrerupta daca in cazul de intrerupere nr. 2 din enumerarea noastra , daca reclamantul in termen de 6 luni de la data cand hotararea de respingere sau de anulare a ramas definitiva introduce o noua cerere cu conditia ca noua cerere sa fie admisa ..

Efectele intreruperii stergerea prescriptiei extinctive incepute inainte de aparitia cauzei de intrerupere .

inceperea dupa intrerupere a cursului unei noi prescriptii extinctive . Beneficiul si extinderea efectului intreruptiv

potrviti art 2542 al 1 CC . Efectul intreruperii profita celui de la care emana actul intreruptiv si nu pot fi opuse decat impotriva aceluia care suporta acest act inafara de cazul in care legea prevede altfel. Astfel in cazul recunoasterii dreptului aceasta nu poate fi opusa decat autorului recunoasterii. Efectul intreruptiv se produce si asupra fideiusorului precum si asupra tuturor creditorilor si debitorilor solidari sau aflati in stare de indivizibilitate

Repunera in termenul de prescriptie

este beneficiul recunoscut de lege titularilor drepturilor subiective in conditiile anume prevazute in temeiul caruia acestia isi pot valorifica drepturile chiar daca termenul de prescriptie s-a implinit .

regl de art 2522 CC care face referire la motive temeinice pe care cel care invoca repunerea in termen trebuie sa le aiba .

motivele temeinice sunt lasate la aprecierea organului de jurisdictie care urmeaza sa decida de la caz la caz in functie de situatia concreta din speta

repunerea in termenul de prescriptie exclude atat forta majora ( cauza de suspendare) cat si culpa , in consecinta domeniul repunerii in termen incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora

in conf cu art 2522 al 2 CC , cel care invoca repunerea in termen trebuie sa isi fi exercitat dreptul la actiune in termen de 30 de zile de cand a cunoscut sau trebuia sa cunaosca incetarea motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptie .Termenul de 30 de zile este la randul lui un termen de prescriptie

Efectul repunerii in termenul de prescriptie

- consta in acela ca desi termenul de prescriptie extinctiva s a implinit, cererea

de chenare in judecata esti considerata a fi facuta in termen,iar organul de jurisdictie poate sa treaca la solutionarea cauzei

Implinirea prescriptie extinctive

- orice problema de prescriptie extinctiva presupune urmat etape :

1. Identificarea termenului de prescriptie aplicabil in speta

2. Data de la care incepe sa curga acest termen .

3. Daca a intervenit sau nu o cauza de suspendare sau de intrerupere a

prescriptiei.

4. Modalitatea de calcul al termenului de prescriptie - regl de art 2551 - 2556 CC facandu -se distinctie intre btermenele stabilite pe ani , luni , saptamani , zile sau ore. Astfel termenele stabilite pe luni sau ani se implinesc in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an.

Daca ultima luna , nu are o zi corespunzatoare cele in care termenul a inceput sa curga , ternebul. Se inplineste in ultima zi a acelei luni.

Mijlocul lunii se socoteste a 15 a zi , iar daca termenul e stabilit pe 1 luna si jum , cele 15 sile se vor socoti la sf termenului.

In cazul stabilit pe zile , nu se iau in calcul prima si ultima zi a termenului .

Termenul se considera a fi inplinit la ora 24;00 a ultimei zile

Daca este vorba de un act care ttrb indeplinit la un loc de munca , termenul inceteaxa cand se termina programul de lucru.

In cazul termenului stabilit pe ore , la fel , nu se ia in calcul prima si ultima ora a termenului

Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare , term se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare .

Potriv art 2556 cod civil , actele de oricefel se socotesc a fi facute in termen daca inscrisurile care le constata au fost predate oficilui postal , cel mai tz in ultima zi a termenului pana la ora cand inceteaza act acelui oficiu.

Decaderea - def : este acea sanctiune care intervine in cazul in care nu se exercita un

drept subiectiv civil intr un anumit termen numit termen de decadere , sanctiune

care are ca si efect pierderea dreptului subiectiv civil .

- regl de art 2545 si urmatoarele din CC. Termenele de decadere pot fi

legale( stab prin lege) sau conventionale , adica stabilite prin convebtia partilor .

Termenele de decadere legale pot fi

- term se ordine publica care ocrotesc un int geberal

- term de ordine privata care octotesc un interes de ordin privat

Potrivit art 2549 al 2 CC , term de decadere de oridine publica , nu pot fi modificate de catre parti , peracontrarip term provate pot fi modif

Domeniul de aplicare al decaderii

- art 2547 cc daca prin lege sau conventia partilor nu rezulta in mod expres ca

un anumit termen este termen de decadere sunt aplicabil regulile de la

prescriptie

In cosecinta exist urnat ipoteze:

Legea sau partile prevad in mod expres ca un anumit term este de decadere

cea prin care , legea sau partile nu prevad in mod expres ca un anumit termen este

de decadere , sit in care norma juridica sau actuo trebuie interpretat . Daca

rezulta ca implinirea termenului atrage pierderea dreptului subiectiv , ne aflam in

prezenta unei decaderi tacite sau implicite .

Ex : term de 1 an de obtiune succesorala care incepe sa curga dr la dala

deschiderii succesiunii .

Regimul juridic al decaderii

- ca regula termenele de decadere nu sunt supuse suspendarii sau intreruperii

Exceptii:

1 . Forta majora care poate sa amane sau sa suspende termenul de decadere

2. Cererea de chemare in judecata sau cererea arbitrara intrerupe termenul de

decadere in aceleasi conditii ca si la prescriptie .

!obs! Exista exceptii prevazute pentru anumite termene de decaderee cum ar fi de ex:

termenul de obtiune succesorala care se supune suspendarii si repunerii in termen .

Art 1103 al 3 cc .

In ceea ce priveste calcul termenelor de decadere se face dupa regulile de la prescriptie.

Efectul decaderii consta in pierderea dreptului subiectiv civil . Decaderea poate fi invocata numai la judrcata in prima instanta, cel mai tz la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate , de catre partea interesata .

Instanta de judecata poate sa invoce din oficiu decaderea numai in cazul termenelor de decadere de ordine publica: