!    Sistemul International de Unitati de Masura (SI) este folosit prin lege atat in tara noastra, cat si pe plan international. Tabelul urmator cuprinde lista marimilor fizice fundamentale ale Sistemului International :

Marimea

fizica

Simbolul

dimensional

Unitatea de

masura

Simbolul unitatii

de masuraLUNGIME L metru m

TIMP T secunda sMASA M kilogram kg

TEMPERATURA Q kelvin KCANTITATE DE

SUBSTANTAN kilomol kmol

INTENSITATE A CURENTULUI

ELECTRIC

I amper A

INTENSITATE LUMINOASA

E candela cd

!    Sistemul MKS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in tehnica, in domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, masa si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt metrul, kilogramul si secunda.

!    Sistemul CGS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in fizica sau alte stiinte experimentale si acopera tot domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, masa si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt centimetrul, gramul si secunda.

!    Formulele dimensionale ale marimilor fizice sunt aceleasi atat in sistemul CGS, cat si in sistemul MKS, dar unitatile de masura difera.

!    Sistemul MKfS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in tehnica, in domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, forta si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt metrul, kilogramul-forta si secunda.

!    Sistemul de unitati de masura anglo-american are o foarte lunga istorie.

     Inca din timpurile cand a fost elaborata Magna Carta (1215), a fost necesara includerea in continutul ei a unor prevederi legate de masurile folosite pentru cereale si vinuri. Cativa ani mai tarziu, printr-o ordonanta regala, s-a stabilit o lunga lista de unitati si standarde, care a ramas in vigoare aproape 600 de ani. De atunci dateaza yardul, divizat in trei picioare, de cate 12 inch fiecare. Multiplul yardului este prajina (5,5 yarzi). Interesanta este si originea cuvantului inch. Aceasta unitate de masura isi trage numele din vechile cuvinte englezesti „unce” (sau „ynche”), care, la randul lor provin din latinul „uncia”, care era a douasprezecea parte din piciorul roman. Vechiul ynche a fost definit de regele David I al Scotiei, pe la anul 1150. Un ynche trebuia sa fie egal cu latimea degetului gros al unui barbat, la baza unghiei. Pentru a se evita incurcaturile sau confuziile, in practica se masurau latimile degetelor a trei barbati de staturi de la mic, la mediu si la mare, dupa care se facea media aritmetica. Pe vremea regelui Edward al II-lea, la inceputul secolului 14, un inch se definea ca lungimea a trei seminte de orz uscate, puse cap la cap. Din 1959, oficial, un inch reprezinta 2,54 centimetri.

Expansiunea coloniala si comerciala a Angliei a facut ca masurile de englezesti de lungime, masa, volum sa capete importanta deosebita la nivelul comertului mondial. Din acest motiv, chiar dupa dobandirea independentei, Statele Unite ale Americii nu au adoptat sistemul metric, preferand pastrarea celui englezesc. Principalul neajuns al sistemului de unitati anglo-american este legat de transformarile dificile intre unitatile de masura.

!    Sistemele CGSe0 (sistemul absolut de unitati electrostatice), CGSm0 (sistemul absolut de unitati electromagnetice) si CGS Gauss (sistemul absolut de unitati al lui Gauss) au in comun ca unitati de masura fundamentale centimetrul, gramul si secunda, dar atribuie valori conventionale, unitare, adimensionale, unor constante fizice universale (in CGSe0 permitivitatea electrica a vidului este egala cu 1, in CGSm0 permeabilitatea magnetica a vidului este egala cu 1, iar in sistemul Gauss aceste doua constante universale sunt ambele egale cu

unitatea. Daca in domeniul mecanicii folosirea acestor sisteme de unitati de masura nu are prea mare influenta, in electromagnetism ecuatiile campului electromagnetic se scriu sub o forma nerationalizata.

!    Unitatile de masura tolerate nu apartin Sistemului International si nici altor sisteme de unitati de masura, dar se folosesc din motive practice, istorice sau pur si simplu din inertie. In general, se recomanda evitarea lor, si cu toate acestea le putem intalni adesea in viata de zi cu zi.

RELATII INTRE UNITATI DE MASURA MECANICE IN SISTEMELE SI (MKS) SI CGS

Marimea fizica

Formula dimension

ala

Unitatea de

masura in SI

Simbolul

unitatii de

masura in SI

Unitatea de

masura in CGS

Simbolul

unitatii de

masura in CGS

Raportul intre

unitatile de

masura

lungime L1M0T0 metru m centimetru

cm 1 m = 102cm

timp L0M0T1 secunda

s secunda s 1 s = 1 s

masa L0M1T0 kilogram

kg gram g 1 kg = 103 g

viteza L1M0T-1 metru pe

secunda

m/s centimetru pe

secunda

cm/s 1 m/s = 102cm/s

acceleratie

L1M0T-2 metru pe

secunda la

patrat

m/s2 centimetru pe

secunda la patrat

cm/s2 1 m/s2 = 100 cm/s2

forta L1M1T-2 newton N dyn dyn 1 N = 105dyn

impuls L1M1T-1 kilogra kg×m/ gram - g×cm/s 1 kg×m/s

m - metru

pe secund

a

s centimetru pe

secunda

= 105 g×cm

/s

energie L2M1T-2 joule J erg erg 1 J = 107erg

putere L2M1T-3 watt W erg pe secunda

erg/s 1 W = 107erg/s

presiune L-1M1T-2 pascal Pa barye barye 1 Pa = 10 barye

densitate

L-3M1T0 kilogram pe metru cub

kg/m3 gram pe centimetru cub

g/cm3 1 kg/m3 = 10-3 g/c

m3

momentul fortei

L2M1T-2 newton - metru

N×m dyn - centimet

ru

dyn×cm

1 N×m = 1

07dyn×cm

moment cinetic

L2M1T-1 kilogram –

metru patrat

pe secund

a

kg×m2/s

gram - centimetru patrat

pe secunda

g×cm2/s

1 kg×m2/s

= 107 g×c

m2/s

moment de

inertie

L2M1T0 kilogram –

metru patrat

kg×m2 gram - centimetru patrat

g×cm2 1 kg×m2 = 107 g×c

m2