reductoare coaxiale · pdf file 1. simboluri si unitati de masura 2. informatii generale 3....

Click here to load reader

Post on 21-Sep-2020

6 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • REDUCTOARE COAXIALE

  • CUPRINS

    1. Simboluri si unitati de masura

    2. Informatii generale

    3. Factorul de serviciu

    4. Puteri termice

    5. Selectii

    6. Puncte de verificare

    7. Caracteristici de design

    8. Denumire

    9. Lubrifiere

    10. Sarcini radiale si coaxiale

    11. Alegerea unui motoreductor

    12. Date tehnice

    13. Dimensiuni

    14. Momente de inertie

    15. AntiEX

    16. Conditii de echipare

    17. Instalare

    18. Intretinere

    19. Depozitare

    20. Lista cu piese de rezerva

    21. Motoare electrice

  • 1. SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA

    Simbol U.M. Descriere

    C - Factor radial de stres

    fa - Factor de ventilatie

    fl - Factor de lubrifiere

    fs - Factor de serviciu

    fu - Factor de utilizare

    Fa1 [N] Sarcina maxima permisa pe axul de intrare

    Fa2 [N] Sarcina maxima permisa pe axul de iesire

    Fr1 [N] Sarcina radiala maxima permisa pe axul de intrare

    Fr2 [N] Sarcina radiala maxima permisa pe axul de iesire

    Frc [N] Sarcina radiala calculata

    Frx1 [N] Sarcina radiala maxima permisa pe axul de intrare

    recalculata cu sarcini aplicate in diferite puncte

    Frx2 [N] Sarcina radiala maxima permisa pe axul de iesire

    recalculata cu sarcini aplicate in diferite puncte

    i Factor de reductie

    Jm [kg∙m2] Momentul de inertie al motorului

    Jr [kg∙m2] Momentul de inertie al reductorului

    Ju [kg∙m2] Momentul de inertie al maselor externe

    K - Factorul de accelerare al maselor

    M1 [Nm] Cuplul transmis la intrarea in reductor

    M2 [Nm] Cuplul transmis la iesirea din reductor

    Mn2 [Nm] Cuplul nominal la iesirea din reductor

    Mr2 [Nm] Cuplul necesar la iesirea din reductor

    Mc2 [Nm] Cuplul calculat la iesirea din reductor

    n1 [min -1] Viteza unghiulara la intrarea in reductor

    n2 [min -1] Viteza unghiulara la iesirea din reductor

    P1 [kW] Puterea de transmisie la intrarea in reductor

    P2 [kW] Puterea de transmisie la iesirea din reductor

    Pm [kW] Puterea nominala a motorului

    Pn1 [kW] Puterea nominala la intrarea in reductor

    Pn2 [kW] Puterea nominala la iesirea din reductor

    Pr1 [kW] Puterea necesara la intrarea in reductor

    Pt [kW] Puterea termica

    Rd Randament dinamic

    ta [°C] Temperatura mediului ambiant

  • 2. INFORMATII GENERALE

    Puterea nominala la intrarea in reductor Pn1 [kW]

    Aceasta este puterea aplicata la intrare raportata la viteza n1 si factorul de serviciu FS=1. Formua urmatoare este valabila pentru

    motoreductoare:

    Pn1 = Pm ∙ FS

    Puterea nominala la iesirea din reductor Pn2 [kW]

    Puterea transmisa la iesirea din reductor poate si calculata cu urmatoarele formule:

    Pn2 = Pn1 ∙ Rd Pn2 =

    Cuplul nominal la iesirea din reductor Mn2 [Nm]

    Cuplul transmis la iesirea din reductor raportat la viteza n1 si corespondentul n2 calculat la factorul de serviciu FS=1

    Mn2 = M2 ∙ FS

    Randament dinamic Rd

    Calculul cuplului Mn2 indicat in tabel a fost calculata operand la sarcina minima dupa functionarea initiala. Valorile Rd ale

    reductorului sunt urmatoarele:

    CV..1 - RCV..1 0.98 CV..2 - RCV..2 0.95 CV..3 - RCV..3 0.93

    Viteza unghiulara n1-n2 [min -1]

    Aceasta viteza este determinata de tipul motorizarii (n1) si de raportul de reducere consecvent (n2)

    n2 =

    Este recomandat - in cazul in care transmiterea permite - sa aveti la intrare viteze mai mici de 1400rpm pentru a asigura conditii

    optime de functionare. Oricum se pot folosi viteze pana la 2800rpm fara nici o problema.

    3. FACTORUL DE SERVICIU

    Factorul de serviciu este un parametru care traduce sarcina operationala a reductorului cand intalneste o valoare numerica si in

    acelasi timp ia in considerare orice variatie de sarcina sau eventuale socuri pe care reductorul le-ar putea atribui in timpul

    anumitor intrebuintari.

    Graficul de jos va va ajuta sa alegeti factorul de serviciu FS indata ce stabiliti urmatoarele lucruri:

     tipul de sarcini bazat pe factorul de acceleratie al maselor K: A-B-C

     timpul de fuctionare in ore pe zi h/d

     numarul de opriri si porniri pe ora

     tipul de sarcina:

    A - K ≤ 0.30 (sarcina uniforma) B - 0.30

  • h/d Numarul de opriri si porniri pe ora

    Factorul de acceleratie al maselor K

    Folosit pentru a determina tipul de sarcini, si se obtine folosind ecuatia:

    K =

    unde:

    Ju [kgm2] - momentul dinamic de inertie al maselor exterioare

    Jm[kgm2] - momentul de inertie al motorului electric

    4. PUTERI TERMICE

    Puterea termica Pt este o valoare care indica limita termica a reductorului, orice ce este peste aceasta cauzeaza defectiuni la

    nivelul componentelor interne si va degrada calitatea lubrifiantului.

    Valorile date in urmatorul tabel reprezinta puterea maxima transmisibila a reductorului la o functionare continuua si la o

    anumita temperatura a mediului ambiant ta (°C)

  • Pt Puterea termica [kW]

    CV Temperatura mediului ambiant

    Daca reductorul functioneaza cu intreruperi si nu incontinuu, valoarea Pt trebuie corectata folosind factorul multiplu dat in

    tabelul urmator. Reductoarele cu trei stagii de reductie nu au nevoie de corectie a puterii termice deoarece este mai mare decat

    puterea de transmisie Pn1

    fu Factor de utilizare

    tf: timpul de functionare in minute 10 20 30 40 50 60

    1.7 1.4 1.25 1.15 1.08 1

    fa Factor de ventilatie 1 Reductor fara ventilatie fortata

    1.4 Reductor cu ventilatie fortata

    fl Factor de lubrifiere 0.9 Ulei mineral

    1 Ulei sintetic

    Va rugam sa verificati daca urmatoarea conditie se aplica:

    Pr1 ≤ Pt ∙ fu ∙ fa ∙ fl

    5. SELECTII

    Pentru a selecta corect un reductor sau motoreductor, urmariti sugestiile urmatoare: Alegerea unui motoreductor RCV a) Determinati factorul de serviciu FS in functie de tipul de sarcina, numarul de porniri si opriri pe ora si numarul de ore de funcionare pe zi. b) Presupunand ca se cunosc cuplul Mr2, viteza n2 si randamentul dinamic Rd puteti obtine puterea de intrare necesara aplicatiei folosind urmatoarea ecuatie:

    Pr1 =

    [kW]

    Valoarea Rd a reductorului se gaseste pe pagina 4. c) Consultati fisele tehnice ale motoreductorului si gasiti puterea corespunzatoare motorului:

    Pm ≥ Pr1

  • Selectarea reductoarelor CV si reductoarelor pentru motoare IEC

    a) Determinati factorul de serviciu Fs b) Indata ce cunoasteti cuplul de iesire necesar aplicatiei, se poate defini si calcula cuplul:

    Mc2 = Mr2 ∙ FS

    c) Acum ca ati calculat cuplul Mc2 si de asemenea aveti factorul de reducere [i], consultati tabelele pentru a gasi reductorul care

    are factorul de reducere cel mai apropiat de cel calculat si are la iesire cuplul de:

    Mn2 ≥ Mc2

    Daca un motor electric de forma B5 trebuie sa fie adaptat la reductorul ales, verificati cat de realizabila este aceasta adaptare

    verificand posibilele predispozitii (IEC B5 sau IEC B14) in tabele de date.

    6. PUNCTE DE VERIFICARE

    Odata ce ati ales corect tipul de reductor sau motoreductor, este de preferat sa verificati daca se aplica urmatoarele:

    Cuplul maxim

    Cuplul maxim la varful suprasarcinii instantanee a aplicatiei trebuie sa nu fie mai mare decat dublul valorii cuplului reductorului

    date in acest catalog.

    Puterea termica

    Valoare puterii termice a unui reductor trebuie sa fie mai mare sau egala decat puterea necesara aplicatiei

    Sarcini radiale si de tractiune

    Sarcinile radiale si de tractiune de pe axul de intrare si de iesire trebuie sa se incadereze in valorile sarcinilor maxime permise

    date in catalog.

    7. CARACTERISTICI DE DESIGN

    Reductoarele VARMEC si motoreductoarele au fost proiectate integral folosind software de ultima generatie. Fiecare

    componenta a fost proiectata si testata luand in considerare sarcinile maxime aplicabile reductorului in conformitate cu AGMA

    2001-B88. Carcasele si flansele sunt construite din aluminiu nevopsit de marime 141 pana la 162.

    Carcasele si flansele de orice alta marime sunt construite din otel turnat foarte rezistent. Forma rotunda ofera reductorului o

    rigiditate si soliditate optima, permitand montarea in orice pozitie.

    Procesul de fabricatie al diferitelor componente este realizat de masini moderne CNC care ofera precizie maxima de constructie.

    Toate rotile dintate sunt construite din aliaj de otel calit corectat succesiv pentru a oferi o performanta mai buna si un zgomot

    cat mai redus chiar si atunci cand functioneaza in sarcina.

    Arborele de intrare este construit din aliaj de otel calit; arborele de iesire este construit din otel de o duritate ridicata.

    Reductoarele