ROBERT SHECKLEY - LIPITOAREA

Lipitoarea astepta sa fie hranita. Fara sa fie constienta de nenumaratele secole care se scurgeau, ratacea de milenii in deriva prin imensitatea vida a spatiului. Nu era constienta nici atunci cind, in cele din urma, ajunse pe un soare. Radiatiile generatoare de viata patrunsera prin sporul dur si uscat. Gravitalia isi exercita si ea influenta-i binefacatoare. O planeta o atrase, impreuna cu alte sfarimaturi stelare, si lipitoarea cazu, aparent neinsufletita in invelisul dur al sporangelui. Vinturile o purtara in jurul Pamintului, graunte de praf printre miliardele de alte grauncioare de praf, se jucara cu ea, apoi o lasara sa cada. Atingind solul, ea incepu sa se miste, absorbind hrana care se filtra prin invelisul sporangelui. incepu sa creasca si continua sa se hraneasca. Frank Conners se opri in fata verandei si tusi de doua ori. Domnule profesor! Scuzati-ma, eu... Barbatul inalt, palid, intins pe un divan desfundat nu se misca. Ochelarii cu rama de corn erau cocotafi pe frunte si el sforaia incetisor. Sint foarte mihnit ca va deranjez, zise Conners, dindu-si spre ceafa vechea-i palarie. Stiu ca este saptamina dumneavoastra de odihna, ca n-ar trebui... dar in sant se afla ceva teribil de ciudat. Sprinceana stinga a omului inalt si palid se ridica, dar in afara de acest semn nu paru ca aude ceva. M-ati auzit, domnule profe sor? Desigur, nu sint surd, raspunse Micheals cu o voce stinsa, fara sa deschida ochii. Ai gasit vreun spiridus? Un ce? intreba Conners privindu-l crucis pe Michaels. Un omulet verde. Trebuie sa-i dai lapte, Conners. Nu, domnule. Cred mai curind ca este o piatra.

Michaels deschise un ochi si il privi pe Conners. titi, imi pare, intr-adevar, grozav de rau... Saptamina de odihna a profesorului era un obicei sacrosant instituit, de zece ani, fiind unica excentricitate pe care si-o permitea. intreaga iarna Michaels preda antropologia, facea parte dintr-o jumatate de duzina de comitete, se interesa de fizica si chimie... Cind venea la ferma pe care o renovase, in statul New York, isi impunea invariabil o saptamina de repaos total, in timpul acestei saptamini nu facea nimic altceva decit sa doarma. in cea de-a doua saptamina, profesorul Michaels se plimba, privea copacii, pestii. O data cu sosirea celei de-a treia saptamini se bronza la soare, citind sau reparind hambarele, cind nu escalada unul sau doua virfuri de munte. La sfirsitul celor patru saptamini nu-si mai gasea locul, si nu mai dorea decit un singur lucru; sa se intoarca in oras. Dar saptamina de odihna era sacra. Va asigur ca nu v-as fi deranjat pentru nimica toata, repeta Conners. Dar aceasta piatra blestemata mi-a dizolvat cinci centimetri din hirlet. Michaels deschise si eel de-al doilea ochi si se ridica. Conners ii arata hirletul. Virful era complet retezat. Michaels isi trecu picioarele peste marginea canapelei si isi incalta vechii lui mocasini scilciaji. Sa mergem sa vedem minunea asta, zise el. Obiectul se afla in sant, chiar la capatul peluzei. Era rotund, aproximativ de dimensiunea unui pneu de camion si, evident, compact. Suprafata gri inchis era strabatuta de o retea complexa de vene. Nu o atingeli, totusi, zise Conners. Nici nu intenlionam. imprumuta-mi hirletul tau. Michaels lua unealta si atinse experimental obiectul. Era dur si nu ceda nici un milimetru. Mentinu hirletul pe suprafata obiectului, apoi il retrase. Din hirlet dis-

paruse o alta bucata. Nu pare sa emane caldura, i se adresa el lui Conners. Ai remarcat cumva asta prima data? Conners dadu din cap. Michaels lua un pumn de pamint si il arunca pe obiect. Pamintul disparu rapid, nelasind nici o urma pe suprafata cenusiu-negricioasa. O piatra care urma suferi aceeasi soarta. Nu-i asa profesore ca, practic, asta-i eel mai al naibii si de necrezut lucru pe care l-ati vazut vreodata? intr-adevar, raspunse Micha els ridicindu-se. De fapt, chiar asa stau lucrurile... El ridica hirletul si izbi cu forta obiectul care ramasese pe suprafata acesluia, fara sa se afunde sau sa sara cit de putin. Ce credeti ca este? intreba Conners. in orice caz, nu-i o piatra, raspunse Michaels, dindu-se cu un pas inapoi. Lipitorile beau singe. Obiectul asta pare sa bea pietre si praf. Fara sa mai punem la socoteala hirletul. Se apropie din nou si lovi de mai multe ori obiectul, apoi cei doi oameni se privira lung. Pe drum trecea o jumatate de duzina de camioane ale armatei. Merg sa telefonez la universitate si sa cer sfatul unui fizician, zise Michaels. Sau unui biolog. Mi-ar placea sa scap de chestia asta inainte sa-mi distruga gazonul. Urcara incet spre casa.

Lipitoarea se hranea cu orice. Vintul trecind peste suprafata ei cenusiu-negricioasa inducea putina energie cinetica. A utilizat si energia fiecarei picaturi de ploaie Lumina soarelui era de asemenea absorbita si convertita in masa, ca sa-i creasca corpul. Consuma solul pe care se odihnea; pamintul, pietrele si ramurile erau descompuse de celulele complexe ale Lipitorii si transformate in energie. La rindul ei. aceasta energie era transformata in masa, si Lipitoarea cre$tea.

Putin cite putin ii revenira pri-mele licariri de constiinta. Cel dintTi lucru de care Lipitoarea isi, dadu seama a fost micimea de neconceput a corpului ei. Cind Michaels se duse s-o vada, a doua zi, avea un diametru de 2,50 metri, depasind de-acum marginea drumului si a gazonului. in ziua urmatoare, diametrul ajunse la aproape 6 metri; obiec-tul luase forma santului si se In-tindea pe aproape toata latimea drumului. in ziua aceea, seriful sosi In Fordul sau model A, urmat de jumatate din oras. Ei, profesore Michaels, intreba seriful Flynn, asta-i lipitoa rea dumitale? Asta e, raspunse Michaels, care Tsi petrecuse toata ziua precedenta cautInd un acid capabil s-o distruga. Va trebui sa eliberam soseaua, Profesoare, zise Flynn, inaintind cu un aer jovial spre Lipitoare. Nu putem lasa drumul blocat de un lucru ca asta. Camioanele armatei t r e b u i e sa treaca... Sint cu totul dezolat, zise Michaels, pastrlndu-si o expresie de nepatruns. Dati-i drumul serife, va rog. Fiji insa atent, e fierbinte. Lipitoarea nu era deloc calda, dar date fiind circumstanlele, era explicatia cea mai simpla. Si Michaels Tl urmari cu interes pe seriful care Incerca sa intro-duca o ranga pe sub obiect. isi reprima la iujeala surisul cInij vazu ca, atunci cind seriful o re-trase, din bara lipseau vreo 20 de centimetri. Flynn nu se lasa descurajat doar de atita lucru. El venise sa mute un pietroi care Incurca tre-burile. Asa ca se indrepta spre masina si scoase din portbagaj o lampa de sudura si un baros. Aprinse lampa si ataca o parte a lipitorii. Dupa cinci minute nu se petrecuse nici o schimbare. Cenusjul nu devenise rosu si nici nu paru sa se Incalzeasca. Dupa ce conti-nua sa o Incalzeasca inca vreo 15 minute bune, Seriful Tsi chema unul din oameni. Hei, Jerry! Loveste cu barosul in locul pe care l-am incalzit. Jerry lua barosul, il ridica dea-supra capului si il repezi cu toata forta asupra obiectului. Scoase Insa un strigat de durere; barosul ii scapase aproape din miini, din cauza absentei totale a reculului. in departare se facu auzit vuie-tul surd al unui convoi militar. Ah, acum lucrurile se vor re-' zolva, zise Flynn frecindu-si miinile. Michaels nu era deloc sigur. in-conjura Lipitoarea, intrebIndu-se

ce substanfa putea sa aiba aceste proprietati. Raspunsul era simplu. Nici una. Cel putin nici una dintre substantele cunoscute. Conducatorul jeepului din ca-pul convoiului ridica mina si con-voiul se opri cu un scrisnet de pneuri. Un ofit,er uscaliv si ner-vos, cu o figura inteligenta cobori dintr-unul din jeepuri. Cum purta o stea pe fiecare umar, Michaels isi dadu seama ca era vorba de un general de brigada. Nu puteti bloca drumul asta, zise generalul. Era Inalt si slab, imbracat intr-un costum de vara de culoare bej, iar privirea rece a ochilor se detasa pe obrazu-i bronzat... Datj la o parte lucrul asta de pe sosea, va rog. Nu-I putem nici misca din loc, zice Michaels. Si ii povesti pe scurt evenimentele din zilele trecute. Trebuie indepartat de aici, rosti generalul. Convoiul trebuie sa treaca. Ziceti ca nu puteli sa-l ridicati cu o ranga? Si c a lampa de sudura nu are nici un efect. Exact, raspunse Michaels, cu un suris imperceptibil. $'er, zjse generalul, intorcindu-se, treci peste el. Michaels era pe punctul de a protesta, dar se hotari sa se ab-jina. Inteligenja militara trebuie lasata sa aiba propriile-i expe-rient,e. Soferul baga In viteza si demara In tromba, trecInd cu usurinta peste marginea de zece centimetri Inaltime. Ajuns in mijlocul lipitorii, jeepul se am opri. Nu ti" spus sa opresti, se-nrosi generalul. Dar n-am oprit, domnule ge neral!, protesta soferul. Din cauza opririi bruste a jeepului, motorul calase. Soferul Tl porni din nou, trecu pe tracjiune dubla si incerca sa inainteze ac-celerind din plin. Dar jeepul sta-tea Insurubat in loc, ca si cum In jurul lui s-ar fi turnat beton. Scuzati-ma, rosti Michaels, dar daca va uitafi bine, puteti sa vedeti ca rotile se afunda incet. Generalul privi fix rojile, ducIn-du-si in mod mecanic mIn'a la pistol. Apoi ii striga soferului: Sari! Si nu atinge materia asta negricioasa! Alb ca varul, soferul se catara pe capota masinii sale, privi in jur si sari evitind la milimetru marginea Lipitorii. intr-o tacere adinca toate privi-rile se fixara asupra jeepului. Pne-urile, apoi jantele se dezintegrara incet si disparura; sasiul, odihnin-du-se acum chiar pe masa cenu-sie, avu aceeasi soarta. Antena disparu ultima.

Generalul mormai citeva injura-turi, apoi se intoarse spre sofer intoarce-te la convoi si spune citorva oameni sa aduca grenade si dinamita. Nu stiu ce avefi aici, zise ge neralul. Dar ceea ce stiu este ca obiectul asta nu va opri un convoi al armatei americane. Michaels nu era deloc sigur de asta. Acum Lipitoarea aproape isi re-venise si corpul ei cerea mereu mai multa hrana. Ea dizolva, intr-un ritm accelerat, solul pe care se afla, umplInd golul astfel format cu propriul corp si revar-sinduse pe de laturi. Avu loc o explozie mai violenta si Incerca senzatja unei porfii de hrana intr-adevar consistente!. O inghiti cu lacomie accelerindu-si ritmul de crestere si astepta cu neliniste alte explozii, pe cind ce-lulele ei urlau de foame. Ea mlnca, crestea si continua sa se reverse. In picioare, pe un mic delusor, Michaels contempla distrugerea casei sale. Lipitoarea-avea acum un diametru de mai multe sute de metri si ajunsese la pridvor. Adio, casa, gIndi Michaels, amintindu-si de cele zece veri pe care le petrecuse In ea. Pridvorul se prabusi si disparu in corpul lipitorii. Casa se prabusi si ea si fu inghitita bucata cu bu-cata. Scuzati-ma domnule, zise un soldat care sosise in spatele lui. Generalul O'Donnell ar dori sa va vorbeasca. Foarte bine, zise Michaels, aruncInd o ultima privire asupra a ceea ce mai ramasese din'casa. il urma pe soldat printr-o spar-tura a gardului de sirma ghimpata care forma un cere de aproape un kilometru diametru In jurul Lipitorii. O companie de soldati facea de garda, tinind la distanta ziaristii si sutele de curiosi. Michaels se intreba pentru ce Ti permiteau sa intre in incinta. Ajunse la concluzia ca asta se da-tora faptului ca totul se petrecea, in mare parte, pe proprietatea sa. Soldatul Tl duse la un cort. Michaels intra, aplecindu-se. O'Donnell, tot in tinuta de vara, se afla asezat In fa^a unui birouas. ii facu semn sa se aseze. Mi s-a dat sarcina sa debarasez tinutul de Lipitoare, il anunta el. Michaels schita un semn de asentiment, fara sa puna pro-blema daca e intelept sa se incre-

dinfeze unui soldat sarcina care trebuia sa-i revina unui savant. Sinteti pr'ofesor, nu-i asa? Da., de antropologie. Bine. Fumaji? Generalul ii oferi un foe, apoi continua. Miar placea sa ramineti aici in calitate de consilier. A(i fost printre primii care au vazut Lipitoarea si apreciez faptui ca mi-a(i impartasit din observable dumneavoastra In privinja (surise)... inamicului. Cu placere, zise Michaels. Cu toate astea ma gindesc ca treaba ar fi mai cunnd de domeniul unui fizician sau al unui biochimist. Nu (in sa fie prea multi savanji aici, n-ar face decit sa semene confuzie. Nu ma in(elegeti gresit. Am eel mai inalt respect pentru stiin(a. Sint, si nu ma ascund, un soldat cu preocupari stiinjifice. Sint mereu interesat de ultimele tipuri de arme. in zilele noastre nu se mai poate face razboi fara stiinta. Dar nu vreau ca o duzina de teoreticieni sa-si bage nasul peste tot si sa ma impiedice sa actionez. Am fost insarcinat s-o distrug cu orice mijloc si imediat. Nu cred ca va fi usor. lata de ce am nevoie de dumneavoastra, zise O'Donnell. Spuneji-mi in ce consta dificultatea si voi gasl un mijloc. De acord. Dupa cit pot sa-mi dau seama, Lipitoarea este un convertizor organic masaenergie, de o eficienfa inspaimintatoare. Presupun ca are un ciclu dublu. in primul rind, transforma masa in energie, apoi, pe aceasta din urma, o retransforma in masa, care este utilizata pentru cresterea propriului Corp. in al doilea rind, ea transforma direct energia in masa corporala. Cum face asta... nu-mi dau deloc seama. Avem deci nevoie de ceva puternic, il intrerupse O'Donnell. Nici o problema. Am ceea ce trebuie. Cred ca nu m-aji inteles bine. Sau ca nu m-am exprimatclar. Lipitoarea se hraneste cu

nu e limitata decit de marimea sursei de hrana. Vre(i sa spunefi ca poate sa creasca la nesfirsit? E posibil intr-adevar sa con tinue sa creasca atita vreme cit va avea ceva de mincat. S-ar putea spune ca ne sfideaza, zise generalul. Lipitoarea asta nu poate fi total insensibila la orice for(a...

Pare sa fie. Va sfatuiesc sa aduceti cifiva fizicieni. Si, de asemenea, niste biologi. Cere(i-le sa gaseasca un mijloc ca s-o neutralizeze. Profesore, nu-i pot astepta pe cei ctyva sa termine de discutat. Am o axioma. Nimic nu e insensibil in fata fortei. Concentrafi suficient de multa for(a si orice va Si continua pe un ton mai prietenos. Sti(i, Profesore, nu trebuie sa discredita(i stiinja pe care o reprezenta(i. Sintem in posesia celei mai mari cantitaji de energie si de arme radioactive care au fost vreodata adunate intr-un singur loc. Credetj ca Lipitoarea dumnea voastra poate sa reziste fortei lor combinate? Exista posibilitatea de a fi suprasaturata, zise Michaels fara convingere. Veniti cu mine, ii zise fericit O'Donnell, care se sculase in picioare si ridicase usa rabatabila ca sa treaca. Mergem sa strivim Lipitoarea asta! Dupa o asteptare indelungata, un nou potop de hrana bogata se revarsa peste ea, din ce in ce mai abundenta. Radia(ii, vibratii, explozii, corpuri solide, lichide, o varietate incredibila de alimente. Le accepta pe toate. Dar hrana sosea prea incet pentru celulele ei infometate. Acum, cind ajunsese la o marime aproape satisfacatoare, revenise complet la viata. Descifrind incilceala radiafiilor, ea localiza o mare concentra|ie de noua hrana. Fara eel mai mic efort, se ridica in aer, zbura o distanfa scurta si se lasa sa cada peste hrana. Celulele ei, incredibil de eficiente infulecara bogatele substanfe radioactive si nu neglijara nici potenfialul inferior al metalelor si al blocurilor de hidrafi de carbon. Imbecilii!, zise generalul O'Donnell. De ce s-au inspaimintat asa? S-ar zice ca n-au invafat niciodata nimic! El se plimba nervos incoace si incolo prin fata cortului, care se ridica acum la cinci km de locul in care fusese amplasat mai inainte. Lipitoarea atinsese trei km diametru. Fusese necesara evacuarea a trei ferme agricole. Nemiscat linga cort, Michaels nu intelesese inca bine ceea ce se intimplase. Lipitoarea suportase fara sa se miste acfiunea conjugata a diverselor arme, apoi, brusc, se ridicase in aer. Un timpceda. Orice.

energie. E capabila sa absoarba energia oricarei arme pe care o veji utiliza impotriva ei. Si ce se va intimpla, intreba O'Donnell, daca ea va continua sa se hraneasca. Nu stiu absolut nimic in privin(a limitei ei de crestere. Poate

indelungat, enorma ei masa intuneca lumina soarelui, in timp ce zbura incet pina la colina din nord pe care se lasa sa recada. Intervalul ar fi fost suficient sa se treaca la o evacuare, dar spaima ii impietrise pe soldaji si ii facuse incapabili sa reac(ioneze. 67 de oameni isi pierdusera via(a in operatiunea ..Lipitoarea"; generalul O'Donnell ceru autorizatia de a utiliza bombe atomice. Washingtonul trimise un grup de savanti care sa intocmeasca un raport asupra situatiei. Expertii astia au luat, in sfirsit. o decizie? intreba cu turbare O'Donnell, oprindu-se in fata cor tului. A trecut destul de mult timp de cind discuta! E o hotarire dificila, raspunse Michaels. Fizicienii considers ca e vorba de o problema de biologie, iar biologii inclina sa creada ca e

de domeniul chimiei. Nimeni nu este realmente -un expert in ceea ce priveste acest subiect, caci na existat nici un precedent. E vorba de o problema militara, rosti sec O'Donnell. Putin ma intereseaza ce-i lucrul asta, ceea ce vreau sa stiu, este cum sa-l distrug. Sper ca nu vor intirzia sa-mi dea avizul pentru folosirea bombei. Michaels se angajase sa faca unele calcule privitor la aceasta acfiune. Era, desigur, imposibil sa afirmi pe baza unei estimari facuta in graba, a ritmului de absorbtie propriu lipitorii si (inind cont de talia si de viteza ei aparenta de crestere, ca era posibil ca o bomba atomica s-o suprasatureze. Poate ca doar cu conditia sa nu se intirzie prea mult. Estinna

ca inca trei zile ar constitui limita maxima. Cresterea Lipitorii se facea in progresie geometrica. Citeva luni i-ar fi fost suficiente ca sa acopere in intregime intregul continent. S-a implinit o saptamina de cind cer autorizafia sa ma servesc de bomba, bombanea O'Donnell. $i mi-o vor da, dar nu inainte ca acesti magari sa termine ce au de discutat. Se opri in fata lui Michaels si il privi direct in ochi Voi distruge aceasta Lipitoare. O voi zdrobi, oricit m-ar costa! Acum nu mai e o problema de securitate. E in joe onoarea mea! O asemenea atitudine, se gindi Michaels, este specified marilor generali, dar problema n-ar trebui judecata astfel. Datorita conceptiei sale antropomorfiste, O'Donnell considera Lipitoarea ca pe un dusman. Chiar acest termen de Jipitoare" era un element umanizant. O'Donnell ac(iona la fel ca in cazul unui obstacol fizic obis-

nuit, oa si cind Lipitoarea ar fi reprezentat echivalentul unei arme puternice. Dar Lipitoarea nu aparfinea umanita(ii; fara indoiala ca nici nu venea de pe aceasta planeta. Ah! iata-i, in sfirsit!, exclama O'Donnell. Un mic grup iesise dintr-un cort Tnvecinat; !n fruntea lui se afla Alleson, un biolog care lucra pentru guvern. Ei, intreba generalul, a(i descoperit despre ce e vorba? Un moment, rosti Alleson, aruncind priviri furioase pe sub pleoapele inrosite. Trebuie sa merg sa iau un esantion. A(i gasit un mijloc stiinlific ca s-o distrugeti? Oh, asta a fost relativ usor, raspunse Moriarty, un fizician atomist. E suficient s-o inconjuram cu un vid perfect si i-am venit de hac. Sau, trebuie s-o trimitem in spatiu cu ajutorul antigravitatiei. in lipsa, continua Alleson, va sugeram sa utilizam bombele noastre atomice, dar fara a pierde timpul. impartasiti acest punct de vedere?, intreba O'Donnell, cu privirea stralucitoare. Da. Pe cind generalul se indeparta in graba, Michaels se alatura grupului de savanti. Va trebui sa ne recheme foarte curind, se plinse Alleson. Deocamdata nu exista alta solutie decit forta. A(i ajuns la vreo concluzie in privin(a naturii Lipitorii?, intreba Michaels. Doar pareri vagi, raspunse Moriarty, si care se intilnesc practic cu ale dumneavoastra. Lipitoa rea este, probabil, de origine extraterestra, si fara indoiala a ajuns pe planeta noastra in stadiu de spor. Mersera citeva minute in tacere Cum a(i men(ionat: e un convertizor perfect, capabil sa transforme energia in masa si viceversa. Moriarty adauga cu un suris: Ceea ce e bineinteles imposibil si sint in posesia unor cifre care dovedesc acest lucru. Merg sa beau un pahar, zise Alleson. Daca va suride! Cea mai buna idee a saptaminii, zise Michaels. Ma intreb cit timp va dura pina cind il vor autoriza pe O'Donnell ca sa utilizeze bomba. Daca ii cunosc bine pe politicienii mei, zise Moriarty, nu vor trage prea mult de timp. Raportul savanlilor guvernamentali a fost studiat de al(i savan(i guvernamentali. Asta lua citeva zile. in sfirsit, guvernul vru sa stie daca intr-adevar nu exista

nici o alta solutie decit sa faci sa explodeze o bomba atomica chiar in mijlocul statului New York. A fost necesar un timp oarecare pentru a fi convins ca acest lucru era absolut necesar. Ordinul oficial odata semnat si contrasemnat, fura scoase cinci bombe atomice din antrepozitul lor subteran. O racheta a fost afectata acestei misiuni. Se dadura ordinele si ea fu pusa la dispozifia generalului O'Donnell. in sfirsit, masiva racheta de recunoastere isi lua zborul. Pata cenusiu-negricioasa era usor de reperat. Asemanatoare unei rani infectate, ea se-ntindea de la Lake Placid pina la Elizabethtown, acoperind regiunea Keene si valea riului Keene, si atingind marginea regiunii Jay. Prima bomba a fost lansata. Dupa prima ralie de hrana consistenta, asteptarea a fost lunga. De mai multe ori, noaptea, saraca in energie, urma unei zile mai bogate. Deodata, intr-o zi... O uluitoare explozie de energie! Pentru Lipitoare aceasta insemna hrana. Exista insa mereu riscul sa se sufqce. O avalansa de energie se revarsa asupra ei, si Lipitoarea crescu frenetic, incercind sa inglobeze doza titanica. Corpul amenintat de sufocare isi multiplica celulele cu viteza fulgerului. i... Lipitoarea rezista. Energia controlata ii stimula cresterea. Celulele din ce in ce mai numeroase isi repartizara si absorbira hrana. Dozele urmatoare fura intr-adevar delicioase. Lipitoarea minca si crescu. Asta era hrana, adevarata hrana! Niciodata lipitoarea nu se simtise atit de aproape de extaz. Plina de speranja ea astepta noi doze, dar acestea nu se mai repetara. Lipitorii ii era din nou foame. O foame pe care nimic nu putea s-o satisfaca, niciodata. O'Donnell batu in retragere, urmat de trupele demoralizate. isi stabilira tabara la vreo 20 km de latura sudica a lipitorii, in orasul evacuat, Schroon Lake. Diametrul l i p i to r i i ajunsese acum de aproape 100 km. Se intinsese peste mun(ii Adirondacks, acoperind intreaga regiune dintre lacul Saranac pina la Port Henry, ajungind chiar pina la lacul Champlain, de dincolo de Westport. Toti locuitorii fura evacuati pe o raza de 300 km. Generalul O'Donnell a fost autorizat sa foloseasca bombe cu hidrogen, cu conditia

ca savantii sa-si dea acordul. Ei, ce-au hotarit prealuminafii astia?, vru sa stie generalul. Se afla in tovarasia lui Michaels, in salonul unei case din Schroon Lake, unde O'Donnell isi instalase postul de comanda. Cit vor da ocol problemei? continua el enervat. Lipitoarea trebuie aruncata in aer fara intirziere. De ce nu se hotarasc? Se tern de o reac(ie in lant, ii explica Michaels. O concentrate de bombe cu hidrogen ar putea sa declanseze o explozie in scoarfa terestra sau in atmosfera. Vor, fara indoiala, s-o atac cu baioneta!, zise cu dispret O'Donnell. Michaels suspina si se duse sa se aseze intr-un fotoliu. Era convins ca gresisera calea. Grabiti de guvern, savantii se limitau la un singur mod de abordare, forta, si exact asta facea ca Lipitoarea sa prospere. Michaels era convins ca nu intotdeauna era posibil sa combafi focul cu foe. Alleson intra, urmat de sase oameni. lata, zise el. Daca ve(i utiliza cantitatea de bombe care este necesara, dupa calculele noastre, exista un rise serios ca Pamintul sa crape. in caz de razboi trebuie sa-ti asumi riscurile, replica O'Donnell fara ocolisuri. Sa actionez deci? Michaels infelese brusc ca pe O'Donnell nu-l interesa ca facea sa sa.ra in aer Parhintul intreg. incetisor, zise Alleson. Sa ascultam mai intii ce au de spus colegii mei... Generalul se abtinu cu greu. Nu uitati, domnilor ca, dupa propriile dumneavoastra calcule, Lipitoarea creste intr-un ritm de cam sase metri la ora. Si acest ritm nu face decit sa se accelereze, zise Alleson. Dar e vorba de o hptarire care nu se poate lua in graba. Mintea lui Michaels incepu din nou sa vagabondeze. Trasnetul lui Zeus da, iata de ceea ce era nevoie; sau forta lui Hercule. Se ridica brusc. Domnilor, cred ca pot sa va ofer o posibila alternative, desi destul de nedefinita. Ati auzit vorbindu-se vreodata de Anteu? Cu cit minca mai mult cu atit crestea. $i, cu atit era mai flaminda. Desi nu-?i amintea inca cum se nascuse, memoria ii revenea cu incetul. in trecutul indepartat mincase o planeta. Devenita gigantica mersese pina la o stea apropiata si o mincase si pe aceasta, inlocuind celulele pe

care le transformase in energia folosita pentru calatorie. Dupa ce devorase steaua nu mai avusese cu ce sa se hraneasca, deoarece steaua cea mai apropiata se afla la o distanja enorma. O pornise totusi la drum. Masa se transformase in energie, necesara calatoriei. Si Lipitoarea descrescu, in ritm accelerat. Nu ramasese din ea decit un spor in deriva prin spa(iu. Era pentru prima data? Sau... Crezu ca-si aminteste de un trecut nebulos, inca ?l mai indepartat, in care Universul era plin de stele imprastiate la distanfe egale in spatiu. Ea i?i croise drum printre ele, suprimind grupuri intregi, hranindu-se, marindu-se, umflindu-se. Si stelele, inspaimintate, fugisera din fa(a ei, regrupindu-se apoi ca sa formeze galaxii ?i constelatii. Sau era doar un vis? in mod metodic minca pamint, intrebindu-se unde se gasea hrana intr-adevar bogata... Brusc, aceasta isi facu aparifia, dar de asta data deasupra ei. De ce nu cadea peste ea? Lipitoarea astepta mult timp, dar hrana continua sa ramina de neatins. Lipitoarea sfirsi prin a-si lua zborul, ca sa-i vina in intimpinare. Hrana se ridica, indepartindu-se din ce in ce mai mult de suprafata planetei. Lipitoarea o. urma. Hrana cea bogata se indrepta cu viteza in spa(iu si Lipitoarea 0 urma. De acolo ea simti prezenta unei surse ?i mai bogate. Calda 51 minunata hrana oferita de un soare1

in sala de control O'Donnell oferea sampanie savantjlor. Dineurile oficiale urmau sa aiba loc dupa aceea; se celebra victoria. in cinstea lui Michaels care s-a gindit la... cum se numea, Mi chaels? Anteu. Cu toate ca-si bau constiincios sampania, Michaels nu se simtea deloc entuziasmat. Moriarty bolborosea in barba 51 nota ceva pe o hirtie, ajutindu-se cu o rigla de calcul. Alleson bau. Ei, nu coborrtj, zise O'Don nell, umplind din nou cupele. O sa va facefi calculele mai tirziu. Acum, be(i. Se intoarse spre ope rator. Merge totul bine? Analogia lui Michaels fusese aplicata unei nave spatiale. Teleghidata si umpluta cu materiale radioactive pure. Ea plana pe deasupra Lipitorii pina cind aceasta, muscind din momeala. o urma. Anteu isi parasise mama Pamint $i isi pierdea fortele in

Cind explozia avu loc, Lipitoarea era de-acum redusa mult din cauza cheltuielii de energie. Nu se punea problema sa poata ingloba atita hrana. Lipitoarea fu sfisiata, zdrobita, distrusa. Ea se risipi in miliarde de fragmente si fiecare dintre ele se diviza in milioane de particule. Dirijeaz-o in unghi drept fa(a Aceste particule se risipira \n de planul sistemului solar, zise departari, impinse de unda de ?oc Alleson. ?i se divizara spontan. Operatorul minui comenzile. Pe Ca sa formeze spori. ecran se vazu o pata urmarind un Sponi se chirceau, formind un punct. Lipitoarea isi schimbase praf dur si sec, aparent golit de directia. viata, miliarde de grauncioare de Se sim(ira cu to(ii usurati.. praf, inconstiente, raspiridindu-se in ce parte a cerului se afla in spatiu. lipitoarea?, intreba O'Donnell cu Miliarde de grauncioare de praf, o figura imposibila. pindind hrana! Veni(i afara sa vede(i. Cred ca va pot arata, spuse un astroTruducc're tie nom. ROD1CA CMRIACh!jCV Ajuns in pragul usii. astrpnomul arata cu degetul un punct.

spatiu. Operatorul manevra astfel inert nava spatiala sa ramina in afara posibilitatii de atingere a Lipitorii, men(inind totusi o distanja suficient de mica pentru ca aceasta sa continue s-o urmeze. Nava spa)iala si lipitoarea se indreptau direct spre soare. Foarte bine, generale, zise operatorul, au depasit orbita lui Mercur. Domnilor, zise generalul emotional. Am jurat s-o distrug! Dar nu la asa ceva m-am gindit exact... Contam sa utilizez metode mai personale. Ceea ce conteaza este insa distrugerea ei. Ve(i fi cu totii martori... Exista in viata momente cind sa distrugi e o misiune sacra. Traim un asemenea moment. Ah! ce minunat va fi... intoarce nava spatiala! Moriarty era eel care vorbise, cu obrazul alb ca un lintoliu. intoarce-o! El arunca pe masa hirtiile acoperite de calcule. Cifrele erau usor de injeles. Estimarea propor(iei de crejtere a Lipitorii Estimarea propor|iei consumului de energie. Viteza ei in spatiu o constanta. O curba exceptionala indicind energia pe care o primea de la soare pe masura ce se apropia de el. Rezultatul... Va minca Soarele, zise Mo riarty. foarte incet. Sala de control deveni un adevarat azil de nebuni. Savan(ii incercau to(i deodata sa-i explice situatia fui O'Donnell. Moriarty incepu si el si, in sfirsit, Alleson: Proportia de crestere este atit de ridicata inert atunci cind va ajunge pe Soare, va fi capabila sa-l absorba. Sau, eel putin, sa se hraneasca cu suprafata lui pina fl va stinge in intregime. Fara macar sa-si dea osteneala sa incerce sa inteleaga. O'Donnell se intoarse spre operator: Fa-o sa se intoarca! Hrana isi schimba directia, in departindu-se de Lipitoare. Ea porni in urma hranei, intorcind spatele soarelui.

Undeva, in directia asta. Multumesc, zise O'Donnell. Si adauga, adresindu-se operatorului: Haide, soldat. Executa ordi' nele! Opre$te-te! striga generalul si vocea sa putemica $i autoritara fl opri pe Michaels in elanul sau. Stiu ce fac. Aceasta nava a fost special construita dupa indi cative mele. P'. ecran, pata ajunsese punctul. V-am spus ca e vorba de o problema personala, continue O'Donnell. Am jurat sa distrug Li pitoarea. Atita vreme cit va trai nu vom fi niciodata in siguranta. Si adauga, surizind: Daca ne-am duce sa privim cerul? Generalul se indrepta spre usa, urmat de savanti Soldat, apasa pe buton! Operatorul se executa. Un moment, nu se intimpla nimic. Apoi cerul se lumina. O stea stralucitoare, suspendata in spatiu. Lumina ei umplea cerul nopjii; ea se multiplica, apoi se micsora treptat. Ce-a(i facut?, intreba Micha els inca uluit. Racheta era construita in jurul unei bombe cu hidrogen, explica generalul. Am facut-o sa explodeze in momentul in care intra in contact cu Lipitoarea. El se adresa din nou operatorului; Se mai vede ceva pe radar? Absolut nimic, domnule ge neral! Domnilor, zise O'Donnell, am infruntat inamicul si l-am invins. Michaels se sim(i brusc cuprins de 0 groaza de neinchipuit.