robert venturi

Click here to load reader

Post on 28-Oct-2015

150 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

teoria arhitecturii

TRANSCRIPT

  • ROBERT VENTURI

    Date biografice

    Incepand cu anii 1960, arhitectul american Robert Venturi (nascut in 1925) a jucat un rol de

    capatai in revolta post-modernista adresata simplitatii si functionalismului pur al arhitecturii moderniste. Atat in constructiile cat si in scrierile sale el a pledat pentru o arhitectura bogata in simboluri si istorie, complexitate si contradictie.

    Fiul unui comerciant de fructe, Robert Venturi s-a nascut in Philadelphia, la 25 iunie 1925. In 1943 absolveste Academia Episcopala din Philadelphia. Este admis la Princeton University unde ii sunt atribuite titlurile de licentiat in arte(summa cum laude) in 1947 si doctor in arte in 1950.

    La Princeton, Venturi primeste o educatie arhitecturala traditionala sub indrumarea lui Jean Labatut-arhitect francez absolvent al Scolii de Arte Frumoase. De la Labatut Venturi invata nu doar cum cladirile iau nastere in mintea unui arhitect ci si cum sunt ele percepute de trecatori. Venturi a studiat de asemenea istoria arhitecturii iar preocuparea lui fata de acest domeniu va conferi o sursa esentiala de inspiratie.

    Intre 1950 si 1954 Venturi a lucrat succesiv in birourile de arhitectura ale lui Oscar Stonorov si Eero Saarinen. Apoi, in 1954 a castigat Prix de Rome fapt ce i-a permis sa petreaca doi ani la Academia Americana din Roma unde, in compania lui Louis Kahn a studiat cladirile manieriste si baroce ale orasului. Din lucrarile lui Michelangelo si ale lui Borromini-in deosebi, Venturi a preluat unele idei despre folosirea nestingherita a elementelor arhitectonice traditionale: coloanele, arcurile si frontoane pentru a elabora structuri cu totul noi si originale.

    Intorcandu-se in Philadelphia in 1956, Venturi isi reia colaborarea cu Louis Kahn. In 1958 incepe practica in arhitectura ca asociat al firmei Venturi, Cope si Lippincott. In 1961 se asociaza pentru scurt timp cu William Short, apoi in 1964 isi deschide propria firma impreuna cu arhitectul John Rauch. Design-erul Denise Scott Brown -nascuta in Zambia si cu care Venturi se casatoreste in 1967 devine al treilea partener in firma Venturi, Rauch & Scott Brown. O carte esentiala despre arhitectura

    Intre 1951 si 1965, timp in care si proiecteaza, Venturi preda si cursuri de Teoria Arhitecturii la Universitatea din Pennsylvania. Aceste cursuri au constituit baza cartii sale de mare renume: Complexity and Contradiction in Architecture publicata de Muzeul de Arta Moderna in 1966.

    Cunoscuta ca cea mai importanta scriere despre evolutia arhitecturii dupa cea a lui Corbusier: Vers une Architecture din 1923, cartea lui Venturi incuraja arhitectii sa se detaseze de doctrinele rigide conform carora forma urmeaza functia -ale lui Walter Gropius si Mies van der Rohe si sa priveasca in schimb la arhitectura bogata a trecutului, la operele lui Michelangelo, Hawksmoor, Soane, Lutyens, Aalto; la constructiile antice si medievale precum si la arhitectura locala.

    La dictonul lui Mies: less is more, adica putin e mai mult, Venturi a replicat: less is a bore adica mai putin e plictisitor si a scris: imi plac lucrurile mai degraba hibride decat pure, compromitatoare decat curate, distorsionate decat drepte, ambigue decat clare, perverse si impersonale, plictisitoare si captivante deopotrivasunt pentru vitalitate dezordonata decat pentru

  • ordine evidenta. Sunt pentru bogatia de intelesuri decat pentru claritatea exprimarii; pentru sensul figurat ca si pentru functia propriu-zisa.

    Complexity and Contradiction in Architecture a devenit un punct de sprijin pentru tinerii arhitecti din intreaga lume care erau deziluzionati de limitarile stilistice impuse de International Style. In esenta cartea a constituit un manifest pentru miscarea post-modernista din arhitectura.

    Ideile din Complexity and Contradiction au prins contur in lucrarile timpurii ale lui Venturi, inclusiv in prima sa constructie de seama: Guild House (casa Guild) o cladire de apartamente pentru varstnici-in Philadelphia(1960-1963). La casa Guild, Venturi a creat o tensiune artistica, o contradictie combinand estetica de inalta clasa cu motive desenate -preluate din folclor. Ridicata cu pereti de caramida si avand geamuri duble, casa Guild arata la prima vedere ca o cladire obisnuita de apartamente cu 6 etaje din Philadelphia. Dar la o privire mai atenta releva o intrare principala aparte-parand mult prea mica pentru proportiile cladirii, totusi incadrata de o coloana masiva de granit negru, cu o rama enorma de caramida alba si o inscriptie realizata cu litere mari in stil supermarket. Desi ulterior indepartata, o antena de televiziune aurita a fost amplasata pe acoperis tocmai deasupra intrarii; Venturi a declarat ca ii simboliza pe varstnici care petrec atat de mult timp in fata televizorului. In ciuda banalitatii motivelor utilizate ele sunt imbinate armonios pe fatada simetrica. Artistii Pop contemporani, precum Andy Warhol au avut o certa influenta asupra acestui tip de design. Probabil cea mai bine cunoscuta constructie a lui Venturi este casa proiectata pentru mama sa, Vanna Venturi , in Chestnut Hill (1962). Aici din nou scopul a fost sa creeze o cladire nu doar functionala ci si capabila sa produca o tensiune artistica. Pentru asta arhitectul a imbinat elemente antitetice: forma exterioara a casei este simpla cu toate ca planul interiorului este complex; fatadele sunt simetrice dar sunt contrastate de geamurile dezechilibrate si de un horn descentrat. In plus, cu toate ca dimensiunile casei sunt reduse, usile, semineele etc. sunt disproportionat marite. O a doua carte controversata

    Joaca vivace a lui Venturi cu elemente derivate din arhitectura traditionala, precum si atacurile lui la adresa modernismului ortodox nu i-au adus prea multe credite in anii 60. A continuat totusi sa predea iar intre 1966 si 1970 a predat ca Charlotte Davenport Professor of Architecture la Yale. In urma cursurilor sustiute la Yale a aparut in 1972 cartea Learning from Las Vegas (co-autori: Steven Izenour si Denise Scott Brown). Si aceasta lucrare a uimit lumea arhitecturii. A tratat decoratiunile incarcate ale Vegasului nu ca pe o aberatie arhitecturala ci ca pe o veridica forma de arta demna de a fi serios studiata. Venturi a gasit ca Decorated Shed precum si alte edificii ofera lectii de design ce nu pot fi ignorate si a sustinut ca arhitectii au datoria sa raspunda la simbolistica constructilor atat de populare deja existente tot cu cladiri care sa corespunda simbolurilor. La inceputul anilor 70 practica lui Venturi a inceput sa prospere dupa care arhitectul si-a concentrat atentia mai mult spre a crea decat preda si scrie. Mereu revigorant de diferite, cladirile lui Venturi au continuat sa degaje interesul lui pentru folclor si istorie. Casele Trubek si Wislocki din Nantucket(1970) respecta multe din elementele caselor Shingle-style de secol 19 din vecinatate. Fatada curba a casei Brant din Greenwich(1971-1973) reflecta influenta stilului Art Deco al anilor 30. Sinagogi poloneze din secolul 18 l-au inspirat pe Venturi in realizarea unor pivnite inexpresive la casa Brant-Johnson din Vail(1975).

  • In 1986 Venturi a fost desemnat sa proiecteze o extensie a cladirii neo-clasice a British National Gallery of Art din Trafalgar Square, Londra. A ales o structura clasica-moderna cu fatada de piatra. Firma lui Venturi a proiectat de asemenea si aripa de biologie a Princeton University(1983), noua cladire a Parlamentului din Camberra, Australia(1979), Laguna Gloria Art Museum din Austin, Westway Riverfront Project din NY(1979-1985) si numeroase alte mari expozitii la muzeuri din Washington, NY, Philadelphia si alte orase.

    ROBERT VENTURI- TEORIE

    A conferi unei creatii o semnificatie culturala necesita de multe ori trecerea dincolo de un rationament clar, limpede. Iar a intelege asta inseamna a recunoaste importanta limitare in metoda de proiectare a unei cladiri, adica presupunerea optimista ca exista o singura cale corecta de urmat in acest scop, cale care urmata intocmai va duce inexorabil la rezolvarea corecta a problemei functionalitatii. Prin contrast, perspectiva post-modernista accepta ca logica unei solutionari satisfacatoare ar putea conduce pe langa formularile pur rationale si la ambiguitati ce iau nastere cand doua adevaruri intra in competitie. Asa a inceput o rasturnare a valorilor acceptate de Teoria Arhitecturii, realizandu-se un manierism dincolo de taramul ordinelor clasice.

    Una dintre marile contributii ale lui Venturi a fost sa deplanga absenta semnificatiilor culturale in arhitectura modernista si sa semnalizeze importanta prezentei lor in stilurile istoriei. Similar, Scott Brown si Izenour au demonstrat ca si cel mai comun denominator de arhitectura populara non-modernista face referire la valori culturale, pe care la percep indespensabile in construirea de noi edificii. Concluzia care trebuie trasa din aceste observatii este ca nici design-ul cu un aspect de inalta calitate nu poate substitui lipsa semnificatiei culturale si nici satisfacerea deplina a necesitatilor functionale.

    Critica lui Venturi la adresa modernismului se adreseaza de asemenea, prin extrapolare, si la deficientele metodelor moderne de proiectare care incep cu programul functional mai mult decat cu scopul cultural al proiectului.

    Aceasta critica initiala a metodelor moderniste a instigat involuntar o reactivare a tendintelor manieriste, in care reguluile formei si continutului cultural sunt incalcate. Motivul lui a fost analiza a numeroase cladiri istorice in scopul de a-si confirma criticile despre structurile secolului 20. Scopul sau retoric a fost subminarea simetriei plictisitoare si a ordinii desavarsite a arhitecturii moderniste. Variatele categorii analitice se adresau complexitatii, contradictiei, ambiguitatii, acomodarii si altor trasaturi similare. Albeit, implicat cu c