proiect morarit si panificatie.doc

8/13/2019 PROIECT morarit si panificatie.doc

1/28

1

-PROIECT-

Tehnologia moraritului si apanificatiei

Vint Daniela AlexandraI.P.A anul III

Profesor:POP FLAVIA


2/28


3/28

3

1.Tema proiectului

Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moarade grau cu capacitatea de140t/24h pentruF.A. 35% si F.N. 45% masahectolitrica fiind77 kg/hl .


4/28

4

2.Materia prima utilizata 2.1.Caracterictici fizico-chimice ale graului

Materia prima utilizata este graul.Graul este o planta din familiaGramineae , genulTitricum. Bobul de grau provine din fecundarea sidezvoltarea ovarului si este format din invelisul fructului saupericarpul,stratul aleuronic,embrionul, barba si corpul fainos sauendospermul.

Epicarpul este foarte subtire fiind format dintr-un singur rand decelule ,mezocarpul este mai gros si este format din celule alungite,iarendocarpul este format dintr-un strat de celule foarte alungite.

Stratul aleuronic e format din celule mari,pereti grosi si sectiuneaaproape patrata.Endospermul sau corpul fainos cuprinde cea mai mare parte a bobu

aproximativ 84% reprezentand sursa principala de materie nutritiva pentrudezvoltarea embrionului.In centrul endospermului se gasesc granule mari damidon.

Embrionul contine organele viitoarei plante.E imbracat numai depericarp, nefiind protejat de tegumentul seminal si de stratul aleuronic.

a) Compozitia chimica a bobului de grau depinde de foarte multi

factori, cei mai importanti fiind solul, gradul de maturitate alboabelor,compozitia solului,clima,etc. Principalele componente ale acestuisunt: continutul de umiditate,glucidele, substanteleproteice,grasimile,substantele minerale,vitaminele,enzimele.

Continutul de umiditate- este un factor cu mare influenta la pastrareagraului in depozite; la temperatura obisnuita graul se poate pastra in conditbune daca umiditatea lui este sub 13%. Daca umiditatea este mai mare de14% apar o serie de procese biochimice legate de accelerarea respiratiei cuproducere de caldura si apa urmata de procese fermentative care duc ladegradarea masei de grau.

Glucidele ocupa cea mai mare parte a bobului de grau avand functia, camaterie de constituire a invelisului celular si al scheletului protector albobului, fie ca substanta de rezerva(amidon,dextrine).Alaturi de amidon semai gasesc cantitati mici de glucoza( 0.1-0.37%) si zaharoza (1-3.7%).Componente care prezinta importanta deosebita la realizarea procesului defermentare a aluatului.


5/28

5

Substante proteice sunt cuprinse in bobul intreg, dar cele mai multesunt la periferia bobului

-principalele grupe sunt: albumine,globuline,prolamine,gluteide-cantitatea cea mai mare de albumine se gaseste in stratul aleuronic si

germene, endospermul contine numai urme-globulinele se gasesc in cantitati mici si sunt concentrate in mare partein germene

-globulina graului se numeste edestina in proportii de 0.6 %- dintre prolamine griadina se gaseste numai in endosperm si impreuna cu

gluteina formeaza GLUTENUL. Grasimile in germene si stratul aleuronic-sunt combinatii chimice usor oxidabile avand drept consecinta negativa

rancezirea fainurilor.

Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau,dar proportia derepartizare este diferita:- 0.3% in endosperm- 0.48% la periferia endospermului- 7% stratul aleuronic- 3.5%la periferia invelisului- 5%in germene- 1.7-2% continutul bobului

Vitaminele in proportie mare B1,B2,PP; in proportie mica E,A.-cele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratulaleuronic,germene si invelis,iar in endosperm in cantitate redusa-vitaminele A,E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic

Enzimele fac parte din urmatoarele clase:-hidrolaze-transferaze-oxidoreductaze-liaze-xinteraze-izomeraze

-unele enzime intervin in hidroliza amidonului dand nastere maltozei necesprocsului de fermentare a aluatului


6/28

6

GLUTENUL GRAULUIEste o masa elastico-vascoasa care ia nastere cand se prepara aluatul,substantele proteice predominante fiind gliadina si glutenina.

Graul comun contine 18-30% gluten,graul dur 25-40%.

Un grau este bogat in gluten daca continutul de proteina depaseste13%.Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interiorul catre

exteriorul endospermului.Boabele cu forma alungita sunt mai bogate in continutul de gluten

decat cele rotunde,de asemenea granele cu bobul mai mic sunt mai bogatedecat cele cu bob mare.

b) Caracteristici fizice

*Masa hectolitrica (MH, kg/hl) prin masa hectolitrica se intelegemasa unui hectolitru de boabe.Valoarea acestei proprietati este influentatade urmatorii factori: masa specifica a boabelor,capacitatea ordonariiboabelor in aparatul de laborator in scopul determinarii masei hectolitrice,continutul de corpuri straine, umiditatea masei de boabe,etc.

* Masa a 1000 de boabe. Aceasta proprietate da o imagine asupradimensiunilor geometrice ale boabelor.

* Masa specifica (densitatea) Valoarea ei influenteaza propietatilefizico-chimice ale produselor de macinis si unele operatiitehnologice.Deasemenea, variaza in limite mari,foarte mari,datoritacompozitiei chimice ale boabelor.

* Volumul a 1000 de boabe Reprezinta volumul de lichid dezlocuit de1000 de boabe.

* Densitatea aparenta (in vrac sau densitatea masei de boabe) Reprezinta raportul dintre masa boabelor de cereale si impuritati la volumutotal ocupat de acestea.

* Umiditatea reprezinta cantitatea de apa continuta in masa deboabe,exprimata procentual fata de umiditatea maxima posibila (100%).

2.2 Caracteristici tehnologice

Sticlozitatea (%) indica gradul de compactizare a endospermului inboabe.La o sectiune transversala prin bob se pot observa zone sticloase(transparente) si zone fainoase (mate).In zonele sticloase, structura aparecompactizata,iar in zonele fainoase este mai densa.


7/28

7

Boabele sticloase dau prin maruntire cantitati mai mari degrisuri si dunsturi si mai putina faina,iar consumul de energie la maruntirecreste.Din punct de vedere al sticlozitatii, boabele de garu se impart in :boabe cu sticlozitate mai mare de 70%,boabe cu sticlozitate intre 40-70% s

boabe cu sticlozitate mai mica de 40%.Higroscopicitatea reprezinta proprietatea fizica a masei de boabe de aface schimb de umiditate cu mediul inconjurator.In functie de umiditatearelativa a aerului,exista tendinta de a se stabili un echilibru.Umiditatea deechilibru a graului variaza in limite foarte largi ( 7.8-99.9%).

Coeficientul de frecare la alunecare interna si coeficientul de frecareCoeficientul de frecare la alunecare interna are valoare tangentei la

unghiul de taluz natural si depinde de : natura si starea suprafeteiexerioare,umiditatea boabelor si de continutul de impuritati.

Coeficientul de frecare la alunecare externa reprezinta coeficientul defracare la deplasarea masei de boabe de diferite materiale (lemn,tabla deotel,beton).

3. Produse finite3.1. Caracteristici fizico-chimice

a)Proprietati fizice ale fainii de grau

Faina reprezinta la randul ei o materie principala utilizata la obtinerepainii,a produselor de patiserie si a produselor fainoase.La unele sortimentse poate adauga ca si adaos adica la faina de secara.Faina se obtine prinmacinarea boabelor de grau,astfel incat,masa rezultata reprezinta uncomplex de componente chimice si biochimice asemanatoare miezului de g

La fabricarea produselor de panificatie se utilizeaza trei sortimente defaina stabilite,in functie de culoarea si aspectul fiecarui sortiment.

Fainurile de grau au in general,suficienta tirozinaza,dar inchidereaculorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care prinprocesul de proteoliza se produc cantitati importante de tirozina.

b) Compozitia chimica a fainii de grauFaina este formata din substanta uscata si apa.Continutul de umiditate

este cuprins intre 14-14.5%,iar substanta uscata este formata dinproteine,glucide,lipide,saruri minerale,pigmenti si vitamine.


8/28


9/28

9

4. Sistemul si regimul de macinis adoptat

Scopul de baza in prelucrarea cerealelor in subproduse pentru consumeste separarea endospermului de invelisul sau.Prin operatia de macinare aboabelor de cereale se urmareste distrugerea integritatii acestora,pentru asepara apoi particulele de endosperm,pe cat posibil liber de invelis,dupa caacestea sa fie transformate prin macinare in particule fine de faina (produsfinit).

Din punct de vedere economic,operatia de macinare impunepurificarea partilor de endosperm si valorificarea la maximum a materieiprime.Urmarindu-se aceste doua aspecte procesul de macinis poate fi simp

sau foarte complex (dezvoltat). Prin macinare simpla se renunta fie lapuritatea finei obtinute,fie la valorificarea intensa a endospermului bobuluiLa macinisurile dezvoltate se urmareste separarea fie partiala a taratei,fiecat mai intensa indeosebi pentru obtinerea de fainuri superioare.Cerealelesunt sfaramate treptat,fiind trecute in mod repetat prin utilaje de maruntitsi dupa fiecare din aceste treceri repetate produsele sunt sortate la masinilede cernut,iar refuzurile sunt dirijate spre o noua maruntire.Utilajul de bazacu care se face maruntirea estevaltul.

Boabele de cereale nu sunt corpuri uniforme ci au o compozitiecomplexa,o compozitie chimica diferentiata dupa partile sale componente.Pentru ca procesul de macinare sa se desfasoare cu maximum de eficientaeste necesara cunoasterea energiei specifice la sfaramare,tensiunii demaruntire si a fortei de sfaramare a unui bob.

Operatiile principale ale procesului de macinis sunt:srotarea,desfacerea grisurilor, separarea germenilor de grau, sortarea grisurilor si adunsturilor, macinarea grisurilor si a dunsturilor, finisarea ultimelor produsintermediare, compunerea sorturilor de faina.In functie de sistemul demacinis aplicat operatiile mentionate pot fi mai dezvoltate sau mairestranse,iar unele,in anumite cazuri,reduse in totalitate.

In procesul tehnologic de macinis apar diferentieri privind gradul deutilizare tehnica,complexitatea macinisului si nivelul calitativ al produselofinite.Astfel,procesul de macinis se imparte in macinis plat si repetat.Prinmacinis plat se intelege procesul prin care produsul finit se obtine printr-osingura trecere a cerealelor prin valt.Prin macinis repetat,produsul


10/28

10

finit,faina, se obtine prin trecerea produsului in mod succesiv prin mai mulvalturi.Inainte de a intra in valt produsul anterior se separa prin cernerein diferite fractiuni.In mod repetat se ajunge la separarea intensiva ainvelisului de endosperm si la obtinerea produsului finit

5. Elemente de inginerie tehnologica5.1.Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire

a cerealelor pentru macinis

Operatiile tehnologice de pregatire a cerealelor pentru macinis,depozitarea in siloz continua in curatatorie cu eliminarea impuritatilor siconditionare.

Eliminarea impuritatilor poarta numele de curatire,iar tratarea

boabelor cu apa sau cu apa si caldura poarta numele de conditionare.Separatorul aspirator de moara- Eficacitatea de curatire se consideraoptima daca eliminarea impuritatilor se face in proportie de 65-70%.Eliminarea impuritatilor usoare se face prin aspiratie astfel ca 75% dintreacestea se extrag la intrarea pe primul ciur si numai 10% se extrag in canalde evacuare a graului din tarar.Incarcatura specifica medie de 50-60kg/cm*h.Triorul cilindric- separa impuritatile cu forma sferica ca:mazarichea,sparturile de grau.In timpul functionarii mantauasau cilindrul trioric se

roteste cu 40-45 rotatii/minut.Graul intrat in interiorul cilindrului inainteazdatirta miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita.Triorul spiral- separa boabele sanatoase si sparturile de grau care trec inmasa corpurilor straine,realizeaza si sortarea diferitelor grupuri de corpuristraine care se gasesc in amestec.Separarea se face pe baza diferentei deviteza de alunecare pe un plan inclinat,corpurile avand mase si coeficienti alunecare si frecare diferiti.Viteza de alunecare a boabelor pe suprafataelicoidala variaza intre 0.5-1.5m/s.Productivitatea depinde de inaltimeatriorului si diametrul suprafetei elicoidale.

Masinile de descojit si periat- Masa de boabe de cereale contine siparticule fine aderente la suprafata bobului.Particulele de praf pot fi denatura minerala,organica,sau pot exista diferite microorganisme specifiecerealelor. Indepartarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor seface prin procedeul tehnologic de descojire,periere numit si procedeu uscatsi prin spalare numit si procedeu umed.


11/28

11

Au loc doua faze: descojirea primara- se realizeaza cu descojitorulEureka cu manta de sarma impletita sau tabla perforata montata inainteamasinii de spalat,iar praful rezultat e un praf negru nefurajer.Graul intrat inutilaj prin gura de alimentare e aruncat pe suprafata interioara a mantalei d

catre rotorul cu palete.Cand graul vine in contact cu suprafatamantalei,praful si partea superioara a invelisului se desprind.Operatia deantrenare, lovire si frecare continua pe tot parcursul drumului de laintroducerea in manta pana la parasirea acesteia.Descojirea secundara se realizeaza cu descojitorul cu manta abraziva dinsmirghel avand un efect intens de descojire.Aceasta se monteaza dupamasina de spalat iar praful rezultat e un praf alb cu valoare furajera.Masina de spalat- Spalarea cerealelor este operatiatehnologica care are cascop indepartarea corpurilor straine aderente pe bob,indepartarea pietrelor

si a bulgarilor de pamant cu aceleasi dimensiuni cu ale bobului degrau,indepartarea corpurilor usoare de tipul pleava.Efectul tehnologic al operatiei depinde de:distanta parcursa de grau in

bazinul de spalare stabileste in functie umiditatea initiala pentru ca prinspalare umiditatea creste cu 2-4%. Debitul de spalare si incarcarea specifica masinii viteza de transport a apei in bazinul de spalare,viteza tangentiala paletelor,coloana de zvantare care trebuie sa fie optime.Operatia de spalarereduce continutul de cenusa cu 0.001-0.003%.Dupa spalare apa eliminatacontine 0.5% impuritati, din care 2% sunt minerale,iar restul impuritatilorsunt organice ca:paie,pleava.boabe sistave.Spalarea graului duce la obtinerunei extractii mai mari de faina alba cu un continut mai redus de substanteminerale.Valtul de moara- este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat,constituind principalul utilaj tehnologic folosit pentru operatiile demaruntire.Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuricontrare.Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cuboabele,in timpul solicitarii este foarte mica.La anumite viteze unghiularesdatorita unei caracteristici a suprafetei de lucru,actiunea tavalugilor asupraboabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuniinstantanee,deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare.

Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda, alegereafacandu-se in functie de procesul tehnologic.Astfel,daca tavalugii se folosepentru sfaramarea boabelor si separarea endospermului de invelis,suprafatava fi rifluita,iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm


12/28

12

in faina (maruntirea grisurilor si a dunsturilor curatite) suprafata va fineteda.

5.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru

macinisNecesarul de utilajese calculeaz n funcie de : Capacitatea de producie a morii ; ncrcarea specific pe fiecare utilaj ; Caracteristicile tehnice ale utilajelor ; Calitatea grului ; Felul mciniului ; Extracia de fin etc.

S se calculeze necesarul de utilaje a unei secii de pregtire a grulupentru mcini la moara cu capacitate de 100t/24h.

1.Capacitatea morii(Cm) = 140t/24h

2. Capacitatea curtoriei

Cc = Cm + (1020%) cmCc = 140 + 100

100

10 => Cc = 114t/24h

3. Capacitat curtoriei ntr -o or

Cc/h =24Cc kg/t

Cc/h= 24114000 =4750kg/h

4. Calculul cntarului automat

Se calculeaz n funcie de Cc /h i de numrul de rsturnri/min.


13/28

13

Cntarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupecuprinse ntre :10, 20, 30, 50, 100, 500, 600 kg.

Cntarele au capacitatea cupei : 10-50kg 3 rsturnri/minut ; 50-100kg 2 rsturnri/minut ; >100kg 1 rsturnare/minut ;

-aleg cntar cu capacitatea cupei de 30 kg care face 3 rsturnri/min.

Cap cupei=min603

4750

rast =30 kg

5. Calculul separatorului aspirator

Se calculeaz n funcie de ncrcarea specific i capacitatea orar acurtoriei. -Q s este cuprins ntre 50-55 kg/cmh.

Calculez limea sitei separator-aspirator

l s = Qsh

Cc

-aleg QS =50 kg/cmhl s =

50

4750 =95 cm

. Caracteristici ale separatorului-aspirator

Caracteristici tehnice ale aspiratoarelor aspiratoare (tabelul 4.2.1 )

Capacitate

t/h

SA-1216 TA-612 SA-812 SA-1212

40-50 2,5 3,5 5Dimensiuneaciururilor,mm

12001600 601200 8001200 12001200

Suprafaaciururilor,m 2

4,8 1,8 2,4 3,6

Dimensiuniexterioare,


14/28

14

mmLlH

192013701720

14507651575

14509651575

145013651575

Putereainstalat,kw

1,1 0,6 0,7 1,1

Mas, kg 800 380 440 570Debit de aer

necesarm2 /min

180 40-50 50-65 80-95

- pentru Cc =4750 kg/h aleg SA 1212 din tabelul 4.2.1

6. Calculul triorului cilindric

Q s cuprins ntre 500-600kg/m3 h ;Dimensiunile cilindrului sunt : D=0,6 m ; L =2m ;

a) Calculm suprafaa necesar de trioare :Q s =600 kg/m3 h

S neces trioare = QshCc

S ne c trioare = 6004750 =7,92 m2

b) Calculm suprafaa unui trior :S1 trior = L D

S1 trior = 3,140,62=3,76 m2

c) Calculm nunrul de trioare :Nr trioare=

trior

ne c

S S

Nr trioare=76,3

92,7 =2,10 aleg dou trioare cilindrice


15/28

15

7. Calculul triorului spiral

Se calculeaz n funcie de Q s i de cantitatea de deeuri rezultatde la triorul cilindric.

- Q s este cuprins ntre 120-150 kg/h deeuri trior. Cant deseuri=5%

Cc/h=100

5 4750=237.5 kg

-Aleg QS =150kg/h

Nr trioare spirale = sQ

deseuriCant .

Nr. trioare spirale=150

5.237 =1,59 aleg 2 trioare spirale

8. Calculul mainilor de descojit

- Q s este cuprins ntre 800-900 kg/m2 hDimensiunile cilindrului (maina de descojit) sunt :

D=0,7 m L=1,4 m

a)Calculm suprafaa necesar :

S ne c =Qs

hCc

S ne c = 9004750 =5,28 m2

b)Calculm suprafaa unui descojitor :S descojitor =LD

S descojitor =3,140,71,4= 3,08 m2


16/28

16

c)Calculm numrul de descojitoare Nr. descojitoare =

descojitor

nec

S S

Nr. descojitoare=08,328,5

=

7,1 2 buci

9.Calculul masinii de periatQ s =600-800 kg m2 /hD=0,7m L=1,4 m

S ne c =Qs

hCc

=800

4750 = 5,94 m2

S periat =3,140,71,4= 3,08 m2

Nr. Masini periat=08,3

94,5 = 92,1 aleg 2 masini periat

10. Calculul mainii de splat

Q s =6 t/h.Nr. ma. de splat=

sQh

Cc

Nr. ma. de splat=6000

4750 =0,8 1 bucat

11. Calculul aparatului de umezire

Q s =5t/hNr. aparate =

sQh

Cc

Nr. aparate =5000

4750bucata1


17/28


18/28

18

In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice.Aceste sunt:evacuarea cerealelor din sorbul silozului,cantarirea care se realizeaza cuajutorul cantarului automat.

Transportul graului in interiorul unitatii se realizeaza cu ajutorul uno

utilaje: elevatoare,conducte cu cadere libera sau transportoare cu banda. Ininteriorul silozului are loc precuratirea cerealelor unde se elimina corpurilestraine din masa de grau cu ajutorul separatorului aspirator(tarar).Acestasepara impuritatile cu dimensiuni mari,egale sau mai mici cu ajutorulcurentilor de aer.Dupa ce a avut loc precuratirea lor acesta intra in operatiade curatire.Aici se elimina resturile de impuritati ramase dupa operatia deprecuratire ca praful mineral,paie,pleava,etc.Apoi cerealele care au fostcuratite se introduc in masini de descojit unde se elimina impuritatileexisntente pe suprafata bobului de grau.Spalarea cerealelor se realizeaza cu

ajutorul masinilor de spalat si este operatia tehnologica care are ca scopindepartarea corpurilor straine aderente pe bob,indepartarea bulgarilor depamant,totodata se realizeaza umectarea uniforma a masei de grau.

Ultima operatie la care este supus graul este conditionarea cu rolfoarte important in obtinerea unei faini de calitate superioara.Aceastaconditionare se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica),fie cu apa sicaldura(tratament hidro-termic).

6. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de

macinis

6.1.Calculul valturilor din sectia de macinis. 1. Alegera valurilor

Valul de moar este un utilaj modern complet mecanizat i automatizaconstituindprincipalul utilaj tehnologic folosit n operaiile de mrunireOrganele de lucru le constituie tvalugii care se rotesc n sensuri contrare.Suprafaa tvlugilor poate fi rifulit sau neted, alegerea fcndu-se nfuncie de procesul tehnologic.

Tvlugii rifluii: se folosesc la sfrmarea boabelor de gru i lsepararea particulelorde endosperm de nveli. Tvlugii netezi: se folosesc la mrunirea particulelor de endosperm transformarea lor n fin.

Caracteristicile geometrice ale tvlugilor sunt :


19/28

19

diametrul care poate fi ntre 220-300mm; lungimea generatoarei suprafeei de lucru 600-1000 mm;

Avantajul marunirii const n aceea c suprafaa de contact cu boabel n timpul solicitrii este foarte mic. La anumite viteze unghiulare i dator

unei caracteristici a, suprafetei de lucru, aciunea tvlugilor asupraboabelor n procesul de marunire este asemnatoare unei aciuninstantanee, deoarece acetia sunt tangeni pe generatoare. Suprafaacilindric a tvlugilor poate fi rifluit sau neted, alegerea fcndu-se nfuncie de procesul tehnologic.Dac tvlugii se folosesc pentru sfrmarboabelor i separarea endospermului de nveli, suprafata va fi rifluit, idac se folosesc la transformarea particulelor de endosperm n finsuprafaa va fi neted. Poziia riflurilor tvlugilor pereche are un rodeosebit de important n procesul de mrunire. Caracteristicile

tehnologice ale tvlugilor rifluii sunt profilul riflurilor, numrul i poziiaacestora pe tvlugii pereche. Profilul riflului se caracterizeaz prin unghtaiului si unghiul spatelui riflului . Riflurile pot avea nclinare stngadreapta, iar la tvlugii pereche trebuie s aib acelai sens de nclinareFuncia pe care o poate avea un val este de: rotuire, desfcator imcinator.

Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:

gradul de mrunire (sau de mcinare);

tipul de produse;

umiditatea produselor;

uniformitatea granulaiei produselor supuse mcinrii;

starea suprafeelor de lucru a tvlugilor;

gradul de ncrcare a valului;

ventilaia valurilor cu aer sau rcirea tvlugilor;


20/28

20

5.2. Calculul valurilor din secia de mcini

Calculul necesarului de valuri se face tinnd seama de anumii factoprecum i de numrul pasaje,treceri, folosit la moara respectiv, de gradul

de utilizare al valurilor pe fiecare pasaj n parte. Numrul de pasaje, funcide complexitatea mciniului, respectiv de extraciile practicate esteprezentat n tabelul 5.2.1.

Norme tehnologice, orientative, pentru stabilirea pasajelor de prelucrarela mcinarea grului (tabelul 5.2.1)

Tipul demcini

Nr.de pasaje Raportul

dinrelungimeademcintoarei lungimeade roturi

Raportul

dintresuprafaadecrenere, delamcintoarei roturi

Suprafaa

decerneredestinatnumaipentrusite defin%

roturi mcintoare

Mcini cutrei

sortimentede fin

6-7 16-17 1,3-1,75 1,0-1,3 10-14

Mcinicudou

sortimente :Ex :10+60%

45-33%35-55%35-45%

7-6 16-186-7 12-156-7 12-155-6 10-14

1,7-1,81,3-1,61,3-1,651,2-1,5

1,0-1,21,0-1,21,0-1,31,0-1,2

10-1210-1210-1210-12

Un singursortiment :

75%87%

6-7 13-165-6 6-8

1,5-1,60,7-0,8

1,0-1,30,7-0,9

10-1412-15


21/28

21

- pentru o moar cu Cm =140t/24h F.N.=45% si F.A.=35%

-QS este cuprins ntre 40 i 60 kg/cm - Aleg Q s =50 kg/cm

Lt= sQ

cm

Lt=50

140000 =2800cm

-aleg nr. roturi 6 ;-aleg nr. mcinturi 14 ;

sr

M

L L =1,5 ;

L M +LSR =1,5+1=2,5LSR =Lt (L M +LSR )

LSR =2800 2,5=1120cm

L M =LSRSR

M

L L

L M =11201,5=1680 cm

Corelaiile dintre pasaje ,sub aspectul lungimii de val i a suprafeei dcernere sunt prezentate n tabelul 5.2.2..

Corelaiile orientative dintre diferite pasaje de prelucrare,respectivdistribuirea lungimii de tvlug i a suprafeei de cernere (tabelul

5.2.2.)


22/28

22

Pasaj

Lungimea detvlug,n%de lungimea

total

Suprafaa de

cernere,n% fa

desuprafaa total

Pasaj

Lungimeade

tvlug,n% de

lungimeatotal

Suprafaa decernere

n % fa

desuprafaa total

roturi IIIIIIIVV

VIVIISortir 1Sortir 2Sortir 3Sistemulde perii

Recernerile produsede filtru

14-1620-2320-2316-2013-15

9-12----

-

10-1312-1512-1510-137-9

6-85-65-65-65-69-11

5-6

Mcinare Concasor

Desfctor1

Mcintor1 Mcintor2

Mcintor3 Mcintor4 Desfctor

2Mcintorrefuz 1

Mcintor5 Mcintor6 Mcintor7 Mcintor8 Mcintor

refuz2Mcintor9 Mcintor1

0Sistemul de

perii ifinisoare

Recernerileprodus de

filtru

3-45-8

13-1512-1410-12

5-73-54-67-95-74-63-53-54-63-54-63-5-

-

3-44-6

12-1412-149-11

6-84-65-64-66-84-63-53-43-43-43-43-45-7

2-3


23/28

23

Reprezentarea lungimii de roturi i mcintoare :

PasajLungimeafa de

totalroturi, %

Lungimearezultat n

cifreabsolute, cm

Lungimeareal n

care sepoate ncadra, cm

Nr. valuri buc

rotul I 14 14%1120=157 160 1x800rotul II 22 246 200 1x1000rotul III 22 246 200 1x1000rotul IV 17 190 200 1x1000rotul V 14 157 160 1x800rotul VI 11 123 160 1x800

Total roturi 100 1120 1080 3 ;110003 ;1,2800D1 8 8%1680=134 160 1800M1 14 235 200 11000M2 13 218 200 11000M3 11 185 200 11000M4 6 101 100 1/21000D2 5 84 80 1/2800MR1 4 68 80 1/2800M5 8 134 160 1800M6 7 118 100 1/21000M7 6 101 100 1/21000M8 5 84 80 1/2800

MR2 3 68 80 1/2800M9 5 84 80 1/2800M10 5 84 80 1/2800

Totalmcintoare 100 1680 1690 3;1/210005,1/2800Total

general- - - 31000

2800


24/28

24

5.3. Alegerea sitelor plane

Utilajele de cernut careefectueaz sortarea produselormcinate

poart denumirea de site plane, iarsuprafaa de cernere senumete sit. ncomponena unei site planeintr ramele care pot fi grupate n pachetei care, la rndul lor,formeaz pasajul tehnologic ( canalul de cernere).Sitaeste osuprafa format dinestur de srm, material plastic saumtase natural.

Cernerea are locdatorit micrii n plan orizontal asuprafeei cerntoare, micare care poate fi rectilinie,alternativ sau circular. Fraciunea care trece prin ochiurile sitei senumete cernut,iar produsul carealunec pesuprafa pn la evacuare senumete refuz.

5.4. Calculul sitelor plane din secia de mcini

Caracteristici tehnice (tabelul 5.4.1)

Suprafaa net decernere

SP 411 SP412 SP416 SP6128,2 22 24 33

Numrul ramelor pe

pasaje

11 12 14 12

Turaia rot/min

227 200 220 200

Dimensiuneade gabarit mm

LlH

234012003060

280019103860

380012303660

364019103860

Putere kw 1,5 1,5 2,2 1,5ncrcare specific

kg/m2 24h500

500-550 500 550

-Alegem sitaplan SP 412 (4 compartimentei 12 rame);


25/28

25

Cm =140t/24hS= 22 m2

S t = s

QCm

S t =550

140000 =255 m2

r

M

S S =1,2

S M +S r =1,2+1=2,2

S r =2552,2=116 m2

S M =1161,2=139 m2

Repartizarea suprafeei de cernere pe pasaje

PasajSuprafaa fa detotalcernere %

Suprafaa rezu ltat n

cifreabsolute,

m2

Suprafaa real n care

se poate ncadra, m 2

Nr. Desite plane,buc

rotul I 12 12 11 2/4rotul II 15 15 16,5 3/4rotul III 15 15 16,5 3/4rotul IV 12 12 11 2/4rotul V 8 8 11 2/4rotul VI 7 7 11 2/4

So 1 6 6 5,5 1/4So 2 5 5 5,5 1/4So 3 5 5 5,5 1/4Site perie 10 10 10 -

Recernerefiltru

5 5 5,5 1/4

Totalroturi 100 100 109 4,2/4D1 5 7 5,5 1/4


26/28

26

M1 13 18,2 16,5 3/4M2 13 18,2 16,5 3/4M3 10 14 11 2/4M4 7 9,8 11 2/4D2 5 7 5,5 2/4MR1 5 7 5,5 2/4M5 7 9,8 11 1/4M6 5 7 5,5 1/4M7 5 7 5,5 1/4M8 4 5,6 5,5 1/4

MR2 4 5,6 5,5 1/4M9 4 5,6 5,5 1/4M10 4 5,6 5,5 1/4

Site perie 6 8,4 - -Recernere

filtru3 4,2 5,5 1/4

Totalmcintoare 100

140 131 6

Controlfin - 22 22 1Total general - 205 231 8,2/4

6.5.Calculul masinilor de grisCaracteristici tehnice ale mainii de gri( tabelul nr.5.6.1)

Nr. rnduri desite suprapuse

MGD 3516 MGD 4016 MGD 50162 2 2

Nr. site 16 16 16Dimensiunile

sitelorLl

590350 590400 590500

Turaia, rot/min 450 450 450Putere, kw 0,8 0,8 0,8Consum de

aer m3 /min40-55 40-55 40-55


27/28


28/28

dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentrueliminarea completa a partilor nevaloroase.Operatia se realizeaza cu ajutordesfacatorului.5.Macinarea grisurilor si a dunsturilor de calitatea I. Operatie efectuata la

3-4 pasaje speciale de macinare.6.Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea II. Operatie efectuata la5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti.7.Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. In cel mai mare grad tartoasece mai contin resturi de endosperm aderente pe ele.Prelucrarea acestorproduse se face valturi cu tavalugii rifluiti,cat si la masini finisoare cu palesau perii de tarate.8.Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje infunctie de calitatea acestora. Operatia se incheie cu controlul fainii inainte

ca aceasta sa fie ambalata.Bibliografie

1. Banu Constantin,Manualul inginerului de industrie alimentara,vol.I,IIEditura tehnica,Bucuresti,2002.

2. Costin Ionel,Cartea morarului,Editura Tenhologica,Bucuresti,1962 3. Pop Flavia,Curs:Tehnologia moraritului si a panificatiei.4. www.wikipedia.com 5. www.google.ro
http://www.wikipedia.com/http://www.wikipedia.com/http://www.google.ro/http://www.google.ro/http://www.google.ro/http://www.wikipedia.com/

proiect morarit si panificatie.doc

Documents