lucrator in morarit si panificatie

61
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAM Phare TVET RO 0108.01 CURRICULUM pentru clasa a X-a ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ Calificarea: LUCRĂTOR ÎN MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE

Upload: botez-marta

Post on 09-Aug-2015

168 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

MECTS

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrator in Morarit Si Panificatie

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

pentru clasa a X-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Calificarea: LUCRĂTOR ÎN MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE

2004

Page 2: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Autori:

Cristina BRUMAR Inginer, profesor gradul didactic I, Colegiu Tehnic de

Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti

Liana GROSSU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară « Terezianum », Sibiu

Camelia GROZAVU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Elena Doamna », Galaţi

Marilena IVAŞC Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc », Galaţi

Aura Otilia MOZA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc », Galaţi

Elisabeta TACHE Inginer, profesor gradul didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti

2

Page 3: Lucrator in Morarit Si Panificatie

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Industrie alimentarăCalificarea: Lucrător în morărit şi panificaţie

Modulul I Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş

Total ore/an: 150din care: laborator tehnologic 60

instruire practica 60

Modulul II Fabricarea pâinii

Total ore/an: 300din care: laborator tehnologic 120

instruire practica 120

Total ore/an: 15ore / săpt. x 30 săptămâni = 450 ore

Curriculum în dezvoltare locală:

CDL : 2 ore/ săpt. x 30 săptămâni= 60 ore

Practică comasată: 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore

TOTAL 690 ore/an

3

Page 4: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Alcătuirea modulelor pentru calificarea Lucrător în morărit şi panificaţie

Unitatea de competenţă

CompetenţaM1-Conserva-rea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş

M2-Fabrica-rea pâinii

M3Prac-ticăCo-ma-sată

CDL Veri-fi-care

1.Comuni-care şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

Ö Ö

1.5 Realizează calcule simple Ö Ö1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Ö Ö

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

Ö Ö

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Ö Ö

8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

Ö Ö

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

Ö Ö

9.Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

Ö Ö

9.2 Işi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

Ö Ö

9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

Ö Ö

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

Ö Ö

11. Satisface-rea cerinţelor

11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor

Ö Ö

4

Page 5: Lucrator in Morarit Si Panificatie

clienţilor 11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate

Ö Ö

11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor

Ö Ö

11.4 Prezintă implicaţiile socio- economice ale serviciilor de calitate corespunzătoare

Ö Ö

18.Precură-ţirea şi conservarea cerealelor

18.1 Supraveghează precurăţirea cerealelor

Ö Ö

18.2 Aplică metodele de conservare a cerealelor

Ö Ö

18,3 Combate insectele dăunătoare din cerealele depozitate

Ö Ö

18.4 Supraveghează instalaţia de aspiraţie din siloz

Ö Ö

19. Pregăti-rea cerealelorpentru măciniş

19.1 Supraveghează curăţirea cerealelor

Ö Ö

19.2 Supraveghează prelucrarea învelişului boabelor de cereale

Ö Ö

19.3 Supravegheză condiţionarea cerealelor

Ö Ö

20.Pregătirea materiilor prime şi auxiliare

20.1 Pregăteşte făina Ö Ö20.2 Pregăteşte sarea Ö Ö20.3 Pregăteşte drojdia Ö Ö20.4 Pregăteşte apa Ö Ö

21.Prepararea aluatului

21.1 Identifică sorturile de făină în vederea panificării

Ö Ö

21.2 Dozează materiile prime şi auxiliare pentru prepararea aluatului

Ö Ö

21.3 Asigură funcţionalitatea malaxorului

Ö Ö

21.4 Întreţine malaxoarele Ö Ö21.5 Supraveghează fermentarea aluatului

Ö Ö

22.Prelucra-rea aluatului

22.1 Efectuează operaţiile caracteristice prelucrării aluatului

Ö Ö

5

Page 6: Lucrator in Morarit Si Panificatie

22.2 Urmăreşte parametrii tehnologici ai predospirii şi dospirii finale

Ö Ö

22.3 Execută controlul semifabricatelor dospite

Ö Ö

22.4 Deserveşte utilajele specifice prelucrării aluatului

Ö Ö

23. Coacerea produselor

23.1 Execută operaţiile pre-gătitoare coacerii

Ö Ö

23.2 Deserveşte cuptorul Ö Ö23.3 Urmăreşte parametrii tehnologici ai coacerii

Ö Ö

23.4 Execută controlul coacerii

Ö Ö

6

Page 7: Lucrator in Morarit Si Panificatie

MODULUL I Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş

I Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie

Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006

şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi

adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se

realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă

cu cerinţele consumatorilor.

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea

potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi

standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul

standardelor europene.

Calificarea de lucrător în morărit şi panificaţie se obţine prin formarea

competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să

dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue

pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi

vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.

Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o

pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în

morărit şi panificaţie.

Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş se realizează în

cadrul pregătirii generale din clasa a X -a, prin 30 de ore de teorie, 60 de ore de laborator

tehnologic, 60 de ore de instruire practică .

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului

Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş are următoarea structură:

7

Page 8: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

Satisfacerea cerinţelor clienţilor

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

Precurăţirea şi conservarea cerealelor

Pregătirea cerealelor pentru măciniş

Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş se va parcurge

înaintea modulului Fabricarea pâinii.

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ

NIVELUL 1

Modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş este constituit

din competenţa 1.4 a abilităţii cheie Comunicare şi numeraţie şi două unităţi de

competenţă tehnică specializată.

O competenţă de la abilitatea cheie se agregă cu competenţele de la unităţile

tehnice specializate, iar condiţiile de aplicabilitate agregate şi contextualizate vor deveni

conţinuturile necesare formării competenţelor.

8

Pregătire de bază în industria alimentară

Clasa a IX-a

Pregătire generală în morărit şi

panificaţieClasa a X-a

Page 9: Lucrator in Morarit Si Panificatie

În continuare exemplificăm modul de agregare în tabel a competenţelor:

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul

1.Comunicare şi

numeraţie

19. Pregătirea cerealelor

pentru măciniş

1.4 Utilizează limbajul

de specialitate

19.1 Supraveghează

curăţirea cerealelor

Terminologie de specialitate :

- Principii de separare : după mărime

şi însuşiri aerodinamice, după formă

şi lungime, după proprietatea de a se

dizolva în apă

- Corpuri străine : impurităţi minerale

şi organice,corpuri vătămătoare,

boabe din alte culturi, corpuri străine

feroase,impurităţi aderente pe bob

- Utilaje : denumire (separator

aspirator, separator magnetic şi

electromagnetic,trior cilindric,

trior spiral),

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Comunicare şi numeraţie

Precurăţirea şi conservarea cerealelor

Pregătirea cerealelor pentru măciniş

9

Page 10: Lucrator in Morarit Si Panificatie

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1.Comunicare şi numeraţie

19. Pregătirea cerealelor pentru măciniş

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

19.1 Pregătirea cerealelor pentru măciniş

Terminologie de specialitate :- Principii de separare : după mărime şi însuşiri aerodinamice, după formă şi lungime, după proprietatea de a se dizolva în apă- Corpuri străine : impurităţi minerale şi organice,corpuri vătămătoare, boabe din alte culturi, corpuri străine feroase,impurităţi aderente pe bob- Utilaje : denumire (separator aspirator, separator magnetic şi electromagnetic,trior cilindric, trior spiral), Contexte şi situaţii:- operaţii de deservire a utilajelor pentru îndepărtarea corpurilor străine- Parametrii de lucru: debit de cereale , apă, aer; presiune aer- Defecţiuni: zgomote anormale, înfundare trasee, întrerupere energieDocumente simple de specialitate şi norme:- fişe de lucru pentru: gruparea corpurilor străine,corelarea defecţiunilor cu cauzele care le produc- Norme de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice- Formulare tipizate: fişe de protecţia muncii

18. Precurăţirea şi conservarea cerealelor

18.1 Supraveghează precurăţirea cerealelor

- Principii de realizare a precurăţirii cerealelor- Corpuri străine îndepărtate prin precurăţire: identificare- Utilaje pentru precurăţirea cerealelor: deservire, defecţiuni, norme de protecţia muncii şi P.S.I.

10

Page 11: Lucrator in Morarit Si Panificatie

18.2 Aplică metodele de conservare a cerealelor

- Controlul temperaturii şi umidităţii cerealelor în timpul păstrării- Metode de conservarea cerealelor- Instalaţii de condiţionare: deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.

18.3 Combate insectele dăunătoare din cerealele depozitate

- Insecte dăunătoare din cereale- Controlul infestării depozitelor de cereale- Măsuri de dezinsectizare a depozitelor şi produselor depozitate

18.4 Supraveghează instalaţia de aspiraţie din siloz

- Puncte de dezvoltare intensă a prafului în siloz- Reţele de aspiraţie din siloz: componente, deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.

19. Pregătirea cerealelor pentru măciniş

19.1 Supraveghează curăţirea cerealelor

- Principii de curăţire - Corpuri străine îndepărtate prin curăţire: identificare- Utilaje: părţi componente, deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.

19.2 Supraveghează prelucrarea învelişului boabelor de cereale

- Scopul operaţiei de prelucrare a învelişului boabelor de cereale-Utilaje: identificare,deservire,defecţi-uni, norme de protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.

19.3 Supraveghează condiţionarea cerealelor

- Scopul operaţiei de condiţionare a cerealelor- Utilaje:identificare, deservire, norme de protecţia muncii

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice

specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

11

Page 12: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi

cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea

la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi

pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi

competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător

în morărit şi panificaţie.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,

în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei

specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul

de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de

învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei

obiective sunt:

alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;

conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;

12

Page 13: Lucrator in Morarit Si Panificatie

conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru

consolidarea învăţării.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza

şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi

activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de

programă.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. . Se pot

utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a

elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode

care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii

proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

standardul de pregătire profesională

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator

tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată

unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în

totalitate şi se evaluează. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se

vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate

în funcţie de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii

se vor folosi metode de predare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,

rezolvări de probleme şi simulări.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.

13

Page 14: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Pentru pregătirea practică la modulul Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru

măciniş sunt alocate un număr de 120 ore care sunt repartizate astfel: laborator

tehnologic 60 ore şi instruire practică 60 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară), iar orele de instruire practică se

efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator tehnologic Instruire practică

Precurăţirea cerealelor 3 12 12Metodede conservare a cerealelor 8 - 12Insecte dăunătoare din cereale 1 12 -Aspiraţie în silozuri 3 - 12Curăţirea cerealelor 8 12 12Prelucrarea învelişului boabelor de cereale 4 12 6Condiţionarea cerealelor 3 12 6

Total ore 30 60 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii

şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / invăţare.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice

specializate cerute de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se

doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a

identifica corpurile străine din masa de cereale, metoda dominantă utilizată fiind

învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de

14

Page 15: Lucrator in Morarit Si Panificatie

documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de

evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează

elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual ) şi în funcţie

de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să

execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la profesor care

nu mai face nici-o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să

observe , să descopere, să diferenţieze corpurile străine din masa de cereale, formându-şi

astfel competenţa tehnică generală de identificare, dar şi competenţa cheie de

comunicare. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze,

să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în

acest caz sunt observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

Concretizând cele expuse, sugerăm pentru recunoaşterea corpurilor străine

următorul scenariu didactic:

Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.

Se aleg mostre de cereale necurăţite, se repartizează fiecărei grupe un număr de

mostre, fişele de documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.

Elevii completează fişele de lucru observând fiecare probă, separând corpurile

străine, identificându-le, încadrându-le într-una din grupele de clasificare, cântărindu-

le şi exprimându-le procentual.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,

fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemplu:

Tema: Prelucrarea învelişului boabelor de cereale

1. Itemi obiectivi

1.1 cu alegere duală

Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

15

Page 16: Lucrator in Morarit Si Panificatie

A F Prelucrarea învelişului mai este cunoscută în practică şi sub numele de prelucrare pe cale uscată.

A F La decojire se urmăreşte spargerea boabelor şi îndepărtarea stratului aleuronic.A F Frecarea boabelor este provocată şi menţinută de paletele rotorului care se

rotesc în masa de produs.A F Deşeul obţinut la decojirea secundară se numeşte praf negru.

1.2 de tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A B

Decojire primară manta de tablă perforatăPeriere primară manta abrazivă de şmirghelDecojire secundară manta prevăzută cu periiPeriere secundară manta şi rotor prevăzute cu perii manta cu alveole 1.3 cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Efectul tehnologic al maşinilor de decojit depinde de:

a) viteza periferică a paletelor

b) aspectul cerealelor

c) însuşirile aerodinamice

2. Itemi semiobiectivi

2.1 cu răspuns scurt:

Perierea cerealelor se realizează cu ajutorul…………………………………….. …

2.2 de completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Decojirea ……………are drept scop îndepărtarea…………. bobului, parţial a

embrionului şi a primului strat ………………al învelişului.

2.3. întrebări structurate

16

Page 17: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

FIGURA a) Ce utilaj este reprezentat în figură ?

b) Denumiţi reperele notate în figură cu 2, 5, 6, 8

c) Marcaţi prin săgeţi circulaţia grâului şi a deşeurilor

d) Indicaţi în care fază a prelucrării învelişului este folosit

utilajului prezentat

3. Itemi subiectivi

3.1. rezolvare de problemă

Dintr-un anumit motiv are loc variaţia vitezei periferice a paletelor decojitorului.

Indicaţi care este efectul asupra grâului decojit.

3.2 eseu structurat

Întocmiţi un eseu cu tema Prelucrarea învelişului boabelor de cereale respectând

următoarele cerinţe:

a) denumiţi cel puţin trei utilaje specifice

b) comparaţi două dintre ele şi găsiţi cel puţin patru asemănări şi două deosebiri

c) desenaţi pentru trei dintre ele reprezentarea în diagramă

d) indicaţi normele de protecţia muncii specifice prelucrării învelişului

3.3 eseu liber

Influenţa caracteristicilor constructive ale utilajelor de prelucrare a învelişului

boabelor de cereale asupra eficienţei operaţiilor de prelucrare

Se elaborează fişe de observaţie, de autoevaluare.

MODULUL II Fabricarea pâinii

17

Page 18: Lucrator in Morarit Si Panificatie

I Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie

Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006

şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi

adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se

realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă

cu cerinţele consumatorilor.

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea

potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi

standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul

standardelor europene.

Calificarea de lucrător în morărit şi panificaţie se obţine prin formarea

competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să

dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue

pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi

vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.

Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o

pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în

morărit şi panificaţie.

Modulul Fabricarea pâinii se realizează în cadrul pregătirii generale din clasa a

X -a, prin 60 de ore de teorie, 120 de ore de laborator tehnologic, 120 de ore de instruire

practică .

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Fabricarea

pâinii are următoarea structură:

Abilităţi cheie:

18

Page 19: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Comunicare şi numeraţie

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

Satisfacerea cerinţelor clienţilor

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

Pregătirea materiilor prime

Prepararea aluatului

Prelucrarea aluatului

Coacerea produselor

Modulul Fabricarea pâinii se va parcurge după modulul Conservarea şi

pregătirea cerealelor pentru măciniş.

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ

NIVELUL 1

Modulul Fabricarea pâinii este constituit din competenţa 1.5 şi 1.6 a abilităţii cheie Comunicare şi numeraţie şi patru unităţi de competenţă tehnică specializată.

19

Pregătire de bază în industria alimentară

Clasa a IX-a

Pregătire generală în morărit şi panificaţie

Clasa a X-a

Page 20: Lucrator in Morarit Si Panificatie

O competenţă de la abilitatea cheie se agregă cu competenţele de la unităţile tehnice specializate, iar condiţiile de aplicabilitate agregate şi contextualizate vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor. În continuare exemplificăm modul de agregare în tabel a competenţelor:

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul

1.Comunicare şi numeraţie

21. Prepararea aluatului

1.5 Realizează calcule simple

21.2 Dozează materiile prime pentru prepararea aluatului

Metode de calcul:Operaţii aritmetice simple (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), exprimare procentuală , în elaborarea reţetelor pentru fabricarea pâinii

Transformări:-Dozatoare de materii prime: transformări ale unităţilor de măsură( multiplii, submultiplii) pentru masă şi volum; conversii între valori zecimale, fracţionare şi procentuale- Operaţii de cântărire

Estimare si verificare:Estimarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin calcule în elaborarea reţetei de fabricaţie şi în operaţia de dozare a materiilor prime.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Comunicare şi numeraţie Pregătirea materiilor prime Prepararea aluatului Prelucrarea aluatului Coacerea produselor

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

20

Page 21: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1.Comunicare şi numeraţie 1.5 Realizează calcule simple

Metode de calcul:Operaţii aritmetice simple (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), exprimare procentuală , în elaborarea reţetelor pentru fabricarea pâiniiTransformări:-Dozatoare de materii prime: transformări ale unităţilor de măsură( multiplii, submultiplii) pentru masă şi volum; conversii între valori zecimale, fracţionare şi procentuale- Operaţii de cântărireEstimare si verificare:Estimarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin calcule în elaborarea reţetei de fabricaţie şi în operaţia de dozare a materiilor prime.

1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

- Măsurători efectuate periodic pentru determinarea parametrilor fizici implicaţi în procesul de fabricare a pâinii, cu ajutorul instrumentelor de măsură - Calcule pentru verificarea cantităţilor de materii prime din reţeta de fabricaţie,a temperaturii apei tehnologice, a masei bucăţii de aluat şi a pâinii- Grafice ale variaţiei temperaturii semifabricatelor în funcţie de temperatura apei/ făinii/ anotimp- Diagrama densitate – concentraţie la stabilirea cantităţii de sare

20. Pregătirea materiilor prime

20.1 Pregăteşte făina - Scopul operaţiei - Operaţii de pregătire a făinii:amestecare, cernere, încălzire- Utilaje: timocul amestecător,tipuri de cernătoare - Deservirea utilajelor de pregătire a făinii

21

Page 22: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

20.2 Pregăteşte sarea - Scopul operaţiei-Operaţii de pregătire a sării:amestecare, dizolvare, filtrare- Ustensile utilizate pentru prepararea manuală a saramurii- Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea saramurii- părţi componente, deservire

20.3 Pregăteşte drojdia - Scopul operaţiei- Modul de preparare a suspensiei de drojdie- Procedee de activare a drojdiei de panificaţie-Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea suspensiei de drojdie: părţi componente, deservire

20.4 Pregăteşte apa - Scopul operaţiei- Operaţii de pregătire a apei tehnologice: dedurizare, încălzire, răcire- Modalităţi de pregătire

21. Prepararea aluatului 21.1 Identifică sorturile de făină în vederea panificării

- Sorturi şi tipuri de făină- Caracteristici fizice ale făinii- Însuşirile tehnologice ale făinii- Metode de preparare ale aluatului

21.2 Dozează materiile prime pentru prepararea aluatului

- Calculul reţetei de fabricaţie- Scopul operaţiei de dozare- Tipuri de dozatoare pentru făină şi lichide- Norme de igienă şi de protecţia muncii

21.3 Asigură funcţionalitatea malaxorului

- Scopul operaţiei de frământare- Regimul de frământare, controlul operaţiei-Tipuri de malaxoare pentru aluat- părţi componente, defecţiuni

21.4 Întreţine malaxoarele - Deservirea malaxoarelor- Operaţii de igienizare- Norme de igienă şi de protecţia muncii

22

Page 23: Lucrator in Morarit Si Panificatie

21.5 Supraveghează fermentarea aluatului

- Scopul operaţiei de fermentare a aluatului- Tipuri de fermentaţii: alcoolică, lactică, acetică- Regimul de fermentare, controlul operaţiei- Camere de fermentare: descriere, igienizare- Norme de protecţia muncii la manipularea cuvelor cu aluat

22. Prelucrarea aluatului 22.1 Efectuează operaţiile caracteristice prelucrării aluatului

- Operaţii de prelucrare manuală a aluatului: divizare, premodelare, modelare- Scopul operaţiilor

22.2 Urmăreşte parametrii tehnologici ai predospirii şi dospirii finale

- Regimul tehnologic al operaţiilor de predospire şi dospire finală

22.3 Execută controlul semifabricatelor dospite

- Controlul senzorial al semifabricate-lor (predospite şi dospite)

22.4 Deserveşte utilajele specifice prelucrării aluatului

- Tipuri de utilajele specifice prelucrării aluatului: răsturnătoare de aluat, maşini de divizat, maşini de modelat (format rotund, lung, franzelă), predospitoare şi dospitoare -părţi componente, funcţionare, defecţiuni, norme de protecţia muncii

23. Coacerea produselor 23.1 Execută operaţiile premergătoare coacerii

- Operaţii premergătoare coacerii: umezire, crestare, ştanţare- Scopul operaţiilor- Mod de realizare a operaţiilor premergătoare coacerii

23.2 Deserveşte cuptorul - Criterii de clasificare a cuptoarelor- Tipuri de cuptoare- părţi componente, funcţionare, defectiuni, norme de protecţia muncii- Deservirea şi igienizarea cuptoarelor

23.3 Urmăreşte parametrii tehnologici ai coacerii

- Regimul de coacere

23.4 Execută controlul coacerii

- Controlul senzorial al produselor coapte- Defectele pâinii

23

Page 24: Lucrator in Morarit Si Panificatie

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice

specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

Unitatea de competenţă

Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi

cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea

la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi

pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi

competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător

în morărit şi panificaţie.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,

în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei

specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul

de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de

24

Page 25: Lucrator in Morarit Si Panificatie

învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi

competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. . Se pot

utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a

elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode

care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii

proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

standardul de pregătire profesională

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator

tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL este repartizată

unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor (1 credit) care se parcurge în

totalitate şi se evaluează. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se

vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate

în funcţie de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii

se vor folosi metode de predare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,

rezolvări de probleme şi simulări.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.

Pentru pregătirea practică la modulul Fabricarea pâinii, unt alocate un număr de

240 ore care sunt repartizate astfel: 120 de ore laborator tehnologic şi 120 de ore de

instruire practică .

25

Page 26: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate tehnică ( inginer industria alimentară) , iar orele de instruire practică

se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

Pregătirea materiilor prime

- Pregătirea făinii 4 6 12

- Pregătirea sării 2 6 6

- Pregătirea drojdiei 2 6 6

- Pregătirea apei 2 6 6

Prepararea aluatului- Sorturile de făină folosite în panificaţie 1 18 -- Dozarea materiilor prime 1 6 6- Frământarea aluatului 3 6 6- Tipuri de malaxoare pentru aluat 3 - 6- Deservirea şi întreţinerea malaxoarelor - - 6- Fermentarea aluatului 2 6 6 Prelucrarea aluatului- Divizarea, premodelarea şi modelarea

aluatului4 6 18

- Predospirea şi dospirea finală 3 6 6- Controlul operaţiilor de predospirea şi

dospire finală1 12 -

- Utilaje specifice prelucrării aluatului 10 - 6- Deservirea şi întreţinerea utilajelor

pentru prelucrarea aluatului2 - 6

Coacerea- Operaţii premergătoare coacerii 2 6 6- Coacerea 4 6 6- Tipuri de cuptoare 10 - 6- Întreţinerea şi deservirea diferitelor

tipuri de cuptoare2 - 6

- Controlul operaţiei de coacere 2 24 -Total ore 60 120 120

26

Page 27: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii

şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / invăţare.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice

specializate cerute de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se

doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a

identifica sorturile de făină folosite în panificaţie, metoda dominantă utilizată fiind

învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de

documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de

evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează

elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual )şi în funcţie

de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să

execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la profesor care

nu mai face nici-o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să

observe , să descopere, să diferenţieze sorturile de făină, formându-şi astfel competenţa

tehnică generală de identificare, dar şi competenţa cheie de comunicare. Menirea

profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să

intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt

observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

Concretizând cele expuse, sugerăm pentru recunoaşterea sorturilor de făină

următorul scenariu didactic:

Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.

Se aleg mostre de făină din diferite sorturi, se repartizează fiecărei grupe un număr de

mostre, fişele de documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.

27

Page 28: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Elevii observă fiecare probă, o identifică, o încadrează într-unul din sorturi şi

completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,

fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemplu:

Tema: Frământarea aluatului

1. Itemi obiectivi

1.1 cu alegere duală

Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă:

A F Scopul operaţiei de frământare este de a obţine o masă omogenă de aluat.A F Durata frământării maielei este de 15-20 minute.A F Aluatul bine frământat este vâscos.A F Aluatul insuficient frământat este lipicios şi vâscos.

1.2 de tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A B

Prospătură 8-12 minMaia 15-20 minAluat 12-18 min 7- 9 min

1.3 cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Temperatura prospăturii şi a maielei este de:

a) 28-32°C

b) 26-30 °C

c) 30- 32 °C

28

Page 29: Lucrator in Morarit Si Panificatie

2 Itemi semiobiectivi

2.1 cu răspuns scurt:

De durata frământării depinde …………aluatului.

2.2 de completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Frământarea aluatului reprezintă acea ………………..…………în urma căreia se

obţine din materiile prime şi ……….........utilizate, o masă…………..de aluat.

2.3. întrebări structurate

Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

Figura a. Ce reprezintă figura?

b. Denumiţi reperul din figură notat cu cifra 1 .

c. Indicaţi trei norme de protecţia muncii specifice operaţiei

de frământare a aluatului.

3 Itemi subiectivi

3.1. rezolvare de problemă

La prepararea aluatului pentru fabricarea unei şarje de pâine, din neatenţia

muncitorului, s-a depăşit durata de frământare cu 5minute, faţă de cea prevăzută .

Precizaţi ce influenţă are acest lucru asupra calităţii aluatului.

3.2 eseu structurat

Prezentaţi regimul tehnologic al procesului de frământare:

a. Durata frământării

b. Temperatura semifabricatelor

3.3 eseu liber

Controlul operaţiei de frământare.

Se elaborează fişe de observaţie, de autoevaluare.

29

Page 30: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Modulul III INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ

I. Notă de prezentare

În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,

completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,

reprezintă o prioritate naţională.

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a

producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:

morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,

zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,

peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-

IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru

calificări de nivelul unu..

Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru

calificarea lucrător în morărit-panificaţie.

30

Page 31: Lucrator in Morarit Si Panificatie

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Error: Reference source not found

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată

Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor

dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

31

Pregătire pentruLucrător în morărit şi

panificaţieClasa aX-a

Pregătire pentruLucrător în

prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a

Pregătire pentruLucrător în

industria alimentară extractivă

Clasa a X-a

Pregătire pentruLucrător în industria

alimentară fermentativăClasa a x-a

Pregătire de bază Clasa a IX-a

Page 32: Lucrator in Morarit Si Panificatie

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie : pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în morărit şi panificaţie: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în morărit şi panificaţie: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în morărit şi panificaţie: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.

8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru din morărit şi panificaţie: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi

32

Page 33: Lucrator in Morarit Si Panificatie

suplimentare în morărit şi panificaţie: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în morărit şi panificaţie: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

- Cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în morărit şi panificaţie.- Solicitarea instruirii suplimentare în morărit şi panificaţie în cazul sarcinilor modificate sau adăugate,a utilizării de echipamente şi utilaje noi.

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple din morărit şi panificaţie, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din morărit şi panificaţie, sisteme de asigurare a calităţii.

33

Page 34: Lucrator in Morarit Si Panificatie

9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

- Obţinerea de informaţii din morărit şi panificaţie despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

- Informaţii despre ocupaţiile posibile în morărit şi panificaţie din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă în morărit şi panificaţie conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie,competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

▪ Unitatea de competenţă;

▪ Nivelul;

▪ Valoarea creditului;

▪ Competenţe;

34

Page 35: Lucrator in Morarit Si Panificatie

▪ Criterii de performanţă;

▪ Condiţii de aplicabilitate;

▪ Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale din morărit-panificaţie care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea

abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea

tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire

practică comasată,

procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,

cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în morărit şi panificaţie.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor

specifice.

Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru,

jocul de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de

învăţare. Prin instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie,

stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din

standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în morărit –

panificaţie.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al

evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea

sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una

din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă

liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care

trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare

35

Page 36: Lucrator in Morarit Si Panificatie

introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în morărit –

panificaţie.

Exemplu:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Modulul: Fabricarea pâinii

Numele şi prenumele elevului:

Data:

Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală

FIŞA DE OBSERVAŢIE

Competenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Nr.Crt.

Criteriul de performanţă

Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii

1. Respectarea timpului alocat programului de lucru

Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de panificaţie

Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor

Respectă timpul alocat pauzelor

Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de panificaţie

2. Îndeplinirea sarcinii de lucru

Efectuează operaţia de modelare a aluatului sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare

3. Respectarea regulamentului de ordine interioară

Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de panificaţieIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de panificaţie

Recomandări:

Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:

36

Page 37: Lucrator in Morarit Si Panificatie

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

V.Sugestii metodologice

În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.

Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.

Pentru calificarea lucrător în morărit-panificaţie, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:

- instruire practică în moară - 60 ore

- instruire practică în unităţi de panificaţie - 120 ore

Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie

care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă

recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)

37

Page 38: Lucrator in Morarit Si Panificatie

NIVELUL 1 CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN MORĂRIT-PANIFICAŢIE

Nr. săpt Modulul 1 Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş

Modulul 2 Fabricarea pâinii Modulul 3– Instruire practică comasată

Modulul 4CDL

Teorie Instruire laborator Instruire practică

Teorie Instruire laborator

Instruire practică

SE

ME

ST

RU

L I

1.S

ăptă

mân

a 1

-10

6 o

re/s

apt.

Săp

tăm

âna

1-1

06

ore

/sap

t.

S

ăptă

mân

a 1

-30

2 o

re/s

apt.

2. Practica coma-3. sată se poate4. desfăşura pe5. durata între-6. gului an şco-7. 3 ore/ sapt lar în atelierul8. şcoală sau la9. agentul eco-10. nomic11.12.

13.14.

SE

ME

STR

UL

II

15.

Săp

tăm

âna

11-3

06

ore

/sap

t.

Săp

tăm

âna

1

1-30

6

ore

/sap

t.

Se preferă

Săp

tăm

âna

1-3

0

16. Săptămînile31,17. 32, 33, 34, 35,18. 3 ore/ sapt. 36.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33. 30 ore/sapt.34.35.36.

Page 39: Lucrator in Morarit Si Panificatie

2