proiect analiza editat

8/18/2019 Proiect Analiza Editat

1/90

UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIIN EȚ ECONOMICE ȘI ADMINISTRA IEȚ PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ȘI EXPERTIZĂCONTABILĂ

PROIECT LA ANALIZAȘI

DIAGNOSTICUL FIRMEI

S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A.

Profeor !oor"o#$%or:

Conf. dr. Bîrsan Mihaela M$%er$#"e:Aolări ei Elisaveta – AncațIacoban CristinaMitria Ionela

1


2/90

CUPRINS:

I.1. Descrierea succintă a întreprinderii, a doeniului de activitate !i a sectorului de careapar"ine...........................................................................................................3

I.#. Misiunea firei, obiectivele fundaentale $cuantificabile !i necuantificabile%.............11

I.&. Definirea op"iunilor strate'ice !i a obiectivelor specifice ca scop al dia'nosticului........12

Capitolul II. Elaborarea dia'nosticulului firei...........................................................15

II.1. Etapa 1. (re'ătirea dia'nosticului...................................................................15

II.1.1. Definirea problemelor şi a obiectivelor de urmărit prin analiza – diagnostic........15

II.1.2. Culegerea datelor, verificarea, sistematizarea şi gruparea datelor prin diferitetehnici statistice.....................................................................................................................18

II.#. Etapa #. (relucrarea !i anali)a infora"iilor din ediul e*tern !i intern al firei+ eviden"iereaoportunită"ilor !i restric"iilor, punctelor forte !i slabe ale firei pe doeniiactivită"i+ aspecte financiar -contabile.................................................................................................................. 19

II.2.1. Diagnosticul uridic....................................................................................................19

II.2.2. Diagnosticul activită ii ț ...............................................................................................21

II.2.!. Diagnosticul produc iei ț ..............................................................................................21

calitatea deosebită a materiei prime folosite"................................................................23

eficien#a procesului de prelucrare.................................................................................23

II.2.$. Diagnosticul comercial% &ctivitatea de comercializare............................................34

II.2.'. (estiunea resurselor umane şi a timpului ................................................................42

II.2.). Diagnostic managerial ...............................................................................................47

III.2.*. Diagnostic financiar%contabil ..................................................................................52

abloul soldurilor interediare de 'estiune........................................................................68

Capacitatea de autofinan"are !i autofinan"area.....................................................................74

Capitolul III. Elaborarea dia'nosticului 'lobal strate'ic............................................................76

A/E0A 1................................................................................................................. 76

#


3/90

Anali)a ediului conte*tual $de afaceri%..........................................................................76

A/E0A /2. # - Anali)a activită"ilor firei......................................................................80

A/E0A /2. & - 3I4A DIA5/67IC898I......................................................................83

BIB9I652A3IE.......................................................................................................... 87

Capitolul I. Descrierea întreprinderii

&


4/90

I.&. De!r'ere$ (!!'#%) $ *#%re+r'#"er'', $ "oe#'(-(' "e $!%''%$%e /' $ e!%or(-(' "e !$re$+$r0'#e

• /ue copanie A'rana 2o:nia 7.A.

• C8I #;?

• 2e'istrul coer ului @?;??11#;; fabricile de )ahăr au optat pentru o adinistrare i un ana'eent aișeficient i astfel a fost înfiin ată copaniaș ț 7C A52A/A 2oania 7.A.

?


5/90

Activitatea principală a copaniei este producerea de )ahăr, at:t din )ahăr brut iportatc:t i din sfeclă de )ahăr. A52A/A 2oania este unul dintre cei ai iportan i furni)ori deș ț)ahăr pentru îndulcitori i pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru v:n)area )ahărului cușaănuntul pe plan interna ional, dar ai ales, este un furni)or pentru coercian ii care v:ndț ț)ahărul cu aănuntul în ora ele ici i satele din întrea'a ară.ș ș ț

8nitatea de produc ie a )ahărului ob inut din sfeclă de )ahăr este situată în 2oan, ude ulț ț ț /ea . 3abrica de )ahăr A'rana din 2oan este partenerul cel ai iportant pentru ii dețcultivatori de sfeclă de )ahăr i pentru proprietarii de terenuri a'ricole din estul 2o:niei, de laș'rani a cu 8craina p:nă la 5ala i în sud. 7peciali tii copaniei A52A/A pre)intă infora iiț ț ș ța'ro-tehnice 'enerale i în acela i tip acordă spriin a'ricultorilor în vederea de)voltăriiș șculturilor arabile. 8na dintre cele ai iportante preocupări ale fabricii este să redea solului ostructura favorabilă din punct de vedere sanitar. 8nul din obiectivele copaniei A52A/A2o:nia este de a aduce cultura ro:nească de sfeclă de )ahăr la un nivel copetitiv în Europa.

ncă de la înfiin are, copania A52A/A 2oania a investit în oderni)area produc ieiț țde )ahăr din sfeclă i a rafinării )ahărului brut, în tehnolo'ii oderne de cultivare a sfeclei deș

)ahăr, precu si în utilae i a ini a'ricole pentru produc ia i recoltarea sfeclei de )ahăr.ș ș ț ș

3abrica din Bu)ău J 2o:nia8nitatea de produc ie a )ahărului brut ob inut din trestie deț ț )ahăr este locali)ată în Bu)ău, ude ul Bu)ău. 3abrica a fost proiectată at:t pentru produc ia de )ahăr din sfeclă de )ahăr c:t iț ț ș pentru cea a )ahărului brut din trestie de )ahăr. Din 1< a fost odificată din punct devedere tehnolo'ic pentru a procesa doar )ahăr brut. Capacitatea de procesare a fabricii estede 1.;;; de tone )ahăr brut pe )i.

Copania A52A/A 2oania a investit in retehnolo'i)area i oderni)area produc iei,ș țultia achi)i ie a copaniei fiind un siste autoat de abalare pun'i. Astfel, s-a ob inut oț țcalitate irepro abilă a abalaelor, reali):ndu-se perforan a caș ț doar # operatori să poată abala; de tone in 1# ore, cresc:nd productivitatea cu #? de toneschib.

>


6/90

3abrica A53D ăndărei J 2o:niaȚ3abrica A53D Hăndărei 729 este situată în sud-estul 2o:niei, la uătatea distan"ei

dintre Bucure!ti !i Constan"a.3abrica a fost preluată de A52A/A în decebrie #;;1 !i, după un

abi"ios pro'ra de investi"ii, în aprilie #;;#, a reînceput procesul de produc"ie. (roduse principale ale copaniei sunt aidon nativ !i odificat, siropuri 'luco)ă !i alto)ă, 'ereni,'luten !i tăr:"e de porub. Capacitatea anuală de produc"ie a fabricii este de &.;;; tone de porub. 7ocietatea de"ine spa"ii oderne de depo)itare !i prelucrare pentru apro*iativ #;.;;;tone de cereale. De aseenea, de"ine iloace de transport speciale destinate transportului vracal pulberilor $aidon% !i lichidelor alientare v:scoase $'luco)ă%.Cea ai iportantă preocupare a copaniei din ultiii ani a fost sa 'ăsească !i să investească înodalită"i eficiente de optii)are a consuului de ener'ie !i de protec"ie a ediului.

n septebrie 1= a fost pusă în func"iune fabrica de producere a sucului din concentratde ere, în Gaslui, la adresa la care func"ionea)ă !i acu, pe un teren de 1.;;; p – la începutînchiriat, astă)i proprietate a firei. n data de &; artie #;;>, asociatul unic Fin GerKaltun's'esellschaft MBL a cesionat capitalul social către 'rupul de fire A52A/A dinAustria. Din data de &1 iulie #;; nuele societă"ii s-a schibat în A52A/A @uice 2oaniaGaslui, pentru a arăta apartenen"a la 'rupul interna"ional !i doeniul de activitate. (roduselefinite re)ultate sunt sucul, concentratul din ere !i aroa de ere. (roduc"ia edie, pe un se)on,este de &.;;; tone de concentrat !i 1;; tone de aroă de ere.

Ilustrat prin cele peste 1;;.;;; de tone de )ahăr produse anual !i prin po)i"ia de lider de pia"ă, succesul A52A/A în 2o:nia se ba)ea)ă pe două eleente principale

• calitatea deosebită a ateriei prie folosite+

• eficien"a procesului de prelucrare.

A52A/A se concentrea)ă pe con tienti)area probleelor de ediu, pe o de)voltareșsustenabilă precu i oferirea unor produse i servicii de cea ai bună calitate. 6feri clien ilor ș ș țno tri o 'aa lar'ă de produse i servicii concepute individual cu scopul de a satisface nevoileș șspecifice ale fiecăruia. Creativitatea i fle*ibilitatea noastră repre)intă succesul clien ilor no tri.ș ț ș


7/90

Asi'urarea calită"ii în atribuirea de valoare ateriilor prie din a'ricultură în se'enteleAL2, AMID6/, 328CE repre)intă unul dintre cele ai iportante obiective strate'ice alecopaniei. Atin'erea acestui obiectiv pe teren lun' iplică selectarea cu aten"ie a ateriilor prie din a'ricultură !i folosirea celor ai oderne tehnolo'ii de proteare a ediului !i aresurselor naturale.

A52A/A î!i concentrea)ă eforturile în doeniul ediului !i de)voltării durabile aiales asupra urătoarelor se'ente

8tili)area ener'iei !i resurselor Apa !i aerul 8tili)area subproduselor Consilierea ferierilor 3abricarea produselor or'anice

(e l:n'ă aspectul tehnolo'ic, datorită str:nselor rela"ii cu industria ce prelucrea)ă ai departe produsele alientare, pentru A52A/A sunt iportante tee precu si'uran"a produselor alientare, controlul calită"ii, trasabilitatea tuturor proceselor industriale p:nă la c:pul de

cultură, inclusiv sub aspect social, precu !i certificările $I76 ;;1#;;;, I76 ##;;;,7tandardul Interna"ional al (roduselor Alientare, 5M(NO, Calitate !i 7i'uran"ă%.

1PENTRU AGRANA, DEZVOLTARE DURABILĂ 2NSEAMNĂ A AC3IONA2NTR4O MANIERĂ RESPONSABILĂ DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL 2NTOATE DOMENIILE AFACERII , 2NCEARC5ND SĂ SE ASIGURE OUTILIZAREA PRUDENTĂ A RESURSELOR NATURII.1

(roduc"ia de )ahăr este asi'urată prin procesele de prelucrare a sfeclei de )ahăr !ia )ahărului brut ob"inut din trestia de )ahăr, în fabricile de la 2oan !i Bu)ău.

=


8/90

A52A/A 26MA/IA este un furni)or iportant pentru sectorul retail, fiind pre)ent at:tîn toate re"elele ari de hPperaret-uri c:t !i în icile a'a)ine. 6ferta de retail A52A/A26MA/IA acoperă toata 'aa de produse specifice necesare clien"ilor.

Brandul preiu A52A/A 26MA/IA, )ahărul Măr'ăritar este un produs nelipsit în

orice bucătarie !i in'redientul indispensabil al reu!itei, aut:ndu-te să îpar"i cu cei dra'i icilesatisfac"ii ale vie"ii. ahărul Măr'ăritar este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare

cristal fin pudră bio plicule e fineț ba'etă – fin alb cubic

'elifiant 11 pudră r: ni ăș ț e*trafin brun.


9/90

Brandul Coroni"a este po)i"ionat în cate'oria econoică. Acest )ahăr este folosit înspecial pentru conservare datorită capacită"ii sale de a influen"a te*tura !i a accentua culorileaestecurilor. (re"ul accesibil !i întrebuin"ările diverse au transforat Coroni"a în )ahărul preferat al consuatorilor casnici, o sursă de satisfac"ie pentru întrea'a failie. (e l:n'ăutili)area în conservarea alientelor, Coroni"a oferă 'ust dulce !i savoare băuturilor răcoritoare!i :ncărurilor 'ătite. ahărul Coroni"a este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare

cristal

pudră

de se)on.

Brandul Clio este un înlocuitor al )ahărului – practic, sănătos !i fără calorii. (oate fifolosit deopotrivă în dietele diabeticilor sau de către persoanele care doresc să evite )ahărul în

http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/cristal/http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/pudra/http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/de-sezon/http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/cristal/http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/pudra/http://www.agrana.ro/ro/produse/sugar/retail-coronita/de-sezon/


10/90

alienta"ia )ilnică. Datorită substan"elor din copo)i"ia sa, îndulcitorul Clio are o putere deîndulcire la fel de are ca )ahărul. n plus, cantitatea consuată poate fi do)ată e*tre desiplu datorită recipientelor în care este oferit spre v:n)are.

ndulcitorul Clio este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare tabletă #;;

tabletă >; tabletă 1#;; pudră ba'hetă pudră lichid.

AMIDON ȘI GLUCOZĂ

Glucoza

3abrica A53D Hăndărei 729 este situată în sud-estul 2o:niei, la uătatea distan"eidintre Bucure!ti !i Constan"a.Din punct de vedere lo'istic, fabrica este perfect plasată în inia Bără'anului $principala sursăde aterie priă%, la distan"ă e'ală fa"ă de principalele a'loerări urbane $5ala"i, Brăila, Bu)ău,Bucure!ti, (loie!ti, Bra!ov !i Constan"a%.3abrica a fost preluată de A52A/A în decebrie #;;1 !i, după un abi"ios pro'ra deinvesti"ii, în aprilie #;;#, a reînceput procesul de produc"ie.(ortofoliu de produse

1. (roduse principale

Aidon nativ – vrac, bi' – ba's !i saci de #> ilo'rae Aidon odificat $a'enasi)e


11/90

5ereni de porub – vrac 5luten de porub – bi' ba's !i saci de #> ilo'rae ăr:"e de porub – bi' ba's, vrac

7ocietatea este certificată prin sisteul de ana'eent E/ I76 ;;1 #;;; !i LACC(.Capacitatea anuală de produc"ie a fabricii este de &.;;; tone de porub iar nuărul ediu de

salaria"i se ridică la 1=;.7ocietatea de"ine spa"ii oderne de depo)itare !i prelucrare pentru apro*iativ #;.;;;

tone de cereale. De aseenea, de"ine iloace de transport speciale destinate transportului vracal pulberilor $aidon% !i lichidelor alientare v:scoase $'luco)ă%.

FRUCTE

7ocietatea a fost înfiin"ată în anul 1=, sub nuele FI/Q 26MA/IA 729, prin aportuldirect al asociatului unic 'eran Fin GerKaltun's'esellschaft MBL. n septebrie 1= a fost pusă în func"iune fabrica de producere a sucului din concentrat de ere, în Gaslui, la adresa lacare func"ionea)ă !i acu, pe un teren de 1.;;; p – la început închiriat, astă)i proprietate a

firei.n data de &; artie #;;>, asociatul unic Fin GerKaltun's'esellschaft MBL a cesionat

capitalul social către 'rupul de fire A52A/A din Austria. Din data de &1 iulie #;; nuelesocietă"ii s-a schibat în A52A/A @uice 2oania Gaslui, pentru a arăta apartenen"a la 'rupulinterna"ional !i doeniul de activitate.De la început !i p:nă în pre)ent societatea a avut ca obiect de activitate principal, declarat !ireali)at, prepararea sucurilor de le'ue !i fructe.Materia priă de ba)ă este repre)entată de erele proaspete pentru industrie, colectate, în principal, din re'iunea Moldovei, precu !i din 2epublica Moldova. Activitatea de produc"ieeste se)onieră, desfă!ur:ndu-se în perioada au'ust – noiebrie $perioada de recoltare a erelor%.

Capacitatea de procesare a fabricii este de ?>; tone de ere pe )i.(rodusele finite re)ultate sunt sucul, concentratul din ere !i aroa de ere. (roduc"ia edie, pe un se)on, este de &.;;; tone de concentrat !i 1;; tone de aroă de ere. n ultiii cinci anide activitate aceste produse au fost e*portate în propor"ie de 1;;R.

Societatea deţine spaţii moderne dedepozitare şi prelucrare pentru aproximativ 20.000 tone de cereale. De asemenea, deţine mijloacede transport speciale destinate transportul ui vrac alpulberilor(ami don) şi lichideloral

7.C. A52A/A 26MA/IA 7.A. are un capital social de 1?.?>?.#1?,< 26/ divi)at în1??.>?#.1?< ac"iuni, valoarea noinală a unei ac"iuni fiind de ;,1; 26/.

11


12/90

9a data de 1 ac"iuni, repre)ent:nd

1,#;R din capitalul

social+

Ac"ionari persoane fi)ice de"in un nuăr de ?.=.>& ac"iuni, repre)ent:nd &,>R

din capitalul social+

Ac"ionari persoane uridice de"in un nuăr de 1.1=.=# ac"iuni, repre)ent:nd

;,;'pachet sau în saci ari la cerereaț

clien ilor no tri+ț ș

7unt receptivi în peranen ă la dorin ele clien ilor i îi contactea)ă în od re'ulatț ț ț ș

1#

http://www.rasd.ro/http://www.rasd.ro/


13/90

pentru a afla care sunt cerin ele lor actuale i care sunt asteptările lor viitoare+ț ș

(re'ătesc i proovea)ă conducerea astfel înc:t procesele de cupărare, produc ieș ț

lo'istic, distribu ie i v:n)are să se încadre)e într-un siste al calită ii totale.ț ș ț

72AE5IE - (rin de)voltare !i eficien"ă, se asi'ură o cre!terea durabilă a valorii

copaniei. n principalele lor doenii de activitate, )ahăr, aidon !i procesarea de fructe, doresc

să fie parteneri proactivi !i de încredere pentru clien"ii acestora.

62IE/A2E 7(2E C9IE/ – A'rana oferă clien"ilor lor produse !i servicii care se

orientea)ă în func"ie de necesită"ile lor. Doresc să se diferen"ie)e de concuren"ă printr-o calitate

superioară !i servicii deosebite.

7unt creativi, fle*ibili, dedica"i !i ereu în căutare de noi pie"e pentru produsele lor. (rin

interediul puterii lor de inova"ie, cercetării !i de)voltării, precu !i prin introducerea de

produse adaptate la necesită"ile clien"ilor, se deterină direc"ia de evolu"ie a pie"ei.

Obiectivele societă ii Agranaț

(revederile le'isla"iei europene privind ana'eentul licen"elor de iport )ahăr brut !i

volatilitatea pre"urilor ondiale pentru această aterie priă sunt doi dintre factorii iportan"i

care au stat la ba)a construirii strate'iei pe teren ediu a copaniei A'rana 2o:nia. Mărirea

eficien"ei or'ani)a"ionale, alternarea surselor de aprovi)ionare $din produc"ie proprie sau coer"%

!i en"inerea cotelor de pia"ă pe se'entele cu valoare adău'ată are sunt obiective pe care iș

le-au propus pentru urătorii ani.n vederea asi'urării ateriei prie necesare ob"inerii )ahărului alb, A'rana 2o:nia

continuă strate'ia de de)voltare a sectorului a'ricol în re'iunea Moldovei !i nu nuai, prin

sus"inerea culturii de sfeclă de )ahăr. Dacă în anul #;11 cantitatea de sfeclă procesată în fabrica

din 2oan a fost de circa #?1.;;; tone, pentru anul #;1# se are în vedere o cre!tere a voluului

de sfeclă prelucrată la apro*iativ &>;.;;; tone, prin cre!terea randaentelor a'ricole !i a

eficien"ei serviciilor cone*e $transport, colectare, servicii a'ricole, input-uri de calitate,

prefinan are, .a.ț ș

I.. Def'#'re$ o+0'(#'-or %r$%e;'!e /' $ o7'e!%'e-or +e!'f'!e !$ !o+ $- "'$;#o%'!(-('

Opţiunile strategice definesc abordările aore, cu iplica"ii asupra con"inutului unei

păr"i apreciabile dintre activită"ile întreprinderii, pe ba)a cărora se stabile!te cu este posibilă !i

ra"ională îndeplinirea obiectivelor strate'ice.

1&


14/90

Dintre abordările sau odalită"ile strate'ice, en"ionă privati)area, retehnolo'i)area,

reproiectarea sisteului de ana'eent, diversificarea produc"iei, asiilarea de noi produse,

pătrunderea pe noi pie"e, forarea de societă"i i*te cu un partener străin, speciali)area în

produc"ie, profilarea !i reprofilarea întreprinderii, cobinarea produc"iei, oderni)area

or'ani)ării, inforati)area activită"ilor, reînnoirea pro'raelor inforatice etc.

Obiectivele specifice se referă la cele econoice care pot fi c:!ti'ul pe ac"iune, valoarea

ac"iunii, coeficientul de eficien"ă a capitalului, profitul, rata profitului, cifra de afaceri, cota parte

din pia"ă, productivitatea uncii, calitatea produselor !i serviciilor.

6 altă cate'orie de obiectivele specifice sunt cele sociale care sunt controlul poluării

ediului !i asi'urarea protec"iei acestuia, cooperarea cu autorită"ile, salari)area !i condi"iile de

uncă ale salaria"ilor, satisfacerea clien"ilor prin calitatea, durabilitatea, fle*ibilitatea !i pre"ul

produselor !i a serviciilor oferite, peranenti)area clien"ilor în schibul oferirii de produse decalitate, la pre"uri acceptabile !i la terenele convenite.

(rivind 'lobal asupra evolu iei copaniei, A'rana a abordat pia ă folosind oț ț strategie e

e!pansiune, pănă la oentul aderării la 8E, în #;;=, vi):nd cre terea cotei de pia ă i a cifreiș ț ș

de afaceri, iar după acest oent s-a dorit consolidarea business-ului i a rela iilor de parteneriatș ț

cu clien ii A'rana. Astfel, în pre)ent, utili)ă o strate'ie de de)voltare durabilă, care nu se poateț

reali)a fără colaborarea cu partenerii lor. (e scurt, aceasta presupune acordarea între'ii aten iiț

clien ilor, pentru aflarea nevoilor acestora, în concordan ă cu evolu ia i dinaisul pie ei, astfelț ț ț ș ț

înc:t să evite sau să corecte)e poten ialele obstacole care s-ar putea ivi la nivel opera ional, at:tț ț

în ceea ce prive te desfă urarea activitătii copaniei, c:t i referitor la ac iunile întreprinse deș ș ș ț

partenerii no tri.ș

n ceea ce prive te 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. aceasta a definit i ipleentatș ș strategii

de atra'ere a 'rupurilor ari de ferieri i a'ricultori, prin or'ani)area de eveniente corporate,ș

conferin e, sipo)ioane. n acest sens, a aplicat o serie de reduceri i facilită i acestor 'rupuri.ț ș ț

A'rana are o echipă de speciali ti a'ro-tehnici care oferă consultan ă în peranen ăș ț țcultivatorilor de sfeclă de )ahăr, în scopul de)voltării culturilor arabile. (rin interesul fa ă deț

a'ricultura din 2o:nia, A'rana urăre te atin'erea unui înalt standard calitativ, copetitiv cuș

cel din Europa. 3abrica din Bu)ău este speciali)ată în produc ia )ahărului brun din trestia deț

)ahăr, copania investind în retehnolo'i)area i oderni)area produc iei de )ahăr.ș ț

1?


15/90

Copania A'rana 2o:nia beneficia)ă de cuno tin ele copaniei – aă, strate'ia iș ț ș

valorile A'rana fiind adînc reliefate în planul de eficienti)are i de)voltare din fabricile de )ahăr ș

din Moldova. n fabricile din 2o:nia, A'rana investe te pentru durabilitate i este alături deș ș

cultivatorii de sfeclă de )ahăr prin ac iuni specifice, consultan ă i spriin peranent, pentru unț ț ș

parteneriat de durată.

1>


16/90

C$+'%o-(- II. E-$7or$re$ "'$;#o%'!(-(-(' f're'

II.&. E%$+$ &. Pre;)%'re$ "'$;#o%'!(-('

II.1.1. Definirea problemelor şi a obiectivelor de urmărit prin analiza – diagnostic

Anali)a ediului de afaceri în vederea reali)ării dia'nosticului, începe cu investi'area

factorilor sau influen"elor care au o ai are sau ai ica influen"ă asupra capacită"ii

or'ani)a"iei de a se po)i"iona pe pia"ă.

Dia'nosticul strate'ic răspunde la două chestiuni copleentare, dia'nosticul intern al

firei !i dia'nosticul ediului e*tern al firei.$. D'$;#o%'!(- '#%er# define!te poten"ialul strate'ic al întreprinderii care cuprinde

punctele forte, punctele slabe din a căror îbinare se pot prefi'ura orientările strate'ice.

Dia'nosticul intern are enirea de a scoate în eviden"ă capacitatea de Tsavoir-faireU a

întreprinderii, capacită"ile si copeten"ele sale.

7. D'$;#o%'!(- eOT. Metoda î!i propune anali)a fenoenelor !i

proceselor econoice din ediul intern !i e*tern firei sub patru aspecte puncte tari $7tren'ths%, repre)ent:nd atuurile !i perforan"ele firei +

puncte slabe $Feanesses%, care reflectă slăbiciunile firei, deficien"ele în activitatea

firei+

oportunită"ile $6pportunities%, const:nd în identificarea solu"iilor de valorificare a

1


17/90

poten"ialului firei+

riscuri $hreats%,const:nd în identificarea factorilor ce influen"ea)ă ne'ativ.

(rincipalele riscuri la care este supusă societatea i politicile aplicabile suntș

detaliate ai os

"iscuri aferente #eiului econo#ic

(rocesul de austare a valorilor în func ie de risc care a avut loc pe pie ele financiare iț ț ș

industriale interna ionale încep:nd cu #;;= a afectat perforan a acestora, inclusiv pia aț ț ț

bunurilor de consu i pie ele bunurilor industrial din 2o:nia, conduc:nd la o incertitudineș ț

crescută cu privire la evolu ia econoic în viitor.ț

Conducerea 5rupului nu poate estia evenientele care ar putea avea un effect asupra

pie ei industrial i a bunurilor de consu i e*terne i ulterior ce efect ar putea asupra acestor ț ș ș ș

situa ii financiare.ț

Conducerea nu poate estia credibil efectele asupra situa iilor financiare ale 5rupuluiț

re)ultate din deteriorarea lichidită ii pie ei financiare, deprecierea activelor influen ate de condi iiț ț ț ț

de pia ă nelichide i volatilitatea ridicată a onedei na ionale i a pie elor financiare i industrial.ț ș ț ș ț ș

Conducerea 5rupului crede că ia toate ăsurile necesare pentru a spriini continuitatea activită iiț

5rupului în condi iile de pia ă curente prinț ț

onitori)area constant a lichidită ii+ț

onitori)area i reducerea costurilor.ș "iscul e pia ăț

Econoia ro:nească este parte inte'rantă a 8niunii Europene unde e*istă un re'i al

)ahărului care este supus frecvent odificărilor. Conducerea 7ocietă ii nu poate prevedeaț

schibările ce vor avea loc la nivel de 8niune Europeană i iplicit i în 2o:nia i efecteleș ș ș

acestora asupra situa iei financiare, asupra re)ultatului din e*ploatare i a flu*urilor de tre)orerieț ș

ale 5rupului.

"iscul ratei e ob$nă

3lu*urile de nuerar opera ionale ale 5rupului sunt afectate de varia iile ratei dob:n)ilor ț ț

în principal datorită îpruuturilor.

"iscul e lic%iitate

Mana'eentul prudent al riscului de lichiditate iplică en inerea de nuerar sufficientț

i a unor linii de credit disponibile. Datorită naturii activită ii, 5rupul urăre te să aibăș ț ș

1=


18/90

fle*ibilitate în posibilită ile de finan are, prin en inerea de linii de credit disponibile pentruț ț ț

finan area activită ilor de e*ploatare.ț ț

"iscul e creit

5rupul este supus unui risc de credit datorat crean elor sale coerciale i a celorlalteț ș

tipuri de crean e. 2eferin ele privind bonitatea clien ilor sunt ob inute pentru to i clien ii noi, dataț ț ț ț ț ț

de scaden ă a datoriilor este atent onitori)ată i suele datorate după depă irea terenului suntț ș ș

urărite cu protitudine.

"iscul valutar i generat e infla ieș ț

5rupul î i desfă oară activitatea în 2o:nia, într-un ediu econoic cu fluctua ii aș ș ț

valutei na ionale fa ă de alte valute. E*ista prin urare un risc al deprecierii valorii activelor ț ț

onetare nete e*priate în lei.

Moneda locală a suferit o devalori)are fa ă de Euro $rata de schib dintre 9ei i Euro aț ș

fost de ?,?


19/90

II.1.2. Culegerea datelor, verificarea, sistematizarea şi gruparea datelor prin diferite tehnici

statistice

Infora"iile ce constituie obiect de studiu se 'rupea)ă astfel

- infora"ii uridice infora"ii 'enerale referitoare la istoricul firei $contractul de societate,

statutul, re'istrul adunărilor 'enerale, re'istrul ac"ionarilor etc%+

- infora"ii le'ate de dreptul coercial $acte !i contracte privind drepturi de proprietate ale

iobili)ărilor corporale, necorporale, financiare, terenuri%,dreptul uncii,le'i !i re'leentări

fiscale+

- infora"ii coerciale infora"ii asupra eleentelor care condi"ionea)ă pia"a produse, clien"i,

furni)ori, concuren"a, re"eaua de distribu"ie, etc+

- infora"ii privind activitatea firei din perspectivă procesuală procesele de fabrica"ie sau

prestări de servicii, calitatea produselor, cercetarea – de)voltarea, necesită"ile de restructurare !iinvesti"ii, perspectivele tehnice, econoice !i coerciale etc+

- infora"ii privind 'estionarea resurselor ateriale, uane $în special% !i or'ani)a"ionale+

- infora"ii financiar-contabile bilan"ul contabil !i contul de profit !i pierdere, ane*ele la bilan",

contabilitatea analitică a e*ploatării+

- infora"ii furni)ate de ter"i date statistice, publica"ii le'ale etc.

(entru ob"inerea unor infora"ii suplientare, stabilirea unor situa"ii de fapt sau pentru

confirarea unor date, corelări de date sau conclu)ii, efectuarea unor descrieri, calcule sau

coentarii, se utili)ea)ă tehnica interviului $prin chestionare dinainte stabilite%.

1


20/90

II.6. E%$+$ 6. Pre-(!r$re$ /' $#$-'=$ '#for$0''-or "'# e"'(- e


21/90

privind evolu"ia pre"ului ac"iunilor, nuărul tran)ac"iilor înre'istrate etc. n luna decebrie #;1?

ac iunile societă ii s-au tran)ac ionat în intervalul de pre ;.&=-;.?# leititlu.ț ț ț ț

G:n)area ac"iunilor se face nuai prin interediul societă"ilor de valori obiliare.

Infora"ii în le'ătură cu nuărul de ac"iuni de"inute de fiecare ac"ionar pot fi ob"inute de la

Depo)itarul Central 7A, societatea care "ine re'istrul ac"ionarilor societă"ii.

&rept co#ercial

Ca orice societate coerciala, 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A are în vedere drepturile iș

obli'a iile prevă)ute de le'e, 'enerate de raporturile sale cu partenerii coerciali. 7ocietatea areț

încheiate contracte coerciale cu principalii săi furni)ori de arfă precu i cu cei de servicii iș ș

utilită i.ț

Din punct de vedere al creditelor contractate, 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A are 'aate

active, iar e alonarea plă ii acestora este stabilită de a a natură înc:t să nu periclite)e activitateaș ț ș

curentă.

&rept fiscal

7e verifică odul în care fira respectă re'leentările fiscale care afectea)ă activitatea

firei, situa ia plă ilor efectuate i a celor restante, datele referitoare la ultiul control fiscal,ț ț ș

eventualele liti'ii fiscale etc.

Ca orice societate coercială, 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A este obli'ată să plătească

ta*ele i ipo)itele prevă)ute prin re'leentările fiscale. Dat fiind faptul că efectuea)a la tipș

plă ile către or'anele speciali)ate, 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A poate fi considerată un bunț

contribuabil la bu'etul statului.

7ocietatea respectă re'leentarile fiscale i urăre te peranent plă ile efectuateș ș ț

neav:nd restan e ai ari de &; de )ile.ț

Conducerea societă ii este responsabilă pentru întocirea i pre)entarea fidelă aț ș

situa iilor financiare în conforitate cu 6rdinul Ministrului 3inan elor (ublice nr. &;>>#;;, cuț ț

odificările ulterioare i cu politicile contabile descrise în notele la situa iile financiare. Aceastaș ț

responsabilitate include proiectarea, ipleentarea i en inerea unui control intern relevantș ț

pentru întocirea i pre)entarea fidelă a situa iilor financiare care să nu con ină denaturăriș ț ț

senificative datorare fraudei sau erorii.

#1


22/90

&reptul #uncii

Confor condi iilor le'ale privind an'aarea for ei de uncă, societatea a încheiatț ț

contracte de uncă individuale pe perioadă nedeterinată cu între' personalul.

7.C A52A/A 26MV/IA 7.A. a creat un re'ulaent de ordine interioară care apără

interesele at:t a an'aa ilor, c:t i a an'aatorului. 7ocietatea nu se aflăț ș în nici un liti'iu cu

an'aa ii firei pe rolul instan elor udecătore ti.ț ț ș

Adinistrarea 7ocietă ii se reali)ea)ă în siste dualist prin Consiliul de 7uprave'here iț ș

Directorat. Mebrii Consiliului de 7uprave'here sunt nui i pentru o perioadă de ? ani.ț

&reptul #eiului

7e verifică dacă activitatea societă ii coerciale a containat sau containea)ă într-unț

fel ediul. Avand in vedere faptul ca 7.C. L2 MA2EA /EA52A 7.A. prestea)a o activitate în

doeniul industriei )ahărului, societatea de ine autori)a iile necesare de func ionare eliberate deț ț ț

urătoarele institu ii speciali)ate (rotec ia Mediului, (rotec ia Muncii, 7anepid,ț ț ț (opieri etc.

II.2.2. Diagnosticul activită ii ț

n cadrul activită ii practice de evaluare a unei fire dia'nosticul trebuie să furni)e)eț

infora iile necesare aprecierii situa iei trecute i pre)ente, care constituie o ba)ă pentruț ț ș

estiarea eleentelor i variabilelor Xcheș ieX ce trebuie avute în vedere în ca)ul aplicării diferitelor

etode de evaluare.

II.2.!. Diagnosticul produc iei ț

A'rana 2o:nia 7.A. are ca obiect de activitate principal producerea i coerciali)areaș

)ahărului i a produselor derivate. A'rana 2o:nia 7.A. de ine R din capitalul social alș ț

urătoarelor copanii

A'rana Bu)ău 729 cu obiect principal de activitate fabricarea )ahărului+

A'rana andarei 729 cu obiect principal de activitate fabricarea )ahărului+

A'rana An'ro 729 cu obiect principal de activitate cultivarea cerealelor $e*clusiv

ore)%, plantelor le'uinoase i a plantelor producătoare de sein e olea'inoase.ș ț

Oferta

##


23/90

(e parcursul anului #;1? A'rana 2o:nia 7.A. a ob inut, în nue propriu, în fabricileț

sale sau din contracte de procesare încheiate cu fire ter e i afiliate, o cantitate de 1>.=& toneț ș

)ahăr alb. Echipaentele i suprafe ele aferente produc iei priare din fabrica Bu)ău au fostș ț ț

închiriate către A'rana Bu)ău 7rl, această societate folosindu-le pentru rafinarea a 1#.>< tone

)ahăr brut.

7ocietatea a prelucrat în nue propriu sau pentru afilia i, în fabrica din 2oan o cantitateț

de ?1.> tone de )ahăr brut i >>&.1;< tone sfeclă de )ahăr. n ba)a unui contract de prelucrareș

a rădăcinilor de sfeclă de )ahăr încheiat între A'rana 2o:nia 7.A. i A'rana ucer 5bL,ș

copania a prelucrat în fabrica din 2oan o cantitate de #


24/90

- 9a 2oan, pentru ca sta ia de epurare să lucre)e la capacitatea proiectată, au fost reali)ateț

lucrări pentru separarea apelor tehnolo'ice de cele enaere+

- (entru conforarea cu cerin ele privind protec ia ediului, la fabrica din 2oan au fostț ț

începute lucrări pentu oderni)area ca)anelor unde este produs aburul tehnolo'ic+

- n fabrica din 2oan au fost efectuate investi ii pentu ob inerea de )ahăr pudră de calitateț ț

superioară $cu 'ranula ii între 1;;-&;; icroni% i cre terea capacită ii de produc ie pentru acestț ș ș ț ț

sortient+

- Cre terea capacită ii de e*trac ie a )ahărului din silo)urile din 2oan de la ?; la


25/90

Brandul preiu A52A/A 26MA/IA, )ahărul Mărgăritar este un produs nelipsit în

orice bucătarie !i in'redientul indispensabil al reu!itei, aut:ndu-te să îpar"i cu cei dra'i icile

satisfac"ii ale vie"ii.

ahărul Măr'ăritar este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare cristal, fin,

pudră, bio, plicule e fin, ba'hete-fin alb, cubic, 'elifiant, pudră r: ni ă, e*trafin, brun.ț ș ț

Brandul (oroniţa este po)i"ionat în cate'oria econoică. Acest )ahăr este folosit în

special pentru conservare datorită capacită"ii sale de a influen"a te*tura !i a accentua culorile

aestecurilor. (re"ul accesibil !i întrebuin"ările diverse au transforat Coroni"a în )ahărul

preferat al consuatorilor casnici, o sursă de satisfac"ie pentru întrea'a failie. (e l:n'ă

utili)area în conservarea alientelor, Coroni"a oferă 'ust dulce !i savoare băuturilor răcoritoare

!i :ncărurilor 'ătite.

ahărul Coroni"a este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare cristal, pudră, de se)on.

(lio este un înlocuitor al )ahărului – practic, sănătos !i fără calorii. (oate fi folosit

deopotrivă în dietele diabeticilor sau de către persoanele care doresc să evite )ahărul în

alienta"ia )ilnică. Datorită substan"elor din copo)i"ia sa, îndulcitorul Clio are o putere de

îndulcire la fel de are ca )ahărul. n plus, cantitatea consuată poate fi do)ată e*tre de

siplu datorită recipientelor în care este oferit spre v:n)are.

ndulcitorul Clio este disponibil în diferite abalae !i fore de pre)entare tableta #;;,tablet >;, tableta 1#;;, pudră, ba'heta pudră, lichid.

7pecialită"ile )iener *uc+er sunt produse iportate de A52A/A 26MA/IA pentru a

copleta oferta actuală !i a-i aduce o notă de e*otis. Aceste produse se adresea)ă unui

consuator rafinat, care va re'ăsi un plus de savoare !i aroă.

7pecialită"ile Fiener ucer includ două produse candel i brun.ș

6 iportantă parte a )ahărului produs în fabricile A52A/A 26MA/IA este utili)ată în

scopuri inustriale. Garietatea de produse oferite a peris A52A/A 26MA/IA să stabilească

rela"ii de parteneriat cu arile copanii care utili)ea)ă )ahărul ca aterie priă, în diverse

procese de produc"ie. Garietă"ile de )ahăr produse se constituie în in'rediente pentru fabricarea

băuturilor răcoritoare, ciocolatei, biscui"ilor, produselor lactate, de patiserie !i bucătărie.

(rodusele oferite sunt disponibile în diferite fore de pre)entare !i abalare cristal

noral, cristal fin, cristal e*trafin, brun, pudră.

#>


26/90

A'"o# ' ;-(!o=)ș

3abrica A53D Hăndărei 729 este situată în sud-estul 2o:niei, la uătatea distan"ei

dintre Bucure!ti !i Constan"a. Din punct de vedere lo'istic, fabrica este perfect plasată în inia

Bără'anului $principala sursă de aterie priă%, la distan"ă e'ală fa"ă de principalele a'loerări

urbane $5ala"i, Brăila, Bu)ău, Bucure!ti, (loie!ti, Bra!ov !i Constan"a%.

3abrica a fost preluată de A52A/A în decebrie #;;1 !i, după un abi"ios pro'ra de

investi"ii, în aprilie #;;#, a reînceput procesul de produc"ie.

(ortofoliu de produse

1. (roduse principale

Aidon nativ – vrac, bi' – ba's !i saci de #> ilo'rae+

Aidon odificat $a'enasi)e


27/90

n data de &; artie #;;>, asociatul unic Fin GerKaltun's'esellschaft MBL a cesionat

capitalul social către 'rupul de fire A52A/A din Austria. Din data de &1 iulie #;; nuele

societă"ii s-a schibat în A52A/A @uice 2oania Gaslui, pentru a arăta apartenen"a la 'rupul

interna"ional !i doeniul de activitate.

De la început !i p:nă în pre)ent societatea a avut ca obiect de activitate principal, declarat

!i reali)at, prepararea sucurilor de le'ue !i fructe.

Materia priă de ba)ă este repre)entată de erele proaspete pentru industrie, colectate,

în principal, din re'iunea Moldovei, precu !i din 2epublica Moldova. Activitatea de produc"ie

este se)onieră, desfă!ur:ndu-se în perioada au'ust – noiebrie $perioada de recoltare a erelor%.

Capacitatea de procesare a fabricii este de ?>; tone de ere pe )i.

(rodusele finite re)ultate sunt sucul, concentratul din ere !i aroa de ere. (roduc"ia

edie, pe un se)on, este de &.;;; tone de concentrat !i 1;; tone de aroă de ere. n ultiiicinci ani de activitate aceste produse au fost e*portate în propor"ie de 1;;R.

oReC$4 o%e-(r', re%$(r$#%e, !$%er'#;

5ria !i aten"ia pentru satisfac"ia clien"ilor se reflectă !i în faptul că le oferi tot ce este ai

bun pentru o asă reu!ită. /iic ai siplu acu ai noile produse Lo2eCa de la A52A/A

2oania.

Mai ult, A52A/A 2oania te aută să ie!i în eviden"ă indiferent de foratul

abalaelor $plic sau ba'hetă%, acestea pot fi personali)ate confor solicitărilor – si'la,croatica, desi'n, infora"ii.

/oile produse Lo2eCa de la A52A/A 2oania sunt plic )ahăr alb, plic )ahăr brun,

ba'hetă )ahăr alb, ba'hetă )ahăr brun, tKisted- stic )ahăr alb.

(oncuren aț

(rincipalii copetitori pe pia a )ahărului sunt 7.C. ahărul 6radea 7.A, 7.C. ahărulț

9udu 7.A., 3abrica de ahăr Bod, 7.C. 9earco 7.A.ș

(ia a de )ahăr pe care activea)ă A'rana 2o:nia 7A este o pia ă deterinată deț ț

principiile econoiei de pia ă, pre urile sunt stabilite de raportul între cerere i ofertă. (ia a deț ț ș ț

)ahăr se rearcă fa ă de alte pie e printr-o copetitivitate ridicată. n pia a 2o:niei activea)ă ?ț ț ț

ari producători unul cu capital roan i & cu capital străin, dar i al i producători din Europa ceș ș ț

aun' să concure)e produsele celor ? at:t pe canalul industrial căt i pe cel de retail.ș

#=


28/90

(ia a )ahărului este una din cele ai active pie e, )ahărul put:nd circula pe tot teritoriulț ț

8niunii Europene fără restric ii i deterinat doar de nivelul de pre . Astfel, pe pia a ro:neascăț ș ț ț

se poate 'ăsi pe parcursul anului )ahăr din 5recia, 8n'aria, 7erbia, (olonia, 3ran a, Croa ia dar ț ț

i din 2epublica Moldova i 8craina, fapt datorat în ele'erilor coerciale de liber schib cuș ș ț

aceste ultie două ări. n condi iile enun ate ai sus, pia a ro:nească a )ahărului este e*treț ț ț ț

de copetitivă fiind de ulte ori i în pre)ent, alături de pia a bul'ară, la cel ai scă)ut pre dinș ț ț

Europa. Estiă că producătorii europeni au în total o cotă de pia ă de apro*iativ R înț

2o:nia. Avantaul unei aseenea pie e este dat de necesitatea continuă a suprave'heriiț

costurilor, eficien ei i eficacită ii pe tot lan ul de produc ie sau rafinare, fapt deonstrat deț ș ț ț ț

A'rana prin ponderea iportantă ce o are pe pia a localăț

(e l:n'ă A'rana 2o:nia 7A, producătorii cu facilită i locale suntț

1. 7C B6D 7A – cu capital inte'ral ro:nesc, procesator e*clusiv de sfeclă de )ahăr. – >R cota de pia ă+ț

#. 7C AL289 62ADEA 7A – copanie cu capital 'eran. – #R cota de pia ă+ț

&. 7C E2E67 7A – copanie cu capital france) – 1R. /u e*istă studii de specialitate i nici o statistică ce să ne perită oș

estiare corectă.

&iagnostic te%nic ,i e proucţie - capacitatea e proucţie starea ,i ina#ica

#i/loacelor e proucţie procese e proucţie

Evolu ia tehnolo'ică are o iportantă decisivă în crearea !i consolidarea unui avantaț

concuren ial durabil. 2itul rapid al schibărilor care au intervenit în ultiele decenii în ediulț

or'ani)a ional a fost deterinat, fără îndoială, de evolu ia tehnolo'ică, ce a peris crearea unor ț ț

avantae copetitive chiar !i în raurile ature. Dia'nosticul tehnic, tehnolo'ic !i de e*ploatare

are ca obiectiv aprecierea ăsurii în care acest ansablu al iloacelor de e*ploatare aterială

răspunde nevoilor actuale sau de viitor ale întreprinderii sau ale achi)itorului ei poten ial.ț

(oten ialul tehnic al întreprinderii este dat de starea utilaelor $volu, 'rad de u)ură,ț

posibilitate de oderni)are, structură%. n cadrul acestui dia'nostic se anali)ea)ă aspecte

referitoare la eleentele coponente ale func iei tehnice de e*ploatare, cu suntț

#


29/90

a% ipactul tehnolo'iei utili)ate asupra ediului abiant+

b% starea !i perforan a iloacelor de e*ploatare+ț

c% capacitatea de produc ie !i 'radul de deterinare a ei+ț

d% activitatea de cercetare – de)voltare+

e% e% or'ani)area activită ii de produc ie.ț ț

Dia'nosticul produc"iei pleacă de la două criterii

1. Caracterul produselor sortientele de produse, lucrări !i servicii oferite.

#. ipul de savoir-faire $oaeni, etode, asini% utili)ate pentru a le produce.

Miloace de produc"ie sunt ba)a aterială a procesului de produc"ie $păîntul, pădurile,

apele, subsolul, ateriile prie, uneltele de produc"ie, clădirile folosite în scopuri de produc"ie,

iloacele de telecounica"ii etc.%+ ansablul obiectelor uncii !i a iloacelor de uncă pe

care oaenii le folosesc în procesul de producere a bunurilor ateriale.Din iloacele de produc"ie fac parte

1% Obiectele #uncii$păîntul, pădurile, inereurile, apele, ateriile prie etc.%

- Obiect al #uncii Y lucru sau cople* de lucruri asupra cărora ac"ionea)ă oul în cadrul

procesului de produc"ie, direct sau cu autorul iloacelor de uncă, pentru a le odifica potivit

nevoilor sale.

#% Mi/loacele e #uncă $unelte, iloace de transport, instala"ii, clădiri etc.%

- Mi/loace e #uncă

Y ansablul iloacelor ateriale cu autorul cărora oaenii ac"ionea)ăasupra obiectelor uncii, odificîndu-le potrivit scopului urărit de ei.

0#obiliări necorporale- Costurile le'ate de achi)i ia licen elor inforatice suntț ț

capitali)ate i supuse aorti)ării folosind etoda liniară, pe durata de via ă utilă între 1 i & ani.ș ț ș

n ca)ul în care se consideră necesar, valoarea contabilă a fiecărei iobili)ări necorporale se

revi)uie te anual i se austea)ă pentru diinuare peranentă a valorii.ș ș

Costul achi)i ionării de softKare nou este capitali)at i tratat ca o iobili)areț ș

necorporală, dacă coponent softKare nu face parte inte'rantă din hardKare-ul respectiv.

0#obiliări corporale- costul ini ial constă în pre ul de achi)i ie, inclu):nd ta*ele deț ț ț

iport sau ta*ele de achi)i ie nerecuperabile, cheltuielile de transport, anipulare, coisioanele,ț

ta*ele notariale, cheltuieli cu ob inerea de autori)a ii i alte cheltuieli nerecuperabile atribuibileț ț ș

#


30/90

direct iobili)ării corporale i orice costuri directe atribuibile aducerii activului la locul i înș ș

condi iile de func ionare.ț ț

A#ortiarea- iobili)ările corporale se calculea)ă încep:nd cu luna urătoare punerii în

func iune i p:nă la recuperarea inte'ral a valorii de intrare. 9a stabilirea aorti)ăriiț ș

iobili)ărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utili)are econoic i condi iile deș ț

utili)are a acestora. n ca)ul n care iobili)ările corporale sunt trecute în conservare, entitatea

înre'istrea)ă în contabilitate o cheltuială corespun)ătoare austării pentru deprecierea constantă.

Aorti)area este calculată folosind etoda aorti)ării liniare pe întrea'a durată de via ă aț

activelor. erenurile nu se aorti)ea)ă.

Duratele de via ă pentru principalele cate'orii de iobili)ări corporale sunt pre)entate înț

tabelul de ai os

T$7e- #r. &. Duratele de via ă aferente principalelor cate'orii de iobili)ări corporaleț

ip Durata de via ă-aniț Durata răasă-aniClădiri i construc ii specialș ț # 1>

Echipaente tehnolo'ice i a iniș ș 1# ehnica de calcul i echipaent de birouș = &

Miloace de transport = >Mobilier i aparatură biroticăș 1; >

0#obiliările financiare cuprind păr ile sociale de inute de societate la entită ile afiliate.ț ț ț

Iobili)ările financiare se înre'istrea)ă ini ial la costul de achi)i ie sau valoarea deterinată prinț țcontractual de dob:ndire a acestora. Acestea se înre'istrea)ă ulterior la valoarea de intrare ai

pu in austările cuulate pentru pierdere de valoare.ț

tocuri – principalele cate'orii sunt ateriile prie, produc ia în curs de e*ecu ie,ț ț

seifabricatele, produsele finite, ărfurile, piesele de schib i aterialele consuabile. Costulș

stocurilor cuprinde toate costurile aferente achi)i iei i prelucrării, precu i alte costuriț ș ș

suportate pentru a aduce stocurile în fora i în locul în care se 'ăsesc.ș

Costul produselor finite i a produc iei în curs de e*ecu ie cuprinde cheltuielile directeș ț ț

aferente produc iei i anue ateriale directe, ener'ie consuată în scopuri tehnolo'ice,ț ș

anoperă direct i alte cheltuieli directe de produc ie precu i cota cheltuielilor indirect deș ț ș

produc ie alocată în od ra ional ca fiind le'ată de fabrica ia acestora.ț ț ț

9a ie irea din 'estiune stocurile se evaluea)ă pe ba)a etodei costului ediu ponderat.ș

9a data bilan ului, stocurile sunt evaluate la valoarea cea ai ică dintre cost i valoareaț ș

&;


31/90

reali)abilă netă. Galorea reali)abilă netă este pre ul de v:n)are estiate a fi ob inut pe parcursulț ț

desfă urării norale a activită ii, ai pu in costurile estiate pentru finali)area bunului, atunciș ț ț

c:nd este ca)ul i costurile estiate necesare v:n)ării.ș

n cursul anului #;1?, 'rupul a achi)i ionat iobili)ări în valoare de 1


32/90

anului #;1?, A'rana andarei 7.2.9. nu a reali)at activitate de produc ie )ahăr alb. n cursulț

anului #;1?, A'rana Bu)ău 7.2.9. a desfă urat at:t activitate de produc ie proprie de )ahăr, c:t iș ț ș

servicii de procesare pentru A'rana 2o:nia 7.A.

trategii e prouc ie- calitate cercetare evoltareț

După efectuarea studiilor de pia"ă !i cunoa!terea acesteia, în func"ie de obiectivele sale,

producătorul sau unitatea a'ricolă este necesar a-!i elabora strate'ia coercială sau aretin'ul

i*. (ria probleă a acestei strate'ii o repre)intă politica de produs. Conturul politicii de

produs a întreprinderii este dat de odalită"ile de concepere !i reali)are a produselor destinate

pie"ei. n ultiă anali)ă, politica de produse reflectă op"iunea întreprinderii în privin"a ărfurilor

care fac obiectul activită"ii sale econoice#.

laborarea politicii e prous cuprinde un ansablu de activită"i care reflectă op"iunea producătorului le'ată de ărfurile pe care le produce. Aceste activită"i sunt&

1. Definirea aspectului fora, culoarea, ăriea etc., pentru a fi seducător+

#. Definirea caracteristicilor tehnice indicii de calitate, terenul de 'aran"ie, od de

utili)are+

&. Ale'erea abalaului ca foră, culoare, posibilită"i de reciclare a acestuia+

?. (reci)area nuelui produsului !i plasarea acestuia într-o failie de produse care

satisfac un 'rup de nevoi $produse dietetice, produse ecolo'ice etc.%+>. Anali)a ciclului de via"ă al produsului.

trategiile e prous privesc principalele direc"ii în care întreprinderea poate să-!i

obili)e)e poten"ialul uan, aterial !i financiar. (entru reali)area unei cre!teri substan"iale a

eficien"ei, a'entul econoic trebuie să-!i forule)e o op"iune clară !i consecventă fa"ă de

produsele pe care le produce sau le coerciali)ea)ă.

Din acest punct de vedere, deosebit de iportantă este ale'erea, dintre ai ulte variante

posibile, a celei ai corespun)ătoare strate'ii de produs. Din ul"iea de variante, a'entul

econoic producător poate aborda una din urătoarele direc"ii strate'ice principale

7trate'ia stabilită"ii 'aei de produse porne!te de la ideea păstrării !i consolidării

po)i"iei c:!ti'ate pe pia"ă de a'entul econoic.

# Constantin Croitoru – TMaretin'ul produselor a'ricoleU, Ed. Ceres, Bucure!ti, #;;1, pa'. #&


33/90

7trate'ia restr:n'erii 'aei de produse are în vedere siplificarea structurii

sortientale a ărfurilor p:nă la liitele care perit o dearca"ie clară între produse.

7trate'ia diversificării 'aei de produse urăre!te să nuan"e)e odalită"ile de

satisfacere a nevoii căreia i se adresea)ă produsul !i să ducă pe această cale la lăr'irea pie"ei

acestuia prin

- diversificarea verticală, care se reali)ea)ă prin cre!terea profun)iii 'aei de

produse+

- diversificarea ori)ontală, care se ob"ine prin ărirea nuărului de linii de produc"ie

pentru produsul respectiv+

- diversificarea laterală, care repre)intă o de)voltare a 'aei de produse în direc"ii

cone*e structurii de ba)ă.

7trate'ia diferen"ierii unui produs în cadrul 'aei de produc"ie urăre!te deta!area

acestuia în cadrul unei structuri sortientale date. Ea are în vedere consolidarea po)i"iei c:!ti'ate

de întreprindere, a presti'iului acesteia în r:ndul consuatorilor.

7trate'ia perfec"ionării produselor porne!te de la ideea îbunătă"irii periodice a

paraetrilor calitativi ai acestora.

7trate'ia înnoirii 'aei de produse este cea ai cople*ă din r:ndul tuturor direc"iilor

strate'ice.

n sfera circula"iei ărfurilor, direc"iile strate'ice ale politicii de produs sunturătoarele?

Coerciali)area unitară a ărfurilor neprobleatice. De e*eplu, în a'a)inele

alientare cu autoservire, se pot coerciali)a îpreună cu ărfurile alientare !i o serie de

produse 'ospodăre!ti ce se achi)i"ionea)ă îpreună de cupărători.

Coerciali)area ărfurilor la pre"uri unice repre)intă o altă variantă strate'ică,

urărind stiularea desfacerii ărfurilor ărunte, cu destina"ii diferite în folosin"ă, dar care au

pre"uri apropiate. Ele se v:nd în spa"ii special aenaate la un pre" unic. Coerciali)area e*clusivă a unei ărci de produse este de natură să proove)e

ia'inea unui producător pe pia"ă.

7trate'ia a'a)inului novator urăre!te alcătuirea sortientului coercial e*clusiv

din noută"ile dintr-un doeniu.

? Constantin Croitoru, op. cit., pa'. #??.

&&


34/90

n ceea ce prive!te ărfurile destinate pie"ei interna"ionale, unele din direc"iile strate'ice

pot fi urătoarele

7trate'ia reevaluării periodice a 'radului de eficien"ă a produselor destinate e*portului.

7trate'ia cooperării în fabricarea produselor destinate e*portului are în vedere

reali)area unei anuite ărfi prin eforturi coune ale producătorilor din două sau ai ulte

"ări.

7trate'ia e*porturilor cople*e are în vedere cre!terea 'radului de satisfac"ie a

cerin"elor partenerului e*tern pe calea reali)ării copleentarită"ii între produsele !i serviciile

e*portate.

7trate'ia cooperării în coerciali)area produselor este specifică distribu"iei produselor

pe pie"ele e*terne. 3orele pot fi societă"i i*te coerciale, speciali)area în doeniul v:n)ării

produselor, oferta coună $sub arca unuia dintre parteneri sau sub arcă coună%.

+ropuneri de perfec#ionare a strategiei de produs la .C. &grana -omnia .&.

6biectivele urărite de politica de produs trebuie să sluească scopului activită"ii

econoice a întreprinderii. Dincolo de specificitatea ipriată acestora de ori)ontul de tip

pentru care se stabilesc, de profilul activită"ii întreprinderii sau de natura pie"ei căreia i se

adresea)ă, obiectivele politicii de produs privesc odul concret de alocare a resurselor pentru

diensionarea adecvată a structurii fabrica"iei sau a sortientului coerciali)at.

7.C. A'rana 2o:nia 7.A. are în plan aplicarea unei strate'ii de pia"ă care are ca obiectiv principal cre!terea copetitivită"ii produselor sale fabricate în condi"iile liberei concuren"e.

Activitatea de aretin' devine foarte iportantă în această perioadă, deoarece trebuie să vină în

înt:pinarea produc"iei cu solu"ii de rentabili)are !i să asi'ure spre produc"ie transferul de

tehnolo'ii, proiectarea de produse !i servicii în conforitate cu tendin"ele conturate pe plan

ondial.

3actorii de ba)ă în ale'erea strate'iei societă"ii 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. sunt

poten"ial financiar ridicat $coparativ cu al firelor concurente%+

poten"ial uan ridicat $nu at:t ca nuăr c:t ca nivel profesional%+ de rearcat faptul

că se acordă o are iportan"ă pre'ătirii, speciali)ării personalului prin cursuri de specialitate+

po)i"ie de lider pe pia"a internă $pia"a căreia se adresea)ă în propor"ie de


35/90

cercetări privind cerin"ele consuatorilor+

proovarea abalaelor oderne !i atractive.

De-a lun'ul ultiilor ani, 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. a încercat să "ină pasul cu

e*i'en"ele consuatorului prin îbunătă"irea ia'inii !i proovarea ai intensă a produsului

TCristal Măr'ăritarU. 6 dată cu deschiderea către pie"ele de)voltate, ro:nii au devenit selectivi,

rolul pre"ului în op"iunea de cupărare diinu:ndu-se treptat în favoarea altor eleente.

3actorul de deci)ie a fost ult tip pre"ul !i continuă să fie, însă luea a început să vină cu noi

idei, se poartă discu"ii privind sănătatea !i si'uran"a alientară. Cupărătorii sunt ai aten"i la

abalae, calitatea !i brandul influen":nd într-o ai are propor"ie deci)ia de cupărare.

(rodusele reali)ate de 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. sunt produse de calitate, dar într-un

doeniu în continuă schibare ca cel al industriei alientare, nu nuai calitatea produselor, ci

!i ia'inea acestora contea)ă. De aceea, se propune sus"inerea politicii de produs duse decopanie cu o politică proo"ională adecvată. n ceea ce prive!te calitatea, trebuie să se

urărească respectarea rela"iei calitate-diversificare-înnoire sortientală. Astfel, consuatorii

vor !ti să aprecie)e efectul pe care îl 'enerea)ă noile odificări ale con"inutului produselor, noile

schibări de 'raae, noile odificări de pre"uri, c:t !i noile odificări de etichetare a

produselor. Diferen"ierea produselor sale fa"ă de cele ale concuren"ei ar trebui să se ba)e)e pe

strate'ia de desi'n.

II.2.$. Diagnosticul comercial% &ctivitatea de comercializare

Dia'nosticul coercial vi)ea)ă pia"a de desfacere a produselor întreprinderii !i pia"a ei de

aprovi)ionare. 6biectivul de ba)ă al dia'nosticului coercial constă în estiarea pie"ei actuale !i

poten"iale a întreprinderii !i a locului ei pe pia"ă. Astfel, prin acest dia'nostic sunt caracteri)ate

produselor firei din punct de vedere al po)i"iei acestora pe pia"ă, a clien"ilor !i furni)orilor !i a

tuturor aspectelor ce pot avea relevan"ă asupra copartientelor de resort ale firei.

Analia aproviionării

Evaluarea activită ii de aprovi)ionare tehnico aterială.țA'rana 2o:nia 7.A. a efectuat achi)i ii de )ahăr brut din 2epublica 3ederativă Bra)iliaț

i 2epublica Mo)abic. (entru en inerea cotei de pia ă, 7ocietatea a apelat i în anul #;1? laș ț ț ș

achi)i ii iportante de )ahăr alb at:t de pe pia a ro:nească c:t i din alte ări 8E $Austria,ț ț ș ț

8n'aria, etc% i non-8E $2epublica Moldova, 2epublica 7erbia%.ș

&>


36/90

n ceea ce prive te sfecla de )ahăr, produc ia este condi ionată de factorii cliaticiș ț ț

precu i de specificul a'riculturii ării noastre însă societatea încearcă cre terea nuărului deș ț ș

hectare cultivate cu sfeclă, de la an la an.

A'rana Bu)ău 729 a efectuat achi)i ii de )ahăr brut din 2epublica ibabKe, 2epublicaț

7udan i din 2e'atul 7Ka)iland. A'rana An'ro 729 a efectuat aprovi)ionări cu aterii prie iș ș

servicii de pe pia a internă.ț

Activitatea principală a copaniei A52A/A 2oania 7.A. constă în producerea de

)ahăr, ob inut at:t din )ahăr brut iportat c:t !i din sfeclă de )ahăr.ț Copania este unul dintre

cei ai iportan"i furni)ori de )ahăr pentru îndulcitori !i pentru industria băuturilor răcoritoare,

pentru v:n)area )ahărului cu aănuntul pe plan interna"ional, dar ai ales, este un furni)or

pentru coercian"ii care v:nd )ahărul cu aănuntul în ora!ele ici !i satele din întrea'a "ară.

n #;1? 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A. a derulat tran)ac ii cu urătoarele entită iț ț

afiliate>

T$7e- #r.6. (rincipalii clien ifurni)ori ai 7.C. A52A/A 26MV/IA 7.A.ț

5 httpKKK.a'rana.rofileadininhalteroaniauridic1>;;;2aportWanualW#;1?.pdf , accesat în data de1;.;1.#;1

&

http://www.agrana.ro/fileadmin/inhalte/romania/juridic/150600/Raport_anual_2014.pdfhttp://www.agrana.ro/fileadmin/inhalte/romania/juridic/150600/Raport_anual_2014.pdfhttp://www.agrana.ro/fileadmin/inhalte/romania/juridic/150600/Raport_anual_2014.pdfhttp://www.agrana.ro/fileadmin/inhalte/romania/juridic/150600/Raport_anual_2014.pdf


37/90

tocuri- 'olitici e stocare

(rincipalele cate'orii de stocuri sunt ateriile prie, produc ia în curs de e*ecu ie,ț ț

seifabricatele, produsele finite, ărfurile, piesele de schib i aterialele consuabile.ș

Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achi)i iei i prelucrării, precu i alteț ș ș

costuri suportate pentru a aduce stocurile în fora i în locil în care se 'ăsesc.ș

Costul produselor finite i a produc iei în curs de e*ecu ie cuprinde cheltuielile directeș ț ț

aferente produc iei i anue ateriale directe, ener'ie consuată în scopuri tehnolo'ice,ț ș

anopera directă i alte cheltuieli directe de produc ie precu i cota cheltuielilor indirecte deș ț ș

produc ie alocată în od ra ional ca fiind le'ată de fabrica ia acestora.ț ț ț

&=


38/90

Costul stocurilor se deterină în raport cu situa ia data pe ba)a costului actual, al etodeiț

indentificării specifice. 9a ie irea din 'estiune, stocurile se evaluea)ă pe ba)a etodei costuluiș

ediu ponderat. 9a data bilan ului, stocurile sunt evaluate la valoarea cea ai ică dintre cost iț ș

valoarea reali)abilă netă. Galoarea reali)abilă netă este pre ul de v:n)are estiat pentru a fiț

ob inut pe parcursul desfă urării norale a activită ii, ai pu in costurile estiate pentruț ș ț ț

finali)area bunului, atunci c:nd este ca)ul i costurile estiate necesare v:n)ării.ș

Acolo unde este ca)ul se constituie austări de valoare pentru stocuri învechite, cu

i care lentă sau cu defecte.ș

$nări- (ifra e afaceri- prouse pie e clien iț ț

A'rana 2o:nia 7.A. a înre'istrat în anul #;1? o cifră de afaceri netă de >>.=?#.&;& lei

$ în #;1& cifra de afaceri a fost de 1.##&.&>.1#< lei%.A'rana Bu)ău 729 a înre'istrat în cursul anului #;1? o cifră de afaceri netă de

##.R i alteleș

;.>>R%, iar v:n)ările de )ahăr alb în afara 'rani elor ării au fost de #1.1R din total v:n)ări.ț ț

&


39/90

7.C. A'rana Bu)ău 729 a efectuat v:n)ări de )ahăr alb pe pia a internă i e*ternă i aț ș ș

prestat servicii de procesare pentru parteneri de pe pia a internă. 7.C. A'rana An'ro are ca pia aț ț

de desfacere pia a internă.ț

A'rana 2o:nia 7.A., A'rana Bu)ău 729, A'rana andarei 729 i A'rana An'ro 729ș

au reali)at ==,=R din v:n)ările de produse i servicii pe pia a internă $ din care retail >>,>R,ș ț

industrie #1.#R i altele ;,>>R% i #=.#R în afara 'rani elor ării.ș ș ț ț

A'rana 2o:nia 7.A. are urătoarea structură a cifrei de afaceri, coparativ cu anii

anteriori

T$7e- #r.. 7tructura cifrei de afaceri

7.C. A'rana Bu)ău 729 are urătoarea structură a cifrei de afaceri, pre)entată

coparativ cu anii anteriori

T$7e- #r. . 7tructura cifrei de afaceri

7.C. A'rana ăndărei 7.2.9. are urătoarea structură a cifrei de afaceri, pre)entată



&


40/90

7.C. A'rana An'ro 729 are urătoarea structură a cifrei de afaceri, pre)entată



Consolidat, A'rana 2o:nia 7.A., A'rana Bu)ău 7.2.9., A'rana ăndărei 7.2.9. iș

A'rana An'ro 7.2.9. are urătoarea structură a cifrei de afaceri, pre)entată coparativ cu anii

anteriori


volu ia v$nărilor ț

n anul #;1? cantitatea totală de )ahăr alb v:ndută de A'rana 2o:nia 7.A. at:t pe pia aț

internă, c:t i pe pia a e*ternă a fost de &>1.


41/90

trategii e pia ă aproviionare-esfacere6 strategii e pret e istribu ie pro#ovareț ț

n od concret, în accep"iunea odernă, aretin'ul este o concep"ie de ba)ă !i un od

de ':ndire întreprin)ător care, plec:nd de la cunoa!terea pie"ei, are ca obiectiv elaborarea unei

strate'ii coerciale cuprin)ătoare, înteeiată !i raportată la întreprinderi. 7trate'ia coercială,

la r:ndul ei, cuprinde politica de produs, politica de pre"uri, politica de proovare, politica de

distribu"ie, fiind definită !i ca trategia celor 4 ' $product, price, prootion, place% sau

Maretin'ul i*

1. +olitica de produs/

- deterinarea !i elaborarea sortientelor de produse+

- preci)area func"iilor produsului, a caracteristicilor tehnice !i a nivelului de calitate,

evaluarea costurilor de produc"ie+

- ale'erea pre)entării !i a ărcii produsului+- anali)a ciclului de via"ă a produsului, elaborarea pro'raului de cercetare !i

de)voltare a noilor produse+

- 'arantarea acordurilor+

- or'ani)area serviciilor după v:n)are.

2. +olitica de pre#uri/

- anali)a costurilor de produc"ie !i a pre"urilor de v:n)are+

- anali)a elasticită"ii pre"urilor+- anali)a concuren"ei sub aspectul pre"ului de v:n)are+

- studierea pre"ului de acceptabilitate, a celui psiholo'ic !i de concuren"ă+

- anali)a politicii de apelare la credite+

- fundaentarea propriei politici a pre"ului de v:n)are.

!. +olitica de promovare şi comunicare/

- publicitate prin toate iloacele de inforare în asă+

- atra'erea de sponsori, stabilirea bu'etului de reclaă+

- proovarea v:n)ărilor+

- proovarea !i folosirea rela"iilor publice+

- or'ani)area, colectarea, pre'ătirea !i controlul aparatului de v:n)are la diverse veri'i

ale re"elei de distribu"ie+

- alte ac"iuni proo"ionale $t:r'uri, e*po)i"ii, a'a)ine de pre)entare !i desfacere etc.%.

?1


42/90

$. +olitica de distribu#ie/

- ale'erea canalelor de distribu"ie,

- ale'erea )onelor de cupărare !i de aenaare a a'a)inelor+

- ale'erea iloacelor !i etodelor de sortare, conservare, stocare, abalare, transport+

- livrarea produsului în re"eaua coercială de desfacere.

Activitatea de aretin' la 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. are la ba)ă urătoarele strate'ii

de aretin'

- strate'ia cre!terii. (rin această strate'ie, cunoscută !i sub denuirea de strate'ia

de)voltării activită"ii de pia"ă, 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. urăre!te e*pansiunea activită"ii+

- strate'ia diferen"iată, care este considerată o strate'ie specifică abordării $opticii% de

aretin'. n acest ca) 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. construie!te, pentru fiecare se'ent vi)at, o

strate'ie distinctă, utili):nd produse !i instruente de aretin' distincte, adaptate fiecăruise'ent al pie"ei în parte+

- strate'ia activă $care ai este înt:lnită !i sub denuirea de strate'ie inovatoare%. 7.C.

A'rana 2o:nia 7.A. este o societate cu o atitudine prospectivă, orientată spre viitor, care vin pe

pia"ă, în peranen"ă, cu noi produse, care TprovoacăU copeti"ia+

- strate'ia e*i'en"elor ridicate. 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. urăre!te un nivel înalt al

calită"ii produselor pe care societate le oferă pie"ei, astfel înc:t aceasta să fie în ăsură să

satisfacă cei ai e*i'en"i utili)atoriconsuatori finali+- strate'ia ofensivă. 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. adoptă, pe pia"ă, o po)i"ie a'resivă ce

vi)ea)ă cre!terea cotei de pia"ă a societă"ii.

7.C. A'rana 2o:nia 7.A., cel ai are ucător de pe pia"a locală de )ahăr, !i-a bu'etat

cheltuielile de aretin' !i publicitate la aproape două ilioane de euro pentru #;;


43/90

8na dintre cele ai renuite ac"iuni edia s-a desfă!urat în #;;, c:nd a'en"ia AdZ7tore

a derulat o capanie de publicitate pentru produsul Măr'ăritar, desfă!urată sub slo'anul

TMăr'ăritar. (entru tineU. Capania s-a derulat prin a'en"ia de edia Media Investent !i a avut

în centru spotul G în care rolul principal este de"inut de actorul Dan Chi!u. 8ltia capanie

derulată este pentru produsele 'en Lo2eCa !i se desfă!oară în revistele de specialitate.

II.2.'. (estiunea resurselor umane şi a timpului

Asigurarea cu personal volu# structură 6

n e*erci iul financiar 1 ianuarie-&1 decebrie #;1?, adinistrarea A'ranei 2o:niaț

7.A. s-a făcut în siste dualist, prin Directorat i Consiliu de 7uprave'here. Coponentaș

Consiliului de 7uprave'here în perioada ;1.;1.#;1?- &1.1#.#;1? a fost urătoarea

Martin Doppler ;1.;1.#;1?-&1.1#.#;1?

5erhard 2obl ;1.;1.#;1?-&1.;.#;1?

Andreas 7chroecenstein ;1.;.#;1?-&1.1#.#;1?

2oan Qnot)er ;1.;1.#;1?-&1.1#.#;1?

Directoratul, ai cărui ebri sunt nui i de către Consiliu de 7uprave'here, a fost foatț

din & ebri

Iulia 5abriela (etrea- pre edinte+ș

Mădălina Andreea 2oan- ebru+

Cătălin Adrian 9ibidis- ebru.

Adinistrarea 7ocietă ii A'rana Bu)ău 7.2.9. se reali)ea)ă de către Consiliul deț

Adinistra ie forat din cinci ebri. Coponen a de Adinistra ie la data de &1 decebrieț ț ț

#;1? a fost urătoarea

(etrea Iulia 5abriela- pre edinte+ș

2oan Mădălina Andreea- ebru+

7ava Manuela Maria- ebru+

9ibidis Cătălin Adrian- ebru+

Constantin 5heor'he- ebru.

Mebrii Consiliului de Adinistra ie sunt nui i pentru o perioadă neliitată.ț ț

?&


44/90

A'rana ăndărei 7.2.9. este adinistrată de către cinci adinistratori, nui i prinț

hotăr:rea asocia ilor. 9a data de &1 decebrie #;1? adinistratorii erauț

2oan Mădălina Andreea

7ava Manuela Maria

5heor'he Constantin

9ibidis Cătălin Adrian

(etrea Iulia 5abriela

A'rana An'ro 7.2.9. este adinistrată de către cei trei adinistratori, nui i prinț

hotăr:rea asocia ilor. 9a data de &1 decebrie #;1? adinistratorii erauț

2oan Mădălina Andreea

5ri'ora Elena 5abrielaș

(etrea Iulia 5abriela

n perioadele ;1 aprilie-#1 iulie #;1? i #? noiebrie-&1 decebrie #;1? un nuăr de >>ș

$> salaria i peranen i personal ethniceconoic N >; salaria i peranen i uncitori% iț ț ț ț ș

respective >? $> salaria i peranen i personal tehniceconoic N ? salaria i peranen iț ț ț ț

uncitori% au fost deta ati la A'rana Bu)ău 7.2.9.ș

T$7e- #r. . Cheltuielile aferente deta ării an'aa ilor ș ț

n anul #;1? pe ba)a contractelor de andat ebrii Consiliului de 7uprave'here iș

ebrii Directoratului au fost retribui i cu sua de 1.;;.&> lei.ț

9a &1 decebrie #;1? nu e*istă obli'a ii contractual privind plata pensiilor către fo tiț ș

ebri ai or'anelor de adinistra ie avansuri i credite acordate sau obli'a ii viitoare de 'enulț ș ț

'aran iilor asuate de entiate în nuele acestora.ț

/uărul ediu de an'aa i ai 7ocietă ii în anul #;1? este de >#= persoane, cu urătoareaț ț

structură

??


45/90

T$7e- #r. H. 7tructura personalului

Analia ti#pului e #uncă

Anali)a dia'nostic a resurselor uane, prin interdediul folosirii tipului de uncă

trebuie să fore)e un doeniu iportant. Modalită"ile de stabilire !i aprobate a norelor de

uncă sunt cele prevă)ute în contractul colectiv de uncă. 7e eviden"ia)ă

- ponderea uncitorilor care nu-!i reali)ea)ă norele de uncă din diferite otive

- ponderea uncitorilor care reali)ea)ă depă!iri ari de nore.

6 latură iportantă de utili)are eficientă a for"ei de uncă a unei întreprinderi, o

constituie folosirea inte'rală a tipului de lucru. ipul de uncă repre)intă o diensiune

concludentă privind resursele uane necesare reali)ării obiectivelor activită"ii întreprinderii.

Disfunc"ionalită"ile în utili)area copletă a acestuia, dacă nu sunt copensate prin randaent,au un puternic ipact asupra perforan"ei econoico-financiare a firei.

3olosirea tipului de uncă poate fi relevată cu autorul 'radului de utili)are a

1% tipului calendaristic+

#% tipului a*i disponibil

Cu referire la Consilului de Adinistra ie andatul celor & adinistratori este de ? ani ,ț

acesta put:nd fi prelun'it pentru perioade de c:te ? ani .

Analia utiliării personalului

2aporturile dintre ana'er i salaria i se ba)ea)ă pe counicare, iplicare i spirit deș ț ș

echipă , respect:ndu-se re'ulile i procedurile de lucru stabilitate prin re'leentările interne, fi aș ș

postului, fară a e*ista eleente conflictuale .

?>


46/90

Dia'nosticul resurselor uane trebuie copletat cu aspecte calitative, de eficien ă aț

acestei resurse. Ea este eviden iată cu autorul indicatorului productivitatea edie a uncii careț

este e'ală cu Cifra de afaceri /uărul de personal.

Astfel datele privind indicele de productivitate a uncii în fira anali)ată 7.C.

A52A/A 26MV/IA 7.A. sunt pre)entate în urătorul tabel

T$7e- #r. &. Indicele de productivitate

Denuire indicator Anii Modificarea

absolută $ %

Indice deevolu ie Rț

6& 6&

Cifra de afaceri 1.##&.&>.1#< >>.=?#.&;& -#=.>#. =?? >#= -1= ,


47/90

T$7e- #r. &&. Avantae acordate salaria ilor ț

(lata salariilor, ipo)itelor pe acestea !i a cotei de asi'urări sociale se face potrivit le'ii.

Drepturile !i obli'a"iile personalului societă"ii sunt stabilite de către Directorat.

trategii e personal

7trate'iile de personal au în vedere în principal urătoarele aspecte

dinaica structurii sociale+

tendin ele de de)voltare a pie ei uncii+ț ț

'lobali)area econoică i culturală+ș

de)voltarea i diversificarea iloacelor de counicare+ș

proovarea i aplicarea conceptului de calitate totală în ana'eentulș

or'ani)a ional.ț

7trate'iile privind resursele uane parcur' urătoarele etape

evaluarea or'ani)a iei în ansablul său+ț

evaluarea poten ialului uan+ț

evaluarea capacită ii de autode)voltare i de cre tere asistată a personalului+ț ș ș

evaluarea costurilor privind restructurarea 'rupelor de uncă+

evaluarea costurilor i oportunită ilor de a recruta i selecta noi se'ente de personal+ș ț ș

evaluarea efectelor previ)ibile care vor decur'e din ăsurile en ionate ai sus.ț

?=


48/90

II.2.). Diagnostic managerial

Mana'eentului firei , ca obiect al dia'nosticului, i se pun în eviden"ă paraetrii

constructivi !i func"ionali ai coponentelor sale aore etodolo'ică, deci)ională,infora"ională, or'ani)atorică sau pe func"iile ce definesc ana'eentul ca proces previ)iune,

or'ani)are, coordonare, antrenarea $iplicarea personalului%, control – evaluare, fiindu-i conturat

principalele perforan"e ana'eriale.

Infora"iile utili)ate vor fi 'rupate în

- infora"ii referitoare la subsisteul etodolo'ic sistee de ana'eent utili)ate de

firă $ana'eentul prin obiective, prin bu'ete, prin proiecte, prin e*cep"ii%, etode !i tehnici

de ana'eent utili)ate de ana'erii de pe diferite nivele ierarhice $dia'nosticarea, dele'area,

!edin"a, tabloul de bord, a'enda ana'erială, 'raficul sarcinilor ana'erului, tabelul deci)ional,

brainstorin'ul%, stilul de ana'eent, alte etodolo'ii utili)ate în anali)a !i perfec"ionarea

ana'eentului !i a coponentelor sale, de natură econoică anali)a factorială proceselor !i

fenoenelor, controlul de 'estiune etc.+

- infora"ii referitoare la subsisteul deci)ional caracteri)area deciden"ilor individuali !i

de 'rup, lista deci)iilor adoptate, încadrarea tipolo'ică a acestora, odalitatea de fundaentare

!i adoptare act sau proces deci)ional, etc.

- infora"ii privind subsisteul infora"ional principalele infora"ii vehiculate,

încadrarea tipolo'ică a acestora, situa"iile infora"ionale $docuentele% folosite, flu*urile !i

circuitele infora"ionale principale în care acestea sunt antrenate, aniera de tratare $anual,

autoati)at%, 'radul de inforati)are a proceselor de uncă $de e*ecu"ie !i de ana'eent%,

'radul de dotare cu calculatoare a firei, alte aspecte. Asi'urarea unui siste deci)ional

func"ional, eficace !i eficient pentru fiecare firă este esen"ială întruc:t condi"ionea)ă decisiv

perforan"ele sale.

- infora"ii referitoare la coponenta or'ani)atorică coponentele procesuale$func"iuni, activită"i, atribu"ii, sarcini% !i caracteristicile acestora, coponentele stucturale

$posturi, func"ii, copartiente, ponderi ierarhice, niveluri ierarhice, rela"ii or'ani)atorice% !i

particularită"ile acestora, docuentele or'ani)atorice $263, or'ani'raă, fi!e de post%, tipul de

structură or'ani)atorică, încadrarea cu personal a structurii or'ani)atorice, alte aspecte.

?


49/90

A"(#$re$ ;e#er$-) $ $!0'o#$r'-or 8A.G.A.9 este or'anul de conducere al societă"ii 7.C.

A'rana 2o:nia 7.A., care decide asupra activită"ii acesteia !i asi'ură politica ei econoică !i

coerciala. Adunarea 'enerală poate fi ordinară sau e*traordinară !i are urătoarele atribu"ii

a% ale'e !i revoca ebrii consiliului de suprave'here+

d% stabile!te bu'etul de venituri !i cheltuieli !i în func"ie de acesta pro'raul de activitate

pentru anul urător+

e% discută, aprobă sau odifică situa"iile financiare anuale, pe ba)a rapoartelor pre)entate

de directorat !i de consiliul de suprave'here, de auditorul financiar, !i fi*ea)ă dividendul+

f% decide asupra înfiin"ării sau desfiin"ării unor sedii secundare sucursale, a'en"ii,

repre)entan"e sau alte aseenea unită"i fără personalitate uridică+

'% decide asupra ăririi sau reducerii capitalului social, asupra odificării nuărului de

ac"iuni !i a valorii noinale a acestora+h% decide asupra odificării actului constitutiv, precu !i asupra odificării forei

uridice a societă"ii+

i% decide asupra fu)ionării, îpăr"irii, di)olvării !i lichidării societă"ii+

% se pronun"ă asupra 'estiunii directoratului+

% decide asupra oricărei problee pentru care este cerută aprobarea Adunării 5enerale a

Ac"ionarilor.

A.5.A. se convoacă de Directorat ori de c:te ori este necesar. A.5.A. ordinară seîntrune!te cel pu"in o data pe an, în cel ult > luni de la încheierea e*erci"iului financiar. (entru

validitatea deliberărilor adunării 'enerale ordinare este necesară pre)en"a ac"ionarilor care să

de"ină cel pu"in o pătrie din nuărul total de drepturi de vot. Lotăr:rile adunării 'enerale

ordinare se iau cu aoritatea voturilor e*priate. (entru validitatea deliberărilor adunării

'enerale e*traordinare este necesară la pria convocare pre)en"a ac"ionarilor de"in:nd cel pu"in

o pătrie din nuărul total de drepturi de vot, iar la convocările urătoare, pre)en"a ac"ionarilor

repre)ent:nd cel pu"in o cincie din nuărul total de drepturi de vot. Lotăr:rile sunt luate cu

aoritatea voturilor de"inute de ac"ionarii pre)en"i sau repre)enta"i.

Deci)ia de odificare a obiectului principal de activitate al societă"ii, de reducere sau

aorare a capitalului social, de schibare a forei uridice, de fu)iune, divi)are sau de

di)olvare a societă"ii se ia cu o aoritate de cel pu"in două treii din drepturile de vot de"inute

KKK.a'rana.ro, accesat în data de 11.;1.#;1

?

http://www.agrana.ro/http://www.agrana.ro/http://www.agrana.ro/http://www.agrana.ro/


50/90

de ac"ionarii pre)en"i sau repre)enta"i. A.5.A. este pre)idată de (re!edintele Directoratului sau

de către acela care îi "ine locul. 9a Adunarea 5enerala a Ac"ionarilor pot participa to"i ac"ionarii

înre'istra"i în 2e'istrul Ac"ionarilor la data de referin"ă stabilită confor prevederilor le'ale.

7ocietatea 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. este adinistrată în siste dualist de către un

Directorat !i un Consiliu de 7uprave'here.

D're!%or$%(- î!i e*ercită atribu"iile sub controlul Consiliului de 7uprave'here.

Directoratul este forat din ebri, nuărul acestora fiind totdeauna ipar. Desenarea

ebrilor directoratului revine Consiliului de 7uprave'here, care atribuie totodată unuia dintre

ei func"ia de pre!edinte al directoratului. Durata andatului ebrilor directoratului este de ?

ani cu e*cep"ia duratei priului andat care este de # ani. Mebrii directoratului pot fi revoca"i

oric:nd de către Consiliul de 7uprave'here.

Conducerea societă"ii 7.C. A'rana 2o:nia 7.A. revine în e*clusivitate Directoratului,care îndepline!te actele necesare !i utile pentru reali)area obiectului de activitate al societă"ii, cu

e*cep"ia celor re)ervate de le'e în sarcina Consiliului de 7uprave'here !i a adunării 'enerale a

ac"ionarilor. Directoratul repre)intă societatea în raport cu ter"ii !i în usti"ie, ace!tia ur:nd să

e*ercite aceste atribu"ii în od separat. Cel pu"in o dată la & luni, Directoratul pre)intă un raport

scris Consiliului de 7uprave'here cu privire la conducerea societă"ii, cu privire la activitatea

acesteia !i la posibila sa evolu"ie. Directoratul counică în tip util Consiliului de 7uprave'here

orice infora"ie cu privire la evenientele ce ar putea avea o influen"ă senificativă asuprasitua"iei societă"ii. Directoratul înaintea)ă Consiliului de 7uprave'here situa"iile financiare

anuale !i raportul său anual, iediat după elaborarea acestora.

Directoratul decide !i aprobă orice act al societă"ii a cărui valoare este e'ală sau ai are

dec:t echivalentul suei de 1 ilion euro, ca) în care este nevoie de aprobarea prealabilă a

Consiliului de 7uprave'here. (rin e*cep"ie, în ca)ul în care actele societă"ii privesc activitatea

curentă a acesteia inclu):nd fără a se liita la contracte de achi)i"ie aterie priă, )ahăr brut,

îpruuturi bancare, contracte cu clien"ii etc., aprobarea prealabila a Consiliului de

7uprave'here nu ai este necesară, deci)ia Directoratului fiind considerată valabilă.

2e'ulile privind desfă!urarea !edin"elor Consiliului de 7uprave'here se aplică !i

desfă!urării !edin"elor Directoratului.

Co#'-'(- "e S(+r$e;ere. Mebrii consiliului de suprave'here sunt nui"i de către

Adunarea 5enerala a Ac"ionarilor, cu e*cep"ia priilor ebri, care sunt nui"i prin actul

>;


51/90

constitutiv. /uărul ebrilor Consiliului de 7uprave'here este ?. Durata andatului acestora

este de ? ani, cu e*cep"ia priului andat care este de # ani. Consiliul de 7uprave'here

repre)intă societatea în raporturile cu Directoratul. Consiliul de 7uprave'here poate solicita

Directoratului orice infora"ii pe care le consideră necesare pentru e*ercitarea atribu"iilor sale de

control !i poate efectua verificări !i investi'a"ii corespun)ătoare. Consiliul de 7uprave'here are

urătoarele atribu"ii principale

a% e*ercită controlul peranent asupra conducerii societă"ii de către directorat+

b% nue!te !i revocă ebrii Directoratului+

c% verifică conforitatea cu le'ea, cu actul constitutiv !i cu hotăr:rile Adunării

5enerale a opera"iunilor de conducere a societă"ii+

d% raportea)ă cel pu"in o dată pe an Adunării 5enerale a Ac"ionarilor cu privire la

activitatea de suprave'here desfă!urata.Consiliului de 7uprave'here nu îi pot fi transferate atribu"ii de conducere a societă"ii.

Consiliul de 7uprave'here se întrune!te cel pu"in o dată la & luni. (re!edintele convoacă

Consiliul de 7uprave'here !i pre)idea)ă întrunirea. (entru validitatea deci)iilor Directoratului

sau ale Consiliului de 7uprave'here este necesară pre)en"a a cel pu"in uătate din nuărul

ebrilor fiecăruia dintre aceste or'ane. Deci)iile în cadrul Directoratului sau al Consiliului de

7uprave'here se iau cu votul aorită"ii ebrilor pre)en"i. Deci)iile cu privire la nuirea sau

revocarea pre!edin"ilor acestor or'ane se iau cu votul aorită"ii ebrilor Consiliului.Pero#$-(- o!'e%)0'' S.C. A;r$#$ RoJ#'$ S.A. (ersonalul este an'aat !i concediat de

către (re!edintele Directoratului cu respectarea le'isla"iei uncii în vi'oare. /ivelul salariilor

pentru personalul societă"ii, pe cate'orii de func"ii, se stabile!te de către Directorat !i poate fi

odificat de către acestea, în func"ie de studii !i unca efectiv prestată, cu respectarea liitei

inie de salari)are prevă)uta de le'e. (lata salariilor, ipo)itelor pe acestea !i a cotei de

asi'urări sociale se face potrivit le'ii. Drepturile !i obli'a"iile personalului societă"ii sunt stabilite

de către Directorat.

n e*erci iul financiar 1 ianuarie-&1 decebrie #;1?, adinistrarea A'ranei 2o:niaț

7.A. s-a făcut în siste dualist, prin Directorat i Consiliu de 7uprave'here. Coponen aș ț

Consiliului de 7uprave'here în perioada ;1.;1.#;1?- &1.1#.#;1? a fost urătoarea

Martin Doppler ;1.;1.#;1?-&1.1#.#;1?

>1


52

proiect analiza editat

Documents