UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR - IAI

FACULTATEA DE AGRICULTURSPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

PROIECT LA ANALIZA TEHNICO ECONOMIC

Coordonator, Student,Conf.dr. Gavril tefan Prjol Elena Gabriela

- 2015-

TITLUL PROIECTULUI

ANALIZA ACTIVITII ECONOMICO-FINANCIAR LA S.C. COSELI S.A.

CUPRINS

CAP. 1 Analiza cheltuilelor1.1. Analiza structurii chelutielilor1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor1.3. Analiza costurilor de productie1.4. Analiza costurilor variabile . Analiza direct costing 1.5. Analiza costurilor fixe. Metoda ABCCAP. 2 - Analiza rezultatelor intreprinderii2.1. Analiza cifrei de afaceri2.2. Analiza productiei 2.3. Analiza valorii adaugate2.4. Analiza marjei comercialeCAP. 3 - Analiza perfomantei intreprinderii3.1. Prezentarea si analiza contului de profit si pierdere3.2. Analiza rezultatelor financiare3.3. Analiza rentabilitatii3.4. Analiza sanatatii intreprinderii 3.4.1. Structura de finantare 3.4.2. Analiza valorii de finantare 3.4.3. Analiza riscului

CAPITOLUL 1 Analiza cheltuielilor

1.1 Analiza structurii cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate intr-o intreprindere, intr-un an financiar. In vederea analizarii cheltuielilor se face distinctia dintre cheltuilile de productie sau simplu cheltuileli si termenul de costuri de productie sau costuri.Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor facute de catre o intreprindere cu scopul de a obtine bunuri economice. Achizitiile se numesc factori de productie , iar din momentul intrarii lor in productie acestea devin stocuri. Astfel partea de stoc intrata intr-un ciclu de productie, respectiv cea utilizata pentru obtinerea bunurilor poarta denumirea de costuri.Costurile de productie pot fi de mai multe feluri, clasificate dupa anumite criterii, precum: dupa natura lor, aceste se impart in: a) cheltuieli de exploatareb) cheltuieli financiare c) cheltuieli exceptionale

a) Cheltuielile de exploatare reprezinta acele cheltuieli care formeaza baza obiectului de activitate al firmei, iar scopul lor este de a produce bunuri economice. Aceasta grupa cuprinde: cheltuieli cu materii prime si materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu forta de munca (salarii+ toate impozitele); provizioanele.La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., la sfarsitul anului financiar 2014, valoarea cheltuielilor de exploatare a fost de 11.478.609 lei, din care: cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile - 4.030.270 lei; alte cheltuieli materiale - 43.627 lei; alte cheltuieli externe (energie si apa) - 144.972 lei; cheltuieli privind marfurile - 2.731.823 lei; cheltuieli cu personalul - 1.357.932 lei; ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale - 927.408 lei; ajustri de valoare privind activele circulante - 14.952 lei; alte cheltuieli de exploatare - 2.204.764 lei; ajustari privind provizioanele - 22.861 lei.

b) Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de intreprindere cu partenerii de afaceri in scopul de a se finanta sau a economisi.Aceasta grupa cuprinde : dobanzi la credite; cheltuieli cu ajustari de valoare; diferente de curs valutar; pierderi de creante; pierderi la plasamente; pierderi din tranzactii financiare; provizioane de risc.Conform bilantului contabil, la sfarsitul anului financiar 2014, n cadrul societtii analizate, cheltuielile financiare erau n valoare de 1.908.977 lei, din care: cheltuieli privind dobnzile - 501.810 lei alte cheltuieli financiare - 1.407.167 leiCheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte direct din activitatea firmei. Acestea cuprind: penalitti; amenzi; anumite subvenii neasteptate; sponsorizri; ajutoare pentru tere persoaneLa nivelul societatii S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat in anul 2014 cheltuieli exceptionale. O alta clasificare a cheltuielilor este urmtoarea: dup modul cum oscileaz n raport cu producia, cheltuielile pot fi:

a) cheltuieli fixeb) cheltuieli variabileCheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de productie, si sunt in general calculate (nu sunt o expresie a unui consum direct, rezultat din dorinta de a obtine un bun economic).Aceasta grupa cuprinde urmatoarele cheltuieli: amortizarile ; provizioanele calculate la nivel de intreprindere; cu personalul administrativ (TESA); de publicitate; de cercetare, dezvoltare.La sfarsitul anului financiar 2014, in cadrul societatii COSELI s-au inregistrat cheltuieli fixe in valoare de xxxx din care: amortizarile - 3.408.256 lei; cheltuieli cu personalul TESA 432.000 lei Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care oscileaza direct cu nivelul productiei, au sens de consum specific si cuprind: consum de materii prime si materiale; consum de munca directa (muncitori operationali) consumuri de energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs, etc.n cadrul societii analizate, n anul 2014 valoarea cheltuielilor variabile a fost de 4.480.884 lei din care : consum de materii prime si materiale - 4.030.270 lei consum de munca directa - 435.600 lei (1100 lei/salariat) consumuri cu energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs 15.014 lei dup modul de includere n costuri, acestea pot fi:a) cheltuieli directe;b) cheltuieli indirecte.Cheltuielile directe sunt acele tipuri de cheltuieli care se pot identifica pe obiecte de calculatie iar cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calculatie.In cadrul cheltuielilor indirecte intra publicitatea, cercetarea-dezvoltarea, amortizarea.

dup coninut, cheltuielile se impart n:a) cheltuieli materiale;b) cheltuieli cu forta de munca.La sfarsitul anului financiar 2014, n cadrul societtii analizate, valoarea cheltuielilor materiale a fost de 7.872.578 lei, iar valoarea cheltuielilor cu personalul a fost de 1.357.932 lei.Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes.La nivel de ntreprindere exista urmatoarele puncte de interes: aprovizionare materii prime; stocuri; cheltuieli de personal; cheltuieli de productie; cheltuieli de desfacere (vanzare); cheltuieli post vanzare.Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si oglindeste sectorul de activitate al firmei.Astfel daca grupa cheltuielilor de aprovizionare si stocuri detine peste 40% din total cheltuieli, atunci firma desfasoara o activitate de productie. Atunci cand ponderea cheltuielilor cu aprovizionare marfuri si stocuri este de peste 40%, atunci societatea realizeaza o activitate de comert. Ponderea de peste 50% a cheltuielilor cu forta de munca, indica faptul ca o firma desfasoara o activitate din zona serviciilor.Pentru a stabili structura cheltuielilor, se imparte fiecare grupa de cheltuieli la totalul cheltuielilor, conform urmatoarei formule:

, unde

- indicele de structura a cheltuielilorx- valoarea grupei de cheltuieli;CT cheltuielile totale. In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., structura cheltuielilor este prezentata in tabelul urmator, luand in calcul perioada anilor 2012-2014.19.324.945 Tabel 1.1Structura cheltuielilor in 2012-2014 la nivelul societatii analizateNr. crt.Tipuri de cheltuieli2012lei Structura 2013 lei Structura 2014 lei Structura

Subst. %Total%Subst. %Total %Subst. %Total %

1.Cheltuieli de exploatare din care:16.300.49610084.3516.483.96810086.2211.478.60910085,57

1.1Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile4.989.98630,6125.825.719.17334,6929.914.030.27035,1130.10

1.2Alte cheltuieli materiale54.4090,330.2857.4050,340.3043.6270,380.33

1.3Alte cheltuieli externe194.6041,191.01141.8450,860.74144.9721,261.08

1.4Cheltuieli privind marfurile4.905.55830,0925.385.191.02331,4927.152.731.82323,7920.41

1.5Cheltuieli cu salarii si indemnizatii1.663.84510,208.611.011.8336,135.291.070.4689,368.00

1.6Cheltuieli cu asigurrile i protecia social469.5152,882.43290.9991,761.52287.4642,512.15

1.7Cheltuieli cu amortizarea714.9764,383.70955.6465,795.00942.3608,200.70

1.8Alte cheltuieli de exploatare3.422.36820,9917.712.267.47713,7511.862.204.76419,2016.47

1.9Ajustari privind provizioanele-25.123-0,15-0.13---22.8610,190.17

2.Cheltuieli financiare totale din care:3.024.44710015.652.635.53210013.781.908.97710014.26

2.1Cheltuieli privind dobanzile681.15922,523.52845.88332,094.42 501.81026,280.37

2.2Alte cheltuieli financiare2.343.28877,4712.131.789.64967,909.361.407.16773,7210.51

3.Cheltuieli extraordinare0100-0100--100-

3.1Amenzi0--0--0-

TOTAL CHELTUIELI19.324.945-10019.119.500-10013.387.586-100

Se poate observa din tabelul 1, ca ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel: cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli (84,35% in anul 2012, 86,21% in anul 2013 iar n anul 2014, de 85,67%); cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in2008), 13,78% in anul 20013 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2014, din totalul de 13.387.586 lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%. n ceea ce priveste cheltuielile extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul contabil din cei 3 ani luati n calcul.Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu materiile prime si materiale consumabile, ( 25,38% din totalul cheltuielilor realizate in anul 2012, (19.324.945 lei), in anul 2013 de 29,91% iar in anul 2014, de 30,10 %). Aceasta pondere ridicata a cheltuielilor cu materiile prime si materiale se datoreaza faptului ca principalul domeniu de activitate al firmei este de productie (esente, arome, zahar vanilat si alti aditivi alimentari), iar achizitionarea materiilor prime precum ( arome superconcentrate, solventii alimentari (propilenglicol, triacetin, apa), colorantii alimentari, lichizi), necesita depunerea unui efort financiar destul de ridicat pentru a putea produce cantitatea de produse COSELI propusa.De asemenea, avand in vedere ca firma desfasoara si o activitate de comert cu produsele alimentare pe care le face , a fost necesara depunerea unui efort banesc destul de ridicat si cu activitatea de comert , astfel: n anul 2012, cheltuielile cu marfuri au fost de 4.905.558 lei reprezentand 25.38%din totalul cheltuielilor ale intreprinderii, 27,15% anul 2013 si anume 5.191.023 lei, iar n anul 2014 (2.731.823 lei), procentual detinand 20,41%O pondere relativ mare o detin si alte cheltuieli de exploatare precum (cheltuieli privind prestaiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate, alte cheltuieli),astfel incat in anul 2012 au fost de 17.71% in 2013 de 11.86% iar in anul 2014de 16.47%.Cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au fost de 1.663.845 lei in anul 2012, reprezentand 8,61% din cheltuielile totale, salarii acordate unui numar de personal de 82 angajati; in anul 2013 ponderea acestor cheltuieli a fost de 5,29% , cheltuieli efectuate la nivelul a 53 salariati, din care 33 personal TESA iar 20 salariati direct productivi. In ultimul an luat in calcul (anul 2014), cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au avut o pondere de 8,00%.Din totalul cheltuielilor realizate la nivelul S.C. COSELI S.A, ponderea cea mai mic o detin ajustarile pentru provizioane, fiind de 0,13% in anul 2008, si 0,17% in anul 2014. Dupa cum se poate observa in tabelul 1, in anul 2013 nu s-au inregistrat, la nivelul societatii analizate, cheltuieli cu ajustari pentru provizioane.Referitor la cheltuielile privind dobanzile, ce fac din categoria de cheltuieli financiare, in anul 2012, au avut o pondere de 3,52%, (681.159 lei), de 4,42% in anul 2013 (845.883lei) , iar in anul 2014 de 0,37% (501.810lei).

1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor

Analiza dinamicii cheltuielilor presupune analiza evolutiei cheltuielilor pe parcursul anilor luati in calcul. Aceasta analiza presupune fie raportarea cheltuielilor intreprinderii dintr-un an financiar fata de un an de referinta (analiza cu baza fixa) sau fata de anul precedent acestuia ( analiza cu baza in lant). analiza cu baza fixa unde,

- indicele de dinamica;

- cheltuielile din anul n;

- cheltuielile din anul de referinta.

analiza cu baza in lan

unde,

- indicele de dinamica;

- cheltuielile din anul n;

- cheltuielile din anul precedent.

n cadrul S.C. COSELI S.A., analiza dinamicii se realizeaza cu baza fix, n care anul de referin este 2012, conform tabelului 1.2

Tabel 1.2Analiza dinamicii costurile la nivelul intreprinderiiNr. crt.Tipuri de cheltuieli20012lei2013lei2014lei

1.Cheltuieli de exploatare din care:

16.300.496

16.483.96811.478.609101.1370.42

1.1Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile

4.989.986

5.719.173

4.030.270114.6180.77

1.2Alte cheltuieli materiale54.40957.40543.627105.5180.18

1.3Alte cheltuieli externe194.604141.845144.97272.8974.50

1.4Cheltuieli privind marfurile4.905.5585.191.0232.731.823105.8255.69

1.5Cheltuieli cu salarii si indemnizatii1.663.8451.011.8331.070.46860.8164.34

1.6Cheltuieli cu asigurrile i protecia social

469.515

290.999

287.46461.9861.23

1.7Cheltuieli cu amortizarea714.976955.646942.360133.66131.80

1.8Alte cheltuieli de exploatare3.422.3682.267.4772.204.76466.2564.42

1.9Ajustari privind provizioanele-25.123-22.861--91.00

2.Cheltuieli financiare totale din care:

3.024.447

2.635.532

1.908.97787.1463.12

2.1Cheltuieli privind dobanzile681.159 845.883 501.810124.1873.67

2.2Alte cheltuieli financiare2.343.2881.789.6491.407.16776.3760.05

3.Cheltuieli extraordinare00-00

3.1Amenzi00000

TOTAL CHELTUIELI19.324.94519.119.50013.387.586

98.9469.29

Din tabelul 1.2 se poate observa evolutia cheltuielilor din anii 2013, fata de anul de baza 2012 astfel: n anul 2013, valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 1,13% fata de anul2012, datorita cheltuielilor cu amortizarea, acestea fiind in anul 2013 cu 33,66% mai mari decat in anul de baza (2012). de asemenea si cheltuielile cu materii prime si materiale au crescut cu 14,61% dela 4.989.986 lei in anul 2012 la 5.719.173lei in anul 2013, datorita crizei mondiale, valoarea acestora a ajuns sa fie mai ridicata, determinand cresterea cheltuielilor la nivel de productiei al intreprinderii. cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au scazut considerabil in anul 2013, fatade anul 2012, de la 1.663.845 lei la 1.011.833 lei, (cu 39,19%), principalul motiv fiind cel al reducerii numarului de salariati de la 82 de salariati in anul 2012 la 53 salariati in anul 2009. cheltuielile financiare au scazut in anul 2013 fa de anul precedent cu 12,86%,cand acestea au fost in valoare de 3.024.447 lei, datorita faptului ca in anul 2013 valoarea pierderilor de creante, pierderilor la plasamente si tranzactiilor financiare, a fost mai mica cu 23,63%, comparativ cu anul 2012. in anul 2013 cheltuielile cu dobanzile la credit au crescut cu 24,12% fata de anul2012, cand au fost de 681.159 lei, datorita apelarii la credite mai mari necesare investitiilor pe care le-a facut in acest an firma, (investitii intr-o hala de productie, in utilaje si echipamente mai performante de productie). la nivelul societatii analizate, nu s-au inregistrat cheltuieli exceptionale de naturaamenzilor, penalitatilor sau alte plati neasteptate, pe perioada celor trei ani luati in calcul.n ceea ce priveste tendinta evolutiei cheltuielilor din anul 2014 fata de anul de baza, aceasta se prezint astfel: cheltuielile de exploatare au scazut cu 20,58% in anul 2014 fata de anul 2012cand au fost de 16.300.496 lei, prin reducerea considerabila a costurilor cu marfurile (44,31%), motivul fiind cel al scaderii cererii de produse in acest an, implicit al volumului de marfuri vandute in anul 2014; al cheltuielilor cu salariile, indemnizatiile, cu 35,66%, datorita reducerii numarului de salariati de la 84 angajati (in 2012) la 53 angajati in 2010. cheltuielile cu materiile prime si materiale au scazut cu 19,23% cand au fost de4.989.986 lei in 2012, ajungand la valoarea de 4.030.270 lei in anul 2014, aceasta datorita scaderii consumului de produse COSELI de catre populatie, fapt ce a determinat ca firma sa decida scaderea productie pentru a o putea vinde. datorita crizei economice si financiare modiale, in anul 2014, valoarea dobanzilorla credite a scazut. Tendina de ieftinire a creditelor este o consecin a stabilizrii situaiei economice, att la nivelul produciei, ct i pe pieele financiare, astfel incat in situatia firmei analizate, cheltuielile privind dobanzile s-au redus cu 26,33% fata de anul 2012 cnd au fost de 681.159 lei iar in anul 2014 de 501.810 lei. Cheltuielile financiare totale au scazut si ele cu 36,88% n anul 2014 comparativ cu anul de baz.

1.3. Analiza costurilor de producie

Costul unitar pe produs reprezint unul din indicatorii importanti ai activittii firmei. Managerii firmei sunt interesai n adoptarea unor msuri tehnico-organizatorice care s determine reducerea costurilor pe produs si sporirea rentabilittii.Reducerea costurilor unitare reprezint un obiectiv esenial n ceea ce privete creterea competitivitii produselor, gsirea de noi piete de desfacere, creterea gradului de utilizare a capacitii de producie.Costul de productie cuprinde toate cheltuielile provenite de la stocuri, cheltuieli salariale, cheltuieli fixe directe, amortizarea masinilor si utilajelor, cheltuieli financiare, cheltuieli ascunse. La nivelul productiei, intereseaza clasificarea costurilor in costuri fixe directe si variabile. Cheltuielile fixe directe functioneaza ca un reductor al costului de productie iar cheltuielile variabile ca un consum specific constant.Costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor la volumul de produse obtinute de intreprindere intr-un an financiar.Formula de calcul este urmatoarea:

unde,

- costul de productie al produsului i;

- cheltuielile totale;

- volumul de produse i realizate.Analiza costurilor de productie, se poate realiza prin intermediul unor metode precum: metoda indicelui costului unitar; metoda costului direct; metoda costului obiectiv; metoda ABC.

Metodele de calculatie a costurilor au cunoscut o permanenta evolutie generata de problemele noi la care trebuit sa raspunda calculul costurilor. Decizia privind modul de organizare a calculatiei costurilor si adoptarea unei metode de calculatie a costurilor sau a alteia presupune o analiza a principalilor factori care determina organizarea calculatiei costurilor.Literatura de specialitate si practica economica recunoaste doua mari grupe de metode clasice pentru stabilirea, controlul si analiza costurilor. Metode de calculatie bazate pe conceptul de cost complet traditional si metode bazate pe costuri partiale.Metodele clasice de calculatie a costurilor dau atentie n mod deosebit cheltuielilor directe. Acestea sunt analizate cu consecventa pe baza documentatiei tehnice, n timp ce cheltuielile indirecte sunt uitate, iar n conditiile actuale, n care raportul cheltuielilor directe\cheltuielile indirecte s-a schimbat n favoarea cheltuielilor indirecte se impun metode noi care sa permita urmarirea si controlul cheltuielilor indirecte. n prezent costurile indirecte pot ajunge la 70% din totalul costurilor. n aceste conditii analiza costurilor trebuie ndreptata catre aceasta parte a costurilor.La nivelul societatii COSELI, evaluarea costului unitar de productie prin metoda clasica, se bazeaza pe detalierea tipurilor de cheltuieli atat variabile cat si fixe la nivelul celor trei produse; stabilirea costului unitar al fiecarui produs si determinarea marjei unitare pentru a vedea daca produsele luate in analiza sunt rentabile sau nu. Aceasta analiza clasica a costurilor de productie se realizeaza pe baza tabelului 1.3

Tabel 1.3Analiza costurilor de productie prin metoda clasicaNr. crtTip cheltuialaEsene(lei) Arome(lei)Zahr vanilat(lei)Total ( lei)

1.Costuri variabile, din care:687.673626.214800.0752.113.962

1.2Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile352.120353.001404.1001.109.221

1.3Cheltuieli salariale directe90.000108.000144.000342.000

1.4Cheltuieli privind marfurile230.299164.007241.110635.416

1.5Cheltuieli cu ambalajele133100122355

1.6Cheltuieli cu energia pentru spatiul de productie15.1211.10610.74326.970

1.7Costul mediu variabil0,5420,780,7222,04

2.Costuri fixe, din care:556.526335.361567.9741.459.861

2.1Cheltuieli cu salariile administrative210.602114.800290.400615.802

2.2Cheltuieli cu energia si apa42.28120.28147.281109.843

2.3Cheltuieli de cercetare9.0347.3198.99025.343

2.4Cheltuieli cu intretinerea47.74031.20146.21012.5151

2.5Cheltuieli de distributie161.001121.001171.001453.003

2.6Cheltuieli cu publicitatea83.31140.301-123.612

2.7Cheltuieli cu aprovizionarea2.5574584.0927.107

2.8Costul mediu fix0,4411,130,5112,09

TOTAL CHELTUIELI1.254.1991.110.5751.368.049

3.Producia1.258.742 30.121 1.107.405 -

Unitatea de masuraBucilitriBuci-

4.Pre de vanzare1,3033,121,40-

5.Costul unitar (lei/produs)0,9831,911,23

6.Marja unitara+0,32+1,21+0,37-

7.Venitul total (lei)5.342.9803.267.8002.430.111-

8.Profit (lei)4.084.2382.157.2251.062.062-

Potrivit acestei metodei clasice, toate cele trei produse sunt rentabile, marja unitara avand valori pozitive in cazul produselor (esente, arome si zahr vanilat), iar rezultatul exercitiului este pozitiv in cazul celor trei produse inregistrand profituri cuprinse intre 4.084.238 lei- 1.062.062 lei.Prin urmare ntreprinderea utilizeaza un ntreg sistem de procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra produselor, ceea ce conduce la costuri denaturate si implicit la decizii gresite. Prin aceste procedee suma afectata purtatorului de cost este denominalizata de natura cheltuielii si de originea acesteia.Cheltuielile indirecte sunt omogenizate mpiedicnd analistul sa determine natura cheltuielii si originea acesteia. De aceea pentru a deschide drumul analizei spre adevar se impune aplicarea altor metode de calculatie a costurilor centrate pe analiza cheltuielilor indirecte. O astfel de metoda este metoda ABC (Activity Based Costing ) care va fi prezentat n subcapitolul 1.5

1.4 Analiza costurilor variabile. Metoda direct costing.Aparitia unei metode de calculatie care sa asigure determinarea rapida a costului de productie, precum si stabilirea unor indicatori cu spectru larg al informatiei, necesare fundamentarii deciziilor eficientei unei ntreprinderi a condus catremetoda Direct-Costing.Metoda Direct-Costinga aparut n SUA pentru prima data, n anul 1934 (aplicata de Jonathan Harris si G. Charter Harrison). Ulterior, aceasta metoda a fost aplicata si de tarile europene (Anglia, Franta, Germania etc.).Metoda Direct-Costingpresupune imputarea asupra produselor numai a costurilor variabile (directe sau indirecte).Aceasta nseamna separarea cheltuielilor de productie, de desfacere, n cheltuieli variabile si fixe, cheltuielile fixe fiind trecute asupra rezultatului financiar brut al ntreprinderii.Prin urmare, metoda foloseste, n calculatia costului pe unitate de produs, costurile variabile directe si indirecte. Astfel se va realiza identificarea costurilor pe sectoare de cheltuieli, pe centre de responsabilitate. Costurile variabile directe (legate de activitatea de productie) vor fi colectate pe sectoare de activitate, iar costurile variabile indirecte vor fi imputate.Cheltuielile fixe se vor programa la nivel global si nu vor fi incluse n costul fiecarui produs.Determinarea costului unitar se realizeaza prin raportarea cheltuielilor variabile la cantitatea de productie rezultata, dupa relatia:,unde:Cu costul unitarChv- cheltuieli variabile;Q- valoarea productiei.

Etapele analizei prin metoda direct costing sunt: Identificarea cheltuielilor din cadrul intreprinderii Identificarea productiei totale in unitati fizice Calcularea costului mediu varabil Calcularea marjei costurilor variabile Calcularea rezultatului analitic global Calcularea ratelor aferente costurilor variabile Interpretarea rezultatelor

Cheltuielile variabile din cadrul intreprinderii In anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile din cadrul S.C. COSELI S.A. la nivelul produselor principale obtinute in firma, a fost de :

esente 687.673 lei/an arome 626.214 lei/an zahar vanilat 800.075 lei/an

Productiile totale in unitati fizicen cadrul societatii analizate, in anul 2014, conform documentelor puse la dispozitie, productiile totale in unitati fizice ale principalelor produse realizate, au fost: esente 1.258.742 bucati/an arome 30.121 litri/an zahar vanilat - 1.107.405 bucati/an

Costul mediu variabiln vederea identificarii costului mediu variabil al principalelor tipuri de produse ale societatii analizate, se detaliaza fiecare tip de cheltuiala directa variabila care a dus la obtinerea acestor produse, conform tabelului 1.4 Tabel 1.4 Costurile variabile ale principalelor produse ale societiiNr. crtTip cheltuialaEsene(lei) Arome(lei)Zahr vanilat(lei)Total ( lei)

1.Costuri variabile, din care:687.673626.214800.0752.113.962

1.2Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile352.120353.001404.1001.109.221

1.3Cheltuieli salariale directe90.000108.000144.000342.000

1.4Cheltuieli privind marfurile230.299164.007241.110635.416

1.5Cheltuieli cu ambalajele133100122355

1.6Cheltuieli cu energia pentru spatiul de productie15.1211.10610.74326.970

1.7Costul mediu variabil0,5420,780,72-

2.Productia1.258.742 30.121 1.107.405 -

Unitatea de masurabucatilitribucati -

n tabelul 1.4 sunt evidentiate atat cheltuielile variabile care au contribut la obtinerea celor trei grupe de produse principale ale S.C. COSELI S.A., (esente, arome si zahar vanilat), cat si cantitatile de produse obtinute in anul 2014. Astfel aplicand formula de calcul a costului de productie, in anul 2014 costul mediu variabil de productie al esentelor a fost de 0,55lei/bucata, al aromelor de 20,78lei/litru iar in cazul zaharului vanilat de 0.72lei/bucata. Cel mai mare cost variabil de productie a fost identificat in cazul zaharului vanilat, intrucat pentru producerea acestuia a fost necesara achizitionarea unui volum mai ridicat de materii prime si materiale, determinand cheltuieli cu materii prime si materiale de 404.100 lei. De altfel in cazul aceluiasi produs, s-au inregistrat cele mai mari costuri cu salariile directe, (144.000 lei), participand la realizarea cantitatii de 1.107.405 bucati zahar vanilat in anul 2010, 9 salariati direct productivi.

Marja costurilor variabile

Marja costurilor variabile reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale variabile ale intreprinderii, astfel:

unde,

- marja costurilor variabile a produsului x

- cifra de afaceri a produsului x

- costurile variabile la nivelul produsului

La nivelul societii analizate, n anul 2014, valoarea cifrei de afaceri obinut din vanzarea celor trei produse principale, a fost de: 1.505.038 lei- esente 1.031.644 lei arome; 1.550.367 lei zahar vanilat.Astfel prin aplicarea formulei de calcul a marjei costurilor variabile pentru fiecare produs luat in analiza, rezulta:

= 1.505.038 687.673 = 817.365 lei

1.031.644 626.214 = 405.430 lei

1.550.367- 800.075 = 750.292 lei

Prin identificarea marjei costurilor variabile se determina capacitatea acesteia de a acoperi cheltuielile fixe care au contribuit la realizarea celor trei produse, capacitatea de a produce si de a vinde, obtinandu-se astfel un rezultat analitic global (profit sau pierdere), n cazul esentelor, marja costurilor variabile a fost in anul 2014 de 817.365 lei, aceasta fiind cea mai mare dintre cele aferente celor trei produse Coseli luate in analiza, aceste produse fiind cele mai favorabile producerii si vanzarii, determinand un rezultatat analitic global cat mai bun. Pentru celelalte produse (arome si zahar vanilat), valoarea cifrei de afaceri necesara acoperirii cheltuielilor fixe specifice fiecarui produs, a fost de 405.430 lei (arome) si 750.292 lei (zahar vanilat).n continuare pentru a identifica puterea de acoperire a costurilor fixe, pe baza marjei costurilor variabile determinate mai sus, se analizeaza rezultatul analitic global.

Rezultatul analitic globalRezultatul analitic global se determina ca diferenta dintre marja costurilor variabile si costurile fixe rezultate la nivelul intreprinderii.

unde,

- rezultatul analitic global;Conform informatiilor obtinute din bilantul contabil al anului financiar 2010, valoarea cheltuielilor fixe pe cele trei grupe de produse realizate in cadrul S.C. COSELI S.A., a fost de : 556.526 lei esente; 335.361 lei arome; 567.974 lei zahar vanilat.

Rezultatele analitice globale din anul financiar 2014, la nivelul produselor Coseli sunt:

817.365 556.526 = 260.839 lei

405.430 335.361 = 70.069 lei

750.292 567.974 = 182.318 lei

Se poate observa ca in urma calculelor facute, gradul de acoperire cel mai mare al costurilor fixe, il au esentele, determinand un rezultat analitic global ( profit) de 260.839 lei. De asemenea rezultate analitice globale pozitive au fost determinate si in cazul aromelor si zaharului vanilat, obtinandu-se valorile de 70.069lei (arome), si 182.318 lei (zahar vanilat).

Ratele aferente costurilor variabile

rata marjei pe costurile variabile

unde,

- rata marjei costurilor variabileRata marjei costurilor variabile indica cat la suta din cifra de afaceri este alocata acoperirii costurilor fixe, cat si posibilitatea de a obtine un profit sau nu, din vanzarea produselor respective. Ratele marjei costurilor variabile rezultate in anul 2014, la nivelul celor trei produse ale societatii COSELI sunt:

1.505.038 lei- esente 1.031.644 lei arome; 1.550.367 lei zahr vanilat

Se observ c cea mai mare rat a marjei costurilor variabile o au esenele, aceasta fiind de 54,30%, acordat acoperirii costurilor fixe de 817.365 lei, n timp ce pentru arome s-a alocat cel mai mic procent, de 39,29% din cifra de afaceri pentru a acoperi cheltuielile fixe necesare obtinerii acestor arome, iar in ceea ce priveste ponderea din cifra de afaceri destinata acoperirii cheltuielilor fixe aferente produsului zahar, aceasta a fost de 48,39%.

rata costurilor variabile

unde, Indicatorul arata care este ponderea cheltuielilor variabile din cifra de afacerin anul 2014, ratele obtinute la nivelul costurilor variabile ale produselor esene, arome i zahr vanilat, au fost de :

Se observ c n toate situaiile costurile variabile detin o pondere destul de mare, cuprinsa intre 45,69- 60,70% din cifra de afaceri specifica fiecarui produs COSELI. Cea mai mica rata a costurilor variabile a fost obtinuta la nivelul esentelor (de 16,93%), ceea ce arata faptul ca pentru acoperirea costurilor variabile cu produsul esente, a fost alocat doar 16,93% din valoarea cifrei de afaceri; iar ponderea cea mai mare a costurilor variabile din cifra de afaceri o are zaharul vanilat.1.5 Analiza costurilor fixe. Metoda ABC (Activity-Based-Costing)Specificul metodei ABC consta n tratarea ntreprinderii ca un sistem de activitati, constituite din operatii specifice, pentru efectuarea carora se consuma resurse (intrari) si care genereaza valori tangibile/intangibile (iesiri), care la rndul lor pot fi resurse pentru alte activitati proprii si/sau produse/servicii pentru beneficiari externi, cu concretizare n cifra de afaceri.Aceasta metoda vizeaza gestiunea costurilor pe activitatile implicate de realizarea unuiprodus, serviciu, avnd la baza o structurare a cheltuielilor n functie de modul de imputare pe purtator: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.Realizarea analizei costurilor fixe pe baza acestei metode presupune parcugerea urmatoarelor etape:1) Identificarea activitatilor pentru fiecare produs in parte2) Identificarea costului determinant3) Stabilirea costurilor fixe directe pe unitate de produs4) Stabilirea costului unitarIn vederea obtinerii unui produs, in cadrul intrerprinderii se desfasoara urmatoareleactivitati: conceptie (proiectare-dezvoltare); aprovizionare ; fabricare (materia prima + manopera); lansare; distributie; administrare; ambalare; intretinere.

n cadrul S.C. COSELI S.A., costurile realizate pe fiecare activitate de productie, la nivelul celor trei produse luate in analiza, (zahar vanilat, esente si arome) sunt prezentare in tabelul 1.5

Tabel 1.5Valoarea costurilor de productie pe activitatiNr. crtIndicatorEsente(lei) Arome(lei)Zahar vanilat(lei)TOTAL

1.Costuri directe variabile, din care:442.120461.001548.100510.694

1.2Materii prime si materiale352.120353.001404.100792313

1.3Manopera90.000108.000144.000342.000

1.7Costul mediu variabil0,3515,300,49-

2.Costuri fixe directe pe activitate, din care:178.343163.703319.837

661.883

2.1.Conceptia100.110112.043140.123251.276

2.2Aprovizionare2.5574584.0927.107

2.3Intretinerea47.74031.20146.21040.596

2.4Distributie161.001121.001171.001453.003

2.5Costul mediu fix0,145,430,29-

2.6Costul unitar0,4920,730,78-

Productia1.258.742 30.121 1.107.405 -

Unitatea de masurabucatilitribucati -

Pret de vanzare1,3033,121,40-

Aplicarea metodei ABC a impus specificarea unor aspecte suplimentare, si anume cheltuielile generale referitoare la urmatoarele activitati: concepia 251.276 lei aprovizionarea 7.107 lei ntreinerea 40.596 lei distribuia 453.003 leiDin rezultatele obinute n tabel, se poate observa faptul c dintre toate activitile de producie specificate n tabel, costul determinant este dat n cazul activitii de distribuie, nregistrnd costuri de 453.003lei, din care 62,26% din costurile cu distribuia sunt la nivelul zahrului vanilat, acesta necesitnd cel mai mare cost de distribuie dintre cele trei produse Coseli, luate n analiza.De asemenea si costurile cu conceptia detin o pondere destul de mare din total costuri pe activitati, de 62, 34% din totalul de 661.883 lei, in care asemanator situatie anterioare, tot produsul zahar vanilat, a determinat cele mai mari costuri, de 140,123 lei, datorita tehnicilor de proiectare, testare, simulare si fabricare a acestui produs, care au necesitat costuri ridicate prin aplicarea acestor tehnici, cu scopul de a scoate pe piata produse cat mai inovatoare si de o calitate cat mai buna, menite sa atraga cat mai multi cumparatori.

CAPITOLUL 2 Analiza rezultatelor ntreprinderii

Realizarea unor produse, lucrari si servicii menite sa satisfaca anumite nevoi sociale si obtinerea unui profit, a unei eficiente economice, reprezinta principalele scopuri al activitatii oricarei firme. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de producie i comercializare, la nivelul firmei, se utilizeaz un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri, productia , marja comerciala si valoarea adugat.Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de Profit i Pierderi i Situaia Soldurilor Intermediare de Gestiune, la care se adaug date din evidena operativ a firmei.2.1. Analiza cifrei de afaceriCifra de afaceri reprezinta forta de vanzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere.Analiza cifrei de afaceri prezint o importan deosebit deoarece permite aprecierea locului ntreprinderii n sectorul su de activitate, a poziiei sale pe pia, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activiti n mod profitabil. Modificarea cifrei de afaceri se reflect asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum i asupra eficienei activitii societilor comerciale. Din punct de vedere al coninutului i al sferei de ntindere, cifra de afaceri poate fi privit ca: cifr de afaceri net (total), cifr de afaceri medie, cifr de afaceri marginal i cifr de afaceri critic.Cifra de afaceri net (CA), exprim volumul total al afacerilor unei firme, evaluate n preurile pieei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vnzarea mrfurilor i produselor, , precum i veniturile din subvenii de exploatare.

, unde CA cifra de afaceri neta;M marfurile;Qv productia vanduta.

Aceasta se mai poate calcula ca diferenta dintre veniturile totale si productia stocata + productia imobilizata.

CA = VT (Qs + QI) unde,CA cifra de afaceri neta;VT veniturile totale;Qs productia stocata;QI productia imobilizata.Cifra de afaceri totala a S.C. COSELI S.A. a fost in anul 2010, de 13.717.935 lei, din care : productia vanduta - 11.173.415 lei venituri din vanzarea marfurilor 3.382.423 lei, din care : venituri din vanzarea marfurilor cu ridicata- 2.582.423 lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul 800.000 lei reduceri comerciale acordate - 837.903 leiProductia realizata in cadrul S.C. COSELI S.A. care a fost ulterior vanduta si din care s-a obtinut valoarea mentionata mai sus, consta in : arome, esente, zahar vanilat, ketckup si alti aditivi alimentarin ceea ce priveste marfurile vandute de catrea aceasta societatea, acestea La nivelul S.C. COSELI S.A. n anul 2014 cifra de afaceri aferenta celor trei produse principale luate in analiza, a fost de:

= 1.505.038 lei

Din calculele efectuate, se remarca faptul ca in anul 2014 produsele zahar vanilat au fost cele mai bine vndute , datorita caracterului inovator, a calittii acestora si a pretului de vanzare rezonabil care a facut sa atraga cat mai multi cumparatori, inregistrandu-se o cifr de afaceri de 1.505.038 lei, la un pret de vanzare unitar al zaharului vanilat de 1,40 lei. De asemenea si in cazul celorlalte doua produse, s-au obtinut valori ale cifrei de afaceri asemanatoare cu ale primului produs, de 1.031.644 lei (esente) si 1.031.644 lei (arome), cu preturile de vanzare unitare de 1,30lei si 33,12 lei, deoarece si aceste doua tipuri de produse Coseli, se afla, de asemenea, printre preferatele produse ale clientilor societati.

Cifra de afaceri medie (), se poate determina n unitile monoproductive, i reflect ncasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.

= , unde

- cifra de afaceri medie;CA- cifra de afaceri;Q- productia obtinuta; Cifra de afaceri medie rezultata din vanzarea esentelor, aromelor si a zaharului vanilat Coseli, in anul 2010 este de :

n anul 2014, incasarea medie pe o luna din vanzarea pe unitate de produs esen a fost de 1,20 lei, cu 22% mai mult decat costul unitar de productie, indicand faptul ca esentele Coseli sunt rentabile. In mod asemenanator si cifrele de afaceri medii obtinute din vanzarea produselor arome (34,24 lei) si zahar vanilat (1,4lei ), acopera costurile unitare de productii, de 31,91 lei -arome si 1,23 lei- zahar vanilat.

Cifra de afaceri marginal (CAm), exprim variaia ncasrilor unei firme generat de creterea cu o unitate a volumului vnzrilor.

unde,

- cifra de afaceri medie;

- variatia cifrei de afaceri ();n anul prezent luat in analiza;

- variatia productiei ( ).

n anul 2014, n cadrul S.C. COSELI S.A. valoarea cifrei de afaceri marginal aferent celor trei produse luate n analiz, a fost de :

Analiznd rezultatele obinute n urma aplicarii formulei de calcul pentru cifra de afaceri medie, la o crestere cu o unitate din produsele analizate, in anul 2014 valoarea incasarilor a fost de 1,25 lei din vanzarea esentelor, de 35,04 lei din vanzarea aromelor si de 1,28 lei din vanzarea zaharului vanilat.Cifra de afaceri critic (CAmin), reprezint acel nivel al vnzrilor la care se asigur acoperirea n totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. n acest caz, cifra de afaceri minim se determin cu relaia:

unde,

- cifra de afaceri minima necesara;CF- cheltuielile fixe totale;Ncv nivelul relativ al cheltuielilor variabile;Cv- cheltuieli variabile;Cifra de afaceri critica care a rezultat in urma calculelor, pentru produsele esente, arome si zahar vanilat Coseli, a fost in anul 2010 de:

Valoare cifrei de afaceri necesare acoperii tuturor cheltuielilor efectuate cu fiecare produs in parte si la nivelul caruia profitul este 0, a fost de 1.011.865 lei (esente), de 493.177 lei (arome), si de 1.250.117 lei (zahar vanilat).Se observa faptul ca veniturile cele mai mici necesare acoperirii cheltuielilor de productie, au fost de 493.177 lei, in cazul aromelor, valoare sub care societatea Coseli nu mai inregistreaza profit din vanzarea acestui produs.

Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizeaz: analiza dinamicii cifrei de afaceri; analiza structural a cifrei de afaceri; analiza factorial a cifrei de afaceri;

Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Aceasta presupune analizarea cifrei de afaceri (CA), pe o perioada data (minim 3 ani), si se identifica cresterile sau scaderile anuale ale CA comparativ cu anul 0 al perioadei (comparatie in baza fixa), sau comparativ cu anul n-1 al perioadei (comparatie cu baza in lant).Odata calculati indicii de crestere sau scadere a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de calcul, se identifica cauzele sau factorii de influenta. In general cauzele variatiei cifrei de afaceri, sunt fie interne date de forta de productie, de capacitatea de finantare, capacitatea de inovare, fie de cauze externe determinate de presiunea concurentei, de evolutia economiei generale si de elasticitatea cererii.Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul S.C. COSELI S.A., se realizeaza prin comparatie in baza fix, luand in calcul analiza pe ultimii trei ani (2012-2014), utilizand urmatoarea formula:

- indicele de dinamic din anul n

- cifra de afaceri din anul 0 al perioadei (aici anul 2008)

- cifra de afaceri din anul n Rezultatele obtinute sunt identificate in tabelul 2.1 Tabel 2.1

Analiza dinamicii cifrei de afaceriNr. crt Cifra de afaceri201220132014

1.Cifra de afaceri totala din care:

17.672.319

19.011.405

13.717.935107,5877,62

2.CA esente (lei)2.134.0502.365.4301.505.038 110,8470,52

3.CA arome (lei)1.650.3451.860.4391.031.644112,7362,51

CA zahar vanilat (lei)2.540.2492.274.3421.550.36789,5361,03

Conform rezultatelor obtinute din tabelul 2.1, referitor la dinamica cifrei de afaceri, in anul 2013 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2012, cand a fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai inovator al acestora din anul 2013, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate superioara celor utilizate pana in acest an. De asemenea cresterea cifrei de afaceri a fost influentata si de cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor, cu 3,4 %, in anul 2013 (5.534.379 lei) si l 5.727.382 lei in anul 2012. Mrfurile vndute au constat n plcue i ferodouri i alte materiale de construcii.n anul 2013, cifra de afaceri obtinuta din vanzarea esentelor a fost de 2.365.430 lei, cu 10,84% mai mare dect cea inregistrata in anul 2012, principalul motiv fiind cel al creterii pretului de vanzare a esentelor dar si a volumului mai mare din aceste produse vandute. Caractersticile inovatoare ale aromelor, in varianta moderna si stil italian (aromia gelia), cu aplicatii foarte largi in domeniul patiseriei, cofetariei (arome cu gel capsuni, fistic, cocos, lamaie, portocale), au determinat ca in anul 2013, numarul de produse cumparate sa creasca, respectiv sa duca la marirea cifrei de afaceri aferenta acestor arome, cu 12, 73% fata de anul 2012. n schimb cifra de afaceri obtinuta din vanzarea zaharului vanilat, a scazut in anul 2013 fa de 2012, datorita orientarii consumatorilor acestui tip de produs, catre principala societate concurenta Dr. QETKER, aceasta venind in intampinarea lor cu un nou tip de zahar Bourbogn, (un zahr vanilat nnobilat cu extract i psti mrunite de vanilie Bourbon).In ceea ce priveste variatia cifrei de afaceri totale din anul 2014 fata de anul 2012, aceasta a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare afectand in mod negativ rezultatele firmei. Astfel cifra de afaceri a scazut de la 17.672.319 lei in 2012 la 13.717.935 lei (2014). Analizand acest indicator la nivel de produs, se remarca faptul ca in cazul fiecarui produs, cifra de afaceri a scazut, cea mai mare diminuare resimtindu-se la nivelul produsului zahar vanilat (38,97%), urmat de arome, din vanzarea carora s-a obtinut in 2014 o cifra de afaceri de 1.031.644 lei, cu 37,49% mai putin fata de anul 2012. Din vanzarea esentelor s-a obtinut o cifra de afaceri de 1.505.038 lei, in scadere fata de anul de baza cu 22,38%, ntruct reducerea veniturilor populatiei a determinat achizitia unor cantitati mai mici de produse, influentand in mod direct cifra de afaceri a societatii analizate.

Analiza structurii cifrei de afaceriFiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri aactivitii. Structura cifrei de afaceri reflect proporia dintre diferite activiti,sortimente, grupe, sectoare care formeaz nomenclatorul unei ntreprinderi.Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variailor nregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variaii i a implicaiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale ntreprinderii. ntr-o ntreprindere poate fi identificat o varietate de trepte de analiz structural: tip de activitate,sector de activitate, grupe de produse, produse, referine, secii, uniti i tipuri deuniti, categorii de clientel etc.Metodologic, analiza se bazeaz pe mrimile relative de structur. Pentru comparaii ntre exerciii i ntre firme este operaional folosirea coeficientului deconcentrare (Gini-Struck).

Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

unde: n = numrul de termeni ai seriei; gi ponderea activitatii, a produsului i, in cifra de afaceri totala.Acest coeficient poate lua valori ntre 0 i 1. Apropierea de1 arat c n structura activitii sunt cteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de zero semnific o distribuie relativ uniform a vnzrilor pe structurile implicate n calcul. n acest scop se poate folosi i indicile Herfindhal, care permite msurarea gradului de diversificare a activitii pe diverse structuri utile analizei i deciziei.

Valoarea acestui coeficient este unitar dac ntreprinderea vinde un singur produs; ea este egal cu 1/n dac vnzrile sunt repartizate n proporii egale ntreactivitile, produsele etc. care formeaz nomenclatorul acesteia.Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activiti este esenial pentrunelegerea strategiei firmei i poziiei acesteia pe pia. n acest scop se urmreteevoluia componentelor cifrei de afaceri, i anume producia vndut, vnzri demrfuri, prestri servicii. n funcie de natura sectorului de activitate, fiecare dincomponente se aprofundeaz pe structuri specifice.De regul, o ntreprindere puternic din punct de vedere concurenial caut s dezvolte activiti colaterale celei de baz, ceea ce contribuie, pe de o parte, la mbuntirea activitii principale, iar pe de alt parte, la consolidarea imaginii sale n rndul clientelei.

Structura cifrei de afaceri la S.C. COSELI S.A. din anul 2010, pe tipuri de activitati, se prezinta astfel:

Fig. 2.1 Ponderea activitatilor firmei in total cifra de afaceri

Din figura de mai sus se observ c aproximativ 75% din cifra de afaceri este realizat din producie. Activitatea specific, format din vnzarea cu amnuntul, ct i cu ridicata,concentreaz numai 25% din cifra de afaceri. Asadar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de productie a fost in 2014, in valoare de 11.173.415 lei si din vanzarea marfurilor 3.382.423 lei, din care. Aceleai concluzii referitoare la structura cifrei de afaceri, sunt date i de valoarea coeficientului de concentrare (respectiv diversificare): H=(0,75)(0,75)+(0,25)(0,25)=0,56+0,06=0,62

Tabel 2.2 Ponderea activitatilor din total cifra de afaceriActivitateaComerProducie

Gi (%)O,750,25100

gi*gi (%)0,560,060,62

Se poate estima c pluralitatea activitilor este nsoit de o cretere a rentabilitii. Pentru S.C.COSELI S.A. aceast presupunere nu este valabil pentru c dei s-a nregistrat o cretere relativ continu a cifrei de afaceri n ultimii ani, firma nu s-a dezvoltat suficient pentru a nregistra o cretere real. Legtura dintre diversificarea activitii unei firme i rezultatele acesteia estens mult mai complex. De aceea, n teoria economic se face, de regul,distincie ntre gradul de diversificare i natura diversificrii. n ceea ce privete primul aspect, este unanim acceptat i totodat verificat practic ideea c un grad sporit de diversificare asigur creterea cifrei de afaceri, a rentabilitii i,respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificrii, studiile unor autori au concluzionat c diversificarea legat (diversificarea activitii n cadrul aceluiai sector) este mai rentabil dect diversificarea nelegat (diversificarea activitilor aparinnd unor sectoare diferite). Structura vnzrilor pe produse poate fi investigat cu ajutorul metodei ABC. Metoda ABCAceasta metoda presupune ierarhizarea produselor, si a clientilor in functie de ordinea de importanta la realizarea cifrei de afaceri. Practic raspunde la intrebarea : Cat influenteaza produsul A la realizarea cifrei de afaceri, cat influenteaza produsul B? sau referitor la clienti: Cat la suta participa clientii din zona X la obtinerea cifrei de afaceri sau din zona Y, zona Z?

- indicele de structura al cifrei de afaceri;CAi cifra de afaceri a produsului i;CAtotala- cifra de afaceri totala.

Pentru stabilirea structurii cifrei de afaceri pe produs, din cadrul S.C. COSELI S.A.,s-a utilizat metoda ABC, ierarhizand produsele in functie de importanta participarii la cifra de afaceri, astfel:

Prin aplicarea formulei de calcul a indicelui de structura a cifrei de afaceri la nivelul societatii analizate, a rezultat faptul ca desi aceste trei produse luate in calcul, sunt principalele produse COSELI, ponderea lor in totalul cifrei de afaceri , nu este ridicata, intre 7-11%, motivul principal fiind cel al varietatii activitatii de productie, restul cifrei de afaceri fiind obtinuta din celelalte produse create in cadrul societatii cat si din vanzarea marfurilor de tipul placutelor de frana si ferodouri precum si alte materiale de constructii si amenajari. domeniul alimentar: productia de esente, arome, zahar vanilat, ketchup, topping-uri si alti aditivi alimentari; domeniul farmaceutic: produse detoxifiere, vitamine si minerale, antiseptici; domeniul industrial: produse metalurigice, placute de frana; domeniul cercetare: dezvoltare produse noi.

Dintre cele trei produse, cea mai mare importanta in realizarea cifrei de afaceri totale, o are zaharul vanilat care a contribuit in anul 2014 , cu 11,30%, fiind urmat de produsul esente, a carui influenta a fost de 10,97% , asupra cifrei de afaceri, iar produsele arome, au detinut doar 7,52% din total. Prin urmare, cele mai bine vandut produs Coseli, din anul 2014, a fost zaharul vanilat, urmat de esente si arome.Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in analiza puterii de negociere cu clienii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin : zona A: 10% din numrul de clieni contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon, dei, asigur n cea mai mare parte rentabilitatea ntreprinderii, prezint cel mai ridicat risc: orice problem financiar a acestora, care le afecteaz capacitatea de plat va avea efecte nsemnate asupra situaiei financiare a ntreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clienii ncadrai n grupa A este redus, rentabilitatea obinndu-se prin volumul mare de desfacere; zona B: 30% din numrul de clieni contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon asigur stabilitate din punct de vedere al rentabilitii i riscului; zona C: 60% din numrul de clieni contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon prezint un risc sczut din punct de vedere financiar, genernd, ns, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturrii i livrrii comenzilor, o rentabilitate redus. Puterea de negociere cu clienii situai n zona C este mare, dar rentabilitatea redus diminueaz interesul fa de acetia.In cadrul societatii analizate,vanzarea si distributia produselor din divizia alimentara ale societatii, se desfasoara la nivelul unei piete tinte. Din punct de vedere geografic, piata produselor solicitantului asigura o acoperire nationala si se bazeaza pe doua elemente principale:1) vanzarea directa;2) distribuitori locali si nationali. vanzarea directa pentru o monitorizare mai clara a clientelei, societatea a realizat o impartire a teritoriului national in 6 mari zone geografice: Zona Nord-Vest: Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj, Mures; Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras, Alba; Zona Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj, Valcea, Mehedinti, Dolj, Olt; Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu; Zona Sud- Est: Bucuresti., Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta, Ialomita, Calarasi.Pana in prezent societatea si-a format o clientela in toate zonele delimitate, iar pe viitor isi propune sa-si mareasca cota de piata detinuta, fapt sustinut de dorinta de dezvoltare durabila a activitatii.

Societatea S.C. Coseli S.A. are o clientela destul de stabila formata in decursul anilor, care solicita produsele firmei datorita avantajelor acestora legate de pret, calitate, utilitate, diversitate etc.Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in analiza puterii de negociere cu clienii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin , luand in calcul din cele 6 mari zone geografice expuse mai sus, trei zone care au contribuit cel mai mult la realizarea cifrei de afaceri din cadrul societatii Coseli, n anul 2014: grupa A ( zona Nord-Est): 10% din numrul de clieni contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon, dei, asigur n cea mai mare parte rentabilitatea ntreprinderii, prezint cel mai ridicat risc: orice problem financiar a acestora, care le afecteaz capacitatea de plat va avea efecte nsemnate asupra situaiei financiare a ntreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clienii ncadrai n grupa A este redus, rentabilitatea obinndu-se prin volumul mare de desfacere; grupa B ( zona Nord Vest) : 30% din numrul de clieni contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon asigur stabilitate din punct de vedere al rentabilitii i riscului; grupa C (zona Sud- Est) : 60% din numrul de clieni contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri; clienii din aceast zon prezint un risc sczut din punct de vedere financiar, genernd, ns, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturrii i livrrii comenzilor, o rentabilitate redus. Puterea de negociere cu clienii situai n zona C este mare, dar rentabilitatea redus diminueaz interesul fa de acetia.

2.2. Analiza produciei Producia exerciiului (Qex) reprezint bunurile i serviciile produse de o ntreprindere n cursul unui exerciiu financiar. Ca expresie a activitii globale, producia exerciiului se obine prin nsumarea urmtoarelor componente: Qex = Qv + Qs + Qi

unde, Qv producia vndut Qs producia stocat Qi producia imobilizatProducia vndut Qv reprezint totalitatea bunurilor i serviciilor vndute clienilor, evaluat la preul de vnzare. Producia stocat Qs se calculeaz : Qs = Sf - SiDac Sf Si < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vnzrilor, respectiv comercializarea unei pri din producia aflat n stoc (destocare).Dac Sf Si > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea produciei.Producia stocat se evalueaz la costul de producie.Producia imobilizat Qi reprezint producia de active imobilizate realizate de ntreprindere pentru ea nsi, i este evaluat la cost de producie. Prin urmare, producia exerciiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a componentelor sale.Analiza productiei exercitiului din cadrul S.C. COSELI S.A. se realizeaza pe baza tabelului 2.2, utilizand informatii din contul de profit si pierdere pus la dispozitie de catre societatea analizata.Tabel 2.2Analiza productiei la nivelul S.C. COSELI S.A.Nr. crtDenumire indicatoriAnii

201220132014

1.Productia vanduta (lei)12.137.93913.284.02311.173.415

2.Productia stocata (lei)268.968958.96053.133

3.Productia imobilizata (lei)2.323.243357.751166.325

4.Productia totala (lei)14.730.15014.600.73411.392.873

Conform rezultatelor din tabel, pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducnd la scderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2014), cat si a deciziei firmei de a limita productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. n anul 2012, valoarea productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.n anul 2013, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fa de anul 2012 datorit extinderii activitii pe noi piete, extinderea distributiei directe in diferite zone, precum: Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Zona Nord-Est: Suceava, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj. Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges.Valoare mare a productiei vandute a fost obtinut prin caracterul inovator al produselor, prin diversitatea produselor cat si prin calitatea mai buna a acestora fata de anii anteriori, toate acestea determinand atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, implicit, cresterea volumului de produse Coseli cumprate.Producia vndut a reprezentat 90,98% din totalul produciei n anul 2013, iar n anul 2014 aceasta a scazut cu 15,89% fata de 2013, datorita crizei economice mondiale ce a avut influenta negativa si asupra firmei analizate, prin reducerea consumului de produse Coseli. Referitor la productia imobilizata obtinuta in anul 2013, (productia realizata de entitate pentru scopurile proprii si capitalizata), aceasta a fost in valoare de 357.751 lei, detinand o pondere de doar 2,45% din totalul productiei. Aceasta productie imobilizata a constat in echipamente si ferodouri ce au fost create de catre societate in scopul utilizarii acestora in scopuri proprii. Totalul productiei din anul 2014, a fost reprezentat in proportie de 98,07% din productia vanduta, (11.173.415 lei), 0,46% din productia stocat (53.133 lei) iar din producia imobilizat de 1,45% (166,325 lei).

2.3 Analiza marjei comerciale i a valorii adaugateValoarea adugat este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitii ntreprinderii. Prin coninut, valoarea adugat exprim creterea (plusul) de bogie carese obine prin activitatea tehnico-productiv. Exprimnd aportul ntreprinderii ncadrul produciei de bunuri i servicii, valoarea adugat permite aprecierea structurii i metodelor de producie ale ntreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport ntre valoarea adugat i producia corespunztoare sau cifrade afaceri), precum i dezvoltarea sau regresul activitii ntreprinderii.Cu ajutorul valorii adugate pot fi construii o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficienei factorilor de producie (munca, capitalul), iar ncadrul fiscalitii reprezint baza impozitului datorat statului (TVA).n analiza economico-financiar, valoarea adugat prezint interes n primul rnd ca indicator de performan economico-financiar, iar n al doilea rndn sistemul fiscalitii.Pe baza valorii adugate considerm c poate fi apreciat adevrata dimensiune a activitii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumprrilor de materii prime, materiale i servicii care se regsesc n cifra se afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adugat cuprinde numaiechivalentul activitii ntreprinderii n cauz.Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode:a) Metoda sintetic, conform creia din volumul total de activitate de producie i comercial se scad consumurile intermediare de la teri. n cazul n care firma desfoar numai activitate de producie valoarea adugat se determin astfel:Qa = Qe M unde:M reprezint consumurile intermediare de la teri aferente activitii de producie.n situaia n care ntreprinderea desfoar pe lng activitatea de producie i activitate de comer atunci valoarea adugat se stabilete astfel:Qa = (Qe + Mc) Munde:Mc = marja comercial;M = consumurile intermediare de la teri (pentru producie i comer).Marja comercial reprezint diferena dintre valoarea mrfurilor vndute (contul 707) i costul lor (contul lor). Consumurile intermediare de la teri se preiau din contabilitatea financiar din conturile 600 la 628, mai puin contul 607 care a fost luat deja n calcul la stabilirea marjei comerciale.Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere.In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare pozitiva; altfel inseamna pierderi.Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).

Mc= Vmf Cmf, unde

Mc marja comercialVmf venituri din vnzarea mrfurilorCmf costul mrfurilor vnduteb) Metoda de repartiie sau aditiv, conform creia valoarea adugat este rezultatul nsumrii urmtoarelor elemente: salarii, contribuii pentru asigurri i protecie social, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite i taxe (fr impozitul pe profit) i rezultatul exploatrii.Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate din cadrul societatii COSELI se realizeaza prin metoda clasica, conform tabelului 2.3 Tabel 2.3 Analiza rezultatelor intreprinderii- marja comerciala si valoarea adaugataIndicatoriSimbol201220132014

Productia exercitiului (lei)Qv14.730.15014.600.73411.392.87399,1277,34

Valoare adugat (lei)VA7.276.9237.638.4056.066.025104,9783,36

Venituri din vnzarea de mrfuri (lei)Vmf5.534.3805.727.3823.382.423103,4961,12

Costul mrfurilor vndute (lei)Cmf4.905.5585.191.0232.731.969105,8255,69

Consumuri intermediare (lei)M8.109.0497.498.6885.977.29892,4773,71

Marja comercial (lei)M628.822536.359650.45085,30103,43

Utilizand informatiile din tabelul 2.3, precum si din contul de profit si pierdere din cei trei ani luati in calcul , a rezultat urmatoarele valori adaugate: Qa2012 = (14.730.150 + 628. 822) - (4.989.986 + 54.409+ 104.964 + 2.959.690) = 15.358.972 8.109.049 = 7.276.923 lei Qa2013 = (14.600.734 + 536.359) - (5.719.173 + 57.407 + 141.84 +1.707.924)= 15.137.093 7.498.688 = 7.638.405 lei Qa2014 = (11.392.873+650.450) - (4.030.270 + 43.627+ 144.972+ 1.758.429) =12.043.323 -5.977.298 = 6.066.025 lein urma valorilor obtinute in tabel, se poate observa faptul c n toi anii luati n calcul, a rezultat o marja comerciala pozitiva, de 628.822 lei n anul 2012, in anul 2013 (536.359 lei), si de 650.450 lei in anul 2014, astfel incat aceasta este suficient de mare nct s acopere costurile marfurilor vandute ( directe (promovare produse, stocare, distributie, etc) cat si cele indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative). Rezultatele marjei comerciale fiind pozitive in cei trei ani, acestea reprezinta castigul atasat vanzarii produselor firmei Coseli. Cel mai mare castig s-a inregistrat in anul 2014, cand s-a obtinut o marja comerciala de 650.450 lei, cu 3,43% mai mare decat in anul 2012, motivul fiind dat de gradul de acoperire mai mare a costurilor marfurilor vandute, din veniturile obtinute din vanzarea mfurilor. n schimb, in anul 2013, gradul de acoperire a costurilor marfurilor vandute a fost mai mic cu 14,7% dect n anul 2012, datorita cresterii acestor costuri cu 5,82%, deteminate de (cresterea costurilor directe cu stocarea, distribuia i promovarea produselor) dar si a celor corespunztoare activitatilor administrative, valoarea acestora ajungand la 5.191.023 lei.n ceea ce privete valoarea adugat obinut, avand in vedere ca este acestea reprezinta un indicator semnificativ al activitii ntreprinderii, se poate remarca faptul ca s-a obtinut un plus de bogatie in cadrul S.C. COSELI. S.A, cuprins intre 6.000.000 8.000.000lei, prin activitatea tehnico-productiva, din cei trei ani luati n analiz.

CAP. 3 Analiza perfomanei ntreprinderiiPrin acest termen, lund cazul general, se nelege o realizare deosebit ntr-un domeniu de activitateEtimologic termenul provine din cuvntul francez performance. La nivelul unei ntreprinderi performana include abilitatea de a avea acces la resurse, de a le aloca i utiliza optim n scopul unei remunerri suficiente pentru a acoperi riscul asumat i ajustifica interesul, pe traiectoria unei dezvoltri viitoare durabile. Performana rezid, deci, n eficiena i eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) i generate rezultatele (efect) care s-i asigure i s-i dezvolte sfera de interese.Termenul de performan este ntlnit n orice domeniu, putnd fi asociat oricrei activiti desfurate. Raportndu-ne la activitatea economico-financiar, performana mbrac mai multe forme: performan economic, performan economico-financiar, performan financiar. n ceea ce priveste performana economic, aceast reprezint nivelul la care un sector de activitate atinge scopurile sau obiectivele urmrite de companiile care activeaz n cadrul su. Performana este multi-dimensional, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare, proiectarea produsului, calitatea i cretereaPerformana economico-financiar este definit ca fiind un nivel calitativ superior al activitii economico-financiare desfurate de agenii economici, care se apreciaz cu ajutorul mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea muncii, randamentul capitalului, profitul brut i cel net, rata anual de nnoire a capitalului fix, eficiena utilizrii mijloacelor etc. Performana financiar reprezint relaia dintre veniturile i cheltuielile unei uniti, aa cum sunt raportate n contul de profit i pierdere. Deci, performana sau nonperformana unei ntreprinderi este reflectat n contul de profit i pierdere i este dat de raportul dintre venituri, care prin realizare vor genera fluxuri viitoare de numerar, i cheltuieli ce apar prin utilizarea resurselor perioadei.

3.1. Prezentarea i analiza contului de profit i pierdereContul de profit si pierdere face parte dintre situaiile financiare de sinteza, care masoar performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document folosit pentru reflectarea performanelor financiare deoarece furnizeaz informaiile necesare, pe de o parte, evalurii performanelor, iar pe de alt parte, determinrii riscului fluxurilor de numerar. Pe baza informaiilor reflectate de contul de profit i pierdere se realizeaz o analiz a performanelor ntreprinderii, se calculeaz o varietate de indicatori, fie ntr-un anumit moment n timp, urmnd apoi interpretarea lor prin comparaii, fie n timp, dar corelai cu anumite procedee statistice. ntr-o logic de pia, valoarea unei ntreprinderi sau mai degrab a unei activiti nu mai este calculat ca suma valorilor elementelor aferente poziiei financiare, ci este determinat prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilanul pierde astfel din interesul su n favoarea contului de profit i pierdere, care traduce mai bine aceast aptitudine. Astfel, rezultatul net nu mai exprim o variaie a poziiei financiare, mbogire sau srcire, ci devine un indicator de performan. Contul de profit i pierdere este situaia financiar care filmeaz cauzele normale i accesorii ale gestiunii n intervalul de timp care este exerciiul financiar i care fotografiaz efectele acelorai cauze asupra situaiei ntreprinderii la sfritul exerciiului financiar. Contul de profit si pierdere se intocmeste in functie de clasificarea si raportarea cheltuielilor. Astfel exista doua modele:a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la productia exercitiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:1) nivelul de exploatare reprezinta toate activitatile normale aferente obiectului de activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista: intrri (venituri din exploatare) iesiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul din exploatare n anul 2014, la nivelul S.C. COSELI S.A. rezultatul din exploatare a fost de 2.615.118 lei,din care: (veniturile din exploatare - 14.093.727 lei, iar cheltuielile de exploatare - 11.478.609 lei).2) nivelul financiar reprezinta toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si pozitia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar rezultatul se numeste rezultat financiar. intrri (venituri financiare) iesiri (cheltuieli financiare) = rezultatul financiarRezultatul financiar al anului 2014, din cadrul societatii analizate a fost de ( - 1.361.296 lei), ceea ce a reprezentat o pierdere pentru societate, din care veniturile ( 547.681 lei), iar cheltuielile financiare (1.908.977 lei).3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat curent. rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiarRezultatul curent din anul 2014, la nivelul societatii COSELI, a fost de 1.253.822 lei .

4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizari, penalitati,etc.).Rezultatul se numeste activitate extraordinara sau rezultat extraordinar. rezultatul extraordinar = venituri extraordinare cheltuieli extraordinareIn cadrul S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare, implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2014.b) Contul de profit i pierdere structurat pe baza gruprii cheltuielilor dup funcia sau destinaia acestora n cazul ntreprinderilor care utilizeaz aceast form de prezentare a contului de profit i pierdere.Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2014) s-a facut pe baza tabelului 3.1.

Tabel 3.1Contul de profit si pierdere - anul 2014Denumirea indicatorilorExercitiu financiar(lei)Indice dinamica2010/2009 (%)

31.12.200931.12.2010

1.Cifra de afaceri neta19.011.40513.717.935

2.Productia vanduta13.284.02311.173.415

3.Venituri din vanzarea marfurilor5.727.3823.382.423

4.Reduceri comerciale acordate-837.903

5.Venituri aferente costului de productie in curs de executie

Sold creditor958.96053.133

Sold debitor--

6.Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat357.751166.325

7.Alte venituri din exploatare221.805156.334

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL20.549.92114.093.727

8.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile5.719.1734.030.270

Alte cheltuieli materiale 57.40543.627

b) Alte cheltuieli externe 141.845144.972

c) Cheltuieli privind mrfurile5.191.0232.731.969

Reduceri comerciale primite 146

9. Cheltuieli cu personalul, din care: 1.302.8321.357.932

a) Salarii i indemnizaii1.011.8331.070.468

b) Cheltuieli cu asigurrile i protectia sociala290.999287.464

10.a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale 916.433927.408

a.1) Cheltuieli 916.433927.408

a.2) Venituri

b) Ajustri de valoare privind activele circulante 39.21314.952

b.1) Cheltuieli39.21314.952

b.2) Venituri

11. Alte cheltuieli de exploatare 2.267.4772.204.764

11.1. Cheltuieli privind prestaiile externe 1.707.9241.758.429

11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 265.056163.675

11.3. Alte cheltuieli294.497282.660

12.Ajustri privind provizioanele 848.56722.861

- Cheltuieli 888.77538.911

- Venituri 40.20816.050

CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL16.483.96811.478.609

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 12 - 35) 364.065.9532.615.118

- Pierdere (rd. 35 - 12)00

13. Venituri din dobnzi 61.7385.018

- din care, veniturile obinute de la entitile afiliate

Alte venituri financiare 222.452542.663

VENITURI FINANCIARE TOTAL 284.190547.681

14.Cheltuieli privind dobnzile845.883501.810

Alte cheltuieli financiare1.789.6491.407.167

CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL 2.635.5321.908.977

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR():

- Profit00

- Pierdere 2.351.3421.361.296

15. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT()

- Profit 1.714.6111.253.822

- Pierdere 00

16. Venituri extraordinare

17. Cheltuieli extraordinare

18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINAR:

- Profit00

- Pierdere 00

VENITURI TOTALE 20.834.11114.641.408

CHELTUIELI TOTALE19.119.50013.387.586

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT():

- Profit 1.714.6111.253.822

- Pierdere 00

19. Impozitul pe profit 405.110206.024

PROFITUL SAU PIERDEREA NET() A EXERCIIULUI FINANCIAR:

- Profit1.309.5011.047.798

- Pierdere 00

Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utilizand contul de profit si pierdere trebuie efectuata dupa principiul cunoaste-te pe tine insui, respectiv optimismul trebuie eliminat pe ct posibil.a) Nivelul de exploatare n cadrul acestei analize a performanelor se pune n eviden volumul activitii principale (de baz), adic a activitii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici calculai pe baza Contului de Profit i Pierdere.a.1. Indicatori calculai pe baza Contului de Profit i Pierdere (cu structurarea cheltuielilor dup natur). 1. Cifra de afaceri net evideniaz dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o societate comercial n relaie cu diferii parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri net reflect att latura comercial a unei firme productoare (prin producia vndut) (Qv), ct i volumul activitii desfurate de o firm axat pe vnzri (prin vnzrile de mrfuri- VM) i subveniile din exploatare aferente cifrei de afaceri net (SE). CAN = VM + Qv + SE- VM reprezint volumul mrfurilor vndute care se preia din rulajul creditor al contului 707; - Qv reprezint producia vndut, indicator ce va fi calculat n cele ce urmeaz; - SE reprezint subveniile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al contului 7411

2. Producia exerciiului (Qa) evideniaz dimensiunea activitii comerciale a unei firme productive att n relaia cu terii (clienii) prin producia vndut i variaia produciei stocate (Qs), pe de-o parte, ct i n relaia cu sine nsi prin producia de imobilizri (Qi), pe de alt parte. Qa = QV + QS + Qi

Qv productia vanduta; Qs- productia stocata; Qi productia imobilizata;3. Marja comercial (MC) reprezint valoarea nou creat n sfera comerului, de societile de profil, ct i de societile comerciale care desfoar activitate de comer prin magazinele proprii. Indicatorul se determin ca diferen ntreveniturile rezultate din vnzarea mrfurilor (VM) i cheltuielile privind mrfurile (CD) adic: MC = VM CD,MC marja comerciala;VM- veniturile din vanzarile marfurilor;CD cheltuieli privind marfurile.

4. Marja industrial (MI) reprezint valoarea nou creat n activitatea productiv desfurat de o societate comercial ntr-o perioad determinat de timp respectiv durata exerciiului financiar. Marja industrial se determin ca diferen ntre producia exerciiului (QE) pe de-o parte, i cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (CM) i lucrrile executate de teri (Lt) pe de alt parte, astfel:MI = QE [ CM + Lt ] MI marja industriala;QE productia exercitiului;CM cheltuielile cu materiile prime, materiale, energia;Lt lucrarile efectuate de terti.

5. Valoarea adugat (VA) reprezint valoarea nou creat de o societate comercial n decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciiului financiar. Valoarea adugat se determin prin nsumarea marjei comerciale i a marjei industriale: VA = MC + MI

6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezint rezultatul obinut de o societate comercial din activitatea de exploatare, rezultat neinfluenat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizrilor i provizioanelor. Acest indicator relev n form brut capacitatea activitii de exploatare de a genera profit.RBEXP = V expl. Ch expl.

Vexpl. venituri din exploatare;Ch expl. cheltuieli din exploatare.

b) Nivelul financiar evideniaz, prin indicatorii rezultatul brut financiar i rezultatulfinanciar, fluxurile financiare ale unei societi comerciale. 141. Rezultatul brut financiar (RBF) reprezint rezultatul intermediar, obinut de o societate comercial, neinfluenat de provizioane i amortizri financiare: RBF = VFB CFB- VFB reprezint venituri financiare (mai puin venituri din provizioane) i se determin din rulajul creditor al conturilor din grupa 76 - CFB reprezint cheltuieli financiare (mai puin amortizrile i provizioanele) i se determin din rulajul creditor al conturilor din grupa 66. 2. Rezultatul financiar (RF) se determin ca diferen ntre veniturile financiare (VF) i cheltuielile financiare (CF), adic: RF = VF-CF Veniturile financiare (VF) se obin din rulajele creditoare ale conturilor din grupele 76 i 786 Cheltuielile financiare (CF) se obin din rulajele debitoare ale conturilor din grupele 66 i 686 Att profitul ct i pierderea din activitatea financiar pot fi interpretate favorabil respectiv nefavorabil, dup caz, n funcie de oportunitile de investire de care beneficiaz entitatea la un moment dat i modul de a accepta sau nu finanarea lor prin credit. 3. Nivelul extraordinar.

Rezultatul extraordinar (REX) se calculeaz ca diferen ntre veniturile excepionale (VEX) i cheltuielile excepionale (CEX), i anume: REX = VEX-CEXRezultatul extraordinar este un indicator care evideniaz rentabilitatea unei ntreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare. n mod analog se poate realiza o analiz detaliat n dinamic i pentru aceast categorie de rezultate.d) Nivelul global al activitii evideniaz cu ajutorul unui sistem de indicatori rezultatele intermediare i finale ale activitii agenilor economici. n acest sens distingem: - rezultatul curent - rezultatul brut total; - rezultatul brut nainte de deducerea dobnzilor i impozitului pe profit; - rezultatul net al exerciiului; - capacitatea de autofinanare; - capacitatea de autofinanare net. Rezultatul curent (RC) indic rezultatul aferent activitilor cu caracter repetitiv i normal care exprim sintetic performanele economice i financiare ale entitii. El nu include rezultatele extraordinare care au o natur neobinuit, normale, repetitive. RC = REXP + RF

Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care pune n eviden fluxurile financiare aferente rezultatelor neinfluenate de ali factori dect cei proprii activitii desfurate de firm. Indicatorul se determin prin nsumarea valorii indicatorilor afereni celor trei niveluri precedente i anume: RBT = RBEXP + RBF + RBEX Rezultatul brut al exerciiului nsumeaz nivelul general de performan al celor trei paliere ale activitii entitii. RBE = RE + RF + REX = RC + REX, unde- RBE reprezint rezultatul exploatrii - RF reprezint rezultatul financiar - REX reprezint rezultatul extraordinar - RC reprezint rezultatul curent (format din rezultatul exploatrii la care se adaug rezultatul financiar) Rezultatul brut nainte de deducerea dobnzilor i impozitului pe profit este un indicator intermediar care msoar volumul rezultatului obinut de o firm i neinfluenat de cheltuielile cu plata dobnzilor: RBDI = RE + CHD- RE reprezinta rezultatul exercitiului- CHD reprezint cheltuielile privind dobnzile care se preiau din rulajele debitoare ale contului 666 Rezultatul net al exerciiului (RNE) este un indicator care evideniaz rezultatul final al activitii unei firme dup plata impozitului pe profit: RNE = RBE IP- IP reprezint impozitul pe profit. Capacitatea de autofinanare (CAF) a unei societi comerciale reflect potenialul financiar de cretere economic a entitii, respectiv sursa intern de finanare generat de activitatea industrial i comercial a acesteia destinat s asigure: finanarea unor nevoi ale gestiunii curente ; creterea fondului de rulment ; finanarea total sau parial a noilor investiii ; rambursarea mprumuturilor contractate ; remunerarea capitalurilor investite.Capacitatea de autofinanate se poate determina cel mai uor astfel: CAF = RNE +Amp-Vpv, unde- RNE reprezint rezultatul net al exerciiului; - Amp reprezint cheltuieli cu amortizarea i provizioanele calculate, elemente care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68. - Vpv reprezint venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78. Autofinanarea (AF) are un caracter mai sintetic i exprim doar volumulpotenial de resurse financiare proprii care rmne efectiv n entitate dup retribuirea tuturor categoriilor de participani la activitatea acesteia. Autofinanarea sau capacitatea de autofinanare net se msoar pornind de la capacitatea de autofinanare din care se deduc dividendele pltite n timpul exerciiului. Autofinanarea = CAF Div, unde- Div reprezint dividendele vrsate se preiau din Nota 3 Repartizarea profitului.Luand in analiza ultimii trei ani de activitate ai firmei S.C. COSELI S.A., 2012-2014, pe baza tabelului 3.2, se interpreteaza indicatorii specifici celor patru nivele, din Contul de Profit si Pierdere, precum si variatia acestora, prin utilizarea analizei dinamicii indicatorilor, cu baza fix (anul 2012).

Tabel 3.2Analiza indicatorilor financiari pe baza contului Profit si PierdereIndicatorii analizatiSimbol201220132014

I.Nivel de exploatare

1.Cifra de afaceri netaCA17.672.31919.011.40513.717.935107.5877.62

2.Productia exercitiuluiQ14.730.15014.600.73411.392.87399.1277.34

2.Marja comercialaMC628.822536.359650.45085.30103.44

3.Marja industrialaMI6.648.1017.102.0465.415.575106.8381.46

4.Valoarea adaugataVA7.276.9237.638.4056.066.025104.9783.36

5.Rezultatul brut din exploatareRBEXP4.884.4806.070.5174.544.418124.2893.04

6. Rezultatul din exploatare4.185.5454.065.9532.615.11897.1462.48

II.Nivelul financiar

1.Rezultatul financiarRF- 2.828.702- 2.351.342-1.361.29683.1248.12

III.Nivelul extraordinar

1.Rezultatul extrordinarRE00000

IV.Nivelul global

Rezultatul curentRC1.356.8431.714.6111.253.822126.3792.41

Rezultatul brut totalRBT1.356.8431.714.6111.253.822126.3792.41

Rezultatul net al exercitiuluiRNE1.139.3861.309.5011.047.798114.9391.96

Capacitatea de autofinantareCAF1.829.2393.074.5011.998.067168.08109.23

AutofinantareaAF

Din totalitatea rezultatelor celor patru nivele, cat si a dinamicii acestora fata de anul de referinta (2012), din cadrul societatii S.C. COSELI S.A., se poate observa faptul ca rezultatul obinut din activitatea de exploatare, rezultat neinfluenat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizrilor i provizioanelor, din anul 2014 a fost de 2.615.118 lei, cu 37,52% mai mic fata de anul 2012, iar in anul 2013, a scazut doar cu 2,86% fata de anul de baza, acesta fiind de 4.065.953 lei. Aceste fluctuatii importante s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si decalitate superioara etc. Toate acestea au dus la scaderea volumului de activitate sub nivelul de utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a fortei de munca existente.Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri insemnate de catre agentul economic implicat.

n aceasta situatie, din pacate flexibilitatea si mobilitatea capitalului nu a reusit sa induca rezultate financiare pozitive inregistrandu-se pierderi financiare remarcate in fiecare exercitiu financiar (anii 2012-2014). Cea mai mare pierdere s-a produs in anul 2012, de (- 2.828.702 lei), cu 16,88% mai mult fata de anul 2013, cand pierderea a fost de (- 2.351.342 lei) si cu 51,88% mai mult decat in anul 2014 (-1.361.296 lei).Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile exceptionale, a fost nul, in fiecare exercitiu financiar din cei trei ani, ca rezultat al reducerii acestor venituri si cheltuieli la 0, neinregistrandu-se in nici unul din acesti ani, penalitati, amenzi sau anumite subventii neasteptate.n ceea ce priveste rezultatul curent al exercitiului, ca fiind insumarea dintre rezultatul de exploatare si rezultatul financiar,

La nivel de exploatare3.2. Analiza rezultatelor financiare3.3. Analiza rentabilitatii3.4. Analiza sanatatii intreprinderii 3.4.1. Structura de finantare 3.4.2. Analiza valorii de finantare 3.4.3. Analiza riscului

3.3 Analiza rentabilitatii firmei Analiza rentabilitatii firmei presupune analizarea rentabilitatea la nivel economic, financiar si comercial.3.3.1 Analiza rentabilitatii economice a intreprinderiiRentabilitatea economica exprima eficienta activitatii intreprinderii indiferent de sursele de finantare si de situatia fiscala. Practic aceasta exprima eficienta utilizarii capitalurilor in intreprindere, in activitatea de productie. In acest sens la activitatea de productie participa capitalul numit active respectiv interesand eficienta utilizarii activelor. Analizarea rentabilitatii economice presupune calcularea urmatoarelor rate:1. Rata rentabilitatii economice ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul total (activul brut).

, undeRBE- rezultatul brut al exercitiuluiAT- activul total

Aceasta rata se mai poate determina si ca raportul dintre excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, si activul total, dupa modelul englez de analiza.

EBIT excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, ce se calculeza ca suma dintre rezultatul brut al exercitiului, cheltuieli cu dobanzile si impozitele pe (cladiri, teren etc).