1

PROIECT DE

ANALIZA DE REPER

Student : Radu Ristea

Grupa: 631 AA

Profesor indrumator:Catana Madalin

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnoloice

Specializarea: Tehnologia Constructiilor de Masini

2013-2014

2

Tema proiectului

Analiza constructive a doua repere metalice:

R1: Placuta (obtinut prin deformare plastica)

R2: Capac

3

Reper 1

Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice

1. Rolul funcional al reperului.....................................pg 4

2. Schie constructive ale reperului..............................pg 5

3. Caracteristici constructive prescrise reperului.........pg 6

4. Funciile suprafeelor................................................pg 7

5. Solicitri n timpul funcionrii................................pg 8

6. Lanuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 8

7. Alegerea materialului...............................................pg 9

8. Caracteristici de material..........................................pg 10

9. Tratamente termice prescrise....................................pg 11

10. Masa reperului........................................................pg 11

11. Tehnologicitatea formei constructive.....................pg 12

12. Desenul de reper.....................................................pg 13

.

4

REPERUL I

Rolul functional al reperului

1. Rolul funcional al reperului

Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului, sau

functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la

realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile functiilor).

O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri:

supor (piesa de baza),

lagar,

transmitere de forte,

momente,

element de rezolvare a unor lanturi: de dimensiuni, de comanda, de

acces, de limitare a unor deplasari sau rotatii, de etansare, de lubrifiere,

de alimentare, de opturare a unei cai de circulatie, de fixare, de

manipulare, de acumulare de energie, de legatura interna sau externa etc.

Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si

abaterile acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in

ansamblul sau subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o

schita a ansamblului sau subansamblului, punandu-se in evidenta (prin culori

diferite sau tip de linie) piesa ce face obiectul proiectului.

Caracteristica principal a reperului,din punct de vedere functional,o

constituie faptul ca indeplineste rolul functional de baza al unitatilor de

asamblare.

Are rolul de legatura intre o piesa support si o alta piesa atasata de support.

5

2.Schie constructive ale reperului

Se executa o schita a reperului, n care suprafeele reperului se noteaza cu

Sk, k = 1, ..21 (fig 3.1)

Fig 2.0

1,4,5:Ansambluri atasate de reperul dat

3:Surub cu cap hexagonal cu rol de atasare de piesa

2:Stift de centrare

1

2

3

4 5

6

3.Caracteristici constructive prescrise reperului.

Caracteristicile prescrise suprafeteleor Sk se przinta in tabelul 3.2.

Fig3.1

S1

1

S2

12

S3

1

S4

1

S5

1

S6

1

S7

1

S8

1

S9

1

S10

1

S11

1

S12

1 S13

1 S14

1

S15

1

S17

1

S18

1

S16

1

7

Tabel 3.2

Verificarea desenului de executie are drept scop intelegerea formei

constructive a reperului, corectarea eventualelor greseli de proiectare,

completarea desenului cu alte vederi, sectiuni sau detalii care sa ofere o imagine

completa a piesei.

4.Functiile suprafetelor

Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi:

functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de montaj ( de legatura),

auxiliare (pentru marcare, protectie etc.)

Funciile suprafeelor se prezint n tabelul 4.1

Tab. 4.1

8

5.Solicitari in timpul functionarii

Solicitarile principale asupra reperului/suprafetelor sunt:

S8,S5,S11,S10Compresiune/forfecare

S7,S9,S18,S6,S9 Incovoiere/forfecare

S4,S19,S1 Forfecare

S3,S17,S8,S12,S2,S14,S15,S16,S13

6.Lanturi de dimensiuni ale reperului

Forma piesei,modul de cotare si marimea tolerantelor trebuie sa corespunda

parametrilor functionali impusi si conditiilor de lucuru concrete,dar sa permita

si o realizare tehnologica cat mai usoara si mai economica

.

9

La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni(valori

nominale,tolerante si abateri):

L1=320.3 mm, L2=80.1 mm, L3=160.2 mm

Pentru dimensiunea de inchidere R,se obtin urmatoarele valori:

R=32-8-16=8 mm

= + + =0.1+0.2+0.3=0.6 mm

= =-0.1-0.2-0.3=-0.6 mm

Prin urmare,dimensiunea de inchidere este:

R=0.6 mm

7.Alegerea materialului

Primul pas in realizarea cerinelor de proiectare, cu privire la proprietile materialului, este stabilirea clar a funciei, obiectivelor i restriciilor.

Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le

compara cu cele reale ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este

important sa se plece cu un numar mare de materiale, sa se foloseasca

proprietatile limita pentru a elimina materialele care nu satisfac cerintele de

proiectare. Performanta, in general, nu este influentata doar de o proprietate, ci

de combinatia acestora.

La prelucrarile prin deformare plastica la rece se folosesc diferite materiale

matalice (oteluri si aliaje neferoase), livrate sub forma de table, benzi, sarme si

diferite profile laminate. Cele mai utilizate materiale utilizate la aceste

prelucrari sunt: oteluri de uz general pentru constructii, oteluri carbon de

calitate, oteluri aliate, oteluri pentru ambutisare, aliaje cupru-zinc (alame), aliaje

cupru-aluminiu, aliaje cupru-nichel-zinc, aliaje de aluminiu.

La alegerea materialului pentru prelucrarile prin deformare la rece se are in

vedere corelarea cerintelor constructive-functionale, tehnologice si economice.

Principalele conditii impuse materialelor pentru prelucrarea prin deformare

la rece, din punct de vedere constructiv-functional, sunt: rezistenta mecanica (la

10

uzare si coroziune), conductibilitatea termica si rezistenta la temperature

ridicate, proprietatile electrice sau magnetice, greutatea specifica mica.

Din punct de vedere tehnologic, principalele conditii se refera la

plasticitatea materialului (compozitia chimica, microstructura, proprietatile

fizico-mecanice), la conditiile de deformare (viteza si gradul de deformare,

starea de tensiune aplicata, starea de deformare rezultata) si la precizia si

calitatea suprafetelor semifabricatelor.

Tab 7.1

8.Caracteristici material ales(OLC 45)

11

9.Tratamente termice prescrise

10.Masa piesei

Prin intermediul a Autodesck Inventor am determinat volumul piesei noastre

V=1964.494mm^3 respectiv masa piesei M=0.018 kg.(fig10.1)

fig 10.1

12

11.Tehnologicitatea formei constructive

Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizia

geometrica a piesei pe de o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de

prelucrare, masinilor si echipamentelor folosite in mod curent la realizarea

suprafetelor pieselor pe de alta parte.

Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in

care acesta poate fi realizat in conditii normale de lucru.

13

Reper 2

Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice

1. Rolul funcional al reperului.....................................pg 15

2. Funciile suprafeelor................................................pg 15

3. Solicitri n timpul funcionrii................................pg 16

4. Lanuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 16

5. Caracteristici de material,Compozitia chimica.......pg 17

6. Masa reperului........................................................pg 18

7.Tehnologicitatea formei constructive....................pg 19

14

1.Rolul functional al reperului

Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului,sau a

functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la

realizarea conditiilor impuse acestor functii.

Forma piesei,materialul din care aceasta se executa,dimensiunile si abaterile

acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau

subansamlul din care face parte.

O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri

Suport(piesa de baza)

Lagar

Transmitere de forte

Transmitere de momente

Element de rezolvare a unor lanturi:

o De dimensiuni

o De comande

o De acces

o De limitare a unor deplasari sau rotatii

o De etansare

o De lubrifiere

o De alimentare

o De opturare a unei cai de circulatie

o De fixare

o De manipulare

o De acumulare de energie

o De legatura interna sau externa

In industria constructoare de masini,din categoria organelor folosite la realizarea

diverselor mecanisme si utilaje,corpurile de tipul pinion au un rol

important.Aceastea transfera miscarea de rotatie.

15

Tabel 1.0

2.Functiile supraferelor

Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale.Suprafetele pot fi:

o Functionale

o Tehnologice

o Constructive(de delimitare)

o De montaj (de legatura)

o Auxiliare (pentru marcare,protectie)

S7 S8

S9

S10

S11

S12

S6 S5

S4

S3

S1

S2

S13 S14

S17

S16 S15

S18

S19

16

Tabel 2.0

3.Solicitari in timpul functionarii

Piesa este solicitata in timpul functionarii la incovoiere,la oboseala,la solicitare

statica de contact,torsiune

4.Rezolvarea unui lant de dimensiuni

La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni (valori

nominale,tolerante si abateri)

Pentru dimensiunea de inchidere se obtine R=95-84-7=4mm

Prin urmare dimensiunea de inchidere este

17

Fig4.0

5.Compozitia chimica

Tabel 5.0

Caracteristici mecanice

Tabel 5.1

18

6.Masa piesei

Prin intermediul programului Audodesk Inventor am putut determina masa

reperului nostru utilizand densitatea materialului nostru AlCu4MgMn si prin

proiectarea piesei in 3d pentru determinarea automata a volumului.

fig6.0

Astfel am determinat ca masa reperului nostru este de 0,497 kg.

19

7.Tehnologicitatea formei constructive

Nr

crt.

Reguli de baza Respecta/Nu respecta

1 Adoptarea de forme cat mai simple,fie

plane,fie de revolutie,care sunt usor de

prelucrat si masurat

Respecta

2 Limitarea prelucrarilor prin aschiere la

minimum necesar,deoarece acestea

reprezinta pierderi de materiale si consum de

manopera.Astfel, suprafetele care nu sunt

supuse,prin piesele adiacente,actiunii

saricnilor pot ramane neprelucrate.Pentru

suprafetele in contact este suficienta o

prelucrare de degrosare sau de semifinisare

in cazul in care nu exista miscare relativa a

pieselor si o prelucrare de finisare in cazul

existentei miscarii relative, a solicitarilor sau

a altor conditii de indeplinit

Respecta

3 Forma pieselor trebuie sa corespunda

conditilor specifice ale procedeului de

prelucrare adoptat.

Respecta

4 Forma pieselor trebuie sa asigure o

prelucrare economica iar procedeul de

prelucrare preconizat la proiectare sa poata fi

inlocuit,eventual cu un alt procedeu.Zonele

care sunt greu accesibile si la care scula nu

poate ajunge usor trebuie evitate

Respecta

5 Asigurarea posibilitatii de asezare a piesei si

a stabilitatii pe masina acesteia.Astfel,in

limita posibilitatilor,suprafetele de prelucrat

trebuie sa fie paralele cu suprafata de

asezare.Dispozitivele de prelucrarea

necesare pentru piesele cu forma

complicatacare nu permit o asezare direc pe

masina scumpest executia.

Respecta

6 Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea

fixarii sigure si comode a acesteia in vederea

prelucrarii.

Respecta

7 Asigurarea posibilitatii de strangere

suficiente a piesei pe masina-unealta sau in

dispozitivul de prelucrare,in scopul preluarii

fortelor de aschiere

Respecta

20

8 Forma piesei trebuie sa permita executarea a

cat mai multor operatii dintr-o singura

strangere a piesei.Acest fapt asigura

economie de timp si precizie mai mare a

piesei.

Respecta

9 Prelucrarea sa se faca,pe cat posibil,numai

cu scule normalizate,deoarece sculele

speciale sunt costisitoare

Respecta

10 Forma piesei trebuie sa permita accesul

sculei aschietoarea in zona de prelucrat,care

sa fie prevazuta cu degajarile necesare,astfel

incat scula sa prelucreze intreaga suprafata

fara inconveniete.

Respecta