Academia de Studii EconomiceFacultatea de Economie

ANALIZA GESTIUNII POTENTIALULUI UMAN

Realizator: Profesor coordonator:Raluca Maria Moise Anca Maria HristeaGrupa 1432

Bucuresti2009

Analiza gestiunii resurselor umane

Potentialul intern al intreprinderii se constituie din acele resurse aflate in permanenta la dispozitia acesteia si utilizate in scopul desfasurarii procesului de productie.

Forta de munca, alaturi de mijloacele fixe, de obiectele muncii, de calitatea conducerii, precum si alaturi de pamant, teren agricol; participa direct la realizarea procesului de productie, avand un rol decisive atat in obtinerea bunurilor materiale, in executarea de lucrari si prestarea de servicii, cat si in conducerea si eficientizarea acestora.

In prezent exista un proces continuu de introducere a automatizarii, robotizarii, informatizarii in toate domeniile, insa rolul hotarator ramane cel al factorului uman.

Munca reprezinta ca factor de productie, o activitate specific umana desfasurata in scopul obtinerii de bunuri economice. Functionarea oricarei activitati economico-sociale este de neconceput fara prezenta si interventia omului, care este nu numai purtatorul unor nevoi de consum, ci si posesor al unor abilitati ce-i permit sa actioneze in scopul satisfacerii unor nevoi.

La nivel microeconomic, problemele principale ale analizei gestiunii resurselor umane, pot fi sintetizate astfel:

analiza modului de realizare a asigurarii cu forta de munca necesara din punct de vedere cantitativ si calitativ

analiza modului de utilizare(intensiv sau extensiv) a resurselor de forta de munca existente in intreprindere

analiza eficientei utilizarii fortei de munca.

1. Analiza cantitativa a fortei de munca

Forta de munca aflata la dispozitia unei intreprinderi poate fi concretizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

numarul de salariati la un moment dat – reprezinta efectivul de salariati si se urmareste la inceputul si la sfarsitul perioadei de gestiune. Este considerat un indicator de stoc si cuprinde toti salariatii angajati cu contracte individuale de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, existenti la un moment dat(la inceputul sau sfarsitul anului). Trebuie precizat ca acest

indicator cuprinde si persoanele care au lucrat, dar si pe cei care nu au putut sa-si indeplineasca obligatiile de munca, aflandu-se in concendii medicale, concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav, pentru cresterea copilului pana la doi ani, in concedii de odihna, in concedii fara plata, in greve, invoiti, etc. Acest indicator nu cuprinde salariatii care lucreaza in strainatate sau persoanele angajate cu contract de prestari de servicii, colaborare, conventie;

numarul de personal la un moment dat – are acelasi continut informational ca si indicatorul anterior, cu diferenta ca acesta include, pe lamga salariati si persoanele cu contract de prestari de servicii, colaborare, conventie;

numarul mediu de salariati – este un indicator calculat ca urmare a miscarii personalului(in cursul anului au loc intrari si iesiri de salariati) si este apreciat ca fiind un indicator de flux. Numarul mediu de salariati se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului de zilnic de salariati. Se poate calcula la nivelul unei luni, unui trimestru, semestru sau (cel mai utilizat in analiza) la nivelul anului;

numarul mediu de personal – se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de personal;

numarul maxim admisibil de personal – reprezinta limita superioara a numarului de personal. Aceasta este stabilita in functie de volumul de activitate si de productivitate medie a muncii luata ca baza de compratie, prin Bugetul de venituri si cheltuieli.

In calculul indicatorilor economici intalniti in analiza se utilizeaza numarul mediu de salariati sau numarul mediu de personal.

2. Analiza structurii fortei de munca

La nivelul economiei nationale, in functie de activitatea desfasurata de intreprinderi, personalul se grupeaza in:

a. personal ocupat in activitati industriale;b. personal ocupat in activitati neindustriale.Personalul, odata clasificat intr-una dintre cele doua grupe se poate

incadra intr-o anumita ramura, in functie de locul ocupat de intreprindere conform Clasificarilor Activitatilor din Economia Nationala(CAEN).

La nivelul fiecarei intreprinderi, clasificarea fortei de munca pe ocupatii reprezinta un instrument util analizei, dar si o cerinta in scopul

alinierii Romaniei la standardele intrenationale elaborate de Comunitatea Economica Europeana si ONU. In acest scop, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale impreuna cu Comisia Nationala pentru Statistica au elaborat Clasificarea Ocupatiilor din Romania(COR, in 1995); completata si actualizata ulterior in 2001,2002. Clasificarea ocupatiilor este realizata pe patru niveluri de baza, iar incadrarea fiecarei ocupatii intr-unul dintre aceste niveluri s-a facut urmarind: gradul de instruire, nivelul competentelor, gradul de spacializare in cadrul aceleiasi activitati, materiile prime, utilajele si procesele tehnologice utilizate.

In conformitate cu Clasificarea Ocupatiilor din Romania, personalul ocupat in activitatea industriala se imparte in urmatoarele grupe majore:

a. legiuitori, inalti functionari si conducatorib. specialisti(cu ocupatii intelectuale si stiitifice)c. tehnicienid. functionarie. muncitori si meseriasif. operatori pe instalatii, masini si ansambluri de masini, echipamente

si alte produseg. muncitori necalificati

In analiza economico-financiara se utilizeaza si o alta clasificare a personalului pe ocupatii, cum ar fi:

a. muncitori: - direct productivi, - indirect productivi;

b . personal tehnic: - economic, ingineri, subingineri;c. personal cu pregatire economica; d. personal de conducere tehnica: maistri, tehnicieni;e. personal de conducere si administrativ;f. personal de deservire generala: de serviciu, de paza, pompieri.

Analiza structurala a personalului este foarte importanta pentru intreprindere, cu ajutorul acesteia identificandu-se necesitatile de calificare, angajare sau disponibilizare de personal.

Din punct de vedere structural, potentialul uman poate fi grupat si cu ajutorul altor criterii:

a. dupa varsta(sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);

b. dupa vechimea in intreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, ....);c. dupa sex;d. dupa pregatirea profesionala:

- muncitori (calificati, necalificati);- personal de specialitate (studii medii, superioare);- personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);- personal de conducere;

e. dupa functiile intreprinderii (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, personal, financiar-contabila).

Ca procedeu de analiza se utilizează metoda ponderii fiecarei categorii in totalul personalului (ratele de structura).

3. Analiza dinamicii fortei de munca pe total si pe categorii

Analiza in dinamica a fortei de munca se realizeaza cu ajutorul: a. abaterilor absolute;b. indicilor – cu baza fixa

– cu baza in lant.La nivelul intreprinderii se compara numarul de salariati pe total si pe

categorii cu efectivele inscrise in fiecare categorie.Pentru a aprecia cat mai corect evolutia fortei de munca, se impune

corelarea indicelui numarului mediu de personal cu indicii principalilor indicatori de rezultate ai intreprinderii (CA, VA, Qc). Acesti indicatori reflecta in cea mai mare masura dimensiunea cantitativa a potentialului uman al intreprinderii.

4. Analiza mobilitatii si stabilitatii fortei de munca

La nivelul fiecarei intrerpinderi, analiza mobilitatii si stabilitatii fortei de munca se realizeaza cu ajutorul unor indicatori specifici:

A. Indicatori ai mobilitatii fortei de munca: indicatori ai circulatiei fortei de munca:

- coeficientul mediu al intrarilor de personal Ci =

unde: I = total intrari de personal in cursul perioadei Np = numarul mediu de personal

- coeficientul mediu al iesirilor de personal Ce =

unde: E = total iesiri de personal (din cauze normale) in cursul perioadei.

- coeficientul mediu al miscarii totale Cm =

indicatori ai fluctuaţiei forţei de muncă Cf =

unde: En = total iesiri de personal din motive nejustificate, in cursul perioadei.

B. Indicatori ai stabilitatii fortei de munca.

Analiza pe baza acestor indicatori se realizeaza in dinamica pe o perioada de trei-cinci ani, pentru a putea fi evidentiate tendintele de crestere sau scadere a fenomenului de miscare a personalului.

Analiza situatiei intrarilor de personal trebuie realizata avand in vedere angajarile, si anume sursa acestora(Oficiile de Forta de Munca, Licee, Invatamant superior, etc). Principiul ce trebuie sa stea la baza angajarii este acela al competentei profesionale, demonstrata prin concurs.

In privinta analizei plecarilor de personal, asa cum s-a observat si din modalitatea de calcul al indicatorilor, se face o diferenta clara intre cele avand cauze normale si cele avand cauze nejustificate.

Cea de-a doua categorie caracterizeaza fluctuatia personalului, ce poate fi activa(privita ca un fapt consumat) si latenta(privita ca un fapt potential, sub forma intentiei de a parasi compania, din diverse motive).

Cauze ce pot genera fluctuatia se pot grupa astfel:a. cauze legate de desfasurarea activitatii intreprinderiib. cauze datorate lipsei de protectie sociale

- conditii inadecvate de munca- lipsa protectiei muncii- grad ridicat de periculozitate- climat psihosocial necorespunzator- lipsa unei baze socio-culturale corespunzatoare(crese,

gradinite, cluburi sportive, etc)- lipsa cantinei- lipsa unor mijloace de transport

c. cauze legate de personal- lipsa de calificare- seriozitatea la locul de munca

Prin limitarea tendintei de fluctuare si prin evitarea transformarii fluctuatiei latente in fluctuatie activa, se creeaza premisele cresterii stabilitatii fortei de munca. Prntru dimensionarea acesteia se utilizeaza urmatorii indicatori:

1) vechimea in aceeasi unitate

∑ t Vt = ──── , valoarea maxima a coeficientului este 1, ceea ce indica o

∑ T stabilitate foare buna.

unde: ∑ t = vechimea (in ani) a fiecarui lucrator din intreprinderea analizata; ∑ T = vechimea totala(exprimata in ani) a fiecarui lucrator.

In prezent, in functie de gradul de vechime in aceeasi unitate, se acorda salariatilor un spor de fidelitate, calculat ca procent la salariu.

2) vechimea medie in aceeasi unitate – se calculeaza la medie aritmetica ponderata intre vechimea in ani a muncitorilor din unitate si numarul salariatilor avand aceeasi vechime.

∑ (N x t) Ī = ────

∑ N

5. Analiza calificarii fortei de munca

Din punct de vedere calitativ, analiza fortei de munca se refera la modul in care intreprinderea este asigurata cu forta de munca calificata in corelatie cu gradul de tehnicitate sau de complexitate a operatiilor si lucrarilor care trebuiau efectuate pentru obtinerea bunurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor.

Analiza personalului din punct de vedere calitativ are in vedere urmatoarele obiective:

- analiza structurala a personalului pe grade de pregatire profesionala- analiza structurala a muncitorilor pe categorii de calificare,

urmarindu-se schimbarile intervenite in dinamica pe total si in cadrul fiecarei categorii

- analiza formelor prevazute si utilizate in scopul cresterii nivelului profesional in cadrul sistemului de educatie permanenta(prin scoli de calificare, recalificare, specializare), prin compararea numarului de absolventi ai diferitelor categorii de cursuri sau forme de specializare profesionala cu prevederile programului anual de ridicare a calificarii personalului

- analiza interesului intreprinderilor pentru o marire continua a nivelului de calificare a personalului, in scopul corelarii acestuia cu ritmul intens de introducere a progresului tehnic.

Indicatorii specifici analizei calitative a fortei de munca sunt:

a. Coeficientul mediu de calificare a fortei de munca

=

unde: Ni = numar de muncitori pe fiecare categorie de calificare; Ki = categoria de calificare (1→7).

b. Coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate

=

unde: Vi = volumul lucrarilor pe categorii de complexitate; Ki = categoria de complexitate a lucrarii (1→7).

Din compararea celor doi coeficienti medii, se constata modul de utilizare a resurselor umane din punctul de vedere al calificarii, in sensul existentei unei concordante depline( = ), sau a unor discordante, cum ar fi:

< , cand exista lucrari de categorii superioare, efectuate de muncitorii cu calificare inferioara, fiind afectata calitatea produselor obtinute, in mod indirect influentand asupra valorii produselor si asupra profitului;

> , cand cand exista lucrari de complexitate inferioara, efectuate de muncitorii cu un grad de calificare superioara ceea

ce reflecta o folosire incompleta a calificarii fortei de munca, cu consecinte negative asupra costurilor si profitului intreprinderii.

6. Analiza utilizarii fortei de munca

Utilizarea fortei de munca se analizeaza din doua puncte de vedere:o din punct de vedere extensiv, caz in care se urmareste

utilizarea timpului de munca;o din punct de vedere intensiv, caz in care se au in vedere

indicatorii ce reflecta, practic, eficienta utilizarii fortei de munca(productivitatea muncii si profitul pe salariat).

*Analiza productivitatii muncii

Productivitatea muncii este o categorie economica complexa, dinamica, evidentiind insusirea muncii complete de a crea, in anumite conditii, o cantitate de valori de intrebuintare, intr-o unitate de timp, cu o intensitate normala a muncii. Productivitatea muncii reflecta eficienta cu care a fost cheltuita munca.

Din punctual de vedere al analizei, prezinta interes indicatorii: productivitatea medie a muncii(fizica sau valorica) si productivitatea marginala a muncii; precum si corelatia dintre acesti doi indicatori.

Productivitatea medie a muncii se poate calcula la nivelul anului (productivitatea medie anuala – ), la nivelul zilei de munca (productivi-tatea medie zilnica – ) sau al orei de munca (productivitatea medie orara – ).

La calculul productivitatii valorice medii a muncii se pot utiliza toti indicatorii de productie in unitati monetare, cum ar fi:

- productia obtinuta destinata vanzarii;- productia exercitiului;- cifra de afaceri;- valoarea adaugata.

Cu ajutorul acestora se pot determina:Productivitatea medie a muncii, calculata pe baza productiei obtinute

destinata vanzarii:1. productivitatea medie anuala:

2. productivitatea medie zilnica:

3. productivitatea medie orara:

In acelasi mod se determina productivitatea medie anuala, zilnica şi orara pe baza productiei exercitiului, cifrei de afaceri şi valorii adaugate.

Toti acesti indicatori sunt utilizati in analiza economica, fiecare dintre ei avand o alta valenta informationala.

In scopul identificarii rezervelor de crestere a productivitatii muncii, se impune analiza factoriala a acesteia, putand opta pentru:

- analiza factoriala a productivitatii medii orare a muncii (calculate pe baza Qf)

- analiza factoriala a productivitatii medii zilnicee a muncii (calculate pe baza Qf)

- analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii (calculate pe baza Qf)

Modificarea productivitatii medii a muncii(cresterea sau scaderea acesteia) genereaza o serie de efecte asupra indicatorilor ce masoara performantele intreprinderii. Aceste efecte pot fi cuantificate, utilizand urmatoarele relatii:

- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra productiei exercitiului

- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra profitului aferent cifrei de afaceri

- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra ratei rentabilitatii economice a activului

- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra ratei rentabilitatii financiare

Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere analiza profitului pe salariat, ce stabileste o corelatie intre analiza eficientei utilizarii fortei de munca pe baza productivitatii si analiza rentabilitatii(prin intermediul ratei rentabilitatii comerciale).

Cu ajutorul modelului de analiza ales, poate fi evidentiat efectul modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate, cu scopul de a se stabili masuri pentru asigurarea desfacerii productiei obtinute si diminuarea productiei stocate.

Obiectul analizei. Am ales ca studiu de caz compania Antibiotice S.A., deoarece este cel mai important producator roman de medicamente generice, avand un portofoliu de peste 120 de medicamente ce acopera o gama larga de arii terapeutice. Pe piata interna, Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina).

Prin intermediul analizei gestiunii potentialului uman doresc sa aflu influenta pe care o exercita productivitatea medie asupra principalilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii.

Contul de profit si pierdere

- RON -

Denumirea indicatoruluiNr. rd.

REALIZARI AFERENTE PERIOADEI DE RAPORTARE

31.12.2007 31.12.2008

A B 1 2

1. Cifra de afaceri neta 01 229.415.602 215.805.947

Venituri din exploatare - TOTAL 10 235.848.065 226.846.141

Cheltuieli din exploatare - TOTAL 32 193.771.003 201.499.977

Profitul sau pierderea din exploatare

     - Profit 33 42.077.062 25.346.164

     - Pierdere 34 0 0

Venituri financiare - TOTAL 42 1.678.689 4.378.166

Cheltuieli financiare - TOTAL 49 6.869.401 16.345.697

Profitul sau pierderea financiar(a)

     - Profit 50 0 0

     - Pierdere 51 5.190.712 11.967.531

14. Profitul sau pierderea curent(a)

     - Profit 52 36.886.350 13.378.633

     - Pierdere 53 0 0

Venituri extraordinare 54 0 0

16. Cheltuieli extraordinare 55 0 0

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

     - Profit 56 0 0

     - Pierdere 57 0 0

Venituri totale 58 237.526.754 231.224.307

Cheltuieli totale 59 200.640.404 217.845.674

Profitul sau pierderea brut(a)

     - Profit 60 36.886.350 13.378.633

     - Pierdere 61 0 0

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

     - Profit 64 32.456.007 10.572.756

     - Pierdere 65 0 0

Date informative

III. Numar mediu de salariati Nr. rd. 31.12.2007 31.12.2008

A B 1 2

Numar mediu de salariati 23 1565 1523

DATE FINANCIARE UTILE ANALIZEI

2007 2008

Vânzări de mărfuri 1.164.131 1.093304Cheltuieli privind mărfurile (783.568) (801.641)Marja comercială 380.563 291.663Producţia vândută 228.251.471 194.584.641Producţia stocată 3.607.554 (4.412.706)Producţia imobilizată 417.093 437.630Producţia exerciţiului 232.276.118 190.609.565Valoarea adăugată 108.461.907 101.841.536Cheltuieli de personal (54.849.217) (43.382.326)Rezultatul exploatării 42.077.062 29.080.864Rezultatul curent 36.886.350 30.073.560Rezultatul brut al exerciţiului 36.886.350 30.073.560Impozit pe profit (4.430.343) ( 6.234.414)Rezultatul exerciţiului 32.456.007 23.839.146

Structura de personal 1 ian.2007 Angajari Plecari 31 dec.2007

Numarul mediu de salariati aferent acestui exercitiu a fost de 1.565.Structura personalului societatii in acest an a fost urmatoarea :

Structura de personal 1 ian. 2007 Angajari Plecari 31 dec. 2007Total personal, din care: 1.552 108 37 1.623Personal cu studii superioare 425 71 16 480Personal cu studii medii

- studii liceale- restul

1.127 540 587

37 37 0

21 7 14

1.143 570 573

Cheltuielile totale cu salariile personalului au fost de 54.849.217 lei, din care· salarii = 42.421.916 lei;· asigurari si protectia sociala = 12.427.301 lei.

Structura de personal 1 ian.2008 Angajari Plecari 31 dec.2008

Numarul mediu de salariati aferent acestui exercitiu a fost de 1.523.Structura personalului societatii in acest an a fost urmatoarea :

Structura de personal 1 ian. 2008 Angajari Plecari 31 dec. 2008Total personal, din care: 1.623 56 163 1.516Personal cu studii superioare 480 27 45 470Personal cu studii medii 1.143 29 118 1.046

Cheltuielile totale cu salariile personalului au fost de 60.061.328 lei, din care· salarii = 50.577.022 lei;· asigurari si protectia sociala = 13.484.306 lei.

Tabel informatii necesare analizei gestiunii potentialului uman

-RON-

Nr.Crt. Indicatori 2007 2008 Indici(%)1. Productie fabricata (buc.) 232 276 118 190 609 565 82,06

2. Cifra de afaceri neta 229 415 602 215 805 947 94,06

3. Profit aferent CA neta 32 456 007 10 572 756 32,57

4. Numarul mediu de salariati 1 565 1 523 96,31

5. Nr. mediu de zile lucrate de un salariat(zile) 242 254

104,95

6. Durata medie a zilei de lucru(ore) 7,5 7,7 102,66

7. Fond total de timp de munca(om-ore) 2 840 475 2 978 683,4 104,86

8. Fond total de timp de munca(om-zile) 378 730 386 842 102,14

9. Productivitatea medie anuala calculata pe baza productiei obtinute destinata vanzarii

148 419,25 124 989,88 84,21

10. Productivitatea medie zilnica calculata pe baza productiei obtinute destinata vanzarii

613,3 492,73 80,33

11. Productivitatea medie orara calculata pe baza productiei obtinute destinata vanzarii

81,77 64 78,26

12. Productivitatea medie orara recalculata

_ 0,8161

13. Productia vanduta 228.251.471 194.584.641

14.

15.

16.

Productivitatea medie a muncii calculata pe baza productiei fabricate:

1. Productivitatea medie anuala:

= 148 419,25 (in 2007)

= 124 989,88 (in 2008)

2. Productivitatea medie zilnica:

= 613,3 (in 2007)

= 492,73 (in 2008)

3. Productivitatea medie orara:

= 81,77 (in 2007)

= 64 (in 2008)

Analiza productivitatii medii anuale a muncii Analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii

Modelul de analiza:

, dar

W a(Qf) = Nz x Nh x Wh , dar

∑ g i X whi

W a(Qf) = Nz x Nh x ───── , unde

100 ∑ g i X whi ∑ g i 1 X whi 0

Wh(Qf) = ───── si Wh rec

(Qf) = ───── 100 100

Schema de analiză:

Metodologia de analiza se prezinta astfel:

I. Modificarea productivitatii medii anuale

Δ W a(Qf) = W a 1

(Qf) - W a 0 (Qf) = 124 989,88 - 148 419,25 = - 23 429, 37 lei

Din analiza datelor prezentate, se observa o scadere cu 23 429,37 lei a productivitatii medii anuale calculate pe baza productiei obtinute destinate vanzarii. Acest factor, fiind unul de tip calitativ(productivitatea muncii) nu poate decat sa influenteze negativ indicatorii de performanta ai intrepreprinderii(de exemplu, profitul).

II. Influenta factorilor

1. Influenta modificarii numarului mediu de zile lucrate de un salariat

Δ Nz = (Nz 1 - Nz 2) x Wz 0(Qf) = ( 254 - 242 ) x 613,3 = 7 359,6 lei

Aprofundand analiza pe factori directi, se poate observa o influenta favorabila a numarului mediu de zile lucrate de un salariat asupra productivitatii medii anuale; fapt reflectat intr-o sporire a acesteia din urma cu 7 359,6 lei. Depasirea numarului mediu de zile lucrate de un salariat (INz=104,95%) poate avea loc ca urmare a scaderii numarului de zile de absenta si cresterii numarului de zile libere lucrate.

2. Influenta modificarii productivitatii medii zilnice a muncii

Δ Wz(Qf) = Nz 1 x (Wz 1

(Qf) - Wz 0(Qf)) = - 30 624,78 lei

Scaderea productivitatii medii zilnice a muncii de la 613,3 la 492,73 a generat implicit o scadere a productivitatii medii anuale a muncii cu 30 624,78 lei. Situatia este apreciata a fi una nefavorabile. Una din cauzele posibile poate fi scaderea salariului, ca urmare a conditiilor dificile datorate crizei economice.

2.1. Influenta modificarii duratei medii a zilei de lucru

Δ Nh = Nz 1 x (Nh 1- Nh 0) x Wh 0(Qf) = 4 153, 9 lei

Cu privire la factorii indirecti de gradul al doilea, se poate observa ca o crestere a duratei medii a zilei de lucru in conditii relativ constante, a determinat si o crestere a productivitatii medii anule cu 4 153,9 lei.

2.2. Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii

Δ Wh(Qf) = Nz 1 x Nh 1 x (Wh 1

(Qf) - Wh 0(Qf)) = - 34 754,56 lei

In conditii relativ constante, scaderea productivitatii medii orare a muncii, ce evidentiaza o utilizare ineficienta a timpului de lucru la nivelul zilei de lucru, a determinat o scadere a productivitatii medii anuale a muncii, in valoare de 34 754,56 lei; situatia apreciata ca fiind nefavorabila.

2.2.1. Influenta modificarii structurii personalului pe categorii

Δ g i = Nz 1 x Nh 1 x (Wh rec(Qf) - Wh 0

(Qf)) = - 158 329,63 lei

In conditiile mentinerii constante a celorlalti factori, se poate observa ca a avut loc o scadere considerabila a productivitatii medii anuale a muncii, situatie generata de scaderea ponderii produselor a caror productivitatea a muncii pe produs este inferioara productivitatii medii a muncii pe societate.

2.2.2. Influenta modificarii productivitatii orare a muncii pe grupe de produse

Δ Whi = Nz 1 x Nh 1 x (Wh 1(Qf) - Wh rec

(Qf)) = 123 575,07 lei

Ca urmare a sporirii productivitatii orare a muncii pe produs la toate produsele ori la cele care detin ponderea majoritara a determinat o crestere a productivitatii anuale a muncii, cu 123 575,07 lei; situatia favorabila.

Pe ansamblu, situatia firmei se apreciaza ca fiind negativa, intrucat chiar daca au crescut ponderile numarului mediu de zile lucrate de un salariat ori a duratei medii a zilei de lucru, firma nu a reusit sa-si pastreze macar constatnta productivitatea medie anuala a muncii avuta in anul 2007.Aceasta reducere semnificativa a productivitatii medii anuale a muncii (IWa=84,21%) ar fi putut surveni si datorita crizei economice ce a pus in dificultate intreprinderea si astfel a trebuit sa apeleze, fie la micsorarea

salariilor si deci la renuntarea stimulentelor materiale pentru personal.Acest lucru s-a reflectat intr-un interes mai scazut al salariatiilor pt o utilizarecat mai eficienta a timpului de lucru.

Principalele masuri pentru cresterea productivitatii anuale a muncii, pe care managerii societatii ar trebui sa le ia, sunt:

- o mai buna organizare a muncii- sporirea gradului de calificare a angajatilor- dezvoltarea unei politici de motivare a angajatilor- o mai buna utilizare a fondului de timp pe salariat, etc.

Structura salariatiilor pe categorii aferente claselor de produse

g i 2007 2008 whi

2007 2008

1. 40 38 90 70 2. 25 22 75 60 3. 15 19 78 63

4. 20 21 76,65 58,23 Total 100 100 81,77 64

1. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 1, respectiv segemntulcardiovascular(medicamente pentru probleme de aceasta natura);

2. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 2, respectiv segemntulantiinfectioase;

3. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 3, respectiv segemntulsistem nervos central;

4. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 4, respectiv segemntultract digestiv.

∑ g i 1 X whi 0 38% x 90 + 22% x 75 + 19% x 78 + 21% x 76,65Wh rec

(Qf) = ───── = ───────────────────────────── 100 100

Wh rec

(Qf) = 0,8161

Analiza profitului pe salariat

Profitul pe salariat reprezinta un indicator complementar semnificativ utilizat pentru relevarea eficientei resurselor umane. Pentru analiza profitului pe salariat putem folosi urmatorul model, cu scopul de releva contributia diferitelor categorii de factori asupra modificarii acestuia.

Modelul de analiză factorială a profitului pe salariat:

Schema de analiză:

gi

whi

g

p

c

I. Modificarea profitului pe salariat

P P1 P0

Δ ── = ── - ── = 6 942,05 – 20 738,66 = - 13 796, 61 lei Ns Ns 1 Ns 0

II. Influenta factorilor

1. Influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii

1.1. Influenta modificarii timpului mediu lucrat de un salariat

1.2. Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii

1.2.1. Influenta modificarii structurii personalului pe categorii

1.2.2. Influenta modificari productivitatii orare a muncii pe grupe de produse

2. Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate

3. Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri

3.1. Influenta modificarii structurii productiei vandute

3.2. Influenta modificarii preturilor medii de vanzare

3.3. Influenta modificarii costurilor unitare

(continuarea analizei, cat si interpretarile, le-am scris de mana, din lipsa de timp)