previziunea afacerii.docx

7/23/2019 Previziunea Afacerii.docx

http://slidepdf.com/reader/full/previziunea-afaceriidocx 1/80

PREVIZIUNEA IN AFACERI

1



CUPRINSCUPRINS..................................................................................................................................................... 2CAPITOLUL I. PREVIZIUNEA – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI AFACERILOR...........................3

1.1. Delimităi !"#!e$t%&le &le $e'i(i%#ii................................................................................................. 31.2. Ne!e)it&te *i $")i+ilit&te ,# &!ti'it&te& $e'i(i"#&lă........................................................................ ...-1.3. A!ti'it&te& $e'i(i"#&lă *i e('"lt&e& %&+ilă................................................................................12

1./. Pe'i(i%#e& !& *tii#0ă....................................................................................................................... 1/Pe'i(i%#e& *i $l&#ii!&e&...................................................................................................................... 1

CAPITOLUL II. UGETELE 4NTREPRINDERII.........................................................................................152.1. %6et%l7 i#)t%me#t e $l&#ii!&e & &&!eii.................................................................................... 282.2. Si)tem%l +%6et& &l ,#te$i#eii..................................................................................................... 222.3. C"#)ie&0ii 6e#e&le $i'i# +%6et%l '9#(ăil".............................................................................. 232./. Te:#i!ile e e;t&$"l&e................................................................................................................... 22.. Te:#i!ile e;$li!&ti'e e $e'i(i%#e................................................................................................... 2<2.<. El&+"&e& +%6et%l%i '9#(=il"....................................................................................................... 25

CAPITOLUL III. UGETUL PRODUC>IEI.................................................................................................. 253.1. El&+"&e& $l&#%l%i e $"%!0ie..................................................................................................... 383.2. Pe'i(i%#e& ?&#te!&l!%l&0i&@ !")t%il" e $"%!0ie.........................................................................313.3. %6et%l &!ti'ită0il" &mi#i)t&ti'e....................................................................................................323./. Pe'i(i%#e& e!:ili+%l%i i#&#!i& $i# met"& #"m&ti'ă.................................................................3/

CAPITOLUL IV PREVIZIUNEA FLUURILOR DE TREZORERIE............................................................ 3-/.1. Ne!e)it&te& $e'i(i%#ii l%;%il" e te("eie..................................................................................3-/.2. M"ele $e'i(i"#&le &le l%;%il" e te("eie................................................................................35

/.2.1. %6et%l e te("eie................................................................................................................. 35/.2.1.1. %6et e te("eie B !"#!e$t *i el&+"&e............................................................................../8/.2.1.2. Pe'i(i%#e& ,#!&)ăil" *i $lă0il"............................................................................................/

CAPITOLUL V. TEORIA PLANIFICĂRII STRATEGICE................................................................. .......... ..2.1. Dei#ie& *i eleme#tele )t&te6iei.....................................................................................................2.2. Eleme#tele $l&#ii!ăii )t&te6i!e......................................................................................................

2@ Ale6ee& )t&te6i!ă......................................................................................................................... -13@ Im$leme#t&e& )t&te6iei.................................................................................................................-CAPITOLUL VI. MODELE DE PLANIFICARE STRATEGICĂ.................................................................... <8

-.1. Ne!e)it&te& $l&#ii!ăii )t&te6i!e.................................................................................................... <8-.2. F"me e $l&#ii!&e )t&te6i!ă........................................................................................................<1-.3. M"ele e $l&#ii!&e )t&te6i!ă................................................................................................. .....<3

1. M"el%l A. De)em&%;.................................................................................................................... <32. M"el%l M. M&!:e)#&.................................................................................................................. <3. M"el%l G. A. C"le.......................................................................................................................... <-/. M"el%l . Mi#t(+e6............................................................................................................ ......... <

-./. P&ti!%l&ită0i &le %tili(ăii m"elel" e $l&#ii!&e )t&te6i!ă $e#t% "6&#i(&0iile i# R"m9#i&......8ILIOGRAFIE...........................................................................................................................................1

2



CAPITOLUL I. PREVIZIUNEA – COMPONENTĂ AMANAGEMENTULUI AFACERILOR

1.1. Delimitări conceptuale ale previziunii1. În orice întreprindere umană, preocuparea pentru anticiparea demersuui e!enimenteor

ocupă un oc de căpăt"i. Nimeni nu in!este#te un e$ort de resurse $ără să% pună în cumpănă cu

re&utatee scontate, în raport cu o'iecti!ee urmărite. Această investigare spre noi ori&onturi % tot

mai ampă #i mai di!ersi$icată % a căpătat de%a un(u timpuui denumiri di$erite, unee cu caracter

sinonim, iar atee cu sensuri mai mut sau mai pu)in apropiate.

Ampoarea #i di!ersi$icarea ucrărior anticipati!e, ca #i a terminoo(iei ce e înso)e#te, s%au

do!edit a $i un rezultat firesc al de&!otării #tiin)ei #i al continuei sale ramificări. Iar o #tiin)ă, înorice domeniu, are, ca $unc)ie imanentă, #i pe aceea de a anticipa destinu propriior descoperiri #i

ino!ări, ca #i e$ectee or asupra condi)iei umane. Fără această capacitate anticipativă, o

in!esti(are, oric"t de so$isticată ar $i ea, nu poate a!ea statut de #tiin)ă, de sistem de cuno#tin)e pus în

su*'a pro(resuui societă)i.

+. În aceste condi)ii au proliferat şi termenii practica)i în cercetarea

#i desci$rarea e!ou)iior în !iitor a di!erseor componente ae umii materiae

#i ae !ie)ii sociae, prin urmare #i în economie.

Un ast$e de termen este predicţia de a atinescu -predictio #i $ran)u&escu -prediction/,

care a a!ut #i are sensu de pre&icere sau de pre!estire, adică de anun)are a ce!a ce urmea&ă să se

înt"mpe în mod impaca'i, ca e$ect a unor $or)e supranaturae sau a con*unc)iei unor $actori cosmici

ce ac)ionea&ă independent de !oin)a noastră de e0empu, ecipse, cicoane #.a./. Acest termen a $ost

utii&at cu prediec)ie în E!u ediu, dar are #i în pre&ent unee re!er'era)ii, îndeose'i mistice.

Un at termen este prospectiva de a $ran)u&escu -prospecti!e/. E semni$ică un studiu

asupra !iitoruui, pe 'a&a anai&ării #i interpretării unor $actori #tiin)i$ici, te2nici, economici, sociai,naturai, în !ederea sta'iirii in$uen)ei acestor $actori asupra de&!otării umii moderne. Ast$e de

studii prospecti!e utii&ate în !iitoroo(ie/ o$eră indicii pentru or(ani&area pre&entuui în

con$ormitate cu cerin)ee de !iitor. Ini)iatoru acestei metode este $ioso$u $rance& 3aston 4er(er.

ai pu)in $oosit în im'a rom"nă este termenu de proferenţă de a atinescu -pro$erre/,

ceea ce înseamnă a purta înainte, a (enera. E este înt"nit adesea în studii !iitoroo(ice din

3



5ccident.

Conjectura de a atinescu -con*uectura #i $ran)u&escu -con*ecture/ este un termen utii&at

în repre&entarea perspecti!ei, a!"nd semni$ica)ia unei opinii 'a&ate pe ipote&e, supo&i)ii #i

pre&um)ii, re&ut"nd uneori din aparen)e #i din cacue pro'a'iistice. A nu se con$unda cu

conjunctura, care semni$ică un ansam'u de $actori o'iecti!i #i su'iecti!i sau de împre*urări caree0ercită o in$uen)ă po&iti!ă sau ne(ati!ă, a un moment dat, asupra unui sector de acti!itate.

6estu de $rec!ent este utii&at termenu de pronostic, a!"nd #i !arianta de pro(nostic

pro!enind din termenu (erman -Pro(nosti7eit/. E semni$ică o ipote&ă re$eritoare a

des$ă#urarea în perspecti!ă a unor e!enimente #i ac)iuni, precum #i a modu de $inai&are a acestora.

Ac)iunea de pronosticare pro(nosticare/ se 'a&ea&ă, în mare măsură, pe intui)ie #i pe deduc)ii o(ice

#i mai pu)in pe cacue pertinente.

5 ar(ă răsp"ndire are termenu de prognoză din (recescu -pro(nosis în care -pro 8

înainte, iar -(nosis 8 a cunoa#te/, semni$ic"nd deci a cunoa#te dinainte, a anticipa. Pro(no&a este un

re&utat a acti!ită)ii de pro(no&are #i constă în pre!ederea des$ă#urării în perspecti!ă a unui

$enomen sau proces, pe 'a&a studierii înpre*urărior care îi determină apari)ia #i e!ou)ia. în

!or'irea curentă, termenu de pro(no&ă se $oose#te în parae cu ce de pronostic, dar ei nu se

suprapun per$ect ca semni$ica)ie #i ca metodoo(ie9 pro(no&a are, de re(uă, un soid suport metric

#i o interpretare pau&i'iă, în timp ce pronosticu este dominat de atura su'iecti!ă.

Proiecţia de a atinescu -pro*ectio/ este un at termen, cu semni$ica)ii mutipe, dintre care

unu se re$eră a repre&entarea în perspecti!ă a unei traiectorii pree0istente, în (enu $ascicuuuide umină #i ima(ini o$erit de aparatu cinemato(ra$ic. E se utii&ea&ă îndeose'i a e!auarea

mersuui, în perspecti!ă, a proceseor demo(ra$ice, care, prin natura or, au e$ecte pe termen un(.

În parae se utii&ea&ă #i termenu de proiectare demo(ra$ică. :ermenu de proiectare se

utii&ea&ă însă în mute domenii, $inai&"ndu%se în proiecte te2nice, proiecte de ar2itectură, de

ur'anism, dar #i ca proiecte sociae, de sou)ionare a unor pro'eme umane ce necesită

restructurări importante în practica sociaă. 6e e0empu, de rea'iitare a 2andicapa)ior sau a

ana$a'e)ior.

Cu timpu, a apărut #i #i%a consoidat po&i)ia termenu de previziune de a $ran)u&escu

-pre!ision/, care înseamnă a anticipa apari)ia #i e!ou)ia unor e!enimente #i procese, pe 'a&a dateor

cunoscute din trecut #i pre&ent, precum #i a studierii e(ior o'iecti!e în conte0tu tempora #i spa)ia.

Acest termen este o categorie generică, aptă să repre&inte toate modaită)ie de a'ordare a

pro'emeor !iitoruui.

6eci, pre!i&iunea nu se identi$ică cu pro(no&a cum se mai înt"mpă a unii autori/ #i nici cu

/



ate modaită)i de anticipare. Ea acoperă întrea(a paetă de preocupări umane re$eritoare a

anticiparea !iitoruui. A!"nd acest caracter e02austi!, pre!i& iunea, ca #i activitatea previzională

corespun&ătoare, tre'uie pri!ită pe di$erite paiere de co(nosci'iitate #i e$icien)ă, precum #i pe

(rade de detaiere a repre&entărior asupra &erspecti!ei. 6e aceea, unee pre!i&iuni pot a!ea un

(rad ridicat de pau&i'iitate, !eri$ic"ndu%se uterior ca reu#ite, iar atee pot $i pur specuati!e #inecon$irmate uterior în practică. Această !arietate de situa)ii nu *usti$ică, e!ident, tenta)ia unora de a

pune su' o'roc orice acti!itate pre!i&ionaă, ceea ce ar duce a pri!area practicii socia%economice

de o !erita'iă 'usoă în ac)iune.

În acea#i timp, termenu de pre!i&iune % care se 'ucură acum de cea mai ar(ă recunoa#tere în

domeniu anticipării % poate $i con!ertit în im'a rom"nă în termenu de prevedere a !edea cu

anticipa)ie/, dacă pri!im ucrurie numai din punct de !edere semantic. 6ar, în practică, pre!ederea

nu se re$eră în principa a aspectu anticipati!, ci mai aes a ac)iunea de a men)iona o cau&ă într%o

e(e sau într%un tratat/ #i de a pre!eni anumite nepăceri prin măsuri prudente, pre!enti!e, de

preînt"mpinare #i prote*are de e0empu, asi(urarea este o măsură de pre!edere $a)ă de riscuri/.

;. În acea#i timp, pornind de a $aptu că pre!i&iunea este e0presia cea mai cuprin&ătoare a

anticipării, ea poate $i reai&ată uneori doar prin metode #i te2nici explorative (descriptive, de

desci$rare a !iitoruui pe 'a&a tendin)eor conturate, iar ateori prin metode #i te2nici normative

(prescriptive, care cuprind #i o anumită inten)ionaitate. În primu ca& se o!servă e!ou)ia

pro'a'iă, în timp ce în a doiea ca& se direcţionează sensu e!enimenteor, pe 'a&a unor scopuri

premeditate, care a*ustea&ă tendin)ee constatate, iar uterior e înocuie#te cu ate tendin)e.

<. :reptat, acti!itatea pre!i&ionaă în domeniu economic cu impactu respecti! de ordin socia #i

ecoo(ic/ s%a conturat ca un sistem organic, cuprin&"nd ea'orarea de di$erite cate(orii de pre!i&iuni

studii prospecti!e, pro(no&e, strate(ii #i poitici, panuri, pro(rame #i proiecte/, ea'orate pe

termene diferite şi pe diversele paliere ale vieţii economice" a ni!e microeconomic, pe &one

unită)i teritoria%administrati!e sau ate spa)ii/, pe sectoare #i domenii, pe ramuri #i su'ramuri, a

ni!e macroeconomic, pe re(iuni mutistatae interna)ionae/, a ni!e mondia.

=. Cu a*utoru pre!i&iunior de di$erite cate(orii se e0porea&ă tendin)ee principae de e!ou)ie #i

impica)iie acestora, se orientea&ă #i se canai&ea&ă e$orturie în direc)ii considerate con!ena'ie,

se adoptă re(ementări *uridice în !ederea restructurării unor sectoare pe 'a&a o'iecti!eor

urmărite. :oate acestea presupun opera)iuni de cuanti$icare, re(ementare sau in$uen)are a



di$eriteor procese, prin intermediu operatorior economici, pe c"t posi'i de optim.

1.#. $ecesitate şi posi!ilitate %n activitatea previzională

1. Acti!itatea pre!i&ionaă, în accep)ia cea mai cuprin&ătoare, a înso)it dintotdeauna ini)iati!ee

#i ac)iunie omuui, $iind o e0presie a moduui $iresc de comportare a acestuia, ca $iin)ă ra)ionaă.

A#a cum spunea $ioso$u $rance& Au(uste Compte 1>?@%1@=>/, întemeietoru socioo(iei ca

discipină #tiin)i$ică autonomă, -a #ti înseamnă a pre!edea pentru a putea sa!oir par pre!oir pour

pou!oir/.

&aza o!iectivă a apari)iei #i de&!otării pre!i&iunii o constituie munca sociaă, des$ă#urată în

mod con#tient, potri!it unui anumit scop. în mod em'rionar, pre!i&iunea î#i (ăse#te geneza în

ac)iunea umană în (enere, deoarece omul, prin natura sa, %şi reprezintă apriori, cel puţin mental,

orice activitate pe care urmează să o %ntreprindă. C2iar #i inten)ia de a $ace ce!a nu este atce!a

dec"t o mani$estare a spirituui său pre!i&ionar.

pre deose'ire de anima, care se adaptea&ă a mediu #i operea&ă din instinct, omu s%a

desprins de această dependen)ă necondi)ionată #i de propriie instincte, cre'nduşi conştient un

mod propriu de existenţă şi acţiune, orientat spre în$ăptuirea unor scopuri #i aspira)ii, (enerate de

tre'uin)ee sae, în continuă e!ou)ie.

+. Cu c't activitatea concentrează mai mulţi oameni şi mai multe mijloace, cu c"t se

ad"nce#te di!i&iunea muncii #i se înmu)e#te număru de compartimente #i de e(ături dintre

ee, cu at"t se impune necesitatea unei structurări #i coreări pe criterii #tiin)i$ice a

acti!ită)ii economice, pe di$erite paiere ae acesteia. :oate acestea presupun, cu e!iden)ă, o

acti!itate pre!i&ionaă, ca o condi)ie indispensa'iă a $undamentării deci&iior.

;. :otodată, creşterea continuă a tre!uinţelor sociale %n condiţiile %n care resursele sunt

relativ limitate iar unee sunt epui&a'ie/ determină cre#terea preocupării pentru !iitor, în

!ederea sta'iirii de op)iuni #i priorită)i, a seec)ionării ceor mai 'une sou)ii de re&o!are a

acestor pro'eme, adesea contradictorii.

<. În consecin)ă, acti!itatea umană de!ine tot mai compe0ă, tre'uind să $ie mai 'ine concepută,

-



pentru ca ea să se poată des$ă#ura coerent, a timpu oportun #i în mod e$icient. 6ar aceasta

nu se mai poate reai&a doar menta sau prin sou)ii impro!i&ate, ci necesită studii şi

calcule de specialitate, din ce în ce mai ra$inate, ceea ce determină creşterea rolului ştiinţei

şi al informaticii, computeri&area pe scară ăr(ită a muncii în toate domeniie. Acti!itatea

pre!i&ionaă de!ine ast$e, tot mai mut, un produs al g'ndirii şi al experienţei umane,a$ate pe trepte superioare de e!ou)ie.

=. În pus, unii speciai#ti consideră că în pre&ent asistăm a o de(radare a -actuauui, su'

imperiu unui -#oc a !iitoruui, un şoc al sc)im!ărilor rapide şi profunde, care tre!uie

anticipate, $ie #i în iniie sae mari, $undamentae, pentru a se reduce a minimum pericoee care

p"ndesc societatea umană.

A#a cum men)ionea&ă !iitoroo(u en(e& *o)n +c. ale, -omu supra!ie)uie#te numai prin

capacitatea sa de a ac)iona în pre&ent, pe 'a&a e0perien)ei trecute, în termenii consecin)eor !iitoare.

Prin asumarea !iitoruui, omu î#i $ace pre&entu suporta'i #i trecutu semni$icati!. :recutu, pre&entu

#i !iitorii aternati!i se între)es în anticiparea ac)iunior !iitoare.

6eci, acti!itatea pre!i&ionaă se întemeia&ă în mod necesar pe anai&a mutiateraă #i critică a

dinamicii proceseor #i $enomeneor socia%economice, ca mişcare continuă, su'sumată raporturior

dintre trecut, pre&ent #i !iitor.

B. În acea#i timp, speciai#tii aprecia&ă că viitorul conştientizat este repre&entat prin sou)ii

mutipe nu e0istă o sin(ură aternati!ă, dec"t în mintea do(maticior, care !or să%#i impună propria sou)ie. Ideea viitorilor multipli este cea care domină ("ndirea #i metodoo(iie

pre!i&ionae. Ast$e, !iitoru este pri!it ce pu)in în trei iposta&e9 ca proces posi'i, pro'a'i sau

pre$era'i. 6ar $iecare dintre aceste trei iposta&e poate $i numai preponderentă, #i nu

e0cusi!ă, deoarece incude do&e mai mari sau mai mici din ceeate două. Da r"ndu or,

$iecare dintre aceste iposta&e poate $i a'ordată în mai mute !ariante, în $unc)ie de modu

di$erit în care se pot com'ina $actorii cau&ai sau de in$uen)ă, precum #i în $unc)ie de

mutipee cate(orii de e$ecte ce pot $i desci$rate.

>.6ar acti!itatea pre!i&ionaă este nu numai necesară, ci şi posi!ilă. E0perien)a arată că

de&!otarea (eneraă a societă)ii #i caracteru tot mai compe0 a acestei e!ou)ii (enerea&ă at"t

cre#terea #i ra$inarea acti!ită)ii pre!i&ionae #i a teoriior care o înso)esc/, c"t #i îm'o(ă)irea e0trem

de rapidă #i de e$icientă a metodoo(iei #i mi*oaceor ce i se o$eră, îndeose'i prin a!"ntu

in$ormaticii #i modeării.

<



@. e pot desprinde, ast$e, di!er#i factori puternici care concură a afirmarea activităţii

previzionale #i a relativa sa autonomizare, ca domeniu #tiin)i$ic #i pro$esiona de sine stătător.

Ast$e de $actori sunt9

a/ -itmul rapid al transformărilor, iustrat prin9

B popua)ia, produc)ia de 'unuri #i ser!icii, ur'ani&area, produsee noi, număru pu'ica)iior #tiin)i$icese du'ea&ă a un inter!a din ce în ce mai mic

B durata unei îndeetniciri, care era în trecut de c"te!a secoe o meserie $iind practicată de mai mute

(enera)ii succesi!e/, se scurtea&ă drastic, mute pro$esiuni în!ec2indu%se în c")i!a ani, o parte din

(enera)ia e0istentă tre'uind să se recai$ice, să practice deci mai mute ocupa)ii în decursu !ie)ii

sae acti!e

B se modi$ică o'iceiurie #i ate condi)ii de !ia)ă ae mem'rior societă)ii

B !ite&a de cre#tere a acti!ită)ii #tiin)i$ice #i te2noo(ice este tot mai mare comparati! cu dinamica

popua)iei a $iecare du'are a popua)iei se produc ce pu)in trei du'ări ae număruui de oameni

de #tiin)ă cur'a e0ponen)iaă a #tiin)ei a $ăcut ca peste @ din poten)iau #tiin)i$ic uman de a

începutu omenirii p"nă în pre&ent să ucre&e acum/.

'/ mplificarea fără precedent a puterii de transformare a condiţiilor de viaţă, prin

utii&area ener(iei nuceare, a computereor #i sistemeor in$ormatice, ca #i prin e0porărie

su'terane, su'ac!atice #i spa)iae, care e0tind puternic capacitatea de cunoa#tere #i de

ac)iune a oamenior, o$erind totodată noi resurse pentru !iitor în ocu ceor casice, în mare

parte epui&a'ie.c/ +ărirea distanţei dintre trecut şi prezent concomitent cu scurtarea distanţei dintre

prezent şi viitor" ast$e, perioada preindustriaa a durat 1@ secoe, cea industriaă % + secoe, iar

era #tiin)i$ică #i te2noo(ică perioada postindustriaă/ se des$ă#oară acum, cu rapiditate, în

)ărie de&!otate.

5 e0presie a acestor procese o constituie mic#orarea pro(resi!ă a timpuui dintre descoperirea

#tiin)i$ică #i momentu apicării ei9

% $oto(ra$ia 1>1>%1@+@ 11+ ani% motoru eectric 1@+1%1@@> B= ani% tee$onu 1@+%1@>B =B ani% radiou 1?+=%1?<B + ani% tee!i&iunea 1?++%1?;< 1+ ani% reactoru nucear 1?;+%1?<+ 1 ani% tran&istoru 1?<>%1?=1 ; ani% 'ateria soară 1?=;%1?== + ani

d mplificarea şi diversificarea activităţilor economicosociale se realizează la impact cu dinamica



proceselor te)nologice şi ecologice, pe pan na)iona #i interna)iona, in$uen)"ndu%se reciproc. Acest impact

este con#tienti&at prin acti!itatea de anai&ă #i pre!i&iune, ceea ce concură a minimi&area consecin)eor

sae ne(ati!e.

e/ firmarea tot mai activă a componentei psi)osociale, îndeose'i prin raportarea omuui a &iua de m"ine, a

(ri*a pentru !iitor aceasta apare în con#tiin)a tuturor popoareor atrase în circuitu ci!ii&a)iei moderne #i semani$estă, din punct de !edere a a#teptărior $a)ă de !iitor, în9

B sentimente pesimiste #i #ocante, de neini#te $a)ă de sc2im'ărie !iitoare, presupuse a $i noci!e

B sentimente optimiste, de speran)ă #i încredere în !iitor, presupus a a$ecta po&iti! condi)ia umană.

Duarea în considerare a acestor $actori conduce a concu&ia că societatea modernă, către care tindem

#i noi, este una de tip prospectiv capa'iă să pre!adă aceste trans$ormări #i să ac)ione&e în cuno#tin)ă de

cau&ă/, #i nu una de tip mecanicist 'a&ată pe mersu de a sine, pe e!ou)ii spontane, tota

impre!i&i'ie/.

$/ $ecesitatea diminuării entropiei sociale prin intermediu acti!ită)ii con#tiente de re(are a economiei.

Pri!ite în sine, în mod independent #i ca mecanisme spontane, i'ere de orice constr"n(ere, $enomenee #i

procesee economice tind spre o dezordine maximă, în timp ce mecanismee de re(are tind spre o

ordine maximă.

Această antite&ă $ace a'strac)ie însă de criteriu eficienţei. 6e aceea, soluţia practică cea mai con!ena'iă

este aceea în care mecanismu de re(are sus)ine acee $enomene #i procese economice spontane care

satis$ac #i criteriu de e$icien)ă economică, sociaă, ecoo(ică/, în a#a $e înc"t economia să poată $unc)iona ca

un sistem relativ sta!il, de#i unee An eementee sae pot înre(istra #i e!ou)ii nedorite.Aceasta deoarece !aria)iie suportate de componentee sistemuui economic pot $i compensate în mare

parte reciproc, iar par)ia pot $i corectate arin poitici economice adec!ate.

Re(area economiei constituie deci un mi*oc de ac)iune împotri!a entropiei sociae, cu o pondere mai

mare sau mai mică, în $unc)ie de (radu de compensare reciprocă a elementelor pertur!atoare.

Nici un mecanism de re(are nu poate să menţină %nsă o ordine per$ectă în $unc)ionarea sistemuui,

deoarece ac)iunie de com'atere a %actorior pertur'atori produc, a r"ndu or, o anumită dezordine locală,

(enerată de primirea #i transmiterea in$orma)iior necesare re(ării (re#ei ie cacue, erori de apreciere sau de

deci&ie/.Pornind de a aceste rea)ii dintre entropie #i economie se pot concepe di!erse strate(ii de diminuare a

entropiei sociae, în conte0tu pro(resuui (enera uman. Aceste strate(ii urmea&ă să ia în considerare ce pu)in

următoaree necesită)i9

B e0tinderea preocupărior pentru conser!area resurseor naturae #i a ener(iei, a!"ndu%se în !edere

caracteru imitat a acestora #i c2iar epui&area unora dintre ee

- reconsiderarea structurior economice, prin cre#terea ponderii ramurior cu consumuri

5



minime de resurse materiae incusi! de ener(ie/, precum #i a ser!iciior, după depă#irea

unui anumit stadiu de de&!otare a sectoareor primar #i secundar

- in$ormati&area cresc"ndă a societă)ii, care conduce a reconstruirea pe ate 'a&e a între(ii

acti!ită)i economice #i sociae, ast$e înc"t aceasta să de!ină tot mai mut antientropică

trecerea treptată de a societatea industriaă 'a&ată pe consumuri mari de resurse/ asocietatea postindustriaă, în care preponderentă este produc)ia miniaturi&ată, de înată

per$orman)ă #i 'a&ată tot mai mut pe su'stan)e re(enera'ie de aici, rou cresc"nd a

'iote2noo(iior/ se estimea&ă că umea !ie masa 'ioo(ică !e(etaă #i animaă/ !a putea

asi(ura 2rana necesară unei popua)iii cu mut mai mari, precum #i cea mai mare parte din

ener(ia necesară, parae cu minimi&area surseor de pouare a mediuui.

:oate acestea presupun sc2im'ări importante în raportu dintre om #i natură, ceea ce, a r"ndu

său, necesită cre#terea su'stan)iaă a rouui omuui înat cai$icat.

?. :otodată, a#a cum re&ută din e0perien)a popoareor, compe0itatea cresc"ndă a pro'emeor cu

care se con$runtă oamenii, precum #i !ite&a tot mai mare a trans$ormărior din !ia)a acestora necesită

o mai judicioasă distri!uire a competenţelor %ntre organismele de conducere situate pe diferite

trepte organizatorice. Cu ate cu!inte, să se reai&e&e un raport optim %ntre centralizare şi

descentralizare, ast$e înc"t între(u or(anism să $unc)ione&e pe 'a&a des$ă#urării nestin(2erite a

spirituui de ini)iati!ă #i creati!itate a oamenior, pe principii democratice, dar în mod coerent #i

con#tienti&"nd !iitoru, cu a!anta*ee #i riscurie acestuia.5'ser!"nd acest proces pe parcursu secouui a GG%ea, se poate o'ser!a că % mai aes în

)ărie de&!otate % a a!ut oc, p"nă prin anii 1?>, o tendin)ă de accentuare a centrai&ării, aceasta

atin("nd un (rad ridicat de satura)ie #i de!enind o $r"nă puternică în de&!otarea societă)ii. Uterior a

a!ut #i are oc un proces cresc"nd de descentrai&are, ca o componentă a -marii tran&i)ii spre

societatea postindustriaiă. Ast$e, într%o recentă ucrare americană, care se ocupă de me(atendin)ee din

societă)ie de&!otate, se su'inia&ă că în economie, institu)iie centrae, c"nd!a atotputernice, nu

mai (u!ernea&ă sectoaree ocae cu m"nă de $ier #i că -trecerea a societatea postindustriaiă,

'a&ată pe in$ormatică, impică descentrai&area9 încep"nd de prin 1?>B... puterea cresc"ndă a tendin)ei

spre descentrai&are a um'rit tendin)a spre centrai&are.

Aceasta nu înseamnă însă ăsarea ucrurior a !oia înt"mpării, renun)area totaă a

a!anta*ee re&o!ării con#tiente, a scară na)ionaă #i interna)ionaă, a unor pro'eme $undamentae

de ordin economic #i socia, ci %m!inarea conducerii micro cu cea macro #i cu aceea a ni!e

re(iona teritoria/, parae cu participarea a mari ac)iuni de integrare europeană #i mondiaă.

18



1. 6esi(ur, în căutarea sou)iior optime există opţiuni diverse % unee con!er(ente, atee

di!er(ente %, (enerate de ni!eurie de de&!otare a care se a$ă )ărie în cau&ă, de interesee

$actorior de putere, de impactu pe care% au di$erite curente de idei, de !aorie cuturae #i morae

speci$ice $iecărui popor. Peste aceste surse de di$eren)iere #i dispute se suprapun mani$estărie

concrete % cu nuan)e di$erite de a o )ară a ata #i de a o perioadă a ata % pe care e îm'racănumeroasele crize care stră'at omenirea în această etapă de mare tranziţie istorică. Aceste

cri&e, cunoscute su' denumirea de pro!leme glo!ale ale omenirii pro'ema demo(ra$ică,

pro'ema pouării, a cri&ei de resurse primare #i de aimente, pro'ema ener(etică, a in$ormati&ării

#.a./ capătă dimensiuni suporta'ie în a#a%numita zonă de nord a )ărior de&!otate/ #i de!in

catastro$ae pentru zona de sud a )ărior sărace sau sa' de&!otate/, ceea ce pro$iea&ă riscuri

ma*ore a ori&ont pentru !iitoru omenirii în ansam'u.

Această situa)ie deose'it de compe0ă #i de riscantă nu poate să ducă dec"t a creşterea rolului

preocupărilor previzionale, cu metode noi, moderne, pentru a se proiecta !ariante de sou)ii,

e!entua cu e$orturi con*u(ate.

Faptu că în unee perioade #i în unee &one ae (o'uui au e0istat, în acti!itatea pre!i&ionaă,

unee nea*unsuri de e0empu, ipsa unor pro(no&e in e(ătură cu a#a%numiteie -#ocuri petroiere din

1?>; #i 1?>?/ #i e#ecuri în domeniu pani$icării de tip so!ietic, 'a&ată pe dictatură #i proprietate

coecti!istă c!asi(enerai&ată/ nu tre'uie să ducă a i(norarea sau ne(area *nor ast$e de preocupări,

ceea ce ar amputa în mod dei'erat capacitatea de ac)iune a omuui #i coecti!ită)ior umane

or(ani&ate.

1./. ctivitatea previzională şi dezvoltarea dura!ilă

1. Dezvoltarea dura!ilă este un concept apărut în utimee decenii, constituind un răspuns

posi'i #i tot mai ar( acceptat a numeroasee s$idări pro!ocate de (ra!ee de&ec2ii're din !ia)a

economico%sociaă #i din mediu natura, ceea ce a (enerat cunoscutee de&'ateri cu pri!ire a

pro'emee (o'ae ae omenirii.6e&!otarea dura'iă semni$ică o sinteză între cre#terea economică, protec)ia socia ă #i

protec)ia mediuui, urmărind men)inerea #i 'unătă)irea condi)iior de !ia)ă ae oamenior într%un

mediu natura prienic.

Ea poate $i reai&ată prin strategii coerente de de&!otare dura'iă, înso)ite uterior de

programe, planuri şi proiecte 'ine de$inite, pe di$erite structuri #i &one, ceea ce ree!ă încă o dată

11



rou de e0cep)ie a acti!ită)ii pre!i&ionae #i necesitatea unui anumit consens na)iona $a)ă de

marie pro'eme ae )ării, dincoo de di$eren)ee parti&ane.

Această inte(rare între economic, socia #i ecoo(ic necesită o anumită unitate de !oin)ă în

sta'iirea op)iunior #i priorită)ior, care de cee mai mute ori este di$iciă, dacă nu c2iar

imposi'iă. Pentru a înainta în direc)ia de&!otării dura'ie este ne!oie ca oamenii să%#iîm'unătă)ească rea)iie dintre ei #i raporturie cu mediu natura, prin sc2im'area sau consoidarea/

!aorior morae, a cuno#tin)eor, te2noo(iior #i institu)iior.

Principaee o'stacoe decur( din ipsa unui acord asupra a ceea ce tre'uie întreprins, ca

urmare a rezistenţei grupurilor de interese, care se simt amenin)ate de ast$e de sc2im'ări, de

incertitudinie pro!ocate de costurie di$eriteor sou)ii preconi&ate. Depăşirea acestor o!stacole

necesită continuarea discu)iior #tiin)i$ice, ne(ocierea condi)iior #i medierea între (rupurie de

interese. Numai pe această 'a&ă se poate a*un(e a ea'orarea de strate(ii, pro(rame, panuri #i

proiecte de interes na)iona #i interna)iona în direc)ia de&!otării dura'ie.

+. Pre!i&iunie pot a*uta )ărie să%#i re&o!e pro'emee interdependente de ordin economic,

socia #i ecoo(ic prin de&!otarea capacită)ii or de a trata aceste pro'eme într%un mod integrat #i

pe c"t posi'i într%o perspecti!ă glo!ală, a ni!e mondia.

Ini)iati!ee întreprinse #i strate(iie apicate p"nă acum au condus de*a a îm'unătă)irea

institu)iior, procedeeor, e(isa)iei, con#tiin)ei pu'ice #i consensuui în pro'eme%c2eie. Ast$e, în

di$erite )ări au $ost ea'orate, în această concep)ie inte(ratoare, strategii naţionale de dezvoltare

dura!ilă, planuri naţionale de dezvoltare, strategii de conservare a mediului sau strategii

sectoriale. 6eci, nu peste tot se porne#te de a &ero, ci e0istă de*a un început semni$icati!, ce poate

a!ea ecou po&iti! #i în ate &one.

Pre!i&iunie inte(rate îndeose'i strate(iie/ pot $i ea'orate a ni!e interna)iona, a ni!e

na)iona, &ona #i sectoria, dar #i a ni!e intersectoria sau inter&ona.

;. Condiţiile necesare pentru ea'orarea de pre!i&iuni inte(rate

economie%socia%ecoo(ie/ sunt9B de$inirea cară a scopuui #i necesită)ior

B constituirea unui coecti! de coordonare competent

B un înat ni!e de sus)inere poitică #i $inanciară

B an(a*amentu principaior $actori

B un cimat poitic #i socia $a!ora'i

12



B comunica)ii e$iciente

B o monitori&are corectă a acti!ită)ii.

<. 0eza!ilitatea şi amploarea unor ast$e de pre!i&iuni depind de9

B măsura în care s%au îndepinit condi)iie necesare

B sta'iirea ordinii de prioritate în pri!in)a apicării măsurior necesare de îm'unătă)ire, care să nu mai

comporte contradic)ii #i reticen)e uterioare

B sta'iirea moduui în care pot $i corectate pe parcurs unee măsuri pre!ă&ute

B asi(urarea resurseor necesare pe între(u parcurs a apicării pre!i&iunii respecti!e

B participarea acti!ă #i coreată a di$eriteor (rupuri de interese

B per$ec)ionarea continuă a metodoo(iei de ea'orare a strate(iior inte(rate

% a0area tuturor e$orturior din acest domeniu asupra ne!oior oamenior

a#a%numita a'ordare -peope%centred/, ast$e înc"t îm'unătă)irie să se resimtă imediat #iconstant, să nu răm"nă doar o promisiune

% impicarea su'stan)iaă a (u!ernuui #i a administra)iei ocae,

coa'orarea acestora cu or(ani&a)iie interna)ionae de pro$i #i atra(erea

or(ani&a)iior ne(u!ernamentae a spri*inirea acestor e$orturi.

1.. Previziunea ca ştiinţă

1. Pre!i&iunea % în di!ersee sae tipuri #i modaită)i de reai&are % esteun produs a ("ndirii #i e0perien)ei umane. Ea repre&intă o e0presie a

ra)ionaită)ii, o $ormă de mani$estare a capacită)ii omuui #i societă)ii de a

t"mpina cu metode #tiin)i$ice pro'emee economico%sociae cu care se con$runtă.

+. Htiin)a pre!i&iunii a uat na#tere #i se de&!otă, pe de o parte, su'

im'odu cerin)eor practicii sociae, $iind o re$ectare a acesteia în pan teoretic, un act de

cunoa#tere a reaită)ii economice #i de orientare a acesteia în sensu dorit. Pe de ată parte, ea s%a

născut #i mai aes se de&!otă/ din mi#carea interioară, proprie, a #tiin)ei, care împin(e ("ndirea s

cunoa#terea umană spre noi arii de in!esti(are, acumu"ndu%se treptat o serie de o'ser!a)ii #i

concu&ii pertinente, care se e(itimea&ă ca autonome, constituindu%se ca un sistem de

cunoştinţe cu o!iect de cercetare de sine stătător.

În acest sens, #tiin)a pre!i&iunii repre&intă un ansam'u sistematic ce cuno#tin)e #i no)iuni,

a!"nd ca o!iect studierea e(ită)ior care (enerea&ă necesitatea ucrărior pre!i&ionae, principiie

13



de reai&are a acestora potri!it cu condi)iie (enerae #i particuare în care se în$ăptuiesc metodee

de pre!i&iune ce pot $i $oosite, anai&a critică a moduui de în$ăptuire a pre!i&iunior în condi)ii

concrete de timp #i spa)iu.

;. Poate $i #tiin)ă numai ace ansam'u de cuno#tin)e care s%a constituit pe 'a&a o'ser!ării #i interpretării $enomeneor, proceseor #i tendin)eor

pe termen lung şi cu caracter universal. Nu poate constitui #tiin)ă acea

sumă de cuno#tin)e care se re$eră doar a un spa)iu imitat #i a procese #i

$enomene pri!ite pe o durată scurtă. Apicarea în practică a #tiin)ei tre'uie

să )ină seama însă de condi)iie particuare din $iecare )ară #i $iecare etapă.

Putem !or'i deci de o #tiin)ă a pre!i&iunii numai în măsura în care cu toate particuarită)ie pe

care e presupune ea se o!iectivizează, adică se întemeia&ă pe reaită)ie o'iecti!e, pe

cunoa#terea #i uarea în considerare a e(ită)ior !ie)ii economico%sociae. Ea este !aidată ca #tiin)ă

cu at"t mai mut cu c"t concu&iie ei coincid cu cerin)ee de durată ae practicii sociae, ae

societă)ii în între(u ei. în acest ca&, interesee sociae se identi$ică practic cu necesită)ie o'iecti!e.

6impotri!ă, $oosirea în scop apoo(etic a unor -teorii $a!ora'ie sau potri!nice pre!i&iunii, pentru

a se satis$ace interese în(uste, nu con$eră acestor aser)iuni rou de #tiin)ă # nu ser!e#te

pro(resuui socia.

<. Htiin)a pre!i&iunii s%a constituit treptat ca un sistem teoretic înc2e(at

în care se distin( următoaree componente"

a/ cuno#tin)e asupra materiauui $aptic supus o'ser!a)iior adică in$orma)iie semni$icati!e asupra

dinamicii $enomeneor #i proceseor economico%sociae/ #i re&utatee o')inute în urma studierii

or

'/ ipote&e $ormuate cu pri!ire a e!ou)ia în !iitor a !ie)ii economico%sociae, precum #i (radu de

pro'a'iitate scontat, u"ndu%se în considerare condi)iie o'iecti!e #i $unc)ia $unc)iie/ % scop

c/ concu&iie desprinse din (enerai&area anai&eor retrospecti!e #i prospecti!e întreprinse, e0primate

prin no)iuni, e(ită)i #i teorii, con$irmate de practicăd/ metodee $oosite.

=. Pre!i&iunea #tiin)i$ică tre'uie să îndepinească, ce pu)in, următoaree cerinţe"

B să re&ute din ipote&e pau&i'ie

B pre!ederie să $ie totdeauna re&utatu unor testări simuări/, pe c"t posi'i repetate

B $enomenee #i procesee a care se re$eră să $ie repeta'ie, adică să nu ai'ă caracter de

1/



unicat

B să pună în rea)ie trecutu, pre&entu #i !iitoru nu proiectarea unui !iitor $ără nici o 'a&ă

în reaită)ie #i e0perien)ee trecute #i actuae/

B pre!ederie nu pot $i niciodată compet necondi)ionate, ceea ce impică risc #i

incertitudineB să se întemeie&e pe in$orma)ii corecte #i ree!ante.

Previziunea şi planificarea

A#a cum men)ionea&ă Jo2n Nais'itt, Komu supra!ie)uie#te numai prin capacitatea sa de a

ac)iona în pre&ent, pe 'a&a e0perien)ei trecute, cu consecin)e în !iitor. Asum"ndu%#i !iitoru, omu

î#i $ace pre&entu suporta'i #i trecutu semni$icati!. :recutu, pre&entu #i aternati!ee !iitoaresunt întrepătrunse în anticipa)ia #i pre!i&iunea ac)iunior !iitoare.L

6e re(uă e0istă o di$eren)ă temporaă între producerea unui e!eniment #i semnaee ce

pre!estesc #i conduc către reai&area aceui e!eniment. Acesta este principau moti! care $ace ca

pre!i&iunea #i pani$icarea sa $ie două acti!ită)i !ia'ie pentru studierea #i respecti! ac)iunea

asupra !iitoruui (Prezentul este însărcinat cu viitorul , Votaire/

Pro'ema esen)iaă este de$inirea corectă a ceea ce înseamnă pre!i&iune respecti!

pani$icare, pentru a putea inte(ra corect cee două concepte. 6eoarece am'ee concepte se

preocupă direct de !iitor este $oarte important ca aceste două $unc)ii să $ie corect inte(rate în

cadru $irmei.

Previziunea (prognoza economică, de#i nu se poate da o de$ini)ie precisă, datorită

părerior di$erite e0istente în r"ndu speciai#tior, repre&intă procesu prin care sunt anticipate

e!enimente #i prin care este reai&ată estimarea e!ou)iei !iitoare a unor indicatori economici

pri!ind, în (enera, $enomene care nu sunt direct controate de entitatea impicată în procesu de

pre!i&iune.

Planificarea este una din $unc)iie de 'a&ă ae mana(ementuui #i repre&intă o acti!itate ceare în !edere sta'iirea modaită)ior concrete de reai&are a unor o'iecti!e presta'iite.

Pre!i&iunea precede pani$icarea #i o$eră in$orma)ii necesare pentru reai&area acesteia.

Pre!i&iunea repre&intă un suport a procesuui deci&iona în timp ce pani$icarea repre&intă mai

mut un re&utat sau o componentă a procesuui deci&iona. 5 deimitare cară între pre!i&iune,

pani$icare #i deci&ie este, de cee mai mute ori, (reu de trasat, între aceste procese e0ist"nd o

1



interdependen)ă str"nsă. Pre!i&iunea se ocupă în (enera cu descrierea estimati!ă a mediuui

e0tern !iitor a unei entită)i, în timp ce pani$icarea se orientea&ă asupra ac)iunior !iitoare proprii

unei entită)ii în conte0tu mediuui în care aceasta ac)ionea&ă. Prin urmare, este corect să

spunem că o $irmă pre!i&ionea&ă cererea pentru un anumit 'un pe pia)ă #i pani$ică produc)ia pe

care urmea&ă să o reai&ea&e în conte0tu cererii respecti!e. Nu este corect însă, să spunem că o$irmă pani$ică e!ou)ia cursuui !autar pentru o anumită monedă sau că o $irmă pre!i&ionea&ă

pre)u pe care ea însă#i î !a apica unui anumit produs. :otodată nu este mai pu)in ade!ărat că

propriie ac)iuni pot in$uen)a mediu e0tern. 6e e0empu, ac)iunie unei $irme concurente $ac

o'iectu pre!i&iunii, însă este $oarte pro'a'i ca aceste ac)iuni să $ie in$uen)ate de pani$icarea

reai&ată în propria $irmă, $ie prematur, datorită unei scur(eri de in$orma)ii, $ie odată ce

pani$icarea reai&ată î#i $ace sim)ite e$ectee pe pia)ă.

Necesitatea pre!i&iunii #i pani$icării în cadru unei a$aceri poate $i redată sintetic ca în

ta'eu de mai *os9

2erar)iaprocesuluidecizional

Planificarea la un anumit nivel decizional

$ecesitateade a previziona

3rizontul de

previziune4planificare

ta'iireao'iecti!eor strate(ice

Pani$icarea9% unor in!esti)iiMde&in!esti)ii% credite pe termen un(% $u&iuni sau aian)e% introducerea a noi produse

% (ăsirea unor produse desu'stitu)ie% pătrunderea pe noi spa)ii

(eo(ra$ice etc.

Pre!i&iuni pri!ind9% sc2im'ări a ni!e poitic inte(rarea unorstate în anumite uniuniinterna)ionae, poitica

$iscaă, poitica 'ănciina)ionae, poitica pri!ind protec)iamediuui încon*urătoretc./% cicurie de a$acerirecesiune etc./% puterea de cumpărarea consumatoriorsaariu mediu etc./% disponi'iitatea $or)eide muncă

% cererea a ni!e deindustrie% noi pre$erin)e aeconsumatorior % e!ou)ia te2noo(ică% descoperirea a noiresurse de ener(ie% etc.

Pe termen un( sau

$oarte un( mai mu)i

ani/

ta'iireao'iecti!eor

Pani$icarea9% produc)ieiM!"n&ărior

Pre!i&iuni pri!ind9% cererea pentru un

:ermen mediu c"te!a

uni sau trimestre, p"nă

1-



tactice % personaui număr de ture etc./% an(a*ării de persona se&onier % eementeor mi0uui de mar7etin(pre), distri'u)ie, promo!are,caracteristici ae produseor/% crediteor pe termen mediu

anumit produs% cererea se&onieră

% mi0u demar7etin( aconcuren)ior

% cotee de pia)ă% ratee do'"n&ii

% cursuui !autar% impactu unor

e!enimente asupra !"n&ăriorsăr'ători,

$esti!auri, ac)iuni promo)ionae etc./

% etc.

a un an/

ta'iireao'iecti!eor opera)ionae

Pani$icarea9% o(istică apro!i&ionare,

transport etc./% crediteor de tre&orerie

% pă)ii $urni&orior% încasării crean)eor etc

Pre!i&iuni pri!ind% impactu unor

e!enimentenepre!ă&ute

asupra!"n&ărior sauapro!i&ionării

% pre!i&iuneacererii &iniceee7%end, &ieucrătoare/

% condi)ii meteone$a!ora'iecu impact înspecia asupraacti!ită)ii de

transport #ituristice/ etc.

:ermen scurt &ie,

săptăm"ni/

E0istă două situa)ii esen)ia di$erite pri!ind or(ani&area acti!ită)ii de pre!i&iune #i

pani$icare în cadru unei or(ani&a)ii9

1. În primu ca& mai rar înt"nit/, cei ce e$ectuea&ă pre!i&iunea !or $i #i cei care !or

întocmi panu, #iM sau !or ua deci&ia. Acest ca& se apică de re(uă în ca&u $irmeor de

dimensiune mică #i mi*ocie. În acest ca& or(ani&area acti!ită)ii de pre!i&iune #i pani$icare este

mai pu)in ree!antă iar personau nu este speciai&at.

+. Ca&u ce mai $rec!ent este ce în care ce ce e$ectuea&ă pre!i&iunea #i întocme#te

panu di$eră de decident. Acest ca& se apică de re(uă în ca&u $irmeor de dimensiune mare. În

acest ca& pre!i&iunea #i pani$icarea sunt atri'u)iie9

O tuturor departamenteor $unc)ionae, ca& în care se impune o puternică coa'orare între

1<



departamente

O unui sin(ur

O departament $unc)iona care centrai&ea&ă datee de a restu compartimenteor. În acest

ca&, acti!itatea de pre!i&iune #i pani$icare este ri(uros or(ani&ată #i deruată de persona

speciai&at.O acti!itatea de pre!i&iune este e0ternai&ată #i ăsată în seama unei $irme speciai&ate în

acti!itatea de pre!i&iune #i pani$icare.

1



CAPITOLUL II. BUGETELE ÎNTREPRINDERII

În con$ormitate cu semni$ica)ia dictonuui -a guverna înseamnă a prevedeaL, conducerea

modernă a întreprinderii are, ca primă atri'u)ie, pre!i&iunea, iar pre!i&iunea $inanciară este, poate

cea mai importantă acti!itate de pani$icare Instrumentee de reai&are a pre!i&iunii $inanciare

sunt !ugetele %ntreprinderii care, spre deose'ire de 'ian) #i contu de re&utate, nu sunt

destinate mareui pu'ic, ci ne!oior interne de orientare spre reai&area o'iecti!uui propus în

e0erci)iu $inanciar !iitor cre#terea per$orman)ei, a !aorii întreprinderii/. 4u(etee întreprinderii

trasea&ă traiectoriie pentru atin(erea scopuui propus. E!enimentee uterioare, diri*ate pe aceste

traiectorii, !or e!oua, mai mut sau mai pu)in, în acest sens în $unc)ie de reaismu pre!i&iunii$inanciare #i de acti!itatea mana(eriaă de reai&are a acesteia.

În condi)iie unei concuren)e intense, ae unei imitări a mi*oaceor materiae #i umane #i

ae unei cereri de produse #i ser!icii sta'ii&ate, întreprinderie sunt ne!oite sa pre!adă pentru a

supra!ie)ui. Preocuparea pentru pre!i&iunea $inanciara tre'uie înso)ită de controu 'u(etar a

reai&ărior $a)ă de pre!i&iuni, a cau&eor a'aterior, pentru a modi$ica, după ca&, pre!i&iunie

atunci c"nd reaitatea impune aceasta sau, in!ers, sa ac)ione&e asupra $unc)ionării, pentru a se

apropia reai&ărie de pre!i&iuni. În acest $e, conducerea întreprinderii #i $iecare compartiment$unc)iona sunt o'i(ate să sta'iească un pro(ram de muncă #i să !eri$ice periodic dacă acest

pro(ram este respectat. Pro(ramu de muncă nu poate eimina impre!i&i'iu, dar î poate

de&!ăui c"t mai cur"nd posi'i.

#.1. &ugetul, instrument de planificare a afaceriiAc)iunea $inanciară precede orice ac)iune te2nică, economică #i or(ani&atorică9 mai înt"i

se procură capitau 'ănesc necesar #i apoi are oc $u0u rea de 'unuri #i ser!icii cătreîntreprindere, prin compensarea acestuia cu un $u0 $inanciar în sens in!ers. 6rept urmare,

deci&ia $inanciară este premer(ătoare oricărei deci&ii economice, ceea ce este de natura să ree!e

importan)a ea'orării #i $undamentării 'u(etuui $iecărei ast$e de ac)iuni. 6e at$e, o

caracteristică a !ie)ii economice occidentae nu numai economice/ este preocuparea, aproape

o'sesi!ă pentru -!ugetareaL oricărei ac)iuni, indi$erent de ampoarea #i însemnătatea ei în

15



acti!itatea (eneraă a întreprinderii. Acestei preocupări i se asocia&ă, în mod $iresc o ata, #i

anume aceea de a respecta pre!ederie propriuui 'u(et, e!ident p"nă a imita c"nd tocmai

'u(etu ar putea de!eni o restric)ie în cre#terea e$icien)ei. Vom pre&enta în continuare c"te!a

atuuri ae procesuui de 'u(etare, dar #i unee incon!eniente ae acestuia.

In primu r"nd, 'u(etu are rolul de a orienta %ntreprinderea spre un scop anume9rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. În ipsa unu pan, conducerea întreprinderii

nu ar a!ea drept repere dec"t reai&ărie anior preceden)i sau reai&ărie concurentei. Acestea

constituie, însă, re$erin)e pu)in $ia'ie. Re&utatee perioadei precedente au înre(istrat unee

$uctua)ii $a!ora'ie sau ne$a!ora'ie, determinate de condi)iie concrete ae perioadei precedente

care nu se e0trapoea&ă întocmai în perioada următoare. 6e asemenea, nu e0istă (aran)ia că

reai&ărie precedente sau cee ae concuren)ei sunt optime #i că acestea pot $i re)inute ca norme

ae perioadei 'u(etare.

În a doiea r"nd, pani$icarea a$acerii coordonea&ă e$orturie tuturor compartimenteor

$unc)ionae, întruc"t toate sunt antrenate în procesu 'u(etar, într%o măsură mai mare sau mai

mică. :otodată, procesu 'u(etar presupune mai mute itera)ii, deoarece o deci&ie $inanciară

$a!ora'iă compartimentuui care a uat%o, poate $i mai pu)in $a!ora'iă atui compartiment sau

ansam'uui întreprinderii. Pentru toate aceste ca&uri, pani$icarea $inanciară !a tre'ui să

întrunească re(ua consensuui printr%un proces de ,,su'%optimi&areL, care !a reai&a ce pu)in

eiminarea consecin)eor ne(ati!e ae respecti!ei deci&ii #i, mai departe, asumarea cat ma mutor

a!anta*e pentru ansam'u acti!ită)ii.

In a treiea r"nd, ea'orarea 'u(eteor !a $a!ori&a impementarea unu sistem e$icace de

contro prin compararea reai&ărior cu pre!i&iunie #i uarea măsurior de corectare a momentu

oportun. 5'iecti!ee pre!ă&ute în 'u(ete ser!esc ca standarde dă re$erin)ă, $a)ă de care se poate

aprecia per$orman)a întreprinderii în $iecare $a&ă a perioadei 'u(etare. Pentru controu 'u(etar,

$iecare 'u(et poate $i repre&entat în e0ecu)ie printr%un -:a'ou unarL, care compară reai&ărie cu

pre!i&iunie $iecărui artico 'u(etar, con$orm cu cooanee unui ta'e de $orma următoare9

Artico din 'u(et Re!i&uiri în una crt. Reai&ări ae unii crt. 6i$eren)e %

1 + ; <

Pre!i&iuni în perioada crt. Reai&ări în perioada crt. 6i$eren)e

%

28



= B > @

Reai&ări în aceea#i ună a anuui precedent

Reai&ări în aceea#i perioadăa anuui precedent

edia perioadei pe trei an preceden)i

%

= B > @

Acest -ta'ouL care poate $i iustrat cu (ra$ice semni$icati!e/ !a $i înaintat conducerii cu

comentariie, su(estiie #i pre!i&iunie #e$uui de compartiment. Pe 'a&a ui, conducerea

întreprinderii !a decide, în $iecare ună, asupra modi$icărior de pre!i&iuni, pe care e!enimentee

recente e impun sau !a sta'ii directi!e noi pentru impusionarea acti!ită)ii compartimenteor.

Pani$icarea a$acerii impune conducerii întreprinderii #i unee constr'ngeri ce tre'uie

depă#ite printr%un e$ort continuu de actuai&are a pre!ederior 'u(etare. În oc de a ser!i drept

(2id, 'u(etee pot de!eni o $r"nă în e$orturie de adaptare a condi)ii noi, diminu"nd $e0i'iitatea

întreprinderii. Acest perico este cu at"t mai rea cu c"t 'u(etee sunt mai detaiate. 6e aceea,

'u(etee tre'uie să descrie iniie (enerae ae e!ou)iei $inanciare, să asi(ure o mar*ă de

mane!rare în interioru pre!ederior proprii #i posi'iitatea de a $i re!ă&ute.

Pani$icarea a$acerii poate de!eni o sursă de risipă, prin tendin)a tuturor compartimenteor

de a%#i supraestima ne!oie proprii de $inan)are. a mut, conducerea operati!ă ocaă/

aprecia&ă personau propriu după -de0teritateaL acestuia de a c"#ti(a partida în atra(erea ceeimai mari păr)i din sursee de $inan)are ae întreprinderii. Remediu acestor consecin)e ne(ati!e ar

consta în ea'orarea unor 'u(ete $e0i'ie, în $unc)ie de ci$ra de a$aceri #i în disocierea

pani$icării $inanciare de promo!are a personauui.

#.#. 5istemul !ugetar al %ntreprinderiiPrin !ugetare se sta'ie#te a$ectarea resurseor #i responsa'iită)ior pe $iecare centru de

acti!itate. 4u(etu este deci pre!i&iunea ci$rată a a$ectărior de resurse #i a asi(urărior deresponsa'iită)i pentru reai&area o'iecti!eor întreprinderii în condi)ii renta'ie. Controlul

!ugetar urmăre#te des$ă#urarea e$ecti!ă a (estiunii pentru atin(erea o'iecti!eor $i0ate. Prin

controu 'u(etar se compară permanent, re&utatee reae ae (estiunii cu pre!i&iunie ci$rate în

'u(ete, în scopu sta'iirii cau&eor a'aterior, in$ormării conducerii #i uării măsurior corecti!e

necesare.

21



Coeren)a unu sistem 'u(etar se asi(ură prin respectarea unor principii de ea'orare #i

$unc)ionare a acestuia9

1/ principiu totalităţii, care impune acoperirea, pe c"t posi'i, a tuturor acti!ită)ior

întreprinderii într%o coordonare care să asi(ure ec2ii'ru între di$eritee ser!icii $unc)ionae #i

opera)ionae. Apicarea acestui principiu tre'uie însă să armoni&e&e rea)ia contradictorie întrecompetitudinea sistemuui 'u(etar #i costurie mai ridicate ae unui sistem compet

+/ principiu suprapunerii sistemului !ugetar pe sistemul de autoritate din

întreprindere. Un 'u(et este întotdeauna su' autoritatea unu responsa'i de acti!itate. pre

e0empu, in(ineru%#e$ este responsa'iu 'u(etuui de produc)ie, directoru comercia este

responsa'iu 'u(etuui !"n&ărior #.a.m.d. Este deci posi'i să se identi$ice 'u(etu cu o persoană

responsa'iă, pus descrierea conta'iă a autorită)ii acesteia

;/ principiu men)inerii soidarită)ii între departamente #i a concordantei cu poitica

(eneraă a întreprinderii. istemu 'u(etar tre'uie să îndepărte&e tendin)a de suprae!auare a

importan)ei unor compartimente în detrimentu atora #i să contri'uie a reai&area c"t mai e$icace

a o'iecti!eor strate(ice ae întreprinderii

</ principiu supleţei într%un cadru economico%socia din ce în ce mai încărcat de

constr"n(eri. Un 'u(et tre'uie să permită adaptarea a modi$icărie mediuui, a noie in$orma)ii

pri!ind e!ou)ia !aria'ieor economice e0o(ene etc.

=/ principiu cuplării cu politica de personal pentru a determina o moti!a)ie #i o

ade&iune ae personauui, con$orme cu o'iecti!ee strate(ice urmărite. Acestea sunt reai&a'ie printr%un sistem de incitare de tip penaită)iMrecompense c"t ma o'iecti! posi'i reduceri de

saarii, retro(radări, concedieri etc. prime de 'u(et, promo!ări, a!anta*e di!erse etc./, c"t #i

printr%un cimat in$orma #i cutura intern, compati'i cu men)inerea #i consoidarea presti(iuui

$irmei.

Periodicitatea cea ma des înt"nită a ea'orării 'u(eteor este cea anuaă, dar sunt 'u(ete

cu periodicitate mai mare de un an ce a in!esti)iior/, dar #i cu periodicitate mai mică de un an

ce a tre&oreriei/. Re(ua este ca periodicitatea 'u(etuui să $ie superioară ceei a cicuui de

acti!itate anai&ată.

Pentru 'u(etee anuae a !"n&ărior, a produc)iei etc./ opera)iunie de ea'orare a or !or

începe în una septem'rie dinaintea anuui de pan, întruc"t procedura durea&ă ;%< uni.

Cicu de ea'orare a 'u(eteor poate $i descompus în patru $a&e9

1/ identificarea o!iectivelor %ntreprinderii, pentru anu de pan, ce decur( din panu

(enera strate(ic de ;%= ani

22



+/ reai&area de studii premergătoare pri!ind pia)a $actorior de produc)ie #i pia)a de

des$acere, concuren)a, in!esti)iie, pri!ind condi)iie sociae etc.

;/ ea'orarea de pre!ugete proiect de 'u(ete/, ca re&utat a testării di$eriteor scenarii #i

a ne(ocierii or între di$eritee compartimente #i cu conducerea (eneraă a întreprinderii

</ întocmirea #i apro'area 'u(eteor întreprinderii, cu detaieri pe se(mente de pia)ă, pesu'unită)i #i pe perioade operati!e de (estiune ună, trimestru etc./

#./. Consideraţii generale privind !ugetul v'nzărilor

&ugetul v'nzărilor este 'u(etu principa anua care determină parametrii tuturor

ceorate 'u(ete anuae. În economia de pia)ă, ci$ra !"n&ărior este indicatoru dominant pri!ind!ia)a economică a întreprinderii. In $unc)ie de !"n&ări se re(ea&ă capacitatea de produc)ie,

apro!i&ionărie, număru #i structura personauui etc.

Ea'orarea 'u(etuui !"n&ărior sau comercia/ are oc în două etape9

1/ de pre!i&iune a !"n&ărior #i a c2etuieior de des$acere

+/ de de$acare a pre!ederior anuae/ 'u(etare, pe perioade de timp trimestriae #i unare,

pe $amiii de produse #iMsau pe (rupe (eo(ra$ice/ de 'ene$iciari.

Previziunea v'nzărilor, cea mai importantă dintre opera)ii cuprinde ansam'u de studii

#i de e!auări ae pie)ei poten)iae de des$acere #i a păr)ii pe care întreprinderea inten)ionea&ă să o

cucerească #i să o men)ină.

Cercetarea pri!e#te în mod e(a produsee de*a e0istente pe pia)ă #i $a'ricate de

întreprindere, c"t #i produsee noi proiectate sau nu/, suscepti'ie de a răspunde ne!oior

e0istente sau !irtuae. 6e asemenea, cercetarea pri!e#te mediu e0tern comportamentu

cumpărătorior, po&i)ia concuren)ei, starea economiei etc./, c"t #i mediu intern capacitatea de

produc)ie e0istentă, competiti!itatea ec2ipei de cercetare, poitica comerciaă, re)eaua de

distri'u)ie etc./.Re&utatee acestei cercetări se !or concreti&a în estimări pri!ind9 1/ !oumu !"n&ărior

de&ira'ie #i posi'ie #i +/ !aoarea încasărior, determinată prin intermediu pre)uui de !"n&are

unitar. E0istă o corea)ie str"nsă între !oumu !"n&ărior #i pre)u unitar de !"n&are9 un !oum

mai mare de !"n&ări o$eră posi'iitatea reducerii pre)uui de !"n&are sau a acordării unor $aciită)i

$inanciare către cien)ii $irmei discounturi, credite comerciae etc./. Ca urmare, pre!i&iunea

23



!"n&ărior se $ace prin simuări ae unor perec2i de di$erite ni!euri de !"n&ări, simutan cu pre)u

unitar.

Pre!i&iunea !"n&ărior $ace, mai înt"i, o'iectu unor studii speciai&ate de mar7etin(

pri!ind con*unctura economică, poten)iau de a'sor')ie a pie)ei, starea concuren)iaa etc. e !or

pre&enta în continuare c"te!a te2nici de pre!i&iune a !"n&ărior produseor e0istente si ae ceor noi.

Pentru produsee de*a e0istente, pre!i&iunea !"n&ărior se poate $ace $ie pe 'a&a te2nicior

cantitati!e de e0trapoare a tendin)eor o'ser!ate în e!ou)ia anterioară a !"n&ărior, $ie pe 'a&a

te2nicior caitati!e de anai&ă a !aria'ieor care determină mărimea !"n&ărior #i de pre!edere a

!aorii or în anu de pan.

#.. 6e)nicile de extrapolare

Acestea repre&intă ce ma adesea o a*ustare a e!ou)iei istorice a !"n&ărior în *uru unei

cur'e continue, care surprinde tendin)a ce s%a mani$estat anterior #i care poate $i men)inuta in

!iitor, dacă răm"n nesc2im'ate condi)iie economice.

Estimarea #i e0trapoarea acestei cur'e se poate $ace prin trei metode9

Q a*ustarea printr%o $unc)ie matematică

Q a*ustarea e0ponen)iaă

Q a*ustarea după media mo'iă.

A*ustarea printr%o $unc)ie matematică poate surprinde o mu)ime de tendin)e ae

!"n&ărior, cee ma $rec!ente $und cee ae unei drepte, ae unei cur'e e0ponen)iae sau cee ae

unei para'oe. C"nd tendin)a o'ser!ată se a*ustea&ă su' $orma unei drepte, ecua)ia sa este de

$orma9

8 a0 '

în care 9

8 ci$ra !"n&ărior0 8 principaa !aria'iă e0picati!ă a !"n&ărior, care poate $i9 puterea de cumpărare a

'ene$iciarior, un indicator dominant macroeconomic sau de ramură consumu de eectricitate,

comer)u e0terior/ sau timpu.

a #i ' % parametri ai dreptei.

6acă a*ustarea tendin)ei se $ace prin metoda ceor mai mici pătrate, atunci parametrii a #i

2/



' se determină după rea)iie9

0aR '

/0,0

/R,R/0,0a

+

i

ii

⋅−=

−

−⋅−=

∑∑

în care9

0i 0 / % !aori ae !aria'iei e0picati!e în di$erite momente i, respecti! media aritmetică a

acestora

i R / idem pentru ci$ra !"n&ărior

6acă tendin)a !"n&ărior urmăre#te o cur'ă e0ponen)iaă, atunci ecua)ia este de $orma9

0a 'R ⋅=

sau de $unc)ia putere cu $orma9

a0 'R ⋅=

Fiind ecua)ii de ordin superior, cacuu parametrior a #i ' este di$ici de e$ectuat. 6e

aceea, ecua)iie se iniari&ea&ă prin o(aritmare #i se tratea&ă în continuare ca #i ecua)ia dreptei9

o( 8 o( ' 0 o( a în care notăm9

S8 o( 4 8 o( ' A 8 o( a,

iar ecua)ia de!ine9

7 8 & 9 x , în care !aria'ia e0picati!ă 0 este direct propor)ionaă cu o(

sau

o( 8 o( ' a o( 0, care se poate scrie ast$e9

7 8 & 9 a :, în care o( 0 este direct propor)iona cu o( .

C"nd tendin)a !"n&ărior urmăre#te o para'oă, ecua)ia este de $orma9

+

++11E

O

i 0a0aaR ⋅+⋅+=

∑ =− +O

i /R,R

mininimu acestei e0presii se o')ine în punctu în care deri!atee par)iae, în raport cu a +, a1

#i ao, sunt e(ae cu &ero. 6e aici re&ută un sistem de ; ecua)ii de ordin superior, a cărui re&o!are

conduce a o')inerea !aorii ceor trei coe$icien)i a+, a1 #i ao.

justarea exponenţială di$eren)iată a trecutuui apropiat #i a trecutuui îndepărtat constă

2



în a (ăsi cea mai 'ună apro0imare care s%a $ăcut în pre!i&iunie anterioare, apro0imare după care

se !a $ace pre!i&iunea în anu de pan. Apro0imarea constă în acordarea unor coe$icien)i

di$eren)ia)i pentru !"n&ărie anterioare mai recente sau mai îndepărtate/, pentru a o')ine cea mai

'ună estimare a !"n&ărior în anu de pan9

...aa/,1Ra/,1Ra/,1RR,1/

+

+i1ii

O

1i +⋅−+−+−= −−+

Coe$icientu a $iind in$erior !aorii 1, coe$icien)ii de a*ustare 1 % a/ ⋅a7 , în care 7 8 i % 1,

dau importan)ă din ce în ce mai mică ci$reor !"n&ărior mai îndepărtate în trecut. Pentru a $ace

posi'i cacuu acestei ecua)ii, teoretic neimitate în timpu trecut, se recur(e a un cacu prin

recuren)ă. Ast$e, pentru anu curent i/, a*ustarea !"n&ărior s%ar $ace după ecua)ia9

...aa/,1Raa/,1Ra/,1RR,+/ +

;i+i1i

O

i +⋅−⋅+⋅−⋅+−⋅= −−−

utipic"nd această ecua)ie cu ,,aL, ea de!ine9

...aa/,1Raa/,1Raa/,1RRa,;/ ;

;i

+

+i1i

O

i +⋅−⋅+⋅−⋅+⋅−⋅=⋅ −−−

#i scă&"nd%o din ecua)ia 1/, atunci o')inem9

a/,1RRaR i

O

i

O

1i −⋅=⋅−+

a(1;;a;i

<

i

<

1i −⋅+⋅=

+

Pre!i&iunea !"n&ărior pentru anu de pan i1/ se o')ine deci în $unc)ie de !aorie

pre!ă&ute #i de !aorie reai&ate e$ecti! în anu de 'a&ă i/. in(ura pro'ema mai di$iciă răm"ne

de a sta'ii corect coe$icientu ,,aL, în $unc)ie de care se ponderea&ă compementar !aorie pre!ă&ute #i cee e$ecti!e ae anuui de 'a&ă. 6eterminarea coe$icientuui ,,aL se reai&ea&ă prin

încercări succesi!e asupra !"n&ărior anterioare anuui de 'a&ă, ast$e înc"t a'aterea între !aorie

pre!ă&ute #i cee e$ecti!e să $ie cat mai mică posi'i.

justarea cu a*utoru mediei mo'ie este $oosită pentru !"n&ări care au o e!ou)ie

se&onieră ce se dore#te a $i uată în cacuu pre!i&iunii. 6acă se $oose#te ca 'a&ă pentru

pre!i&iune, utimu re&utat a mediei mo'ie, se spune că s%a preun(it utima e!ou)ie se&onieră

constatată, ceea ce nu este întotdeauna corect. Pentru un cacu mai e0act se utii&ea&ă o $unc)iematematică prin care se a*ustea&ă toate re&utatee mediei mo'ie #i se e0trapoea&ă apoi $unc)ia

o')inută pentru perioada de pan.

5 ată pro'emă este sta'iirea un(imii cicuui de !aria)ie se&onieră, întruc"t orice

e!auare (re#ită a acestuia conduce a eiminarea principauui atu a mediei mo'ie9 surprinderea

unei tendin)e care are în !edere #i se&onaitatea a*ustată. Da ni!eu unui cicu se&onier se $ace

2-



media aritmetică a !"n&ărior, apoi se (isea&ă spre următoarea mărime a !"n&ărior, se $ace

media #.a.m.d.

Previziunea variaţiilor sezoniere constituie o preun(ire a cacueor de a*ustare, pentru

a surprinde #i e0trapoa se&onaitatea. Practic, a $unc)ia de a*ustare o')inută prin metodee

enun)ate mai înainte se apică o serie de coe$icien)i de tendin)ă (eneraă a cur'ei cu !aria)iiese&oniere #i cu a'aterie !"n&ărior unare $a)ă de !"n&ărie a*ustate se&onier. Coe$icien)ii de

se&onaitate 7/ se determină $ie a ni!eu cicuui se&onier trimestru/, $ie a ni!eu $iecărui

eement a seriei de date una/, ca raport mediu între !"n&ărie e$ecti!e #i !aorie a*ustate după

cur'a tendin)ei (enerae.

#.=. 6e)nicile explicative de previziune:e2nicie caitati!e de anai&ă #i pre!i&iune pornesc de a !aria'iee endo(ene ae

!"n&ărior, care ac)ionea&ă ca $actori determinan)i cau&ai/ #i in$uentea&ă, mai puternic sau mai pu)in intens, !aria'ia e$ect 8 !"n&ărie $irmei.

În $unc)ie de intensitatea corea)iei cau&ae cu !oumu !"n&ărior se atri'uie acestor

$actori aminti)i coe$icien)i de corea)ie a i/. Ace#ti $actori cau&ai pot $i 01/ 8 capacitatea de

produc)ie 0+/ 8 capacitatea de ino!a)ie 0;/ re)eaua de distri'u)ie 0</ 8 se(mentu de pia)ă de

des$acere #i easticitatea cererii so!a'ie/ a acestuia 0=/ 8 c2etuieie de pu'icitate etc.

6acă dependen)a !"n&ărior $a)ă de acei $actori este iniară direct propor)ionaă, atunci

ecua)ia poate $i de $orma9

; 8 ao9al xl 9 a# x# 9 an

xn

Da r"ndu său, $iecare $actor determinant poate $i e$ectu ator corea)ii cau&ae. pre

e0empu, capacitatea de produc)ie este dependentă de !oumu #i randamentu ma#inior, de

!oumu #i de capacitatea producti!ă a $or)ei de muncă. Corea)ia !"n&ărior cu $actorii cau&ai

poate $i constituită #i dintr%un sistem de corea)ii iniare #i neiniare de $orma9

8 '1 a1⋅01

018 '+ a+⋅0+

Pre!i&iunea !"n&ărior se $ace prin re&o!area acestor ecua)ii, după ce s%au sta'iit

ni!eurie pre!i&i'ie ae $actorior cau&ai din anu de pan pre!i&iuni care $ac ape a metodee

de e0trapoare pre&entate anterior/.

#.>. Previziunea c)eltuielilor de desfacere

Face parte din antecacua)ia costurior pentru determinarea costuui compet. Ca #i în

2<



antecacua)ia costurior $a'rica)iei, principaa pro'emă este separarea c2etuieior, e!iden)iate

după natura or materiae, saarii, amorti&ări etc./, în c2etuiei $i0e #i c2etuiei !aria'ie, în

raport cu acti!itatea $unc)iunea/ care e%a oca&ionat.

Cheltuielile variabile materiae de am'aa*, saariie distri'uitorior, comisioanee

repre&entan)ior comerciai etc./ sunt direct propor)ionae cu !oumu !"n&ărior. În consecin)ă, pre!i&iunea or se $ace după ecua)ia9

; 8 a x în care 8 c2etuieie !aria'ie, 08 !"n&ărie #i a 8 coe$icientu de

propor)ionaitate a c2etuieior în raport cu !"n&ărie.

Cheltuielile semivariablie saariie $unc)ionarior din ser!iciu comercia/ se estimea&ă,

de asemenea, în raport cu !"n&ărie, dar corectate cu o constantă '/ de propor)ionaitate care

repre&intă ni!eu acestor c2etuiei, atunci c"nd teoretic/ !"n&ărie ar a!ea !aoarea &ero9

; 8 ax 9 !

C2etuieie $i0e amorti&ărie, c2etuieie cu încă&irea #i iuminatu etc./ răm"n

constante pe termen scurt în raport cu !oumu !"n&ărior. Ecua)ia repre&entati!ă a acestor

c2etuiei este9 ; 8 !

At"t coe$icien)ii a/ de propor)ionaitate c"t #i constantee '/ se sta'iesc pe 'a&a dateor

înre(istrate anterior pri!ind c2etuieie !aria'ie #i $i0e/ #i !"n&ărie. Pentru ma mută acurate)e

a cacueor de pre!i&iune este necesar să se coree&e ace#ti coe$icien)i #i aceste constante cu

e$icacitatea sau ine$icacitatea unor eemente de c2etuiei #i cu inten)iie tactice #i strate(ice ae

poiticii comerciae ae întreprinderii.

#.?. @la!orarea !ugetului v'nzArilorPre!i&iunea !"n&ărior tre'uie să se $acă interdependent cu pre!i&iunea c2etuieior de

des$acere, întru%c"t depinde una de ceaată c2etuieie de !"n&ări/, dar #i in!ers9 !"n&ărie pot $i

in$uen)ate de c2etuieie de pu'icitate #iMsau de per$ec)ionarea re)eei de des$acere.

În utima $a&ă a ea'orării 'u(etuui, !"n&ărie #i c2etuieie de des$acere tre'uie

de$acate de a pre!i&iunie anuae #i (o'ae pe întrea(a întreprindere/ a pre!ederie petrimestru #i pe uni, în raport cu surprinderea se&onaită)ii, #i pe $amiii de produse sau pe (rupe

de 'ene$iciari.

3radu de de$acare depinde de ni!eu ierar2ic, pentru care se ea'orea&ă 'u(etu

!"n&ărior. Re(ua este că 'u(etu !a $i cu at"t mai detaiat cu c"t acesta se ea'orea&ă a ni!euri

ierar2ice de răspundere operati!ă. În s$"r#it, 'u(etu !"n&ărior tre'uie coreat cu 'u(etu de

2



produc)ie, iar am'ee tre'uie coreate cu 'u(etu in!esti)iior.

CAPITOLUL III. BUGETUL PRODUCŢIEI6acă 'u(etu !"n&ărior constituie pre!i&iunea scopuui acti!ită)ii întreprinderii, 'u(etu

produc)iei este principaa pre!i&iune a mi*ocuui de a atin(e $inaitatea scontată. Aături de

'u(etu de !"n&ări, am'ee 'u(ete se constituie ca 'u(ete principae. Ee sunt determinante

pentru dimensiunea ceorate 'u(ete re&utante de in!esti)ii, de apro!i&ionare, de tre&orerie/.

Ea'orarea 'u(etuui produc)iei cuprinde, ca #i precedentu, ; etape9

1/ pre!i&iunea cantită)ior de produc)ie care urmea&ă a se $a'rica pro(ramu de

produc)ie/

+/ pre!i&iunea antecacua)ia/ costurior de produc)ie

;/ de$acarea pre!ederior 'u(etare pe perioade de timp ma mici de un an #i pe $a'rici,

ateiere #i sec)ii de produc)ie

/.1. @la!orarea planului de producţiePanu de produc)ie are ca principa o'iecti! armoni&area pre!ederior 'u(etuui

!"n&ărior cu capacitatea producti!ă a întreprinderii, în condi)iie satis$acerii c"t mai compete a pre!ederior comerciae #i a utii&ării cat mai depine a capacită)ii $actorior de produc)ie.

Cantitatea de produse de $a'ricat T$ /, ce decur(e din 'u(etu !"n&ărior, se determină $ără

di$icutate, în $unc)ie de cantitatea pre!ă&ută a se !inde T !/ #i de !aria)ia pre!i&i'ia a stocurior

de produse în curs de $a'rica)ie #i de produse $inite, a începutu perioadei i/ #i a s$"r#itu

perioadei t/, după rea)ia9

T$ 8 T! % i $

6atee pri!ind stocurie ini)iae sunt $urni&ate de conta'iitate, iar stocurie $inae se

pani$ică în $unc)ie de produc)ia pani$icată de $a'ricat #i de durata pani$icată de rota)ie a acestor

stocuri. 6acă admitem în continuare că indicatoru dominant în pre!i&iunea 'u(etar este

produc)ia de !"ndut din care am cacuat produc)ia de $a'ricat/, următoarea $a&ă a pani$icării

este ,,caareaL acestei produc)ii pe capacitatea de produc)ie disponi'iă u"nd în cacu #i

pre!ederie 'u(etuui de in!esti)ii/. Condi)ia acestei pro(ramări a produc)iei este de ,,saturareL a

capacită)ii instaate, respecti! de optimi&are a utii&ării $actorior de produc)ie îndeose'i a

25



ec2ipamenteor te2noo(ice #i a $or)ei de muncă.

Pentru aceasta, $iecare întreprindere dispune de o matrice te2noo(ică a consumurior

normate de materiae, manoperă #i utia*e pentru $iecare produs de $a'ricat. :otodată, reai&area

pro(ramuui de produc)ie tre'uie să respecte anumite restric)ii pri!ind caracteru imitat a

$actorior de produc)ie at"t în ceea ce pri!e#te !oumu or, cat #i producti!itatea randamentu/acestora.

6aca adău(ăm a toate acestea #i inten)ia e(itimă a conducerii întreprinderii de reai&are a

acestui pro(ram de produc)ie într%o soluţie optimală, respecti! în condi)iie ma0imi&ării

pro$iturior, se ree!ă ast$e compe0itatea acestei pro'eme. Pentru re&o!area ei, se recur(e,

adesea a te2nici de optimi&are pro(ramare iniară, metoda PER:, teoria $ireor de optimi&are a

stocurior etc./ #i a te2nici in$ormatice pro(rame pe cacuator de pro(ramare optimă a

produc)iei/.

/.#. Previziunea (antecalculaţia costurilor de producţieEste o acti!itate a'orioasă care !a $i pre&entata numai în iniie e (enerae. 5 dată sta'iit

pro(ramu de produc)ie, antecacua)ia costurior constă, mai înt"i, în separarea identi$icarea/

c2etuieior directe pe produs cu materiae, manopera #i, e!entua, cu utia*e/ de #i/ c2etuieie

indirecte comune #i (enerae de între)inere, $unc)ionare #i administrare a întreprinderii/.

Re&utatee antecacua)iei costurior permit ea'orarea daca este *usti$icat/ a patru 'u(ete

deri!ate din 'u(etu produc)iei9

• 'u(etu materiaeor consumate

• 'u(etu manoperei directe

• 'u(etu amorti&ărior de utia*e direct a$ecta'ie #i

• 'u(etu c2etuieior (enerae de produc)ie.

Antecacua)ia costuui de produc)ie unitar c/ se $ace pe articoe de cacua)ie acătuite în

$unc)ie de separarea c2etuieior directe #i indirecte în raport cu produc)ia. C2etuieie direct

reparti&ate pe produse cuprind două articoe de cacua)ie, materiae directe d/, saariie #i

c2etuieie sociae directe d/, cacua'ie în $unc)ie de consumurie de materiae mn/ #i de

manoperă sn/ #i în $unc)ie de pre)urie pr/ #i tari$ee tr/ în !i(oare9

d 8 mn 0 pr

d 8 sn 0 tr

38



C2etuieie indirecte, pani$icate independent de produc)ia $i&ică, se reparti&ea&ă pe

produse cu a*utoru unor c2ei succesi!e de reparti&are #i conduc a $ormarea di$eriteor trepte ae

costuui unitar9 de sec)ie, de u&ină #i compet comercia9

C20B 8 5d x 1 1 8 CIFU totaeMd totae pe sec)ii

CC5 8 5d x # + 8 CCs totaeMd totae pe sec)ii

în care9 CIFU #i CC c2etuieie cu între)inerea #i $unc)ionarea utia*eor, respecti! c2etuieie

comune ae sec)iior unitare/

d d CIFU CC 8 Cs cost de sec)ie unitar/

C3I 8 Cs 0 ; ; 8 C3I totaeMCs totae

în care9 C3I 8 c2etuieie (enerae ae întreprinderii unitare/

C C3I 8 Cu& cost de u&ină unitar/

CD 8 Cuz x < 8 C6 totaeMCu& totae

în care9 C6 8 c2etuieie de des$acere unitare/

Cu& Cd 8 Cc cost compet comercia unitar/

/./. &ugetul activităţilor administrativeAdministra)ia întreprinderii #i a su'unită)ior acesteia asi(ură des$ă#urarea normaă a

acti!ită)ii economice $ără a participa direct a procesu de produc)ie. Această contri'u)ie indirectă

a e0poatarea întreprinderii $ace di$iciă comensurarea re&utateor acti!ită)ii administrati!%

(ospodăre#ti #i aprecierea utiită)ii reae a acesteia, în condi)iie în care asistăm a o tendin)ă de

cre#tere a !oumuui c2etuieior comune #i (enerae.Aceste particuarită)i ae acti!ită)ior administrati!e decur( din in$uen)a unor $actori

speci$ici, cum ar $i9

1/ natura compe0ă a c2etuieior comune #i (enerae, respecti! c2etuieie de persona,

de materiae, de ser!icii, de între)inere #i $unc)ionare a ec2ipamenteor te2nice, in$ormatice,

teematice etc

31



+/ cai$icarea de înată speciai&are a personauui $unc)iona, remunerat cu saarii

corespun&ătoare, care determină cea mai mare parte a c2etuieior (enerae

;/ inte(rarea tot mai ar(ă a in$ormaticii în ser!iciie $unc)ionae care nu a condus a

ca#ti(urie de producti!itate a#teptate, ci a ampi$icat acti!itatea administrati!ă

</ reati!a di$eren)ă cuturaă între personau $unc)iona orientat, în (enera, spre re$e0ie#i personau operati! orientat, în principa, spre ac)iune #i, de aici, a în)ee(ere mai pu)in e0actă a

utiită)ii acti!ită)ii $iecăruia

=/ instinctu de protec)ie a personauui $unc)iona, care, în a'sen)a unei unită)i de măsura

a acti!ită)ii or, ampi$ică importan)a muncii or pentru a c"#ti(a aprecierea din partea

superiorior.

Un 'u(et a administra)iei tre'uie să armoni&e&e in$uen)a acestor $actori #i să crească

utiitatea rea a acestor acti!ită)i. Asemenea o'iecti!e sunt di$ici de atins, ca urmare a presiunii

#e$ior de ser!icii de a ad*udeca cea ma mare parte din 'u(etu c2etuieior (enerae.

În iteratura #i practica interna)ionaă s%au sinteti&at totu#i, c"te!a te2nici de ra)ionai&are a

c2etuieior (enerae, dintre care pre&entăm iniie (enerae a trei dintre acestea9

1/ anai&a !aorii c2etuieior (enerae

+/ 'u(etarea pe 'a&ă &ero

;/ utii&area $i#ei de an(a*ament.

naliza valorii c)eltuielilor generale constă în determinarea costurior ser!iciior $unc)ionae neproducti!e, a incon!eniente renun)ării a aceste ser!icii #i în deci&ia de reducere a

c2etuieior (enerae pentru ser!iciie a care economia de cost, prin a'andonarea or este mai

mare dec"t incon!enientee re&utate. Această anai&a a'orioasă este decan#ată de $i0area unui

o'iecti! (enera de reducere a c2etuieior administrati!e cu ;, pentru $iecare ser!iciu

$unc)iona. Procentu este ar'itrar, dar destu de antrenant în identi$icarea acti!ită)ior mai pu)in

importante pentru administra)ia întreprinderii.

Costurie, c"t #i incon!enientee, sunt e!auate at"t de ser!iciie $urni&oare de acti!ită)i,

cat #i de cee 'ene$iciare ae respecti!eor acti!ită)i. Anai&a !aorii c2etuieior (enerae are

meritu identi$icării #i diminuării c2etuieior pentru acti!ită)i mai pu)in utie, a îm'unătă)irii

raportuui costM'ene$icii, a cre#terii cooperării între ser!iciie $unc)ionae, a creati!ită)ii #i a

spirituui de ino!a)ie.

Aceasta te2nică poate $i, însă sursa unor con$icte între ser!icii #i între $unc)ionarii

aceuia#i ser!iciu, atunci c"nd nu este 'ine moti!ata #i 'ine stăp"nită în ceea ce pri!e#te apicarea

32



ei.

&ugetarea pe !ază zero presupune reconstituirea între(ii administra)ii a întreprinderii,

pornind de a &ero cu moduee de acti!ită)i cee mai utie, eimin"nd moduee cee mai pu)in

utie. În încercarea de a *usti$ica în detaiu #i de a ori(inea sa 'a&a &ero/ orice post de c2etuiaă

de care răspunde, $iecare #e$ de ser!iciu $ace pro'a necesită)ii #i utiită)ii acti!ită)ii care

oca&ionea&ă respecti!a c2etuiaă.

Pentru $iecare acti!itate $unc)ionaă de 'a&ă din întreprindere e0. cercetarea % de&!otarea

în domeniu G/ se dau di$erite modaită)i de a e$ectua această acti!itate #i c2etuieie pe care

$iecare modaitate e oca&ionea&ă e0.9 un cercetător care are numai aceasta sarcină, ; cercetători

cu sarcini par)iae în domeniu G, aocarea a + din timpu in(inerior din sec)ia G etc./.

Urmea&ă e!auarea #i ierar2i&area acti!ită)ior $unc)ionae de 'a&ă, în $unc)ie de

renta'iitatea acestora #i articuarea or într%o con$i(ura)ie coerentă. uccesu apicării acestei

te2nici depinde de pertinen)a re(uior după care se $i0ea&ă acti!ită)ie $unc)ionae de 'a&ă #i a

re(uior de casi$icare #i consoidare a acestora.

Btilizarea fişei de angajament constă în utii&area unei $i#e du'e pentru $iecare

an(a*ament de c2etuiaă (eneraă semni$icati!ă.

In prima parte a $i#ei, responsa'iu acti!ită)ii $unc)ionae !a înscrie în termeni concre)i

necesitatea, utiitatea, durata #i costurie antrenate de respecti!a acti!itate, în raport cu un contractde acti!itate înc2eiat cu conducerea întreprinderii sau în raport cu atri'u)iie ce decur( din $i#a

postuui #iMsau din re(uamentu de ordine interioară. Acest document poartă semnătura

responsa'iuui acti!ită)ii #i a conducătoruui ierar2ic, după care se depune spre păstrare. Da

scaden)a contractuui sau a s$"r#itu unei perioade 'u(etare se $ace anai&a concordan)ei dintre

re&utatee e$ecti!e o')inute în acti!itatea $unc)ionaa respecti!ă #i o'iecti!ee sta'iite în prima

parte a $i#ei de ,,an(a*amentL.

Constatărie anai&ei se înscriu în partea a doua a $i#ei d"nd ast$e posi'iitatea unei

antite&e între an(a*amente #i reaitate, prin care se aprecia&ă (radu de încredere în consisten)a

ac)iunii, în reaismu pre!i&iunii pri!ind necesitatea, utiitatea #i costurie anterioare #i în

capacitatea responsa'iuui de a coordona reai&area respecti!ei acti!ită)i.

33



/.. Previziunea ec)ili!rului financiar prin metoda normativă

istemu de indicatori e0prima)i în număr de &ie denumit sistem de rate cinetice/

pre&intă numeroase a!anta*e $a)ă de indicatorii e0prima)i în mărimi a'soute sau în mărimi

reati!e. În primu r"nd pentru că indicatorii $inanciari, în mărimi a'soute, au o putere

in$ormati!ă redusă, ca urmare a compara'iită)ii restr"nse cu ni!eurie reai&ate în perioadee

anterioare, sau cu cee reai&ate de ate întreprinderi. Compara)ia dintre acti!ee, datoriie sau

ci$ra de a$aceri ae unei întreprinderi aimentare cu cee ae uneia constructoare de ma#ini nu

ser!e#te unei anai&e pertinente.

În a doiea r"nd, indicatorii $inanciari în mărimi reati!e rata renta'iită)ii, norma de

amorti&are etc./, au o putere in$ormati!ă ma mare prin cre#terea (raduui de compara'iitate, dar

în con)inut răm"n, totu#i ni#te mărimi a'stracte coe$icien)i, procente/ care nu pot $i redate în

termenii concre)i a reaită)ii economice.

Ratee cinetice au o putere in$ormati!ă superioară at"t prin (radu ridicat de

compara'iitate, c"t #i prin e0primarea or su' $ormă de mărimi concrete9 durata amorti&ării,

durata cien)ior, durata pă)ii $urni&orior etc. Ratee cinetice se o')in deci prin înmu)irea duratei

rota)iei $iecărui post de 'ian) rata 1/ cu coe$icientu de pondere corespun&ător rata +/.

Ansam'u coreat a tuturor rateor cinetice $ormea&ă un sistem de indicatori $inanciari dinamici

prin care se surprinde $oarte 'ine ec2ii'ru $inanciar a întreprinderii ta'eu .../. Ree!an)a

acestor indicatori î recomanda pentru cacuee de pre!i&iune $inanciară, în condi)ii de sta'iitateeconomică a întreprinderii.

Tabelul nr. 4.1.: Duratele de rotaie a capitalurilor întreprinderii în raport cu ci!ra de a!aceri

6urata de rota)ie a stocurior

de materii prime #i materiae MCA

MD

$

m×

×

=

"#$ p materii prime 'ian)/

% ponderea consumuui de a

ter)iMCA cont de re&utate/6urata de rota)ie a stocurior

de produse în curs de $a'rica)ie

6c/ %

"#$

FMCA

PD

!!

+×

×=

Pc produse în curs 'ian)/

F % ponderea c2etuieior de

$a'rica)ieMCA6urata de rota)ie a stocurior

de produse $inite 6$ / CCA

PD

1 ×

×=

"#$1

P$ produse $inite 'ian)/

C % ponderea costuui de

produc)ieMCA6urata de încasare a cien)ior

6i/ ICA

CD i

×

×=

"#$ C cien)i 'ian)/

I % ponderea încasărior:VAMCA

3/



6urata de ac2itare a

$urni&orior 6$&/ MCA

FD (

1 (×

×=

"#$ F& $urni&ori 'ian)/

6urata de ac2itare a :VA 6c/

TVACA

TVADTVA

×

×=

"#$ :VA datorii către 'u(et pt. :VA

:VA % pondere :VAMCAAnao( se determină #i duratee de ac2itare ae ceorate datorii ae întreprinderii

Pornind de a propor)ionaitatea dintre cre#terea ci$rei de a$aceri #i cei doi termeni ai

ec2ii'ruui $inanciar acti!e #i datorii/, metoda normati!ă $oose#te acest sistem de rate cinetice

pentru a sta'ii9

1/ structura normati!ă de o')inut în mod norma/ a ec2ii'ruui $inanciar a o ci$ră de

a$aceri pre!i&ionată prin studii de mar7etin(/, pentru e0erci)iu următor

+/ modi$icărie în ci$ra de a$aceri, ca urmare a modi$icării duratei stoca*uui, a duratei de

încasare a cien)ior, a duratei de pată a $urni&orior etc. sau ca urmare a modi$icării structurii

costurior a$erente !"n&ărior

;/ ci$ra de a$aceri o'tena'iă, a un capita socia dat sau pre!ă&ut să crească în e0erci)iu

următor.

etoda $ace ape a posturie de 'ian) a înc2eierea e0erci)iuui, ceea ce determină unee

imite, ca urmare a caracteruui static a situa)iei patrimoniae uată ca 'a&ă de re$erin)ă. Pentru a

e!ita acest incon!enient se pot $ace următoaree a*ustări9

se !or $oosi posturie de 'ian) a mărimie medii ae sodurior înre(istrate, a

începutu #i a s$"r#itu e0erci)iuui se !a $oosi o structură medie a ci$rei de a$aceri care să caracteri&e&e

întreprinderea pe mai mute e0erci)ii.

În acest $e se eimină caracteru imitat a rateor $undamentate pe o situa)ie 'ian)ieră a

un moment dat, iar cacuee de pre!i&iune de!in mut ma reaiste. etoda normati!ă permite

e$ectuarea di$eriteor simuări ae corea)iei ,,ci$ra de a$aceri%ec2ii'ru $inanciarL, din care se pot

tra(e concu&ii pentru poitica $inanciară a întreprinderii. 6e asemenea, metoda permite

compararea ec2ii'ruui $inanciar a întreprinderior de mărimi di$erite, eimin"ndu%se in$uen)a!oumuui speci$ic de acti!itate.

3



CAPITOLUL IV PREVIZIUNEA FLUXURILOR DE TREZORERIE

.1. $ecesitatea previziunii fluxurilor de trezorerie

Pre&entarea conceptuaă a $u0urior de tre&orerie, transpunerea conta'iă a acestora #i

anai&a $inanciară pe 'a&a $u0urior de tre&orerie sunt incompete $ără o a'ordare a aspecteor ce

)in de posi'iită)ie de reai&are a pre!i&iunior în domeniu $inanciar.

Diteratura de speciaitate pune în e!identă utiitatea #i rou situa)iior $inanciar%conta'ie

în ceea ce pri!e#te pre!i&iunie $inanciare at"t pentru utii&atorii interni ai întreprinderii, c"t #i pentru utii&atorii săi e0terni. A!"nd în !edere $aptu $u0urie de tre&orerie, (rupate într%un

ta'ou, $ac parte din situa)iie $inanciare, atunci pro'ematica pre!i&iunii acestora de!ine $oarte

importantă. În pus, practica con$irmă $aptu că utii&atorii e0terni, creditorii #i in!estitorii, sunt

interesa)i din ce în ce mai mut în o')inerea in$orma)iior cu pri!ire a capacitatea întreprinderii de

a (enera un !oum su$icient de ic2idită)i, ast$e înc"t să asi(ure des$ă#urarea acti!ită)ior ceor

trei tipuri de acti!ită)i, incusi! pata de di!idende.

Este cunoscut $aptu că gestiunea financiară este o $unc)ie a întreprinderii ce are scopude a asi(ura ritmic #i cu costuri mici $ondurie necesare pentru acti!itatea curentă #i pentru

in!esti)ii în acti!e imo'ii&ate, $ără a pre*udicia independen)a $a)ă de ter)i #i posi'iită)ie de

cre#tere economică. estiune trezoreriei repre&intă un domeniu ar( a (estiunii $inanciare ce

î#i propune optimi&area încasărior #i pă)ior pentru men)inerea ec2ii'ruui $inanciar în condi)ii

c"t mai a!anta*oase. At$e spus, (estiunea tre&oreriei re(rupea&ă ansam'u deci&iior, re(uior #i

procedurior care asi(ură men)inerea ec2ii'ruui $inanciar a întreprinderii cu costurie cee mai

reduse.

3 componentă importantă a gestiunii de trezorerie o constituie pre!i&iunea

ec2ii'ruui $inanciar a întreprinderii, în)ee("nd prin aceasta anticiparea unor

ec2ii'reMde&ec2ii're între încasări #i pă)i, între ne!oi #i resurse, a!"ndu%se în !edere at"t

cuantumu $u0urior, c"t #i periodicitatea sau ritmu în care !or a!ea oc. Cu ate cu!inte,

pre!i&iunea $u0urior de tre&orerie ocupă un oc prioritar în cadru acti!ită)ii de (estionare a

resurseor de tre&orerie, dacă a!em în !edere utiitatea acestor pre!i&iuni pentru conducerea

3-



întreprinderii, ac)ionari, in!estitori, creditori #i ate institu)ii, după cum urmea&ă9

• Conducerea întreprinderii tre'uie să ai'ă în !edere că di!ersee aternati!e de $inan)are #i

cre#tere e0istente în pre&ent !or a!ea in$uen)ă asupra $u0urior !iitoare de numerar. 6in

această cau&ă, deci&iie ce pri!esc (estionarea patrimoniuui, #i în specia deci&iie ce

!i&ea&ă perioade mai un(i de timp, tre'uie uate după o preaa'iă in$ormare asupratuturor impica)iior economice #i $inanciare !iitoare. Ast$e, c"nd se $ac pro(no&ări

pri!ind $u0urie de numerar !iitoare din opera)iunie economice des$ă#urate, este

important să se înceapă cu in$orma)iie istorice casi$icate în $unc)ie de caracteristicie

comportamentae ae necesaruui de $u0 de numerar. pre e0empu9

% Este idea ca $u0urie de numerar e(ate de opera)iunie economice să $ie casi$icate în

$unc)ie de (rupurie sau cate(oriie ma*ore de produse sau ser!icii, ast$e înc"t se pot $ace

pro(no&ări pri!ind cererea !iitoare de produse #i rea)ia dintre costu #i pre)u $iecărei cate(orii de

produse

% Necesaru de numerar ce mai (reu de pre!ă&ut este ce care se re$eră a c2etuieie de

capita, deoarece deprecierea cacuată su' $orma amorti&ării pentru imo'ii&ărie în $oosin)ă nu

este ree!antă în acest scop, iar înocuirie nu sunt încă în mod necesar e(ate de costu

eementeor ac2i&i)ionate în trecut. C2iar dacă ni!eu c2etuieior de capita din trecut poate

ser!i drept (2id pentru cee !iitoare, pro(no&ee conducerii pri!ind panurie #i oportunită)ie

e(ate de acestea $i de mare $oos în procesu de pre!i&ionare a $u0urior. În încercarea de a

pre&ice un re&utat a c2etuieior !iitoare de capita, se poate $ace o distinc)ie între c2etuieie decapita pentru înocuire #i cee pentru de&!otare. C2etuieie pentru înocuire sunt în principa în

$unc)ie de durata normată parcursă #i durata normată de $unc)ionare pre!ă&ute pentru

acti!ee imo'ii&ate e0istente. C2etuieie pentru de&!otare sunt în $unc)ie de cre#terea

anticipată a !oumuui !"n&ărior pentru produsee noi #i ae ceor în curs #i de (radu de utii&are

a capacită)ior e0istente.

&cionarii 'i viitorii investitori sunt interesa)i de c"#ti(u pe care î pot o')ine în urma

in!esti)iior e$ectuate în capitau unei societă)i #i, mai aes, c't din acest c'ştig poate %m!răca forma de lic)idităţi. În aprecierea di!idendeor pe are e pot încasa, ac)ionarii

tre'uie să ai'ă in$orma)ii pri!ind atitudinea sau $io&o$ia $irmei în ceea ce pri!e#te

poitica de pată a di!idendeor, precum #i cea de in!estire sau rein!estire a

disponi'iită)ior.

3<



• Creditorii incusi! 'ăncie, î#i pasea&ă temporar disponi'iită)ie cu scopu de a încasa o

do'"ndă. Această cate(orie de utii&atori este preocupată de $eu în care !or $i in!estite

aceste disponi'iită)i, ast$e înc"t să poată recupera suma a!ansată #i să încase&e do'"nda

pre!ă&ută.

A!"nd în !edere utiitatea in$orma)iior re$eritoare a pre!i&iunea $u0urior tre&orerie,considerăm necesară o anai&ă detaiată a următoareor două aspecte9

1. Concretizarea previziunilor fluxurilor de trezorerie în documente de sinteză 'u(et de

tre&orerie #i ta'ou pre!i&iona a $u0urior de tre&orerie/, ca instrumente ce re$ectă pre!i&iunie

$u0urior de încasări #i pă)i, pentru o perioadă !iitoare deimitată a ce mut un an, ce

e!iden)ia&ă de&ec2ii'ree #i care dau posi'iitatea seec)ionării mi*oaceor de $inan)are sau de

pasament adec!ate. Reai&area unei (estionări ec2ii'rate a ic2idită)ior, a ni!eu $iecărei

întreprinderi, repre&intă un o'iecti! prioritar, de care depinde însă#i e0isten)a acesteia. Pornind de

a această necesitate, considerăm utiă pre&entarea unor aspecte e(ate de (estionarea ic2idită)ior

#i, în specia, cee care !i&ea&ă o 'ună dimensionare a $u0urior de ic2idită)i #i asi(urarea unui

sod minim a acestora pentru $iecare unitate economică, în $unc)ie de speci$icu acesteia.

#. Evidenţierea principalelor utilizări ale previziunilor fluxurilor de trezorerie $ie pentru

e$ectuarea unor in!esti)ii #i $unc)ionarea acestora, $ie pentru e!auarea întreprinderii în ansam'u

său. Necesitatea anai&ării acti!ită)ii in!esti)ionae, prin prisma $u0urior, este dată de $aptu că

mi#cărie de ic2idită)i din perioada e$ectuării in!esti)iei au o pondere mare în totau $u0urior,

iar in$uen)ee in!esti)iei asupra acti!ită)ii !iitoare este esen)iaă.Acti!itatea de pre!i&ionare a $u0urior de tre&orerie este un proces compe0, în cadru

căruia sunt anai&ate in$orma)ii preuate din toate compartimentee opera)ionae ae

întreprinderii. Ne propunem să dezbatem în continuare o parte din aspectele teoretice necesare

în acest domeniu #i să reai&ăm, pe 'a&a or, un mode practic.

.#. +odele previzionale ale fluxurilor de trezorerie

4.2.1. Bug!u" # !$%&$$'

Pre!i&iunea $u0urior de încasări #i de pă)i #i întocmirea 'u(etuui de tre&orerie nu

repre&intă o acti!itate independentă, des$ă#urată indi!idua, ci se încadrea&ă în procesu compe0

a (estiunii 'u(etare dintr%o unitate economică.

3



estionarea repre&intă procedeu de utii&are a resurseor întreprinderii în !ederea

atin(erii unor o'iecti!e $i0ate în preaa'i, iar (estionarea prin intermediu 'u(eteor poartă

denumirea de (estiune 'u(etară. estiunea !ugetară este un mod de (estiune ce constă în

trans$ormarea deci&iior uate în pro(rame de ac)iune concretă, prin intermediu 'u(eteor. În

acea#i timp, este un sistem de (estiune pre!i&ionaă pe un anumit termen.Da r"ndu or, !ugetele sunt reparti&ate pe $unc)iie mari din întreprindere #i sunt

ierar2i&ate ast$e înc"t sunt dependente unee de atee într%o ordine 'ine determinată. pre

e0empu, 'u(etu !"n&ărior determină structura 'u(etuui de c2etuiei comerciae #i a 'u(etuui

produc)iei. Acesta din urmă in$uen)ea&ă 'u(etu apro!i&ionărior #i a centreor de produc)ie.

&ugetul de trezorerie repre&intă o sinte&ă a încasărior #i pă)ior ce re&ută din ceeate

'u(ete care permite întocmirea ator documente de sinte&ă pre!i&ionae 'ian) #i cont de re&utate

pre!i&ionae/. Re&utat a tuturor pre!i&iunior, e repre&intă o sinte&ă pentru ansam'u ac)iunior

întreprinderii pe termen un( #i scurt, pentru că ma*oritatea deci&iior uate în întreprindere au

e$ect asupra tre&oreriei. Acest 'u(et *oacă un ro esen)ia în cadru (estiunii $inanciare, deoarece,

prin intermediu său9

% se sta'iesc #i se urmăresc ne!oie de mi*oace 'ăne#ti pentru reai&area sarcinior de

e0poatare

% se reai&ea&ă ec2ii'ru între ic2idită)ie din acti! #i e0i(i'iitatea datoriior, o')in"ndu%

se in$orma)ii asupra condi)iior de men)inere a so!a'iită)ii $irmei

% se determină ni!eu crediteor pe termen scurt ce !or $i utii&ate #i costu acestora, precum #i posi'iită)ie de pasament pe termen scurt.

Previziunea fluxurilor de trezorerie are rou de a contri'ui a securitatea $inanciară a

unei întreprinderi #i se caracteri&ea&ă prin următoaree eemente9

• orizontul previziunii repre&entat de perioada a care se re$eră e0. un an/

• pasul previziunii este dat de inter!aee de timp în care este detaiat ori&ontu

• natura soldurilor prevăzute.

În ceea ce pri!e#te casi$icarea 'u(eteor de tre&orerie, deose'im două criterii maiimportante, #i anume9

1. En funcţie de datele disponi!ile şi de interesele gestiunii financiare , deimităm9

'u(ete unare, trimestriae, semestriae #i anuae

#. En funcţie de modalitatea de luare %n calcul a %ncasărilor şi plăţilor, se poate

deimita un buget brut de trezorerie, cuprin&"nd toate încasărie #i pă)ie perioadei #i un buget

35



net de trezorerie, o')inut prin a*ustarea pro$ituui net cu !eniturie #i c2etuieie ce nu antrenea&ă

încasări sau pă)i.

4.2.1.1. Bug! # !$%&$$' ( )&*)+! ,' "-&$-$

Diteratura de speciaitate pre&intă numeroase puncte de !edere asupra instrumenteor

utii&ate pentru reai&area pre!i&iunii $u0urior $inanciare, dar deose'irie care apar în cadru

acestora sunt e(ate de terminoo(ia utii&ată #i nu de con)inutu economic a concepteor. Ast$e,

în teoria #i practica $inanciar%conta'iă din Fran)a se utii&ea&ă $rec!ent denumirie de 'u(et sau

pan de tre&orerie, în timp ce practica americană optea&ă pentru denumirea de 'u(et a

ic2idită)ior, a0at pe $u0uri de încasări #i pă)i.

5 de$ini)ie cu caracter (enera pre&intă 'u(etu ca pe un ta'ou comparati! #i pre!i&ionaa încasărior #i pă)ior unei unită)i economice pentru o perioadă dată. Această pre!i&iune permite

depistarea e!entuaeor momente critice #i uarea măsurior corespun&ătoare9 am"narea pă)ior #i

acceerarea încasărior sau apearea a un împrumut pe termen scurt.

&. Colasse de$ine#te 'u(etu de tre&orerie ca $iind o stare pre!i&ionaă detaiată, în

(enera unară, a încasărior #i pă)ior întreprinderii, care pot, sau nu pro!eni din e0poatare. 6e

o'icei 'u(etu se ea'orea&ă anua, cu de$acare pe uni.

Da r"ndu său, C. +armuse pre&intă $u0urie de tre&orerie prin intermediu panuui de

tre&orerie, care este de$init ca un ansam'u de $u0uri ce inter!ine între două 'ian)uri anuae.

Pre&entarea panuui de tre&orerie ca pe un intermediar două 'ian)uri succesi!e este sus)inută de

următoaree ar(umente9

• eementee de tre&orerie cuprinse în 'ian)u precedent #i e0istente a începutu anuui

repre&intă sodu ini)ia, de pornire, în cadru panuui

• crean)ee #i datoriie e0istente a începutu perioadei se !or încasa în timpu anuui

• !eniturie #i c2etuieie perioadei se reai&ea&ă tota sau par)ia, ast$e înc"t

datoriie #i crean)ee neac2itate, respecti! neîncasate, se re(ăsesc ca sod $ina a posturior

'ian)iere corespun&ătoare în 'ian)u de a s$"r#itu anuui. Aceasta este o modaitate simpă de

construc)ie a unei pre!i&iuni a tre&oreriei care e!iden)ia&ă dependen)a dintre !oumu de

acti!itate a unei unită)i, re$ectat prin ni!eu !eniturior #i c2etuieior, #i $u0urie de ic2idită)i

corespun&ătoare.

Un buget de trezorerie este un ta'e care arată intrărie #i ie#irie de numerar pre!i&ionate

/8



pentru o anumită perioadă de timp. E este utii&at pentru a depista momentee în care unitatea !a

a!ea surpusuri sau de$icite de numerar, ast$e înc"t să se cunoască cu anticipa)ie c"nd tre'uie

acoperite de$icitee sau rein!estite surpusurie.

În opinia noastră, !ugetul de trezorerie este o situa)ie pre!i&ionaă întocmită, în (enera,

unar, pri!ind încasărie #i pă)ie unei unită)i, o anticipare a ec2ii'reor între ne!oie de resurse pentru e0poatare #i resursee proprii #i cee împrumutate, ec2ii'ru care are în !edere at"t

cuantumu $u0urior, c"t #i periodicitatea sau ritmu în care !or a!ea oc. Ast$e, 'u(etee anuae

de in!esti)ii, 'u(etee opera)iunior $inanciare #i ae ceor de e0poatare stau a 'a&a întocmirii

'u(eteor de tre&orerie pentru di$erite perioade, in$uen)"nd încasărie, pă)ie #i sodu or. Da

r"ndu or, aceste instrumente de pre!i&iune a tre&oreriei î#i aduc contri'u)ia a reai&area

ceorate acti!ită)i ae întreprinderii prin asi(urarea a timp a $ondurior necesare.

Entocmirea !ugetului de trezorerie se reai&ea&ă a $inau procesuui de ea'orare a

'u(etuui (enera a întreprinderii, iar tre&oreria !a $i, în mod $iresc, re&utanta pre!i&iunior din

ceeate 'u(ete9 a !"n&ărior, a apro!i&ionărior, a in!esti)iior, a c2etuieior cu personau

etc. Un 'u(et de tre&orerie este o re$ectare în termeni de încasări #i pă)i a eementeor con)inute

în ceeate 'u(ete de o'icei pentru o perioadă de un an. e su'în)ee(e că, în ea'orarea

'u(etuui tre&oreriei, tre'uie să $ie a!ute în !edere toate !"n&ărie #i cumpărărie

întreprinderii a data estimată pentru re(ementarea or e$ecti!ă, respecti! momentu încasării

sau pă)ii acestora. În acea#i timp, 'u(etu tre'uie să incudă #i sodu dintre in!esti)ii #i resursee

de $inan)are permanente, mi#cărie de ic2idită)i (enerate de cicu de in!esti)ii a $irmei $iinda!ute în !edere a data ee c"nd !or a$ecta tre&oreria.

-ealizarea previziunilor pentru toate acti!ită)ie unei unită)i $ace posi'iă e!itarea

incompati'iită)ior #i discordan)eor între di$erite posturi. Ast$e, din punct de !edere teoretic, se

poate $ace o distinc)ie asupra rouui pe care î are $iecare tip de 'u(et în între(u proces 'u(etar,

în sensu că9

W 'u(etu !"n&ărior sau ce a produc)iei este considerat 'u(et determinant, prin

$aptu că impune unee restric)ii

W 'u(etee apro!i&ionărior, c2etuieior, in!esti)iior etc. se numesc 'u(ete re&utante

#i au sarcina de a concreti&a 'u(etee determinante

W pornind de a aceste 'u(ete par)iae ae acti!ită)ii, se sta'ie#te un 'u(et (enera, e $iind

'a&a în determinarea unui cont de re&utate #i a unui 'ian) pre!i&iona.

Pre&entăm în sc2ema din $i(ura =.1 rea)ia de intercondi)ionare dinte 'u(etee unei

întreprinderi.

/1



4 u ( e t u t r e & o r e r i e i

C o d d e r e & u t a t p r e ! i & i o n a

4 i a n ) p r e ! i & i o n a t

4 u ( e t u i n ! e s t i ) i i o r

4 u ( e t u a p r o ! i & i o n ă r i o r

4 u ( e t u p r o d u c ) i e i

4 u ( e t u ! " n & ă r i o r

4 u ( e t u c 2 e t u i e i o r

)igura nr. 4.1: *elaia de intercondiionare dintre bugetele întreprinderii

e o'ser!ă că 'u(etu de tre&orerie tre'uie să )ină cont de toate ceeate 'u(ete ce sunt

sta'iite pentru un an, c2iar dacă $iecare pre&intă o serie de particuarită)i datorate tipuui de

acti!itate de e0empu, 'u(etu de tre&orerie se ea'orea&ă pe termen scurt, iar 'u(etu de

in!esti)ii este sta'iit pornind de a panurie pe termen un(/.

/2



Tabelul 4.1: +laborarea contului de rezultate a bilanului 'i trezoreriei previzionale

Contul de rezultatprevizional

6rezoreriaprevizională

&ilanţulprevizional

C)eltuieli Fenituri Plăţi Encasări ctiv Pasiv4u(etu

!"n&ărior

Ci$ra de a$aceri G G GC2etuiei

comerciae

G G

1/

G

4u(etu

produc)iei

tocuri G GConsum materii

prime

G

Consum $or)ă de

muncă

G G G

C2etuiei indirecte G G

+/

G

4u(etu

apro!i&ionărior

Ac2i&i)ii materii

prime

G G

;/

G

C2etuiei de

apro!i&ionare

G

4u(etu

c2etuieior (enerae

$otă" 1, + #i ; sunt cate(orii de c2etuiei care nu (enerea&ă $u0uri de ic2idită)i #i nu

sunt trecute în cate(oria pă)ior c2etuiei cu amorti&ărie #i pro!i&ioanee/.

În ta'eu =.1 dispunem de reparti)ia pe 'u(ete a eementeor ce participă a o')inerea

ceor trei situa)ii $inanciare pre!i&ionae cont de re&utate, 'ian) #i tre&orerie pre!i&ionaă/.

Ca urmare a $aptuui că !oumu de acti!itate des$ă#urat într%o unitate !aria&ă în $unc)ie deo serie de $actori interni sau e0terni/, pre!i&iunie tre&orerie tre'uie reactuai&ate periodic, iar

pentru a controa riscu producerii unor de&ec2ii're se impune o anai&ă a e!ou)iei sodurior

de tre&orerie în di$erite ipote&e ae acti!ită)ii. Conceperea #i anai&area 'u(eteor de tre&orerie,

mai aes în ceea ce pri!e#te (radu de sensi'iitate a $u0urior de ic2idită)i a modi$icărie

!oumuui de acti!itate, necesită utii&area in$ormaticii #i a unor pro(rame speciae în

/3



preucrarea dateor. În cadru acestor pro(rame se poate modi$ica orice ipote&ă spre e0empu,

ci$ra de !"n&ări pre!i&ionată, perioada de acordareMprimire credituui cien)iM$urni&ori etc./ sau se

pot adău(a o serie de eemente spre e0empu, do'"nda a împrumuturi, crean)e irecupera'ie

etc./, ast$e înc"t 'u(etu de tre&orerie să $ie actuai&at imediat.

În $unc)ie de $u0urie pre!i&ionae ae încasărior #i pă)ior, sodu de tre&orerie !aria&ă #i poate de!eni a un moment dat ne(ati!, ca& în care resursee e0terioare pro!enite de a 'ănci atra(

o serie de pă)i supimentare su' $ormă de do'"n&i, care !or in$uen)a $u0urie de pă)i !iitoare.

Ea'orarea 'u(etuui de tre&orerie pre&intă un (rad înat de di$icutate, deoarece

presupune coectarea numeraruui, pre!i&iuni #i in$orma)ii necesare acestui scop. :re&orieru

tre'uie să cunoască (estiunea întreprinderii pentru a putea 'ene$icia de toate in$orma)iie

necesare, iar pentru a 'aansa 'u(etu tre'uie să ac)ione&e, în primu r"nd, asupra posturior cu

pondere mare în structura încasărior #i pă)ior. Pentru ea'orarea 'u(etuui de tre&orerie se poate

utii&a una dintre următoaree metode9

1. metoda încasărior #i pă)ior

+. metoda 'ian)urior.

1. Ea'orarea 'u(etuui de tre&orerie pe 'a&a metodei %ncasărilor şi plăţilor presupune o

structurare a $u0urior după natura acestora $u0uri de încasări, $u0uri de pă)i/ #i după o'iectu

or $u0uri de e0poatare #i în a$ara e0poatării, respecti! $u0uri de in!esti)ii #i de $inan)are/.

Aceasta este o metodă 'a&ată pe o a'ordare 'u(etară #i anaitică $oarte precisă, prin care sereai&ea&ă o pre!i&iune a încasărior #i a pă)ior, pornind de a pani$icarea !eniturior, din care

sunt e0cuse cee neîncasa'ie produc)ia stocată, !"n&ărie pe credit/ #i de a pani$icarea

c2etuieior, din care sunt e0cuse cee nepăti'ie amorti&ări #i pro!i&ioane cacuate/. Această

modaitate de construc)ie a 'u(etuui de tre&orerie este sus)inută #i pre&entată de iteratura de

speciaitate c2iar dacă nu su' această denumire.

3!iectivul !ugetului de trezorerie este acea de a pre!edea condi)iie ec2ii'rării

$u0urior monetare prin intermediu posturior de disponi'iită)i #i, mai aes, prin (estionarea

crediteor pe termen scurt. E permite determinarea sumeor disponi'ie sau a necesaruui de

tre&orerie a s$"r#itu perioadei de pro(no&ă, de re(uă, o ună. Ast$e, într%o a'ordare simpă,

'u(etu de tre&orerie poate $i structurat în trei păr)i $i(ura <%+/9

a/ sodu disponi'iită)ior a începutu perioadei

' încasărie #i pă)ie (enerate de acti!ită)ie de e0poatare #i cee din a$ara e0poatării în

cursu perioadei

//



6 i s p o n i ' i i t ă ) i a î n c e p u t u p e r i o a d e i

, / s a u , % /

, / s a u , % /

8

Î n c a s ă r i d i ne 0 p o a t a r e

% P ă ) i d i ne 0 p o a t a r e

A o d d i ne 0 p o a t a r e

A o d d i n a $ a r ae 0 p o a t ă r i i

6 i s p o n i ' i i t ă ) i M d e $ i c i t a s $ " r # i t u p e r i o a d e i

Î n c a s ă r i d i n a $ a r ae 0 p o a t ă r i i

% P ă ) i d i n a $ a r ae 0 p o a t ă r i i

c/ sodu $ina a disponi'iită)ior a s$"r#itu aceei perioade.

a 5oldul iniţial al disponi!ilităţilor constituie o resursă preuată din una precedentă.

Apare, ast$e, %ntre!area dacă toate aceste ic2idită)i sunt e$ecti! disponi'ie pentru e$ectuarea

pă)ior. -ăspunsul a această între'are poate $i po&iti!, dar e0istă #i situa)ii c"nd este ne(ati!.

pre e0empu, emiterea unor e$ecte comerciae de pată an(a*ea&ă de$initi! o întreprindere înac2itarea unei datorii. Înre(istrarea conta'iă a decontării în momentu emiterii documentuui, #i

nu în momentu e$ectuării e$ecti!e a !iramentuui, poate duce a situa)ia e0isten)ei în cont, a

s$"r#it de perioadă, a unor sume care $ac o'iectu unei decontări 'ancare a începutu perioadei

!iitoare. Aceea#i situa)ie poate să apară #i atunci c"nd sunt primite e$ecte comerciae de încasat #i

a căror scaden)ă este în perioada următoare sau a căror decontare 'ancară se reai&ea&ă după

c"te!a &ie spre e0empu, cecurie/.

)igura 4.%: Determinarea soldului de trezorerie la s!,r'itul perioadei

Re&o!area acestor situa)ii se poate $ace prin două !ariante9

% $ie că se utii&ea&ă conturi conta'ie de înre(istrare a -situa)iior de a#teptareL, iar

opera)iunie de trans$er a ic2idită)ior se e!iden)ia&ă în momentu reai&ări or e$ecti!e

% $ie că se are în !edere, în momentu întocmirii 'u(etuui, deducerea din sodu de pornire

a $ondurior care nu sunt disponi'ie.

Considerăm că prima !ariantă este mai indicată, a!"nd în !edere $aptu că sistemu

/



conta'i o$eră o ast$e de aternati!ă prin utii&area conturior9 cecuri de încasat, e$ecte de pată,

e$ecte comerciae de încasat etc.

! Encasările şi plăţile realizate %n cursul perioadei repre&intă două păr)i distincte ae

'u(etuui, în cadru cărora $u0urie monetare sunt (rupate în $unc)ie de natura opera)iunior ce

au stat a ori(inea or e0poatare sau în a$ara e0poatării/, ast$e9- ncasările din e/ploatare sunt încasărie pro!enite din !"n&ări sau din prestări de ser!icii

pro(no&ate a se reai&a în perioada !i&ată, dar #i din încasări de crean)e reai&ate în contu

!"n&ărior din perioada anterioară. 6e o'icei, încasărie pre!ă&ute a se reai&a din !"n&ări incud

ta0ee #i nu )in seama de e!entuaee reduceri $inanciare ce se pot acorda cien)ior.

% ncasările din a!ara e/ploatării se re$eră a încasărie nete din cedărie de acti!e, cee

corespun&ătoare procurării de resurse permanente, precum #i e!entuaee do'"n&i #i

di!idende de încasat

% Plăile corespunzătoare activităii de e/ploatare sunt mut mai !ariate #i incud9 pă)i

pentru ac2i&i)ii, corespun&ătoare at"t ac2i&i)iior pre!ă&ute prin 'u(et, c"t #i ceor preuate su'

$ormă de datorii a$erente ac2i&i)iior din perioada anterioară/, saarii #i c2etuiei sociae, ser!icii

din e0terior, ate impo&ite #i ta0e

% Plăile corespunzătoare activităilor din a!ara e/ploatării se re$eră a ac2i&i)ii de

imo'ii&ări sau $inan)area unor in!esti)ii, ram'ursări de împrumuturi, di!idende de pată etc.

c 5oldul final al perioadei este ce o')inut înainte de a ua o deci&ie de $inan)are sau de

pasament. Unu dintre o'iecti!ee poiticii $inanciare dintr%o unitate constă în men)inereasodurior de ic2idită)i c"t mai aproape de &ero, ast$e înc"t să nu e0iste disponi'iită)i care pot

duce a pierderi prin neutii&are spre e0empu, prin scăderea puterii de cumpărare/, dar nici să

e0iste o situa)ie de de&ec2ii'ru care să ducă a utii&area crediteor dec"t în situa)ii *usti$icate/.

6e)inerea unui sod minim, e$ecti! disponi'i permanent, constituie o restric)ie impusă prin 'u(et

#i care se *usti$ică prin următoaree moti!e9

% Necesitatea de a depă#i perioadee de desincroni&are acută între intrărie ie#irie de

ic2idită)i determinate de anumi)i $actori, cum sunt9 decaa*ee între încasări #i pă)i, caracteru

se&onier a acti!ită)ii etc. În aceste condi)ii, intrărie #i ie#irie de numerar sunt, într%o anumită

măsură, impre!i&i'ie, moti! care determină de)inerea unor sume de si(uran)ă denumite

solduri de precauţie pentru $uctua)ii înt"mpătoare. Necesitatea de)inerii acestor soduri de

precau)ie este mut diminuată în ca&u în care unitatea are acces u#or a $onduri împrumutate

% Pre!enirea di$icută)ior de tre&orerie curente care ar re&uta din $aimentu unor

cien)i, pro'eme sociae în interioru întreprinderii, erori de pre!i&iune ae !"n&ărior etc.

/-



odurie conturior de ic2idită)i $oosite pentru asi(ura pă)i curente se numesc solduri de

tranzacţii

% Crearea posi'iită)ii de a specua anumite momente în care se pot $ac di$erite ac2i&i)ii a

pre)uri a!anta*oase, c2iar dacă ee nu erau pre!ă&ute pentru ace moment, sau se pot scuti

e!entuaee pă)i supimentare într%o perioadă !iitoare, în ca&u în care se preconi&ea&ă o cre#terea pre)urior. Aceste soduri ce pot permite unită)ii să pro$ite de pe urma unor situa)ii a!anta*oase,

sunt denumite solduri speculative.

u'iniem $aptu că necesitatea e0isten)ei di$eriteor cate(orii de soduri de si(uran)ă nu

presupune cacuu sumeor necesare pentru $iecare din aceste scopuri pentru ca apoi să se adune

#i să se determine necesaru de numerar. 6e mute ori, aceea#i sumă ser!e#te mai mutor scopuri,

pentru că este esen)ia ca întreprinderea să dispună de su$iciente $onduri pentru a putea pro$ita de

reducerie comerciae #i $inanciare pe care e%ar putea o')ine în ca&u ac2itării datoriior într%un

anumit termen.

4.2.1.2. P$/'%'u*- 0*)-$'"&$ ,' +"3'"&$

Reai&area 'u(eteor de tre&orerie are în !edere un sod ini)ia, cunoscut sau u#or de

determinat, a care se adau(ă seria încasărior #i seria pă)ior, în $unc)ie de care se determină

sodu $ina. Ast$e, din toate aceste eemente nu se cunosc cu e0actitate seria încasărior #i seria

pă)ior, ceea ce presupune o serie de opera)iuni pri!ind (estionarea acestora.

estiunea %ncasărilor şi plăţilor urmăre#te pre!i&iunea, dimensionarea #i corearea

opera)iior care (enerea&ă încasări #i pă)i, ast$e înc"t să se o')ină un ec2ii'ru #i să se e!ite

situa)iie de incapacitate de pată sau $ormarea unui surpus de ic2idită)i $ără utii&are imediată. 5

'ună (estionare a încasărior #i pă)ior presupune o încasare a timp a crean)eor pentru a se putea

$ace $a)ă pă)ior către ter)i. Într%un asemenea demers, punctu de pecare în estimarea

necesită)ior !iitoare de $onduri î constituie pre!i&iunea !"n&ărior, adică estimarea !"n&ărior

pentru o anumită perioadă.1. Previziunea %ncasărilor re&ută în mod direct din pre!i&iunea !"n&ărior, acestea

repre&ent"nd sursa principaă a încasărior. În reai&area or se !or a!ea în !edere !"n&ărie

pro(no&ate de ser!iciu de mar7etin( a unită)ii, dar #i modu în care se !or re(a crean)ee $a)ă de

cien)i. Anai&a moduui cum se reai&ea&ă decontărie cu cien)ii re!ine ser!iciuui $inanciar #i se

'a&ea&ă pe studii statistice asupra e#aonării în timp a încasării !eniturior. Ast$e, pentru a o')ine

/<



o pre!i&iune corectă a !"n&ărior se )ine seamă de9

2nfluenţa factorilor externi, deoarece $iecare entitate $unc)ionea&ă într%un mediu

economic #i competiti! speci$ic #i pe care tre'uie să% cunoască

2nfluenţa factorilor interni, între care deimităm9 cerin)ee cien)ior, !"n&ărie

poten)iae date de a(en)iie de !"n&ări pe care e poate a!ea entitatea etc. naliza tendinţelor viitoare, care presupune $ie continuarea unei cre#teri cu acea#i

ritm anterior, $ie că se au în !edere e!entuae modi$icări în ritmu cre#terii. :otu#i, ipote&a

con$orm căreia ci$ra !"n&ărior !a continua să crească a $e ca în perioada anterioară nu este

întotdeauna !aa'iă #i poate duce a pre!i&iuni nereaiste, ae căror consecin)e pot $i9

• 6acă pia)a se e0tinde #i depă#e#te ni!eu pre!i&ionat, entitatea se a$ă în situa)ia de a nu

satis$ace toate cererie consumatorior

• 6acă ci$ra pre!i&ionată a !"n&ărior se do!ede#te prea optimistă, entitatea se poate (ăsi în

situa)ia de a a!ea prea mute stocuri #i capacită)i neutii&ate. Aceasta !a duce a !ite&e

reduse de rota)ie $ie pentru stocuri, $ie pentru ceeate acti!e, a costuri mari #i a posi'ie

pierderi datorate u&urii morae a imo'ii&ărior sau perioadeor de (aran)ie imitate ae

stocurior. Riscu ce mai mare apare în situa)iie în care apro!i&ionărie se $ac cu

anticipa)ie, pentru reai&area unui anumit !oum de produse estimat a se !inde în perioada

!iitoare #i care nu se !a reai&a.

5dată sta'iită ci$ra !"n&ărior pentru perioada următoare #i reparti&area ei unară,

previziunea %ncasărilor !a )ine cont de modi$icărie ce !or a!ea oc în structura !"n&ărior #i în

(radu de so!a'iitate a cien)ior întreprinderii, care !or in$uen)a decaa*u între datee i!rărior

#i cee ae încasărior. În determinarea $u0urior de încasări se procedea&ă ast$e9

1. 6in datee conta'ie anterioare se preiau in$orma)ii asupra moduui încasare a

crean)eor, #tiind că o parte din !"n&ări se încasea&ă pe oc, iar o ată parte se e#aonea&ă în cote

procentuae pentru perioadee următoare. Practica demonstrea&ă că apro0imati! = din !"n&ări

se încasea&ă după < sau B de &ie. Este $oarte important să se cunoască cu e0actitate !"n&ărie

#i structura cien)ior pe termene de încasare pentru utimee uni ae anuui precedent, pentru că!"n&ărie pe credit ae acestei perioade se !or încasa a începutu anuui curent. V"n&ărie unare

!or $i încasate în unie următoare după o re(uă sta'iită pe 'a&a dateor din trecut

+. 6ecaa*u în timp, între momentu înre(istrării !eniturior #i ce a încasărior în

perioada anterioară, poate $i e0trapoat în !iitoru an cu e!entuae a*ustări în ca&u în care se

estimea&ă o acceerare sau o încetinire a !ite&ei de decontare

/



;. Crean)ee $a)ă de cien)i sau de'itori rău%patnici ori în iti(iu se !or înscrie în 'u(et cu

o anumită pruden)ă, at"t în ce pri!e#te suma c"t #i termenu de încasare.

Pre&entăm, în cee ce urmea&ă, un exemplu privind previziunea %ncasărilor din

exploatare pentru trimestru I anu N pornind de a următoaree date #i ipote&e9

% v'nzările lunilor9 decem'rie anu -N%% ;. mii ei, ianuarie anu N % ;+. miiei, $e'ruarie anu N % ;<. mii ei #i martie anu N % ;B. mii ei pentru una decem'rie

!aoarea !"n&ărior este cea e$ecti!ă, iar pentru următoaree trei uni este !aoarea

preconi&ată a se reai&a/

%ncasările se reai&ea&ă în propor)ie de = în una curentă, ; în prima ună ce

urmea&ă !"n&ărior, iar di$eren)a de + în a doua ună.

Încasărie din !"n&ărie pre!i&ionate a se reai&a unar se pre&intă ca în ta'eu <.;.

Tabelul nr.4. ": Previziunea încasărilor din v,nzări

mii ei

Guna F'nzări realizate EncasăriEncasări din

anul $l

= ; + 6otal

%ncasăriIanuarie ;+. ?. 1B. +=.Fe'ruarie ;<. B. 1>. ?B. ;+B.artie ;B. 1@. 1+. B<. ;<B.

C2iar #i în condi)iie în care se )ine cont de toate aspectee ce pot in$uen)a încasărie, o

do&ă de incertitudine persistă asupra estimării intrărior de ic2idită)i deoarece acestea nu depind

doar de deci&iie uate în interioru întreprinderii, ci #i de deci&iie care se !or ua în mediu

economic în care acti!ea&ă $irma #i care sunt (reu de controat #i de pro(no&at.

#. Previziunea plăţilor este re&utatu deci&iior pe termen un( ram'ursări de

împrumuturi, an(a*amente #i re(ementări pri!ind ac2i&i)iie de imo'ii&ări/ #i a deci&iior

curente, de e0poatare pă)i către $urni&ori #i ate c2etuiei comerciae, pata saariior etc./.

Estimarea pă)ior !iitoare corespunde di$eriteor eemente de c2etuiei, iar natura di$erită a

acestora determină o serie de particuarită)i, at"t în ce pri!e#te mărimea or anuaă, c"t #i

e#aonarea scaden)ei de pată. În $unc)ie de dependen)a $a)ă de !oumu de acti!itate dintr%o

unitate, se pot deimita9

• pă)i care !aria&ă în $unc)ie de !oumu de acti!itate pre!i&ionat

• pă)i semi!aria'ie, a căror mărime depinde de !oumu produc)iei, dar nu în mod direct #i

propor)iona

/5



• pă)i reati! constante.

Pre!i&iunea plăţilor care depind %n mod direct de volumul activităţii se re$eră a9

1.Ac2i&i)iie de stocuri #i de ser!icii de a $urni&ori, care se pani$ică în corea)ie cu

estimărie pro(ramuui de produc)ie în unită)ie de produc)ie, construc)ii, a(ricutură/ sau de

comerciai&are în comer)/, dar #i în $unc)ie de ni!eu minim necesar a unor stocuri de si(uran)ă.E#aonarea a pată a acestor apro!i&ionări se !a $ace în str"nsă dependen)ă cu pre!i&iunea

încasărior, în ca& contrar unitatea (ăsindu%se în situa)ia de a nu a!ea disponi'iită)i necesare

e$ectuării pă)ior. 6acă se cunoa#te ni!eu pro(no&at a apro!i&ionărior #i structura pe termene

de pată a o'i(a)iior $a)ă de $urni&ori se pot determina sumee #i momentee pă)ior poten)iae.

+.Pă)ie pentru cate(oriie de impo&ite sau ta0e care !aria&ă în $unc)ie de ci$ra de a$aceri

spre e0empu, :VA #i impo&itu pe pro$it/.

Pre!i&iunea plăţilor care nu variază proporţional cu volumul producţiei presupune9

1. Pre!i&iunea c2etuieior cu personau, care se $ace pornind de a datee din anu

precedent #i în str"nsă corea)ie cu poitica unită)ii pri!ind $or)a de muncă. tructura #i !oumu

c2etuieior de persona se determină în $unc)ie de9 număru de saaria)i pre!ă&ut a ucra în

unitate în perioada !iitoare, de concedieri, de recai$icări, de sistemu de saari&are utii&at, de

pre!ederie cadruui e(isati! care re(ementea&ă saari&area. Pă)ie (enerate de decontărie cu

personau di$eră în $unc)ie de modaitatea de reparti&are pe uni a c2etuieior cu saariie,

di$eren)ee unare apar în specia a societă)ie cu acti!itate se&onieră sau acoo unde speci$icu

acti!ită)ii creea&ă perioade de !"r$+. Pă)ie (enerate de pata impo&iteor #i ta0eor. În cadru acestora sunt incuse acee

cate(orii de impo&ite #i ta0e ce cresc o dată cu cre#terea ci$rei de a$aceri, dar nu în acea#i ritm

e0empu9 impo&itu pe saarii, impo&itu pe di!idende, o'i(a)iie sociae etc./ sau se pot men)ine

a acea#i ni!e c2iar #i în situa)ia unei reduceri a !"n&ărior.

;. 6imensionarea cu preci&ie a sumeor necesare e!entuaeor in!esti)ii pre!ă&ute în

'u(etu de in!esti)ii #i sta'iirea momentuui în care tre'uie $ăcută decontarea acestora, par)iaă

sau totaă.Plăţile relativ constante, care sunt cuprinse în 'u(etu de tre&orerie pentru care se

cunoa#te at"t suma, c"t #i scaden)a imită de pată, se re$eră a9

% c2iriie #i rede!en)ee unare datorate de societate

% ratee scadente a ram'ursarea unui împrumut pe termen un( etc.

Un aspect deose'it de important în întrea(a acti!itate de pre!i&ionare a pă)ior tre'uie să

8



e!iden)ie&e perioadee de !"r$, din cadru unii, pentru e$ectuarea pă)ior, ast$e înc"t să se e!ite

perioadee de (o temporar de casă.

În urma ceor pre&entate, se poate u#or constata că activitatea de previziune a

trezoreriei repre&intă o sarcină extrem de importantă, iar rou acesteia cre#te pe măsură ceeconomia unei )ări se con$runtă cu !locajul economicofinanciar. inteti&"nd, putem spune că

scopul previziunii trezoreriei şi gestiunii lic)idităţilor constă în9

% $oosirea ra)ionaă #i oportună a capitauui

% asi(urarea că în perioadee de !"r$ ae pă)ior se !a dispune de numerar su$icient sau de

acti!e cu un (rad ridicat de ic2iditate

% satis$acerea o'i(a)iior de pată asumate prin contracte #i a ceor care decur( din ate

re(ementări impo&ite #i ta0e, di!idende, do'"n&i/.

% asi(urarea unui inter!a de timp su$icient p"nă a scaden)a pă)ior pentru ca societatea să

poată (ăsi #i ne(ocia resursee de $inan)are în condi)ii $a!ora'ie

% crearea unei reputa)ii 'une a întreprinderii pe pia)a 'ancară #i $a)ă de a)i creditori în

ceea ce pri!e#te promptitudinea #i respectarea termeneor de ram'ursare a sumeor

datorate

% crearea unor premise $a!ora'ie !aori$icării în a!anta* a condi)iior de con*unctură a

'anior pe pia)ă sau a ceor mai oportune ac2i&i)ii sau ator tipuri de tran&ac)ii

% in!estirea capitauui ic2id e0cedentar pe perioade mai scurte sau mai un(i, asi(ur"nd#i !aori$icarea acestor $onduri 'ăne#ti.

În ceea ce pri!e#te previziunea %ncasărilor şi a plăţilor corespunzătoare activităţilor

de investiţii şi finanţare se procedea&ă a preuarea or din 'u(etee corespun&ătoare acestor

acti!ită)i, 'u(ete care sunt mai u#or de pre!ă&ut sau c2iar reai&ate din momentu apro'ării

procesuui in!esti)iona.

CAPITOLUL V. TEORIA PLANIFICĂRII STRATEGICE

1



=.1. Definirea şi elementele strategieiÎnceputurie pani$icării strate(ice de'utea&ă cu utii&area 'u(etuui ca o 'a&ă

opera)ionaX de pre!i&ionare #i a*un(e dupX < $a&e de e!ou)ie a $orma sa cea mai înată

mana(ementu strate(ic.

0aza 1 Pani$icarea $inanciară de 'a&X utii&ea&X 'u(etu ca instrument de pani$icare

reai&at pe o 'a&X anuaă #i cu $ocai&are $unc)ionaă în scopu reai&ării unui contro opera)iona

contro curent/.

0aza # Pani$icarea 'a&ată pe pre!i&iune utii&ea&ă ca principa instrument anai&a

mediuui în scopu aocării resurseor pe un ori&ont de c")i!a ani. Un mare nea*uns a acestei

a'ordări o repre&intX modu static de aocare a resurseor. Pre!i&ionarea este orientarea spre

$undamentarea unui pan de cre#tere a or(ani&a)iei.

0aza / Pani$icarea orientate e0tern !i&ea&ă reai&area unui răspuns acti! a

or(ani&a)iei a pro!ocărie mediuui e0tern. Ca eement centra se constată e0isten)a unei K("ndiri

strate(iceL ce constX în construc)ia unor aternati!e strate(ice ca re&utante ae unui proces

compe0 #i compet de anai&ă a pie)ei #i concuren)ei. odu de aocare a resurseor este de

această dată dinamic, ceea ce asi(ură o $e0i'iitate mai mare a acesteia.

0aza ana(ementu strate(ic repre&intă treapta superioară de e!ou)ie a pani$icării

strate(ice. pre deose'ire de ceeate ; a'ordări, or(ani&a)ia î#i creea&X !iitoru prin diri*area #i

coordonarea tuturor resuseor #i o')inerea a!anta*uui competiti! pe de o parte, #i a reai&ării unei

$e0i'iită)ii structurae #i a procesuui de pani$icare. Eementu de sta'iitate a or(ani&a)iei îrepre&intă un sistem de !aori ce $a!ori&ea&ă creati!itatea.

Planificarea strategică poate $i de$inită drept un procesMinstrument de mana(ement care

permite unei or(ani&a)ii să se concentre&e asupra unei ainieri e$iciente a resurselor sae cu

misiunea #i viziunea sa.

trate(ia este, prin urmare, o perspecti!ă, o po&i)ie, un pan, un mode. trate(ia este o

punte între poitică, pe de o parte, #i tactică sau ac)iunie concrete, pe de ată parte. Pani$icarea

strate(ică este o acti!itate de mana(ement, de or(ani&are #i de deci&ie.

5trategia înseamnă direc)ia #i o'iecti!u pe termen un( a or(ani&a)iei, care are menirea

de a asi(ura a!anta*e competiti!e or(ani&a)iei, con$i(ur"nd resursee pe care contea&ă, într%un

mediu e0trem de !ersati spre a reai&e o'iecti!u pentru care or(ani&a)ia a $ost creată potri!it

a#teptărior. trate(iie stau a 'a&a ea'orării poiticior or(ani&a)ionae.

trate(ia înseamnă o deci&ie sau succesiuni de deci&ii/ uată pe 'a&a unei e!auări

anterioare a situa)iei actuae a unei or(ani&a)ii pentru a îndepini o'iecti!ee sta'iite de

2



mana(ementuui or(ani&a)iei, utii&"nd mi*oacee pe care or(ani&a)ia e are a dispo&i)ie. În acest

conte0t, este car că pre%condi)ia necesară pentru $ormuarea unei strate(ii este în)ee(erea cară #i

ar(ă a re&utateor ce tre'uie o')inute.

Componentee unei strate(ii deri!ă din modu cum aceasta este de$inită, $iind

următoaree91. Viziunea repre&intă aspira)ia or(ani&a)iei către !iitor pe termen un( de peste = ani #i

este e0primată concis si u#or de în)ees de către persona #i pu'ic, într%o scurtă propo&i)ie care nu

este necesar să con)ină eemente cuanti$ica'ie. Vi&iunea tre'uie să asi(ure unitatea or(ani&a)iei

prin ae(erea unui o'iecti! comun.

ta'iirea !i&iunii este responsa'iitatea eaders2ip%uui or(ani&a)iei, a

topmana(ementuui. Aceasta se $ace printr%o decara)ie de an(a*ament. He$ii de or(ani&a)ie,

persoanee cu $unc)ii de conducere tre'uie să ai'ă o contri'u)ie semni$icati!ă a de$inirea

o'iecti!eor, măsurior #i priorită)ior.

2. isiunea e0primă moti!u principa, scopul pentru care or(ani&a)ia e0istă #i pentru

care a $ost creată, 0biectivul global c"nd este !or'a despre o arie de acti!itate. 6esi(ur că în

ca&u autorită)ior pu'ice misiunea deri!ă din te0tu e(ii, dar în esen)ă e(ea de or(ani&are care

se re$eră a acea institu)ie de$ine#te #i scopul pentru care a $ost creată aceasta #i atri'u)iie ei.

isiunea se enun)ă su' $ormă de an(a*ament. 6ecara)ia tre'uie să acopere o perioadă de ;%= ani

#i poate $i re!i&uită pe parcursu perioadei, iar pentru $ormuarea ei se $oose#te un im'a*

simpu, concis, nu mai mut de ; propo&i)ii.!. Valorile decarate ae strate(iei.

". #biective principae, speci$ice reai&ea&ă descrierea e$ecteor unor inter!en)ii ae unui,

pan proiect, pro(ram, într%un mod cuanti$ica'i. 5'iecti!ee repre&intă prima componentă

opera)ionaă a strate(iei #i se 'a&ea&ă pe misiunea or(ani&a)iei, sta'iită pe 'a&a anai&ei interne

#i e0terne a or(ani&a)iei precum #i a mediuui în care aceasta e0istă #i î#i des$ă#oară acti!itatea.

$. %esursele repre&intă setu de eemente de natură $i&ică, umană, in$orma)ionaă,

$inanciară #i de timp, necesar în or(ani&a)ie, care poate $i apeat, disponi'i pentru ca strate(ia să

de!ină opera)ionaă.

>. Controlul înseamnă monitori&area de&!otării, deruării acti!ită)ii, în scopu9

% introducerii unor corec)ii, a*ustării re$eritoare a ac)iunie, strate(iie aese

% e!auării strate(iei #i acti!ită)ii în ceea ce pri!e#te (radu de success o')inut din punct de !edere

a scopuui speci$ic.

3



Exemplu de strategie: &trategia de Comunicare a 'elegaţiei Comisiei Europene în %om(nia

Viziunea : Rom"nii să%#i asume !aorie Uniunii Europene.

isiunea) 6e a in$orma #i a comunica aceste !aori cu societatea rom"nească.

Valorile declarate tre'uie să se 'a&e&e pe următoaree principii9

% Fe0i'iitatea9 Capacitatea de a răspunde rapid a semnaee !enite din mediu e0tern.% :ransparen)a9 capacitatea de a $urni&a a timp in$orma)ie o'iecti!ă #i corectă despre acti!itatea

dee(a)iei.

% Neutraitate poitică9 a'ordarea neutră a casei poitice din Rom"nia, concomitent cu cooperarea

cu institu)iie statuui aese democratic.

% E$icien)a9 utii&area optimă a resurseor în !ederea atin(erii impactuui ma0im.

% Răspunderea pu'ică9 în centru poiticii acestei dee(a)ii stă interesu pu'ic

#biectivele strategice:

I Îm'unătă)irea in$ormării pu'ice pri!ind su'iectee c2eie ae post%aderării a Uniunea

Europeană prin9

A. timuarea de&'aterii pu'ice pri!ind !aorie Uniunii Europene

4. Aducerea in$orma)iior mai aproape de casee oamenior

C. Adaptarea in$ormării a ne!oie (rupurior prioritarecopii, tineret, popua)ie ruraă/

6. Cre#tere transparen)ei $ondurior Uniunii Europene

E. Îm'unătă)irea în)ee(erii mandatuui 6ee(a)iei Comisiei Europene în Rom"nia

II Asi(urarea continuării comunicării după aderare a un ni!e ce pu)in e(a cu ce dinainte deaderare prin9

A. Cre#terea capacită)ii de comunicare a poten)iaior nou !eni)i în cadru dee(a)iei

4. Îm'unătă)irea capacită)ii (rupurior interesate, de a administra in$orma)ia europeană

%esursele umane *i financiare sunt următoaree)

% o ec2ipă de @ persoane care ucrea&ă $u time pe pro'eme de comunicare ec2ipa de in$ormare%

comunicare a 6ee(a)iei/

% o ec2ipă de e0per)i în comunicare independen)i de apro0imati! < persoane$u #i part time/

% un 'u(et anua de apro0imati! ; miioane de euro dintre care 1 miion de euro repre&intă

(ranturi pentru or(ani&a)ii non%pro$it care deruea&ă proiecte de in$ormare #i apro0imati! +

miioane de euro repre&intă contracte de ser!icii pentru impementarea strate(iei de comunicare/.

/



=.#. @lementele planificării strategice Principaee eemente ae pani$icării strate(ice sunt9

1/ Anai&a strate(ică

+/ Ae(erea strate(ică

3@ Im$leme#t&e& )t&te6iei

1 A*-"'%- !$-!g')

Principaee tipuri de anai&ă strate(ică preiminară sunt9

W naliza factorilor interesaţi

W naliza situaţiei actuale

W naliza o!iectivelor

W naliza strategiilor

+naliza factorilor interesaţi

)actorii interesai, sunt de$ini)i ca persoane, (rupuri de persoane, institu)ii, or(ani&a)ii pro$esionae, companii care pot a!ea o e(ătură directă sau indirectă cu tema sc2im'ării ce !a $i

supusă pani$icării strate(ice. e !or identi$ica to)i acei $actori, actori care ne pot in$uen)a po&iti!

sau ne(ati! demersu nostru. Ace#tia ne pot spri*ini cu in$orma)ii at"t în $a&a de ea'orare a

pani$icării strate(ice c"t mai aes în $a&a de impementare a strate(iei. Pentru aceasta se impun

sesiuni periodice de consutare #i ori înc2eierea de parteneriate.

5 metoda de anai&ă $oarte uiti&ată pentru anai&a $actorior interesa)i este 6ia(rama

Venn.

6ia(rama Venn este o metodă care spri*ină identi$icarea persona*eor c2eie în deruarea cu

succes a ac)iunii strate(ice #i interesu acestora în cadru domeniuui supus sc2im'ării. În cadru

unui $orum tematic se !a cere participan)ior să determine ocu acestora prin desenarea unor

cercuri mici, mi*ocii si mari, repre&ent"nd interesu acestor actori în pri!in)a o'iecti!eor

strate(ice. Aceste cercuri pot $i pasate în dreptu desenuui care repre&intă o'iecti!u (o'a a

strate(iei în mai mute po&i)ii9

1. cerc e0tern, care repre&intă $aptu că actorii (rupuui nu au interes comun în atin(erea

o'iecti!uui propus

+. cerc tan(ent, care repre&intă sc2im' de in$orma)ii între actori #i aria de interes

;. suprapunere par)iaă, care repre&intă o anumită cooperare între actori #i aria de interes

<. suprapunere accentuată, care înseamnă o cooperare intensă.



6ia(ramă VENN

Participan)ii a un $orum !or de&'ate în comun rea)ia dintre ei #i o'iecti!ee pani$icării

-



strate(ice.

Anai&a Venn asi(ură cari$icarea situa)iei #i îndeamnă participan)ii să%#i determine

propriie po&i)ii. Ast$e se !a cari$ica, care sunt actorii interesa)i persoane, (rupuri, institu)ii,

care pot $i ne(u!ernamentae, autorită)i pu'ice ocae/, cine sunt poten)iaii $inan)atori, care sunt

partenerii în acti!ită)i #i cine sunt cei neinteresa)i sau cei care sunt contra acestor concepte.Această anai&ă e!auea&ă în primu r"nd a'teptările $actorior interesa)i, ca #i ne!oi po&iti!e sau

ne(ati!e/ #i apoi se !a a!ea în !edere poten)iaa or contri'u)ie a impementarea strate(iei.

+naliza situaţiei actuale

Anai&a situa)iei actuae identi!ică aspectele negative problemele prin raportare la un

anumit model or(ani&a)iona, de proces ori de stare, după natura domeniuui supus sc2im'ării,

mode care este repre&entat de cadrul legal e/istent de valorile cultura organizaiei 'i principiile

declarate aături de viziunea asumată de către top%mana(ementu or(ani&a)iei.

Anai&a situa)iei actuae impică9

a. Identi$icarea pro'emeor ma*ore de$inite ca stări, situa)ii, di$icută)i, aspecte ne(ati!e cu care

se con$runtă (rupurie )intă, 'ene$iciarii #i $actorii interesa)i

'. Ierar2i&area pro'emeor pe 'a&a rea)iei cau&ă%e$ect #i !i&uai&area în $ormă (ra$ică su' $ormă

de ar'ore.

<



E0empu9

AR45REDE PR54DEED5R

+naliza obiectivelor

itua)ia ne(ati!ă iustrată de ar'oree pro'emeor este transpusă într%o situa)ie

îm'unătă)ită, prin re$ormuarea po&iti!ă a pro'emeor identi$icate. Aceste $ormuări po&iti!e

de!in ast$e o'iecti!e iar ar'oree o'iecti!eor !a de!eni în o(indă ar'oree o'iecti!eor. Rea)ia

cau&ă % e$ect de!ine acum o rea)ie de tip mi*oace scop.

E0empu

AR45REDE 54IEC:IVED5R



+naliza strategiilor

Prin anai&a strate(ică se încearcă identi$icarea po&i)iei strate(ice a or(ani&a)iei. În acest

sens cei responsa'ii cu aceasta tre'uie să răspundă a următoaree între'ări9

1. Care sunt sc)im!ările care au oc în mediu e0ternoportunităile 'i riscurile/ #i intern #i cum pot a$ecta or(ani&a)ia #i acti!ită)ie pe care aceasta e des$ă#oarăY 5:, PE:, Venn/

+. Care sunt resursele de care or(ani&a)ia dispune în momentu anai&ei pentru a e$ectua

sc2im'ărie pe care #i e propune în cadru pani$icăriiY

;. Care sunt aşteptările di$eri)ior parteneri #i care sunt interesee pro #i contra ae di!erseor

(rupuri #i cum pot a$ecta acestea misiunea or(ani&a)ieiY

Anai&a strate(ică asi(ură 'a&a pentru ae(erea strate(ică.

Anai&a PE:

Anai&a PE: este o anai&ă e0ternă #i urmăre#te să e!iden)ie&e o ată perspecti!ă a

mediuui în care or(ani&a)ia î#i des$ă#oară acti!itatea. Anai&a PE:% ser!e#te a anai&a

impactuui #i a tendin)eor (enerae ae ceor < stimuatori ma*ori ai sc2im'ării9 poitici,

economici, sociai #i te2noo(ici.

[ Factorii politici au în !edere poitica (u!ernuui, e(isa)ia centraă, ocaă, sta'iitatea poitică,modi$icări a ni!e administrati!e

[ Factorii economici au în !edere !aria'iee economice c2eie ta0e, tari$e, curs !autar/

[ Factori sociali anai&ea&ă atitudinie #i caracteristicie cien)ior institu)iei

[ Factorii te)nologici9 apicarea sistematică a cuno#tin)eor #tiin)i$ice a scopurie practice ae

institu)iei

Cei patru stimuatori ai sc2im'ării nu ac)ionea&ă independent sau parae ci ei se a$ă în

interac)iune #i pot (enera sc2im'ări impre!i&i'ie.

Anai&a 5:

Anai&a 5: scoate în e!iden)ă elemente de potenial intern #i e0tern, cum ar $i

resursee, competen)ee, tendin)ee unor procese cone0e.

Anai&a 5: impică

a. identi$icarea eementeor interne #i e0terne or(ani&a)iei sau ae temei strate(ice

5



'. sortarea or pe cee < puncte

c. ordonarea #i re)inerea ceor care pot a!ea impact decisi! asupra reai&ării ac)iunior.

Punctee tari #i sa'e sunt eemente interne, de orice natură, în primu rand de resurse, care

pot contri'ui decisiv a reai&area unor ac)iuni deci #i a e$ecteor or. 5 ac)iune se poate reai&a

numai spri*inindu%se pe anumite eemente care sunt punctee tari #i se poate compromite dincau&a unor puncte sa'e. 6in mutitudinea de eemente e0terne e0istente a un moment dat, care

au $ost identi$icate, cee care pot in$uen)a 2otăr"tor e$ectee unor ac)iuni se re)in #i $ormea&ă a#a

numitee oportunită)i, #anse, oca&ii #i respecti! amenin)ări, riscuri, pericoe. Reai&area unei

ac)iuni este posi'iă în mod con!ena'i, numai 'a&"ndu%ne pe un concurs adec!at.

Forma de redactare a anai&ei este una ta'eară #i anume9

# legerea strategicăÎn e!auarea #i seec)ia op)iunior strate(ice se !or a!ea în !edere următoaree aspecte9

• 3radu în care acestea se 'a&ea&ă pe punctee tari ae or(ani&a)iei

• odu în care ee pot să asi(ure depă#irea puncteor sa'e, să e!ite !unera'iită)ie

or(ani&a)iei

• Utii&area a ma0im a oportunită)ior care pot apărea

-8



• inimai&area amenin)ărior care pot pune în perico (radu de reai&are o'iecti!eor

strate(ice.

Pentru reai&area acestor aspecte tre'uie parcurse următoaree etape9

a/ întocmirea dia(ramei strate(ice 5:

'/ sta'iirea ni!eeor de inter!en)iec/ întocmirea panuui de ac)iuni

d/ impementarea monitori&area/ strate(iei.

a, 'iagrama strategică &-#

În $unc)ie de punctee 5:, de resursee disponi'ie se !a $ace ae(erea strate(ică, eimin"ndu%

se o'iecti!ee ne%prioritare, de prea mare an!er(ură sau $ormuate prea !a( ori care nu produc un

impact semni$icati! a o anai&ă cost%'ene$iciu a!ută în !edere a descrierea situa)iei actuae.

-1



b, /ivele de intervenţie

În $unc)ie de di$icutatea #i ampoarea o'iecti!eor or(ani&a)iei #i strate(ia aeasă acum

este momentu în care urmea&ă să se opte&e pentru o sin(ură strate(ie ori mai mute, de mai mică

ampoare #i care !or !i&a acea#i o'iecti! (o'a.

Inter!en)iie compe0e se pot descompune în su'strate(ii, acestea necesit"nd o coeren)ă

o(ică între di$eritee ni!ee.

-2



c, 0lanul de +cţiuni

Forma de ucru utii&ată $rec!ent în !ederea impementării strate(iei este $orma ta'eară

care este u#or de urmărit #i poartă numee de Pan de Ac)iuni.

ctivitate -ezultate

aşteptate

2ndicatori -esponsa!il 6ermen

limită

-esurse

(-3$I. 3!iectivul Vaoare )intă Indicator i/

pentru

măsurarea

o'iecti!uui

Responsa'i

pentru

reai&area

unui o!iectiv

:ermenu a

care tre'uie

o!iectivul

atins

Vaoarea

materiaă

necesară

pentru

reai&area

-3



o'iecti!uuiI.1.

activitatea

care conduce

a atin(erea

o'iecti!uui

Responsa'i

pentru

reai&area

unei anumite

activităţi

:ermenu a

care

activitatea

tre'uie

$inai&atăI.+.

activitatea

care conduce

a atin(erea

o'iecti!uui

Responsa'i

pentru

reai&area

unei anumite

activităţi

:ermenu a

care

activitatea

tre'uie

$inai&ată

Prin urmare întocmirea panuui de ac)iuni presupune9

• Nominai&area unui responsa!il pentru reai&area unei anumite acti!ită)i

• Nominai&area unui responsa!il pentru reai&area unui o'iecti!. Responsa'iii cu

reai&area acti!ită)ior #i a o'iecti!uui se a$ă în rea)ii de su'%ordonare sau de

coordonare

• Planificarea %n timp a reai&ării a $iecărei acti!ită)i prin sta'iirea termenului a care

$iecare acti!itate tre'uie $inai&ată respecti! o'iecti!u atins

• 2ndicatorii care să măsoare (radu de reai&are a unei anumite acti!ită)iMo'iecti!

• -esursele necesare reai&ării acti!ită)ii respecti!e.

E0empu de Pan de Ac)iuni9

ctivitate -ezultate

aşteptate

2ndicatori -esponsa!il 6ermen

limităI. Îm'unătă)irea

sistemuui de urmărire a

coresponden)ei

% + min.

% descre#terea a

@ $a)ă de

situa)ia actuaă

%:imp mediu de

identi$icare a

situa)iei unei peti)ii

min/

6irector

ad*unct

au(ust

-/



% :impu de

întocmire a situa)iei

cumuate a peti)iior

; &ie în present/I.1. ac2i&i)ionare #i

instaare ec2ipamente

pentru sistem de

(estiune eectronică a

coresponden)ei

He$ ser!iciu

$inanciar

conta'i

administrati!

apriie

I.+. ac2i&i)ionare #i

instaare so$t pentru

sistem de (estiune

eectronică acoresponden)ei

He$ ser!iciu

$inanciar

conta'i

administrati!

iunie

I.;. instruire persona

pentru e0poatarea

sistemuui de (estiune

eectronică a

coresponden)ei

He$ ser!iciu

resurse umane

au(ust

II. Reducerea timpuui

de circua)ie internă a peti)iior

% =,= ore %:impu mediu de

circua)ie internă arăspunsuui pentru

peti)ii ore/

6irector

ad*unct

apriie

II.1. introducerea $i#ei

de înso)ire internă a

coresponden)ei a cine

este, de a ce oră/

He$ ser!iciu

rea)ii pu'ice

ianuarie

II.+. introducerea

$ormuareor tipi&ate derăspuns eiminare a!i&e

inutie/

He$ ser!iciu

rea)ii pu'ice

martie

III. Cursuri de

speciai&are a

$unc)ionarior pe

cate(orii de pro'eme

%1<< ore 1@

&ie/

% :impu mediu de

ea'orare a

răspunsurior a

peti)ii ore/

He$ ser!iu

resurse umane

octom'rie

-



III.1. Cursuri de

speciai&are a

$unc)ionarior pe

pro'eme

He$ ser!iu

resurse umane

au(ust

III.+. ac2i&i)ionare #i

instaare ec2ipamanete

pentru ea'orare #i

redactare răspunsuri a

peti)ii

He$ ser!iciu

$inanciar

conta'i

administrati!

iuie

III.;. cursuri de instruire

a $unc)ionarior pentru

$oosirea pro(rameor

speciai&ate

He$ ser!iu

resurse umane

octom'rie

d, ndicatorii

Indicatorii sunt necesari pentru !eri$icarea o'iecti!eor #i repre&intă unită)i de măsură ce

$ac posi'iă cuanti$icarea a ni!euui atins de o'iecti!ee propuse în cadru strate(iei, ca urmare a

impementării acesteia. 5 'ună de$inire #i utii&are a or permit controu !ia'iită)ii o'iecti!eor

#i stau a 'a&a sistemuui de monitori&are a strate(iei.

Ace#tia tre'uie să $ie măsura'ii #i posi'i de o')inut a un cost accepta'i. ursee de!eri$icare din care ace#tia pro!in rapoarte, sonda*e, procese !er'ae, dări de seamă/ tre'uie să $ie

accesi'ie, credi'ie #i ree!ante pentru o'iecti!.

Pentru o 'ună ae(ere indicatorii se compară cu termenii 5+-6, ceea ce înseamnă că

indicatorii tre'uie să respecte următoaree principii9

1/ să $ie specifici (5 adică indicatoru !a $urni&a in$orma)ii despre caracteristicie speci!ice

acelui obiectiv sau unui anumit o'iecti!

+/ să $ie măsura!ili (+ adică indicatoru să pre&inte aspectee cantitative 'isau calitative

ae o'iecti!uui cu care este asociat #i să poată $i măsurat cu unită)i #i instrumente de

măsură cunoscute

;/ să $ie accesi!ili ( adică să poată $i procura)i u#or a un pre) accesi'i

</ să $ie relevanţi (- adică indicatorii să $ie semni!icativi pentru obiectivul măsurat în

conte0tu strate(iei

--



=/ să se raporte&e a un timp (6 adică să $acă re!erire la un moment de timp 'ine preci&at,

atunci c"nd se înre(istrea&ă măsura ui, spre a se #ti stadiu atin(erii o'iecti!uui pe care î

!eri$ică.

Indicatorii se pot e0prima în ; $euri:

1 ca !aoare a'soută a data sta'iită că o'iecti!u !a $i atins9 1HIla data 6pJ# ca di$eren)ă a'soută între !aoarea indicatoruui de a data anai&ei #i data sta'iită că

o'iecti!u !a $i atins9 1 % >8 / I faţă de data 6aJ

/ ca !aoare reati!ă între !aoarea indicatoruui de a data anai&ei #i data sta'iită că o'iecti!u

!a $i atins9 ;M>01 8 1/K I. faţă de data 6a.

5dată cu identi$icarea #i de$inirea indicatorior este 'ine să se speci$ice #i sursa de

!eri$icare a acestora.

/ 2mplementarea strategieiImpementarea trate(iei se re$eră a modu în care strate(ia se traduce în ac)iuni

concrete. Pe parcursu impementării se !a reai&a o monitori&are permanentă a strate(iei. Rou

monitori&ării permite supra!e(2erea impementării strate(iei o$erind posi'iitatea reai&ării de9

1/ *evizuiri periodice a pani$icării strate(ice

+/ &ctualizări #i corectări a termenior a!u)i în !edere a momentu pani$icării

"2 Corecii 'i &3ustări prin anticiparea e!entuaeor pro'eme ce pot apărea în timpu

pani$icării.

onitori&area ser!e#te următoareor cate(orii de personae9

1/ :op%mana(ementuui % responsa'i cu per$orman)ee sistemuui

+/ Responsa'iior de ac)iuni #i o'iecti!e, ceor ce impementea&ă strate(ia

;/ onitorior % ceor care măsoară ni!eu indicatorior #i reai&ea&ă raportu de

monitori&are

</ 5ricărei personae ce are interes în impementarea strate(iei.

Instrumentee de monitori&are a unei strate(ii tre'uie să cuprindă9

[ +etodologia de monitorizare este o procedură care $ace o descriere detaiată a procesuui demonitori&are, este iantu care a(re(ă ceeate instrumente de monitori&are.

[ 2nventar al indicatorilor L istă cu indicatorii care se $oosesc a monitori&area impementării

strate(iei.

[ 6a!lou de !ord % este un $ormat ta'ear deri!at din Panu de Ac)iuni. În $unc)ie de ni!eu de

anai&ă poate con)ine ca ru'rica)ie 9

-<



• 5'iecti!u

• Re&utatu a#teptat sau !aoare )intă a indicatotruui

• tadiu de reai&are sau !aoarea curentă a indicatoruui

• Indicatori/ pentru măsurarea o'iecti!uui

• Responsa'iu pentru reai&area o'iecti!uui

• :ermenu de reai&are a o'iecti!uui9

W Responsa'i ac)iune

W Ac)iune

W :ermen scadent ac)iune

[ -euniunile transversale sunt reuniuni între top%mana(ementu institu)iei #i di$eritee

persoane impicate în impementarea strate(iei, responsa'iii cu reai&area o'iecti!eor #i a

ac)iunior. În $unc)ie de mărimea or(ani&a)iei #i ampoarea strate(iei care se impementea&ă, se

pot des$ă#ura pe ni!ee ierar2ice.

[ Calendar monitorizare se sta'iesc datee c"nd urmea&ă să $ie înre(istrate !aorie

indicatorior #i ea'orarea rapoarteor de monitori&are #iMsau reuniunie trans!ersae. Este

recomandat ca perioadee de monitori&are să $ie scurte pentru a a!ea in$orma)ii în timp rea dacă

se poate să $ie imediat după termenee scadente de reai&are a ac)iunior.

[ -apoartele periodice L sunt descrieri sintetice ae stadiuui în care se a$ă procesu de

impementare a strate(iei.În această etapă se !a o'ser!a c"t de importantă este identi$icarea #i ae(erea unui sistem

adec!at de indicatori. Un indicator este 'ine de$init atunci c"nd doi monitori ce !or măsura a

acea#i moment acea#i indicator, !or o')ine o aceea#i !aoare pentru acesta, put"ndu%se ast$e

constata $ără ec2i!oc dacă o'iecti!u a $ost sau nu atins toată umea !a !or'i despre aceea#i

ucruri $ără să se $acă con$u&ii.

CAPITOLUL VI. MODELE DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

Popuaritatea de care se 'ucură pani$icarea strate(ică în pre&ent, at"t în or(ani&a)iie din

)ărie de&!otate c"t #i în )ărie a$ate în tran&i)ie spre sistemu (o'a a economiior de pia)ă, este

e!identă. Pani$icarea strate(ică, repre&ent"nd o acti!itate de tip 'u(etar în deceniu #ase a

-



secouui +, s%a răsp"ndit rapid, de!enind o metodă de mana(ement soid ancorată în reaită)ie

unui număr mare de $irme, spre mi*ocu perioadei 1?>%1?@.

arcinie pani$icării strate(ice sunt aceea ae pre(ătirii ac)iunior !itae ae or(ani&a)iei,

adică cee care !i&ea&ă ori&onturi îndeun(ate de timp, anticip"nd consecin)ee dura'ie pe care

acesta e poate a!ea. Pani$icarea strate(ică $ace do!ada unei remarca'ie capacită)i de adaptare #ide re&isten)ă, în condi)iie unui mediu sc2im'ător #i par)ia necunoscut.

>.1. $ecesitatea planificării strategicePani$icarea strate(ică este necesară, potrivit lui . +intz!erg din mai multe

considerente9

• 3rganizaţiile tre!uie să planifice pentru aşi coordona activităţile , întruc"t panurie #i

pani$icarea pot ser!i ca mecanisme importante pentru a reuni acti!ită)ie disparate.5r(ani&a)iie sunt -aran*amente ra)ionaeL, de persoane #i de propuneri de acti!itate

reunite în panuri. Coordonarea acestora se poate $ace prin controu direct e0ercitat de un

ider.

• 3rganizaţiile tre!uie să planifice pentru a se asigura că viitorul este corect %nţeles şi

luat %n considerare. E0istă trei moduri în care or(ani&a)ia poate )ine cont de !iitor9

pre(ătindu%se pentru e!enimente ine!ita'ie care se pot produce, sesi&"nd eementee

nedorite, care sepot produce sau contro"nd ceea ce poate $i controat. Re&ută de aici că

pani$icarea strate(ică poate de!eni un mi*oc pentru a pre!i&ionaeementee încă

nepro(ramate.

• 3rganizaţiile tre!uie să planifice pentru a fi raţionale, adică adaptate cerin)eor pie)ei

#i con*uncturii economice. Pani$icarea strate(ică este importantă nu prin ceea ce este, ci

prin ceea ce sim'oi&ea&ă. E$orturie mana(erior sunt presupuse a $i mai e$iciente dec"t

cee ae ator persoane din or(ani&a)ie, iar !irtu)ie pani$icării re&ută #i din $aptu că

$oose#te norme uni!ersae pentru ae(eri speci$ice or(ani&a)iei impicate. Va re&uta de

aici că strategia o!ţinută %n urma acestui proces complex reprezintă" un plan sau

ce!a ec2i!aent/, o formă de exprimare a scopurilor, o poziţie prin determinarea

produseorMser!iciior #i a pie)eor speci$ice/, o perspectivă, re$ect"nd modu în care

or(ani&a)ia î#i percepe propria acti!itate. Ca perspecti!ă, strate(ia pri!e#te în !iitor, spre

ocu în care produseeMser!iciie î#i înt"nesc consumatorii, în timp ce, ca po&i)ie,

-5



strate(ia pri!e#te spre interioru or(ani&a)iei, spre strate(i, spre cei care sta'iesc !i&iunea

de ansam'u a or(ani&a)iei.

>.#. 0orme de planificare strategicăE0istă două a'ordări ae conceptuui de pan$icare strate(ică în pri!in)a $ormeor pe care

acest proces e îm'racă #i anume9

. Desremaux optea&ă pentru următoaree forme de planificare strategică, $iecare dintre

acestea e0prim"nd o preocupare dominantă pentru mana(ementu or(ani&a)iei9

• Planificarea ca sistem centralizat de control, repre&ent"nd dorin)a mana(ementuui

or(ani&a)iei de a a!ea un mai 'un contro asupra aocării #i utii&ării resurseor.

• Planificarea ca un cadru propice pentru inovare, adică promo!area ini)iati!eor ocae,

a ni!eu su'di!i&iunior or(ani&atorice, e!it"nd ca 'irocra)ia #i centrai&area să distru(ăino!a)ia #i creati!itatea. În acest ca&, pani$icarea este un $e de -entrepreneurs2ipL, adică

intraprenoriat or(ani&at, a cărui necesitate )ine de sc2im'ărie propuse de mediu.

• Planificarea ca un cadru pentru %nvăţare, re$ect"nd acti!itatea speci$ică prin care

mem'rii or(ani&a)iei în!a)ă să se adapte&e unui mediu impre!i&i'i #i în continuă

sc2im'are.

• Planificarea ca un proces politic. ediu or(ani&a)iei este $ormat din numeroase (rupuri

de interese care e0ercită presiuni ce tre'uie dia(nosticate pentru a de&!ota o strate(iecapa'iă să asi(ure e(itimitate #i supra!ie)uire. 5r(ani&a)ia este în acest ca& o societate în

miniatură, marcată de upta pentru împăr)irea corespun&ătoare a resurseor #i a pie)eor.

• Planificarea ca un exerciţiu de prospectivă, in!it"nd a cercetarea aternati!eor !iitoare

#i a -construireaL $e0i'iită)ii or(ani&a)iei. Cadru pentru re$e0ia strate(ică î repre&intă

însu#i procesu de pani$icare strate(ică.

Planificarea ca un cadru care să pregătească organizaţiile pentru

restructurare4reorganizare. e recomandă ca cee două modaită)i de sc2im'are

or(ani&a)ionaă reati! asemănătoare să se reai&e&e concomitent #i în str"nsă

interdependen)ă.

• Planificarea ca stil de gestiune internă are în !edere coordonarea internă a or(ani&a)iei,

reparti&area sarcinior #i desemnarea participan)ior a procesu de pani$icare strate(ică,

ini)iati!a de care ace#tia !or da do!adă în materie de $ormuare a strate(iei, modaită)ie

<8



de punere în apicare, natura controaeor e0ercitate #i e(ăturie cu sistemu de

recompensareMsanc)ionare.

• Planificarea ca atitudine faţă de mediu. Procesu de pani$icare strate(ică este necesar

să re$ecte anumite atitudini #i cerin)e ae ceor care% concep #i animă $a)ă de !iitor #i de

ceea ce îi este acestuia asociat9 sc2im'are, risc, incertitudine. Atitudinie $a)ă de !iitor sunt cunoscute9 se poate opta pentru a aştepta şi a vedea atitudinea ceor care cred că

pot răspunde oricărei modi$icări de mediu #i că pot asi(ura supra!ie)uirea or(ani&a)iei în

orice conte0t/, se poate opta pentru a prevedea şi a pregăti ca&u or(ani&a)iior care

estimea&ă că nu pot anticipa a!anta*e din e!ou)ia mediuui $ără a se pre(ăti/, se poate

opta pentru a face să sosească viitorul prin modearea acestuia, prin crearea unor

oportunită)i/. Utimee două atitudini sunt do!e&i ae unei preocupări pentru pani$icarea

strate(ică. e poate aprecia că orientarea #i controu pani$icării strate(ice !aria&ă în

$unc)ie de credin)ee mana(ementuui, de (radu de autonomie a or(ani&a)iei #i de po&i)ia

acesteia în sistem.

B. 7. llaire şi +. 0irşirotu propun pentru anai&ă cinci forme de planificare strategică"

• Planificarea strategică dominată de lider acesta cunoa#te intim or(ani&a)ia pe care e a

construit%o, i%a impre(nat pre$erin)ee sae #i !i&iunea sa, re&ut"nd că dispari)ia acestuia

sau adău(area ator acti!ită)i $a)ă de cee ini)iae necesită ată $ormă de pani$icarea

strate(ică.

• Planificarea strategică dominată de cultură, re$ectă ca&u unor or(ani&a)ii mari ae

căror acti!ită)i sunt dispersate din punct de !edere (eo(ra$ic, dar care au aceea#i centre

de (reutate sau aceea#i competen)e $undamentae. Cutura puternică, unică/ repre&intă

!ectoru rea de contro a deci&iior #i ac)iunior.

• Planificarea strategică dominată de personalul de specialitate, înt"nită atunci c"nd

acti!ită)ie or(ani&a)iei sunt di!ersi$icate #i corespund mai mutor centre de acti!itate,

c"nd tre'uie ăsată su$icientă autonomie cadreor opera)ionae în materie de $ormuare #i

de punere în practică a strate(iei. ana(ementu de ni!e superior tre'uie doar să propună!aori comune pentru a asi(ura unitatea #i sentimentu de apartenen)ă a o coecti!itate.

Restu este repre&entat de atri'u)iie e0ecutan)ior.

• Planificarea strategică dominată de cifre, înt"nită atunci c"nd în ipsa unei cunoa#teri

apro$undate a acti!ită)ior $oarte di!ersi$icate #i a unei cuturi coerente, mana(ementu se

<1



concentrea&ă asupra aspecteor cantitati!e #i $inanciare ae panurior pre(ătite de

e0ecutan)i #i trans$ormă pani$icarea strate(ică într%un mi*oc de contro -post$actumL.

• Planificarea strategică dominată de consilieri, apărută ca răspuns a $orma precedentă

#i înt"nită în ca&u în care mana(ementu este dotat cu ser!icii de coectare #i anai&ă a

dateor pentru reducerea de&ec2ii'reor de in$ormare în raport cu e0ecutan)i. 6e re(uă,consiierii #i coa'oratorii mana(eruui o')in, $urni&ea&ă #i interpretea&ă, împreună cu

mana(eru, in$orma)iie necesare pani$icării strate(ice.

>./. +odele de planificare strategicăÎn utimee decenii au $ost concepute di!erse modee ae procesuui de pani$icare

strate(ică, dintre care !om pre&enta în cee ce urmea&ă pe cee care considerăm că pot $i re)inute

#i apicate în or(ani&a)iie rom"ne#ti a$ate în di$erite stadii ae procesuui de tran&i)ie spreeconomia de pia)ă sau în di$erite &one institu)iona%administrati!e. Ne re$erim a modee

punctuae, în care di$eritee etape sunt ri(uros pre&entate, autorii acestora propun"nd ast$e

modaită)i !ia'ie de adaptare a or(ani&a)iior a cerin)ee economiei #i administra)iei moderne.

1. M&#"u" A. D$5-u6Bn asemenea model este cel propus de . DesremauxJ el conţine 1# etape, iar

reprezentarea modelului su! formă matriceală uşurează %nţelegerea şi aplicarea acestuia. Enmodel intervin cele trei niveluri de ela!orare a strategiei (aşa cum se prezintă %n figura 1,

respectiv nivelul de organizaţie, nivelul de activitate al su!diviziunilor organizatorice şi

nivelul de funcţiune, precum şi varia!ilele care influenţează activitatea organizaţiei, iar

modelul suferă reevaluări anuale %n cele trei componente esenţiale" formularea,

programarea şi !ugetizarea strategiei.

tructura matriceaă a procesuui de pani$icare strate(ică propus de A. 6esremau0 ne

permite să identi$icăm u#or a!anta*ee acestuia. Ast$e, un prim avantaj î repre&intă ea'orarea

concomitentă a strate(iei e cee trei ni!euri, $apt care permite corearea acestora #i e!itarea unor

inconsec!en)e. 6e at$e, parcur("nd etapee necesare, de a 1 a 1+, se o'ser!ă că, în $ina, sunt

concepute strate(ii a cee trei ni!euri propuse de autoru modeuui. Apreciem, de asemenea, ca

un a!anta* $aptu că modeu permite ree!auarea par)iaă a stadiuui de reai&are a strate(iior

concepute, în !ederea unor e!entuae modi$icări sau adaptări a noi condi)ii ae $actorior de

in$uen)ă.

<2



Bn alt avantaj a modeuui deri!ă din $aptu că acest mode o$eră o ima(ine compe0ă a

procesuui de pani$icare strate(ică în sensu cuprinderii at"t a strate(iior dar #i a pro(rameor

necesar de pus în practică a ni!eu su'di!i&iunior or(ani&atorice sau a $unc)iunior, dar #i a

'u(eteor sta'iite pentru $iecare ni!e de reai&are a strate(iei.

Fi(ura nr. 1. Procesu de pani$icare strate(ică adaptat după A. 6esmerau0

odeu poate fi recomandat spre utii&are în procesee de pani$icare strate(ică a

organizaţiilor de dimensiuni mari aflate %n proprietate pu!lică. În acest mod, prin strate(iie

ea'orate, se poate )ine cont de ansam'u !aria'ieor impicate #i de speci$icu acestor or(ai&a)ii.

Este posi'i ca, datorită compe0ită)ii sae, modeu să $ie di$ici de apicat, ceea ce poate

repre&enta o limită a acestuia.

2. M&#"u" M. M-$)7*-8În !i&iunea ui +. +arc)esna;, procesu de pani$icare strate(ică este condi)ionat de

e0isten)a unor in$uen)e între cee trei mari grupe de componente9 acti!ită)i, etape, re&utate.

<3



Acti!ită)ie anai&ate din punct de !edere strate(ic de către autoru modeuui sunt cee de

orientare (eneraă a or(ani&a)iei #i de (estiune #i contro 'u(etar, etapee acestui proces constau

în sta'iirea panurior, pro(rameor #i a 'u(eteor, iar indicatorii prin care se e!iden)ia&ă

per$orman)ee or(ani&a)iei îm'racă $orma scopurior, o'iecti!eor #i a tendin)eor strate(ice.

6i$eren)ee înre(istrate între o'iecti!e #i reai&ări determină uneori re!i&uirea 'u(eteor #i a pro(rameor ini)iae. În acest mod, pani$icarea strate(ică pentru perioada următoare !a e!ita

de&ec2ii'ree #i insuccesee înre(istrate în etapa curentă. odeu este pre&entat în $i(ura +.

Fi(ura nr. + c2ema simpi$icată a pani$icării strate(ice după . arc2esna

Ca urmare, 'uca de răspuns are un du'u scop9 de a redimensiona, a ne!oie, 'u(etu

sta'iit ini)ia dar #i de a re("ndi ni!eurie pre!i&ionate ae unui indicator, în ca&u în care

'u(etu de!ine insu$icient ori dacă s%au sc2im'at semni$icati! !aria'iee de in$uen)ă aemediuui am'iant. Ca atare, considerăm că acest du'u răspuns repre&intă un avantaj o$erit de

modeu studiat ce pu)in prin compara)ie cu ate modee de pani$icare strate(ică/.

Propun"nd in$uen)e #i interdependen)e u#or de în)ees #i de reai&at de cei care se ocupă

cu pani$icarea strate(ică, apreciem că modelul poate fi utilizat cu succes %n organizaţiile mici

</



şi mjlocii pentru care rezultatele sunt dependente direct de MactivităţileN care asigură

planificarea strategică.

9. M&#"u" G. A. C&"

A treiea mode de pani$icare strate(ică pe care î pre&entăm, acea ea'orat de . .Cole, se des$ă#oară între două etape e0treme deose'it de importante9 definirea scopurilor

fundamentale ale organizaţiei su' in$uen)a cuturii acesteia #i a de)inătorior de interese/ #i

controlul şi revizuirea rezultatelor planurilor sta!ilite iniţial. copurie !or determina

o'iecti!e strate(ice, iar ca urmare a e!auării per$orman)eor or(ani&a)iei pe 'a&a unui dia(nostic

sau a unei anai&e 5:/, se !or proiecta strate(ii aternati!e, care sunt supuse apoi e!auării.

Panu strate(ic aes urmea&ă să $ie apicat, iar sarcinie cuprinse în acest pan !or $i de$acate pe

su'di!i&iuni or(ani&atorice. Da ni!eu acestora, panurie se de$acă în continuare pe $unc)iuni,urmărindu%se reai&area or. 6acă este necesar, se poate recur(e a re!i&uirea din mers a

panurior, iar acest $apt este posi'i c2iar #i într%un conte0t în care mediu este puternic insta'i.

odeu este pre&entat în $i(ura ;, iar $i(ura < redă ni!eurie de reai&are a strate(iei.

3. A. Coe ne propune un mode -tradi)ionaL de pani$icare strate(ică, în care o(ica

etapeor #i a $actorior de in$uen)ă este u#or de desci$rat.

3rganizaţiile mari şi administraţiile complexe pot afla astfel din propunerea lui .

. Cole modelul adecvat pentru realizarea propunerilor strategice la cele trei niveluri

(ansam!lul organizaţiei, su!diviziunile organizatorice, funcţiunile. Răspunsu este necesar #i

apreciem că preci&area distinctă a ree!auării unor strate(ii că urmare a controuui re&utateor

apicării acestora repre&intă un a!anta* considera'i a modeuui.

<



Fi(ura ;. Pani$icare strate(ică în cadru or(ani&a)iei adaptat după 3. A. Coe

<-



Fi(ura <. Ni!euri de reai&are a strate(iei

4. M&#"u" :. M'*!%$gVi&iunea ui . +intz!erg în acest conte0t a pani$icării strate(ice, este mai compe0ă #i

mai competă dec"t punctee de !edere ae speciai#tior cărora e apar)in modeee anterioare.Pentru e, reu#ita procesuui de pani$icare strate(ică constă în asi(urarea unui cadru de ansam'u

pentru pani$icare ca acti!itate, panuri ca re&utate ae pani$icării #i pani$icatori ca mana(eri.

+odelul propus de el ca element central formarea strategiei, iar programarea strategică

este situată la ieşirea din Mcutia neagrăO. @a %ncepe cu strategiile formulate şi le

operaţionalizează %n decursul etapelor de codifcare, ela!orare şi conversie %n rezultate.

Re&utatee $inae sunt repre&entate de panurie detaiate, care ser!esc ca eemente de

comunicare #i contro în trei direc)ii9 către e0terioru or(ani&a)iei, către interioru or(ani&a)iei #i

în sens in!ers, către punctu de intrare în procesu de ea'orare a strate(iei, ca 'ucă de

retroac)iune. Un at ro a panurior este indicat ca 'ucă de retroac)iune către anai&a strate(ică.

Fi(ura = redă acest mode.

Anai&a strate(ică de $apt, acti!itatea pani$icatorior/ este repre&entată su' $ormă de

intrări în Kcutia nea(răK a $ormării starte(iei. Da ie#ire se a$ă e0amenu atent a strate(iior ast$e

concepute, un at aspect a acestui ro. Rou de catai&ator apare în sc2emă ca un spri*in pentru

<<



încura*area ("ndirii strate(ice, c2iar dacă pani$icatoru ca strate( este pasat în cadru $ormării

strate(iei. ut deose'it de cee precedente, acest mode ne propune, în concep)ia ui \.

int&'er(, o !i&iune a ("ndirii strate(ice care tre'uie să e0iste #i să $unc)ione&e e$icient, dar mai

aes permanent, în or(ani&a)ie. 6in acest moti!, modelul surprinde MdoarN momente esenţiale

ale procesului de planificare strategică" fundamentarea, ela!orarea şi ca urmare aimpactului cu mediul am!iant, evaluarea şi controlul (extern, adică din partea

deţinătorilor de interese, dar şi intern (din partea su!diviziunilor organizatorice care

participă la etapele precedente.

Autoru modeuui asă su$icient oc pentru contri'u)ia -pani$icatoriorL în procesu de

pani$icare strate(ică. Ei !in ast$e concomitent cu pre!i&iuni, panuri #i pro(rame dar #i cu

proprii -căutăriL, adesea repetiti!e #i in$uen)ate de -o'sesii mana(eriaeL per$orman)ă, a!anta*%

competiti!, rea)ii cu de)inătorii de interese/.

Fi(ura =. Cadru de ansam'u pentru pani$icare, panuri, pani$icatori adaptat după \. int&'er(Pentru organizaţiile mari care practică %n mod consecvent planificarea strategică şi

pentru administraţiile complexe, utilizarea acestui model poate reprezenta o sc)im!are de

viziune %n sensul acceptării rolului important al experienţei anterioare %n activităţi de

planificare a unor manageri %n sta!ilirea viitorului organizaţiei. Cele două !ucle de

retroacţiune atenţionează asupra MrăspunsuluiN sesizat %n mediul extern, respectiv intern,

<



ca urmare a conceperii strategiei. @xistă astfel posi!ilitatea recomandării unor elemente de

fundamentare care pot influenţa su!stanţial şi etapa de ela!orare strategiei.

>.. Particularităţi ale utilizării modelelor de planificare strategică pentru

organizaţiile din -om'niaAdaptarea concepteor #i te2nicior modeării mana(eriae a speci$icu or(ani&a)iior din

Rom"nia tre'uie reai&ată, în mod $iresc, cu respectarea particuarită)ior acestora. Pani$icarea

strate(ică nu $ace e0cep)ie, iar modeee utii&ate tre'uie adaptate speci$icuui or(ani&a)iior care

î#i propun să e apice. Ca urmare, pani$icarea strate(ică poate a!ea o utiitate mai largă, într%un

conte0t economic nou, prin intermediu in$uen)eor $a!ora'ie e0ercitate de di!erse cate(orii de

$actori ai mediuui am'iant e0o(en or(ani&a)iei. În sc2im', pentru o or(ani&a)ie -atipicăK

pu'ică, non%pro$it sau intraprenoriaă/, utiitatea pani$icării strate(ice ar putea $i mai

restr'nsă, ca urmare a particuarită)ior procesuae #i structurae ae acestor or(ani&a)ii.

În Rom"nia, utii&area cu succes a modeeor de pani$icare strate(ică are re&utate

po&iti!e numai în ca&u în care -utii&atoruL, adică mana(ementu or(ani&a)iei interesate să

reai&e&e pani$icarea strate(ică, de$ine#te #i în)ee(e corect conte0tu economic, poitic #i socia,

î#i ae(e instrumentaru adec!at, identi$ică #i reai&ea&ă a!anta*ee modeării, cunoa#te #i e!ită

imitee utii&ării e0a(erate sau neadec!ate a noior instrumente mana(eriae. E0isten)a

or(ani&a)iior -atipiceL, atee dec"t cee de dimensiuni mari, impun pentru mana(ementu

acestora necesitatea adpatării a speci$icu or a instrumenteor speci$ice pani$icării strate(ice.

În ta'eu următor pre&entăm sinte&a utiită)ii modeeor de pani$icare strate(ică

recomanda'ie pentru or(ani&a)iie din Rom"nia, în $unc)ie de dimensiunea acestora.

inteză a utilităii modelelor de plani!icare strategică pentru organizaiile din *om,nia în

!uncie de tipul 'i dimensiunea acestora

<5



BIBLIOGRAFIE1. 4ăcanu 4. Tehnici de analiză în managementul strategic, Editura Poirom, Ia#i, +>.

+. Capanu I.#.a. istemul conturilor naionale 'i agregate macroeconomice, Editura A, 4uc.,

1??<.

;. Ciurău C. #.a. Previziune macroeconomică, partea I, Repro(ra$ia Uni!ersită)ii din Craio!a, 1??;.<. Ciurău C., 6ura C. Previziune macroeconomică, Editura Focus, Petro#ani, +1.

=. Ciurău C., :omi)ă I. Previziune macroeconomică, Editura 6o!a, Craio!a, 1???.

B. Ciurău C., #.a. Previziune macroeconomică. Concepte 'i metodologie, Editura Uni!ersitaria,

Craio!a, +1.

>. 6ima I.C. Previziune macroeconomică, Editura -crisu Rom"nescL Craio!a, 1??>.

@. Enac2e . #.a. 5odele matematice în sistematizare, Editura :e2nică, 4ucure#ti., 1?@>.

?. Fătăcean 32e. Contabilitate managerială Editura Ama ater, Cu*%Napoca, +=.

1. \a$ert Eric Tehnici de analiză !inanciară, Editura 4:, +B.

11. Nais'it2 J. 5egatendine, Ed. Academiei, 4ucure#ti., 1?@?.

1+. Nicoescu 5. trategii manageriale de !irmă, Editura Economică, 4ucure#ti, 1??B.

1;. Nistor I. #.a. 6azele prognozei macroeconomice, Uni!ersitatea -4a'e#%4oaiL Cu*%Napoca,

Facutatea de Htiin)e Economice #i 3estiunea A$acerior, +B.

1<. Nicoae V. #.a. Previziune macroeconomică, Dito(ra$ia A..E., 4ucure#ti., 1??+.

1=. Nicoae V. #.a. Previziune 'i orientare economică, Editura Economică, 4ucure#ti, +1.

1B. Rac2in Ro'ert istemul complet de bugete ale !irmei: ghid practic 'i !ormulare de lucru,Editura 4:, +>.

1>. :ucea C. 5anagement strategic Editura Uranus, 4ucure#ti, +;.

previziunea afacerii.docx

Documents