Analiza si previziunea serviciilor de sanatata si asistenta sociala in regiunea de Nord-Est

1.1   Rolul serviciilor de sanatate in economia unei tari             Serviciile de sanatate au un rol important in cadrul economiei unei tari. Prin asigurarea starii optime de sanatate a populatiei active din cadrul unei tari, se asigura de fapt o crestere a nivelului PIB-ului, datorita faptului ca populatia apta de munca va da un randament crescator al productiei de bunuri si servicii. Serviciile de sanatate au rolul de a preveni bolile cauzate de obiceiuri nesanatoase precum fumatul, consumul bauturilor alcoolice in exces, sedentarismul, alimentatia nesanatoasa. Aceste boli pot fi prevenite prin informarea populatiei in ceea ce priveste efectele negative ale fumatului, consumul in excees de zahar, grasimi, sare, alcool. In Romania, incepand cu anul 2006,  atat mass-mediei, cat si producatorilor de tigarete si bauturi alcoolice le revine rolul de informare  a cetatenilor cu privire la aceste efecte daunatoare.            Epidemiile sunt unul din factorii care afecteaza economia unei tari in mod negativ,  prin faptul ca populatia activa devine inapta de munca, iar unele epidemii nestopate la timp pot duce chiar la decese, deci la imputinarea populatiei. Serviciile de sanatate au rolul de prevenire si de reducere a efectelor acestor epidemii prin vaccinarea populatiei: exemplu: vaccinul antigripal.            Prin oferirea unor servicii medicale de calitate, se reduc cheltuielile de la  buget cu concediile medicale, si se reduc de asemenea cheltuielile pentru tratementul unor boli care pot fi prevenite prin diverse metode. 1.1 Informatii despre serviciile de sanatate. Stadiul lor in Romania

Accesul la serviciile de sănătate este considerat un drept fundamental al individului, în toate ţările civilizate. În România, sărăcirea populaţiei ca şi disfuncţii ale sistemului medical au generat o serie de forme de excluziune socială de la aceste servicii specifice ţărilor cu probleme de infrastructură şi populaţie cu un standard de viaţă scăzut.

Serviciile medicale sunt, în prezent, acordate pe baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate (6,5% din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în mod gratuit de un pachet de servicii reglementate legislativ.. Asistenţa medicală primară este oferită de către medicul de familie, care este ales de către beneficiar. S-a dorit o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor, fără rezultate notabile însă, în lipsa investirii financiare. Astfel, în afara urgenţelor, accesul la palierul secundar şi terţiar, specializat, sau la analize, se face prin medicul de familie

Modificarea sistemului a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativă a atribuţiilor părţilor componente ale sistemului, o circulare disfuncţională a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, fără a se cunoaşte repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora – toate acestea afectând, în cele din urmă, calitatea şi accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.

Deşi procentul de neasiguraţi nu este foarte mare (între 5 şi 10%), noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei la serviciile medicale, prin existenţa acestui segment care nu poate beneficia de asistenţa medicală, în afara celei de urgenţă. În al doilea rând, există încă elemente moştenite din vechiul sistem care nu şi-au găsit rezolvarea şi care favorizează reducerea accesului

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

1

la serviciile medicale sau reducerea calităţii acestora: absenţa asistenţei medicale primare, în unele localităţi din rural, existenţa unităţilor medicale deteriorate şi lipsite de dotarea necesară, salariile reduse ale personalului medical şi practica încetăţenită a plăţii informale din partea bolnavului, pentru serviciile primite.

Deşi există în prezent şi un sistem privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă de farmacii private, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment larg al acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă, iar apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public, este costisitoare chiar şi pentru cei cu un salariu mediu.

Nemulţumirile şi aşteptările populaţiei erau însă difuze şi erau legate de calitatea evident proastă a serviciilor medicale, iar nemulţumirile medicilor erau legate de salariile reduse şi condiţiile dificile de muncă, în condiţiile lipsei de materiale sanitare, dotări şi utilităţi. Trecerea la noua schemă financiară a creat un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare importante(Casa naţională de asigurări de sănătate -incluzând aici şi ramurile sale judeţene), a cărei eficienţă administrativă, raportată la costuri, este discutabilă. Întrebarea este dacă aşteptările iniţiale ale populaţiei şi profesioniştilor din sistem au fost îndeplinite. Printre aceste aşteptări figurau: creşterea calităţii serviciilor şi creşterea salariilor personalului medical prin independenţa financiară a sistemului, creşterea resurselor financiare ale acestuia şi transparenţa ridicată a alocării resurselor.

Legea asigurărilor de sănătate a intrat complet în funcţiune în 1999 şi a suferit amendamente consecutive în decursul anilor care au trecut de la implementare. Noua lege a introdus, încă de la început, doar schimbări parţiale, prin reglementările ei. Independenţa financiară a fondului de sănătate, care era unul dintre obiectivele principale ale noii legi, este încălcată prin procedurile actuale. Sistemul este, din punctul de vedere al alocării resurselor, un hibrid între sistemul public şi cel al asigurărilor Contribuţiile din asigurări sunt colectate la fondul de asigurări sociale, în timp ce guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a continuat, până în 2003, să intervină în alocarea fondurilor şi stabilirea unei limite superioară a cheltuielilor, mereu inferioară veniturilor colectate. Această practică a redus controlul financiar al Casei şi a produs acumularea de datorii în fiecare an, generând crize temporare, precum cea a medicamentelor compensate, în mod succesiv, ale cărei efecte se resimt şi în prezent (2005).

Cheltuielile statului cu sanatatea cresc de la an la an, dar sistemul nu reuseste sa iasa din criza. Aceasta situatie impinge tot mai multi contribuabili spre serviciile medicale private, afacerile operatorilor din domeniu demonstrand ca sanatatea poate fi un sector profitabil. Cu alte cuvinte, sistemul sanitar de stat are nevoie de mai mult decat o suplimentare anuala a fondurilor alocate.

Fondul de Asigurari Sociale de Sanatate a crescut de la aproximativ 1,83 miliarde de lei noi (1,13 mld. euro) in anul 1999 la circa 6,87 miliarde de lei noi (1,7 mld. euro) anul trecut(2005), conform datelor furnizate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

In Romania, strategia reformei serviciilor de sanatate este rezultatul evolutiei deciziilor de ordin strategic luate de-a lungul a mai multor ani. Strategia de reforma adoptata in prezent are la baza strategia de rationalizare a serviciilor spitalicesti intocmita in anul 2003 in cadrul derularii unui acord de imprumut cu Banca Mondiala. Scopul rationalizarii serviciilor de sanatate este de a creste accesibilitatea populatiei la servicii medicale de calitate si de a eficientiza modul de furnizare a serviciilor medicale spitalicesti. Strategia de reforma se bazeaza pe urmatoarele principii:

1. Imbunatatirea accesului populatiei la serviciile de sanatate http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

2

2. Imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate 3. Imbunatatirea eficientei serviciilor de sanatateReforma sistemelor de sanatate este o schimbare facuta de guvern sau actorii politici cu

intentia explicita de a transforma favorabil sectorul de sanatate.Strategiile de cumparare a serviciilor de sanatate constituie o optiune majora pentru imbunatatirea performantei sistemelor de sanatate ..

Principalele elemente ale cumpararii serviciilor de sanatate aflate la dispozitia decidentilor sunt: mecanismele de plata, contractarea serviciilor de sanatate si competitia intre furnizorii de servicii de sanatate. De exemplu, ca mecanism de plata pentru serviciile spitalicesti in Romania a fost utilizata initial plata pe zi de spitalizare cu tarif unic pentru fiecare din cele 5 categorii de spitale definite institute, spitale clinice, spitale judetene, spitale orasenesti si municipale si spitale rurale. Ulterior mecanismul de plata s-a rafinat, trecand prin plata pe zi de spitalizare pe tip de spital si pe tip de sectie, plata pe caz mediu, spre DRG , mecanismul de plata utilizat in prezent (plata pe caz rezolvat, in conformitate cu complexitatea cazurilor tratate). Introducerea DRG in toate cele 276 de spitale pentru acuti poate fi considerata un succes si conduce la cresterea performantei furnizorilor de servicii de sanatate daca managerii unitatilor sanitare au abilitatile organizatorice necesare pentru a raspunde la stimulentele acestui sistem de plata si daca serviciile finantate raspund nevoilor de sanatate reale si interventiilor prioritare definite (cele care se adreseaza reducerii poverii imbolnavirilor, interventii cost-eficiente si cost-eficace).

Contractarea serviciilor de sanatate ramane principalul vehicol pentru cumparatorul de servicii de sanatate pentru a transpune nevoile de sanatate si dorintele populatiei in servicii de sanatate adecvate si accesibile. Nu exista evidente clare privind modalitatea prin care poate fi crescuta cost-eficacitatea procesului de contractare. Contractele cost-volum de servicii, impreuna cu mecanismele de plata prospective bazate pe DRG (caz rezolvat) au condus la imbunatatirea eficientei furnizorilor de servicii. De asemenea contractele au un rol determinant in asigurarea calitatii serviciilor contractate prin stabilirea unor standarde de calitate si a unor obiective clare pentru managementul calitatii serviciilor furnizate. Totusi principala dificultate cu care se confrunta decidentii este ca implementarea unui proces de contractare cost-eficace necesita un sistem informational sofisticat care este greu de definit si implementat.

Pentru a fi costeficace, procesul de contractare trebuie sa fie bine corelat cu planificarea serviciilor de sanatate si cu interventiile prioritare stabilite prin politica de sanatate, sa fie bine documentat in ceea ce priveste modelele de furnizare de servicii si monitorizarea furnizorilor de servicii. Programele nationale sunt un ansamblu organizat de activitati si servicii, instituite prin lege in scopul prevenirii si tratarii unor boli cu consecinte grave asupra starii de sanatate a populatiei si, in unele cazuri (SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut. Activitatile profilactice si tratamentul specific acestor boli sunt finantate din Bugetul statului si din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, in limite stabilite anual prin Legea Bugetului de Stat.

Programele nationale sunt proiectate, implementate si coordonate de Ministerul Sanatatii, iar obiectivele lor sunt stabilite de aceeasi institutie impreuna cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Colegiul Medicilor din Romania, Camera Federativa a Medicilor, cu reprezentanti ai asociatiilor profesionale stiintifice medicale, ai clinicilor universitare, unitatilor de cercetare, organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, precum si cu reprezentanti ai populatiei.

La nivel national se deruleaza 4 programe de sanatate, dupa cum urmeaza:1. Program comunitar de sanatate publica;

www.vreausastiu.ro-pag3

3

2. Program de prevenire si control al bolilor netransmisibile;3. Program de sanatate a copilului si familiei;4. Program de administratie sanitara si politici de sanatate.Programele 3 si 4 au finantare exclusiv de la bugetul de stat prin Ministerul Sanatatii.Programele 1 si 2 sunt structurate in subprograme. Pentru unele subprograme exista

finantare atat de la bugetul de stat cat si din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.?Pentru persoanele asigurate, pentru a beneficia de programele nationale, cel mai

important este sa efectueze controlul periodic anual, in scopul depistarii precoce a bolilor cronice. In cazul suspectarii existentei unei afectiuni cronice, medicul de familie va indruma asiguratul catre un medic specialist. Acesta va confirma sau va infirma suspiciunea si va stabili daca pacientul indeplineste criteriile de includere in subprogram si momentul includerii acestuia in subprogram, cu incadrarea in bugetul aprobat. Pentru unele programe exista si lista de asteptare.

Persoanele neasigurate pot beneficia de asemenea gratuit de programele nationale de sanatate din momentul diagnosticarii unei boli cuprinse in aceste programe.

Neasiguratii care suspecteaza ca au o asemenea boala trebuie insa sa se prezinte la un medic specialist, care va confirma sau infirma suspiciunea.

Bolile cuprinse in programele nationale de sanatate sunt: infectia HIV/SIDA; tuberculoza pulmonara; afectiunile cardiace care necesita proceduri de chirurgie cardiovasculara sau cardiologie interventionala si electrofiziologie, afectiunile onco-hematologice (cancerele), scleroza multipla, unele tipuri de accidente vasculare cerebrale, diabetul zaharat, insuficienta renala cronica in stadiul uremic, hemofilia,talasemia, osteoporoza, gusa datorata carentei de iod,afectiunilearticulare preexistentesau dobanditecarenecesita endoprotezare.

In plus, prin programele nationale se mai finanteaza si efectuarea testelor specifice necesare in scopul realizarii transplanturilor de organe.

Unitatile sanitare prin care se deruleaza subprogramele de sanatate sunt nominalizate de ministerele in subordinea carora functioneaza fiind necesar sa aiba sectii si compartimente de profil. In situatia in care bolnavul este diagnosticat cu una din afectiunile cuprinse in subprogramele de sanatate intr-o unitate sanitara care nu are sectie sau compartiment de profil dar bolnavul indeplineste criteriile de includere in subprogram, acesta poate beneficia de medicamente si/sau materiale sanitare specifice in una din unitatile sanitare prin care se deruleaza subprogramul national. Medicamentele ce se acorda in ambulatoriu in cadrul subprogramelor de sanatate se acorda prin farmaciile unitatilor sanitare prin care acestea se deruleaza.

„Dreptul la adolescenta” este un proiect initiat de Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA) in 2001 si a avut ca obiectiv facilitarea comunicarii diagnosticului copiilor/adolescentilor infectati HIV. Proiectul a fost finantat in perioada 2003-2005 de Fundatia Parteneri pentru Viata a companiei GlaxoSmithKline (GSK).

Proiectul “Dreptul la adolescenta” a avut trei componente majore: Consilierea pentru pregatirea adolescentului si a membrilor familiei pentru momentul

comunicarii diagnosticului si pentru sustinerea post-dezvaluire Taberele de suport post-comunicare diagnostic: Taberele au facilitat intâlnirea tinerilor

care si-au aflat recent diagnosticul, reducând izolarea la care cei mai multi sunt expusi si oferindu-le sansa de a afla ca nu sunt singuri si ca au ce invata unii de la alti si se pot sustine reciproc. Discutiile si atelierele de lucru organizate in tabere au fost concepute astfel incât sa abordeze teme de interes pentru acesti adolescenti, precum educatia sexuala (cum putem sa ne mentinem sanatosi si cum putem sa-i protejam pe ceilalti sa ramâna sanatosi) comunicarea diagnosticului (acceptare, planuri de viitor), discriminarea (cum pot sa-mi pastrez prietenii etc

Componenta de peer-education: Aceasta componenta a fost adaugata in 2005 si a www.vreausastiu.ro-pag3

4

urmarit formarea unora dintre tinerii beneficiari ai sectiilor de zi ca peer educators pentru ceilalti adolescenti seropozitivi beneficiari ai sectiilor de zi si pentru tinerii din comunitate. Instruirea tinerilor pentru a deveni educatori s-a desfasurat in cadrul a doua tabere de lucru organizate anul acesta

In perioada 2002-2005 au fost organizate 10 tabere la care au participat 297 adolescenti si 2 tabere de lucru (cursuri de peer education) la care au participat 48 adolescenti. Unii dintre tinerii care au participat la cursurile de peer education participasera si in taberele organizate anterior. Astfel, in total, 314 adolescenti au participat in tabere (fie in tabara, fie in tabara de lucru, fie in ambele).

Rezultatele programului:•1.658 de adolescenti seropozitivi evaluati si integrati in program, din care 805 au parcurs

deja toate etapele necesare comunicarii diagnosticului. Tinerii provin din 12 judete, in care RAA a deschis Sectii de zi pentru asistenta pacientilor cu HIV/SIDA.

•Peste 11.714 de sesiuni de consiliere cu adolescentii si cu parintii sau apartinatorii acestora, insumând mii de ore de munca ale asistentilor sociali, psihologilor si personalului medical.

•314 adolescenti au beneficiat de 12 tabere post-dezvaluireIndicatorii epidemiometrici ai tuberculozei în România înregistrează cele mai ridicate

valori din Europa. Tuberculoza are implicaţii sociale şi economice deosebite întrucât afectează în special populaţia la vârsta maximei activităţi profesionale.

În aceste condiţii se impune a se acorda o atenţie prioritară acestei probleme de sănătate deosebit de grave. Ţinând seama de condiţionarea plurifactorială a răspândirii tuberculozei, de nivelul actual al resurselor umane şi materiale disponibile pentru controlul acestei afecţiuni, este necesară identificarea şi mobilizarea tuturor resurselor necesare asigurării unui randament optim al acelor măsuri de control al tuberculozei pentru care s-a demonstrat un raport cost-beneficiu favorabil. Programul National de Control al Tuberculozei 2001-2005, are ca principal obiectiv, limitarea cat mai rapida a raspandirii infectiei si bolii in populatie şi se bazează în primul rând pe tratamentul regulat, sub directă observaţie, pe toată durata necesară, până la vindecare, a tuturor cazurilor de tuberculoză pulmonară înalt contagioase (confirmate bacteriologic prin microscopie). Realizarea obiectivului asigură cea mai eficace profilaxie a răspândirii infecţiei şi bolii tuberculoase în rândul populaţiei. În condiţiile epidemiologice din ţara noastră, se menţine ca măsură profilactică obligativitatea vaccinării BCG corecte a minimun 95% dintre nou-născuţi, în cadrul Programului Naţional de Imunizări.

Programul acordă un rol esenţial:-supravegherii şi evaluării continue, la scară locală şi naţională, a gradului de

implementare şi succes operaţional a fiecărei activităţi antituberculoase;-asigurării logistice a fiecărei măsuri de control prevăzute în Program;-integrarea activităţilor antituberculoase în reţeaua primară de asistenţă medicală şi

colaborarea cu reţeaua de epidemiologie;Trebuie amintit de asemenea Proiectul “Sănătatea cavităţii bucale”, in parteneriat cu Dir.

de Sănătate Publică a Jud. Iaşi,coordonatori ai proiectului fiind prof. GABRIELA NICULESCU şi inst. DANA CIOBANU.

In anul 2000, serviciile de sanatate si asistenta sociala in regiunea Nord-Est, reprezentau 6% din totalul serviciilor, iar in anul 2004 serviciile de sanatate in aceeasi regiune reprezentau tot 6% din totalul serviciilor. Se observa o evolutie insignifianta a ponderii serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in decursul a 5 ani de zile.www.cnas.ro/default.asp?id=83 - 33k-pag3

5

Grafic nr. 1: Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in anul 2000

Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in anul 2000

21%

4%

21%

3%22%

10%

10%

6%

3%1

2

3

4

5

6

7

8

9

Comert

Hoteluri & restaurante

Transport, depozitare, comunicatii

Intermedieri Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de

servicii prestate intreprinderilor

Administratie publica si aparare

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Servicii de intermediere financiara indirect masurate

Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

Grafic nr. 2: Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in anul 2004

Ponderea serviciilor de sanatate in totalul serviciilor in regiunea de Nord-Est in anul 2004

20%

3%

20%

3%26%

12%

10%

6% 0%1

2

3

4

5

6

7

8

9

Comert

Hoteluri & restaurante

Transport, depozitare, comunicatii

Intermedieri Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de

servicii prestate intreprinderilor

Administratie publica si aparare

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Servicii de intermediere financiara indirect masurate

Sursa grafic:Grafic constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

www.insse.ro

6

II. LOCUL SI ROLUL PE CARE SERVICIILE ALESE IL AU IN ECONOMIE

Tabel nr 1:Produsul Intern Brut regional pentru Serviciile de Sanatate si Asistenta Sociala (milioane lei-RON-preturi curente)

Anii TotalRegiunea de Nord-Est

2000 1576.5 240.92001 1808.3 2742002 2978.9 453.52003 4606.7 723.92004 5993.6 905.2

Sursa tabel: Tabel constituit pe baza datelor culese din Anuarul Statistic

Tabel nr 2: Populatia ocupata in serviciile de sanatate

Sursa tabel: Tabel constituit pe baza datelor din Anuarul Statistic

Observam o crestere de la an la an a populatie ocupate in sectorul serviciilor de sanatate, de la 346.5 mii persoane in 2001, la 370 mii persoane in 2005.

Pe regiune populatia ocupata a cunoscut de asemenea o crestere, la inceput mai mica doar cu 900 de persoane intre anii 2001 si 2002, apoi cu doar 100 de persoane ( aproape insignifiant), ca mai apoi, intre anii 2003 si 2004 si 2004 si 2005 aceasta crestere sa fie de 3000 de persoane.

Grafic nr 3: Ponderea in PIB si in Populatia ocupata a servciilor de sanatate in perioada 2001-2004

Se observa o crestere la nivel mondial a ponderii serviciilor in PIB. Dezvoltarea si modernizarea economiei romanesti a impus de asemenea dezvoltarea sectorului tertiar.

In ceea ce priveste serviciile de sanatate romanesti, calitatea slaba a serviciilor oferite de stat a impus dezvoltarea sectorului privat, acest domeniu oferind servicii la nivel de calitate europeana.Dezvoltarea unor proiecte sustinute cu sprijin guvernamental au constiutuit de asem enea o cauza a cresterii populatiei ocupate in sectorul serviciilor de sanatate, respective a PIB-ului.

Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor din tabele nr.1 si nr. 2

www.insse.ro

AniiTotal populatie ocupata in servicii de sanatate

Populatia ocupata in servicii de sanatate pe regiunea de Nord-Est

2001 346.5 54.7

2002 358.3 55.6

2003 358.7 55.5

2004 366.6 57

2005 370 60

7

Ponderea in PIB si in Populatia ocupata a serviciilor de sanatate in perioada

2001-2004

0

200

400

600

800

1000

1 2 3 4

Populatiaocupata

PIB

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Ritmul mediu de crestere

2001 2003 2005

Evolutia populatiei ocupate in serviciile de sanatate pe regiunea

Nord-Est

Series1

Tabel nr 3: Indicatorii absoluti, relativi, medii pentru populatia ocupata in serviciile de sănătate( mii pers.) pentru regiunea Nord-Est analizaţi pentru perioada 2001-2005

Anii

Indicatori absoluti (mii personae)

Indicatori relativi (%) Indicatori medii

De nivel

Modificari absolute

Indice de dinamica

Ritmul de

crestere

Din valorile absolute

(mii pers.)

Din valorile relative

(%)Valori

yi

∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 Ri/1 R i/i-1

R barat

2001 54.7 0 - 100 - 0 -

56.5

6 1.32

102.

3

2.3

2002 55.6 0.9 0.9 101.6 101.6 1.6 1.62003

55.50.8 -0.1 101.4 99.8 1.4 -

0.22004 57 2.3 1.5 104.2 102.7 4.2 2.72005 60 5.3 3 109.6 105.2 9.6 5.2

∑ yi = 282.8

∑∆i/i1=5.3

- sporul cu baza fixă : ∆i/1=yi-y1; - sporul cu bază în lanţ: ∆i/i-1= yi--y i-1; - indicele de evoluţie cu bază fixă: I i/1= (yi/ y1)*100; - indicele de evoluţie cu bază în lanţ: I i/i-1 =(yi/ yi-1)*100; - ritmul de evoluţie cu bază fixă: Ri/1= I i/1-100;-ritmul de evoluţie cu bază în lanţ: R i/i-1 = I i/i-1 -100 -media seriei: = ∑ yi/n- sporul mediu de evoluţie: =(yi-y1)/(n-1) = ∑∆i/i-1/(n-1)- indicele mediu de evoluţie: = (yi/ y1) 1/n-1*100- ritmul mediu de evoluţie: R barat formula. = - 100

Grafic nr 4:Evolutia populatiei ocupate in serviciile de sanatate pe regiunea Nord-Est

Din tabelul nr. 3 putem observa o usoara crestere inregistrata in 2002 fata de 2001, a populatiei ocupate in sectorul serviciilor de sanatate (regiunea de Nord-Est), apoi o scadere in anul 2003 insignifianta, pentru ca in anii urmatori 2004 si 2005 cresterea populatiei ocupate in serviciile de sanatate sa fie semnificativa.Pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est de 56,56 mii persoane,

Sursa grafic: grafic constituit o modificare medie \pozitiva de 1.32 mii persoane, un pe baza datelor din tabelul nr. 3 indice mediu al dinamicii supraunitar de 102,3%, ceea ce inseamna, un ritm mediu pozitiv de 2.3%. 1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm2. “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)

Tabel nr 4 Indicii preturilor bunurilor de consum ( baza fixa 1990) 

8

Perioada de referinta Perioada curenta IPC în servicii(%)

1990 2000 177878,00

1990 2001 240865,20

1990 2002 305325,80

1990 2003 350645,10

1990 2004 402279,60

Sursa tabel:Tabel constituit pe baza datelor calculate

Se observa o tendinta de crestere, de la an la an, a ponderii serviciilor de sanatate in consumul curent, luand ca perioada de referinta anul 1990.

Tabel nr 5:PIB(preturi curente/preturi comparabile)în serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est

AniiPIB in serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est, in preturi curente

Indiciii preturilor de consum in servicii faţă de anul 2000(%)

PIB in serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est, in preturi comparabile

2000 240.9 100 240.92001 274 135.4 202.32002 453.5 171.6 264.22003 723.9 197.1 367.22004 905.2 226.1 400.3Sursa tabel: tabel constituit pe baza datelor din Anuar si a calculelor efectuate

Initial s-au preluat valorile valorile IPCde pe saitul insse luând drept perioada de baza anul 1990 si curenta perioada 2000-2004. Datele IPC în serviciidin tabel s-au calculat luând perioada de bază anul 2000 iar valoarea IPC-urilor anilor 2001-2004 s-a calculat prin regula de trei simplă atribuind valorii anului 2000 , 100%. Apoi ci ajutorul valorilor calculate pentru indicii preturilor bunurilor de consum (baza fixa anul 2000) am caculat PIB în preturi comparabile.

Grafic nr 5: Evolutia PIB in serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est

Sursa grafic: Grafic constituit pe baza datelor din tabel1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

9

În continuarea vom analiza evoluţia PIB în servicii din regiunea de Nord-Est a României (în preţuri comparabile) cu ajutorul indicatorilor prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabel nr.6: In dicatorii absoluti, relativi, medii pentru PIB creat in serviciile de sănătate( mil. Lei, preţuri comparabile) pentru regiunea Nord-Est analizaţi în perioada 2000-2004

Anii

Indicatori absoluti (mil lei)

Indicatori relativi (%) Indicatori medii

De nivel

Modificari absolute

Indice de dinamica

Ritmul de crestere

Din valorile absolute(mil lei)

Din valorile relative

(%)Valori

yi

∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 Ri/1 R i/i-1 R barat

2000 240.9 0 - 100.0 - 0 -

295 39

.85

133

33

2001 202.3 -38.6 -38.6 83.9 83.9 -16.1 -16.12002 264.2 23.3 61.9 109.6 130.6 9.6 30.62003 367.2 203.7 103 152.4 139 52.4 392004 400.3 159.4 33.1 166.2 109 66.2 9

∑ yi =1474.9

∑∆i/i1=159.4

Se poate observa o scadere a PIB-ului creat de serviciile de sanatate in regiunea de Nord-Est, in perioada 2000-2001, pentru ca in anul 2002 sa aiba loc o redresare, continuata in 2003 si 2004. Pe intreaga perioada s-a inregistrat un PIB mediu annual de 295 mil.lei , cu o modificare medie anuala de 39,85 mil lei, un indice mediu de 133%, ceea ce a insemnat o crestere medie anuala de 33%.

1. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/42.htm

10

Cap. 2 Corelaţia între gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii de Nord-Est a României şi evoluţia serviciilor de sănătate în acesta regiune

Putem aprecia că dezvoltarea serviciilor este dependentă de dezvoltarea economico-socială de ansamblu a unei ţări, ea contribuind la aceasta dezvoltare, dar fiind şi un efect al ei.

Cercetarea legăturilor (interdependenţelor) ce există între indicatorii care exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu (PIB, populatia activă ocupată) şi cei care exprimă dezvoltarea serviciilor se poate face cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie statistiă şi a celor de de corelaţie a rangurilor ( Spearman şi Kendall).

Pentru realizarea corelaţiei dintre indicatorii care exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu a regiunii de Nord-Est a României vom utiliza Produsul Intern Brut (PIB) creat in servicii de sănătate şi populaţia ocupată in aceste servicii în cadrul regiunii de Nord-Est a României.

În scopul stabilirii în ce măsură populaţia ocupată în regiunea de Nord-Est a ţării influenţează PIB-ul creat în servicii de sănătate din acestă regiune vom calcula coeficientul de corelaţie simplă (r).

Tabel nr. 2a Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut creat în servicii de sănătate în regiunea de Nord-Est a României

Anii

Populaţia Ocupată în serv. de sănătate din

reg. N-E(mii pers)

(x)

PIB din serv de sănătate în reg. de N-E în preţuri

curente (mil lei )(y)

xi* yi xi2 yi

2

2002

55.6453.5 25214.6 3091.3

205662.2

2003

55.5723.9 40176.4 3080.2

524031.2

2004

57905.2 51596.4 3249

819387

∑ xi = 168.1 ∑ yi = 2082.6∑ xi*yi =116987.4

∑ xi2=

9420.5

∑ yi2=

1549081.4

Sursa: tabel construit pe baza datelor din Anuarul Statistic al României

Coeficientul de corelaţiei statistică – r

r= n∑ x*y - ∑ x*∑ y / {[n *∑ x2 – (∑ x) 2][ n *∑ y2

– (∑ y) 2] }1/2

x = indicatorul independent , populatia ocupatăy = indicatorul dependent , PIB în preturi curenten = nr. de anir = (3*116987.4 – 168,1* 2082.6)/{[3*9420.5 – 28257.6][3*1549081.4 – 4337222.7]} 1/2

r = (350962.2 – 350085.06) / [(28261.5 – 28257.6)(4647244.2 – 4337222.7)] 1/2

r = 877.14 / (3.9* 310021.5 ) ½= 877.14 / 1099.58 r = 0.79 1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)

11

În urma calculelor se obţine r = 0.79, ceea ce semnifică o legătură directă şi puternică intre cei doi indicatori studiaţi respectiv Populaţia Ocupată in servicii de sănătate si PIB în preturi curente creat în aceste servicii din regiunea de Nord-Est a României, ceea ce înseamnă că o crestere a Populaţiei Ocupate în sectorul serviciilor de sănătate din această regiune determină în mod simnificativ cresterea PIB în economie.Asadar bazându-ne pe legătura puternică dintre Populaţia Ocupată si PIB la nivelul acestei regiuni ar trebui luate măsuri de crestere a PIB prin instruirea Populaţiei Ocupate si a celei Neocupate, în scopul ocupării, în vederea dezvoltării spiritului antreprenorial şi îmbunătăţirii calităţii managementului în regiune.

Prin folosirea unor programe de integrare pe piata muncii, a unor specialişti în management, marketing, resurse umane, pregătirea continuă a forţei de muncă angajate si reconversia profesională a şomerilor, prin pregătirea resurselor umane pentru meserii specifice, deja cerute pe piaţa muncii din regiunea de Nord-Est este posibilă îmbunătăţirea forţei de muncă în scopul de răspunde cât mai bine cerinţelor de pe piaţa regională a muncii , şi implicit în scopulcresterii PIB.

Coeficientul de corelaţie al rangurilor Spearman (Sp) şi Kendall (K)

Aceşti coeficienţi pun în evidenţă aceleaşi interdependenţe ca şi coeficientul de corelaţie statistică pe baza datelor privind dezvoltarea economico-socială din regiunea de Nord-Est a României evidenţiată în cazul nostru de indicatorii :PIB în preturi curente si Populaţia Ocupată.

Tabel nr. 2b Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut creat în servicii de sănătate în regiunea de Nord-Est a României

Anii xi yi rx ry d d2 Pi Qi S

2002 57905.2

11

00 2 0

2

2003 55.6 453.5 2 3 -1 1 0 1 -12004 55.5 723.9 3 2 1 1 0 0 0

∑ d2 = 2

∑ S =1

xi = indicatorul independent , populatia ocupatăyi = indicatorul dependent , PIB în preturi curenterx = rangul variabilei xry = rangul variabilei yd = diferenţa dintre rangul variabilei x si cel al variabilei yPi = nr. de ranguri superioare rangului după y, în oridinea strictă din tabelQi = nr. de ranguri inferioare rangului y, în oridinea strictă din tabelS = ∑ Pi - ∑Qi

n = nr de ani SP= 1- 6*2 /3(9-1) SP = 0.5 SP

2 = (o.5) 2 = 0.25 proportia in care populatia ocupată influenţează PIB restul se datorează altor factori. ( 75% se datoreaza altor factori)

K = 2*1 / 3*2 K = 0.33

1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu)2 http://www.mpe.eubiz.ro/downloads/postuniv/anexa_L.pdf

SP = 1- 6*∑ d2/ n(n2-1)

K = 2*S/ n(n-1)

12

Rezultatele (0.5 respectiv 0.33) indică o legătură directă între cei doi îndicatori, ceea ce înseamnă ca modificarea PO înfluentează în acelelaşi sens modificarea PIB in domeniu serviciilor de sunătate din regiunea Nord-Est. La nivel regional legătura dinre PO şi PIB-ul creat în servicii de sănătate şi asistenţă socială este slabă. O explicatie ar putea fi faptul ca este posibil ca veniturile realizate de populatie atat in calitate de nagajati cat si in calitate de angajatori sa fie superioare.

Cap. 3 Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor de sănătate şi asistentă socială în cele 8 regiuni din Romănia la nivelul anului 2004

Pentru comparatie s-au luat în considerare următorii indicatori: PO în servicii de sănătate , PIB creat în servicii de sănătate şi productivitatea muncii (PIB/PO) în servicii de sănătate. Datele indicatorilor s-au luat la nivelul anului 2004, deoarece pe saitul institutului si în Anuarul Statistic nu apareau valorile PIB-ului decât până la acest an.

Tabelul nr. 3a Valoarea indicatoriilor PO , PIB şi PIB/PO în servicii de sănătate la nivelul anului 2004

Regiunea

PO în servicii

de sănătate

(mii. pers)

PIB în servicii de sănătate (mil. Lei)

preţuri curente

PIB servicii/Poservici

i(mil lei/pers.)

RangPIB/PO

Nord-Est 57.0 905.2 15.8 7Sud-Est 44.0 709.5 16.1 6

Sud 46.5 705.6 15.2 8Sud-Vest 35.5 577.1 16.3 5

Vest 38.2 655.0 9.3 9Nord-Vest

49.3 810.9 16.4 4

Centru 46.0 759.7 16.5 3

Bucureşti 50.1 978.0 19.5 1

TOTAL 366.6 6101.0 * 16.6 2Sursa: Tabel calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României (www.insse.ro)

*Totalul PIB servicii de sănătate la nivelul anului 2004 ar cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor care însă la nivelul anului 2004 pentru servicii de sănătate este 0

Comentarii: Se observa ca ponderea cea mai mare a populatiei ocupate in serviciile de sanatate se inregistreaza in regiune de Nord-Est, urmata apoi de regiunea  Bucuresti, de Nord-Vest, Sud, Centru, Sud-Est( cea mai mica pondere a populatiei ocupate in serviciile de sanatate.Cea mai mare valoare a PIB-ului inregistrata de serviciile de sanatate s-a inregistrat in regiunea Bucuresti, apoi in regiunea de Nord-Est, in regiunea de Nord-Vest. Cea mai mica valoare a PIB-ului inregistrata in serviciile de sanatate  s-a inregistrat in regiunea de Sud-Vest_________________________________________________________________1 www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=9978&node=1515 - 28k-pag22 www.cnas.ro/default.asp?id=83 - 33k-pag3

Cap. 4. Previziunea evoluţiei serviciilor de sănătate şi asistenţă socială

13

în regiunea de Nord-Vest a României

Se vor utiliza pentru fiecare indicator, trei metode de previziune şi se va alege pentru previziune cea pentru care coeficientul de variaţie (v) este mai mic de 5 %.astfel încat previziunea făcută să fie cât mai aproape de realitate.

4.1. Previziunea pentru Polulaţia Ocupată în servicii de sănătate regiunea de Nord-Est

a) Metoda Sporului Mediu

Aniiyi

(mii. pers)

ti yi = y1 + * ti (yi - yi)2

2001 54.7 0 54.7 0

2002 55.6 1 56.9 1.7

2003 55.5 2 58.1 6.82004 57 3 60.9 15.2

2005 60 4 65.3 28.1

∑(yi -yi)2 = 51.8

Se cunosc din datele anterioate: Sporul mediu de evoluţie al populaţiei ocupate in reg. N-E: = 1.32 Media artimetica a seriei: =56.56 mii pers. Abaterea medie pătratică: σ = 3.2

Coeficientul de variaţie: ν = σ / *100 ; ν = 5.6%> 5% ( metoda nu ajusteaza bine seria de date,valoarea coeficientului de variaţie demonstreaza faptul că metoda nu este bună pentru previziune)

b) Metoda indicelui de dinamică

Aniiyi

(mii. pers)

ti yi = y1 * ti (yi - yi)2

2001 54.7 0 54.7 0

2002 55.6 1 56.87 1.6129

2003 55.5 2 58.08 6.65642004 57 3 60.1 9.61

2005 60 4 65.68 32.2624

∑(yi -yi)2 =50.1417

Media artimetica a seriei: =56.56 mii pers.

14

Abaterea medie pătratică: σ = 3.1667 Coeficientul de variaţie: ν = 5.59% > 5% ( metoda nu ajusteaza bine seria de date, coeficientul de variaţie nu este bun pentru previziune)

c) Metoda trendului liniar

Aniiyi

(mii. pers)

ti ti2 yi* ti yi=a +b*

ti

(yi - yi)2

2001 54.7-2 4 -

109.454.16 0.2916

2002 55.6 -1 1 -55.6 55.36 0.0576

2003 55.5 0 0 0 56.56 1.1236

2004 57 1 1 57 57.76 0.57762005 60 2 4 120 58.96 1.0816

Total 282.8 0 10 12 3.122

yi=a +b* ti ; unde a = Media artimetica a seriei: =56.56 mii persoane b = ∑ yi* ti/∑ ti

2 ; b= 1.2 Abaterea medie pătratică: σ = 0.79 Coeficientul de variaţie: ν = 1.39% < 5% ( aceasta metoda a trendului liniar ajustează bine seria de date, şi va fi folosita pentru previziunea populatiei ocupate în anii 2006 - 2008 )

Previziunea evoluţiei populaţiei ocupate în servicii în regiunea de Nord-Est a României, în perioada 2006-2008

Anii ti

yi=a +b* ti

2006 3 60.16

2007 4 61.36

2008 5 62.56

Se bservă o creştere nu foarte spectaculoasă dar constantă a populaţiei ocupate în servicii

de sănătate în regiunea de Nord-Est.Se observă o creştere constantă a populaţiei ocupate în serviciile de sănătate la nivelul

regiunii de Nord-Est , care se şi confirmă prin apariţia în ultimii ani a unor mari firme ce au adus sanşa ocupării unor noi locuri de muncă în domeniul hotelier, comercial sau financiar şi de asigurări.

Tendinţa care se observă în urma previziunii este una favorabilă pentru regiunea de Nord-Est a României.Surse bibliografice:1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu

4.2 Previziunea PIB (mil. Lei – preţuri comparabile) creat în servicii de sănătate pentru regiunea de Nord-Est

15

În continuare analog analizei facute anterior indicelui “Populaţia Ocupată” pentru perioada 2001-2005 în scopul previzionării pentru următorii trei ani, vom analiza indicele PIB în preţuri curente perioada 2000-2004.

d) Metoda Sporului Mediu

Aniiyi

(mil. lei)ti yi = y1 + * ti (yi - yi)2

2000 240.9 0 240.9 0

2001 202.3 1 280.75 6154.4

2002 264.2 2 320.6 3180.92003 367.2 3 360.45 45.6

2004 400.3 4 400.3 0

∑(yi -yi)2 =

9380.9

Se cunosc din datele anterioate: Sporul mediu de evoluţie al populaţiei ocupate in reg. N-E: = 39.85 Media artimetica a seriei: = 295 mil lei Abaterea medie pătratică: σ = 43.31

Coeficientul de variaţie: ν = σ / *100 ; ν = 14.6% , 35%

e) Metoda indicelui de dinamică

Aniiyi

(mii. pers)

ti yi = y1 * ti (yi - yi)2

2000 240.9 0 240.9 0

2001 202.3 1 320.4 13947.6

2002 264.2 2 426.1 26211.62003 367.2 3 567.1 39960

2004 400.3 4 754.7 125599.3

∑(yi -yi)2 =205718.6

Se cunosc din datele anterioate: Indicele mediu de evoluţie: =133% ; = 1.33 Media artimetica a seriei: =295 mil lei Abaterea medie pătratică: σ = 202.8 Coeficientul de variaţie: ν = 67.75 > 35% ( metoda nu ajusteaza bine seria de date, asadar nu este bună pentru previziune )

f) Metoda trendului liniar

16

Aniiyi

(mii. pers)

ti ti2 yi* ti yi=a +b*

ti

(yi - yi)2

2000 240.9-2 4 -

481.8198.3 1814.8

2001 202.3-1 1 -

202.3246.6 1962.5

2002 264.2 0 0 0 295 948.6

2003 367.2 1 1 367.2 343.4 566.42004 400.3 2 4 800.6 391.7 74

Total 1474.9 0 10 483.7 5366.3

yi=a +b* ti ; unde a = Media artimetica a seriei: = 295 mil. lei b = ∑ yi* ti/∑ ti

2 ; b= 48.37

Abaterea medie pătratică: σ = 33.67 Coeficientul de variaţie: ν = 11.41< 35% ( aceasta metoda a trendului liniar ajustează bine seria de date, şi va fi folosita pentru previziunea populatiei ocupate în anii 2006 - 2008 întrucât folosind acestă metodă am obţinut cea mai mică valoare a coeficietului de variaţie )

Previziunea evoluţiei PIB în preţuri comparabile (anul 2000) în servicii în regiunea de Nord-Est a României,

în perioada 2005-2007

Anii ti

yi=a +b* ti

2005 3 440.1

2006 4 488.5

2007 5 536.8

În urma previziunii observăm o crestere a PIB în servicii de sănătate pentru regiunea

analizată în următorii trei ani. O data cu cresterea activitatii în servicii ne asteptam asadar si a o crestere PIB. De asemenea integrarea în UE si adoptarea standardelor europene în servicii va fi un element ce va influenta semnificativ cresterea PO, marirea volumului de activitate în servicii de sănătate si implicit o crestere a PIB.1 “Economia Serviciilor –Probleme Aplicative (Delia Popescu ,Mihaela Padurean, Catalina Brînduşoiu

2www.ccmromania-gfatm.com/editor/File/Program_PNCT_ 2001-2005 .doc-pag4

17