PREVIZIUNEA

Daca privim serviciile de transport ca un tot unitar atunci previzunea, ca atribut al managementului este exercitata de Ministerul Transporturilor, Autoritatile portuare si Administratiile Portuare.

Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat in domeniul transporturilor navale, care elaboreaza politica si programele de dezvoltare a sistemului de transport naval. Aplicarea politicilor portuare si programelor de dezvoltare a infrastructurii portuare si a cailor navigabile elaborate de Minister se face de catre Administratiile Portuare.

La randul lor Autoritatile portuare si Administratiile pot elabora planuri, programe, prognoze, care ulterior sunt supuse aprobarii Ministerului.

La elaborarea acestora, indiferent de initiatorul proiectului, participa si firme specializate in domeniu. La nivel macroeconomic cele mai importante instrumente de previziune utilizate sunt studii de fezabilitate si planurile.

Exemple: Haskoning Olanda si IPTANA Romania (au intocmit in 2002 studiul de fezabilitate pentru realizarea Digului de Nord), IPTANA Romania a realizat in mai 2002 documentatia completa a proiectului pentru relizarea unui mol pe digul de nord, realizarea pasajului rutier a fost proiectata intr-un studiu Saprof, modernizarea retelei rutiere din Portul Constanta a fost parte a unui proiect mai mare realizat de JICA in 2002 Proiectul de dezvoltare al Portului Constanta, proiectul initiat de APMC S.A. privind realizarea unei centrale eoliene in Portul Constanta si aprobat de Minister al carui studiu de fezabilitate a fost realizat de IPTANA, etc.

La nivelul portului Constanta este intocmit un Plan de dezvoltare pe termen scurt, parte a Master Planului Portului Constanta intocmit de JICA.

La nivel macroeconomic, desi folosite foarte des, planurile si programele elaborate de autoritatile de stat nu au rigoare stiintifica. De cele mai multe ori se precizeaza obiectivul si momentul cand s-ar dori a fi realizate, fara precizarea resurselor si nici a termenelor initiale si intermediare si nici reponsabilii pentru realizarea lor.

La nivel microeconomic, deciziile de previziune un preponderent caracter economic si se refera la profit, cifra de afaceri, etc. In general nu se utilizeaza nici una din cele 3 forme de manifestare a previziunii: prognoze, planuri si programe.

Eventual atunci cand se doreste contractarea unui credit sau la cerinta vreunui partener extern se intocmesc planuri de afaceri, caz in care se apeleaza la firme de specialitate.

Doar in cazul investitiilor foarte mari, cum a fost cazul SILOTRANS, firma mixta de altfel, se apeleaza la prognoze, planuri si programe bine fundamentate, elaborate dupa cele mai riguroase aspecte.

Pentru fundamentarea deciziilor de previziune privind activitatea economica propriu-zisa, agentii economici folosesc preponderent informatii externe si mai putin interne (cele interne privesc eventual principalii competitori, posibili furnizori de servicii sau marfa, etc.).

Spre exemplu pentru navlositorii romani, pentru transportul cu nave de linie o importanta deosebita o prezinta informatiile de pe piata navlurilor. Pentru navlositorii romani cele mai importante piete sunt: Baltic International Freight an Option Ecchange sau Baltic Exchange (BFI sau BIFFEX), Forward Freight Agreements (FFAs), piata Hamburg, piata italiana Genova, Trieste, Milano, Roma, Napoli, Palermo si piata scandinava (carcaterizata de lipsa tonajului mic).

Ex: navlositorii care au vandut forward o marfa sunt ingrijorati ca piata navlului va creste, iar profiturile lor se vor diminua sau chiar vor inregistra pierderi, in care scop ei achizitioneaza contracte futures. Daca rata navlului creste, pierderea de pe piata fizica a shippingului va fi compensata de profitul obtinut din detinerea pozitiei futures. Riscul armatorilor este exact invers.

Un alt instrument de previziune este bugetul. Desi obligatorii de intocmit pentru o parte a agentilor economic, el nu este fundamentat stiintific, principala modalitate de estimare a obiectivelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor fiind cea a trendului, luandu-se in considerare de o maniera informala tendintele pietei.

Agentii economici din acest domeniu de activitate sunt foarte flexibili, foarte adaptivi la schimbarile din mediu. Ei pot trece, spre exemplu, de la agenturare nave, la export in nume propriu sau chiar activitae de comert pe piata interna.

Sunt si anumite aspecte ale previziunii, cum ar fi stabilirea necesarului de aprovizionat al navei, stabilirea timpului estimat de sosire in port (E.T.A.) foarte bine fundamentate. Ganditi-va ce s-ar intampla daca o nava ar ramane fara resurse in mijlocul oceanului.

De asemeni, iarasi un aspect caruia i se da o atentie deosebita il constitie intocmirea proformelor D/A. Cu cat estimarea costului este mai exacta cu atat creste credibilitatea agentului.

Concluzii:

apelarea la asistenta firmelor de consultanta in relizarea previziunilor, cand se au in vedere obiective majore;

utilizarea din ce in ce mai frecventa a informaticii in fundamentarea deciziilor: Internet, Euronet, Intranet, etc;

luarea in considerare a evolutiilor pietelor internationale si intr-o pondere mai mica a pietei nationale.