analiza Şi previziunea evoluŢiei serviciilor

ANALIZA ŞI PREVIZIUNEA EVOLUŢIEI SERVICIILOR ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI

Dezvoltarea fără precedent a serviciilor din ultimele decenii îndreptăţeşte sintagma "economie a serviciilor" aplicată ţărilor dezvoltate. Din acelaşi motiv, specialiştii îşi îndreaptă privirea din ce în ce mai intens spre definirea şi analizarea acestui domeniu deosebit de complex1. Cu toate eforturile depuse, până în prezent nu există o definiţie "perfectă" a serviciilor care să le delimiteze pe acestea de bunurile materiale2.

Din ce în ce mai răspândite sunt teoriile care susţin că societatea viitoare (prezentă deja în ţările dezvoltate) poate fi definită ca o economie a serviciilor, având o serie de trăsături specifice: integrarea orizontală a tuturor activităţilor din economie, reconsiderarea importanţei ofertei în economie ţinând cont de cerinţele unei dezvoltări durabile, creşterea riscului şi incertitudinii3.

În economia serviciilor prioritatea este acordată funcţiilor, preocuparea fiind legată de sistemele care produc un rezultat. Cu toate acestea, trebuie ţinut cont de faptul că aceste sisteme (chiar dacă produc servicii abstracte, precum telecomunicaţiile) sunt dependente de suportul material. Punctul central al economiei serviciilor îl reprezintă cunoaşterea, inteligenţa, tendinţa (firească) spre progres. Educaţia (învăţământul) la un nivel din ce în ce mai înalt reprezintă premiza dezvoltării economice actuale.4

Puternica tendinţă de terţiarizare şi implicit importanţa serviciilor, mai ales în economiile ţărilor dezvoltate, sunt subliniate de ponderea mare a ocupării populaţiei în acest domeniu, pondere ce depăşeşte 60% şi chiar 70% din totalul populaţiei ocupate. De asemenea, concluzii asemănătoare se desprind şi din analiza ponderii serviciilor în crearea PIB.

În ţările mediu dezvoltate ponderea sectorului terţiar în ocuparea populaţiei şi în crearea PIB se situează la un nivel mediu de 50 – 60%, iar în ţările cu un nivel scăzut de dezvoltare, aceşti indicatori iau valori mai reduse (30 – 40%).5 Din păcate, acesta din urmă este şi nivelul României, unde populaţia ocupată în domeniul serviciilor se situează la aproape 40% din totalul populaţiei ocupate.

CAP 1. Analiza evoluţiei serviciilor în România în perioada 1999– 2003a) Populaţia ocupată în cele trei sectoare ale economiei este prezentată în tabelul

următor:

1 Maria Ioncică, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p.342 ibidem.3 Idem, p. 354 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucureşti, 1996, p. 1165 Maria Ioncică, op.cit., p.73

81

Economia serviciilor. Probleme aplicative

Tabel nr. P1. Populaţia ocupată la nivelul regiunii Bucureşti- mii persoane -

Sector Primar Secundar Terţiar Total1999 52,4 265,0 404,4 721,82000 54,4 288,3 484,6 827,32001 56,2 284,4 504,2 844,82002 50,3 318,6 537,5 906,42003 48,2 313,0 582,9 944,1

Sursa: Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, ediţiile 2000 - 2004, capitolul Statistică teritorialăNotă: ectorul secundar cuprinde şi "Construcţiile"

Se observă o oscilaţie continuă a populaţiei ocupate în agricultură şi în industrie. Spre deosebire de agricultură (regiunea Bucureşti cuprinde şi judeţul Ilfov), unde, deşi există fluctuaţii, tendinţa generală este de scădere, în sectorul secundar (care conţine şi construcţiile), tendinţa generală este de creştere. Sectorul terţiar (serviciile) are un pronunţat caracter crescător, care influenţează şi creşterea constantă (şi destul de puternică) a populaţiei ocupate din regiunea analizată.

Structura populaţiei ocupate în regiunea Bucureşti este prezentată în următorul tabel:Tabel nr. P2. Ponderea celor trei sectoare ale economiei în total populaţie ocupată

la nivelul regiunii Bucureşti- % -

Sector Primar Secundar Terţiar Total1999 7,26 36,71 56,03 1002000 6,58 34,85 58,57 1002001 6,65 33,66 59,69 1002002 5,55 35,15 59,30 1002003 5,11 33,15 61,74 100

Media 6,23 34,70 59,07 100Notă: Calculele prezentate sunt realizate pe baza datelor din tabelul anterior.

Pentru comparaţie, este prezentată în continuare şi structura populaţiei ocupate în economia României:

Tabel nr. P3. Ponderea celor trei sectoare ale economiei în total populaţie ocupată la nivelul României

- % -Sector Primar Secundar Terţiar Total

82

Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

1999 41,16 28,41 30,43 1002000 42,70 26,10 31,20 1002001 40,85 27,52 31,63 1002002 36,20 29,88 33,92 1002003 34,77 29,57 35,66 100

Media 39,14 28,30 32,56 100Notă: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, ediţiile 2000 - 2004, capitolul 20

Tot pentru comparaţie, este prezentată structura populaţiei ocupate în economia unor ţări dezvoltate şi în dezvoltare.

Tabel nr. P4. Structura populaţiei ocupate în economia unor ţări, în anul 2002- % -

Sector Primar Secundar Terţiar TotalAustria 5,6 29,4 65,0 100Bulgaria (2001) 25,8 28,0 46,2 100Germania 2,5 31,9 65,6 100SUA 2,5 21,8 75,7 100Ungaria (2001) 6,2 34,1 59,7 100Polonia 19,2 28,7 52,1 100Notă: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2004

Din tabelul P2 se observă că, deşi indicatorul absolut din tabelul P1 înregistrează o puternică tendinţă de creştere, în structură, ponderea populaţiei ocupate în servicii din Bucureşti în totalul populaţiei ocupate din această regiune înregistrează mici fluctuaţii, ajungând totuşi la valori apropiate de cele din ţările dezvoltate, aproape egale cu cele din Ungaria şi mult superioare faţă de cele pe total ţară. O explicaţie este aceea că regiunea include capitala ţării, unde îşi au sediul multe din marile firme naţionale şi internaţionale din domeniul serviciilor de asigurări, telecomunicaţii (mobile), hoteluri şi restaurante (Bucureşti fiind principalul punct de atracţie pentru turismul de afaceri), dar şi o mare parte din serviciile de administraţie publică sau învăţământ (fiind cel mai mare centru universitar al României).

Ponderea medie a populaţiei ocupate în cele trei sectoare ale economiei naţionale şi a Bucureştiului pentru perioada 1999-2003 este prezentată în figura P1, respectiv P2.

83


Fig. P1. Ponderea medie a populaţiei ocupate în cele trei sectoare ale economiei naţionale

39,14%

28,30%

32,56% Primar

Secundar

Terţiar

Fig. P2. Ponderea medie a populaţiei ocupate în cele trei sectoare ale economiei regiunii Bucureşti

6,23%

34,70%

59,07%

Primar

Secundar

Terţiar

Evoluţia populaţiei ocupate în servicii în regiunea Bucureşti este caracterizată de indicatorii prezentaţi în tabelul P5.

Tabel nr. P5. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru populaţia ocupată în servicii în regiunea Bucureşti

Anii

Indicatori absoluţi(mii persoane)

Indicatori relativi (%) Indicatorii medii

De nivel

Modificări absolute

Indicele dinamicii

Ritmul de creştere

Calculaţi din valori

absolute

Calculaţi din valori relative

(%)

ValoriYi

i/1 i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

19992000200120022003

404,4484,6504,2537,5582,9

080,299,8133,1178,5

-80,219,633,245,4

100119,8124,7132,9144,1

-119,8104,0106,6108,4

019,824,732,944,1

-19,84,06,68,4

502,

72

44,6

25

109,

57

9,57

84


Se observă că populaţia ocupată în servicii din regiunea Bucureşti înregistrează o creştere puternică, mai ales în perioada 1999-2000, când a avut loc o creştere spectaculoasă (cu 80,2 mii persoane). Anul 1999 reprezintă, de altfel, un punct de cotitură pentru toată economia românească, fiind anul în care, în majoritatea domeniilor, indicatorii economici au înregistrat valori foarte mici.

Pe întreaga perioadă s-a înregistrat o valoare medie a populaţiei ocupate în servicii din regiunea analizată de 502,72 mii persoane, o modificare medie pozitivă de 44,625 mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 109,57%, ceea ce înseamnă, un ritm mediu pozitiv de 9,57%.

Populaţia ocupată în sectorul terţiar are o distribuţie pe tipuri de servicii prezentată în tabelul P6.

Tabel nr. P6. Distribuţia populaţiei ocupate în sectorul terţiar din Bucureşti pe tipuri de servicii

Ani 1999 2000 2001 2002 2003Tipuri de servicii

Mii pers.

%Mii

pers.%

Mii pers.

%Mii

pers.%

Mii pers.

%

Comerţ 86,4 21,4 126,3 26,1 140,3 27,8 141,6 26,3 155,6 26,7Hoteluri şi rest. 11,4 2,8 14,7 3,0 11,2 2,2 16,3 3,0 18,2 3,1Transp.,depozit.,com. 70,5 17,4 77,0 15,9 80,5 16,0 78,2 14,5 83,1 14,3Intermedieri financ. 18,4 4,5 20,5 4,2 21,0 4,2 22,0 4,1 24,4 4,2Tranzacţii imobiliare 66,7 16,5 86,4 17,8 90,1 17,9 105,6 19,6 116,9 20,1Admin. publ.,apărare 27,3 6,8 28,9 6,0 25,8 5,1 29,2 5,4 30,3 5,2Învăţământ 53,9 13,3 52,8 10,9 53.1 10,5 54,3 10,1 58,0 10,0Sănătate şi asist. soc. 37,2 9,2 39,3 8,1 40,1 8,0 44,4 8,3 46,3 8,5Alte servicii 32,6 8,1 38,7 8,0 42,1 8,3 45,9 8,7 50,1 8,5

TOTAL SERVICII

404,4 100 484,6 100 504,2 100 537,5 100 582,9 100

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţiile 2000-2004, cap.20

Cea mai mare parte a populaţiei ocupate în servicii din regiunea Bucureşti se află în comerţ, înregistrându-se o creştere continuă. O evoluţie semnificativă s-a înregistrat în domeniul tranzacţiilor imobiliare, care se află în 2003 pe locul II în topul populaţiei ocupate în servicii din Bucureşti. Urmează apoi în ordine: serviciile de transport, depozitare şi comunicaţii, învăţământul, sănătatea, pe ultimul loc situându-se populaţia ocupată în hoteluri şi restaurante.

85


b) Evoluţia PIB în ansamblul economiei regiunii Bucureşti este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. P7. Nivelul P.I.B. –ului în cele trei sectoare ale economiei în regiunea Bucureşti

- mld. lei preţuri curente -Sector Primar Secundar Terţiar Total1998 827,0 17.769,8 36.943,8 61.784,51999 1.091,8 27.163,2 56.270,2 94.842,82000 1.211,3 43.098,1 106.166,1 168.791,72001 2.083,6 63.963,1 160.689,2 250.719,42002 2.153,8 90.436,3 195.880,8 319.765,5

Sursa: www.insse.roNotă: Sectorul secundar cuprinde şi "Construcţiile"

Din însumarea valorilor pe linie nu se obţine totalul, deoarece unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost cuprinse în total fără a fi defalcate.*Conform metodologiei SEC 1995

Se observă o creştere substanţială a nivelului PIB în toate sectoarele, care însă poate fi pusă pe seama inflaţiei; în urma deflatării seriilor de date vom observa dacă această evoluţie reprezintă în realitate o creştere sau o scădere a nivelului PIB. În tabelul următor este prezentată ponderea celor trei sectoare ale economiei în total PIB creat în regiunea Bucureşti:

Tabel nr. P8. Structura P.I.B.-ului în regiunea Bucureşti în perioada 1998-2002- % -

Sector Primar Secundar Terţiar Total1998 1,34 28,76 59,79 1001999 1,15 28,64 59,33 1002000 0,72 25,53 62,90 1002001 0,83 25,51 64,09 1002002 0,67 28,28 61,26 100

Media 0,94 27,34 61,47 100Notă: Calculat pe baza datelor din tabelul P7

Din însumarea activităţilor nu rezultă în toate cazurile 100% întrucât unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost incluse în total fără a fi defalcate

Ponderea celor trei sectoare la formarea PIB în perioada 1998 – 2002 este prezentată în figura P3.

86


Fig. P3. Ponderea medie a sectoarelor economiei din regiunea Bucureşti la formarea PIB

Terţiar; 61,47%

Secundar; 27,34%

Primar; 0,94%

Altele; 10,25% Primar

Secundar

Terţiar

Altele

În continuare se realizează transformarea PIB-ului creat în regiunea Bucureşti din preţuri curente în preţuri comparabile (constante) folosind metoda deflaţiei simple cu ajutorul indicilor preţurilor de consum în servicii (tabel P9).

Tabel nr. P9. P.I.B. din servicii creat în regiunea Bucureşti în preţuri comparabile

AniiP.I.B. în servicii

- pr.curente -mld. lei

Indicii pr. de consum în servicii

%

P.I.B. în servicii- pr. constante -

mld. lei19981999200020012002

36.943,856.270,2106.166,1160.689,2195.880,8

100,0184,0283,2383,4486,0

36.943,830.581,637.488,041.911,640.304,7

Se observă că şi în realitate tendinţa PIB este în general de creştere, dar creşterile sunt extrem de mici în comparaţie cu valorile exprimate în preţuri curente, existând mici fluctuaţii în perioada analizată. Această dinamică este ilustrată în fig P4.

Fig. P4. Evoluţia PIB în servicii în regiunea Bucureşti în perioada 1998-2002

0

50000

100000

150000

200000

250000

1998 1999 2000 2001 2002

PIB in serviciiP.curente

PIB in serviciiP.constante

87


În continuare se analizează evoluţia P.I.B. în servicii din regiunea Bucureşti (în preţuri comparabile) şi cu ajutorul indicatorilor prezentaţi în tabelul P10.

Tabel nr. P10. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru P.I.B. creat în servicii în regiunea Bucureşti în perioada 1998-2002

Anii

Indicatori absoluţi(mld.lei)

Indicatori relativi (%) Indicatorii medii

De nivel Modificări absoluteIndicele

dinamiciiRitmul de creştere

Calculaţi din valori

absolute

Calculaţi din valori relative

(%)

Valoriyi

i/1 i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

'98'99'00'01'02

36943,830581,637488,041911,640304,7

0-6362,2544,24967,83360,9

--6362,26906,44423,6-1606,9

100,082,8101,5113,4109,1

-82,8122,6111,896,2

0-17,21,513,49,1

--17,222,611,8-3,8

3744

5,94

840,

225

102,

2

2,2

Se observă scădere a PIB-ului creat de servicii în regiunea Bucureşti în perioada 1998-1999, pentru ca în 2000 să aibă loc o redresare, continuată în 2001 şi încetinită în 2002. Pe întreaga perioadă s-a înregistrat un PIB mediu anual de 37445,94 mld. lei, cu o modificare medie anuală de 840,225 mld. lei, un indice mediu de 102,2%, ceea ce înseamnă o creştere medie anuală de 2,2%.

Tabel nr. P11. Structura produsului intern brut pe tipuri de activităţi în Româniaîn perioada 1996-2002

%Sectorul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Primar 19,2 18,0 14,5 13,4 11,1 13,4 11,4Secundar 39,7 36,1 32,8 32,0 30,2 30,9 33,9Terţiar 36,6 38,5 44,3 45,1 48,4 46,4 45,3SIFIM* -2,0 -0,5 -1,5 -1,5 -1,1 -1,6 -1,1

Valoare adăugată brută 93,5 92,1 90,1 89,0 88,6 89,1 89,5

Impozite pe produs+taxe vam.-

subvenţii6,5 7,9 9,9 11,0 11,4 10,9 10,5

PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0*servicii de intermediere financiară indirect măsurateSursa: Maria Ioncică, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p.51

88


Comparativ cu situaţia PIB-ului la nivelul României, în Bucureşti ponderea PIB creat în servicii este mult mai mare. De asemenea, comparativ cu celelalte sectoare economice (primar şi secundar) productivitatea relativă a serviciilor din regiunea Bucureşti este superioară. O explicaţie a acestei productivităţi superioare o reprezintă dezvoltarea serviciilor care încorporează atât muncă inteligentă (înalt calificată) – ca de exemplu în domeniul bancar (cele mai mari bănci cu capital naţional şi internaţional având sediul central în Bucureşti), cât şi tehnologie avansată – ca de exemplu în comunicaţii: telefonia mobilă şi fixă, firmele de cablu (care şi-au extins treptat activitatea şi in domeniul telefoniei fixe şi internetului).

2. Corelaţia între gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii Bucureşti şi evoluţia serviciilor

Dintre indicatorii care exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu a regiunii Bucureşti (x) se pot utiliza: PIB (PNB)/locuitor, populaţia ocupată, veniturile reale pe locuitor, rata inflaţiei, rata şomajului, durata medie a vieţii, volumul investiţiilor, cifra de afaceri, gradul de urbanizare etc.

Referitor la indicatorii care exprimă evoluţia serviciilor de… (y) pot fi utilizaţi: PIB creat în servicii, populaţia ocupată în servicii, volumul serviciilor de piaţă, număr turişti etc.

Pentru a stabili în ce măsură populaţia ocupată în Bucureşti influenţează PIB-ul creat în servicii din această regiune se calculează coeficientul de corelaţie simplă (r).

Tabel nr P12. Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut creat în servicii în regiunea Bucureşti

Anii

Populaţia ocupată în Bucureşti(mii pers.)

(x)

PIB din serv. în Bucureşti(mii mld.lei

P.comp.2000)(y)

xiyi xi2 yi

2

2000 827,3 106,1661 87.831,2 684.425,3 11.271,22001 844,8 118,6774 100.258,7 713.687,0 14.084,32002 906,4 114,0832 103.405,0 821.561,0 13.015,0Total 2578,5 338,9267 291.494,9 2.219.673,3 38.370,5

În urma calculelor se obţine r = 0,36, ceea ce semnifică o legătură directă între cei doi indicatori studiaţi, populaţia ocupată din Bucureşti influenţând PIB-ul creat în servicii din această regiune, deoarece populaţia ocupată din Bucureşti are venituri superioare celor pe total ţară şi în acest caz, cererea de servicii este mai mare, impulsionând dezvoltarea lor şi implicit a PIB-ului creat în servicii. Mai mult, atât pregătirea PO (pe total şi în special în servicii), cât şi înzestrarea tehnică sunt mai

89


ridicate în această zonă, faţă de restul ţării, rezultând o productivitate mai mare şi implicit un PIB superior.

De asemenea, vor fi calculaţi şi coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall, la nivel regional pentru anul 2002.

Tabel nr. P13

RegiuneaP.O.

(mii pers.)(x)

PIB servicii în P.curente (mld. lei)

(y)rx ry d2

Nord – Est 1.308,9 75.439,0 1 3 4Sud – Est 1.022,1 68.786,1 5 6 1

Sud 1.221,6 74.074,9 2 5 9Sud – Vest 879,4 51.088,1 7 8 1

Vest 815,3 65.308,3 8 7 1Nord – Vest 1.133,4 80.819,1 3 2 1

Centru 1.041,9 74.112,5 4 4 0Bucureşti 906,4 195.880,8 6 1 25TOTAL 8.329,0 685.938,7* 42

*Totalul cuprinde şi PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )

Sp = 0,50

Tabel nr. P14Regiunea ry pi Qi

Nord – Est 3 5 2Sud 5 3 3

Nord – Vest 2 4 1Centru 4 3 1

Sud- Est 6 2 1Bucureşti 1 2 0Sud- Vest 8 0 1

Vest 7 0 019 9

S = Pi – Qi = 19 – 9 = 10 K = 0,35

La nivel teritorial, legătura dintre PO în economie şi PIB-ul creat în servicii este slabă, din date rezultând că productivitatea populaţiei ocupate are o influenţă mai mare asupra PIB-ului (PO în Bucureşti se situează pe locul 6, în timp ce PIB-ul creat în această regiune depăşeşte cu mult PIB-ul creat în servicii în alte regiuni). O altă explicaţie ar fi existenţa unor medii de informare mai bune oferite populaţiei capitalei, precum şi veniturile superioare realizate de aceasta (atât în calitate de angajaţi, cât şi în calitate de angajatori).

90


3. Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor în cele 8 regiuni din România la nivelul anului 2002

Pentru comparaţie s-au luat în considerare următorii indicatori: PO în servicii, PIB creat în servicii şi productivitatea muncii (PIB/PO) în servicii.

Tabel nr. P15. PO în servicii, PIB creat în servicii şi PIB în servicii/PO în servicii în cele 8 regiuni din România la nivelul anului 2002

RegiuneaPO în servicii

(mii pers.)

PIB servicii(mld. lei)P.curente

PIB servicii/PO servicii

(mil lei/pers)rangPIB/PO

Nord – Est 366,9 75439,0 205,612 7Sud – Est 341,7 68786,1 201,306 8

Sud 336,7 74074,9 220,003 4Sud – Vest 246,8 51088,1 207,002 6

Vest 293,6 65308,3 222,440 3Nord – Vest 353,2 80819,1 228,820 2

Centru 349,4 74112,5 212,114 5Bucureşti 537,5 195880,8 364,429 1TOTAL 2825,8 685938,7* 242,741

* Totalul cuprinde şi PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, 2004, cap.20

Din analiza tabelului P15 se observă marea diferenţă ce există între productivitatea muncii din domeniul serviciilor în regiunea Bucureşti comparativ cu celelalte şapte regiuni, care se situează toate la valori apropiate (un lucrător în servicii din Bucureşti aduce un aport la PIB aproape dublu faţă de colegii săi din ţară). O posibilă explicaţie este motivarea superioară a populaţiei ocupate din Bucureşti, atât prin salarii, cât şi prin alte stimulente (avansare mai rapidă, vacanţe stimulent, asigurarea perfecţionării profesionale).

4. Perspectivele serviciilor din regiunea Bucureşti pentru perioada 2004 -2006

Se vor utiliza pentru fiecare indicator (serie de date) cel puţin două metode de previziune şi se va alege cea pentru care coeficientul de variaţie (v) este mai mic de 5%.

a) Metoda sporului mediu

91


Previziune pentru populaţia ocupată în servicii în Bucureşti

Anii yi (mii pers) tI

1999 404,4 0 404,400 02000 484,6 1 449,025 1265,5812001 504,2 2 493,650 111,3032002 537,5 3 538,275 0,6012003 582,9 4 582,900 0Total 1377,485

Din datele anterioare se cunoaşte mii pers.; mii pers.

,

Deci metoda ajustează bine seria de date.

b) Metoda indicelui mediu de dinamică

Anii yi (mii pers) ti

1999 404,4 0 404,400 02000 484,6 1 443,101 1722,1672001 504,2 2 485,506 349,4662002 537,5 3 531,969 30,5922003 582,9 4 582,900 0Total 2102,225

Se cunoaşte că

,

Rezultă că şi această metodă ajustează bine seria de date.

c) Metoda trendului liniar

Anii yi (mii pers) ti ti2 yiti

1999 404,4 -2 4 -808,8 420,74 266,99562000 484,6 -1 1 -484,6 461,73 523,03692001 504,2 0 0 0 502,72 2,90402002 537,5 1 1 537,5 543,71 38,56412003 582,9 2 4 1165,8 584,70 3,2400Total 2513,6 0 10 409,9 834,7406

, , ,

92


= 12,92 v = 2,57% < 5% şi această metodă ajustează bine seria de date.

d) Metoda trendului parabolic

Aniiyi

(mii pers)ti ti

2 t3 t4 yiti yit2 =a+bt+ct2

1999 404,4 -2 4 -8 16 -808,8 1617,6 412,74 69,55562000 484,6 -1 1 -1 1 -484,6 484,6 465,73 356,07692001 504,2 0 0 0 0 0 0 510,72 42,51042002 537,5 1 1 1 1 537,5 537,5 547,71 104,24412003 582,9 2 4 4 16 1165,8 2331,6 576,70 38,4400Total 2513,6 0 10 0 34 409,9 4971,2 610,8270

b = 40,99c = - 4 a = 510,72 = 11,05 v = 2,199< 5%, deci metoda ajustează cel mai bine seria de date şi va fi folosită pentru previziune.

Notă: În cazul în care se obţine v<5% pentru două sau mai multe metode, se alege metoda de previziune potrivit căreia coeficientul de variaţie are valoarea cea mai mică.

Previziunea evoluţiei populaţiei ocupate în servicii în regiunea Bucureşti, în perioada 2004-2006

- mii persoane -

Anii ti

2004 3 510,72+ 3 · 40,99+ 9 ·(-4) = 597,692005 4 510,72+ 4 · 40,99+16 ·(-4) = 610,682006 5 510,72+ 5 · 40,99+25 ·(-4) = 615,67

93


Fig. P5. Previziunea PO in servicii in regiunea Bucureşti în perioada 2004-2006

615,67610,68597,69582,9537,5

504,2

484,6404,4

0

100

200

300

400

500

600

700

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

mii.

per

s

Se observă o creştere constantă a populaţiei ocupate în servicii în regiunea Bucureşti, care se şi confirmă prin apariţia în ultimii ani a unor mari firme în domeniul hotelier, comercial sau financiar şi de asigurări.

Tendinţa care se observă în urma previziunii este una favorabilă pentru regiunea Bucureşti, ţinând cont de faptul că şi în economiile dezvoltate, populaţia ocupată în sectorul terţiar are o pondere ridicată şi este în creştere.

94

analiza Şi previziunea evoluŢiei serviciilor

Documents