numĂrul 2 lei braşov duminecă 15 februarie 1931 filenumĂrul 2 lei braşov duminecă 15 februarie...
TRANSCRIPT
NUMĂRUL 2 Lei B raşov Duminecă 15 Februarie 1931
« B i c ţ u ţ i u m i m T i it - WAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOY. -
TELEFON 226 Abonament annal 860 lei.Pántra itrelnătate 800 lei. Anunţări, reclame, după tarif.
■BBBBHBmmBBmBBHmm mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
Fondată la 1838 de George BariţiuA pare de tre i o ri pe săp tăm ân ă
•Câmp larg deschis de muncă şi producţie pentru loff ne trebue — scrie „Viitorul*.
Câmpul există şi stă larg deschis pentru to|f,— poftească liberalii şi ajute la munca lui.
» Se înăspresc relaţiile?Zilele trecute 'deputetul ger
man dr. Hans Hedrich a adresat in Parlament o întrebare, ref - rindu se la ordinul, prin care Directoratul regional din CIt j interzice redactarea şt înaintarea de acte publice In altă limbi, decât limba statului.
Iacă la începutul întrebării deputatul Hedrich ţine să ne mai repete lecţia, pe care am mal cetit'O încă în atâtea rânduri în zlerde germane. Proteste tză adecă trape t i va cuvântului „strein" folosit în ordinul Directoratului, care suni: că „adele redactate tntr’o limbă streină („fremden Spreche") vor b nul şt fără v doare*, calificând «cest termin ca greşit şt oiensitor.
Nu intetegem ofensa, pe care compatrioţii saşi o găsesc în lolodrea acestui termin, a cărui noţiune la tot ctzd Românul o ştie şi o înţeleg« mat bine decât un strein de neamul şi limba lui. Ne închipuim deci inutilă încercarea săsească de a învăţa pe Romani româneşte. Aşa cum e folosit cuvântai strein In ordinul vizat nu e deloc o* iensâtor. E locui lut, aşa cum îl înţelege telul şi natura lirobel româneşti, fără de espilcaţlile pe cari vor să i-le dea saştî.
Mai ofensătoare insă decât acest cuvânt este atât de repetata obtecţluue săsească, care, — ca si întrebarea d-lul de pute Hedrich — ne reaminteşte latr’un anumit mod şl cu anumite intenţii, hotărârile dela Alba>Iulia, uitând tn ecelaş timp cu total că pactul dela Mediaş iacă impunea compatrioţilor saşi o altă atitudine faţa de ţara românească şl guvernul ei dec&t cea pe care o dovedesc de atâtea ori.
Ordinul Directoratului din Cluj cere redactarea actelor o* ficiaie tu limba statului.
Cine ar putea califica acest lucru de absurd sau de şovl* ntst, mai ales când d-1 subse* ere tar de stat Câlinescu, — io răspunsul dat deputatului să« sesc — o lămurit cier că redactarea acestor acte în alte limbi tngreuiazâ lucrul organelor de control ale Ministerului de interne, cari de multe ori din această cauză, sunt in im post* billiats de a exercita controlul statului.
Pentru ce dar, prin ordine ca cei de lată „se înăspresc in mod inutil relaţiile Intre minorităţile etnice şt Intre stat* 7
NOTE.
Cântareleînşelătoare.
9Avem în oraşul nostru mai
multe cântare automate de persoane, instalate în diferite puncte ale oraşului, în străzi principale.
Nu ştim proprietatea cui o formează aceste cântare, ştim însă că ele îşi au rostul lor dictat de numele ce îl poartă. Cu toate acestea modul cum
► ele funcţionează le schimhjf menirea prefăcându-1 în intijru- mente de înşelăciune de jaf.
In faţa unui astfel de cântar, aşezat în poarta liceului rom.» cat din str. Voevodul Mihai am urmărit alaltaeri o scenă: un cetăţean voind să se cântă- reasaă, introduce piesa de 2 Lei. Apasă pe mâmer şi automatul Si oferă biletul cu indicaţia 73.5 chilograme. Surprins de indica* fia, ce nu i se părea de loc verosimilă, introduce omul altă piesă; apare al doilea bilet, cu $2.5 chilograme. Curios, care din cele două bilete minte, introduce omul o a treia piesă. Rezultatul? Al treilea bilet îi indice 81 chilograme.
Aşa dară trei bilete mincinoase. Dacă fproprietarului a- cestor cântare publice îi convine modul de a câştiga în felul acesta bani, atragem atenţia autorităţilor în £ drept că ne- conturbarea acestor [automate însemnează îmbărbătarea celor ce-şi fac câştig din înşelătorie şi jaf.
ti
Cât costă pe stat învăţământul___
Iată din bugetul ministerului de instrucţie şi culte câteva date ln.4egitură cu Învăţământul:
S'au alocat astfel pentru:1. învăţământul primar urban,
rural şl organele de control lei 2.754204.410.
2. Şcoli normale şl orfelinate lei 259.837.624.
3. Licee băeţl lei 492.607.016.4. Licee fete Iei 240.598 200.5. Seminar!! lei 41.120.400.6» Şcoli profesionale fete lei
147.882.366.7. Şcoli elementare şi supe,
rioare meserii lei 192.568.760.8. Şcoli de menaj lei 34.772.8129. Şcoli de ucenici şi indus
triale lei 11.060 028.10. Şcoli elementare şl supe
rioare de comerţ lei 119 709.350.11. Universttlfi lei 392.547.310.12. Şcoli poUtechnlse iei
59.173110.13. Şcoli speciale si institute
de căituri lei 13.035.750.14* Şcoli Sn afară de Regat
lei 16.938866.13. Concedii de boşii, de
studii şl sec|ia pedagogici lei2.000.000.
16. Cnrsnrl de adui|l şl lucru manual lei 2.500.000.
17. Plata medicilor şi personalului de cancelarie dela policlinicile şcolilor primare din Bucureşti fel 400.000.
18. Material, diverse ehei- tueli pentru compieetarea materialului agricol Iei 341.757.361.
Total iei 5.122,713.363.
Ajutorarea şomerilorDin pai tea Comitetului mini-
dpal pentru ajutorarea şome- iior primim următoarea dure de seamă asupra activităţii a- cestui comitet:
Pentru a se şti activitatea a- cestui Comitet şi in special exacta situaţie a fondului de rjutorarea şomerilor administrat de Comitelui municipal, aducem la cunoştinţă publici următoarea dare de seamă:
Comitetul s’a constituit la 22 Octomvrie 1930, sub prezidenţia primarului rolniciplului, din reprezentaţi al autorităţilor locale, Industriei şi comerţului cum şl reprezentanţi ai salariaţilor din industrie şi comerţ.
Comitetul ţine săptămânal şedinţe la cari examinează situa* Ua şomajului în Braşov, logri- jindu se de ajutorarea şomerilor, cari conform regulamentului întocmit întrunesc condiţiile spre a ii e jutoruţi de acest Comitet, în măsura mijloacelor financiare de oare itispune.
Ajutorul se dă nr^ai în articole de prima neSbsitate ca: pfiine, carne, slănină, zahăr, fasole, săpun şi lemne, in ralia săptămânală stabilită de Comitet după situaţia familiară a şomerului, sau masă la restaurant la parte din necăsătoriţi.
Toţi membrii Comitetului şt funcţionarii instu|iiior lucrează pentru şomeri In mod cu totul gratuit.
Fondul de ajutorare se alimentează din subvenţiile autorităţilor, din contribuţiile benevole şi din taxele instituite de primărie in acest scop.
Pe zfua de 14 ianuarie 1931, situaţia fondului după provenienţa sumelor a fost următoarea:
o) Subveofti dela autorităţi publice locale lei 73380.
b) Contribuţiuai deia instilu- ţiile industriale dintre cari sume mal mari sunt; Firma Scherg & Co. lei 100.Q00, Soc. An.
Ard. utr. industria forestieră lei15.000.
Total lei 152,284.c) Contrtbuţtunt periodice si
donaţluni dela: 1, Funcţionari publici lei 39,119, 2. Salariaţi Com. şl indusir. lei 29.498.
Total lei 68,617.d) Contribuţiuai periodice şi
donaţluni deia elevi şi particulari Lei 1.752,
e) Din diverse taxe instituite de primărie:
1. Dela spectacole lei 115118.2. Dela prelungirea orelor de
închidere la restaurante etc. j lei 9.350,
3. Asupra mărfurilor Intrate In oraş lei 24000.
4. Asupra locurilor de piaţă Iei 9800.
5. Asupra pasagerilor la hotele lei 400.
6. Din taxele la restaurante şi cârciumi lei 50.900.
7. Din taxele la cofetării lei 4.500.
8 Din taxele la cafenele lei 63.127.
Total iei 573.228.Cheltueii:
a) Plata alimentelor date şomerilor lei 104244.
b) Imprimate st slie cheltuieli de birou lei 30.380.
Total lei 134.624,Soldul pe ziua de 14 Ianuarie
| a. c. este deci de lei 438.604. j Ţnem a mal menţiona că 1 Ministerul Muncii a comunicat Comitetului că a acordet ca o primă contribuţie pentru şomerii din Braşov lei 100.000.
Se vor mai primi apoi subvenţii din partea Primăriei, Camerei de comerţ etc.
Numărul şomerilor cari sunt ajutaţi» |Pftnâ la data de 14 Ianuarie Comitetul după triare a admis ca îndreptâ|tţi la ajutoare 601 şomeri.
Menţionăm că la data de 30 Ianuarie 1931 primeau efectiv ajutoare 460 şomeri.
Dacă socotim costul alimentelor cu cari sunt ajutaţ', care se suportă de Comitet, constatăm oS:
Un şomer necăsătorit primeşte săptămânal alimente fu valoare de lei 99.60.
Un şomer necăsătorit la restaurant săptămânal alimente Ia valoare de lei 154,
Us şomer căsătorit, fără sau cu 1 copil, primeşte alimente In valoare de lei 190.45.
Ua şomer căsătorit cu 2—3 copii primeşte alimente în valoare de lei 281.35,
Un şomer căsătorit cu mat mulţi de 3 copii primeşte alimente la valoare de lei 342,20.
Aceste cheltueli raportate la cei 460 şomeri de diferite categorii ne dau suma de circa lei 96,003 săptăm ânalsau lei 385,000lune r.
Din această scurtă expunere, se poate vedea că Comitetul municipal pentru ajutorarea şo merilor, lucrează condus de cel mai înalt spirit de dreptate şi gospodărie, ajutând atât a şomeri cât permit mijloacele băneşti de cari dispune*
Gestiunea financiară şi distribuirea bonurilor de ajutorare s*a verificat de controlorul comitetului dl dr. V. Ziske şf s a găsit in ordine conform cu piesele justificative.
Braşov, la 5 Februarie 1931* Primar Preşedinte:Gh. Cuteanu m. p.
Secretarul Comitetului: Dr. Popovid m. p,
D e fic it d e 5 0 0 m ilio a n e d o la r i fn S t a t e l e II- isite« După examinarea rapoartelor primite din diferitele centre financiare ale Statelor Unite, funcţionarii ministerului de finanţe declari că anul fiscal în curs se va încheia priulrun deficit bugetar de aproximativ 500 milioane dolari.
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*.
Din viaţa lui Feodor DostoewskiPasiunea marelui scriitor pentru jocurile de hazard.
Cu prilejui cincantensrului morii! lui Dosloew kf, Agenţia Ceps publică următorul arUool din viaţa marelui scriitor rus.
Pasiunea pentru Joc a stăpânit pe cei mal mari scriitori ruşi. Puşkfn a jucat, Lermontov a jucat şl până la desperare a ucat şl tânărul ofiţer Lev Tols-oi.„ Nekrasov a petrecut nopfi
întregi ia cărţi. Insă In compa* rafie cu Dostotw.ki toţi aceşti a au foit îngeri nevinovaţi: cunoaşterea prăpastie! fără fund a jocurilor de hazard cu tonte njoslrile, indoellle şl speranţele or a lost dată numai lui Dos- oievsk*. Dacă pasiunea jucatul
este o boală, atunci fără lado- nlă Dostoevskl a fost un om oarte bolnav. Această pasiune
bă provocat astfel de chinuri,
încât cei 4 ani, petrecuţi în închisoare, au I s'au părut straşnici.
Dostoevdkl a suferit In tot timpul vieţii sale de mizerie. Nu există o scrisoare dela el, In care să nu vorbească despre bani: la cutare s'a pregătit să ceară un împrumut, la cutare •ă achite un împrumut. Jocul a complicat şi mai mult grijile sale. Faţă de el însuşi a ştiut însă întotdeauna aă se jnstifiae« Dacă n’ar II avat nevoe de bani, n'er fi jucat Dostoevskl a Jucat pentru a câştiga. A fost deci cel mei nefericit tip de jucători, condamnaţi de soartă la insucces. A crezut tot .timpul c i va reuşi că câştige un capital care să-l scape de creditori, să-l dec liniştea necesară, aft>I asigure familia şi mal alea să-l permită
a scrie liber, liniştit, ca Tur- ghenieff, ca Tolatof, după cum a observat singur într’o scrisoare a sa şl nu la un termin anumit sub ameninţarea închisoare!. Io timpul jocului uita de neajunsurile vieţlt S'a întâmplat odată că a avut înaintea Iul o grămadă de aur. Ii s'a părut c i visul său s’a împlinit. Ajungea numai aă întrerupă focul şl s i plece. Iasă Dostoewikt a'a fost negustor, ci jucător. Ls masa de joc se punea întotdeauna cu hotărârea sinceră de a juca cumpătat, Insă după câteva ml« note era îa puterea „diavolului*. „Tot una* -—repeta el mereu in sine. SfrXdnlndu-se a nu ce gândi la consecinţele juealoL ponta la întâmplare şl pleca dela masă fără un ban.
Dostoevsk*, după cum acrie criticul rua C. Adamorid, juca pasionat şl la ruletă. Intr'an timp ruleta a fost pentru Dostoewski totul. La „Faltes vos Jeuxt* Dostoevskl lăsa de multe ori şi ultimul ban din buzunarul vestei. Ia povestirea sa „Joci-
.-.GAZETA TRANSILVANIEI
Coiful literaturiişi criticei literare.
C ărţi.
Pagina 2,
Culturale.
DU l i n Crai ml- urai M i M H m
La 1 Februarie 1931, Cercul cultura! a! învăţătorilor din municipiul Braşov şl*a (lăut a doua şedinţă, In «ala de gimnasticii a liceului »Aidrel Şagussa* din loc, sub prezidiul • d-nuiul Radu Prlşcu, czlatat de d I Ioan Paş- carlu ca secretar.
0 4 R. Prlşcu In cuvântul său de deschidere vorbeşte de Idealismul şi apostolatul, pe cere învăţătorul II face, In ciuda mizeriei în care se sbafe.
Dup& verificarea procesului verbal a! şedinţei anterioare, d-şoara Eugenia Leperîeanu, înv. la şcoala primă »loan Popazu*, tratează cu eievii clasei a treia dela aceeaş şcoală lecfia practică de educafte fiztcă »Fetita oea hazlie* joc ritmic. Lecţia, pe l&ngă unele observări prin* dpiare, se declară deplin ren* «Hă.
Partea teoretică asupra e- ducafiei fizice o tratează d*nul Rada Prlşcu, dir. şcol. Ia studiai său d*l Prlşcu face istoricul şi dezvoltarea educaţiei fizice la diferite popoare, din timpurile cele mai vechi şi până azi, inzlstând îndeosebi asupra educaţiei fizice la Grecii cel vechi şi la Romani cari dădeau foarte multă atenţie acestei îndeletniciri. Trece In revistă diferite sisteme de educaţie fi* zică la diferite popoare. Arată scopul şl însemnătatea educaţie! fizice, care e ste : asigurarea sănătătei, frumuseţii şi agilităţii corpului şi prin aceasta dezvoltarea Intelectuală, morală, socială, potrivit principiului: »Mens saaa in corpore sanol* Recomandă pentru ajungerea acestui
scop educaţia fizică zvedeză şi engleză. Cea svedeză cu mişcări de ordine ale braţelor, ale picioarelor ş! ale corpului Întreg, cea engleză cu jocurf, ex* cursiunl şl sporturi de tot solul.
Conferenţiarul este răsplătit cu aplauze pentru dlzertafia sa Instructivă.
Dupăce se mai fac unele co municări şi propuneri referitoare la activitatea viitoare a Cercului, se fixează tinerea proximei şedinţe pe ziua de 22 F ebruarie 1931 la şcoala primară de stat Nr. 1,
R .
Conferinţele „Astrel*.In ffeaare Sâmbătă la orele 6
seara, in sala .liceului »Andrei Şaguna*.
14 Februarie, Atanasle Bălă- cescu, prof.: Cauzele progresului civilizaţiei.£ 21 Februarie, Dr. N. CăUmao, medic: Alimentarea raţională a omului modern.
28 Februarie, General A, Cor- năteanu: Spiritul de dominare.
7 Martie, Dr. V. Stinghe, medic: Freudism (Palch anali za).
14 Martie, P. Teodorescu, •Cartea J angliei* de Rudyard Kipllng, (Con sideral luni estetice).
21 Martie Ing. Calus Popescu: Centenarul căilor ferate.
28 Moitie Dr. Mlrcea Suclu- Sibianu, medic: Importanta respiraţiei nasale.
Intrarea Lei 10. Elevii şl elevele au Intrarea liberă.
| PENTRU COPH ît Un Costum »Lelcester* I «* Depozitul fabrice! i ** Strada Porţii 61 îi 323 4—0 ;* * a *« “»'»-»«-«-»* t • » * » * * « **«>•• «n
Un român la Paris de Paul Morand) (frad. Emlllan Berea edlt. Adevărul) Lei 20. Editura Adevărul tşi inaugurează noua sa bibliotecă, numită »Colecţia Caetelor Lunare* cu interesanta carte amintită mai sus.
In loc de prefaţă, găsim juste aprecieri ale Scriitorului Paul Morand — cel care ne*a vizitat (ara anul trecut, vre o trei săptămâni, — dinfr’o »causerie* pe care distinsul literat, a ţtnut’o ia radio, lată o mică parte:
»Pământ de trecere, loc de întâlnire, coridor de invaziune, legat de fermece, putred de is torie şl de preistorie — Do* brogea mi s*a părut ca o soră a platouritor Iranului şi Tafila- telului African*.
Cete de mai sus se refer numai la Dobrogea.
Pe lângă nuvela wUn român la Parism mai găsim încă 2 nuvele şl anume: »Sptoana şi Marfa* Lulse. . .* toate trei ta fel de interesante, clare şi atractive, prin fetut lui Paul Morand d e a scrie, fttnd totodată uşoare de înţeles.
Nuvelete acestea parcă au ceva comun cu cele din lumea politiriă, prin felul subiectelor, dar care difer mult de acestea, tocmai pe motivul deosebire! de stil.
Faptul că temele nuvelelor sunt tratate aparte de cum s’ar putea trata, II face pe Paul Morand atrăgător.
Cartea mai conţine un auto* portret ş! d îuă desemnări de Z. Ricci. tipărită pe o hâr
tie, putem zice .'destul de bună. Această carie merită a fi cetită.
G eneralul B erthelot.
U i sofist mare, un suflet o|e- Ut, îmbrăcat in o Inimă de diamant, care na a încetat să b rii aşa cam omeneşte trebuia, chiar in clipele cele mai grele pentru soarta unei ţări, în omul, in e- roiul, In generalul, In viteazul, tn admirabilul francez, în bunul latin, In peste putinţă de mă* re(ul român, care purta frumosul nume de Berthelot
După viteazul dela M«rna, Joffre, la câteva săptămâni se'n* dreaptă şl colaboratorul lui principal, învingătorul dtn Orient Berthelot, spre locul de veşnică odihnă, el neobositul luptător, să îmbrăţişeze pământul scump al Franţei lui dragi, pentru care şi-a tachinat viata şl mintea sa. Aşa vroit a Domnul, că ş! la jidecata de apoi, cel dintâlusă nu fie singur, ci împreună cu a- micul său, la fel de mare. Născut acum 70 ani, a" ştiut cu prisosinţă să arăte că este francez, care ştia s ă ş ! ridice patria. Ma! mult ca oricare altul, generalul Berthelot, ne-a înţeles şi a deacopient că inima noastră bate in acelaş ritm roman, ca şi cea franceză. Drept recompensă, noi, i’am ales cetăţean de onoare al României in 21 Mriu 1917, Ia Iaşi, dâadu*! mai târziu o moşie lângă Hanie* doare. Deşi poşte Iubirea lui de tot ce e românesc nu putea fi măsurată, totuşi pe lângă cele de mai sus, Berthelot mai are si iubirea sfântă a unui popor de gintă latină.
torul*, Dostocwiki scrie mult a- devăr despre locurile de hazard, însă de multe ori a as* cuns realitatea. Nici odată nul-a mers lui aşa cum l a mers eroului său. Pe lângă toată strălucirea ei, povestirea este slabă şi superficială fată de cele retrăite de Dostocw k! la focul de ruletă. Povestirea sa este cea mal bună din toate câte s'au scris despre jocurile de hazard, hisă tema nu este deloc epuizată. Tocmai Dosto? wdc! ar fi putut scrie mai adânv, mai puternic şi mai real despre ' joc. insă »Jucătorul* a ‘fost scris în 1866, iară drama cea mai groaznică ia rnlefă a retrăit-o Dosto- ewikî mal târziu.
Dostoevskl şi-a avut sistemul său de joc, şi nu numai unul, dar mai multe. Aceste sisteme n’au tosi fără greşeli, Insă In lupta cu întâmplarea puteau să-! dea o armă apreciabilă, dacă ar fi ştiut să se stăpânească şi să se fini de sistem. Nu fu. lasă capabil de aceasta, ceea-ce i-a fost fatal. Ajunge a se prii! portretul său pentru, a se vedea că Doaloew ki nu putea să nu piardă. Un om cu o faţă atât de curată ş l cu trăsături de mucenicie, cu ochi atât de adânci, a putut crea pe .Fraţii Kara- vnozov*, insă n’a ştiut s i economisească, n'a ştiut să calculeze şi nu avea puteri să aştepte fericirea. Dostoewjk! a fost o victimă 8 jocului.
Aşezându.ge pentru prima oară ia ruletă, în 1863, a scris cumnatei sale: Să nu vă închipuiţi, vă rog, c i exeşferez, când spun c& cunosc secretul de a ne pierde, dar de a câştiga. Secretul i&ir’adevăr tt cunosc, constând In aceea In a avea memorie, a nu se uita ta fazele jocului şi a nu se enerva. A* ceasta* i toiul şi vă asigur că pierderea nu e posibilă, dar câştigul e sigur...!
In aoeeaş zl Dostoewikl a câştigat 5.000 franci, sumâ destul de mare pentru el. In a doua scrisoare a enun|at cum-
nriei sale: »\m pierdut în ruletă totul, absolut totul. Am o- cum în buzunar numai 250 de franci«.** Aceasta fu la Wies- badea» Câteva zile mai târziu a scris fratelui său Mihail: »La Wiesbaden mi*am alcătuit un sistem excelent de joc, l-ara întrebuinţat şi am câştigat. A doua zi am folosit din nou a- cest sistem şi am câştigat fără multă osteneală 3000 franci. Acum spune tu singur d ică ti* nâodumă de sistemul meu nu am norocul în mâinile m ele? Şi eu doer am nevoe de bani, pentru mise, pentru tine, pentru soţie, pentru scrierea roma-
In 1865 D ntoevikl s’a întâlnit la Wiesbaden eu A, R. Sus- Iova, fosta lui iubită, »prietenul lui pentru vecie*, după cum i-a scris la luarea de rămas bun. Suslova a venit din Paris. întâlnirea care a bucurat pe Dos- toew kT, s’a schimbat însă In curând In chinuri. Din prima zl a început să piardă şl a pierdut mereu. A trebuit să ce srl un împrumut lui Turghenleff, care se a fla ta Badea-Badea. Dostocw kl a urât pe Turghenleff şi de aceea nu s'a hotărât decât cu greu ca să ceară un împrumut ia el; această datorie l-a muncit mai târziu foarte mult. Dostoew>kl a cerat 103 tslerî (cce 400 franci); Targhenieif i-a trimis Insft 50.l i Vă mulţimcsa in modul cel mal amabil, fvan Sergheevlcl, a
, scris Dostoewakl lui Targhenieif. Cei 50 taleri deşi na m’au a* jutat radical mt-au folosit totuşi foarte mult. In realitate cel 50 taleri i-as folosit lui Dosto ewskt ca să rămână Iacă o seară la caslnou, unde a pierdut totul. Suslova a plecat la Paris în speranţă s i găsească ceva bani. Dostoewikl a rămas la Wiesbaden şi a scris lui Ger- zen ca să-l salveze. Gerzen n’a răspuns. Nefericitul jucător a scris la Moscova prietenului Katnov şi altora, lasă liră folos.
Dostoewikl a început să in-
dure foame şi la hotel fu tratat neomenos. »Stau mereu şt citesc şi nu fac nici o mişcare. ca să nu mi deşient ape- fitul* a scris Dostocw*kf Sos* novei la P?ris in 10 August 1865. In 12 August a scris: »Situafia mea s’a înrăutăţit non plus ultra. MS hrănesc numai cu ceai. In fiecare zl plec la trei din hotel şi mă întorc la 6 ca să nu se creadă că nu iau masă . .
Insă toate acestea nu prezintă nimic fa|ă de anul 1867 şi ani! următori, când Dostoewakl a fost silit să rătăcească prin Europa. in 18>7 Dostoewikl s’a căsătorit pentru a doua oară (prima lui căsnice cu I. D. Isa- kova a fost nefericită). Aana Grigorievna Saitkiu a avut abia 20 de ani când s’a căsătorit cu văduvul Dostoewikl, care după an! îndelungaţi a început aă recolteze succese literare. Două luni după nuntă Dostoewskt a plecat cu soţia îa străinătate, de unde s’a întors la Rusia abia In 1871. Călătoria lor n'a fost o călătorie de nunta, ci o fugă dinaintea creditorilor. Toate speranţele ie-a pus Dostocw k! In ruletă. Pe Arma Grigorkw ia a lăsat-o la Drezda şi ei singur a plecat ia Hsmburg, unde s’a aflat un caslnou de joc. Iii prima scrisoare t imtaă sofiei a scris: Am înţeles că nu sunt demn de un înger atât de curat, atât de senin, atât de frumos şi atât de încrezătoare In mine, cum eşti iu. Anaa Grigorievna a fost pentru Dostocw kl ihtr’adevăr un loger. Nici nu e posibil a se descrie cât a trebuit sâ sufere ea în primii ani de căsnicie din pricina pasiuni! lui Dostoc w kl pentru joc . Din Him- burg Dosto? w kt anunţa când câştig, când pierdere, fa cele din urmă anunfa numai pierderi şi cerea ajutor, liberare, salvare. Şi Anna Grigorievna 21 salva şi mal avea for|e să consoleze pe bărbat Tânăra mucenică trimitea mereu bani solului ş! însemna eu linişte fa jurnalul ei: »Feda
desigur va pierde din nou totul*.Din Drezda soţii Dostoewakl
au plecat ia Geneva. Anna Dostoewikl avea să devie mamă şi medicii au trimis-o în Elveţia. Ia calea spre Geneva se află Baden-Baden şi Dostoew kl s’a gândit »să cârnească îatr'aeolo*, după cum a scris el lui Mria- kov. Despre ceeace a fost la Baden Baden s’au păstrat numeroase amănunte în jurnalul Annel Grigoriewaa. Dostoewakl a jucat timp de trei luni de dimineaţa p îaă seara. Na^rareori câştiga, A r j ins atât de departe încât aici na putea rămânea nici două trei ore fără ruletă. Se întorcea mereu la oaslnou şl lăsa acolo toţi b mli. Anna Grigorievna a amanetat cerceii, două costume, o mantilă, de care numai cu greu şi cu amă* rSclun ţ s’a despărţit Dosto- cwjki şl-a vândit paltonul. Totul » fost Insă în zadar. Banii au dispărut imediat. Aaaa Grigo* riewia s’a gândit să se sinucidă. Dostoewikl însă, întorcân- du se dela cazinou, cădea, in genunchi înaintea ei şi piftagea rugând-o să i ierte, şi ea îl mâa- glia ca o mamă. De ra >Ite ori Dostoew kt era atât de iritat de pierderile continue, iacât seb&- kea cu pumnii In piept, După mutţt «toi Anaa Grigorievna a povestit că pentru nimic In lame nu s’ar declara de acord ca să mai plece odată la Baden- Baden. Atât de penibile au fost a- mintirile dtn vâra anului 1867.
In cele dtn urmă sofii Dos- tocw kl au sosit la Geneva. Na departe se afla Saxon lesBains cu un cez nou. istoria s’a repetat.
— »Aana, tageraşul meu, sunt mai rău decât un animal. Eri am piecat dtn ca sin ou cu 1300 franci Astăzi nu mai am nici o copeică! Am pierdui totul, totul 1*
Pentru ultima oară Dosto- ewskl a jic a t la ruletă în 1871, înainte de întoarcerea sa In Rusia, la Wiesbaden. Anna Gri- goriewaa a rămas la Drezda.
Nr. 17 Î951-
Unul dîn principalii săi colaboratori generalul Vouitlemont In ziarul »Paris Sofr* îuchee ca următoarele râadurt:
»Marele general francez va răm âne înainte de toate un erou naţional român"»
Şl cine «r putea susţine contrarul, păcătueşte.
Ne alăturăm cu intma întreagă. Ia doliul nsfionei francez, pentru eroul el nafinnat, care este lot atât de nafionsi şi pentru noi.
Odihneşte te în pace, euflît mare.
R eviste:fn fine a apărut rezultatul
concursului de vară al »Adevărului literar şl artistic* In numărul din 8 cri. Premiul întâia a fost câştigat de o elevă a liceului »Principesa Eleaa* de aici. Fală liceului cr«re ere o elevă cu numele de Zolca Darie şi fală elevei însăşi. Braşovul s’a dovedit a fi un bun centra pentru a forma viitoare personalităţi literare.
Numărul acesta, dia »Adevărul literar* este lachlnai memoriei marelui, fecundului şi pe tot atâta de sbuciumatutai Dos- toievskl. Frumos nt-i prezintă pe comemorat d-1 Tudor Arghezi. Apoi o traducere dtn ruseşte şl ceva inedit dtn el. Treout-au 50 ani dela moartea iul şt timpul voieşte a îngropa un colos al literaturii ruse.
V ictor M ilorian.
Porum b pentru populaţia din M aram ureş Noul episcop ai Maramureşului I, P. S. Sa dr. Alexandru Rasu a dăruit pentru fii săi sufleteşti din Maramureş, un vagon şt jumătate porumb. La prefectura din Maramureş se împarte acest dar» care a produs multă bucurie Ia rândurile populaţiei sărace.
Feodor Mihatlovlci Dostoewski l a trimis trei scrisori cari an avut acelaş confiaut ca şi înainte. Anus, Anna, Ano3, a scris, nu sunt un nemernic, sunt numai un jucător pasionat. Zac lângă picioarele trie şi le sărut. Ştiu că eşti îa drept să mă a- reşli*.
După aceasta a urmat jurământul lui Dostoew dri, prin care a promis îa mod solemn că părăseşte Ideea jocului şt câştigului hazard — a seasfă fantezie blestemată*.
Dostorwakl s’a fiori de jurământ. Din Rusia Do3toswric! n mai plecat de crisva ori în streinătate, însă »demonul h î- zardriui* au l a mal încercat la 18? 2 ruleta a fost interzisă tn întreagă Garai im a. A începuj lefi jrirea lui Monte C^rlo, însă dela Petrograd la Monte Caria drumul era mult mal lung decât Ia Bâden*Baden şt înlr’acolonu se putea »cSrmui* uşor. La Monta Carlo Dostoew kî n’a fost. Sa poate afirma că în ultimii ani at vieţii sale D istoew ,ki a slrattt o mare scârbă pentru jocurile de tnzard. Aceste jocuri I au costat prea muită tortă. Nu poate fi tndofriă ca această pasiune »josnică*, cum a numit o mai târziu, a jocului, i a adus mifte învă}ănmtî la! Dorio- ew>k<. N i rare ori se gândea pro tund ia timpul, criid şi-a pierdut totul la masa de jo c şt a disperat la soirtă, ta viată» moarte şi la dragoste.
C.
Rezultatul prohibiţîunîi Iu A m erica. Raportul anual al organizatei antiprohibifioniste din America »Moderetlon League* semnalează că din momeala! aplicării legii şi până astăzi s-a înregistrat o creştere a bef ’ei tinerii intre 15 şi 25 anf şi o mărire evidentă a numărului deceselor datolite alcoolismului.
Nr. 17 - J W , Pagina %QA«KTA
»ALBINA", institui de credit şi de economii în Sibiu.a c t iv Contul Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1930 p a s iv
Cassa în numerar . ...................... 35,790,465"— Capital societar ............................... 100,000,000 —Disponibil la bănci . . . . . . . 148,966,987-— Fondul general de rezervă . . . 47,926,345*—M on efe................................................ 3,190,393 — 187,947,845 — Rezerve pt. creanţe dubioase . . 32,000,000*— 79,926,345*—C a m b ii............................................... 369,440 585*— Fondul c u l tu r a l .............................. 1,700,000*—Credite cambiale cu acoperire „ „Partenie Cosma“ . . . 1,320,000*— 3,020,000*—
hipotecara....................................... 553,016,162-— „ de pensiuni al funcţiona-Avansuri pe efecte publice . . . 451,882 — rilor in stitu tu lu i.......................... 18,563,030*—Credite de conturi curente . . . 501,178,210-— 1,424,086,839’— Scrisuri fonciare eşite la sorţi înImobilele institutului şi alte realităţi 32,686,706*— c irc u la ţ ie ....................................... 26,250*—Efecte p u b lice ................................... 21,989,574*— Depozite spre fructificare . . . . 1,363,805,934*—Acţiuni diverse.................................. 47,202,548*— 69,192,122*— Depozite în cont-curent................. 83,400,191*— 1,447,206,125*—Efectele fondului de pensiuni ai Giruri la Banca Naţională şi
funcţionarilor institutului . . . 18,233,230 — Creditul in d u stria l...................... 5,593,500*—Efectele fondului „Partenie Cosma“ 293,000*— Ordine de p la tă .............................. 7,682,275*—Mobilier, am ortizat..................... .... —‘— Dispoziţiuni A m ericane................. 4,830,441*— 12,512,716*—
Dividendă n erid icată ...................... 390,600*—Diverse conturi-creditoare . . . . 5,221,917* —Dobânzi transitoâre anticipate pe
1 9 3 1 ................................................ 21,728,158-—P rofit c u r a t ................................... 44,252,073*—
minus dotaţiunea Rezervelor . .pentru creanţe dubioase . . . 6,000,972*— 38,251,101-—
1,732,439,742*— 1,732,439,742*—
Conturi d e ord in e: Conturi de ord in e:
Efecte, Cauţiuni şi Garanţii . . . 671,502,295*— Diverse efecte, Cauţiuni şi garanţii *671,502,295-—671,502,295-— 671,502,295*—
S i b i u, la 31 Decemvrie 1930.
Dr. I. Beu m. p. I. Vătăşianu m. p. C. Popp m. p. Ioan Rebega m. p.prez. Cons. de adm. director general. director executiv. directorul conlab.—expert-contabil.
Subsemnatul comitet am examinat contul prezent şi l-am aflat în deplină regulă şi în consonantă cu registrele institutului.
S i b i u , la 7 Februarie 1931.
C O M I T E T U L D E C E N S O E I :D r. Ioan Bunea m. p. T. V. Păcăţianu m. p. Dr. Nicolae Schiau m, p
r Expert-contabil: N. Mărculescu m. p. Reproducerea nu ie onorează. ^
Ha păşune de pădure si 56,2545 Ha* lazuri de fâneaţă si 173.8000 Ha* păşune din plantaţiile de brad Dovid M; Preţul strigării iei 15*000< Garanţia lei 15C0.
6.' Muntele Ciucaşul şl Colţii» teritoriul Satulung si Ztzin; 135.2483 ha păşune de munte şl 888000 ha păşune de pă dure şi 503O9COO ha păşunea, din plantaţiile de brad din Valea Stânei şi Valea Prund ului.
Preţul strigării lei 25.000, Garanţie 2500.Licitaţia se va tine pe lângă
respectarea dispozlţlunîlor Legii Contabilităţii publice ari. 90— 110 şi conform condiţiunilor speciale de cari amatorii pot lua cunoştinţă zilnic dela Ser« viciul silvic al Municipiului Braşov, precum şi dela Ocolul silvic orăşenesc din Satulung în fiecare zi de Luni Intre orele 9—13.
Braşov, la 9 Februarie 1931, Primar: Secretar generai:
G* Cuteanu. Emil Socaciu»102 1 - 1
Primăria comunei Satulung.
Nr. 194-1931.;
PabheiţîiD®Se publică spre generală cu
noştinţă, că comuna Satulung, Judeţul Braşov, dă In anleprizt prin Hcilatie publică cu oferte închise ce se va ţinea In ziua de 2 Martie 1931 ora 9 e. m. în localul primăriei comunale din Satulunp, tăiatul, fasonatul tulitul de vale şi transportul în comună elor 320 stj. lemne de foc din pădurea comunei nu* mită «Valea Zmbruluî*.
Preţui de estimare 500 Iei per sfj. Garanţie provizorie 10% dela suma oferită. Condiffuniie de licitaţie şi contract se pot vedea la primăria comunală ta orele de oficiu.
„ B R A Ş O Y E A N AInstilut de Bancă şi comerciu Societate Anonimă în Braşov.
C O N V O C A R EIn conformitate cu Art. 33 din Statute convoc prin aceasta Adunarea generală ordinară a
‘Institutului de bancă şi comerciu „BRAŞOVEANA“ S. A. din Braşov, Strada Regina Maria No. 15, pe ziua de 22 F eb ru arie o ra 3 p. m., în localul Institutului, iar dacă nu s’ar înfăţşa numărul necesar de membri, se va ţine a doua Adunare generală în ziua de 1 M erita 1931 ora 3 p. m,, care va hotărî valabil cu orice număr de membri.
Ordinea zilei va f i :1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Cenzorilor asupra gestiunii anului 1930.2. Stabilirea Bilanţului şi Contului de Pierdere şi Profit pe anul 1930 şi descărcarea Con
ciliului de Administraţie şi Cenzorilor.3. împărţirea profitului curat pe 4930.4. Alegerea a 2 membri în Consiliul de Administraţie în locul celor sortaţi şi eventual
cpmplectarea numărului Cenzorilor.5. PropuneriBraşov, din şedinţa Coosiliului de Administraţie şi Cenzorilor, ţinuiă Ia 20 Ianuarie 1931.
Br„ Eugenio Meţianu,prezident
ACTIVA Bilanţ pe 31 Decemvrie 1930. PAS VA
Bani per Cassa . . . . Bon la diverse bănci . . JPoliţe în portofoliu . . Lombard . . . . . . .E f e c t e ..............................M o b ilia r ..........................Debitori şi Cont*curent. Marfă..................................
. . . . 4,432,255*50 . . . . 1,127*75
. . . . 7,655,892*02
C a p ita l...............................................Fond de rezervă..............................Fond de pensiu ne..........................Fond pentru acop. pierderilorDepuneri ...........................................Reescont ...........................................Dividentă . . . . . . . . . . .Profit c u r a t .......................................
1,000,000 — 415.111*—
59,780*— 51,842.61
8,110,074*16 2,987,810 —
67,461*— 12.596*63, 12,704,675-40 12,704,675*40
DEBIT4 Contul Pierdere şi Profit. CREDIT
Salarii şi Remuneraţiuni 4 Interese de Rescont
Spese ..............................Mobilar amortizat . . . Profit curat .....................i - *
.................. 181,200*-
.................. 231,729*—
.................. 540*—
Escont şi interese. Proviziunijţet.. . 620,418*63
620.410-63 620,418*63
Bnaşov, 31 Decemvrie^1950.D I R E C Ţ I U N E A :
Arseniu Viaicu m. p., Nicolae Ivan m. p.,director, exp cont. cassier-contabil.
Primirii IiiicIpInliK Bnşor
No. 1168-1931.Serv. silvic-
PufalicaţfrmeSe piib’ică spre cunoştinţa
generală c e în ziua de 21 Mar tie anul 1931 ora 10 a m>, se va ţine în biuroul Serviciului silvic el Municipiului Braşov d n Str. Calvin No. 5 o licitaţie cu oferte închise şi s'gilate pentru arendarea pe sezonul 193i a păşunelor de munte şi oădure propietâţile Municipiului Braşov ş. a. ■
1. Muntele Ceilor, tertoriul Satulung; 289,1400 Ha păşune de munte şl 237,1123 Ha. pA- şune de pădure; Preţul sugari li i 80,000. Garanţia lei 8000.
2. Muntele Zănoega Bretona teritoriul Satulung; lbOBS^Ha. păşune de munte şî 619,4900 Ha păşune de pedu»e; Pietul sP gării lei 40,000, Garanţia lei 4000.
3. Muntele Roşea, teritoriul Satulung 80,3641 He. păşune de munte şi 880,2577 H*. pă sune de oădure şi 671 6700 Ha păşune d n plantaţiile de brad din Cişag; Preţul st Igării lei 40,000* Garanţia 4000 Ier.
4* Muntele Pieton 1 Caprii, te ritoriul Satulung; 1947204 Ha. păşune de munte şi 443,5900 Ha păşune de pădure; Preţul strigării lei 20,000, Garanţia lei 2000.
5* Muntele Dosul lui Piele şi Paltinul, teritoriul Cernatu,73,6640 Ha* păşune de munte şl 590,1500
S&fulusg, la 11 Febr. 1951. Piim&r
ss. Iqcu\ Bacurenciii'Notar
ss- Gheorghe Comşa* 100 1 - 1
Comitetul municipal pentru aju- torerea şomerilor Braşov.
No. 99-1931.
PublioaţiBErg de licitaţie(efitră măcelari).
Comitetul municipal pentru ajutorarea şomerilor, având la vedere scăderea preturilor la carne şi slănină, publică o nouă licite ţie pentru furnizarea de carne şi slănină albă sărată pe seama şomerilor, ajutoraţi de acest comitet (săptămânal circa 600 kg, carne şi 500 kg, slănina).
Aceste alimente se vor elf« bera şomerilor Iu baza bonurilor primite dela comitet, cari şe achită apoi din 15 în 15 zile.
Ofertele se vor înainta acea* tui comitet pâaă cel mai tflrzht In ziua de 21 Februarie a. c . orele 12 a. m. predându«se la secretariatul comitetului (Primărie, etaj L camera 4).
Înformaţîuni detailate se pol lua dela secretariatul comite* tulul.
Braşov, la 12 Februarie 1931» Primar-prşed.:
Gh. Cuteanu m* p*Secretarul comitetului:
Br. Popovlci m* p»
Ultima Modă!Mătase de taftă 92 emulată un metru 148 lui.
Cercetaţi vitrina noastră
D E P N E R & R O T H9 Str. Porţii de «as 9
Pagina U Z IT A TRANSILVANII! Nr 17—*931,
er a a ^ a s i F C Q C X í í ö i r G r ö a t o l ^ S r a Q í r i
€ ̂flasncavnarmfmirmfmftmM
Fondat 1911 Fondat 1911A început
Desfacere totală autorizatăL A
Magazinul de mode, mătăsuri si manufacturăDUMITRU BERBECAR
BRAŞOV, Sta-. Voivodul Mihai 7
Vllcovul complect inundatDelegaţiaa luat în discuţie
toi, la orele 6, membrii de* legaţiei economice a guvernului •’au întrunii, ?n şedinţă, la preşedinţia de consiliu,
Au lust parte d-nii miniştrii Virgil Madgeeru, M. Menollescu, Ion Răducanu, Virgil Pctârcă, V. V. Tillea şi Florin Z tharie, seereterul general al ministerului de industrie si comerţ
A prezidat d 1 O. O. Mtro- nescu.
•
La ordinea zilei, proecful d-luiM. Msnoilescu referitor la iefti nirea preturilor. Asupra acestui lucru, <M Virgil Madgearu a prezentat delegaţiei economice observaţiile sale, în lc gâturi cu
Direcţia Învăţământului Muncitoresc, din Ministerul Muncii, intre alte bune întreprinderi spre desfăşurarea culturii prin* tre lucrători, a purces totodctă să’nfăptue o biblioteci a Muncii. Printre lucrările tipărite până acum in această bibliotecă, găsim una dintre cele mal izbu tlte cărţi ce-a putut fi create vreodată pentru priceperea şi adâncirea cunoştinţelor istorice- sociale, In chip popular. Autorul este directorul Biroului International a, Muncii — Albert Thomast Uliul cărţii: Lecturi Istorice.
Ca ’utr’un film măeslrit cu artă şi destoinicie ni se desfăşură pe dinaintea ochilor icoanele cele mai caracteristice ale năzuinţelor de propăşire a Muncii, din vremurile vechilor Cred şi Romani, trecând prin Evul de M>jloc până 'a vremurile noastre.
Albert Thomas a răuşit să Iacă, din nişte subiecte didactice, adevărată operă de artă. Cunoaştem, de pildă, cu to|ll rătăcirile vrednicului şi credinciosului Odiseus- Cu toate astea ciUnd bucata: Porcarul Eume- ,neu, nu numai că ii împrospătezi cunoştinţele istorice ale unui trecut, plin de taină ş! vrajă, dar eşti pătruns de-acel tainic Itor al Sentimentului de jţedistrus, ce leagă credinţa şt »ide jele «senină două suflete, fetr'o singură năzuinţă de contopire. Penelopa fi Uliset icoane de suflete închin* te udul altuia, Icoană clasică, veşnică, ce Va
economicăproblema chiriilor.
măsurile preconizate de d-IMa- noiiescu.
In cadrul expunerii ?d-lui Vir- gil Madgearu, delegaţia economică a decis ca miniştrii titulari ai departamentelor economice să s udieze, de pe acum, programul unei politici tarifare la C. F. R. s 3 ducă ia eftinirea transportului.
Apoi delegaţia economică a luat în discute problema chtrim r/ilor. Pentru o cunoaştere temeinică a acestei chestiuni şl pentru culegerea datelor necesare, minfsetrul muncii va începe o anchetă asupra evoluţiei chiriilor în ţară şi, mai ales, în Capitală.
de Albert Thomas.
rămâne pururea ideal de neatins al devotării casnice.
Şt de ve)i citi paginile despre filosoful rob, Epictet sau despre Socrate, ve|i înţelege că filozofia se pricepe mai uşor, mti cu seamă cu pătrundere şl mei limpede înfăţişată prin prisma aiteî. Şi da ve|i citi pe Spartacus, ve|l fi pătrunşi de freamătul durerii poporului trudit, năzuitor către libertate şl desrobfre, dar pururea căzând împleticindu-se ’a propriile lui neprevederi.
Mal departe, citind cartea lui Albert Thomos, urmărim treptat toate ’ndurările, înălţările, scăderile şl deznădejdile poporului producător,pururea ’nfloraţl de-acel simţământ dureros, al veşnicii rătăciri a oamenilor, cari aleargl'n necunoscut mereu după himera fericirii, In afară de dânşii, câtă vremea, vorba lut Epictet, fericirea stă *a flecare din aof. In voinţa noaBtră.
Dar, o carte tradusă nu-şt poate avea valoare, dacă tălmăcitorul nu-t in măsură, s i fie mai întâi deplin cunoscător al limbii româneşti, nu numai ca simplu etimolog, fi cs un tnsuşi- tor al însăşi geniului şi simţirii expresiei acestei limbi. Cartea lut Albert Thomas, având norocul sâ fie tălm&aită de unul din cei mai adânci cunoscâtori ai limbii noastre populare, este scrisă anume p«r’dl de autor péhtru poporul românesc. Tălmăcitorul acesta este tasuşi colaboratorul nostru, d-1 laliu Neagw Negulescu.
Recomandăm tuturor Instltu- | fiilor culturale, să-şi îmbogăţească bibliotecile cu această operă deosebi 5.
Recenzent.
InformaţiiPrelungirea permiselor pe
c. f. r. Direcţia generală a regiei autonome c. f. r. a dispus ca ' valabilitatea permiselor de călătorie pe căile ferate, ale zta- riştltor, parlamentarilor, veteranilor, invalizilor orbi de războlu, funcţionarilor căilor ferate şl ale administraţiilor de ziare, să fie prelungită până la 28 Februarie.
De asemenea direcţiunea generală e. L>r. a holătât ca Invalizilor, oijantior şl văduvelor de rftzboiu'ăă li se acorde un număr nelimitat de călătorii.
•
Banca »Albina* din Sibiu. In numărul de fată, publicăm bilanţul vechiului Institut de credit şi de economii »Albina* din Sibiu, pe anul 1930.
Dtn cifrele bilanţului constatăm următoarele: Profitul net este aproape egal cu cel din anul trecut. Dividend se plăteşte cu 5 lei mal puţin, pen- trucă — din cauza vremurilor grele — s’a crezut de bine, ai se treacă mai mult la fondările de rezervă, csrl în telul acesta ating cifra de lei 85 milioane.
Depunerile spre fructificare au crescut cu peste lei 278 mii.
Suma derinati pentru scopuri culturale şt de binefacere s-a menţinut la 2.000.000 (două milioane).
Activele au ajuns la considerabila cifră de: lei 1.752.000.000 (un miliard şl şapte sule treizeci şi două milioane). .
Adunarea generală se tine la 14 Martie a. c, şt «uponul se rescumpără Imediat d̂upă adunare, ou lei 85 netto.
Atentat la legaţia cehoslovacă din Viena. Alaităeri la amiază s-a produs ua atentat la legaţia cehoslovacă din Viena. Ua fost comerciant, CottUeb Gelka, cetăţean cehoslovac, o împuşcat cu mat multe focuri de revolver pe secretarul de legaţie Sajleck Hortky.
Grav rănit, Horsky a sucombat ia timp ce era transportat la sanatoriu.
Atentatorul, curo este şomer, o fost arestat. Cauzele atentatului n-au putut fi încă lămurite.
m
Ascuţitoarea W a t z a t k a şi-a mutat atelierul de lângă Biserica Neagră în Strada Gh. Bariţiu Nr. 2.
Execută prompt şi cu preţuri convenabile.
Din Ismail se anunţă că situaţia la Vâlcov s’a agravat. Canalul Oceacov a fost prins de gheţuri. Aseară apa înălţându-se din nou, a inundat rastul de oraş. Populaţia a fost astfel pusă între a se înece ori a părăsi locuinţele.
Prefectul a ordonat evacuarea întregului oraş, compus din 8000 de locuitori, 600 căruţe încarcă cele necesare ale lo*
Reamintim publicului nostru amator de muzică aleasă, că începând de mâine, 15 Febr. a. c. şi până Ia nou aviz, In flecare Duminecă Ia orele l i 1/» vor avea loc In Aula liceului »Honterus*, audlţiunlle de muzică de cameră date de profesorii Conservatorului »Asira“ din localitate.
Intrarea e liberă.Programul concertului de mâi
ne este următorul: 1. L. v. Bee- thoven Sonata nr. 5 op. 24 In fa-major vioară şt pian (d-nii Bobescu şt Bernfeid). 2. L. v. Beethoven: Cuartet de coarde, op, 18 nr. 1 (d-ntl Bobescu, Weinberger, Stemei şlMoldrik).
Invitarela adunarea generală extraordi naiă a Clubului Union care va a/ea ioc în 2l Ftb.uarie 1931 ta ora 9 seara in localităţile Clubului.
Ordinea zilei:1. Darea socotelilor pe anul
1930, raport de supraveghere a censoiilo; şi acordarea de des călcare direcţiunii clubului.
2. Raportul preşed ntelji.3. Propunerea direct-unii şi
comitetului şideciziunea asupra:a) dsolvarea clubulu»,b) conducerea mai departe a
clubului,c) disolvarea contractului cu
arendaşii,d) reţinerea contractului cu
arendaşi)«4. Ategsrea presidiului nou,
a directiunei şi comitetului-5. Propuneri lbere confosm
ste tutelor § 26.Această adunare generală ex*
(raordinară are dreptul de de- ciziune dacă cel puţin 2/3 a membrilor sunt prezent'- Dacă aceestâ adunare generală, nu este In număr va avea loc d.h nou conform statutelor adunarea generală extraordinară in 28 Pebiuarie la ora 9 seara cu a- ceiaşt oid.ne de zi şi aceestâ adunare are dreptul de daciztu ne independent de numărul membrilor prezenţi.
Victor Stelnberger 103 I—i Preşedinte-
cuitorilor, îndreptându-le spre satele Jibrieni, Galileşti, Carea- cică şi Nerusai.
In prezent lucrează la deblocarea gheţurilor, 50 de pioneri» în dreptul comunei vecine, Tă- tărăşti. Din Galaţi s’a anunţat sosirea spărgătorului „Mântuirea*, care e aşteptat mâine.
Situaţia e din ce în ce mai critiaă în toată regiunea.
Convocare.Membrii Reuniune! femeilor
române din Săcele — şi acel ce poartă interes acestei societăţi — sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală ce se ve ţine Duminecă 22 Februarie 1931, ora 3 p. m. in localul şeoa- lei primare din Cernaiu.
In cazul când nu s a întrunit 1/3 din numărul total al membrilor, adunarea se amână pentru ziua de 1 Martie c. şi se Va ţine cu orice număr de membrii» _________________ Comitetul.
Cercul stud. »Ţara Bârnei* Bucureşti, Ia aduoarea generală ordinară din 8 Februarie» şî-a ales următorul comitet pe anul 1931—1932 :
Preşedinte: Marius Madrolu. Vice-presedtnti: Octavlan Cos- tea şt Nicolee N. Coitofeanu*. Secretar generai: Virgti Gre-
; ceanu. Casier: Gheorghe Goi» cea. Contabil: Pantelimon Viă- duca. Membrii în comitet: Eugen jebeleanu, Ştefan Muscata şi Ion Raftroiu. Secretari de şedinţă : toan Guiman şt Nioolae Pivalucă. Comisia artistică Constantin Zimflr, Aurel Matlat şi Matei Jureblţă. Comisia de cenzori: Romuius Gh. Cărau,Ar seule Crlstolovean, Petru Putu* •
AViZ. Caiej-Rtslaurant »Europa* (fost Maiorul Mure) Str» Vo.vodui M hai No. 7 se redeschide în 19 Februarie complect renovat. Bucătărie eminentă» bere la pahar, vinuri de prima calitate. Orchestra reorganizată a Iui Pusztai Bela va d.stra o- nor» public, seara dans. 1—"3
us SFAT.Sunt timpuri astăzi foarte grele Şt sufletul m i plin de jele.De vrei sâ’niături disperarea Să ti f e tare judecarea.Citeşte des o bună carte- Căci Dumnezeu, prin ea, împarte* Şi fericirea şt norocul Şi sănătatea în tot locul- De vrei să nu fi lipsească verva Atuncea, nu uita „ M lm n ia 11^Librăria RamâneassâDe unde pot să târguiască Ori cine, ori ce căiţi plăcute Şi ori ce alte institute;Articolele, ce doresc Încurajând comerţul românesc-»
tlPOORAFlA A. MUREŞ1ANU i BKANISCE & COMP. BRAŞOV. RedMtor re-pambUi VICIOS BRANISCB
Recenzii
Lecturi IstoriceIcoane vii din Istoria Muncii-
Concertele Conservatornlni ie muzica „Astra".