Anul LYXIX:Braşov- Duminecă 7 120 Februarie n. 1916

i''?' ffo« • AAbonamentul : pentru Aastro-F rigori* pe un an 24 cor.; pe 7* an 12 cor.; pe 3 luni 6 car.» pmUru R om ân i* şi streinătate pe an an 40 lei; pe i/2 an 20 lei.

ZIAR POLITIC NAŢIONAL,Apare seara , !n flecare zl de lucru.

Redacţia şi adm in istraţia : S trada brandului Nr. 15. Inseratele se primeso la administraţie. Preţui după tarif şi Invelalâ Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 226.

Caracterul neamurilo?.(—) In*r’o sală asfixiată danăiuf,

parfumată de dantele, luminată de be­curile electrice, a urcat pe tribună un savant german. Şi mi să dă ocazia, pentru tntălaoară In cursul războiului, să ascult cuvintele unui german fa­natic din Berlin. Publicul asistent: tot ce are mai eutusiast şi preţios o Ca­pitală. In loji primăvara: artiste dra­matice de la teatre, cu ’n ciripit fe- meesc care-ţi aduce aminte tablourile lui Gainsborough... In loja diplomaţilor seci şl zeci pe ataşaţi militari, cu coif şi cu fez pe ceafă, Îmbrăcaţi in aur galonat la m&neci. Şi profesorul german, unul dintre savaDţii celebri ai aşanumitei: IuDg-Deutschlaad, vor­beşte despre caracterul neamurilor. Şl apuc carnetul şi creionul, căci rolul meu a deven t astăzi a) unui simplu cronicar; nu pot şterge şi nu pot a- dăuga nici un cuvăot, trebue să le prind !n şirag, ca ă am Înaintea m*a o doctrină:

— Caracterul neamurilor — începe ilustrul savant — să dis - linge de al omului, prin unitatea sentimentelor. Omul este dispus să judece faptele şi fenomenele după o anumită disposiţie intelec­tuală, care adesea îl face pătimaş, şi cu cât este individul mai pă­timaş, cu atfit conduita lui etică sufere de inegalităţi supărătoare. Neamurile au şi dânsele un singur caracter, căci individualiştii au spus totdeauna că naţiunea este perso­nalitate, dar ca să spunem că un Lykurg, un Solon, un Aristotel, ori un Caton au format o naţiune, ar fi o aberaţiune.

Netăgăduit, personalităţi mari, cugetători epocali, au fost Iu stare să influenţeze asupra marilor masse în aşa giad, încât aceste şi au for­mat caracterul naţional după psi­hicul celui, ce le a condus. Unui Napoleon i-a reuşit să formeze ca­racterul francez al secolului său şi caracterul neamului german îl putem vedea representat in viaţa şi opera unui Wilhelm marele, Bis- marck, Goethe ori Kant. Un Pelru cel mare a sintetizat insuş pansla­vismul şi dacă nu s-ar fi găsit un Garibaldi, întrebare că consolidarea Italiei ar fi dus la capăt bun? Da, sântem dispuşi să constatăm că atunci, când vorbim de caracterul unui neam, nu ne putem scuti de caracterizarea iui prin m ari lai reprezentanţi.

Permileţi-mi însă domnilor să trec ia analiza războiului... (Hoch .. Hoch... Publicul aplaudă O artistă mă îmbie cu fond antă) şi să con stat, că atunci, când am vrea să caracterizăm neamurile şi carac­terul lor actual, va trebui ââ ni-

| micim cu totul critica raţiuaei pure | şi să ne abatem cu totul de ana­

liza personalităţilor conducătoare ale acestui răsboiu.

Căci decepţiunea noastră ar fi foarte mare dacă am vrea să scru- tinăm viaţa conducătorilor politici ai ţărilor, în raport cu cultura ce-o reprezintă oamenii mari din trecut. Ga cine aş putea asemui pe-un Edward Grey, Churchill, Delcassé ori Sassonow actual? Aş putea spune că întiéun Edward Grey să întru­chipează geniul unui Schakezpeare, Milton ori Smiles, a? putea să spun că geniul unui Molière, al unui Racine, ori al unui Voltaire îl represintă intoleranţa lui Millerand, Poincaré? Nu. Caracterul neamu- r lor nu mai este representat de fruntaşii politicei mondiale, căci politica a devenit unealtă în mâna capitaliştilor şi capitalul foloseşte numai ca emblemă idealul naţional, ca să acopere manoperile pur utilitariste.

— Un răsboiu ideal să dis tinge chiar prin elementul etic de o luptă de clasă Războaie ideale au fost cruciadele, ori luptele indepen­denţei franceze, război idea’ a fost al lui Leonida, ori al unui Eanni* bal. Pentru o floare albă a reginei Maria Stuart a putut isbucni un răsboiu fioros, care s-a sfârşit cu distrugerea autocraţiei engleze. Dar ce depărtare delà un Piti până la un Edward Grey I Unul înălţa stin­dardul progresului, iar al doilea spune trufaş : până ce vom avea ultimul miliard, lupta o să dure2e fără încetare.. .

— Pe noi, Germanii, duşmanii ne acuză că susţinem un militarism îngâmfat şi foarte şovinist. Dar tot atunci uită duşmanii noştri, că Ger­mania actuala, chiar şi în forma­ţia ei militară nu este decât opera culturei.

Poftească duşmanii noştri, vi- ziteze-ne instituţiile militare ce le avem. Vor vedea că în spitalele noastre soldaţii rămţi sunt trataţi ca adevăraţi b lnavi, nu ca eroi. îndată ce soldatul este rănit nu mai e?te erou, ci bolnav, de a că­rui viaţă să îngrijeşte medicul. — Pe câm ul de luptă, soldatul nos­tru nu să poate plânge ca îngheaţă, ori că flămânzeşte — războiul din 1871 l-au făcut institutorii germani, dar flagdul de acum este purtat de tavanţii germani. Şi savanţii germani s au achitat de datorie. Armata noastră (toată sala isbuc* neşte în aplaus infinit) — este a secolului XX-lea, ea nu propagă

barbaria, d vrea să răspândească progresul.

Vedeţi doamnelor şi domnilor, Îndată ce întră un pluton de sol­daţi germani *ntro comună cuce­rită, nu să gândeşte la jaf, ci ins­talează telefonul, clădeşte şcoli, împărţeşte pâine, pacifica . . . Şi nu ştiu dacă pacificarea nu este egal cu învingerea culturei. . . Sânt şi pot fi barbari Germanii, care vor să împartă avutul lor sufletesc cu alţii şi care siliţi de forţa îm­prejurărilor, trebue sa ş i apere pe Goethe-ul lor cu ba io n eta? .. Am fost de convingerea că rasboiul ac­tual este luptă de clasă şi de in­teres, şi constat, că este lupta nea mulul german. Un popor mare a fost ameninţat în existenţă, durere tocmai atunci, când solidaritatea neam uribr a trecut marginile u- topiei şi ne doare sufletul că noi Germanii, am trebuit să ne lup­tăm cu neamul nobil francez. JEranta n a meritat soartea ca să fie târâtă în răsboiu şi cultura ei nu este vinovată pentru apucătu­rile nenorocite ale capitaliştilor francezi Franţa ar fi trebuit să alea alături, cum a stat o sut& da am împotriva tiranului insular, şî dacă piratul a reuşit să bage în nenorociie pe Francezi, vina iară nu 9 a Io-. Nutrim cu toţii spe­ranţa că nivodată germanul nu să vă m ai bate cu francezul, căci Heine a scris la Paris operele lui cele mai frumoase şi la Berlin nu s-a mai găsit mai bun prieten Ma- riaunei decât Micbelul blond.

Conferenţa s-a terminat. Marele sociolog face un compliment; publicului, compliment care spune totul Şi deo­dată iui să lămuresc mii şl mii de pro­bleme, pe care le-am înţeles totdeauna, dar nu ie simt dscâfc astăzi Germanii au îrv ns şi vor înving*, pentru că sm t conştienţi da caracterul neamului lo r : ei vor cu orice preţ progres şi vor să asigure cultura moştenită prin tradiţii minunate. Ş : un popor care este conş­tient de men rea culturală ce-o are neamul său, nu poate fi îov'ns. Astfel de imprreb m-au ornant atunci in sala luminată de bacuri electrice, In tara iri s-a dat perfcru întâia oară în cur­sul răsboiului să arcuit o opinie auto rizafâ.

Consiliu de m iniştri rom ân . Lia Bucureşti ss anunţă : Jo i seara s’a ţinut un consiliu de miniştri acasă la d-1 I. Brltianu. S’a discutat între altele chestiunea bugetului.

Vtopii socialiste.(-n-ă). Minoritatea franceză a

lansat un manifest pa care 11 publică »Berner Tagwacht«, »Avânţic, şi cea­laltă presă socialistă şi pa care îl re­producem şi noi :

„Tovarăşi !De multe luni n’ara putut

spâne clasei muncitoare franceze adevărul.

Presa este complect asuprită ] de către acei, care au interes să

înăbuşe adevărul.In contrazicere cu spiritul de

dreptate şi de libertate cenzura exercită asupra presei o dictatură oficială; laşitatea şi venalitatea de- altă parte, exercită asupra presei o cenzură particulară şi mai aspră.

Totuşi ne găsim într’o peri­oadă când necesitatea de-a spune adevărul e mai mare decât oricând. Clasa muncitoare din ţara noastră trebuie să cunoască ceeace sp pe­trece in celelalte ţări. Ea trebue să cunoască sentimentele acelora, care varsă acelaş sânge şi aceleaşi lacrămi. Dacă clasa muncitoare de’a noi ar fi informată de sforţările şi de acţiunile clasei muncitoare din celelalte ţâri, ea nu să va mai simţi desorientată şi nu va mai în­gădui să fie rătăcită pe căile poli­ticei războiului pana la capăt.

Şi dacă în mijlocul întunericu­lui au pătruns câteva raze de lu­mină, aceasta se datoreşte mijloa­celor ocazionale şi jertfelor unor to­varăşi izolaţi. Ceia ce am putut face pană acum mulţumită jertfe­lor unor tovarăşi vrem să facem în viitor, în tro măsură m ai sis­tematică, prin sforţările comune ale tuturor. Vom conlacra, aceasta se înţelege dela sine, cu acei cari n-au însărcinări militare pentru ca să evite astfel reproşul că luăm curajul acelor, cari se luptă.

In acest scop am înfiinţat an „ Co­mitet de acţiune internaţionalistă“.

Manifestul este Iscălit de aproape toţi dignitarii comitetului partidului social-democrat din Franţa.

Resultatul manifestului este deja vizbîl \ sindicalistul patron Sebastiea Faure, la porunca ministrului de in­terne francez, a fost arestat pentru agitaţie în folosul păcei. Ministrul de Interna din Paris n-a trf buit să gră­bească cu arestarea »tovarăşului«. Ma­nifestul pacifist al socialiştilor din Franţa e te acoperit de ilaritate, ase­meni man-fastului socialiştilor din D issel- dorf, Zimmervald, Berna ctc., şl atitu­dinea de lupilor touans a lui Llebknerht, care a cutezat să spue veto expozeului Reiebkmzîeruiui este nu numai detes­tabilă ci cu adevărat ridicolă.

Noi niciodată n-am blasfesrzat

Bia Fainii i i Chtihi,Mefistofel şi Şcolarul.

Şcolarul.Sunt numai de curând aicea Şi cu supun ere-am venit Si văd şi să vorbesc c’un dascăl Cu nume-atât de strălu cit!

Mefistofel.Atenţiunea mă încântă;Ei, sunt un om ca ori-si-care...Ai m*i umblat şi pela alţii ?

ŞcolarulVin plin de zel şi de ardoare 1 Piuai ti-mă la Dumneavoastră,Am ceva bani, sunt sănătos,Dej se cam opune mama,Dar vreau să ’nvăţ ceva frumos...

Mtfislofel.E locul cel mai bun la noi 1

Şcolarul.Deşi mă bate gândul să plec Iar înapoi. Aceste ziduri, unde tristeţea plânge ’n

[prag,

Eu, drept îţi spun, maestre, că nu mă[prea atrag.

Ca ’ntr’o pustietate strein aici mă sim t: Nu-8 arbori, nu*i verdeaţă şi locul este

[strâmt,Şi ’o saieie acestea pe băncile ’nvaehite, Vederea şi auzul Îmi vor pieri zdrobite..

Mefistofel.Te vei obişnui îndată,Nu vezi? Copilul mititel Întâi respinge sânul mamei,Pe urmă plânge după el.Aşa e şi cu sânul ştiinţei la adult: Cuori-cezi ce trece, îi place tot mai m u lt!

Şcolarul.Eu vin cu bucurie la sânul ei curat,Dar vreau sâ ştiu, maestre, un drum

[adevărat..Mefistofel.

Asupra unui lucru vreau să mă luminez!: La care facultate ai vrea să studiezi ?

Şcolarul.Aş vrea s’ajung odată om foarte învăţat Şi tot ce e pe lume cu mintea să străbat,

Să ştiu ce e în ceruri şi ce e pe pământ, Natura şi ştiinţa şi toate câta sunt..

Mefistofel.Da. Eşti pe calea dreaptă! Să mergi

[mereu aşs,Să vezi să nu te-abată ispita dela ea !

Şcolarul.încep cu toată ’nsufleţirea Această muncă nălţâtoer?,Repaos nu cer decât vara Şi ’o zilele de sărbătoare!

Mefistofel.Amice timpul zboară şi nu’l mai întâlneşti Şi trebue de-acuma să ’aveţi săi pre-

[tueşti.De vreai s&’mi asculţi sfatul, începe

[ch’ar de-acum Şi studiază bine Colleg um logicum : Aceasta îţi alungă pornirile frivole Şi spiritul ţi-1 strânge în cisme spaniole, Pe drumul cugetărei să meargă mai uşor, Să nu tremure ’n ti’una ca focul jucător. Şi vei vedea atuncea r& este mai prudent Să ru lucrezi în viaţă a$a inconştient, Că lucruri, peste care tu treci aşa, uşr r, Au ordine, au lege înfiinţarea lo r !

In fabrica de gânduri noi procedăm Ia[fel

Ca ţesătorul meşter în fabrici la e l : Apeşi, şi mii de fire de*jdată s j petrec, Suveicile uşoare aleargă şi se ’ntr«!’, Fuscaii trec pe natrâ cu mersul tremurat Şi miile de ochiuri se leagă dintr’odât. Curând şl filosoful acolo o sâ vie,Că sâ’ţl documenteze cum trebue să fie: Întâia şi a doua aşa sunt, zice el, Deaceia ii-a treia şi a patra sunt ia fel. Şi, d ».ca n’ar fi prima şi a doua am vedea G’a treia şi-a patra n*ar mai ex’sta I Acest sistem şcolarii îi au In mintea ior, Dar nu ajunse inel nici unul ţesător, Când vor să înţeleagă ceva frumos şi viu, Ei sufletul s’a!unge cu-atâta artă ştiu 1 E drept, ei au atuocea esacfce părticele. Pâc&tu-i că lipseşte chiar sufletul d:n ele I Sistemului Encheiresis Naturae ’i zice in chimie,Cu el chimia joc îşi bate De âînsa fără ca să ştie.

Şcolarul.Nu prea ’nţeleg ce spui, maestre...

Mefistofel.Să vezi de rândul viitor,

socialismul. Socialismul ştienţific, cate­dra!, este o utopie poetică cu fond adânc omenesc, deci aplicarea lui, în­deosebi într’o ţeară ca a noastră ar fi salutară. Fireşte noi nu vedem şi n-am văzut niciodată în socialism câteva personagii dubioase, care poartă cr&vatX roşie şi vor să spânzure preoţii, sft in­cendieze bisericile, să jătuiasoă în Înţe­lesul lui Paraf-Iaval, socialismul ştiin­ţific este propagat de cei mai iluştri gânditori ai lumei, ca o formă de gu­vernare ideală, ca o pavăză a progre­sului, ca un criteriu civllisatorio de progres... Dar socialismul ştiinţific su­fere de boala fiecărei doctrine. îndată ce încerci să-l pui în praxă, îndată ce l aduci la suprafaţă din clonodiul Ipo­tezei, haina lui cade de pe umerii omu­lui şi scheletul rămâne nud.

Socialismul catedral a derutat însă în alianţă cu socialismul de praxă.

La începutul răzbelului, «lumea» era conv’nsă că solidaritatea popoare­lor este mal mare decât forţa diploma­tică şi militară şi în pressă Htlam »li­nie, ba chiar «Ltbour Leader»ui pu­blicase un apel adresat muncitorilor lumei, ca să nu facă răsboiul. f o i r i i a muncit ce i adevărat, până la asasina­rea lui, ca să sucombe curentul râs- bo'nic al capitaliştilor francezi şl par­tidul social*democrat german a putut p blica în «Vorvârts» ia 4 Aug. 1914 un apel, In care protestează în potriva răsboiului de cucerire — dar ex mple fatale au rămas destule: deputatul so­cialist Frank a murit pe câmpul de luptă; biroul central a' socla'-dem »ora­ţiei la atâruinţa lui Vanderveide a sus­ţinut ca teză, că imperiul germin, sus­ţinătorul militarismului german, trebue sdrobit; Gustave Hervé aotimllitaHstul intră în serviciile guvernului francez şi faimosul socialist-ortodox apără în «Vic­toire» interesele sectarilor capitalişti; «congresul» pacifiist din Ztmmervald dispare în valurile mistgriului; Lieb- knecht este s fit să părăsească partidul social democrat; soclal-democraţil italieni aplaudă pe Sonnino şl Go ki Maxim grăbeşte din Napoli supt steagul răs- boinic al Romanowilor.

«Solidaritatea neamurilor», esté după cum vedem, o frază sunătoare în antologiile unor campioni socialişti. «Solidaritatea» de fapt nu există Intre neamuri şi afinităţile culturale sunt prea slabe legături pentru a asigura pa­cifismul. Italienii 8 au răsboit o sută de ani cu Francezii; Germanii erau tn veşnic ameninţaţi de Englezi; Bulgaria a vrut să nimicească Sârbla înainte cu 40 de ani şi a făcut-o astăzi; Chinezii sunt în duşmănie de moarte cu Japo­nezii şi aproape toate neamurile surori să pot târî în curente răsboinice, dacă Interesele capitaliste dev n mai mari, de­cât simpatiile etnice.

Socialismul a greşit losî, supravi­eţuind caracterul neamurilor. Social- democraţii francezi, începând delà Iules Ginide până la Jean hurôs, au fost convinş1, că flagelul răsboinD î i Ger­mania sâ va evita supt presiuaea par­tidului so?lal-democrat gerora'. Şi n-au trebuit de:ât două-irei luni după is- buanirca răsboiului mondial, ca Huma- nitè-ul sâ sbiere împreună cu derulezi! ceilalţi ; à Berlin. S’<m uitat e nblemele, devizele, doctrinele*

După ce le clasezi pe toate Şi le reduci, e mai uşori

Şcolarul.Maestre, toate astea mă u’ues^ mă niişcl, De par’că mi se ’nvîrte îq ere or o morişoă»i

Mefistofel.Şi, studiul termlnându 1 complect în

[acest rarhjTe-apuci da Metafizici, aşa stă ia program; Aicea adânceşte nimica să nu%i scape Din tot ce’n căpăţlna umană nu încape* Şl, chiar când se loveşte ca nuca tn

[părete)Sentenţa face parte din probele concrete Dar mai ales acest semestru Să fii extrem de punctual,Când a sunat să fii în clasă)Aşa-i şcolarul »deal.Fireşte, îcnainte de-a şterge al băhdiî

[praf*Vei medita ’n tăcere la ori ce paragraf) Aşa încât să vadă ofi-cine de depattd C& ştii ca papagalul atât rât e în cAfiet Apoi să-ţi iai notiţa cuvânt după cUvânt Să’ţi pară că’ i dictează din Cerufi

[duhul sfânt

Pagina 2 G f i Z I T Â T R A N S I L V A N U L Nr. 28 —1216.

»Libertatea, Egalitatea, Fraterni­tatea*. S’au pus în sac şi pantalonarul francos a apucat de braţetă pe Mari- anno şi J-a spus cu zimbetul lui Marat: »Allons... Să dărâmăm Potsdami) 1<.

Or) cât de simpatic ne este prin urmare noul manifest pacifistái social' democraţilor francezi, în convingerea noastră nu putem profesa ideia că intre teorie şi praxă există o depărtare fan­tastici, pe care vremea nu va putea-o parcurge niciodată. Socialismul ştiinţi­fic este o utopie poetică. Sentimentul omenesc să înclină spre dreptate şi li­bertate, recunoaşte drepturilor fireşti ale individulu1, ba chiar în apărarea acestor işi aplică interesul întreg. Dar intre tribună şi piaţă ex stă iarăşi e depărtare uriaşe, pe care n-o poţi a- junge cu teorii. O »Solidaritate a »ofle- telor< poate exista, dar »sobdari- tatea neamurilor« nu este o i tople so­cialistă, ci una, pe care o evidenţiază războiul. Şi oricât vor protesta teore­ticienii socialismului şti nufic, »solida­ritatea neamurilor« nu să face prin &- Hanţele sindicaliste din difer te ţări, ci prin guverne şi aceste se solidarizează cu neamurile, de care au lips*, nu spre care II împinge rtmanticHmul politic ori afinitatea culturală.

■ - - o —»— »—

G recia şi en ten ta . Ziarele elveţiene comunică din Mdano, că en- tenta a ocupat trei părţi din patru a Întregului teritoriu iusu’ar grec.

C onferenţa re p u b lica ­nilor italieni. Din Lugano se anunţă : In 25 Febr. va avea loc la Roma o conferea ţă a republica­nilor italieni.

Pop oru l f ra n c e z ţin u t inIgn o ran ţă . Din Berlin se comunică;

istoricul şi profesorul francez Au lard avart'zează în repetate rânduri în »Le fornăit publicul de pericolul ilu­ziilor, prevocate în Franţa prin tăinui­rea situaţie adevărate de pe câmpurile ds luptă şi din ţările inamice. Mai rea decât nesiguranţa este înşelarea ofici­ală, care printr’o a’agere părtinitoare a ştirilor d n străinătate, face ca popo­rul francez să aibă o concepţie falşă despre situaţie.

Se permite numai publicarea de ştiri, care arată slăbiciunile Puterilor Centrale, se interzice publicarea acelora, care sunt neplăcute pentru Franţa. Se Insuflă naţiunii credinţa, că nu mai e nevoe de mari sforţări, se paralizează astfel energia, se slăbeşte voinţa. Au­torul dovedeşte, cât de mult este el însuşi ipnotizat de aceste ştiri tenden- ţioaSe, adăugând »şi se întârzîază victo­ria definitivă«. Franţa are da asemenea dreptul să afle ceeace ştiu inamicii săi. Bate periculos şi nedrept, ca poporul francei să ştie de multe ori mai puţin despre afacerile sale decât cel german.

O p ă re re Ita lian ă d esp reH om ân fa. »Corriere della Sera« spune, că nu-i poţi lua României !n nume de rău, dacă se codeşte, să meargă cu Quadrupia. Dacă va învinge va câştiga mult, dacă va fi învinsă, va pierde totu*. Intrarea sa în acţiune e un joc cu şanse de 5 0 ^ . Socoteala a- ceasta e prea optimistă pentru Quadru- plă, ale cărei şanşa nu mai sunt decât de 2596. Dar e cu 50 ^ mai pes mistă decât in Mai, când Austria a fost nu­mită un cadavru intrat îa putrefacţie şi când in fantazie s-a făcut menu-ul banchetului dela Vieua pentru a săr­bători frăţia italo-rusă.

Şcolarul.Asupra celor epure in urmă Eu sunt mrestre, lămurit:Cu notele de pe hârtie Mă ’ndrept spre casă liniştit.

Mefistofel.O facultate totuşi e b ne să’ţi alegi..

Şcolarul.Cu dreptul nu-s prieten, nu mă ocup

[de legi!Mefistofel

Aici n’am nici o observare Şl eu cam tot aşa gândesc,Căci legile şi dreptu ’n lume Ca boalele se moştenesc:Se *ntjnd şi se perpttuiază Din neam in neam, din loc în Ioc, Prostia*] minte, rău-i bine,Val nouă neam fără norociIar drsptul sfânt, cu care noi am venit

[pe lumeNu ni-1 afirmă nimeni, ba nici chiar

[n’are numelŞ$olarul.

Desgustul meu din suflet ml-1 potenţezi[mai mult

SITUAŢI \ie câmpul de râsboiu

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 18 Februarie.—Din marele cartier general al nostru se comunicăoficial cu data de azi :

In nordul m onarhieiAfară de luptele^ obicinuite de

artilerie, nu s-au petrecut eveni­mente importante.

L a graniţele italiene.Activitatea de artilerie a fost

eri în general mai slabă decât în zilele din urmă. Localitatea M al- borghet a stat din nou sub foc duşman.

Cu ocazia curăţirii teritoriului înaintat din regiunea Bom bon , am făcut %1 prisonieri şi am capturat 1 mitraiieză. Un atac al mai multor companii italiene a fost respins. La Oslavija au fost capturate în luptele din urmă 7 mitra­lieze, [2 aruncătoare de mine şi 1200 puşti.

Câmpul de operaţii din Balcani.

Uq grup de Albanezi caro stă sub conducerea noastră şi e întărit cu trupe austro-ungare, a ocupat K a v a ja , Ia sud dela Duraoso. Gar- nisoana de acolo, jendarmii lai Essad Paşa, numai refogiinduse pe corăbii, au putut scăpa ca să nu fie făcuţi prisonieri.

General de divizie Hâfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco* ruso-germ an.

Berlin 18 Februarie— Buletinul o- ficlai al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de op era ţii d ela vest: Englezii au încercat încă odată să recâştige poziţiile lor la sud-ost dela Ypern , dar au fost sângeros respinşi. La nord»vest dela L en s şi la nord dela A rra» trupele noastre au efectuit esplozii succese. Intor- cându-se dela o întreprindere do noapte contra poziţiei engleze dela Fouque Villere (la nord d tla A Ibert) un mic detaşament german a adus cu sine câţiva prisonieri şi o mi­traiieză.

Imediat la sud dela Som m e a eşuat în focul nostru atacul tru­pelor franceze adusa din nou în luptă.

Pe celălalt front a domnit din când în când activitate mai vie de ar­tilerie. . A ’t-cum nu s-au petrecut evenimente de importanţă.

La atacurile aeriane nocturne ale duşmanului în F la n d r ia , avia­torii noştri au răspuns imediat aruncând bombe la Poperinghe.

L a ost şi su d -o stSituaţia e neschimbată.

Câmpul de operaţii din Balcani

Aviatori duşmani au atacat gara H udovo în valea V ardar , la sud-vest dela S tru m ica.

Şi-s fericit, maestre, că pot să te ascult. Să ’nvăt Teologia, e studiul divin...

Mefistofel.Da simţi vocaţiune, ru vreau să te reţin. Dar, câţ priveşte studiul acesta,E greu să te fereşti de rătăcire,Căci ia re — aşa de te uit venin înfrânau), C’abi& îi faci de leac deosebire,Şi-aici e bina să’l asculţi pe unul,Pe maistru, pe cuvântul iui eă juri, Impun cuvânt să ţii la vorba goală A ce Iul mai obscur între obscuri, Şi-atuucea poţi să fii asigurat Câ înti’al ştiinţei templu ai îutral.

Şcolarul.Dar vorba n*«re şi ea un rost, un

[înţeles ?Mefistofel.

De s guri Dar aceasta de ce te[îngrijeşte ?

Căci, unde înţelesul de obicei lipseşte, Cuvîntul ii ia locul cu cel mai hun succes, Cu voibe se clădeşte un sistem,Cu vorbe se discută minunat,Cu vorbe *nv ngem ori-ce argument Şi vorba nu se pierde niciodat!

Evenim entele pe m are.In dimineaţa zilei de 16 F e ­

bruar unul din submarinele noastre a torpilat în faţa oraşului D urasso ud vapor francez, oare s-a îm­potmolit.

Com andamentul flotei»

D ezm in ţirea p ăcii se p a ­r a te in tre G erm ania şi B e l­gia. Oficiosul Vaticanului »Osserva- tore romano« dezminte categoric ştirea ziarului »Giornale d’Ifcalia«, după care Germania ar fi oferit Belgiei pace se­parată prin mijlocirea Vaticanului şi îşi exprim* părerea de rău pentru răs­pândire* acestor ştiri falşe şi tenden­ţioase. E ps obab l că această veste falşă av*a un s:op diplomatic, anume să lă­murească lui Hr ăni cu ocazia vizitei sale la Roma, câ G r mania ar fi ime­diat gata să ofere Hali ai pace separată dacă aceasta ar dori-i;

Raporturile germano-americane.Un interview ai cancelarului german.

Corespondentul ziarului »New- Yo*k Herald« Wiegand, a avut o con­vorbire cu cancelarul german. Inter- viewul s’a învârtit în jurul raporturilor germano-anoiericar e.

Cancelarul a declarat, că Germania au poate accepta cererile guvernului american, de oarece ele constituesc o umilire pentru germani. Germania a a- vut o atitudine conciliantă şi preveni­toare faţa de America, f iod dispusă să facă orice concesii in limitele raţiunii, e hităţii şi onoarei. Nici un can elar german nu va face o concesie, care ar constitui o umilinţă pentru Germania şi poporul germ m. Cancelarul a insis­tat asupra faptului, că nu exprimă numai părerea sa personală, ci aimţl- mintele întregului popor german.

Mai departe, r&D.celarui a spus, că nota secretarului de slat american Lansing e concepută în aşa termeni, că nu-t rămâne altceva de făcut decât s’o respingă. Nici un guvern german n’ar putea accepta sau supravieţui unei astfel de umilinţe. Cancelarul nu ş!-a perdut încrederea în bunul simţ al po­porului american. Germ uda luptă însă pentru existenţă.

Poporul german, în unitatea şi f- roismul său, îşi va sacrifica averea şi vieaţa. Nimeni nu poate crede Gtrma- uia atât de nebună, c* să dorească războiul cu America. Caocelarui a făcut şi va face tot ce-1 poate evita. Sunt ins* lucruri pe care nu le poate face,

Wiegand descrie impresiile sale personale. Publicul german înţelege că nota lui Lansing e inacceptabilă şi da aceea sprijină guvernul. Contrar cazu­lui »Lusitanla«, in această chestie nu există vreun desacord sau divergenţă de păreri nici în sânul guvernului, nici între acesta şi popor. Chiar şi aceia «ari astă?«ră au avut uneori o altă părere despre poî tica cancelarului, a- probă acum unanim atitudinea sa şi opinia generală e, că a’a atins extrema limită a bunăvoinţei, dar cererea lui Lansing echivalează cu o umilire a na­ţiune!. Germania nu înţelege discursuri care n’au alt scop decât de a pregăti o a egare prea'denţia ă. Acestea fac in Germania impresia că sunt îndreptate contra ei. O parte a publ ca lui ger nu n înclină a mede, că Wll«on aţâţă Ame rica la război cu German*».

Şcolarul.Vâ cam r*ţîn eu întrebarea,Ca omul dornic de lumină,Dar Vă mai rog acum să-mi spuneţi O- credeţi despre Medicină?Trai ani • vreme foarte scurtă,Iar studiul e foarte lung,C’o îndrumare cât de mică Pot m&i curând la scop s’ajung...

Mefistofel. (aparte).M-srn săturat de tonul sec,La rolui meu de drac să trec...

(Tare)Cu Medicina e mai lesne:După-ce lumea studiezi,Te laş* la urmă şi pe toate Lui Dumnezeu'le încredinţezi înveţi atât cât poţi cuprinde,Şi nu le poţi cupr.nde toate,Dar cine foloseşte clipa Aceia-i om şi jumătate.Eşti frumuşel şi Indrăsneala Nu cred cu totul să-ţi lipsească.Iar cine se încrede’n sine Uşor poate să cucerească.

Cercurile financiare cred, că finan­ciarii americani a’aU convins, că au pontat pe un cal prost. Eie încep să recunoasă probabilitatea că Quadrupia va fi Învinsă. In consecinţă, ele uzează de toată influenţa lor, spre a Împinge America în război cu Germania, spe­rând că vor putea tu cazul înfrângere! acesteia, să-şi salveze banii. Opinia pu-

| blică germană e convinsă, că, dacă va împlini azi cererile Americei, aceasta va formula mâine cereri şi mai impo­sibile. Ea preferă deci, să nu mai îm­plinească nici o cerere.

Corpurile legiuitoare române.

Chestia Contrabandei. — Prohibirea exportului. — Chestia închiderii

universită ţi din* Iaşi.In şedinţa de fo i a camerei ro-

mâre dep. Meitani a cerut, în urma de» claraţiiJor ministrului Al. Constantlnescu făcute la Senat că s ’a i exportat prin contrabandă 200.000 capete de vite, pre­zentarea unui proiect da lege care să pedepsească cootra-bandiştii cu Închi­soare.

Ministrul Conslantinesou spune că altceva a spus la Senat. A spus anume, că a ordonat o anchetă, care a durat trei tuni, şi care a făcut statistica vi­telor cornute, oilor şi râmătoriier din ţară. Ancheta aceasta a constatat un minus de 200.000 capete fotă de cifra de aiul trecut. Minusul acesta se datoreşta în mare parte contrabandelor, dintre cari numai cele prinse de autorităţi fe’au cifrat ia peste 8000 de capete. D l ministru recunoaşte că legile nu sunt atât de severe pentru contrabandişti. Do aceia va prezenta în cwândun p ro - ect de lege, care va prevedea sancţiwi severe contra celor ce vor mai face con­trabandă.

In aceaşi şedinţă a camerei d-1 Al. Constantinsscu, ministrul in­dustriei şi comerţului, depune pro- ectul de lege p r in c a re s e p r o ­h ibeşte exportul cerea le lo r , legu m i­n oase lo r , u le iu r ilo r do in ş i de r a • p iţă , respectându-se co n tractelede vânzare an terio are .

*In şedinţele de Miercuri şi Je i ale

Senatului şi camerei a avut loc o agi­tată desbatere in jurul închiderii uni­versităţii din laşi, pricinuită de greva studenţilor din iişi, căreia s’au alăturat şl studenţii universităţii din Bucureşti.

In şedinţa de Miercuri a camerei dep. Cuza a interpelat în această ches­tie, declarând că închiderea universi­tăţii din Iaşi e un act ilegal săvârşit de rectorul Stere, deoarece legea nu dă dreptul de-a se închide decât unul sau mai multe cusruri. Interpelantul cere ministrului Duca să readucă liniş­tea şi legalitatea.

Ministrul Daca răspunde, că ches­tiunea care a fost adusă este pur şco­lară. După lege, în discuţie cesHunile disc plinare sunt în atribuţia Senatului universtar, şi acesta este unul din ra­rele cazuri când autonomia Universită­ţilor este desăvârşită. Guvernul găseşte cu cale că nu poate interveni in a- ceastă chestiune. Interpelările făcute sunt regretabile pentru că nu pot de cât să îngreuneze, dacă nu să Împie­dece găsirea unei soluţiuni paşnice.

Mai iau cuvântul d-nii Dr. Istrati, Răutu, C. G. Arion şi T. Iouescu, după care discuţia se închide.

A u d ien ţe şi c o u s f ă t i i l r i im - p e r ta n te fu B u c u re ş t i . In cer­curile politice române se dă o deo­sebită importantă faptului, că d. P. Carp a fost primit de regele Ferdi- nand pentru a doua oară în audi­enţă după reîntoarcerea sa din Viena.

Alaltăieri miniştrii Brătianu şi Porumbaru s’au eonsfstuit timp mai îndelungat cu Msy. Sa Regele.

Pătrund« mai ales aeele cazuri,O ri des printre femei ravagii fa c : Urâtul, nevrical«!«, harţagui,Căci teate astea au un singur leac,Şi, dacă ştii cu tact. să procedezi Pe toate frumuşei le lnc&stzi.Iţi trebue doar titlul, ca să creadă Că toate de pe lume le ’nţeiegi,Pe urmă poţi să pipăi tot ce alţii Visează ’nfriguraţi de ani Întregi... ApiiSă-i pulsul cu ’nţeltsuri Priveşts-o’n faţă indiscret,Şi... taiia l-o poţi cuprinde,Să vezi de i strânsă în corset!...

ŞcolarulAceasta îmi convine de minunei..

Mefistofel.Vai toate teoriile-s uscateŞi verde-i numai pomul dulce al vieţei

Şcolarul.Vâ jur par’că-a vis Ie>aud pe toatei Şi, de ’mi permiteţi, Vă mai mciestez, Grozav aş vrea să mi-le-asimilez.

Mefistofel.Voi face tot ce-mi este cu putinţă...

Ce ne aduce Iprimăvara? :

— Convorbire cu un ofiţer |superior bulgar. — j

Un ofiţer auparior bulgar, fiind |întrebat de un redactor al ziarului |»Dnevnic«, asupra evenimentelor ce se |aşteaptă pentru primăvară, a făcut ur- |mătoarele dcclaraţlut 1 : |

„Puterile din Qaadrupla-înţe- |legere, nu ascund d3 loc că dela |desfăşurarea nouilor lupte ce vor |avea lcc la primăvară, aşteaptă |schimbarea siiuaţiunei războiului în Ifavoarea lor. |

Tot aşa şi Puterile Centrale \urmăresc pregătirile duşmanilor şi I— natural — iau măsuri în conse- (cinţâ. |

Prin urmare, pregătirile sunt 1generale şi veţi înţelege că fiecare !tabără are im presiunea că ciocnirile \din prim ăvară în seam n ă începutul sfârşitulu i. Dacă puterile Quadru- plei înţelegeri nu reuşesc nici la primăvară, atunci se pricepe că ele nu mai pot conta pe sprijinul o- piniunei publice din ţările respec­tive, pentru continuarea războiului.

Conducătorii ţărilor duşmane prevăzând eşecul ce i aşteaptă, îşi dau silinţa să poată cel puţin păs­tra actuala lor situaţie, pentru a o folosi şi a eăpăta coadiţiuni mai favorabile de pace. \

— Unde presupuneţi că se vor jdesfăşura luptele ia primăvară ? f

— Acolo unde va voi coman- Jdamentul Puterilor Centrale, care |deţine iniţiativa luptelor. Din cele jspuse de criticii militari ai duşma- |nilor noştri se vede acest lucru. jFrancezii susţiu că luptele se vor jdesfăşura pe frontul occidental, Ruşii pe cel oriental, Englezii în îMasopotamia. H otărât: ei dau a se |Înţelege câ acolo unde va voi |Germania. [

— Ce credeţi despre operaţiile (contra Salonicului?

— Chestiunea Salonicului a 1fost hotărâtă. Atacul însă depinde Jde planul general al operaţiunilor [c vor avea loc la primăvară. I

Declaraţiile luiKitschener.— Din cam era lorzilor englezi. — j

In camera lorzilor Kitschtner a •făcut următoarele dacii.raţii: '

După deschiderea drumului 1spre Constantinopol armata tur- Jceescă, sprijinită de Girmaui, aputut esecuta sau o mişcare îu con- ^tra Egipetului sau a putut întări itrupele sale din Mesopotania ese- icutând iu acelaşi timp un atao pu­ternic în contra poziţiilor noastre \din Galipoli. JVe-am decis deci s ă jevacu im G illipo li pentru a în- |mulţi trupele noattre îa Egipst şi [în Salonic. I

Turcii ameninţă cu o Încercare [mai serioasă de-a ataca Egipetul, [în consecinţă am luat dispoziţiile corespunzătoare pentru a apăra can alu l Sues.

Iu urma influinţei turce ger­mane Senuşii şi A ra b ii a luat o atitudine duşmănoasă; prima lor încercare a eşuat Insă complet. Ga-

Şcolarul.Şi-acuma dac*aveţi bună voinţă, IUn ?emn ai vostru, e ceva, ori-cum,Vă rog câte-va rânduri în aibjm .M

Mefistofel.Prea blnel ■

(Scrie şi-i i i albumul)Şcolarul. (Citeşte)

Eritis sicut Deus, scicntes bonum et[maluml |

(închide respectuos albumul şi iese) [MefistofeL (singur, ironic) j

Urmează sfatul, care-1 dete Pe vremuri Evei vărul meu !Şi ai să mi te’nvrozeşti tu singur |De-asemănarea ta cu Dumnezeul...

f. U. Soricu.

Kr. 28—1916- G A Z E T A T R A N S l V L A N I K ï . Pagina 3

B Dualul Jlmer aşteaptă întărirea tru- {■ pelor sale pentru a elibera Kut el B Amara. Generalul Townsen dispune■ de destule alimente pentru a se ■menţine încă timp îndelungat.

■Ministrul Iankovich d aspre I terminarea anului şcolar.■ Ministrul de culte şi instrucţiune ■publica Băla Iankovich a lansat săptă-■ aâaile trscuts un circular referitor la ■împărţirea materialului din acest an ■yeolar. In multe locuri insă acest cir- ■eoJir a fost rău iaterpretat şi de aici■ te* luat obârşia ştirea; că anul acesta ■polar va fi terminat mai de timpuriu.■ Ui corespondent al aiaruiui >Az Est«■ scorul ministrului un interviev, în care ■l*i Întrebat, care a fost intenţia iui cu■ acest ordin circula» şi ce e cu termi- ■iires anului şcolar ? Ministrul ia aceasta■ i râipuni urna&toarele:■ — In anul acesta sărbătorile Paş- ■ iilor cad foarte târziu — în a doua ju- ■Bifate a Junei lui Aprilie, — aşa că ■briile de Paşti se încep In 16 Aprilie,■ li Dumineca Floriilor. Având ia vedere■ lucrul acesta, am crezut de bine să■ atrag atenţiunea directorilor ycoaielor, Bei ii împartă de aşa propunerea ma- Iterialulu», ca, întru cât e posibil, să fie ■terminat până la începutul feriilor d« ■Pişti. Interpretându-se însă greşit or di- I wl, s-a conclus că eu uşi avea de gând Isfl scurtez anul şcolar. Aceasta însă t mtbtolut eschis. Din primul moment al ■tisboiului începând, punctul meu de ve- I doro a fost, că întru cât e posibil şi în Ifocwf/ răsboialul învăţământul trebue■ aă os facă neconturbat şi corăspunz&tor I timpurilor normale, sau fără o pauză ■nai Îndelungată.I — Tocmai din cauza aceasta si Rinul curent şcolar treteue să dureze în I linişte până atunci, până câud durează (intre Împrejurări normale. Poate obveni, iu tu unele ţinuturi, din motive speciale, Inu ca unele confesiuni, din puncte do Indere speciale, să ceară ca examenul Ide maturitate să se facă mai de tim- | puriu, dar în acest saz — la fiecare locMie separat — eu însumi voi decide | asupra cererii. In şcolile de stat Inşi [durata anului ycolor vad necondiţionat In a unui an obicinuit. D&că s ngura- [tlel In urma chemării vor trebue să se I presiate sub drapel mai de grabă,| înainte de a se termina anul şcolar, IituncMn privinţa acestora — şi ssclu*I siv numai în privinţa acestora — voi I dispune separat.I La Întrebarea că ce se va întâm- [pla cu aceia, cari fără examen de ma~I turitate, s’au întrerupându*şi studiul,| iq plecat sub drapel ? ministrul a răs- IpuDS, că despre lucrul acesta încă nu a [foit discuţie în minister. Punctul său [di vedere insă o, că acelora cari se Ereîntorc de pe câmpul de luptă, treteue [ii li*se dea toate înlesnirii posibile, cu

termine studiile. Probabil se vrr I foşti tui cursuri speciale, şi pot spune ou necondiţionată siguranţă, că acela Ctrl au fost pe câmpul de luptă, între nici un fe l de Imprefurări nu vor mai

mtjimge pe băncile şcoalei,

Pentru Orfelinatul I românesc dela Sibiiu.[ Transp. din n rul 21 al >Gaz. 1765 c.| D-nul Aug. Dumltresnu,! preot militar Cluj, cu prile­jul retDoirii abonamentului. 3 »| Colecta d*!ui subîoc. In r. Ioan Mălaiu făcută între loldaţii de pe câmpul de luptă în sumă de . . . . 302 >

La olaită........................ 2070 c.

Soldaţii noştri pentruorfelinatul românesc.

Colecta sublocotenentului i. r. ban Mălaiu.

Dela d l sublocotenent i. r. Ioan Mălaiu, aflător pe câmpul de luptă am primit o frumoasă colectă în suma de 302 coroane însoţită de următoarele râiduri:

Vrând a contribui şi noi la su* na trebaincioasă pentru ridicarea orfelinatului menit a adăposti pe copilaşii, cărora furtuna răsboiului tea răpit pe dulcele lor tată, tri­mitem colecta aceasta, dorind'grab­nica înfăptuire a casei de mult aşteptate.

La colectă au contribuit ur­mătorii ;

D-l Ioan Mălaiu subi. în rez. Mohu Wcor.

loan Vancea înf. üzen 15 cor. Ştefan Moţ fruitaş Târnava 10

coroane.Câte 5 cor. Gheorghe Scorobei

coro. Scârtioara. George Colacea ser­gent Braşov. loan Barbu corp. Turcbeş loan Pădure inf. Turcheş.

Câte 4 coroane: Victor Lupu ser- geut, Kérészi vár. Ioan Muntean, corp. Sânpetru. Andrei TuMş, corp. loan Pă- trftnjoî, inf M. B idzs. Molse Popescu înf Vizma. Gheorghe O^njea inf. Ma- tiay, Ni cod Im Niţoiaş serg. Dobola, Vic­tor Coşuleţ corp. Cristian, Nic. Plebea fruntaş Râşnov, ioan Şerbav, inf. Apaţa. loan Jo co , inf. Pebrovaailt». Nicolae Stinghe, inf. Braşov. Nic. Muntean inf. Codies, N. N. loan Gal N'stor, Iuf. Bad'la.

Câte 2 coroane: Beniamin Ferencz sergent Csikmanáiág, Andrei Arz, ser­gent fc’övénysá', Carol Bakó sergent, Srpgi Árkos Mor * z Bajka, corp. Fe’ső Oseroáton, Nicola* Mereţ serg. Botfalu loan Mar cu corp. Vîdombac. Emeric Be­nedek corp. N&gyajta, Nicolae Grădi­nar inf. Braşov, loan Mihu inf. Maria Radn$, Io of Ageston fruntaş H. Ok- land, Bucur Mlrca, int. Keresztvár, Fe­lix Bara, iaf. Ca. Szt. Demokes, Martin Pasc ii corp. Dud. Gheorghe Hali, oorp. Jb e rf, loan Bişchaa, corp. Prejmer, loan VJţdariii, int. Bánlak, Petru Be- cencagă, ir.f. Kiiinök, Ghaorgh* Spătă- roiu, inf. Stupial, Ncolae Samoilă inf. ftâşcov. Dumitru Găinar, *nf. Râşnov Constandin Gabor, iuf. lo&n Zsrneseui, inf. Cristian, Dumitru Popoviciu, inf. Stupial, i an Boboia, inf. Hogh z, loan Mihoiu inf. Moroda, George Martin, inf. Zâmbru, Gerasim Lupulescu, inf. Sudata loan Ioraş, inf. Gâbud, loan Biagoi, inf. Bata, Martin Onur, ii f Dud, loan Bo- ian, inf. Erjnie, loan Fiorea inf. Fân­tâna, Nico'arj Habî inf. Zagurui, Nicolae Coscodar, inf. Crizbav, loan Porumb, iei. Râşuov, loan Văsâi iof. Vulcan, S i­meon Ruvuneanţu, inf. Cuptoare, loan Mee&vaiu, fruntaş Zagon, George R i- variu, fruntaş Sá^z-H?rmány, Iosif Li- ghezan, inf. Kraaió-Vermes, Iosif Fra- teş, inf. Barboş. George Petrescu. inf. Cliciova, Ieron m Rusu, infGogao varolea Gheorghe Ghişoiu inf. Satulung, Du­mitru Sârbu, inf. B^chiş, loan Mdoiu, inf. Râşnev, Nicolae titoichiţ, inf. Râş­nov, Gheorghe Văcar, inf. br&z va, Gheorghe Şerban, fruntaş, Prejmer, Gheorghe Prip, fruntaş, Râşnov, Gha örghe Gabor, fruntaş, Aria, Gheorghe Bulian, inf. Pancota, loan Motorca, inf. Moroda, loan Chlroiu, corp, Braşov, Ma­rian Petru, inf. Várboksa, Nicolae Cer­nea, corp. Homorod, loan Pinten, corp. Cohaim, Nicolae Condoca, corp Preş- mer, Gáspár Jó isef, corp, Folos Nor- tânos, loan Miklop, fruntaş, Mercbeasa, Nicolae Râşnovean, fruntaş, Braşov, Ni­colae Nistor, corp. Botfalu, George Boricean inf. Keresitvá*, loan Făeâ- ean inf. Keresztvár, Nicolae lscob inf. N. Lâqos, Alecse Seaeiean inf. M.- Rodna, Pavel Porumb inf. Uugra, Divid Breder inf. Ungra, Gteaorghe Prişcu inf. Braşov, Gheorghe Rechiţsan inf. Preş- mer, Gheorghe Drăghiciu, fruntaş Foi- dioara, Gheorghe Bes inf. Erdăakerek, Gheorghe Ciobea inf. Szineke, Gh.orgtee Danciu inf. Köíalu, Ioan S&vu int. Ka­reszt vár, Molte Bobeţ inf. Viscri, Ghe­orghe Pro;a inf. Râşnov, Todor Savu inf. Muscel, Héjjá Lajos iuf. Bâaok- azentgyörgy.

Cite 1 cor.: Ştefan Eites. inf.M hai Comor, fruataş, Rotor. Ludvic Fabian, inf. lotn Virgács, comp; Ke- resztvâr. Gtza Keresztes, inf. Braşov. Alecs*, Sch opea, ir f Ticuşul-rom Mi- ha'U Mătbe, fruntaş Purcir^ţ. luiiu Cnsbăşsn, inf. Sita-Buziu. Alecse, Şundru, inf. Buiila, Iosif Barbu, inf. Köfalu. Va^îe Mari-, inf. Vama-Buzău- Iu‘. loan l u’gărer, inf. Pryj me . Ioan Lupşp, inf. Chisingea. Coast. Lorinţ, inf. Almi", N<c. Stanciu. inf. Giîgor Todor, inf. M haiyfalva. Lea Avram, inf. Matei Miad u inf. lean Duţi< inf, Ur gra. La o)a tă 302 coroana.

Pentru sărm anii soldaţi rom âni, că ro ra li s ’au am putat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut

lumina ochilor“.Transport din n-rul trecut 13629 c. 91 f.

D-l loan Ludu, preot mi- litar cu prilejul reînoirii a»)ODamentului......................... 7 >

La olaită 13636 c. 01 f.

Mulţămită publică.Tuturor acelor prea stimaţi domni

şi doamne, cari dfn incidentul decedării prea iubitului şi neuitatului nostru frate şi unchiu a Arch mandritului Augustin Hamsta, prin presenţa dom­niilor lor la înmormântare, prin tele­grame şi scrisori de condolenţă, eu participat la durerea şi jalea noastră, — le esprimăm şi pe această cale profunda noastră aaulţ&mită.

falnica Familie.

Ş T IR I .— 17 Februarie n. 1916.

Profesorii din B ra şo v pen­tru orfelinatul din Sibiiu. laconferinţa de eri a corpului profe­soral dela şcoalele secundare din Braşov s’a hotărât ca profesDrii să contribuie cu suma de 1900 cor. la colecta pentru orfelinatul pro­iectat.

—x —Un dar frumos a făcut Mesei

studenţilor >V. Oaiţiu* Dl Dumitru B a - duşati proprietar în Bistriţ«, care în semn de recunoştinţă pentru educa- tiunea şi instrucţiunea ce i-s’a dat fiu­lui său ia gimnaz(ul nestru, ne trimite r m a de 100 K .

Primească nobilul donator sin­cere muiţămfte. Direcţiunea mesei stu­denţilor.

—x —Bucate confiscate. Poliţia de

graniţă anunţă zi de zt cazuri despre bucate cari au fost confiscate, de-oare ce nu au fost anunţate. Astfel în zilele trecute în Sibiiu au .fost confiş- cate 71 m iji m. grâu şi 290 mSji m. fiină de grâu. Poliţia din Neo,>l;nt?. a confiscat până acum 212 vagoane bu cate. Numai în comuna Temeri a au fost confiscate 25 vagoane grâu şi 93 vagoane cucuruz. Interesant e că ia un director de bancă din o mare comună a coti. Bâcs-Bodrog s-au aflat 800 măji m. grâu, 300 m&ji m ovâs şi 2000 măji m. cucuruz, cari nu au fost anun­ţate. Spre ştire I

—x—Ştiri din Rom ânia. Joi di­

mineaţa s’a ţinut ia Primăria Ca­pitalei o consfătuire, în urma c ă ­reia — date fiind dificultăţile de aprovizionare — s’a aJmis u rca ­r ea preţu lui cărnei cu 10 b an i la bgr. de carn e de vacă ş i cu 2 0 ban i p en tru kgr. de carn e de porc.

— A fost înaintat la gradul de general de divizie d. general de brigadă In rezervă Turna Constantineacu. De asemenea au mai fost înaintaţi la gradul de generali de brigadă, d-nii celoneli Dragu, P. Greceanu şi D. Dră- guşeaou.

— Direcţiunea generală a Poşteloraduce la cunoştinţa publicului că via Arhanghel fiind întreruptă provizoriu, serviciul da colete poştale şi obiecte de mesagerii în schimb cu Anglia, Franţa şi Italia, esto complect în* fcrerupt. __________

— D. Derussy ministrul român Ia Sofia, care se află în Capitală, va pleca zilele acestea spre a-şi relua postul.

—x—Cununie. Di 7 rai an N. Puia far­

macist Braşov şi Anuţa Chidu din Sibiiu căsătoriţi. — Felicitării

—x—Războiul aerian. Secretarul ge­

neral al Jigei aeriene franceze spun» in | »iiomu7o Enrhaine«, că luptele aeriene j du?e în std mare ar putea ho- tărâ soarta războiului. Prin teroriza­rea poporului, prin distrugerea fabrici­lor şi a arsenalelor, a materialului de război şi a căilor de comunicaţie izbânda ar putea fi a aceluia care ar duce lupta pe scara cea mai în* tinsă.

—x—Omnia. Pregram pentru Luni

şi Marţi in 21. şi 22 Februarie 1916 »Viaţă «buciumată« drsmi în 5 asts.In primul ro l: Valdemar Mfltler. Faţa plăcută nu este dorită (Comedie in 2 acte). Vederi din Strassteurg, după naturi.

In pregătire:, Mercur] şi Joi in 23 şl .24 Februarie 1916: Sărutarea mortaifi.

—x —Apollo-Bio. Program pentru Luni,

Marţi şi Mercuri: Omul cu 9deg«te<— mare dramă detectivi Nordisk In 5 acte. — Săptămâna Messter — actua­lităţi de pe câmpul de luptă. — Mexi­canul — dr«tnă nn >ţ onantă in 1 net.— Cunuivo în pădurea seculară (comedie).

- 'X —Publicaţiune. Caut un candidat

de notoriu diplomat. Condiţiuni favora­bile. Mandra în 19/11 1916 ţu. p. F ă­găraş Mateia Folea not.-cerc. 1—3

—x —

Dare de seamă.La apelul făcut pentru colectare

de bani, cu scopul de a cumpăra da­ruri de Crăciun soldaţilor de naţionali­tate română, ce zac aici bolnavi şi ră­niţi, — au răspuns următearele cins­tite persoane:

Rever, domn protopop Ioan Bul­buc di» Olâhndmeti 10 cor., R«v. domn V*s!!e lungărdean, preot gr. cat. din Magy&rpete sub contribuirea dumnia lui cu 6 cor., doamna Veturia Rungar- dean cu 3 cor., domaişoara Dorina Pd- ter 1 cor., Comunitatea bisericii gr. cat. din Plfkolt prin Rev. domn protopop Flerian Salăgian 79 cor. 80 fi)., ştim. doamnă văduva Antenia Dunka cu 5 coroane dar propriu şi 9 «or. bani co­lectaţi, Rev. domn Ioan CoBtin paroh gr. cat. Reic-Keresstur 5 cor. Ştim.

domn Jaronlm Mán din Magyarbigő 10 cor., St. doamnă Aurelia Mureşan văduvă din Pribékfalva 4 cor., St. domn Dr. Sgiimbea director al »Ardalenei« Szászváros 10 cor., Ştim. domnişoară Tamas Ilona, zeloasa fiică a reverend, domn paroh Vasile Tamas din György u. p. Gères au trimes bani colectaţi 32 cor. 50 fii. Lista de colectă, la do­rinţa specială a domnului Rev. pâr. Vasile Tamas am trm 't-o la redacţlu- pea »Uobei« «pre public***» servind totodată şi ca dare de seamă pentru persoana colectătoare.

Sama totală 175 cor. 30 fii.Afară de suma aceasta, au mai

binevoit a contribui doamna Maria Pe­tru P. Bariţiu din Kolozsvár, domni­şoara Irena Hiurda din Belényes şl domnul Dr. Sgiimbea din Szászváros trimiţând pichete compendieaae de cărţi româneşti, de cetit, calendare, cărţi de rugăciuni etc.

Primească toţi aceşti puţini, dar adevăraţi creştini şi iubitori de neam mulţămită acelora în ale căror interes s’a făcut apelul.

Debreţin 1 Febr. 1916.Dr. Tincu Aurel,

medic.

Bibliografie.A apărut:»Cultura Creştină« anul VI Nr. 3.

din 1916, revista profesorilor de teolo­gie din Blaj, cu următorul cuprins de- ossb t de bogat şi de variat:

Dr. Alexandru Rusu ; O pagină din datorinţeie noastre de după front. (In interesul unul orfelinat român unit). Zsnovie Păclişauu: Alegerea şi denu­mirea episcopului unit Ioan Patachi (îndreptări şi întregiri la articolul d. Silviu Dragomir din nr. 1 6 —18 1915 al »Revistei Teologice« din teibiiu). (II Articol final). Dr. Nicolae Brânseu; Chestii privitoare la starea materială a preoţimii noastre. (I.) Ioao Georgescu : Pentru exerciţii spirituale. (Rostul omului pe pământ. I.) Insem nirl: »Românul» şi orfelinatul g/eco oriental din Sibiiu. (Dr. Alexandru Ruau). Cro­nică: f Mitropolitul Ioan Meţianu (Re­dacţia). Adunarea .generală a reuniunii Pázmány (ar.) Fostul episcop de Ol* miitz iz.). O sectă neuă In Bihor (ar). Prelungirea dispensei pentru preoţii dela bânci (r.) Cărţi şi Revlrt*: Alma­nahul revistei populare catolice »Vieaţa« (ic.). Colecţia de cântece bisericeşti fără note (ic.) »Calea Vieţii* far.) »Egyházi Közöny« (ar.)

Proprietar :k S&imiaan : Branlscs A Comp.

Redact®? responsabl! : loan Laces

BAN CA N AŢIO N ALA A R O M Â N IEI.

2 1 5 2 8 3 4 2 8

8 J9 6 8 62 3 9 0 0 5 1 5 2

5 6 0 6 2 5 S 9

11273 9 5 8119610667

11510 3 8 5 16559777

3996281 6 7 3 4 3 4 4 J 0 9 4039

2 4 2818 1314 3 0 6 8 0 20OJ0OOOO 164504491

3 6 6 8 3 9 1 8 2 5 1 1 1 3 9 9 2 9 7 1 3 7 9 6

1 2 69668258

120000003 9 4 0 2 5 6 5

5 6 8 7 3 4 65 8 0 5 5 5 3 7 0

8 3 6 0 7 64 7 1 0 7 0 2 1

4 9 5 9 3 5 1 7 18 8 1 1 4 7 0 9

S I T U A Ţ I U N 17 S U M A I lA .

1 9 1 5 .

17 ianuarie A C T I V

1269 6 3 8 2 5 8

1539578931

loooooistocineiauoaur (monete)

„ depozitat„ (lingoari) . . . . . .

61226535] ( i is p n M şi trate consiierate c i anr - s :Argint şi diverse .nonede........................Efecte scontate...............................................

30 1126u0 împrumuturi pe efecte publice . . .50532T0D im jM . pe efecte publice 1h cont curent. . . 468289002468Î76I din care nu s’an ridicat iei: 29338886

Imprim. Statului L 15 milioaae f M M â n ii (1901)Impr.ln ct, crt.pe bon ic tez. 3 ; i 2 7 2 % aur (1914-15).Casele de îtnpr. pe gaj agrie. şi industr. Efectele capitalului sociaJ. . . . . Efectele fondiiui de rezervi.E fe ct. fond. amort. ioiob,, mob şi m tşiniI m o b i le ................................... .....Mobilier şi maşini de Imprim irie . .Oheltueli de Adramietraţiuue Efecte şi alte valori In pâdraraBonuri de tezaur 3 î'/2 % anr In £aj p. Iinpr. StatEfecte in gaj şi in păifcrare provizorieConturi curente ...................................Conturi de valori . . . . . . .Conturi diverse ...................................

- - - P A S I V - - -C a p i t a l ....................................Fond de re z e rv ă ..........................................Fond. amort. imob. mob. şi maşini . .Bilete de bancă in circulaţiuae Dobânzi şi beneficii diverse . . . . Conturi curente şi recep. ia vedere. .Efecte şi alte valori de restituite . .Conturi d i v e r s e .........................................

mi vi. ( S con t 6%* lAM. D obânda 77®.

23001300

17485014)

1 9 1 6 .9 Iangare 16 Ianuarie1 3 0 3 2 2 9 9 8 0I

3 0 7 2 9 1 7 4 5

2 8 0 8 5 8 285011187966091 182580701

3 6 3 0 1 7 *9 3 9 4 8 6 3 1 4

9687 2 5 9 9687 2 5 93 1 3 0 2 3 2 1 2 3 1 5 5 2 8 2 1 2

29228601 2 9 6 8 6 6 6 01 0 6 5 8 7 2 6 107061261 6 2 4 1 5 7 7 1 6 2 4 1 5 7 7

3887681 38876816 7 5 1 5 1 3 6 7 5 1 2 6 31110327 1110327

2 7 094 221817139767441 1394778914 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0158934964 1588558431 9 6 7 1 4 9 4 3 16621612 2 2 0 4 2 3 9 2 1 5 9 6 0 9 73 0 1 2 2 7 3 6 2942 5 0 3 3

1689096433 1 7 0 4 4 6 6 9 6 8

12000000 1200000042044601 42044 6 0 1

6127262 6 1 2 7 2 6 27 6 2 9 6 1 8 1 5 7 6 8 4 7 5 1 4 5

8 4 3 9 2 0 6 1 5 5 0 98 5 2 7 1 6 2 7 9 4 4 5 3 0 8 1

6 9 8 7 0 2 4 0 5 6 9 8 8 3 3 7 3 48 1 6 3 9 8 1 3 8 2 3 8 7 6 3 6

1 6 8 9 9 9 6 4 4 3 1 7 0 4 4 3 6 9 6 8

P«i*<nt|i 4 9 À I S T 1 f B í r S l L V A t l ! l i . (b 28—i#16

H a r c a c c a d p c a f e a r ea in d u striei indigène de gh indiscutabil. m endali re ' I f S !

H E T E y l

l ÍS8

130 Filiale proprii900,000 perecM jro lncţia annalï1200 lucrători si amploiaţiDepost :

BRAŞOVS f r . P o rii! 8

Prlolicaţiuna.Eforia şcoaleîor centrale gr. or.

loinâne dia Braşov arândeaza pe mp de 5 ani, eventual şi pe ter­

min mai scurt, muuţii: »Valea Nex- g ă« şi „Prişeu*‘ din judeţul Prahova România. -

Ârândarea s© face pe baz& de oferte în scris, conţinând 10 % vadia dela suma ofer tă. —

Terminul ultim pentru prezen­tarea ofertelor este* 13/26 Februarie 1916 la 5 ore p. m.

Condiţiunile de arendare şi in- formaţiuni se pot lua din biroul E- foriei şcolare (gimnaziul român), unde se vor prezenta şi ofertele.

B raşov , în 29 Ianuarie 1916/> . V asilie Saftu , m. p.

prezident.Rom ulus D ogariu , m. p.

secretar.

A vis.

di

Am onoarea a aduce la cuno­ştinţa Onor. dam e că am strămutai

Magazinul cu Corsetedin Budapesta la Braşov.

Comande pentru tot felul corsete, legături de stomac se ex* f cută cu acurateţa şi prompt.De o cercetare n u m eroasă se roagi

F e jé r lak aim é Strada porţi 86.

1 2 — 7 5

Subscrisa se recomandă, ca mij­locitoare la cumpărarea şi vân| zarea de Case, pământuri, Vilei grădini, precum şi prăvăli şi lo CUinţe* Serviciu real.

M ărie Friedm annŞirul lividei Nr. 2 Tel. 45.

3 —15

Fem ei rom ân e ! Fem ei rom ân e !

Radicală revoiuţiă în grijele casei!Spălatul rufelor fără săpun, fára leşie!

îl

Lemnele scumpe, cărbunii scumpi, săpunul esorbitant scump, timpul scump, adică lotul, ce face cheltuieli şi osteneli cu spă­latul rufelor, cruţaţi, chivernisiţi c u : „La v o s ln “ .

„LâVOSÎnu! e ce! mai recent, victorios, ne vătămător pre­parat pentru spălatul rufei. r. „Lavosînu! e garantat liber de Clor. Cu „Lavosin“ se sp lă rufele alb sclipitor fără foc sau numai cu apă lină (adică dalia, câldişoarâ, dară nici decum Caldă), fără osteneală: cetţi şi uimaţi instrucţiunea!).

„Lavo sin u !“ cruţă rufele (nu se mai rupe aşa curând, că „L a v o ş in u !“ nu conţine clor, care, cu ai se ştie, mănâncă, p ră p ă ­deşte rufele in scurt timp, făcânân-le sdreuţe.

»Lavosinul“ des nf eterZâ rufele şi le dă şi miros plăcut.i i

1V4 klgr. „Lavosm“ are puterea de spălat dala 3 kilograme IMde cel mai bun săpun (zis de sîmbure, nemţeşte kernsslfe).

1 d o s i „ L a v o s in * costa numai 1 cer. 85 fii, şi ajunge pen­tru spălatul rufe lor din 2 săptămâni dela 6 persoane!!!

La fiecare dosâ se dă în limba română instrucţiune tipă­rită despre modul cum să întrebuinţăm , Lavosinu 1“.

„La v o s in u l“ e eminent pentru teluri, spitaluri, sanatorii, internate, a-iiluri de săraci, casărmi, mănăstiri, spălătorii, băi etc.

Cu „Lavosin* se pot curăţi şi vase de lemn, podine, trepte (scări), ganguri etc.

Noua fa b rică „L avosîn " in Vienas i f i i

Singura vânzare pentru Transilvania:Hermina Niemandz n?sc. de Benkner.

Braşov (Brassó) Târgul cailor Nr. 28-(Pentru câteva comitate transilvaniine încă libere primesc

representauţi solvenţi).

Isvorul MÂTILD din Bodok

S p eo ia litâ te de ap ă ^ n e r a l ă *

ii este col mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcolioe.

A o . i m i n e r a l ă d a p r i m u l r <•. m,s m- -àï-w sa per io ară celorlalte apec^re amestecat;

minerale.

Centura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

oare în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isfor ilui. sa‘ prefera din partea medicilor apei mi­nerale mondial * ©numita Q-io^hubler.Cel mai bun semncontra falsificărilor a jpei iiiiiers<ss M ATlLD estelimpezeai^ absoia piua L cea din urmă picătura.

Depozit prluc'p-d p i TILD In B raş jv la firmaE* 0. & L< TEEILa -î i * * -* n N 25. Telefon 364 se capătă în cele mai aia * u In o i ane minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toata stimaAdministraţia isvorul ui, loggf Gyfirgy,

85-200. Şepsihodok (Ardeal).

ft.cn ânrti ti Gazeta TransilvanieiRăspândiţi

COVOAREILEPEHBE E

Fânzătari, albituri de pat, se pot cumpăra ru preţul

cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile «ele mai ieftine laT NN&SPEIL

T â r g u l û r-â u lu l ni». 8 ,

îngrijim şi aşezarea de I f «|f)J#)giff| ca lucrători esp«rţi L u c r ă r i l e de J L l I I lU lS 11111 în Hotel Coroana sunt

executate de lim a de sus.

Antreprise de pompe funebre

E. TŰ SEK.i r d ş o v , S tra d a Porţii Nr. 3 .vis-â-vis âs Mc&ma Steaua Eoşie-

Recomand Onor. public ia cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai simple c a p reţu ri ieftine.

Bepou de co sciu g e de m etal ce se pot închid hermetic, din prima fabrică diu Viena

Fabricarea proprie a co sc iu g e lo r de lem n, de m etal şi Im iiaţiunl âe m etal şi de lem n de s te ja r .

Depou de c u fiiu iii pentru monumente şi pantlici cu preţurile cele mai moderate

Reprezentanţă de monumente de marmură, cară fu n eb re p ro p m cu 2 şi cu 4 ca i, precum şi un c a r funebru vânăt pentru copii, precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prom pt şi Isftin iau, asupra-mi n t ra n s p o r tu r i de m orţi în s tră in ă ta te .

TIPOGRAFIA T m m m j ' branjsctc % co up, braşov

Altoi de viiisonicu rădăcini diferite» iuri, garantând ponta veritabilitatea lor; fiu i u izeazâ In asortimet - tul cel mai bogat u ; nosenta şi Încrezuta

firmă„KisktikiiUo

menti első szí lödtványtelef

Proprietar:

Friderie OaspariMediaş. (Medgyes)

com. Tâmira-mare (N- Kük-rn.Cereţi preţ curent ilustrat!

Ac st preî curent cuprinde toate scri­sorile de recunoştinţă sosite din • dife­rite regiuni ale tării, In consecinţă în* nainte de a face comanda ori «are pro­prietar de vie poate cere informaţii verbale sau în scris dela persoane cu­noscute relativ Ia încrederea de care se bucură numita pepinieră.

Ionel Ciucăsel*cruitorde haine bărbăteşti

Braşov,T ârgul F lo rilo r 18

8« asCM» o o o o o o o - o * .

ţ l % «».

/ GR V«%•#%

\A \r # f # r

m munEsmnu'B H T t m s e t

& c o m p

STH7IDJT PHUJ1DULUÍ 15.

Modern aranjată în casele proprii, asortată cu tot felul de caractere de litere nouă, stă la dispoziţia onor. clienţi, cari doresc vre-o tipăritură ca Bilete de vizită, Bilete de logodnă, Bilete de nuntă, sau: cărţi de şcoală, tipărituri de bancă etc. Ori ce fel de tipărituri se execută prompt şi iute.