\1 Pir. 238. Aral LXXIV Braşov, Duminecă în 30 Octemnie (12 Noemvrie) 1911

#

Apare în fiecare zi de lucru.Abonam ntul: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe ‘/î an 12 cor., pe % an 6 cor. Pentru RomAnla şl streinfttate pe an 40 franci, pe Vj ikn 20 franci., pe 7« an 10 franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a o ţ kt,T i p o g r a f i a ş i Ad mini s t rt ţi a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Mr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe Vi an 10 cor., pe 7* an 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Câştigarea de drepturi.I i

Am spus, că d-1 Dr. Iászi Oszkár şi-a 'óötívat ieşirea sa din redacţia ziarului >tilág«, în trei articoli apăruţi in »Nép­i m « şi scoşi apoi în broşură.

Articoiii cuprind multe reflexii pre­ţioase cu privire la câştigarea de drepturi ipentru popor, cu o aplicaţie în special ii raporturile politice şi sociale din Un- faria. Vom da azi unele din reflexiile şi idevărurile spuse de d-1 Dr. Iászi.

Este recunoscut — zice d-nul Ksad — ca un fel de lege socială tptul. că tot' progresul drepturilor poporului este un rezultat al conflic- Mm dintre clasele dominante. Pro- pesul democratic a ieşit în tot-dea- eq& din crize constituţionale. Clasele le popor singure nu au destulă forţă, ta să poată stoarce dela clasele stă- jânitoare concesiuni democratice mai lőrioase. Numai atunci se iveşte pu­liba pentru clasele de popor opri­mate de a-şi câştiga drepturi politice, iând clasele dominante se diferen­ţiază, cu deosebire dacă vin în con­ici mai acut interesele capitalului utibil cu interesele latifundiilor. In «est caz clasele de popor fac alianţă n o pătură din clasele dominante ţi astfel îşi pot validita mai uşor firetensiunile de drept.

Ori-ce stadiu istoric mai desvol- iat este o luptă de clasă, şi anume, w numai lupta bogaţilor cu săracii, d tot-odată şi lupta dintre proprie­tor de pământ şi capitalul mobil, toia e plină de exemple, că ţără­nimea fără moşii şi proletariatul in­dustrial a ştiut să folosească cu suc- m conflictul claselor stăpânitoare ipre a câştiga drepturi. Toată desvol- iarea modernă a constituţiilor se poate wnsidera ca o acomodare la acest principiu.

In Ungaria situaţia este întru atâta alta, întru cât şi clasa bur­gheză e o clasă oprimată, iar bur­ghezime industrială şi comercială mai puternică abia există, astfel, că în­treagă viaţa noastră publică se află în mâna latifundiilor aliate cu capi­talurile de uzură şi cari formează îm­preună un bloc aproape inexpugnabil.

Clasele oprimate din Ungaria n’ar putea spera să fie sprijinite de nici o pătură a claselor, cari deţin puterea sau să se poată alia cu ca­reva din ele, dacă n’ar fi la mijloc un factor specific. Acest factor este interesul dinastiei, care vine mereu în opoziţie cu oligarhia dominantă. Şi de fapt istoria Ungariei ne dove­deşte eclatant, că soartea claselor muncitoare atunci a fost în tot­deauna mai mizerabilă, când „na­ţiunea“ (ceteşte: oligarhia feudală!) a încheiat pace cu Coroana. D in contră, din ori-ce luptă a Coroanei cu feudalizmul a răsărit câte-o floare deşi foarte plăpândă, a libertăţilor poporale.

In epoca absolutismului luminat instituţia regească a aruncat primele seminţe ale cntturei poporale pe lati­fundiile unde trăiau în opresiune io­bagii, iar în anii 48 de renaştere, no­bilimea istorică, care lupta cu Viena, s’a postat deşi anevoe şi transitor, în fruntea progresului democratic.

Privite lucrurile din acest punct de vedere, e natural, că pactul dela 1867 a însemnat opresiunea ţărăni­mii maghiare, a proletariatului şi a naţionalităţilor: până când din răz­vrătirea antidinastică a micilor des- poţi, nu s’a cristalizat, ca un program de guvernare, ideia dreptului electo­ral universal.

Cine observă fără interese egoiste aceste fapte, trebue să recunoască, că aderenţii drepturilor poporului

n au să se teamă de nim ic mai tare, ca de aşa numita muncă paci- nică parlamentară. Aceasta „muncă“ — în referinţele politice de azi — nu poate însemna altceva, decât gra- sarea neturburată a latifundiilor şi a capitalului de uzură. Din contră, con­flictul dintre Coroană şi o parte a clasei dominante va scoate cu sigu­ranţă matematică în planul prim ne­cesitatea extinderii drepturilor po­porale.

De aci vine, că junkerul dela Geszt luptă cu atâta tenacitate pen­tru votarea proiectelor militare şi, sub pretextul respectării „pariamentariz- mului sănătos“ îi stau în ajutor pio- nerii partidului kossuthist, a căror îndeletnicire nu este altceva în vieaţă decât vânatul şi parcelarea.

Caaera. In şedinţa de eri a prezidat noul prezident, Nâvay. S’a făcut alegerea unui vice-prezident. A fost ales cu mare maioritate deputatul Beöthy Pál. După >a- legere a urmat la ordiuea zilei proiectul de budget pe 1912. Referentul Hegedűs a recomandat In cadrul unei vorbiri, primi­rea budgetului. Contra proiectului au vor­bit deputaţii Dősy Zsoltán şi Földes.

Din camera austriacă, in şedinţele de alaităeri şi eri ale camerei austriaco s’au adus în discuţie de cătră deputaţii Ribar şi Malfond pretinsele atrocităţii comise de trupele italiene in contra Arabilor din Tri- polis. Deputatul Ribar făcând aluziune la ştirea ziarelor despre atrocităţile Italienilor în Tripolis, a întrebat, dacă preşedintele nu vrea să exprime părerea de rău a adu- năreî? Preşedintele răspunde, că în ori ce împrejurare atrocităţile, dacă au loc, sunt de regretat, dar că în cazul de faţă nu sunt ştiri autentice despre aşa ceva şi de aceea nu poate îndeplini dorinţa interpe- lantuiui. De altfel o interpelare în această

privinţă a fost depusă de deputatul polo­nez Breiter şi ea va fi transmisă guvernului.

Io ju ru l atentatului din parlamentulaustriac. In zilele de 28 şi 29 Noemvrie st. n. vor avea loc ia Curtea cu juraţi din Viena desbaterile procesului tâmplarului Niegus, care după cum se ştie a comis un atentat cu revolverul asupra băncei mi­nisteriale din parlamentul vienez. Vor par­ticipa ca martori ministrul justiţiei Ho- henburger, care a scăpat de glonte ca prin urechile acului şi primul ministru Stiirgb.

R ege le Q rec le i la V ien a. Din Viena se anunţă că regele Greciei va sosi aci săptftm&na viitoare şi va face o vizită Maj. Sale împăratului Francisc Iosif. Regele va conferi cu contele Aeh- renthal, apoi va pleca la Atena.

Partidele germane şi convenţia franco*germană. Din Berlin se anunţă, că social- democraţii vor cere cu ocaziunea discuţi- unei asupra chestiei marocane, ca ambele convenţii să fie cetite în parlament. Ei vor propune ca în viitor orice convenţie în­cheiată cu state străine să se supună par­lamentului. Partidele din centru vor face o propunere identică. Liberalii naţionalişti vor propune ca pentru orice modificare a constituţiei relativ la înstrăinarea sau ago­nisirea de teritorii trebue să se ceară con­simţământul parlamentului.

Exterse. ştiri din Peking prezintă situaţia dinastiei Cing în cele mai siuistre colori. După o versiune împăratul a pără­sit PekinguJ, în care domneşte o panică de nedescris. Sunt temeri, că revoluţionarii vor comite masacre grozave. Din cauza aceasta ambasadele puterilor streine s’au pus în, stare de apărare.

— Din cauza ocupării Tripolituuiei de cătră Italieni au isbucnit mari turbu- rări în lunis. Indigenii masacrează.pe stre­ini, cu deosebire pe Italieni şi Francezi. Din cauza aceasta s’a proclamat (în Tunis starea de asediu.

FOILETONUL «GAZ. TRANS.»

P o e t u l .loLsaflet în sufletul neamului meu 'Şi-i cânt bucuria şi-amarul — hranele tale durutul sunt eu,•̂otrava de-odatâ cu tine o beu Când Soarta-ţi întinde paharul.

Şi-ori eare-ar fi drumul pe care-o s’apuci, Slbda-vom pironul aceleeaşi cruci lalndu-ne steagul şi larul

pitarul speranţei ori-unde-o să-l duci, Ac61o-mi voiu duce altarul.

$8t iaimă ’n inima neamului meu Şi-i Cânt şi iubirea şi Ura —

hfocul, dar vântul ce-aprinde sânt eu; Voiaţa ni-e una, că-i una mereu h toate-ale noastre măsura.

Iiror eşti şi ţinta a totul ce cânt —Ir dacă vr-odat-aş grăi vr-un cuvânt ftom nu-ţi glăsueşte scriptura,Ai fulgere ’n cer, Tu cel mare şi sfânt,Şi ’achide-mi cu fulgerul gura !

Iw unora lucruri a toate mai sus, hff*“ altora lucruri deşarte,

ştie Acel ce compasul şi-a pus

Pe marginea lumii ’ntre vieaţă si-apus.De-i alb ori e negru ce ’mparte 1

Iar tu mi-eşti în suflet, şi ’n suflet ţi-s eu Şi secoiii ’nchid’ ori deschidă cum vreu

Eterna ursitelor carte.Din suflet eu fi-ţi-voi. tu neamule-a! meu

De-apururi nerupta sa parte 1

(Flacăra). & Cosbvc

Poeziile lui Cincinat Paveleseu.iată un nou volum de poezii 1*) Şi

încă un volum atât de mult aşteptat... D-1 Cincinat în fine — şi-a adunat toţi flutu­rii împrăştiaţi în largul lumii — şi i-a adunat la un singur loc.»

Din volumul său de poezii, d-1 Cin­cinat apare ca un suflet artistic complet şi frumos, ca un poet binecuvântat. El este cântăreţul, care a ştiut da expresie atât de frumoasă şi senină sufletului său.

- La prima cetire a volumului rămâ­nem frapaţi de gruparea uşoară, fără pre­tenţii a poeziilor.

Locul prefeţei îi ţine o poezie Închi­nată trecătorului.

*) Cincinat Paveleseu „Poezii“ Bucureşti, C. Sfetea 1911.

Sub forma unei comparaţii uşoare cetitorul este rugat să se oprească,la cartea sa şi să o cetească, căci în ea va regăsi lumea în care a trăit el, se va afla iarăşi În vârtejul visurilor, al dragostei şi al plânsului vieţii sale trăite.

Urmează apoi o serie de poezii scrise sub lampă. In poezia »Primăvară« poetul îşi manifestează »puterea şi plasticitatea sâ în descriere, o putere cu totul supe­rioară celei a înaintaşilor săi. Se află la câmp, în mijlocul naturii frumoase şi plină de viaţă, în liniştea aceea patriarhală tă­iată din când în când da cântecul înde­părtat al vre-unui cuc, şi admirând frum- seţîle primăverii Sn desfăşurarea lor atât de măiastră, -îşi doreşte o viaţă nouă, o viaţă mai curată ca cea de până aci, o viaţă-plină de acea sevă bogată a primă­verii ; zicând:

„Ca floarea umedă sub rouă Nădăjduiesc o viaţă nouă.Şi cum prin frunze tainic moare Amurgul serii auriu,Din umbră - o priveghitoare îmi cântă strofele ce scriu“.

Sub forma senină a unei comparaţii ne dă o reflexie simplă asupra vieţii în poezia »L a curtea cu juraţi*, In care asea­mănă viaţa anului în-tocmai cu drojdiile din vin. Gând drojdiile - sunt aşezate la fund, vinul*»este curat. Aşa e şi cu omul. Cândc patemile îşi dorm somnul în el — se simte fericit — când însă suferinţele

îl apasă, când i-se tulbură sufletul sub impulziunea pornirilor sale rele, atunci viaţa lui este un iad, o viaţă sbuciumatfi, care tinde spre păcat.

In poezia ^Adâncuri* poetul ne des­crie un lac curat şi liniştit desmerdat în ploaia razelor de soare, — dar în al că­rui noroi negru nenumărate vietăţi — de tot felul — se luptă neobosite pentru existenţă. Lacul este corpul omenesc fru­mos şi nepătat la aparenţă — iar vietă­ţile dela fund sunt clocotitoarele, patimi, ce ard cu putere în internul omului.

Un motiv ide dragoste .înălţătoare pentru viaţă aflăm în » Christos a înviahl

Cetindu-i multele poezii cu sujetele cât se poate de serioase -— de-odată ajun­gem la o poezie, care apare sub forma uşoară a glumei — şi care ne reaminteşte pe veselul Gincinat din poeziile; dela înce­put şi din însemnatele sale epigrame. E poezia >Pe un album :«

„Gândesc. Şi mâna mea ezită Să ’mbrace ’n slove de cerneală Simţirea caldă ce palpită Ca nişte fire de beteală“.

„Mi-e frică. Pagina e albă Ca şi un suflet de fecioară,Sub farmecul acestei temeri,

. Ce fericire mă ’nfioară“.

„Tot-astfel când» o floare-şi ’nalţă Spre cer parfume neştiote,

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. S S S - m i .

Convenţia franco-germană în parlamentul german.

In şedinţa de alaltăeri a „Reichs­tagului“ german s-a început desba- terea acordului franco-german în chestiunea Marocului. Desbaterea a întrodu-so cancelarul Bethmann-Holl- weg, care într’un discurs mai lung a făcut istoricul acordului, respin­gând diversele acuzări ce ii s-au adus pe tema acestui acord.

Discursul cancelarului n a avut efectul dorit, ba din contră a fost primit cu mare răceală. 0 deosebită senzaţie a produs faptul că, moşte­nitorul tronului german, care a asis­tat la şedinţă, a demonstrat pe faţă contra politicei cancelarului, făcând semne de aprobare în decursul vor­birilor deputaţilor opoziţionali, cari au criticat această politică.

Din discursul cancelarului Beth- mann-Hollweg reţinem următoarele părţi:

Toate imputările şi acuzările, că gu­vernul ar fi arătat slăbiciune şi condes­cendenţă n-au nici o bază în faţa faptelor reale — a zis cancelarul. împăratul a cerut stricta executare întreagă a pro gramului stabilit încă din luna Mai. Prin urmare respinge aserţiunea cum că gu­vernul ar fi bătut în retragere în faţa ameninţărilor războinice ale Angliei în special. In urma discursului d-lui Lloyd George discuţiunea cu Franţa s-a făcut fără intervenţiunea unui al treilea factor. Ideea unui războiu preventiv contra Fran­ţei sau Angliei trebuia înlăturată.

Faptul, că Germania a căzut de a- cord cu Franţa într*o afacere atât de importantă, trebue apreciată foarte mult şi are o valoare mai mare ca toate dis­cursurile despre dezarmare şi toate tra­tatele de arbitragiu. Pe acest acord se vor putea baza în viitor cele mai bune rapor­turi cu Franţa şi el limpezeşte în acelaş timp situaţia noastră şi a Angliei. Am făcut să se recunoască cu deplin succes, că reputaţiunea noastră de mare putere impunea ca un tratat semnat şi de noi să nu poată fi schimbat fără consimţă­mântul nostru. N-am renunţat la nimic în Maroc Ia care n-am fi putut renunţa şi mai înainte. Am obţinut garanţii eco­nomice, cari lipseau până atunci, dease- menea şi nouă şi importante posesiuni coloniale şi aceasta pe cale pacifică, prin bună înţelegere cu Franţa. E pentru prima dată când am tratat pe cale de tratat cu vecinul nostru dela apus o mare chestiune politică, care conţinea germenii unor mari pericole.

Discursul cancelarului a fost des întrerupt de deputaţii din centru şi stânga estrema.

In contra acordului au vorbit apoi deputatul din centru Hertling, conservatorul Heidebrandt, şeful so­cialiştilor Bebel şi liberalul Bas- sermann.

Ziarele consideră debntul can­celarului ca un eşec al politicei 'sale, care nu întruneşte încrederea şi spriginul majorităţii opiniei publice germane.

Războinl italo-ture.De pe câmpul de războiu nimic

deosebit. După declaraţiunile gene­ralului Caneva mişcarea de înaintare a trupelor italiene, care s-a început, are numai un caracter de poliţie. Italienii vor înainta doar până în oaza Zara, care e actualmente loc de concentrare şi de aprovizionare al Arabilor şi Turcilor. In cursul iernei, generalul Caneva va pregăti expadi- ţia în interiorul ţărei, care va în­cepe probabil la primăvară.

Ştirile mai nouă ne aduc următoa­rele amănunte:

Berlin, 10 Nov. Din Djerba se tele- grafiază ziarului »Berliner Tageblatfc«, că situaţia Italienilor din Tripolis s-a mai ameliorat de câteva zile, graţie întăririlor sosite. La Tripolis se află acum 35.000 soldaţi italieni. Cu toate acestea va trece încă mult timp, până se va putea începe marşul spre interiorul ţărei. Italienii se mărginesc deocamdată de a întări vechile poziţiuni, neîndrăznind a ataca nici măcar micile forturi, situate la 4 chilometri .de Tripolis.

Se crede, că generalul Frugoni va proceda cu mai multă energie. Atacurile nocturne ale Turcilor şi Arabilor au înce­tat din cauza întunecimei.

Berlin, 10 Nov. »Berliner Tageblattc află următoarele din Djerba: Holera se întinde tot mai mult la Tripolis. Acum în urmă s-a ivit şi o epidemie de tifos, fă­când mari ravagii printre soldaţi. Zilnic se înregistrează sute de cazuri.

Micile ciocniri între Turci şi Italieni sunt la ordinea zilei. Italienii sunt pe cale a recuceri succesiv poziţiunile pierdute. Eri şi alaltăeri au fost debarcaţi 3000 sol­daţi şi 3 generali italieni. Mâne vor fi de­barcaţi alte 3000 împreună cu câteva ba­terii tunuri de mare calibru. Oraşul este zilnic bombardat de Turci, pe când bate­riile italiene caută să-i reducă Ja tăcere. Bateriile turce fiind ascunse, încercările Italienilor au rămas până acum fără re­zultat. Turcii aşteaptă sosirea unei armate de 10.000 Arabi din Fez.

La Tripolis plouă de câteva zile.

Din despărţământul I (Braşov) al „Asociaţiunei“ .

Intrând în iarnă, când şi plugarul nostru are timp a se îndeletnici cu lucrări spiri­tuale, comitetul desp. I Braşov al » Asocia- ţiuneU îşi ţine de datorinţă a face un căl­duros apel cătră On. domni preoţi şi în- ţători şi a-i ruga, că profitând de acest timp să facă tot ce Ie stă în putinţă pen­tru instrucţia şi cultivarea poporului, a cărui conducători naturali sunt.

In special îi rugăm pentru urmă­toarele :

1. Pentruca tineretul, care iese din şcoală să nu uite scrisul şi cetitul, de care vor avea mare lipsă în viaţă, domnii în­văţători să facă cu dânşii deprinderi de scris şi cetit luând în combinaţie şi pe analfabeţi, cari de faţă fiind vor lua în­demn dela cei ştiutori de scris şi cetit.

Ca mijloc foarte bun pentru deprin­derea cotitului sunt şi mititelele cărticele, în cari se află tipărită sf. liturghie şi pe care o poate folosi fiecare în biserică ur­mărind slujba dumnezeiască.

2. Să se ţină şezători literare făcând lectură din autorii noştri, cari se află în bibliotecile poporale, să se declame, cân­te etc.

3. Să se ţină prelegeri şi conferinţe, în cari să se dea îndrumări folositoare şi practice; să se îndemne părinţii a-şi da copii la meserii, comerciu şi alte ramuri economice.

Acelor domni, cari ar dori să-şi în­soţească prelegerile şi de proiecţiuni cu skiopticonul, comitetul Ie pune cu plăcere Ia dispoziţie aparatul, iar membrii din co­mitet sunt gata, ori când, a instrua în manuarea skiopticonului, pe cei cari o doresc aceasta.

In acele agenturi, unde nu se afla nici un prelegător, preşedinţii agenturilor sunt invitaţi a ne aduce aceasta la cuno­ştinţă îo timpul cel mai scurt, ca atunci să se îngrijască comitetul de prelegeri.

4. Cu ocazia ăstorfel de întruniri să se facă propagandă cât mai mare pentru »Asociaţiunea« noastră, să se esplice po­porului ce însemnează a fi membru la >Asociaţiune< şi ce valoare are aceasta pentru noi, căci suntem pe deplin con­vinşi, că dacă poporul nostru înţelege odată rostul acestei măreţe instituţiuni, nu va întârzia a intra în şirul membrilor ei, iar noi cu conştiinţa liniştită vom pu­tea zice, că ne-am împlinit datoria.

Despre toate aceste lucrări săvârşite în comunele aflătoare pe teritorul desp. nostru, domnii preşedinţi ai agenturilor sunt rugaţi a trimite comitetului raport detailat cel mult până la finea lunei lui Martie st. n. 1912.

După acestea se aduce la cunoştinţă, că conform hotărârei adunării gen. din 30 Maiu v. ţinută în Cernatul Săcelelor, co­mitetul publică concurs la două premii de câte 30 cor. cu termin de 1 Iunie n. 1912 pentru cele mai bine îngrijite două gră­dini şcolare. La concurs se vor iua în considerare numai membrii Asociaţiei.

In numele comitetului desp. I (Bra­şov) al »Asociaţiunei peotru liter. rom. şi cultura poporului român«

Nicolae Bogdanu, Dr. Al. Bogdanu, dir. desp. secr. desp.

— 29 Oetomvrie v,

f Paul BadiU Azi d. a la 3 ore si, făcut înmormântarea profesorului de laii- ceul nostru de aici, Paul Budiu, asistâiii corpul profesoral, elevii şcoalelor şi un iii meros public. La mormânt a rostit un pi- negiric emoţionant prof. Dr. N. Stingi» catechetul şcoalelor secundare.

Răposatul a fost unul dia cei m vechi profesori ai şcoalelor noastre, li cari a servit 32 de ani. A şcris câten manuale bune pentru şcoale.

Familia răposatului a dat următori necrolog:

Adânc mâhniţi aducem la cunoştiif tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunossi ţilor noştri, că prea iubitul şi neuitat! nostru soţ şi tată, Paul Budiu, profes la gimnaziul gr. or. român din BraşovI membru în diferite corporaţiuni şi soci taţi, după lungi şi grele suferinţe a Ins tat din viaţă Miercuri în 8 Noemvrie sn. la oareie 3 şi jumătate p. m. în al 5! lea an al etăţii, al 29-lea an al fericiţi sale căsătorii şi al 32-lea an ai cariat sale profesorale. Rămăşiţele pămâBte® ale neuitatului defunct s’au ridicat din «1 sele proprii, Ciocrac Nr. 18, Sârabătf ta 11 Noemvrie st. n. la orele 3 p. m. şis'w depus cpre vecinică odihnă în cimiterul bisericei sf. Nicolae din Şcheii-Braşovului Filotea Budiu, soţie. Paul, rigorosantli med. Constantin, absolv, al acad. eom. Fi- îotea, fii şi fiică. ,

DîStinCţiline. Maj. Sa Monarhul a eoi- ferit d-lui Ioan Mezei jude de curiei.! c i prilejul retragerei d-salo la penzie cw cea de cavaler al ordinului Leopold drefi recunoştinţă pentru serviciile prestate,

Gonferesţa invăţâtorilor din traiBr3Ş0VlliBi S-a amânat pe zilele de 8 ţii Nov. v. Conferenţase va ţinea în sala festivi a gimnaziului gr. or. român.

Yasiie Stroescn in Sibilo. Din mni se scrie: Oraşul nostru a avut Lw parte de un oaspe distins. Un domn Ml numele de Vasile Vasilievici, a vizitat pt mai multe din persoanele marcante aii Românilor Sibiieni, precum şi instituţii) noastre culturale. Abia după plecarea iii Sibiiu a distinsului necunoscut s-a ştii! că d-nul Vasilievici n-a fost al tul dedl însuşi marele nostru mecenat Vasile Si» eseu, care a ţinut să păstreze cel an strict incognito în decursul vizitei sala

Ardealul. Bibliotecarul M. S. Regeli României, d-l Gh. T. Kirileanu, făcândi comandă de mai multe exemplare iii opul: Ardealul 1. Ţinuturile de pe Olf,ii Silvestru Motdovan şi-a dat urmăfcoira părere asupra cărţii:

Ţin să arăt domnului Silvestn Moldovan recunoştinţa mea pentru edlfo II a cărţii sale despre Ardeal. M-am folo­sit foarte bine de cărţile d-sale în călăto­riile mele peste munţi, găsindu-le nunti un singur cusur: lipsa hărţilor şi iluştri- ţiilor, care lipsă văd că e delăturată ii parte în ediţia Il-a.

Pentru masa stud- români din Braşnau ÎDtrat dela »Oraviciana« societate pi

Roteşte fluturele ’n preajma-i Şi nu ’ndrăzneşte s’o sărute“.

„Veni-vor mulţi să-ţi spuie ’n versuri Că te iubesc, şi cum — şi cât.V or scri-o mai frumos ca mine,D ar nu te vor iubi a tâ t!“

D-l Cincinat e un simbolist foarte pronunţat, dar simbolul din poeziile sale nu se manifestă prin exagerări, ci el se desfăşură dela sine.

In romanţe şi cantilene apare ca un copil răsfăţat al muzei Erate. Dorurile şi iubirea sa cu toate peripeţiile îşi află ex­presie dulce în poeziile sale erotice. Un capriciu al iubirei sale se manifestează în >Sunt lângă tine :«

„Sunt lângă tine, te iubesc,Şi văd cum altul te sărută Ş i’n loc să ţip, en vă zimbese C’o bucurie prefăcută“.

„Ca şi cămila sunt, ce poarta Prin largi pustiuri africane Apa întregei caravane ;Şi ea de sete pică moartă“.

In poezia »Strofe« sufletul său sdro- bit de iubirea pierdută este asemănat cu un steag ciuruit de gloanţe, ce-şi arată petele de sânge în soare. — Sufletul său însă sufere în tăcere, fără de a destăinui cuiva năcazurile sale — ei singur lipsit de

ori-ce tovarăş îşi aşteaptă pieirea în um­bra chinurilor ce-l sapă.

Iubirea pierdută e cântată şi în »Se­renadă«.

De-odată cu începutul iernei şi iubi­rea sa dispare. Câtă duioşie se desprinde din ultimul vers :

„Plângi suflete ! E iarnă !“

In unele poezii erotice Cincinat apare ca un urmaş al marelui Eminescu. Aşa în «Idilă», în care ar dori să se afle în codru dimpreună cu iubita sa, e condus de acelaş ideal curat al dragostei de care era condus şi marele său înaintaş.

Ca adorator al lui Eminescu apare în poezia închinată bustului său din par­cul Dumbrăveni, în care ne spune cum s-ar întreba miraţi arborii cari acopăr acest bust, în noaptea, în care luna l-ar păzi în loc de candelă şi când iubita sa ar veni cu braţe reci, spre forma corpului turnată în bronz:

„A celui ce-n eterne versuri A prins eterna poezie“

şi pe care„At*nci în nopţile albastre Când lumea uită şi petrece Luceafărul o să-l privească Cum stă nemuritor şi rece“

Un belşug de idei aflăm în «Bunica». Bunica şade pe prag şi toarce. Dar ui-

tându-şi de sine scapă fusul şi cade în visuri. îşi reaminteşte zilele de când era fată şi de când încolţise dragostea în inima ei, de când se cununase, dar în urmă aducându-şi aminte de cei doi fii ai săi îngropaţi, tresare şi căzând din visuri începe să plângă, în vreme-ce:

„La luna care răsăriseLătra un câine a pustiu.“

In madrigaiuri şi epitalamuri Cinci­nat ne reaminteşte pe vechiul bard spa­niol şi trubadur provenţial, care umblând cu lira sa pe la curţile domneşti îşi des­cărca în notele cele mai dulci întreg con­ţinutul sufletului său. In satire şi fabule Cincinat nu apare ca un tăietor adânc şi fără milă, ci ca un susţinător al pă­rerilor sale estetice faţă de numeroşii săi rivali.

«In goana artei» dedicată măiestru­lui Caragiale, atacă pe pretinşii scriitori, cari voiesc să ajungă deodată la nobilul ideal al artei, fără însă a aştepta timpul recerut pentru a ajunge pe piscurile rar umblate ale muntelui, pe care apoi să poată respira în tihnă, şi să trăiască li­beri în măreaţa lume a artei. Pretutinde- nea in fabulele prezentate în forma com- paraţiunii cu arbori şi animale aflăm aceiaşi nobleţă de spirit şi aceiaşi convin­gere intransigentă în materie de estetică.

Volumul se sfârşeşte cu o poezie în­chinată poeţilor, în loc de epilog.

Cetind toate aceste poezii pe râul şi cătând să devii stăpân pe ele, n simţi, că în ele de fapt se află depun adevărate ciipe trăite, clipe sădite în «• fittül său, de viaţă în rostul ei de lut!* zilele. Vei vedea, că aceste poezii » motivate de inspiraţii pur artistice, şi JÉ de acele inspiraţii literare, cari le gls» la poeţii noştri de duzină. i

Poezii ca acestea, cari adecă sil scrise — într-un mod foarte natural - » urma experienţelor câştigate în decnnil zilei cu eternul ei zbucium — au înv numite de o ceată de critici din apu8,-f dar mai ales de unii critici germani -I poezii de ocazie în sens superior. Aeai atribut l-am putea da şi poeziilorlş Cincinat. j

O altă însuşire remarcabilă a pwl ilor lui Cincinat este acei adânc secnf artistic — care de multe-ori este căutul înzădar la unii artişti — secretul oripii»! litâţii. De nici un alt poet nu deplál Cincinat îşi are curentul propriu; molfil lateral, subiecte variate şi unice. |

Dragostea de natură, de viaţă, iiilill rea, dorul, problema vieţii şi a omului-i spiritul epocei, iată câmpul poeziei Iii Cincinat. In unele poezii apare nu nunul ca un analizátor ai vieţii omeneşti sui diferitele ei aspecte, dar şi ca un kt» tător cumpătat al omului şi aireiaţiuni« în care se află el pe pământ. Deşi InL

Nr. »38— 1911.

«ţii ia Ora viţa ajutor cor. 30, iar dala ■1 Ioan Moiso Lazar Timariu din Cuciu- ita ia amintirea iubiţilor săi răposaţi so­fa Parasehiva şi fiiul Ioan 25 cor., dela nrpul profesoral al şcoalelor noastre me*

superioare gr. or. române din Bra- ov lotru amintirea colegului răposat Paul

iu 63 cor.

Primească marinimoşii donatori since* uoastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa~

Hor medii gr. or. rom. din Braşov.

Societatea acad. »Petra M aior« invităi, public român şi membrii soc. la şedinţa literară, ce o aranjează Duminecă în 16 ip. in restaurantul „ Katona“ (Vâczi u. Duoa u.), cu următorul program : 1. Ve­

rificarea procesului verbal. 2. Momente din ţdura românească de d-nul G. Cozma,

io litere şi artă. 3. Porumbescu: Ba­nde, violin-solo de drnul S. Păscuţiu, s t aed. cu acompaniament de pian. Romanţe

-solo. 4. Avantagiile culturei franceze, 'discurs) de d-nul P. Bucşan, medic. 5.

uns ***. 6. Cântece poporale executate corul univ. 7. Eventuale. începutul la

ore seara. Ioan Ţeicu, preşedinte.

Cazan de moarte năpraznlcă.Din Râş*ni se scrie cu data de 26 Oct. v. lu­area lui D-zeu poate cădea asupra o-

ilui în diferite şi neaşteptate feluri. Râş- iovul a dat câte-va victime anul acesta.

Elevul Mircea Cristolovean a murit becat. Maria Al. brotea, o fetiţă de 5 ani, t fost călcată de un car încărcat cu bu- ate, ce să aduceau din câmp. Acum se â deja alţi doi morţi deodată.

Unul George N. Dihoi, de 14 ani, a st aflat mort în pădure (Runc) eri în Jfi/X. El a fost cu oile pe acolo şi cineva [ipuşcat, căci la tâmpla dreaptă are o ură de glonţ, iar comisiunea de doctori

ieeţionându-1 la cap, i-a aflat în craniu un [loDţ de revolver. In cazul băiatului aces-

se reînoieşte întru toate povestea poezioara jalnică „Cânele soldatului".

(Bei cânele lui de oi, nu Pa părăsit de Luni, de când a fost băiatul puşcat, până izi Joi, când a fost adus copilul mort acasă. Iar şi după aceea cânele credincios, carele 4 zile n’a mâncat nimic, a urlat pustiu şi

s’a deslipit de micul său stăpân, iarăşi a’a întors la locul, unde a zăcut mort fra­cul ciobănaş. Aceasta o spun nişte vâ- aători, cari în flecare zi l’au auzit urlând #credinciosul animal şi după al cărui ur- şt a fost aflat şi mortul.

Al doilea mort este muncitorul Ioan du, om în etate de vre-o 48 ani,

ită de familie. Acesta tăind lemne în iSdure pe Valea Cetăţei, cu un alt soţ al ui, un copac s-a răsturnat peste el şi ne­norocitul muncitor a rămas mort pe loc,

unde a fost adus acasă azi în 26/X. Jn «sa amândurora e mare jale şi multă tân­guire.

Adunarea învăţătorească. Despărţă­mântul Reghinului, apărţinător reuniunii tovăţătorilor gr. cat. din Archidieeesa de

lulia şi Făgăraş, îa înţelesul statute- or sale şi conform conclusului luat în a- unarea precedentă, îşi va ţinea adunarea

ă de toamnă la 23 Noemvrie st. n. l c. în şcoala gr. cat. din Reghinul-săsesc, la care adunare sunt învitaţi preoţii ca di­rectori şcolastici, membrii fondatori, ordi­nari şi ajutători, precum şi toţi aceia că­

poezii apare îmbătat de negura misticismului, totuşi elementul preponde- p t îi formează seninătatea. In erotică Cincinat a introdus un element mai vred­nic şi mai superior —- dispreţuind forma vulgară folosită de unii din înaintaşii săi.

Forma în poeziile sale e foarte sim- K şi precisă. Digresiuni şi cuvinte din tlşug nu aflăm.

In ceea-ce priveşte sobrietatea for­mei, e adept convins al poetului H. Heine, {«care îl ştim cel mai simplu în formă riintre toţi poeţii lirici ai lumii.

Versificaţia sa e foarte variată, dela până la octave. In unele versuri

u află cuvinte familiare contribuind în mare la delicateţa formei.

Forma aceea cu versuri întreruptive Introdusă la noi de simbolistul Ion Minu-

, o aflăm şi in unele din poeziile lui Cincinat.

De încheiere, dorim, ca bucuria cu are am primit volumul de poezii al d-lui Cincinat, să ni se potenţeze în grad mare, nrprinzându-ne autorul cu un al doilea volum cuprinzător de epigrame.

Braşov, Oct. 1911.

Vasile Cotruş.

6 A Z S T À T R A N S I L V A N I & L

rora le zace la inimă cauza învăţământu­lui elementar.

Din program relevăm următoarele: Prelegerea practică: „Desvoltarea sunetu­lui „ i“ după metodul fouomimie, combina­rea şi cetirea cuvintelor de câte două su­nete“ , cu elevii din desp. I. de nou) învă­ţător local Alexandru Moldovan şi diser­taţia Preaonoratului domn protopop trac- tual: Ariton M. Popa, „Mijloace pentru promovarea educaţiunii“ . R e g h i n , la 5 Noemvrie 1911. Georgiu Maior, preşedinte, Gregoriu Bucur, notar.

Din faptele anal rabin. Mai anii tre­cuţi primpretorele din Bilke (comitatul Bereg) observând, că la asentările din acest cerc, jidănaşii nu se cam prezentau, decât numai cei sluţi şi neputincioşi, a început să se intereseze de cauza acestui fapt. A observat atunci, că jidănaşii se sustrag serviciului militar prin unele mi- şelii ce se comit la oficiul de matriculă. Denunţând numai decât cazul ministeriu- lui de honvezime, s-a pornit cercetare în cercul respectiv. Rezultatul cercetărei a fost următorul: Rabinul ortodox Israel Mayer, care era conducătorul matriculei, în legătură cu negustorul Gelbaum Her­mán şi fiul acestuia Emanuel, falsificând datele matriculei, induceau pe unii jidă- naşi ca fete, iar pe alţii ca morţi. Tribu­nalul din Beregszász, după mai multe pertractări, a osândit pe rabin la 2 ani închisoare, pe Gelbaum la 1 şi o lună, iar pe fiul acestuia la 11 luni, ceilalţi soţi, implicaţi în proces în număr de vre-o 40—50 inşi, au fost osândiţi la în­chisoare de 2—6 luni. Sentinţa fiind ape­lată, tabla regească din Caşovia a ridicat pedeapsa rabinului la 3 ani, a lui Gelbaum la 2 ani, iar fiul acestuia şi o parte din ceilalţi acuzaţi au fost achitaţi. Ajungând zilele acestea procesul la Curie, s-au pre­zentat la pertractare, care încă nu s-a terminat, şi doi secretari trimişi de mi­nisterul de justiţe, de oare-ce în comita­tele nordice ale ţării mai sunt încă în curgere vre-o 500 procese de felul a- cesta.

Forul militar a asentat pe toţi jido­vii poloni, până la etatea de 35 ani, cari erau datori să servească sub arme şi nu se prezentaseră la timpul său la aseatare. Rabinul Izrael Majer, de groaza pedepsei, a şters-o în Ierusalim. —

Sărmană ţară ! Slabă nădejde, dacă ăştia ţi-s noii patrioţi!

Concertai Rădalesca. D-nui ionel Ră- dulescu, simpaticul nostru tenor liric va da un concert Joi în 16 Noemvrie n, a. c. seara la 8 oare, în Dej, în sala cea mare a otelului »Europa«.

Gunnnie. D-şoara Elvira Olariu şi d-1 Dr. Cornel Crăciunescu îşi vor celebra cu­nunia în 12 Noemvrie st. n. în Teregova. Chinez. — Teregova. Felicitări!

Statui pentru oraşul Kecskemét. Mi­nistrul de finanţe Ladislau Lucaciu a no­tificat consiliului comunal al oraşului Kecs­kemét, că va prezenta în curând un pro­iect de lege pentru acordarea unui împru­mut al statului de 6 milioane coroane pe seama poporaţiunei oraşului. Pentru pri­mele necesităţi ministrul a oferit un avans de 1 milion 200 mii cor.

Evadare. Din Stanislau se anunţă, că studentul rutean Miroslav Siczynski, uci­gaşul guvernoruiui Galiţiei Potocki, a eva­dat eri noaptea din închisoarea de acolo. Până acum nu i s-a dat de urmă.

Profeţiile d-nei Tbébes. întreagă lumea cunoaşte şi vorbeşte despre profeţiile aces­tei „Pythii“ moderne din Paris. Anul tre­cut între altele profeţise moartea unei a- viatice şi a unei actriţe vestite precum şi un răsboiu. Moartea aviatoarei Moore, pe câmpul de la Etampes şi a artistei Lan­telme, care în anul acesta a închis ochii pe veci, adeveresc cele prezise de doamna Thebes. Iar evenimentele din Tripolis ne dovedesc, că răsboiul prezis de dânsa s’a întâmplat.

— Despre anul viitor 1912 spune că va fi un an nenorocos, de oarece regentul acestuia este planeta Mercur, a cărei in- fluinţă asupra pământului va dura 32 de ani. In anul 1912 totuşi nu se va începe încă răsboiul cu Germania (ge înţelege râs- boiul între Germania şi Franţa), care însă e inevitabil şi a cărui isbucnire o profe­ţeşte pe anul 1913. In anul viitor însă — spune d-na Théles — va arde un mare teatru, în ale cărui flăcări va peri una din­tre cele mai însemnate figuri ale literaturii de azi. In luna Martie vor avea loc mari Incurcăli.

Anul ce vine prin urmare va dovedi sau va răsturna adevărul sau neadevărul profeţiilor d-nei Thóbes.

Gria şi slcară românească îa Risia.Din Odesa se scrie, că din pricina foame­tei, Rusia e nevoită să cumpere grâu şi săcară din România. Morarii din Odesa au cumpărat patru milioane de puzi, o firmă însemnată caucaziană trei milioane de puzi de săcară pentru Caucazia. Pudul costă o rublă şi trei capeice dat ia Reni. Dela Reni merge pe apă la Poţi, de-acolo cu drum de fier ia Tiflis. In Finlanda au cumpărat grâu din Polonia şi Germania, în ţinutul Volgii, grâu american. Iar săcara româ­nească a cucerit piaţa Caucaziei.

Gsa mai înaltă clădire din lume este»Woolworth buildind« din New-York. In curând va fi gata. Are 30 de caturi şi de acolo în sus un turn cu 25 de caturi. Aşa dar peste tot vin 55 de caturi. înălţimea ei este de 250 de m. Costă 40.000,000 de lei, din cari 17 mii. jum. terenul, 5 mii. temeliile şi 171/« unii* clădirea etc. Pân acuma cea mai înaltă clădire era primăria din New-York cu 40 caturi şi înaltă de 180 metri.

Un mare Incendia a isbucnit aiaită-eri în Eszek, care a distrus moara de abur »Unio«, cauzând pagube de 2 milioane co­roane. Victime omeneşti n-au fost.

Orchestra lui Ioan Rasa, mult apre­ciatul nostru artist de fluer, concertează seară de seară în cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muzică frumoasă românească.

Concert. Mâne, Duminecă seara, la orele 7 concert militar în otelul »Co­roana«.

Un candidat de advocat află aplicarela domnul Dr. Cozma Antal, advocat în Korăsbâkăny, com. Aradului.

Un Clavir foarte bun este, din cauza strămutărei din Braşov, foarte eftin de vânzare sau de închiriat pe lună, cu pre­ţul de 4 fiorini lunar. Amănunte la ad­ministraţia foaiei noastre.

0 doftorie de casă răspândită. Căuta­rea continuă după spirtul Franzbrantweiir şi sarea iui Mo l i , dovedeşte că întrebuin­ţarea lor, ca fricţiune alinătoare de dureri, reumatice are efect bun. — Sticla 2 cor.

Se trimite zilnic cu rambursă poştală de liferantul curţii c. şi r. A. Moli, Viena Tuchlauben 9. In depositele din provincie să se ceară expres preparatul Moli provă- zut cu marca de scut şi subscriere. — (4).

Presa mondială engleză.Iată câteva date interesante, cari ne

arată marea deosebire dintre ziarele noa­stre şi cele englezeşti. Ziarul »Times“ din Londra apare zilnic în 55.000 exemplare, »Daily Express« 700.000, »Daily Telegraph«350.000, »Daily News« 800.000, »Morning Leader« 350.000, »Standard« 120.000, »Daily Chronicle« 500.000, »Morning Post« 100.000 şi »Daily Mail« în 1.200,000 esemplare pe zi. »Daily Mail« stă în strânsă legătură cu »Daily Miror« (o ediţie a lui »Daily Mail“), care apare în 900.000 exemplare şi »Eve­nings News« (ediţia de seară a lui »Daily Mail«) care apare în 250.000 exemplare.

întemeietorul ziarului »Daily Mail« este capitalistul Harmsvortb, care pentru a bate recordul ziaristicei, e gata de ori ce jertfe materiale. La început îşi trans­porta ziarul prin oraşele din împrejurime cu trenuri separate, mai târziu însă, când avea să se lupte cu concurenţa ziarelor din oraşele mari comerciale, s-a hotărât, ca în acelaşi timp să-şi scoată ziarul său şi în capitală şi şi într-un oraş mai mare din proviucie. Spre scopul acesta şi-a ales oraşul Manchester cu 800.000 locuitori, în depărtare de 4 oare cu acceleratul de Londra. Publicaţiile mai însemnate, foile­toanele şi articol»-primi îi trimetea prin postă la Manchester, iar celelalte părţi din cuvânt în cuvânt, prin firul telefonic şi telegrafic. Astfel »Daily Mail« din Man­chester era o copie din cuvânt în cuvânt a celui din Londra, şi în modul acesta »zisrul-rege« a învins concurenţa tuturor celorlalte ziare.

Mai târziu şi-au deschis filiale prin provincie şi alte ziare engleze, fără a se putea însă apropia de succesul lui »Daily Mail«, care numai în provincie apare în200.000 exemplare, aşa că dimpreună cu ediţia londoneză, acest ziar apare zilnic în aproape 1 milion şi jumătate exemplare.

Pe lângă acestea tot de »Daily Mail« se ţine şi »Manchester Curier«, care are un caracter curat provincial şi apare în150.000 exemplare, o ediţie a acestuia în20.000 exemplare, apare în Paris.

Tot Harmsworth, în anul 1909 înfi­inţa o foaie cu totul originală, culeasă cu caractere de litere Braille, pentru orbi.

Pagina 3.

Această foaie, care apare săptămânal şi • culeasă şi corectată tot de orbi, se ocupă cu ştiri politice, problema de specialitate, sport ş. a.

Se înţelege, că la aceste întreprin­deri se recer sume colosale de bani, pe cari capitalistul Harmsworth le jertfeşte bucuros, ştiind, că după o întreprindere mare, nici câştigul nu e mic.

B ib l io g ra f i e .Flacăra. A apărut la Bucureşti dia

aceasta nouă revistă doi [numeri, cari se prezintă excelent cu bogat material şi de- senuri bine reuşite. Directorul revistei este d-1 C. Banu. Intre colaboratori găsim mai multe nume, bine apreciate în litera­tura noastră. Revista publică ştiri şi no­tiţe din viaţa literară şi teatrală. Revista apare în fie-care Sâmbătă. Abonamentele la n o i: 8 cor. pe an. 4.50 pe 6 luni. Re­dacţia şi admin. Bucureşti, str. Parfu­mului 3.

Pentru cetitorii noştri, cari nu au încă revista, reproducem la foiţă din Nr. 1 o frumoasă poezie de d-1 G. Coşbue,

*

In tipografia cooperativă »Poporal« din Bucureşti a apărut *La masa CaHew- luit nuvele şi schiţe de Caton Theodorum. Preţul 1 Leu 50.

UXTIME ŞTIRI.Viena» 11 Nov. Ia decursul şe­

dinţei de eri a camerei deputaţii Kunnert şi Klarik s'au luat la bă­taie. Numai cu mare greu s’a putut pune capăt scandalului provocat. Sa zice, că cei doi deputaţi — bătăuşi vor fi constrânşi să-şi depună man­datele.

Pekinţ), 11 Nov. împăratul Chi­nei Puji a părăsit însoţit de mamâ-sa oraşul, refugiindu-se în Manciuria. Aproape în toate provinciile imperiu­lui s-a proclamat republica.

Berlin, l i Nov. In cercurile cur­ţii imperiale se susţine, că împăratul Wilhelm a făcut moştenitorului tro­nului aspre observări pentru atitudi­nea sa în şedinţa de alaltăeri a par­lamentului.

TripOliS, I I Nov. Turcii şi A ra ­bii se pregătesc îa un asalt comun asupra oraşului. Iu vederea acestui atac trupele italiene întăresc zi şi noapte poziţiile lor din interiorul oraşului.

Stockholm, Î l Nov. Academia svedeză a acordat premiul literar din fundaţiunea Nobel scriitorului Maeterlinck.

Berlin, 11 Nov. Se susţine, că cancelarul Bethmann Hollweg a pre­zentat în audienţa de eri dimisiunea sa. împăratul Wilhelm n-a primit-e însă asigurând pe cancelar de cea mai deplină a sa încredere.

POSTA REDACŢIDNII.

D lor C . P . in O., 6 . S . in B . fi d -şo are i A . B. in O. Fiind postul de cores­pondent la Tripolis deja ocupat, ofertele trimis* po lângă, toate regretele noastre, nu se mai pot lua în considerare. Vi-se esprimă însă mulţumiri pentru viul interes manifestat din acest prilegi*, de care se va ţinea cont în viitor.

Proprietară :Văd. E len a D r. A u re i Mureşi&sm,

Redactor resp. Ioan Spuderca

CovoareLinolenm

PerdelePlapome şi pâezături

se cumpără mai bine şi mai ieftin din asortimentul bogat a firmei

T e llm a n & SpeilTârgu Grâului 8.

îngrijim şi aşezarea de Linoleum gq lu­crători esperţi. Lucrările de Linoleum ha Hotel Coroana sunt executate de firma — — — — de sus. — — — —

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A HEI L JSr. a » —1911

Avem onoarea a aduc» la cunoştinţa Onor. public, Că vindem cu începere din 11 Novembre a

toate articolele de modăpentru bărbaţi şi dame, ce se află în două prăvălii ale noastre, cu preţuri foarte reduşi

Cu toată stima

T h e i s s & M ar tonStrada Vămei 9. (Hotel Europa).

I Scutit prin leg

''

■

fiII 5

i: II 1

FEMINOLcel mai nou şl bun mijloc de

c " c u r ă ţ i t m e t a lobiectelor de metal le dă lustru frumos şi durabil

depărtează pete de rugină, neincendiabil,

rr t G E I K Ofabricant

V áczfabrica chemică

Geiger és T ársa

JBUommioiiitmimHWttmffMHaiMHiiiiiiiiiiiiitiiitiiiiii | SöUtlt pHll l0tj6 ■ i iu iM i i i m i m M M i i u i î N M i i i i i i a i i i i i i H i i i i i i i m i i m m i r MăP

... I

Tuşea, răguşala şi flegma o vin- :: deoă iute şi sigur:: ::

are gust bun şi nu strică apetitul.Per Karton i cor. şi 2 coroane,

j i a r t o n d e p ro ftift ,50 f t a n l .

Deposit principal de trimitere:Farmacia “Reibhspalatin,,

J 5 * K “ I Budapest, V âczi-kSrut 17.

Trăiască

Pastile Egger m a vindecat.

Se capătă în Braşov: Borsody István, Iulius Homung, Emil Jekelius, Fran Kelettien, Viktor Klein, Rudolf Kugler, Lang & Theil, droguerie, Eugen Neustädter, Heinich G. Ober, Victor Roth, Stenner Frideric, Teutscb şi

lulius, Droguerie.Râşnov: losef Schesser, Eugen Pasteiner, Dr. Poschs Erben, droguerie.

« H W

Arme de vânătoaresstem Novotny,

3È^ o v o l v e r ôsistem F r o m m e r , B r o w n in g , S te y r -P i e p e r .

Fieberte şi pistdale, qramofoane de tot soiul Violine, flaute, tamburine, ghitare, cimbale, eitere, harmonîee, Binocluri şi echiane originale franceze, ochiane cu prisme sistemul cel mai nou, aparate de fotografiat, candelabre, mobile de aramă, dulapuri de ghiaţă, căhaie, cuptoare aparate moderne de ras, jamantane de piele veritabilă, non plus ultra in eleganţa şi durabilitate de toată mărimea, jente de mână, precum şi tot féluf de articole de sport cu preţurile cele mai ieftine

şi de calitatea cea mai excelentă

se pot c u m p ă ra pe r a t e l u n a r e m in im a le

în contcurent semestral sau anual delà

99 U T E T T “Societate pe acţii pentru mărfuri comerciale şi articole de sport.

Budapesta V II. B u levardu l E lisabeta Nr. 48.

S c r i e ţ i r o m â n e ş t e !Lste de preţuri trimitem gratis şi franco oricui despre oricare a rticol.

HOTEL „COROINÂ"SOC. PE ACŢIUNI

DIN BRAŞOV

CASĂ DE PRIMUL RANG100 de odăi şi saloane cu con­fortul eel mai modern. Loe pen­tru 250 persoane. Lumină elec­trică şi caloriferi. Apartamente cu camere de băi. Ascensor. Spă­lătorie proprie cu abur. Venti­laţie centrală. Saloane de eefcire şi de scris. Sală mare de pri­mire. Băi. Salon de muzică. Os- pieiu de turişti. Cameră obscură pentru amatori. Saloane de ex­poziţia. Terasă Garagiul. Omni- bns pen ru fiecare tren. Cafe­neaua mare aranjată după gus­tul cel mai ales. 100 de ziare şi reviste ilustrate indigene şi străine. Saloane mari de biliard şi de joo. Loje. Saloane de de­jun şi separeu i foare elegante. Mâncări naţionale transilvănene. Bucătărie aleasă vienează şi france/ă. Vizitarea bnc tăriei este permisă cu cea mai mare plăcere. Vinari şi liqneruri ex- * elente asenenea şi băuturi fine fără alcool. Bere exc. din Pilsen,:: bere bavareză şi engleză.

DIRECŢIUNEA SOCIETlfU PE ACŢIUNI HANS MÂDER, director.

Contra tusei, rSpşelei şi catarului are1m a i ’tanxi

Bom boane Femeiale lui R ^ T H Y

a se observa, ca Ja cumpărare ceară, expres Bomboane Rethy, den rece sunt multe imitaţii rele.

f Carton GO bani.Să eumpărăm numai

Pemete bomboane.

J

M a t e i ne i n t r e p r i u d e r epentru stârpirea ploşniţelor şi desinfectare.

S’a înfiinţat o întreprindere de stârpirea ploşniţelor şi desinfectare, care a lipsit de mult în oraşul nostru. Având experienţă îndelungată, şi provăzută cu ma* şinele necesare, curăţă din ori şi ce locuinţă ploşniţele, şvabi şoareci, cu deosebire molii, aşa că nici urmă nu mai rămâne. Garantează că în locuinţele curăţite

şoareci numai există.La cerere prin o carte poştală, întreprinderea dă

bucuros desluşiri.

Cancelaria în o ra ş : Str. Pietrărîei (Kőbánya) 5. — Deposit de m aşin i: Strada de mijloc 107. — Telefon 446.

P ra fu r ile -S e rd iitz ale lui MOLLVeritabile numai dâeă fle -care cutia este provăzută eu m arca It ■ —.......... apăra re a lui A. HIQLL şi cu subscrierea sa. ------

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidiitz de A. Moli în contra greutăţi] lor celor mai ce'bicose la stomac şi pântece, în contra oârceilor şi acrele! la stomac, o*f stlpaţlunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunel de sânge, haemorhoidelor şi a celor a# diferite bole femesse» a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încooe. — Preţul anei cutii originale sigilate Corone 2*— Falsificaţiile se voi urmări t>e cale judecătorescă.

Franzbranntwem şi sare a m Moli.Veritabil numai dacă fle-care sticlă este provăzute cu marca-------------------- de scutire şi cu plumbul lui A. Meii ----------------

F ra n z b ra n n tw re in -u l ţ i s a r e a este forte bine cunos" cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotat), alină durerile de şoidină şi reumatism şi a altor urmări de rec^ală. — ^

Preţul unei cutii originale plombate cor. 2.—

M O LL'S

Săpun de copii a lui Moli.a

Cel mai fin sâpnn de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivare», aţionalâ a pelei, ou deosebire pentru copii şi adulţi. — IVeţul unei bucăţi cor. — AW

Cinci bueăţl cor. 1.80___ Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provădută cu marca de apărare A. Moli. s

Trimiterea principală prin Farmacistul Â. MOLL Wien, I. TncUamnc. şi reg. furnisor sl curţii imperiale.

— Comaude diu provinciă se efectaeză dllnlc prin rambursă poştală. —La deposite să se ceră anumit preparatele provădute eu iscălitura şi marca de apâ

oif.it în B raşov : Victor JRoth, farmacist.

T IP A R U L TIPO G RAFIE I A.|MUREŞIANU, BRAŞOV.