al xCIII-lea Nr. S6 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 29 Iunie 1930

« j u $1 »DimSTITI*L LIBERTAŢEI BRAŞOV. - |r TELEFON 226 onament anual 860 lei.»tm streinătate 800 lei. înţuri» reclame, după tarif.

Fondată la 1 6 3 5 de George Bariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

acrobaţii d-lni fintila

ere

—slcrîcele momente de bu- si entuziasm naţional, ,când

; * lre.9S »eri>Slo.la, din cu- .ăi.imă, marele eveniment ?o Î3 Şl Î.IronSrH M .S .R e - ui Caroi ii, o figură mlu- cai i, în chip de vrăjitoarepantă pe toata [urne« ş. cu

“cui iierii împrăştiat m sânge, este ma momentul.1 Vintiiă Bretlanu 1 Bles-

|a fiindcă-1 supăra, îl durea ura tării, pe care inima lui —

j l de gânduri ascunse şi de lc8i > — n’o putea simţi şi din

§i\ nu putea desprinde de* ri sul ironic al celor ce ve-

eau cum se cufundă în ridi- ')\ 1 „atotputernicia* chipului p p li •Loi alunei furios cu piciorul,

i din dinţi şi, — crezând răzbună şi pe iară şi pe

egela ei, — ameninţă cu co* mni aiul din 8 Iunie:,P rtidul national-liberal rd-

lâna în chestiunea constitutio• .[ălcu nestrămutată hotărâre Biciui sdu d e vedere de I re a ordinei legale stabi-

pin actul din 4 Ianuarie 26*

3r| acel act însemna înce- utall surghiunului fostului Prin- iei moştenitor, azi Rage alomaniei.Aşlderă in a opta zi a aces- Hoi d l Vinlilă Brătianu se

a şi*şi lega partidul să nu uioască actul întronării Re- ui Caroi H. Şl, — comuni*

Itul o spune clar, — aceasta I »hotărâre nestrăm utată* 1 )e| atunci până azi d l Vinlilă

(nut cuvântul. N’a revenii hotărârei. In schimb co­

aliţiei ai d sale, mai deş* Pti şi mai şireţi decât dânsul,

sc şi latră mereu încer* nd să tacă neauzite şi uitate rbjle deia 8 Iunie ale şefului, Joiglerul Duca confundă şi celrcă să documenteze că ®lî âre nestrămutată* nu este cşfa decât „espectativă pa* I a*; iar acrobatul Gută, cu I il intrunirei comitetului ju* N liberal din Hunedoara,

recoară atât de pisiceşte irba, încât mai se apropie

j z a că:,., „hotărârea Suve* •ttlţ de a guverna constitu-

şi cu ajutorul partidelor... H luată in considerare de I cerea partidului liberai", 1 ia timp, va..,, da iertare [nunului,H Gu|ă merge atât de de* I cu cutezanţa încât e în r| să prefacă |gafa dlui Via- fd r ’un succes.

mai nostimi au fost vin- cralii la manifestaţia de a partizanilor din Sectorul astru al Bucureştilor. Unul

«ratorii întrunire! — nu im* p numele, căci prea ham Vomite dacă i*am pune a* S a de afirmaţia făcută, — a ■ r®t între alte năstrujnicii: ■J*erR convinşi însd, că V nici Regele, ca şi întrea- ■ to nu ua mai crede în I notionahţărănistă. Tara V e le îşi vor îndrepta pri-

încrederea Către parti’ ■QlionaMiberart

Şi ia aceastră întrunire, unde — scrie „Viitorul' — s’a arătat directiva dată de şeful partidu- lui în legătură cu proclam area prinţului C a ro i ca Rage al Ro­m âniei, s’a cetit şi aprobat o moţiune, în care se spune :

„Subscrîşii membrii ai Parti­dului national-liberal din sedo- rut III. Albastru. întruoindu ne astăzi 25 Iunie 1930, în localul ciubutui nostru din calea Şer* ban Vodă 126;

Ascultând cuvântările şi ex* piicaiiunile fruntaşilor noştri;

Declarăm că rămânem neclin* liti alături de marele şi demnul nostru preşedinte al P. N. L. d-l Vinlilă Brătianu*.

Atât: „neclintiţi alături de m a­rele şl demnul preşedinte Vin-

tilă Brătianu* c e l nestrăm utat în h o tărârea deta 8 iunie.

Nici o vorbă însă de M. Sa Regele, decât doară cele extra­se oin vorb'rea oratorului de mai sus: „Ţara şi Regele îşi vor îndrepta privirile şi /icre derea către partidul naţional* liberal

lată neutralitatea şi atitudinea „rectilîniară* şi patriotice a „monarhicilor“ actului dela 4 Ianuarie 1926 şi ei neghiob*6» „expectative* dia 8 a lunei cu* rente.

Comparând fapte şi vorbe, logica îti aminteşte vrând ne- vrând, cuvintele d*!ui Iuliu Ma- niu, rostite la consfătuirea din zilele trecute a majorităţilor par­lamentare.

„Pe cine vrea D-zeu să pe* depsească — şi liberalii au

• destule păcate ca să merite o I pedeapsă, — îi ia minţile*.

„Guvernul şi ziariştii“Legea pentru înfiinţarea

Casei de retrageri şi pen­siuni a ziariştilor, votată zilele acestea, este o nouă dovadă a sentimentelor, pe cari actualul guvern le poartă nu numai breslei gazetăreşti ci tuturor cate­goriilor de salariaţi ai di­feritelor intreprinderi parti­culare. Căci trebue privită această lege ca început al unui mare proect pentru vii­tor, care avea în considerare nevoile tuturor acelor func­ţionari, cari până acum e- rau sortiţi ca după istovi­rea puterii de muncă să a- jungă cei mai vitregi copii ai sorţii.

Dacă în faţa unor împre­

jurări, guvernul naţional- ţărănist s-a văzut forţat de interese de stat să recurgă la unele măsuri, cari poate au stârnit şi resentimente în sânul ziariştilor; noua lege va spulbera ori ce bă­nuială — intenţionat culti­vată şi exploatată de unele părţi, — că guvernul actual ar fi duşmănos intereselor gazetăreşti.

Apreciind utilitatea pre­sei, şi dându-şi seama de greul şi soarta gazetarului profesionist, guvernul, prin noua lege, a tradus în faptă sentimentele pe cari parti­dul naţional-ţărănesc le-a avut totdeauna faţă de presă.

I

NOTE.

„N u pu tem da a se n tim e n tu l n o s tru ce lo r ca ri au p a r t ic ip a t la s fă râ m a re a a c tu lu i d e la 4 I a ­n u a rie * — a spus d - l G r ig u fă T ă tă rescu cu p r i le ju l în tru n ire i co m ite tu lu i jude ţean lib e ra l v in - ti t is t d n ja d H u nedoa ra — pen­t ru că „să f i să vâ rş it acest a c t de fe lo n ie , nu am f i p u tu t să m a i p r iv im u n ii în o ch ii a lto ra , f ă r ă să roş im ; co n tim p o ra n ii ne • a r f i în f ie ra t, aşa cum se în f ie ­rează t ră d ă to r i i ş i s p e rju ra . S u ­v e ra n ii însuş i ne a r f i p r iv i t cu desgust ş i am f i o fe r it Ţ ă r ii cea m a i m onstruoasă schim bare de f a tă în re g is tra tă în analele n o a ­stre p o lit ic e “ .

A şa d a ră , după în fe leap ta p ă ­re re a d lu i G u tă T ă tă ră scu , p a t r io ţ i i ş i „d in a s t ic ii* v in t i l iş t i p o t p r iv i l in iş t i t u n it în o c h ii a lto ra , fă ră să roşească , c o n tim ­p o ra n ii n u -i despretuesc c i- ip re a măresc, poste rita tea n u - i va in ­f e r a ca pe n işte tră d ă to r i ş i s p e r ju ri, c i- i va p ro s lă v i ca b un i

p a tr io ţ i. Ş t însuşi S u v e ra n u l î i p riv e ş te cu o deosebită p lă ce re ş i m u lţum ire , — f iin d c ă e>, v tn - t i l iş t i i , n’ au o fe r it t ă r i i m onstru ­oasa S ch im bare la fa tă , c i au răm as în c ă p ă ţn a ţi, c a şe fu l lo r , p u n ându se de a cu rm e z işu l vo ­in ţe i t ă r i i ş i declarându-se con­t ra în tro n ă r i i iu b itu lu i e i rege de az i.

G ro z a v e d - l G u tă în conclu- z ii l l . . . N u în zada r e p u r tă to ru l num e lu i Ta ta r-escu ll

Ultimul număr al „Viitorului* scrie despre „O ruşine care încetează*.

Recunoaşte şi oficiosul d lui Vintiiă. ce însemnează lichi­darea partidului d-sale 1

Situaţia internaţională,’ şi problemele Micsi Antante

Ce deslarâ ministru’ Beneş. — Mica Antantă simpatizează eu iniţiativa lui Briand.

că lichidarea ^problemei repara­ţiilor înseamnă şi pentru aceas- tă parte a Europei încheerea unei întregi période postbelice şi începerea unei période nouî. Înlăturarea a numeroase liti­gii înseamnă un însemnai plus politic, căci sau redus motivele fricţiunilor şi se îmbunătăţeşte atmosfera relatiuniior politice în această regiune. Natural că lichidarea trecutului înseamnă şi in Europa centrală deschide­rea căilor spre o desvoltare mai eficace a muncii cosîrua- tive poiitice şi economice, spre o mai intensivă cultivare a re­laţiilor şi acolo unde au lipsit până ia prezent condiţiunile şi spre găsirea de forme avan* tejoase de colaborare regională, prin cari să se sprijine şi să se întărească tendinţele colabo­rării europene şi internationale.

Instrumentul şi organul poli­ticei, care urmăreşte in mod conştient această politica pozi­tivă de pace în Europa centrală a vroit să fie şi a fost într’o mare măsură Mica Antantă.

Sau făcui foarte mult în această direc|ie prin aceea că s’au împie­dicat tendinţele poiitice negati­ve şi de descompunere din Eu­ropa centrală, precum şi prin opera constructivă a colaboră­rii dintre membrii săi în dome­niul politic, culturai şi econo­mic, formând un sănătos şi pu­ternic nucleu de consolidare în regiunea Europei centrale şi manifestând în relaţiile cu ce­lelalte state, metodele conlucră­rii paşnice.

Topor fără coadăO fic io s u l d lu i V in tiiă B ră tia n u ,

îş i va rsă b lâs tă m u l asup ra ac­ţ iu n i i d - lu i G heorghe B ră tia n u , n u m in d u -l „coadă de to p o r" .

A p le ca t aşa d a ră d - l Gheor-, ghe B ră t ia n u ş i a răm as p a r t i­d u l d - lu i V in tiiă f ă r ă el ş i ade­re n ţii lu i.

S ă rm an topo r fă ră coadă !

înainte de începerea Confe­rinţei Micei Antante, ministrul dr. Beneş a acordat, la Strbske Piese, un interview răspânditu­lui ziar cehoslovac .C eske Slovo*, referiadu-se la situaţia internaţională şi problemele Mi­cei Antante.

Relaţiile economice şi poiitice europene.

Ministrul dr. Beneş constată Ia început că [problemele repa­raţiilor au stăpânit în aşa _ mă­sură relaţiile economice ş ţ po­litice europene, încât după re­zolvarea lor s’ar putea vorbi despre încheierea unei întregi Periode postbelice şi începerea unei noui perioade de desvol- tare politică şi economică. Ra­porturile Germaniei faţă de Franţa şi restul Europei au con- situi tlimp de zece ani, o proble­mă politică centrală a Europei. Conferinta dela Hsga a adus prin pianul Young şi consecin­ţele sale politice, la complecta rezolvare a acestei probleme, în spiritul în care au început s’o rezolve tratatele dela Lo­carno, contribuind astfel funda­mentai la colaborarea Germa­niei pe terenul păcii şi în do­meniul politic şi economic, nu numai cu Franţa, dar şi cu tot restul Europei.

In fruntea politicei europene au intervenit apoi alte mari chestiuni, cari au fost rezolvate indirect, ori s’au aflat în primul lor stadiu. Se poate menţiona aci, pe cât ne gândim ia pro­bleme poiitice, chestiunea rela­ţiilor franco-italiene, care s’a manifestat violent la conferinţa navală dela Londra, fiind vorbă de echilibrul puterilor europene in general. In ce priveşte pro­blemele economice, vine in pri­mul râud chestiunea coopera­ţiei economice europene, a că­rei rezolvare este cu atât mai arzătoare, cu cât criza econo­mică devine mai accentuată şi cu cât mai eficace se prezintă ideia raţionalizării producţiei şi distribuţiei în Europa.

{Memorandul lui Briand.Memorandul lui Briand oglin­

deşte toate aceste probleme, cari au începută se coace, sau au devenit coapte după regula- rea reparaţiilor. Ecoul pe care acest memorandum l’a născut în toate .statele europene, e o dovadă că acuitatea acestor probieme e simţită pretutindeni.

Metodele cari au fost între­buinţate la rezolvarea unei ches­tiuni atât de complicate ca cea a reparaţiilor, eminentele me­tode paşnice, metoda compro­misului şi înţelegerii vor duce, sper, la lichidarea favorabilă şi a acestor probieme, cari ca­racterizează actuala situaţie eu­ropeană.

Europa centrală.Referindu-se la Europa cen­

trale, ministrul Beneş constată

Colaborarea cu Ungaria şi Austria.

Noua situaţie creată de acor­durile dela Haga ş i Paris, pu­ne Mica Antanta ca întreg, cât şi fiecare din membrii săi a- parte, înaintea unor noui pro­blemei fiind vorbă de a se fo­losi toate posibilităţile pentru extinderea relatiuniior paşnice politice şi economice, asupra tuturor componentelor Europti centrale, adâncirea muncii po­zitive şi crearea de noui forme constructive de colaborare în relaţiile cu Ungaria, Austria, e- ventual şi cu alte state vecine.

Toate chestiunile referitoare la relatiuniie concrete dintre sta­tele Micei Antante, precum şi chestiunile in legătură cu rela­ţiile cu vecinii, natural că vor ft examinate la actuala confe­rinţă. De asemenea Conferinţa se ocupă cu impulsurile ce a dat politicei europene memo­randul lui Briand, fa(ă de care toate statele Micei Antante iau o atitudine pozitivă. Memoran- dut lui Briand prevede în fond, în limitele întregii Europe, ace­leaşi idei şi tendinţe politice şi economice, pe cari le au avut Mica Antantă şi membri săi dela început în cadrele regio­nale şi pe cari ne am străduit şi ne străduim să le realizăm

fl AZ ETA TB*W5!L¥AWEI;

în măsura ce corespunde inte* reselor şi nevoilor noastre vi* tale şi principiilor noastre poli­tice fundamentale.

Ministrul dr- Beneş s*a referit de încheereşi la celelalte ches tiuni ale conferinţei Micei An fante, declarând că vor fi exa- minate toate chestiunile concre te ale politicei actuale europe­

ne în măsură ce se refecă la toate cele trei state ale Micei Antante. Se vor examina amă- nuntit aplicarea tratatelor dela Haga şi Paris, problemele din Europa centralăi precum şi ches tiunile cari vor veni la ordinea zilei în viitoarea sesiune a L i ­g i Naţiunilor.

Ceps.

Casa de pensii a ziariştilor.— Cum e organizată instituţia. —

lată principalele dispoziţii ale acestei leg!, care pune la înde* mâna breslei gazetăreşti o in­stituţie menită să dea zieriştilor o siguranţă materială mai mare şt, in felul acesta, mai multă independentă şi mai multă dem­nitate in activitatea lor Ipublică.

Noua instituţie va funcţiona pe lângă Casa asigurărilor so- ciale ca o instituţie autonomă cu organe proprii de conducere şi cu o contabilitate separată pentru toate operaţiile ei.

Scopul Casei e de a asigura membrilor ei: pensiuni de re­tragere seu de bătrânele, pen­siuni de invaliditate, pensiuni pentru văduvele şi orfanii mi­nori ai ziariştilor decedaţi.

Fac parte în mod obligatoriu din ea ziariştii salariaţi din toată {ara, a cărora principală înde­letnicire e ziaristica şi cari sunt retribuiţi pentru contribuţia lor redacţională cu un salariu de cel pu{in 3000 lei pe lună.

Casa e întemeiată pe siste­mul îndoitei cotiza|i3, a salaria­tului şi a patronului său. Ziaris­tul salariat va plăti o cotizaţie de 5 la sută din salariul său lunar, până la limita superioară de 16.000 lei pe lună. Porjiu- nea de salar ce trece de 16.000, nu mai e supusă reţinerilor pen­tru cotizaţii. La această cotiza* ţie de 5 la sută, administraţia ziarului adaogă alţi 5 la sută cotizaţie patronală.

Precum se vede, Casa se ali­mentează de însăşi contribuţia breslei.

in mod tranzitoriu şi numai pentru ca să poată intra în a- sigurare şi ziariştii în vârstă, cari n’ar mai avea timp să de- pue de aci înainte cotizaţii su­ficiente, statul intervine cu o contribuţie globală repartizată pe timp de zece aai.

Cotizaţia asiguratului e reţi­nută in mod »obligatoriu de ad­ministraţia ziarului, care o va vărsa Casei odată cu contribu­ţia patronală. Legea prevede sancţiuni contra abaterilor deia aceste îndatoriri.

Pentru a avea drept la pen­sia de retragere, asiguratul tre- bue să împlinească următoarele două conditiuni:

1, Să fi cotizat ia casă timp de 30 de ani.

2. Să aibă vârsta de 53 de ani împliniţi-

Pentru ziariştii cari profesează în momentul de fată, anii de activitate în presă vor fi soco­tiţi ca ani de cotizaţie.

Cuantumul pensiei se soco­teşte făcându-se o medie între salariile ultimilor cinci ani pen­tru cari s’dU plătit cotiza|ii.

Cel ce împlinind vârsta de 55 de ani, se retrage din presă fără să aibă cei 30 de ani de cotizaţii, va avea drept la pen­sie numai dacă va putea justi­fica 20 de ani de cotizaţii. Pen­sie, în cazul acesta, începe cu 70 la sută pentru 20 de ani, crescând cu 3 ia sută pentru fiecare an în plus.

Dreptul la pensia de invali­ditate se deschide după zece ani de contribuţii sau de ve­chime în presă. Ea începe cu 40 la sută din salariu pentru 10 ani de cotizaţii, spre a creşte cu 3 la sută pentru fiecare an în plus.

I Pensia văduvei se ridică până ' la 60 la s J ă din pensia pe j care o primea s^u la care ar

fi avut drepiul solul. Dacă au rămas şi copii minori, sub 18 ani, pensia văduvei sporeşte cu 20 ia sută pentru un copii, cu 30 la sută pentru doi copii, cu 40 la sută pentru 3 sau mai mul(i copii.

Orfanii de tată şi de mama vor primi: 1 copil 50 la sută din pensie, 2 copii 70 ia sută, 3 copii 90 la sută.

In primii cinci ani de func­ţionare a Casei nu se va pir ii nici o pensie de retragere, e- ceştia fiind ani de acumulare de fonduri. Numai pensiile la urmaşi vor putea fi reclamate după un an de funcţionare a Casei.

Casa e administrată de un consiiiu de administraţie alcătuit din :

Patru reprezentanţi ai ziariş­tilor asigurat:;

Doi reprezentant! ai directo­rilor proprietari de gazetă :

Directorul general al Casei Asigurărilor sociale sau locţii­torul său legal.

Admrnistratorul Casei e nu­mit de Ministerul Muncit dintre funcţionarii Casei centrale a a- sigurărilor, şi partisipă la lu­crările consiliului în calitate de secretar.

Pentru judecarea litigiilor de orl-ce soiu, la cari ar putea da naştere aplicarea legii, se insti- tue o comisie de judecată^ al­cătuită din membrii comisiei de apel de pe lângă Casa centrală a asigurărilor, Întregită cu trei ziarişti aleşi de adunarea gene­rală a membrilor.

Numai asupra cererilor de însciiere în Casa de retrageri şi asupra vechimei ce se va a- tribui membrilor, hotărăşte sin­gur Consiliul de administraţie, cu drept de apel, pentru cei nemulţumiţi, la adunarea gene­rală. in felul acesta corporaţia însăşi se delimitează pe sine, hotărînd cine e ziarist şi cine nu.

Pentru constituirea Casei se va numi un consiliu provizoriu, care face toate lucrările de con­stituire, va primi cererile de în­scriere, va întocmi tablourile ce­lor admişi şi va hotări apoi, de acord cu ministerul muncii data dela care vărsămintele sunt o- bligatorii: probabil 1 Ianuarie 1931.

Odată toate lucrările de con­stituire terminate, se va convoca prima adunare generală a mem­brilor care va ratifica operaţiile consiliului pro«izortu, procedând ia alegerea întâiului consiliu de administraţie.

Un nou erou nl văzduhuluiIn 25 |> ore din Europa în America.

încercarea, încoi-onală de suc­ces a aviatorului Kmgsfort Smith de a traversa Atlanticul in sbor, din Europa spre America con- slitue un act de eroism şi un succes al luptătorilor cu puterile naturii.

Toată lumea a rămas impre­sionată de această indrăsneelă şi s jcces, cunoscâodu se că tra veisarea în sbor a Oceanului, din Europa spre America, a ce rut până acum atâtea victime omeneşti. Sboiul în această d i­recţie întâmpină piedici uriaşe,d.n cauza curenţilor protivmci sboruiuu

Cei dinfâ:, ca:i nu făcut a* ceastâ încercare ş i ş i au găsit mcartea in valurile mării au fosi celebrii aviatori francezi Nun­ge ser şi Coi’. Au urmat apoi alte şi alte victime, rămânând e zervat succtscl acestei încer căii, aviatorului german von K hr, care acum doi ani a re­uşit să eteris.-ze pe insula Fo ur.Unda* Nouă.

Despre sborui aviator ului Kmg sford Smith — al doilea, care a reuşit să înfrunte cu succes furia intemperiilor şi să ateii seze pe coasta americană,— A genţ a Rador, comunică urmă toarele din Londra, cu data de 25 I mie :

Cât itanul Kmgsfort Sm th, fai­mosul aviator australian şi în sot tor i lai, porniţi în sbor pes te Ailantic, dela Portmarnork (Irlanda), au sosii la Ntwfound land (Ameiica). Aeroplanul, cu care s’a făcut această nouă şi riscată trecere a Atient.cului de la Est la Vest, este monopla nul »Southern Cross“, cu cere Kmgsford Smith a mai făcut multe sboruri epocale. Capta- nul Smith a fost însotit în acest sbor de Averi Vandyk pilot al liniei de navigat e olandeză din India de Est, de căpitanul Saul din Dub in, fost ofiţer el evia- liei britanice şi de J. W . Stan nago. operator de T . F. F.

•Southern Cross* şi a luat

sborui dela Portmarnock lângă Dublin eri dim la ora 4 şi 30 m nute Ş' a fost în tot timpul sborului în legătură cu postu nie de T . F. F . de pe ambii târmi a!e Atlanticului. D.n două în două ore, aviatorii îşi semnalau poz t«e; bineînţeles că în intervale neliniştea domnea de ambele părţi aie Atlanticu lui, cunosrându se dificultăţile sboîUiiior delà Est la Vest, sbo ruri în cere numeroşi aviatori şi-au găsit moartea.

Avionul a ajuns deasupra Newfoundlanduiui, azi d<m. la orele 10 30 (ora br.tanică), un­de din cauza cetei, avionul a trebuit să c*ute timp de o oră locai.tatea H rbour Crace, spre a eter z t .

Căp tanul Kingsfort Smith iz buti în ceie dm urmă pe la ora 12 să ete.izeze în bune condi- tiun:, în împrejurimile acelei lo calităţi.

Trebue remarcat faptul că Kingsford Smith care se clasea ză acum printre cei mai cele­bri aviatori ei ium i, a mai fă eut două zboruri remarcabile cu aceiaş avion. »Soutern Cross* şi anume » delà San Francisco la Sydney peste O ceanul Pacific şi din Australia îa Crcydon în t mpul record de | 12 z le 14 ore şi 18 minute. |

In America domneşte un deo- seb t entuz asm peniru reuşi.a acestei reuşite încercări de a traversa Oceanul.

Cinema „ Astra“ (Apollo)28—29—20 Iunie, 1 lai e

Un mare ilm Ufa-Matador Film

După renumitul roman ai L i Wenzel Goldbaum în 8 acte.

IN R O LU L PR IN C IPA L:G erd a Maurus, Gustav F rö h ­

lich .A fară de aceasta Ufa-Journal

P e la „Ast61

r a c

Raport generalI* y Z n T"\ _ uasupra activităţii comitetului Despărtămâni .

judeţean „Astra“-Braşov, pe anul1 9 29?Pali

Fine. — *9J0

O norată Adunare G enerală.Inpanxial

Despre gestiunea financiară a anului I 92g p P mântului Central judeţean “Astra“ Braşov, am onn! a ^ |va!’ zenta următorul: 92

R a p o r t d e C a s s ăIn cursul anului 1929 s ’a in c a s s a t :

Taxe dela membrii ChiriiBeneficii vărsate de CinematografIntereseSubvenjiiConferinje

pro

Lei 6y

\ 1 l # eim

Total încassări . . "Q ": 229

S ’a cheltuit :SalareTaxe remise Comit. Central

m

Revista „Ţara Bârsei Biblioteca„Astra“, Sft. Gheorghe ajutorSoc. Profilaxia TuberculozeiCheltuieli de birouCheltuieli de deplasare ConferenţiariTelefonCheltueli diverse restante încălzit, luminatFond pentru deschidere credite : Plăci comemorative Abonamente reviste Reparajiuni MobilierProcurări pt. muzeu Rp. incendiu, asig.Tipărit. & fişe Subvenjii, ajutoare etc.

Lei 160.590 » 10.800 » 100.000 » 580.471 » 100.000 » 25.000» 12.735» 27.040» 9 650» 10.933» 21.959

f 40

Lei 9.000 „ 11.989 „ 66.215 „ 19.902 „ 15.000 „ 13.829

Ru

ilii„ 18.458Lei 76.551 Lei 230.524 Lei 1.289j

Excedent pe 1929 Lei 5(j|La acesta se mai adaugă capitalul în nu­

merar dela ţinea anului 1928 „ 1.311,3! oTotal C apital p e 1929 . . Lei 1.3653

Averea Despărţământului Central jud. „Astra* Braşov,I 1929 se compune din : ™

Numerar depus la Banca „Albina“ în libele : No. 36547 Lei 338.112

„ 36548 „ 338.112„ 36924 „ 65.654

37472 „ 5.80738786 „ 617.843 Lei 1.36 Ire

Datoria Cinem atografului p e 1928 prove­nită din ben efic ii restante

B eneficiu l Cinem atografului p e 1929."Total . . ÎLei 2.179J

Ambele sume fiind plasate în investi|iuni şi mobilier, i şina de vorbit...

Braşov, 11 Aprilie 1930.Cassier,

Ioan Pricu.

Raportul Cenzorilor.O norată Adunare G enerală,

Comisiunea pentru cenzurarea socotelilor Despăil^fh lui jude{ean al „Astrei“ şi Cinematografului „Astra“ are0C‘ In a prezenta pe anul 1929 următorul

Raport :moiComisiunea s’a întrunit în 6 şedinţe în cari în

nunjit s a ocupat cu cenzurarea socotelilor.» ............................................................... - - - 1<Am controlat poziţiile de Cassa intrate şi eşite.» — _uî»—». — 1 . ................... ..— „i ie-a1vuimuia, yu^ijiue ue ţ^assa miram w-

rificat cu chitanţierele şi cu actele justificative şi în deplină ordine.

Am verificat Bilanţul şi Contul de Profit & Per cheiate cu 31 Decembrie 1929 şi am aliat toate coi consonantă cu registrele de Contabilitate. , -

Am Constatat din regisire, că în anul 1929 sa din Reprezentaţiile Cinematografice şi teatrale Lei & interese din care sumă s ’a cheltuit pentru rilme, Salarii, Reparajiuni, Imprimate, etc. v-

Rezultând cu 31 Decembrie un Profit de LeiDin acest Profit s ’a bonificat :

in contul Despărţământului „Astra“ Leiiar 5 J/o s a repartizat Fondului peniru ajutora­

rea funcţionarilor Le]_Despărjământul „Astra“ a avut cu finea anu- , *

lui 1929 o avere de Leî__*La 19 Martie 1930 am scontrat Casa CinemX , u . am scontrat Oasa .

„Astra şi am aflat un sold în numerar de Lei l_j . —;La 24 Martie am scontrat Casa Desp. »Astra“ l

an sold de Lei 1.409.956,- depus la Banca Albina si tificare în 6 libele.

GAz ETA t k a h s il t a b ik Paflbtt Sí

„ j intrările şi eşirile efective de pe anul 1928■HU ____ _______________________ 1 ___1 .*n . 1929 am constatat că, în decursul anului 1929 10 11 cu Lei 922.273.—, iar eşirile au fostîle dln J S multLei 1 .558 .364 -

sunt„arf c“ f,.nCHonarilor în suma de Lei 1.607.060.—Sal3illCJ f a t ă de profitul de Lei 1.122.702.— din care e-xaţ r t ; t d-lui A. Băcilă Lei 452.000.— drept tantiemă s’a 3âoi-18/Xl 1929 data expirării contractului, i l l ' rtiil comisiunii de cenzurare de pe anul 1927 s’a In rJ ^consiliului de Administraţie reducerea salariilor,’a n T - c e r e a personalului de prisos. Observăm că în a-i - t a nu s’a luat nici o dispozitiune. Din contră am

°r ” calariile în loc să se micşoreze s’au urcat fală de ‘Lei 977,101.

I deci, ca să se ia cele mai severe dispozHiuni H ' d S personalul de prisos.

m e, iei 1.072.675.— de asemenea ni se pare prea ^eS ^geomandăm Consiliului de Administraţie mai mare jra!e cheltuielile generale. In acest scop propunem să3 ‘e g pe viitor un Buget, iar cheltuelile să se ordo­na a urnitele prevederilor bugetarefop >em’ ca sa se ormeze un on< 0m°rtizare pen-ses tiuni;

va

De vânzare Năsioului desus No. 34 şi una în Str. Gării, terenul Czell. Informaturi Str. Principele Carol No* 11 la d 1 Szocsi blănar Braşov. 502 2*2

De vânzare

^constatat că d-lui Fothi, afară de salarii, i se plăteşte

in'ncassările brute delà reprezentaţiunile cinematogra-

_ ‘ copii. Considerând că munca efectivă o îndeplinesc ^ r si biletarele, propunem, ca din cele 101 */,, să se plă-1,001 ca, iar restul să se distribue în modul următor:

‘ d-lui C. Fothi.40°/o operatorilor.20'/. biletarelor. „ ,. .,

această cointeresare controlul are sa fie mult mai

^Beeace priveşte angajarea filmelor şi programarea lor IM depinde succesul sau insuccesul acestei intreprin-

^lunem ca în comisiunea pentru angajarea filmelor să leze cel puţin 2 membrii din Cons. de Adm., iar con- ă fie semnate de 2 membrii. Recomandăm mai mare ie Ia angajarea filmelor, observând că unele se plă-

se rula, iar multe filme se stornează înlocuindu-se lele :u procente de locaţiune urcate, toate acestea în înt eprinderii noastre. ^

Deasemenea propunem, ca să se jină o evidentă clara e contractele încheiate cu diferitele Case de filme.Rugim Onorata Adunare Generală, ca luând act de cele late să binevoiască a aproba Bilanţul şi Co. Profit & Pier­ind eiat cu 31 Decembrie 1929 şi să dea descărcare atât [iul] ii de Administrajie cât şi Comitetului de Cenzori pen- estiJ nea lor pe anul 1929.Bra iov, 12 Aprilie 1930.

o casă nouă la nozitie f u*

mocsă. Informatiuni Str. Lungă 52 frizeria. 508 1—1

Primària municipiului Braiev

No. 15395-1930

Publicaţiune de licitaţiePentru închirierea casei de

lângă podul Bârsei pe timp de 3 an;, se va ţinea a II*a licita­ţie publică în ziua de 15 Iuliee. Oi ora 9—11 a. m , la sec­ţia economicăi unde se pot ve­dea conditiunile detailate-

Braşov, Ia 21 Iunie 1930* o. Primar: Secretar general: indescifrabil Socac/u.515 1 - 1

No. 930—1930.

De Închiriat apartament;! Publicaţiune

de 2 camerei în centrul oraşu lui, Piaţa Libertăţi 30, a.omo- dat şi pentru birouri. Intrarea separată, lumină electrică, sobe teracotă. (O cameră mob lată cu 2 paturi iar alta nemobilată). Inform, la proprietarul casei, e* taj I în curte. 497 3—3

De închiriat K 1 rao-. dela1 Septemvrie 3 camere şi bel cor, odaie de baie, parchetate, sobe de teracotă, lumină elec trică, toate spaţioase şi la po zitie frumoasă. Tot acolo se a fiă camere mari mobilate pen* tru vizitatorii de vară. Li vadea Poştei 6. 511 1—1

De închiriat T “

Primăria comunală Cernatu dă în antrepriză prin licitaţie publică cu oferte înch se în ziua de 19 Iulie 1930, ora 10 p. m., construirea unui gr*1 jd, şopron şi unui cuotor de pâine la can* tonul din Şanţ- Garanţie provi­zorie lOo/o din suma oferită.

Conditiunile şi devizul se pot vedea la Primăria Cernatu.

Cernatu, la 28 Iunie 1930. 518 1—1 Primăria com unală•

Ministernl JustiţieiDirecţiunea judiciară;

Adm. Sub locot. Marin N. Ghită născ. la 21 Decembrie 1901 în corn. Giurgita jud. Doli domiciliat in Braşov Str. Tg» Grâului No. 11 a făcut cerere acestui Minister de a fi autori* zat să schimbe numele său pa* tronimic de Ghită în acela de Florescu spre a se numi Marin Florescu.

Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asu­pra numelui, spre ştiinta ace* lora cari ar voi să facă opozi* tiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol.513 1 - 6

OH1 *i« *1« '!• «1« ş »1» »1» »1« *!• •!« «I' «I* *!• »1« «1« "l>B-=*

furtuni pentru grădină depănătoare pt. furtuni muşamale impermiabileJUL. TEUTSCH :

Comisiunea de Cenzori:

Gfoorghe B aboie , D ragoş Naurea, Àurei Căpătină.

Iiereainului şcolarila profesională de

a .Reuniunei fem ei- române“ din Braşov .

unui public select şl tos s’a serbat joi, în 26 1. s 4 d. m. încheierea enu- col r al şcoalei profesio* SI ştie că această şcoală 11fiinţată şi este proprie- Reaniunei femeilor române,

veche reuniune de fe* noastră, pe care cu.drept

iti) numim „reuniunea

i Sub stăpânirea streină umplea inima de bucurie

d I rumnasele rezultate şi ese realizate, când stătea « erau adăpostite, îngrijite -3|te pentru viaţă, ca popor liber, avem ma-

'ullimire ca şcoala noas- 'cunoscută de Stat să poată miln fiecare an un număr

di eleve — între cari otiane — la meserii Io-

8ce _ şi după absolvirea | ă le poată asigura exis- Pi ând ocupa posturi fru-

a n ateliere sau la şcoli siorale.B e a de eri a fost un nou ■ »Jn i a ne convinge că

® şcoală se munceşte, [umatiiie cât şi frumos- interesantele exerciţii

I istică ne-au dovedit, că didactic îşi dă multă os*

Hj-a elevele, afară de în-■ ul profesional practic,■ pregătirea culturală WUzătoare, dându-se cu-■ enţiune exercijiilor de J l gimnastică atât de ne-■ esvoltărei fizice.g jl;'a impresionat însă mai I j i s t bogata expoziţie de

Osaturi, lingerie, croi­u l ţnode, care prin execu- j S a Şi exactă arată pri- H i gustul rafinat şi munca

(Ui cursul anului şcolar

de profesoarele diferitelor secţii.Comitetul şi corpul didactic

pot fi şi de data aceasta mul. tumiji şi mândrii de frumosul succes.

Serbarea s’a încheiat cu o înălţătoare cuvântare a d-nei prezidente Maria Baiulescu, care mulţumind publicului pentru in­teresul arătat şcoalei îşi ia ră­mas bun dela elevele absolven­te îndemnându-îe să continue a trăt şi a muncii aşa cum au fost călăuzite, făcând cinste şcoalei a cărei eleve au fost.

Se ştie că reuniunea susţine pe lângă şcoală, un internatul care eu casă, masă şi îngrijire părintească 60 de eleve.

Atelierele noui şi moderne zidite anul trecut au costat foar* te mult, aşa că comitetul care luptă cu multe greutăţi materia­le, face apel la On. public sâ-1 sprijinească în ostenelile sale pentru susţinerea acestui focar de muncă şi cultură. E. Br.

mobilele şi bucătărie, a-r curat şi confort. Informatiuni la zier. 5—0

Se primesc meseria ‘delăcătuş. Inălbitor Nicolae Bra­şov, Vaiişte A) 3i 501 2—4

T A n m î n i i de închiriat. 2 L O G I i m ţ l camere, bucătă­rie şi g ădinită, singur locuitor. Lei 2500- Sir. B sericei Româ­ne 97 e). 509 1 2

finiri naturala suimla pivnitile

„ B A C H U S “S t r . H e a g râ No. 14

Lei 2 6 - 3 0Engros reducereŢ U I C A

naturală de prune Lei 4 0

Apă minerală Lei 7. Nicolae Bărbuceann.

1022 1—0

Depozit de articole tecliniceSTR. PORŢII 33.

371 1 - 0 *<)•Í i|. t|i i|. i|. i|. i|> i|i i|> t|. >|i i|> .H ih d. i|. 4' •!' '!> 'I' ■=■■=■(

De închiriatdelà 1 Iulie 1930

(15 m. lung, parchetai etc.) din Piaţa Libertăţii No. 30.

Informaţiuni la proprietari.

(TELEFON 143). 428 2 - 0

Primăria Municipiului Braşov.No. 15266-1930.

Lemne de focfag b'ane prima lei 1080 stân* jenul 1800 Kg. (60 bani Kgr). Comenzile la Pivnitile „Bachus* Str. Neagră 14. 512 1 1

Invitare

Piblieaţlii!

Socielatea Junilor cu tineri d n Brasovul-vechiu invită toată lumea Braşoveană la serbarea câmpenească (Via al) pe Dumi­necă de 29 Iunie 1930 în pito­reasca pădure Ştejenş. La caz de timp nefavorabil se amână pe Dum neca de 13 Iulie 1930 beneficiul este destinat Casei Nat onale din Braşovui-vechiu, care este în lucrare, Muzica Vânători de munte.

p. Comitet: N icolae Toma,

505 2—2 preşedinte.

800*—680’-

S’a deschis

BAIA DE ID R O T E R A P IEA E F O R I E I Ş C O L A R E

Braşov, Strada Prundului Sr. 4

sub conducerea medicală a d-lui Dr.VALERIU STINGHE

C o n z u lta t îu n i z i ln i c 7 7 2 - 8 /,

P reţu l băilor : Abonament (7 băi) I Lei 350*— n următor „ 300’” băi acid carbonic „ 600 —

1 baie singuratică medicinală „ 801 de acid carbonic „ 100’—

ADMINISTRAŢIA BĂILOR.516 1 - 3

Primăria Municipiului Braşov, reduce până la revo carea pre­turilor de vânzare pentru lemne de foc, începând cu 1 Iulie 1930

şi anume Totdeauua 1600 Kg. (fag).

Lemne de foc neplutite, blane mărunţite transport ladomiciliu 1300*— Lei

Lemne de foc nepluiite, blane întregi, transportate ladomiciliu 110U""" •

Lemne de foc neplutite, blane întregi fără transport 980’ •Lemne de foc neplutite, noduri şi crăci transportate la

domiciliuLemne de foc neplutite, noduri şi crăci fără transport^Lemne de foc neplutite, blane din Podu Creţului

fără transportLemne de foc neplutite, noduri şi crăci din Podu

Creţului fără transportŢ Lemne plutite :

Lemne de foc plutite, blane mărunţite transportatela domiciliu 12C0— Lei

Lemne de foc plutite, blane întregi transportate ladomiciliu 9zU — •

Lemne de foc plutite, blane întregi fără transport 800'— • Lemne de foc plutite, noduri şi lemne putrede trans-

portate la domiciliu bOU — »Lemne de foc plutite, noduri şi lemne putrede fără

transport buU — „Lemne de foc plutite, blane întregi dela grebla sub

obrej fără transport 700Braşov, la 24 Iunie 1930.

Primar: Secretar general :

920*—

600'—

din Str. Porţii 33(vis-à-vis Hotel Coroană) la 67

Jul. Teutschmagazin de articole tehnice

B R A Ş O V .

Pftţdna 4 «AZETA TRANSILVANII!

Consiliul de ministri de Miercuri'Miercuri a avut loc[ un con­

siliu de miniştri sub preşedinţia d-Iui prim-ministru Iuliu Maniu.

Executările silite.D-1 Grigore iunian, ministru

justiţiei, a supus discufiunii con­siliului proectul de lege pentru unificarea unor dispoziţiuni re­feritoare ia execjtarea silită.

Consiliul a aprobat proectul de lege cu unele modificări.

Legea Dobrogei noui.D-1 Ion Mihalache, ministrul

agriculturii şi domeniilor, a ex­pus economia proectului de le­ge pentru reg-iîarea proprietăţii In Dobrogea-Nouă,

Consiliul a aprobat proectul dispunând ca el să fie numai decât depus in Parlament.

Aprovizionarea armatei cu cereale.

Consiliul a autorizat minisle- rul armatei să facă aprovizio- nări cu cerealele necesare ar­matei direct prin cooperative, pe preful zilei cotat la Bursa Brăila.

Disirugerea lăcustelor.

Consiliul a hotărât apoi, ca efectivele militare care ajută Ja distrugerea lăcustelor in Dobro- gea, să fie mărite.

L o c a l e

Conferinţa Micei înţelegeri.Primele comunicate oficiale.

La Strbske Pleso în Cehoslo­vacia, s a deschis, după cum am anunţai, a 11-a conferinţă a Mi­cei Antante, exeminându-se în primul rând situaţia generală politică a Europei. In următoa­rele discut», conferinţa s-a ocu­pat şi de memoriul d-lui Briand.

Comunicatele oficiale date a- supra lucrărilor conferinţei in primele zile sunt următoarele :

Asupra şed njelor prime, de Miercuri:

Cele două şedinţe ale Con­ferinţei au fost consacrate exa- minărei situaţiei generale.

Fiecare dintre cei trei miniş­tri de externe, au expus punc­tul de vedere ale tarif sale a- supra chestiunilor politicii inter­naţionale, in legătură cu pro­blemele ce se referă în special la (ara sa.

După ce s-a examinat in amă­nunţime toate problemele prin­cipale ale situaţiei generale, d-nii miniştri Beneş, Mironescu şi Marincovici, au constatat că situa(ia politica internaţională a jărilor Micii înţelegeri, este pe deplin satisfăcătoare, şi că prin strânsa colaborare dintre cele trei state, s-a creiat micii înţe­legeri o situaţie ce corespunde în totul importantei sale politice şi economice.

„Cei trei miniştri de externe au căzut de acord asupra aii- tudinei ce urmează a lua în chestiunile ce actualmente sunt pendinte în politica interna­ţională.

„Viitoarea şed njă se va Jine mâine dimineaţă ia ora 10, ea fiind consacrată examinării me­morandumului întocmit de d-1 Briand şi ceiorialte chestiuni speciale prevăzute in programul conferinţei.

Asupra şedinjei de Joi s-a dat următorul comunat:

„A doua reuniune a miniş­trilor de Externe ai Micei în­ţelegeri, a avut loc Joi dimi­neaţa 26 Iunie.

Miniştrii eu schimbat vede­rile lor asupra memorandului Briand. Ei au examinat prin­cipiile lui şi propunerile con­crete şi modalităţile de apli­care.

„Miniştrii celor trei |ări au constat că iniţiativa d-iui Briand corespune în totul dorinţei ge­nerale de o mai bună organi­zare internaţională in interesul menţinere! păcei şi desvoitărei pacitice a omenirei. Această iniţiativă [cadrează perfect cu ccopuriie şi politica Micei în­ţelegeri.

„Uei trei miniştrii de Externe au căzut de acord în principiu asupra sugestiunilor concrete ale d-iui Briand, şi a propune­rilor ce vor face la conferinţa dela Ceneva, unde va fi discu­tată problema în iond.

„S’ou examinat apoi raportu­

rile înlre {ările Europei Cen­trale în urma acordurile înche­iate la Haga şi Paris, şi au constatat că un oare-cere nu­măr de chestiuni dificile fiind eliminate, ameliorarea acestor raporturi este făcută posibilă.

„Miniştrii de Externe ai Micei înţelegeri au decis să se men­ţină în ori-ce eventualitate la respectarea angajamentelor in­ternaţionale.

„ S a început apoi discuţia a- supra aplicare! acordurilor dela Paris. Această discuţie ,va con­tinua în şed nja următoare*.

Durata urnii în mimJoi seara conferinţa dela Ge­

neva pentru stabilirea duratei muncii in minele de cărbuni, a terminat discu|iunea generală asupra proectului de conven- Jiune relativ Ia durata muncii în minele de cărbuni, pusă la punct de comisiunea specială.

Convenjiunea a fost adoptată cu 75 contra 33 volurî.

In cursul discujiunei, delegaţii muncitorilor din Austrie, Unga­ria Cehoslovacia şi România au prezentat un amendament ce ­rând conferinţei să revină asu­pra dectziunei comisiunet, luată pe baza cererei delegaţilor ger­mani, ca durata muncii în mi­nele de lignit să fie stabilită prinlr’o convenjiune specială de conferinţa “din 1931, Delegaţii muncitorilor insistă ca munci­torii minelor de lignit să fie de asemeni puşi în situaţia de a beneficia de condijiunile favo­rabile ale prezentei conven{iuni.

Cu 61 contra 30 voturi, con- farinta a decis menţinerea ho­tărârii comisiunet. Rezultă din acest vot că minele din Valea Jiului, vor beneficia de un re­gim special care va fi stabilit anul viitor.

Delegatul patronal român, d-1 inginer Arapu, a pus in .evidentă în fata conferinţei, dificultăţile speciale întâmpinate în exploa­tarea minelor de cărbuni din bazinul dunărean, Ungaria, Jugo- slavia şi Românie, cari toaie au o mică produc(iune, fa|ă de Statele mari producătoare de cărbuni.

C urentai. O nenorocire l’a păscut pe bietul loan Burlac u, iu crăfor la P. T. T.

Ca simplu lucrător de linie, îşi făcea conştiincios datoria pentru câştigarea pâinei^cea de foaie zilele. Dar eri, sărmanul era sortit de vitregul destin să treacă graniţa vieţii în împără­ţia rece a mor|ii. Urcându-se pe casa Eremias din str. Htr- scher, pentru repararea firelor telefonice deranjate de firul e- iectric dela uzina fabrlcei de ciment, alunecând şi atingându* se de firele telefonice care erau în legătură cu firui electric de­ranjat şi neizolat, a fost curen­tai, rămânând mori pe acoperi­şul casei. Vinovat de pierderea unei vieţi, nu poate fi decât uzina electrică care nu şi-a izo­lat firele.

Sperăm însă că această tristă întâmplare, care a costat viaja lui fon Burlacu, a cărui familie irebue despăgubită, va servi ca învăfământ uzinelor electrice, grăbind izolarea fireior.

Furturi. Ieri din trenul de Bucureşti Oradea i s a furat din buzunarul hainei d lui Fleisch* iran Olto, cetăţean austriac, un portmoneu cu suma de 10.003 lei şi mai multe acte.

— Dela'Iocuinta lui Biro Ba- lazs din sir. Zizinului f. n. şi lucrător la fabrica Voina, s-au furat asnoaple, de către autori necunoscut), mai multe obiecte casnice şi suma de 2500 lei. Se cercetează.

A tacat. In seara zilei de 26 I. c., venind dela Bucureşti, pe bicicleta, studentul lonei Pe- traşcu, in apropierea oraşului nostru, a fost atacot de un ne­cunoscut îmbrăcat militar, care somându-l cu un revolver, i-a luat bicicleta şi o raniţa cu hiine în valoare de 10 0Q0 Lei. Rechmâudu se căzu’, se fac cercetări pentru descoperirea autorului.

Notar dispărut. Ieri s’a pri­mit o noiă telefonică dela Pre­fectura Odorhei, pentru urmă­rirea şi prinderea notarului pu­blic loan Voişeanu, zis Deis- eanu, dispărut în urma unei mari defraudâri.

C ontinuarea cam pionate­lo r in atletica uşoară se va finea ia 29 Iunie cor. pe tere­nul clubului Olimpia Începutul la ora 3 p. m.

0<l> ■!> •!> <!■ 'I1 '!> •!• >l< -|i >|i '|i <|> ii» i|» »I» »I» i|» >|i i|. i|i i|.q

PENTRU COPII-i. Un Costum „Leicester“ I î T Depozitul fabricei :i S trad a P o r fii 61î 323 1 - 0 î

Comunicare.Subsemnatele bănci braşo­

vene aduc la cunoştinţa onora­tului public, că începând dela 1 Iulie 1930 au stabilit dobânda depunerilor spre fructificare şi în cont curent cum urmează:

8% brutto pentru depuneri la vedere.

9Vo brutto pentru depuneri pe termen şi după sume mai mari.

„Albina“ institut de Credit şi de Economii Sucursala Braşov, Banca Ardeleană şi Cessa de Economii S. A. Sucursalî Bra­şov, Banca Generară a Ţârii Româneşti Sucursala Braşov, Banca Generală Ungară de Credit Sucursala Braşov, Banca Marmorosch, Biank & Co. S. A. Sucursala Braşov, Banca Româ­nească Sucursala Braşov, Banca pentru circulaţia mărfurilor S. A., Banca Poporală Braşoveană S. A., Cassa generală de Eco­nomii din Braşov, Cassa Gene­rală de Economii din Sibiu Su­cursala Braşov, Societatea Ban­cară Română Sucursala Braşov,

B * I|l <|l >1» ■)> l|l l(l l|» l|l ijl l|l l|! •=••=■ i|l l|l l|l l|l l|l l|. l|n|lQ|

Abonamente ia zi&t se pst tace pe timp mi! Îndelungat sas lunar

ÎIP 9$R A FiÀ A, g£ygË$tÀMüi A QQH?, BRAŞOV,

C urs de dans sa va începe pir. C opii la 5 Iulie d. m., ia oia 5. ptr. Elevi la 7 Iulie la ora 7 seara- Informafiune : la Şcoala de Dans Jzsâk, ;Str. Cas telului 110. 507 1—2

i n f o r m a ţ i !Porfretu l oficial a l M. S.

Regelui. Pentru a se^ putea pune în circulaţie publică o fo­tografie cât mai artistică a M. S. Regelui Carol al H-Iea şi pentru a se împedica şi unele eventuale specule ce s’ar putea face, — urmărind în acelaş timp şi indicaţiile unei înalte dorinje a M. S. R egJu i, — se face cunoscut că se va fine un con­curs între fotografii cei mai de seamă din fără, în vederea rea­lizării celui mai bun clişeu ai Suveranului.

Cei ce doresc a lua parte la | acest concurs, se vor adresa la Palatul Regal, unde li se vor da toate desluşirile.

Clişeele făcute, vor fl apreciate de M Sa, care va indica pe cele ce urmează a fi reţinute.

. Medici germ fecală. D i a S H , Judecătorul 1 ? k . Luebeck a deschi^SMică pentru cri»,-

impôt,tort, cari prin ,„.Cţloi Celmette, i )Sc,«imoartea m aí'^liu1

Deasemeni »0r%

trei doctori Şj ltTlPotIrha

f P reo t Dăn !ă Sasu . Ni se scrie din Cluj : Eri a fost petrecut ia cele eterne pâr. Dănilâ Sasu. Siujba ţinmormân- tării s'a oficiat în biserica „Schimbarea la fată“, partici­pând un numeros public clu­jean şi o mulţime *de credin­cioşi din comuna Floreşti.'lDupă prohod păr. protopop Ion Agâr- biceanu a rostit o impresio­nantă cuvântare, descriind ac­tivitatea răposatului, iar păr. canonic Iuliu Fiorian dela Blej a spus un cuvânt de adio in numele I. P. S S. Mitropolitului Vasile Suciu. Ia numele parti­dului na[ionaI*jărănesc d-1 pro­fesor univ. Emil Hafieganu a aiătat meritele celui răposat, care a fost un harnic luptător pentru drepturile poporului său. Discursul d-lui Hafieganu a stors lacrimi din [ochii tuturor celor de fe(ă şi tot astfel, cele­lalte [discursuri. S ’a rostit un cuvânt de adio şi în numele colegilor de şcoală, iar la groapă un tânăr din Floreşti a spus ultimul cuvânt de adio ai credincioşilor.

Adresăm din partea redacţiei condoleanţe îndureratei familii.

Un groazn ic accid en t de autom obil a avut loc alallaeri pe şoseaua Câlugăreni— Mizil. Un autocamion al Centrului de instrucţie Geniu din Bucureşti, în care afară de şofer se mai aflau pasagerii: d-1 căp. Pom- piliu Augelescu dela divizia V Buzău, mama sa Smaranda An* gelescu, învăţătorul Dumitru loan din Câlugăreni şi sergentul in­structor Leucă Nlcolae, făcea drumul dela Câlugăreni spre M zii. Rupându se ia un mo­ment baza de direcţie şi şofe­rul voind să ferească maşina de prăpastia din stânga drumu­lui, a dat-o cu ultima sforţare în partea dreaptă, unde se afla un mal de piatră, de care io- vindu-se maşina s’a sfărâma».

Smaranda Angelescu, mama căpitanului sa ales cu baza cra­niului spartă.

A încetat imediat din viată.Deasemenea a fost găsit mort

sergentul instructor Leuca Ni- colee. Căpitanul Pompiliu An­gelescu are mai multe răni grave. In agonie el e fost tran­sportat la spitalul din Mizil.

Şofeurul s’a ales cu fractura piciorului drept, iar învăţătorul Dumitru Ion are leziuni mai u- şoare pe corp.

Maial. Comitetul şcoalei pri­mare de stat din Stupinele-Bra- şovului va aranja în ziua de Duminecă 29 Iunie cri. în gră­dina Cârstea de lângă şcoală un frumos mafal cu diferite ser­bări şcolare.

Roagă pe această cale pe toji prietenii şcoalei să-i ono­reze cu prezenta d-Ior, având în vedere că venitul material e destinai pentru o excursie şco­lara la Constanta.

retoruluipentru faptul S t " paratele, % reC0 cerea cercetărilor

Numărul virtim', injecjiil r cu ^ ridică l i 24 ifir °

moarte. n P«iîj

/ I i

5 r

FIBib loteca lui \m l,povici va fi Clmp7rnisterui instrucţiunii consulului de o adresă ministerului d,a tic, insolita de un >1 bibliotecii marelui lupaio C. Popovlc. MinisterulSÍkhÍ • -io». .biblioteci sl să o

Biblioteca se co™», peste 250 de volume valoare.

Casa şcoalei or „ m sărcinarea de a studia chestiune şi de a trata milid regretatului Aurel povici, cumpărarea ace blioteci.

raeinean

NcaT,ur

tt

etide

Amânările pentru ale serviciului militar,, terul de război o dai orii cular către cercurile de rq tare, prin care se Oclomvrie termenul trebuie să fie înaintate de amânare a serviciului tar pentru studii,

O de smintire. Fa[ă de apârută in unele ziare II cureşti, susjinând că Mi gele Emanuel ar narlidi îucoronarea M S. Regelui1 rol, agenţia „Ştefani“ din _ agen|ie oficială a Sw(1fl| italian, declară că nu M rât şi nu se ştie încă niit felul cum va fi reprezentaţi lia la această mare sârbii a României.

încheierea festivă a1 şcolar 1929—1950 la ‘ţc!l, Şaguna, se va face Dum» 29 Iunie a. c. la ora în saia liceului, La a-W bare se invită păriapi şi prietinii şcoalei. " tiunea.

»I

R egele Italici la jncjj re a Regelui Carol _■ ,

Danub“ anun[ă din -* Regele Italiei a acj| vitatta regelui Carol al niei de a lua Par'®. jjp narea sa. In cercur eralti lice se afirma ch suv^ lian va so3i in poriul Constanta

Farm acii de «ervlţ j e 28 Iunie până la -z» iunie pa..« - ,e p ţine serviciu de■ D° J e l}lşi Dumineca farm Cc |8iasu“, Carol Schmtf % t Orfanilor Nr. I ? 1 tfi Pi ria“ George Tul» pele Carol 38. #

B ilete de câlâi°ri® ^toate târgurile df^jjgpitun reduse. roul de circulaţie

Notar public-I

NIl OLAE fOANßS ßfai| mit notar publ,f ‘ n locul d-lui Dl. °hî , s«"rouf notarial 11S TR A D A ’ HIRSCHE^fon 570.

Seé&ctar i